Curs 6-8

BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE CU FORTA AXIALA
- Reprezinta cazul general de incarcare pentru elementele structurale ale structurilor in cadre - Extremele sunt reprezentate de elementele solicitate doar la incovoiere (ex. grinzi, N=0) si bare solicitate la întindere sau compresiune (M=0)

Solicitarea
• încovoiere cu întindere axiala o este un caz particular (ex. stalpi la structuri solicitate la incarcari forte laterale din seism, vant)

+

-

1

• Incovoiere cu compresiune axiala o Compresiune excentrica P My = P×ez
z

P My = P×ez Mz = P×ey
z

y ez P z

y

y ez

ey P z

y

N, e

+

-

o Compresiune cu incovoiere plana (axiala)
z

y

P

My

y

z
N, M

2

o Compresiune cu incovoiere oblica (biaxiala)

z

y Mz

P

My M

y

z

N,

My Mz

3

Probleme: - calculul de rezistenta - calculul de stabilitate: flambajul se poate produce prin incovoiere sau flambaj prin incovoiere – rasucire, in functie de: o raportul dintre cele doua solicitari (moment incovoietor – forta axiala) o forma sectiunii transversale a barei o legaturi la capate o lungimea barei Fenomenele pot fi initiate in domeniul elastic sau elasto-plastic. In stadiul final de cedare deforma iile barei au un caracter plastic

4

Tipuri de sectiuni recomandate pentru bare solicitate la incovoiere cu forta axiala:

Profile laminate la cald; sec iuni simple

Profile ob inute din placi sudate; sec iuni simple deschise si chesonate

Sec iuni compuse prin sudarea profilelor

5

Sec iuni umplute cu beton (partial sau complet) 6 .

Acesta este cazul general de încărcare al stâlpilor.la atingerea capacitatii plastice a sec iunii Cazul 2: Stâlp zvelt supus la forta axiala si încovoiere plana după axa majora y-y Cedarea: Daca legaturile asigura împiedicarea flambajului in afara planului.Consideram un stâlp cu sec iune H . Cedarea .CAZURI FUNDAMENTALE . Cedarea – flambaj după axa z-z Cazul 4: Stâlp zvelt supus la forta axiala si încovoiere plana după axa majora y-y + nu exista legaturi laterale.Comportarea stâlpului depinde de: o lungimea stâlpului o modul de aplicare a momentelor pe bara o legaturile laterale (daca exista) . Nu sunt necesare legaturi laterale. nu apare flambaj in afara planului. Cazul 5: Stâlp zvelt supus la forta axiala si încovoiere oblica + nu exista legaturi laterale. Cedarea – similar cu cazul 4 dar flambajul după axa minima z-z este predominant. se formează o articula ie plastica la capătul barei sau in sec iunea de moment maxim Cazul 3: Stâlp zvelt supus la forta axiala si încovoiere plana după axa minora z-z.Comportarea stâlpului poate fi încadrata in următoarele 5 clase: Cazul 1: Stâlp scurt supus la forta axiala si încovoiere plana sau oblica. stâlpul cedează prin flambaj după axa y-y. stâlpul se rasuceste si se deformează in ambele planuri y-y si z-z. Cedarea – combina ie intre flambaj după axa z-z si flambaj prin încovoiere – răsucire. Daca forta axiala este redusa sau zvelte ea nu este foarte mare. 7 .

plastica z y z y deplasare deplasare y z Prindere laterala z y z Moment incovoietor dupa axa y-y Flambaj impiedicat dupa axa za) z y z y y z Moment incovoietor dupa axa z-z Nu exista legaturi b) z y z y rotire deplasare y rotire y deplasare deplasare deplasare z y y y y Moment incovoietor dupa axa y-y 8 Nu exista legaturi c) z Moment incovoietor dupa axele y-y si z-z Nu exista legaturi d) .Stâlpi zvelti supusi la forta axiala si încovoiere z y Se poate forma art.

diagrama de eforturi se modifica (a-b-c-de).Atunci când solicitările cresc. solicitările de compresiune si încovoiere dau naştere la eforturi unitare normale: Compresiune Încovoiere Evolu ia diagramei de eforturi pentru o sec iune supusa la încovoiere si compresiune axiala . . sectiune HEB450 9 .In figura de mai jos se prezintă curbele de interac iune M-N pentru sec iunea HEB450 Interactiune M-N. axa maxima de inertie y-y.In absenta flambajului.RELATII GENERALE DE VERIFICARE Compresiune cu încovoiere plana (uniaxiala) Rezistenta (in sectiune) a unei bare .

Sectiuni de clasa 1 si 2 .Rd .Rd. Rd ≤ M pl . M y .Rd = M pl . Rd in care: n = N Sd / N pl.Sd ≤ M Ny . y .5a ) dar M Ny .5 Plastificarea sectiunii sub actiunea combinata M-N 10 .Rezistenta unei sec iuni transversale de clasa 1 sau 2 poate fi făcuta prin compararea momentul de calcul MSd cu momentul plastic de calcul redus datorita prezentei for ei axiale. y . notat MN. Rd (1 − n) /(1 − 0. a = ( A − 2bt f ) / A ≤ 0.

26M pl (1 − n) M N .11M pl.7 ) Sectiuni de clasa 3 . y = 1. y = 1.Rd) Sectiune Forma Expresie MN M N . y = M pl.Expresia momentului plastic rezistent redus MN (n = NSd / Npl.56 M pl.6 + n) Teava patrata M N .5 + A Teava rotunda M N .Ed ≤ f yd in care: f yd = f y / γ M 0 Inegalitatea anterioara se mai poate scrie si sub forma: N Sd Af y + M y . Sd Wel . y f y <1 γ M0 γ M0 11 . z = 1. z (1 − n)(0.33M pl.Rezistenta unei sec iuni transversale de clasa 3 este îndeplinita daca efortul unitar maxim in fibra cea mai solicitata verifica condi ia următoare: σ x.04M pl (1 − n1. y (1 − n) Teava dreptunghiulara M N . y (1 − n) I sau H (laminat) M N . y = 1. y = 1.z 1− n ht 0.

Comportarea elastica a sec iunii transversale supuse la compresiune cu încovoiere Sectiuni de clasa 4 .Rezistenta unei sec iuni transversale de clasa 4 este îndeplinita daca efortul unitar maxim in fibra cea mai solicitata verifica condi ia următoare: σ x.Ed ≤ f yd in care: f yd = f y / γ M 0 Inegalitatea anterioara se mai poate scrie si sub forma: N Sd Aeff f y + γ M0 M y . y f y <1 γ M0 12 . Sd Weff .

z Încovoiere – întindere y y Compresiune Încovoiere – z Stâlp cu sec iune H unitare Distribu ia plastica a eforturilor Încovoiere după axa y-y M rz M cz M ry M cy My M cy Mz M cz M rz M cz M ry M cy My M cy Mz M cz Curbele de interac iune după axele y-y si z-z interac iune Suprafe ele de Încovoiere oblica Plasticizare completa 13 .

Deplasarea maxima la mijlocul barei va fi: v max = in care: π 2 EI y L2 M π sec N 2 N −1 PEy (4) PEy = .forta critica Euler pentru incovoiere dupa axa maxima y-y .Momentul in orice sec iune se compune din componentele următoare: o Momentul primar M o Momentul secundar N×v .Stabilitatea barelor supuse la compresiune cu incovoiere plana .Momentul maxim la mijlocul barei va fi: M max = M sec π 2 N PEy 14 (5) .Rela iile anterioare de verificare nu in cont de distribu ia momentului încovoietor pe lungimea barei .Figura următoare prezintă cazul unei bare solicitate la o forta de compresiune si doua momente încovoiere egale si de semne opuse la cele doua capete .

Atat in ecuatia deplasarii maxime cat si a momentului maxim.. momentele incovoietoare egale v max ML2 1 = 8 EI y 1 − N / PEy M max = M 1 1 − N / PEy (7) (8) Dar efortul unitar maxim va fi: σ max = σ c + σ b Care poate fi rescrisa astfel: M max M σc σb + = 1. termenul secant poate fi inlocuit daca se tine seama de faptul ca deplasarea de ordinul I (produsa doar de momentele de la capete) si momentul de ordinul I pot fi exprimate prinhj intermediul termenului: 1 1 − N / PEy Deplasarea maxima si momentul maxim.0 fy f y (1 − N / PEy ) 15 .

σc tinde catre fy σ Ey = PEy A = π 2 EI y AL2 = π2 E λ2 y Cresterea zveltetii 16 .Cresterea zveltetii .Atunci cand σ b → 0 .

y f y in care: . y Wel .90 in care: .90 17 . unde µ y = λ y (2β My − 4) dar µ y ≤ 0.5 .χ y . tine cont de neuniformitatea diagramei de momente Sectiuni de clasa 3 .Verificarea barelor la compresiune cu incovoiere plana Sectiuni de clasa 1 si 2 . y −1 dar µ y ≤ 0.factor de reducere pentru flambajul prin încovoiere µ y N Sd ky =1− χ y Af y in care: ky dar k y ≤ 1.Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: k y M y.factor de modificare µ y = λ y (2β My − 4) + W pl . y f y in care: .Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii: k y M y.βMy – factor de moment uniform echivalent.ky si χy – vezi clasa 1 si2.Sd N Sd + ≤1 χ y Af y W pl .Sd N Sd + ≤1 χ y Af y Wel.

Q = 1.Q = 1.Factori de moment uniform echivalent Diagrama de moment Momente la capete factor de moment uniform echivalent βM β M .ψ ) in care: M Q = max M din incarcari pe bara si ∆M = max M pentru diagrama de momente fara schimbare de semn ∆M = max M + min M atunci cand diagrama de momente isi schimba semnul 18 .ψ + MQ ∆M (β M .8 − 0.3 Pentru incarcare concentrata: β M .4 Momente din incarcari pe bara si momente la capete β M = β M .7ψ Momente din incarcari pe deschiderea barei Pentru incaracre uniform distribuita: β M .ψ = 1.Q − β M .

.z – distanta dintre axa neutral a sectiunii brute sic ea a sectiunii efective (calculate presupunand compresiune pura) .In figura de mai jos se prezinta cazul unei bare incarcate la capete cu momentele M si ψ M. unde ψ = -1.0 ÷ 1.Atunci cand diagrama de moment primar este diferita.Atunci cand bara este solicitata la capete de momente egale si de semne contrare (vezi paragraf anterior). momentele primare sunt amplificate de efectul fortei axiale N prin intermediul deplasarii v.y – modulul de rezistenta efectiv pentru incovoiere pura • eN. N Sd Influenta valorii momentelor aplicate la capetele barei 19 .5).Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sã îndeplinească următoarele condi ii: k y ( M y.Sectiuni de clasa 4 . .y aria sectiunii transversale effective la compresiune pura • Weff. z ) N Sd + ≤1 χ y Aeff f y Weff . y f y in care: • ky si χy – vezi sectiuni de clasa 1 si 2 • µy – vezi sectiuni de clasa 3 • Aeff.Factorul ky depinde de: • nivelul fortei axiale χ Af y y • zveltetea barei λy • raportul dintre modulul plastic si elastic • alura diagramei de moment primar .Sd + N Sd e N . cele doua efecte nu mai pot fi cumulate direct.0 (in cazul particular anterior ψ ≅ –0.

Pierderea stabilitatii prin incovoiere-rasucire .Se considera o bara cu sectiune I incovoiata dupa axa maxima (vezi figura de mai jos) . la o incarcare mai redusa decat incarcarea maxima determinata dintr-o analiza in plan.Pierderea stabilitatii prin incovoiere-rasucire (F-T) .Atunci cand bara nu are legaturi laterale si este incovoiata dupa axa maxima (vezi figura de mai jos).Presupunem o comportare elastica – combinatia critica intre N si M se obtine cu relatia: M2 2 i0 PEz PE 0  N  N   1 − = 1 −  PEz  PE 0     in care: • i0 = • • PEz = I y + Iz A π 2 EI z L2 raza de giratie polara incarcarea critica dupa axa minima     PE 0 = 2 GI t  1 + π EI w 2 i0  GI t L2  incarcarea critica de torsiune 20 . aceasta poate sa se deplaseze lateral si sa se roteasca.

rigiditatea la torsiune • EIw .rigiditatea la incovoiere minima • GIt .Ecuatia M2 2 i0 PEz PE 0  N  N   1 − = 1 −  PEz  PE 0  devine:     N  1 − N 1 − N    = 1 − 2 PEy  PEz  PE 0  i0 PEz PE 0       M2 N 1 M + = 1 sau PEz 1 − N / PEy i0 PEz PE 0 N 1 M + =1 PEz 1 − N / PEy M cr 21 .Ecuatia anterioara se reduce la flambajul unei grinzi (cand N → 0) sau al unui stalp la compresiune (PEz) sau torsiune (PE0) cand M → 0. este M enecesara amplificarea momentului cu 1 − N / PEy . .Cazul general al pierderii stabilitatii prin F-T . valoarea critica a lui M este: M cr = π 2 EI w π EI z GI t 1 + L L2 GI t in care: • EIz .Daca tinem cont de actiunea fortei axiale asupra barei deformate.In primul caz.rigiditatea la rasucire impiedicata .

χ z este factor de reducere pentru flambajul dupa axa minima . LT − 1) dar µ LT ≤ 0.15( λ z 2β M .Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sa verifice: k LT M y.90 Sectiuni de clasa 3 . y f y 22 .Verificarea barelor la incovoiere + rasucire Sectiuni de clasa 1 si 2 . y f y in care: .Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sa verifice: k LT M y.Barele supuse la compresiune axialã si încovoiere plana trebuie sa verifice: k LT M y. y f y Sectiuni de clasa 4 .χ LT este factor de reducere pentru flambajul prin I-R µ N k LT = 1 − LT Sd χ z Af y iar dar k LT ≤ 1.0 µ LT = 0. z N Sd + ≤1 χ z Af y χ LT Weff .Sd N Sd + ≤1 χ z Af y χ LT Wel.Sd N Sd + ≤1 χ z Af y χ LT W pl.Sd + N Sd e N .

Orice punct care se afla in interiorul volumului delimitat de N.Figura de mai jos prezinta diagrama de interactiune N – My – Mz .Interactiunea dintre Mz si My ocrespunde planului orizontal. My si Mz este in domeniul de siguranta Diagrama de interactiune N – My – Mz 23 .N – My si N-Mz reprezinta cazurile deja studiate . .Compresiune cu încovoiere oblica (biaxiala) Cazul general al unei bare solicitate la compresiune cu incovoiere oblica .bara se deformeaza in planul zx si yx si se roteste in jurul axei x .

24 . Acestia sunt prezentati in Anexa A si Anexa B a EN 1993 – 1-1. .EN 1993 – 1-1 foloseste pentru formulele de interactiune un format general. dar adopta un format mai usor de inteles si aplicat in practica. in care se pot adopta valori ale factorilor globali din Metoda 1 sau Metoda 2.Verificarea barelor supuse la compresiune si incovoiere oblica in conformitate cu EN 1993-1-1 .EN 1993 – 1-1 propune doua metode alternative pentru proiectarea elementelor supuse la compresiune cu incovoiere: o Metoda 1: aceasta se bazeaza pe un set de formule obtinute pe baze teoretice o Metoda 2: se bazeaza pe aceleasi aspecte teoretice.

Formatul general 25 .

26 .

27 .

28 .

29 .

30 .

31 .

32 .

prinderi laterale Acesta exemplu analizeaza comportarea in plan a unei bare solicitate la compresiune cu incovoiere - - Bara este supusa la compresiune si la un moment incovoietor dupa axa maxima avand forma triunghiulara.Exemplu 1: Bara simplu rezemata. Bara are prinderi laterale astfel ca atat flambajul dupa axa minima cat si flambajul prin incovoiere – rasucire nu se pot produce. Bara cu sectiune IPE200 supusa la incovoiere – comportare plana 33 .

deci implicit si la compresiune cu incovoiere 34 . partiali de siguranta Curbe de flambaj: . incovoietor.factor de imperfectiune pentru flambaj dupa axa maxima - Profilul IPE 200 este realizat din otel S235 si are sectiunea de clasa 1 la compresiune. axa maxima Proprietati material Modul de elasticitate Limita de curgere Coefic.Caracteristicile sectiunii transversale (IPE200) Lungimea de flambaj Dimensiuni talpi si inima Aria sectiunii Momente de inertie Module plastic Module elastic Raze de giratie Momentul de inertie la rasucire si la rasucire impiedicata Incarcari Forta de compresiune Distributia mom.

Clasificarea sectiunii transversale Inima la compresiune Inima la compresiune – clasa 1 Talpa in consola la compresiune Talpa in consola – clasa 1 Sectiune de clasa 1 5.3 Verificare cu Metoda 1 Verificarea de stabilitate Factorul de reducere pentru flambaj la compresiune Termeni auxiliari 35 .1.2.

incovoietor este folosita aici. avem Verificare 36 . deoarece nu se poate produce flambajul prin incovoiere rasucire FT Rezistenta la incovoiere elasto-plastica deoarece flambajul FT este impiedicat.Formula pentru distributia liniara a mom.

transv. Deoarece formulele din Metoda 1 se bazeaza pe conceptul factorului de moment echivalent. este necesar sa se verifice rezistenta sectiunii la capetele barei Nu este necesar sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului plastic capabil Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului plastic capabil 37 .Este verificata Verificarea sect.

