V IO LE NŢA I N FA MILI E

...respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educaţia globală şi din demnitatea omului, iar toate aspectele violenţei fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale " Parlamentul European, Rezoluţie, 11 iunie 1986 Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft: ”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”. Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze. Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

IN FLU EN ŢE ASUP RA DEZVO LTĂR II COP II LOR
Funcţia principală a familiei, creşterea copiilor, este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în viitor. Perturbarea acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi

Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii. Deşi incidenţa fenomenului este în scădere. potrivit legislaţiei în vigoare. Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri. Această situaţie este probabil şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii. În atmosfera de violenţă. copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă. a tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei. frica de abandon. de dragoste) sunt profund neglijate. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană. n. de autoacuzaţii (Polman. • Identificare cu eroi negativi. igienă. haine. izolare. expuşi la accidente în casă şi în afara casei. Ei prezintă: • Probleme fizice. depresie.mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor (Catheline. relaţii pentru a scăpa de acasă. eliminare. comparare cu viaţa mai fericită a colegilor. • Probleme şcolare .1994) femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul din rolurile impuse de viaţa familiei. se manifestă o acutizare a lui. bătăi. boli inexplicabile. controlul asupra banilor şi abuzuri asupra copiilor. de viaţă ordonată. izolarea şi sechestrarea. simţământ de culpabilitate. de teroare. Numărul mare de copii victimizaţi în familie dar şi violenţe crescute între concubini. • Probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită.neîncredere. pericole fizice sau sociale. de sentimentul eşecului în cea mai importantă relaţie interpersonală. . schimbări bruşte în performanţele şcolare. de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur.(Ieşirea cestui tip de violenţă în public este mai rară. fuga de acasă. Copleşită de ruşine pentru ceea ce i se întâmplă. comportament defensiv cu minciuna. 1999). în sensul creşterii intensităţii violenţei (acte de cruzime). accidente. frica de răniri şi moarte. copilul devine cel mai adesea neglijat.) Acţiunile care însoţesc violenţa sunt: intimidarea şi manipularea. mutilare. care în prezent.r. probleme cu somnul. enurezie. consum de droguri şi alcool. în spaţiu restrâns şi privat. Marcelli. lipsa de concentrare. casă. • Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi. • Probleme psihologice: neîncredere în sine. nu beneficiază de statutul de "familie". Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. Caracteristicile violenţei în familie Violenţa domestică se manifestă întodeauna în cadrul unei relaţii intime. dezvoltare fizică mai lentă. lipsa de maniere sociale. mânie. Într-o familie bântuită de violenţă. sarcini la vârste mici. expus tuturor relelor.

Copiii învaţă prin imitaţie. obţine ceea ce doreşte de la ea. cunoaştere şi comportamente. Dovadă că violenţa nu este genetică este procentul de 40% dintre copiii care cresc în familii violente şi care nu devin agresori. Partea optimistă este ca fiind un comportament învăţat. de menţinerea puterii. comportamentele violente tolerateprin neinterventie sau întărite. Un comportament care nu are rezultatele aşteptate pentru cel care-l aplică. dacă pornim de la ideea că el nu se poate controla la furie? Învăţat: violenţa asupra partenerului nu este înascuta. intenţional şi învăţat. 60% dintre adulţii care sunt violenţi cu partenerele au crescut in familii cu violenţă. el poate fi schimbat printr-un nou proces de invăţare. prin faptul ca e repetivă (nu apare doar izolat) îi conferă caracterul de intenţie pe care de regulă abuzatorul nu o recunoaşte. dar poate fi identificată prin rezultatele pe care le produce. De exempu. Comportamentele devin funcţionale (persistă) dacă au şi rezultatul scondat. • • Elemente specifice care diferenţiază violenţa familiala de alte forme de agresiune: • Accesul permanent al agresorului la victimă . Intenţional: se produce se produce cu intenţia de control şi dominare. familia reprezintă modelul din care îsi extrage valori. tinde să nu se mai repete după o anumită perioadă de timp. de ce un agresor nu manifestă violenţe similare asupra şefului la serviciu sau persoanelor străine. violenţa domestică are caracterinstrumental. La fel.Definit ca un act comportamental. persistă şi se accentuează. • Instrumental agresorul controlează victima.

toleranţa socială faţă de fenomen Aspecte de tortură a victimei Lipsa de specialişti şi servicii adecvate • • Antrenarea întregului sistem familial • • • • • • În general. victima este femeie ( 91% din cazuri) violenţa fiind înrădăcinatăîn inegalităţile de gen si în structurile tradiţionale de putere instituţionalizată. cu o fregvenţă tot mai mare şi o gravitate tot mai crescută Schimbări produse in personalitatea celor implicaţi. PUBLICAT DE VIOLENŢA ÎN FAMILIE LA 16:01 5 COMENTARII ACEASTĂ POSTARE LINK-URI CĂTRE Cauze evidente şi mai puţin evidente producerii violenţei în familie Violenţa în familie are cauze multiple. se concentrează în special asupra părţilor vizibile. • • Consumul de alcool sau droguri. Relaţiile emoţionale între cei doi parteneri sunt manifestate sau latente Caracterul privat. care face ca victima sa aibă acces redus la surse de sprijin Tendinţa celorlanţi de a nu interveni. Atât spectatorii. cu scăderea eficienţei lor în indeplinirea funcţiilor sociale.• Existenţa unui ciclu al violenţei ( repetare în timp. Partea vizibilă: • Neînţelegerile din familie. iar combaterea unei singure cauze se poate dovedi o strategie insuficientă.Incapacitatea de a rezolva pe cale paşnică conflictele. . Sărăcia. cât şi participanţii la actele de violenţă în familie.

1982): alte studii vorbesc de 12 milioane de femei maltratate in familie ( Pagelow. Pentru S.8 si 4 milioane de femei (Brukcner. • • • • • • • Relaţiile ierarhice din cadrul societăţii. 1984) Pentru Germania aprecierile sunt intre 100. Inegalităţile de gen din societate. Bărbatul este principalul factor decizional în familie. femeilor victime ale . PUBLICAT DE VIOLENŢA ÎN FAMILIE LA 13:03 3 COMENTARII ACEASTĂ POSTARE LINK-URI CĂTRE Date statistice despre violenţa în familie Cercetările întreprinse în diferite ţări au scos la iveală proporţia îngrijorătoare a violenţei asupra femeilor. Violenţa în familie reprezintă un tabu social. Agresorul obţine avantaje şi se afirmă pe sine cu preţul umilirii şi subjugării victimei. 1979).000 şi 4 milioane de femei. Studiile întreprinse în Finlanda arată ca nr. Considerarea problemelor de familie şi a actelor de violenţă în familie drept un secret de familie. Lipsa protecţiei sociale şi / sau legale pentru victimele violenţei in familie.aproape fiecare a treia femeie căsătorită/ pe an ( Lau.U. inclusiv cele economice.Partea mai puţin vizibilă: • Neacceptarea faptului că o altă persoană are dreptul la o viaţă personală sau poate face greşeli. generează o stimă de sine extrem de scăzută. Obişnuinţa de a utiliza forţa pentru a atinge un scop.A se apreciază ca fiind cuprinsă între 1. Statutul de victimă.

2 (al. iar femeile reprezintă doar 9%. 217/2003. victime sunt mai ales femeile. iar autorii sunt în majoritatea cazurilor bărbaţii. între membrii familiei şi că din confruntarea dintre femei şi bărbaţi. Dintre cazurile de violenţă în familie: 76% victime sunt femei 11% victime sunt copii 1% sunt bărbaţi Dintre victimele agresiunilor mortale 53% au fost fete şi femei 43% au fost victime ale membrilor familiei 9% au fost victime ale unei persoane necunoscute PUBLICAT DE VIOLENŢA ÎN FAMILIE LA 12:39 3 COMENTARII ACEASTĂ POSTARE LINK-URI CĂTRE Ce este violenţa în familie? Consiliul de Miniştri al Comisiei Europene defineşte violenţa in familie ca fiind " orice act sau omisiune comisă în interiorul familiei de către unul din membrii acesteia şi care aduce atingere vieţii.000 în fiecare an. Dobash & Dobash au constatat că: în 91% din cazuririle de violenţă domestică autorii sunt bărbaţi. Cercetările arată că nr.violenţei în familie este între 40.000 şi 60. cel mai mare de abuzuri au loc acasă.1 şi 2) violenţa în familie este definită ca fiind "orice acţiune fizică sau verbală . integrităţii corporale sau psihologice sau libertătii altui membru al acelei familii şi vatămă în mod serios dezvoltarea personalităţii lui/ ei" În România conform Legii nr.art.

săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiaşi familii. inclusiv a copiilor. telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”. ( http://www. săvârşita fie în viaţa publică. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. deplasărilor. izolarea de prieteni şi familie. PUBLICAT DE VIOLENŢA ÎN FAMILIE LA 09:21 4 COMENTARII ACEASTĂ POSTARE LINK-URI CĂTRE . furturi.politiaromana. sexuale sau psiohologice. petrecută în prezent sau în trecut. controlul asupra banilor. fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii.htm ) Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft : ”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare. ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă. distrugerea bunurilor care aparţin victimei. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale. izolarea de prieteni.ro/violenta_in_familie. a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali. inclusiv ameninţările cu asfel de acte. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. familie sau alte potenţiale surse de sprijin. lucrurilor personale ale victimei.sexuală sau un prejudiciu material". alimentelor. În Declaraţia Naţiunilor Unite privind violenţa impotriva femeilor (1993) violenţa împotriva femeii a fost definită ca " orice act de violenţă bazat pe deosebirea de sex din care rezultă sau este posibil să rezulte pentru pentru femei traumatisme sau suferinţe fizice.Se numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător. violenţă în familie impiedicarea femeii de a exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. refuzul accesului la resurse financiare. care povoaca o suferinţă fizică. constângerea sau lipsirea arbitrară de libertate. psihica. Constitue de asemenea. fie în viaţa privată".

Abonaţi-vă la: Postări (Atom) DESPRE: • • lucian Violenţa în familie arhiva arhiva .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful