Academia de Studii Economice din Moldova

Catedra “Filosofie şi politologie”

PROGRAMA CURSULUI “P O L I T O L O G I E”

Autori: V.Saca I.Chistruga

Chişinău – 1998

Actuala programă reprezintă un demers teoretic structurat asupra celor mai importante aspecte ale ştiinţei politice contemporane. Păstrînd o anumită continuitate a problematicii politologiei, ea ţine cont de noile imperative şi paradigme ale cercetării ştiinţifice.
1

17. Repartizarea tematică şi în timp a cursului normativ de politologie Nr. instituţional şi normativ. Partidele şi mişcările social-politice. 12. Formarea şi instituţionalizarea ştiinţei politice în Moldova. d/o 1. Sisteme electorale şi proces electoral. 11. Opoziţia politică. 6. 9. Fenomenul puterii politice. Procesul politic internaţional. Constituirea şi evoluţia politologiei. 13. 14. Elita politică şi liderismul politic. TOTAL TEMA 1. Nr. autorii doresc succes tuturor celor care au intenţii serioase în studierea ştiinţei politice. Democraţia ca formă de organizare a societăţii. 2. Existenţa politică. de ore 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 34 Denumirea temei Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu. 7. Societatea politică şi societatea civilă. Ideologia şi cultura politică. Sistemul politic. Conştienţi de faptul că caracterul acestei interacţiuni influenţează în mod decisiv procesul formării elitei politice şi economice. Dimensiunea umană a politicului. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice. 3. Destinată studenţilor economişti.Programa întregeşte realizările şi experienţa predării ştiinţei politice la etapa actuală cu specificul predării politologiei în cadrul Academiei de Studii Economice. 15. Specificul studiului politic. 2 . 5. Necesitatea şi importanţa studierii politologiei (ştiinţei politice). Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu. 16. 4. Previziunea politică. Dezvoltarea şi modernizarea politică Politica socială. 8. Geneza teoriei politice. programa acordă o atenţie deosebită interacţiunii politicului şi economicului la nivel procesual. 10.

Politologia ca ştiinţă general integrativă. Tendinţe actuale de interacţiune a politicului şi economicului. Rolul teoriei politice în crearea unor noi paradigme de dezvoltare. Existenţa politică. Explicarea şi conceperea în ştiinţa politică. Geneza politicului: determinări şi modalităţi. Interpretările moderne ale politicului. Economistul şi politica. Politica şi proprietatea. mass-media. Proprietăţile puterii politice. opinia publică. Noţiune de geohronopolitică. Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţelor socio-umane. Conceptul de putere. Interpretările moderne ale fenomenului puterii politice. Metodologia. Politica ca vocaţie şi ca profesie. Interacţiuni între paradigmele ştiinţelor politice. Politica şi dreptul. Politica şi morala. Legitimitatea puterii. acţiunea politică. Limbajul şi aparatul categorial al politologiei. Interpretările moderne ale teoriei politice. Polisemia termenului de politică. Progresul social-economic şi politica. Politologia în ambianţa intelectuală şi culturală a contemporaneităţii. gîndirea politică. partidele politice. Funcţiile politologiei. Politica şi cultura. Tema 3. Specificul puterii politice în sistemul relaţiilor sociale. Sistemul puterii politice: statul. metode şi tehnici de cercetare a fenomenelor politice. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune. Obiectul şi actorii politicii. Producţia materială şi politicul. Nivelurile de valorificare a realităţii politice. Tipologia legitimităţii puterii politice. Puterea ca relaţie socială. Politica .Obiectul de studiu şi structura politologiei. Paradigmele de bază ale politologiei. Ipostazele manifeste ale politicii: sistemul politic. Tema 2. 3 . Aspecte politice şi economice ale alienării. Proprietatea privată şi existenţa politică. instituţională şi procesuală. Determinism în coraportul politicului şi economicului. Funcţiile politicii.element constitutiv al naturii şi existenţei umane. Criteriile subiectivităţii politice. Puterea şi “contraputerea”. Dimensiunile existenţei politice: normativă. Fenomenul puterii politice. Coraportul politicului şi economicului: istorie şi actualitate. Structura şi nivelurile puterii politice.

Tendinţe în dezvoltarea statelor contemporane. Sistemul politic. resursele şi formele puterii politice. 4 . Esenţa şi structura sistemului politic. influenţei şi forţei în procesul realizării puterii. Sistemul politic ca subsistem al sistemului social global. Modele şi criterii în tipologia sistemelor politice. Tema 5. Sarcinile statului în dezvoltarea socialeconomică a societăţii. Noţiune de stat social. Conceptul şi concepţiile sistemului politic în ştiinţa politică contemporană. Societatea politică şi societatea civilă. Rolul mecanismelor sistemului politic în reglarea şi dezvoltarea sistemului economic. Funcţiile sistemului politic. prestigiului. Nivelurile de funcţionare a sistemului politic.sistem economic în cadrul relaţiilor sociale. Rolul economicului în funcţionarea puterii politice. mijloace şi principii. Semnificaţia şi corelativele autorităţii. Orînduirea de stat.Funcţiile puterii politice. Puterea şi proprietatea. Relaţia sistem politic . Categoriile conceptuale ale analizei sistemice şi aplicarea lor în studiul sistemului politic. Puterea politică şi puterea economică: intersectări şi interdependenţe. Trăsăturile esenţiale şi funcţiile statului. Tema 4. Mecanismul realizării puterii: metode. Statul de drept: principiile şi mecanismele funcţionării. Formele de guvernare şi nivelul dezvoltării economice a statelor. Determinismul politic şi economic în dezvoltarea sistemului social-global. Mecanismul adaptării sistemului politic şi economic. Statul ca fenomen civilizatoric. Interacţiunea sistemului politic cu alte subsisteme sociale. Tendinţe şi probleme de dezvoltare a fenomenului puterii în epoca postmodernistă. Puterea şi informaţia. Statul ca instituţie prim a societăţii politice. Sistemul politic în Republica Moldova: aspect general şi particular. Destinele sistemului politic în epoca postmodernă. Noţiune de societate politică. Factorii. Puterea şi morala. Formele structurii statale.

Noţiune de regim politic. Referendumul ca formă a democraţiei directe.cea mai dezvoltată formă de organizaţie politică. Bazele constituţionale ale democraţiei. Democraţia directă. politicul şi economicul: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare. Conceptul şi teoriile contemporane a partidelor politice. Izvoarele şi mijloacele de finanţare a partidelor. Factorii şi condiţiile instituţionalizării partidelor politice.societate civilă societate economică. Noţiune şi caracteristica generală a democraţiei cosociale (“consociational”). Formele pluralismului politic. Principiul libertăţii şi pluralismului. Fenomenul societăţii civile. Democraţia reprezentativă (majoritară). Clasificarea regimurilor politice. Etapa boo-mului partidist a 5 . Societatea civilă şi statul: interacţiuni şi determinări. Partidul . Democraţia ca formă de organizare a societăţii. Structura şi funcţiile partidelor politice. Specificul regimului politic în Republica Moldova. Tipologia partidelor politice. Democraţia ca valoare general-umană. Interpretările actuale ale democraţiei. Condiţii de apariţie şi dezvoltare a societăţii civile. Interacţiunea şi unitatea principiilor democratice. Tema 6. Specificul constituirii şi dezvoltării societăţii civile în Republica Moldova. Sistemul de partide. Bipartidismul. Suveranitatea poporului-nucleu al democraţiei. Instituţiile democraţiei. Principiile democraţiei majoritare. Regimul politic şi societatea politică. Principiile democraţiei cosociale. Structura şi caracteristica generală a societăţii civile. Formele democraţiei. Perspectiva valorificării ei în condiţiile Moldovei. Fenomenul parlamentarismului . Geneza partidelor politice. Concept şi teorii a democraţiei. Pluripartidismul şi variantele sale. Experienţa democratică în lumea contemporană. Tendinţe de dezvoltare în opoziţia societate politică . Analiza comparativă a modelelor democraţiei politice. Democraţia ca sistem şi ca proces. Tema 7. Monopartidismul. Partidele şi mişcările social-politice.caracteristica generală. Democraţia ca principiu de organizare a societăţii. Democraţia. Esenţa regimului politic.

Structura elitei conducătoare. Fenomenul corporativismului. Interacţiunea sistemului partidist cu sistemul electoral: probleme şi perspective. Mecanismul şi căile de formare a clasei politice. Tema 8. Noţiune de marketing politic. Sisteme electorale şi proces electoral. Grupurile de presiune. Dimensiunile social-economice ale marketingului politic. Teoriile şi concepţiile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în societate. “elită conducătoare”: interferenţe şi semnificaţii. Fenomenul 6 . Noţiunile de sistem electoral şi proces electoral. Obţiuni şi imperfecţiuni. Organizarea şi reglementarea finanţării companiilor electorale. Clasa politică: structura şi caracteristici definitorii. Legislaţia cu privire la sistemul electoral. Corelaţia “partid . Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de dezvoltare. Elita politică şi liderismul politic. Reclama politică în compania electorală. Sistem electoral şi drepturi electorale. mişcările social-politice şi grupurile de presiune în Republica Moldova: tendinţe şi perspective.societăţii tranziţionale. “clasă politică“. Locul şi rolul mass-media în efectuarea marketingului politic. eficienţe şi deficienţe a diferitori tipuri de scrutin. Circulaţia elitelor. Tipuri de sisteme electorale. Mişcările social-politice şi locul lor în sistemul politic. Sistemul de selectare a elitei politice. Configurarea şi tipologia mişcărilor social-politice. Clasa politică şi birocraţia. Nivelurile reprezentării proporţionale. Conceptul sistemului electoral în teoria politică contemporană. Particularităţile creării şi activităţii clasei politice în societatea moldovenească. Structura electoratului. Sistemele electorale mixte. Noţiune de majoritate relativă şi majoritate absolută. Elita conducătoare: accepţiune şi manifestări. Noţiunile de “elită politică“. Perspectiva partidelor politice în lumea contemporană.grup de presiune”. Locul şi rolul elitei economice în societate. Funcţiile clasei politice. Tema 9. Elita ca agent politic. Funcţiile alegerilor. Lobismul. Partidele. Esenţa şi etapele marketingului politic.mişcare .

Socializarea politică şi aculturaţia politică. modele de activitate şi eficienţe. Retrospectiva instituţionalizării politice. Determinările obiective şi subiective ale liderismului. Direcţiile şi etapele socializării politice. Elita politică şi elita economică în societatea în tranziţie. Libertatea economică ca bază a tuturor drepturilor şi libertăţilor 7 . Tendinţe a interacţiunii elitei politice şi elitei economice în Republica Moldova. forme şi dimensiuni de interacţiune. Opoziţia politică. Tema 11. “loială” şi “fundamentalistă”. Programele social-economice a opoziţiei politice şi posibilităţi de promovare a lor. Elita economică şi elita politică: caracter. Tema 10. Personalitatea ca obiect al politicii. Concepţiile şi declaraţiile despre drepturile omului: istoria şi actualitatea. Esenţa şi structura opoziţiei politice. Geneza şi evoluţia opoziţiei. Particularităţile opoziţiei politice în Republica Moldova. Funcţiile opoziţiei politice. Conceptul de opoziţie. Fenomenul liderismului politic şi economic în societatea moldovenească. Manifestări la nivel de idee şi acţiune. Factorul critic vis-a-vis de politica cercurilor guvernante. Opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Tipurile opoziţiei politice. Locul şi rolul opoziţiei în structura şi relaţiile sistemului politic.dominaţiei economice. Opoziţia politică în lumea contemporană: generalul şi distinctul. Categoriile de drepturi ale omului. Opoziţia politică . Liderul şi masa. Conceptul de drepturi ale omului. Nivelurile şi formele participării politice. Opoziţia “unilaterală” şi “bilaterală”. Statutul de drept ca factor al umanizării politicului. Drepturi sociale şi culturale. Formarea atitudinilor şi opiniilor politice. Drepturi social-politice. Noţiunea şi esenţa liderismului politic. Elita politică şi liderismul politic în epoca postmodernistă. Drepturi economice.fenomen indispensabil al societăţii democratice contemporane. Dimensiunea umană a politicului. Opoziţia “moderată” şi “radicală”. Drepturi personale şi cetăţeneşti. Personalitatea ca subiect primar a participării politice: adeziuni şi angajări. Tipologia şi funcţiile liderilor. Tipurile orientării comportamentale a personalităţii.

Acţiunea politică . niveluri. Acţiunea politică şi acţiunea economică. Reglementări naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului: probleme şi contradicţii. Interdependenţa drepturilor. Elementele structurale ale acţiunii politice. Mecanisme internaţionale de control şi monotorizare a respectării drepturilor omului. Rolul interesului şi necesităţii economice în profilarea acţiunii politice. Relaţia scop-mijloace în acţiunea politică.expresie concentrată a relaţiilor sociale. Drepturile minorităţilor etnice. Raportul “relaţie politică relaţie economică”: determinări şi repercursiuni. Alternativele conflictului politic. Particularităţile acţiunii şi relaţiilor politice în Republica Moldova. lingvistice şi religioase. asentimentul ca principiu fundamental al organizării politice şi formă universală a relaţiilor politice. Procesul şi rezultatul acţiunii politice. Strategia şi tactica politică. Decizia politică. Relaţii politice de conflict: trepte. Tema 12. Comportamentul agenţilor politici: partriciparea şi orientarea comportamentală. Tipologia acţiunii politice. Interesul . Obiectul şi agenţii acţiunii politice. Dimensiunile politice ale deciziilor economice. Poziţii conceptuale de definire a acţiunii politice. coordonare şi control a societăţii. Relaţiile politice ca sistem de organizare. integrativ în cadrul societăţii. Problema încălcării drepturilor omului. disfuncţionalităţi. Relaţiile politice . Drepturile personalităţii şi drepturile colectivităţii. Trăsăturile esenţiale ale relaţiilor politice. culturale. obligaţiunilor şi responsabilităţii personalităţii. Acordul.acţiune politică. Tipologia relaţiilor politice. Libertăţile şi drepturile omului în Republica Moldova. Modalităţi şi căi de rezolvare a conflictului. Interes necesitate . Interacţiunea individului cu grupurile sociale. Interdependenţa între acţiunea politică şi alte tipuri a acţiunii sociale. Definirea relaţiilor politice. Tehnica colaborării.omului. înţelegerea. Baza condiţională şi motivaţională a acţiunii politice. Conducerea politică ca gen de activitate. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice.tip special de acţiune socială. Modele istorice şi formele relaţiilor politice. Relaţii de consens: niveluri şi rol coeziv. Noţiune de acţiune politică. 8 .motiv principal al generării relaţiilor politice. Proprietăţile acţiunii politice. Agenţii relaţiilor politice.

politică industrială. sănătăţii. metode şi mijloace. socială. Evaluarea politicilor sociale. financiară. Natura şi caracterul dinamismului politic. culturală. Politica culturală. Actorii sociali ale procesului politic intern. Schimbarea şi dezvoltarea politică. Politica socială. Caracterul şi structura procesului politic. obiectivele şi proprietăţile politicii sociale. Specificul politicii culturale în societatea de tranziţie: reevaluări a valorilor politice şi spirituale şi activităţi de resocializare politică şi culturală. Esenţa. etc. Definirea procesului politic în ştiinţa politică contemporană. Politica socială . Tipurile dinamismului politic. Criteriile şi tipurile modernizării politice.Tema 13. Tipologia proceselor politice. Căile şi crizele dezvoltării politice.sferă specifică a proceselor politice interne. inclusiv în domeniul învăţămîntului. 9 . . Politica economică şi problema primatului între politică şi economie. agrară. investiţională. principii. Tema 14. Subsistemele politicii economice . Modernizarea şi instituţionalizarea politică. Specificul modernizării politice în Republica Moldova. scopuri. familiei şi copilului. Direcţiile principale ale procesului politic intern: economică. Politica economică în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă. Programe sociale şi activităţi sociale în domeniul educaţiei. Modernizarea politică în contextul civilizaţiei contemporane. Conţinutul procesului politic intern: mecanisme.şi caracterul lor de interacţiune. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării. ecologică etc. naţională. Politica economică în dezvoltarea societăţii. Procesul politic şi procesul economic: mecanisme de interacţiune şi contradicţii. şi rolul ei în transformările proceselor politice interne. “proces politic intern” şi “politică internă”. comercială. Interacţiunea între procesul politic şi dezvoltarea politică. Dezvoltarea şi modernizarea politică. Modernizarea politică. Noţiunile de “politică socială”.

Profilarea şi manifestarea procesului politic sub forma relaţiilor internaţionale. 10 . Formele de organizare. Definirea procesului politic internaţional. Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi. Ideologia şi cultura politică. Noile dimensiuni ale securităţii naţionale şi internaţionale. Aspectele politice ale formării unui spaţiu economic mondial unic. reproducere şi desfăşurare a procesului politic internaţional. Conceptul de securitate. Tema 16. Elementele structurale ale procesului politic internaţional. Diplomaţia şi politica internaţională. Politica internaţională şi aspectele politice ale relaţiilor internaţionale. Puterea internaţională. Paradigmele şi tendinţele procesului politic internaţional. Politicul şi economicul în procesul politic internaţional. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei. Conţinutul relaţiilor internaţionale. Noţiune de criză politică internaţională. Politica externă: esenţa şi funcţiile. Dezintegrarea politică şi economică ca tendinţă a relaţiilor internaţionale. Specificul relaţiilor de putere pe arena internaţională. Tema 15. Actorii activităţii şi relaţiilor politice internaţionale. Dimensiunile geohronopolitice ale politicii internaţionale.Procesele politice interne în contextul intereselor comunităţii naţionaletnice. Mecanismul articulării şi agregării intereselor statale în procesul politic internaţional. Politica naţională: obiective şi principii. Formele interacţiunilor politice internaţionale. Locul şi rolul relaţiilor economice în cadrul relaţiilor politice internaţionale. Procesul politic internaţional. Interdependenţa direcţiilor politicii sociale şi problema unităţii şi integrităţii proceselor politice interne. Renaşterea naţională în Moldova: între evaluări şi deziderate. Sistemul bipolar şi multipolar al procesului politic internaţional. Conflictele în cadrul relaţiilor internaţionale. Rolul organizaţiilor internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii mondiale.

deideologizarea şi reideologizarea politicului. 11 . Cultura politică şi procesul civilizatoric contemporan. conservatorismul şi neoconservatorismul. Ideologiile naţionaliste. social-democraţia. etnice şi religioase. Modelarea culturii politice în noile democraţii. Unitatea între ideologie şi politică. Esenţa. Ideologia ca formă a conştiinţei politice. Elementele structurale. Ideologia ca mijloc de exprimare şi realizare a intereselor economice. Criteriile departajării ideologiilor politice. structura şi funcţiile ideologiei politice. Modele de analiză şi pronosticare politică. Căile de formare a culturii politice. politicii şi economiei. Previziunea politică şi previziunea economică: probleme. Previziunea politică în societatea tranziţională. Previziunea politică. Previziunea politică: esenţa şi caracteristica generală. Substratul cultural al politicului. Cultura politică şi cultura economică: interferenţe şi influenţe. Tema 17. Sinergetica şi previziunea politică. Fenomenul astrologiei politice. Destinul ideologiilor în epoca contemporană. Politica ca arenă a ciocnirii diverselor sisteme şi curente politico-ideologice. Interacţiunea ideologiei. Semiotiotica politică şi economică: interferenţe şi perspective de dezvoltare. democraţia creştină. simbolurile şi emblematica politică. Paradigmele previziunii politice. Previziunea ca fenomen social. Conceptul de cultură politică. Utopia politică şi previziunea politică.Conceptul de ideologie. Metodologii şi tehnici ale analizei şi pronosticării politice. Tipurile ideologiei contemporane: marxismul. Previziunea politică în contextul civilizaţiei postmoderne. Corelaţia culturii politice cu valorile. liberalismul şi neoliberalismul. Tipuri şi modele ale culturii politice. Relaţia dintre cultura politică. Previziunea politică ca factor de valorificare a potenţialului spiritual al societăţii. Ideologizarea. Scenariul politic. ştiinţa şi previziunea. Tendinţe actuale de dezvoltare a pronosticului politic. tendinţe şi perspective. dezvoltarea şi modernizarea politică şi economică. nivelurile şi funcţiile culturii politice. Cultura politică şi cultura civică.

12 .

13 .