Ed = 0 5. unde My.2.1.4 Verificare cu Metoda 2 Verificarea de stabilitate Factorul de reducere pentru flambaj la compresiune 38 .Este verificata Este necesar sa se verifice capatul din dreapta deoarece este mai solicitat decat capatul din stanga.

transv.Verificare Este verificata Verificarea sect. Deoarece formulele din Metoda 2 se bazeaza pe conceptul factorului de moment echivalent. este necesar sa se verifice rezistenta sectiunii la capetele barei Nu este necesar sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului plastic capabil 39 .

unde My.Ed = 0 40 .Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului plastic capabil Este verificata Este necesar sa se verifice capatul din dreapta deoarece este mai solicitat decat capatul din stanga.

fara prinderi laterale - - Bara este supusa la compresiune. incarcare uniform distribuita pe bara si la un moment incovoietor dupa axa maxima avand forma triunghiulara. Bara nu are prinderi laterale astfel ca flambajul prin incovoiere – rasucire se poate produce. Acesta exemplu analizeaza comportarea in plan a unei bare solicitate la compresiune cu incovoiere Bara cu sectiune IPE500 supusa la incovoiere – comportare spatiala Caracteristicile sectiunii transversale (IPE500) Lungimea de flambaj F si FT Dimensiuni talpi si inima Aria sectiunii Momente de inertie Module plastic Module elastic Raze de giratie Momentul de inertie la rasucire si la rasucire impiedicata 41 .Exemplu 2: Bara simplu rezemata.

incovoietor.34 daca se alege cazul general si αLT = 0.factor de imperfectiune pentru flambaj dupa axa minima factorul de imperfectiune pentru flambaj FT: αLT = 0.Incarcari Forta de compresiune Distributia mom.factor de imperfectiune pentru flambaj dupa axa maxima .49 daca se alege cazul sectiunii laminate sau sudate echivalente Clasificarea sectiunii transversale Inima la compresiune si incovoiere Daca se ia in considerare o distributie plastica a tensiunilor: 42 . partiali de siguranta Curbe de flambaj: . axa maxima Proprietati material Modul de elasticitate Limita de curgere Coefic.

3 Verificare cu Metoda 1 Verificarea de stabilitate Factorul de reducere pentru flambaj la compresiune Termeni auxiliari 43 .2.Limita clasei 2 pentru compresiune si incovoiere Inima la compresiune si incovoiere – clasa 2 Talpa in consola la compresiune Talpa in consola – clasa 1 Sectiune de clasa 2 5.2.

astfel ca se poate folosi formula pentru distributia liniara a momentului Rezistenta la flambaj FT Deoarece poate sa conduca la producerea flambajului FT.Se poate considera ca diagrama de moment dupa axa maxima este aproape liniara. forma sectiunii transversale 44 .

Vezi Anexa B Trebuie considerat flambajul FT 45 .

Se alege metoda generala vezi Anexa C 46 .

rezistenta la incovoiere elasto-plastica Verificarea 47 .

este verificata Verificarea sect. este necesar sa se verifice rezistenta sectiunii la capetele barei Forta taietoare are valoarea maxima Vy.Ed = 106.4 kN la capatul din stanga Nu trebuie sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului plastic capabil 48 . Deoarece formulele din Metoda 1 se bazeaza pe conceptul factorului de moment echivalent. transv.

4 Verificare cu Metoda 2 Verificarea de stabilitate Factori de reducere pentru flambaj la compresiune 49 .2.Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului plastic capabil este verificata Este necesar sa se verifice capatul din dreapta deoarece este mai solicitat decat capatul din stanga. unde My.Ed = 0 iar efectul fortei taietoare asupra momentului capabil poate fi neglijata 5.2.

λLT poate fi calculata in forma Se alege metoda sectiunii laminate sau a sectiunii sudate echivalente 50 .Rezistenta la flambaj FT factorul de reducere pentru zveltetea normalizata obisnuita pe baza lui Mcr.

Verificare 51 .

este necesar sa se verifice rezistenta sectiunii la capetele barei Forta taietoare este maximala capatul din stanga si are valoarea Vy. transversale Deoarece formulele din Metoda 2 se bazeaza pe conceptul factorului de moment echivalent.Nu este verificata Verificarea sect.4kN Nu trebuie sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului plastic capabil Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului plastic capabil 52 .Ed = 106.

Este verificata Este necesar sa se verifice capatul din dreapta deoarece este mai solicitat decat capatul din stanga. unde My.Ed = 0 iar efectul fortei taietoare asupra momentului capabil poate fi neglijata 53 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful