Formule Algebra

Cuprins ALGEBRA

Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:
, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:

O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie.

Ecuatia de gradul al II-lea: •

Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului:

Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale; daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2); daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor:

Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea

Alte formule calcul prescurtat:

şi, mai mult, avem:

Proprietăţile radicalilor:

Logaritmi

Schimbarea bazei unui logaritm

Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. . .Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n.. 8. Exemple: 1.ak-1 numită şi formula de recurenţă. astfel incat an+1 . Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. a1 + 2r . cu b1 = 1 si q = 2. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia).. r este raţia : r = ak .. .. .Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia.. daca exista un numar q. an sau a1 . 8. numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. numit ratia progresiei. Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 . Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. 2 . daca exista un numar real d. a1 + r . Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica... ... 5.1)r .an = d. Progresii geometrice Definitia. pentru toţi k între 1 şi n. .. 2. numit ratia progresia.. . (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia). cu r = 3 şi a1 = -1 . a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie.. astfel incat bn+1 = bn·q. a2. Progresiile aritmetice sunt de forma a1. . . ak = a1 + (k . 4. 2n.

si bn . bm. unde bk. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. 45. bp . b2... p ∈ N). b. n. 15. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. bn.. Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. m.primul termen. Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 .termeni ai progresiei geometrice b1. … cu b1 = 5 si q = 3. Numerele a.ratia.5. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. . q . (n N). . atunci bk·bn = bm·bp.termenul general al progresiei geometrice.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: .

numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.Formula combinarilor complementare: Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. Exemplu: . Pentru a = b = 1. avem . Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente este 2n. Observatie. Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. Pentru o multime cu n elemente. Putem defini o matrice astfel: . Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie.

j este suma lor (unde i<m+1. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. unde bi.j + bi.j = ai.... De exemplu.1] sau a3. j<n+1). avem matricea B = cA.. n). 3. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. Inmultirea matricilor .. Deci.n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. 2. atunci C = A + B.Fie M={1.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. .1 este 12. O matrice A(m. Exemplu: Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c. Elementul A[3.j se numeste matrice de tipul (m. 7) sau vector linie. 2.n) care are m = n se numeste matrice patratica.j) = ai. unde ci. cu m linii si n coloane. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. este o matrice de tipul (1. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. m} si N={1. 3. A: M x N -> R.j = cai.. iar o matrice B[m. A(i. O matrice A[1.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. . n}.

Determinanţi Fie matricea .distributivitate. astfel incat.nb1.j + ai. de ordin n. .j + .j = ai. .2b2. cu ci. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B. Proprietatile înmulţirii matricilor 1. matricea B se numeste inversa matrcii A. numărul Se noteaza . + ai. sa avem AB = In = BA In acest caz.Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p.. unde In este matricea unitate definita astfel 3.n. 2. 4. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. Se numeste determinantul matricei A.1b1. de ordin n. .element neutru.. si se noteaza A-1. O matrice patratica A. De exemplu.asociativitate . Atunci.

deci variabilele formează problema (2) poate fi scrisă: Înmulţind la stânga cu obţinem: care reprezintă transcrierea sistemului de restricţii în baza B. iar vectorii coloană .Algoritmul simplex Se consideră problema de programare (2) şi un program de bază nedegenerat unele renumerotări şi rearanjări putem considera sunt principale iar baza B a programului de bază Mai notând: . Fie secundare. căci dacă scriem (exprimarea vectorilor coloană în funcţie de vectorii bazei B) vom avea: Corespunzător programului devine: problema (2) . După .

Deci sunt componentele vectorului L în baza B.min următorul tabel: c1 a1 c2 a2 cn an . Deci relaţia (8) devine: de unde şi atunci : sau explicit: Notând: atunci: Observăm că Acum putem asocia problemei PL.

......1.4. este un program de bază nedegenerat şi în tabelul simplex astfel încât ..(S) vectorii bazei .min şi în atunci este program optim. Teorema II..... atunci PL ... componentele nenule ale lui Teorema II. Dacă tabelul asociat (S) avem este un program de bază nedegenerat pentru PL ........ Deci este optim..........2. Demonstraţie: Din (13) avem: pentru orice program admisibil X.min nu Demonstraţie: Fie: unde: Astfel avem Pentru avem: .....4..... Dacă asociat (S) există un t. are optim finit....

Soluţia de bază corespunzătoare lui este dată .Deci admisibilă. .3. atunci . Deoarece sistemul de vectori nou obţinut tot de lema substituţiei: folosind lema substituţiei rezultă că înlocuind în B cu . astfel încât . adică funcţia obiectiv nu are Teorema II. atunci alegând . .4. este o bază. şi cel puţin un indice i.min. Dacă este un program de bază nedegenerat pentru PL . după criteriul: se poate substitui în baza B vectorul cu vectorul . . Avem: este soluţie din definirea lui Deoarece optim finit. obţinând o bază program de bază care ameliorează valoarea funcţiei obiectiv. iar în tabelul simplex asociat (S) există un t. corespunzătoare unui Demonstraţie.

Dacă DA se trece la pasul 5. -Pasul : Se verifică dacă diferenţele cu baza B. . b) în coloana pivotului. Se cercetează dacă pasul 4. este: este o soluţie de bază. deci o sumă de numere nenegative. negative. şi o nouă valoare a funcţiei obiectiv. Se construieşte un nou tabel simplex Vectorul va ieşi din bază. astfel încât . elementele se înlocuiesc cu 0 c) elementele Se obţine un alt program de bază se înlocuiesc cu cu baza . Vectorul va intra în bază.min în formă standard. se alege cea mai mică. dacă NU. iar dacă ţinând seama de (14) înseamnă că Deci avem şi este produs de două numere nenegative). Valoarea funcţiei obiectiv pentru Acum putem prezenta algoritmul simplex pentru o problemă PL . pentru Dacă DA.cu toate componentele nenegative (pentru dacă atunci . se construieşte tabelul pentru orice . Elementul folosind regula dreptunghiului: a) se împarte linia pivotului la pivot. devine pivot. dacă NU. dintre toate diferenţele . se trece la pasul 3. se trece la -Pasul : Se alege s. (Dacă există mai mulţi t se alege primul de la stânga la dreapta). Indicele j corespunzător să-l notăm cu t. -Pasul 10: Se găseşte un program de bază nedegenerat simplex (S).

deci: ceea ce ne dă Analog se găsesc: Aşadar tabelul simplex corespunzător bazei B are forma: . Avem: Coordonatele vectorilor în baza B sunt coordonatele lui se procedează astfel: punem .4.1. Deci în baza B.min are optim iar valoarea minimă ".min nu are optim finit” şI algoritmul se opreşte.Se revine la pasul cu şi -Pasul 40 . Exemplul II. . Fie problema: Alegem . Pentru a afla .Concluzie: “PL .Concluzie: “PL . -Pasul . 5 7 9 2 1 3 1 0 1 1 -1 0 1 0 1 0 11 -10 -1 -15 . respectiv . STOP.

iese din bază. 15/4 25/4 17/2 0 0 Şi am obţinut . z25 . De asemenea algoritmul se aplică şi în cazul în care funcţia obiectiv are forma . Se execută pivotajul şi obţinem: 4/3 1 1/3 2/3 0 0 0 1/3 -1/3 1/3 5 6 -5 1 0 Intră în baza şi iese .max în forma standard cu observaţia că . Deci programul optim este Algoritmul se aplică şi problemelor PL .pivot. deoarece punctele de extrem ale acesteia sunt aceleaşi cu punctele de extrem ale funcţiei: Geometrie plană .Deci intră în bază.

pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime). adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2. adica: Atriunghi=(b x h)/2. iar in cazul nostru. Deci. Dreptunghiul Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). adica: P=AB + BC + CD + DA. perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale). b=BC.Triunghiul Perimetrul= suma tuturor laturilor. AABCD=DC x AM. iar h=AD. In cazul nostru. AABC=(BCxAD)/2 Paralelogramul Perimetrul= suma tuturor laturilor. adica Aparalelogram=b x h. Perimetrul= suma tuturor laturilor. Patratul . AABCD=AB x BC. adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. Aria paralelogramului = baza x inaltimea. In cazul nostru.

adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L. AABCD=AB2. Aria patratului=latura x latura = latura2. Perimetrul= suma tuturor laturilor. iar AM=h (inaltimea).raza (not. sau lungimea egala cu latimea. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2. Apatrat=L2. Trapezul Perimetrul= suma tuturor laturilor. adica Atrapez=(B + b) x h/2. pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica). adica: P=AB + BC + CD + DA. iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2. In cazul nostru.Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente).Poliedre Piramida . unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului): Geometrie în spaţiu Corpuri . adica. Cercul Avem OA .

h) VM . Trunchiul de piramida .apotema laterala sau apotema piramidei (not. L) BC . Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. unde Pb este perimetrul bazei. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h. m) VA . unde Pb este perimetrul bazei. iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic. sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Paralelipipedul dreptunghic. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. aria si volumul calculandu-se analog.inaltimea piramidei (not. in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.Vom discuta decat de corpuri regulate. ap) OM . cubul. ab).inaltimea sau muchia laterala (not. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. prisma Avem: AB . deci si piramida este regulatã. l) AE .muchia bazei(not. l) VO .apotema bazei (not.latime(not.lungime(not. Avem: AB . Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2.muchia laterala(not. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma.

iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. h) AA' . g) OO' . iar PB este perimetrul bazei mari. AB=PB x aB. unde Pb este perimetrul bazei mici.Inaltime (not.Muchia laterala OM .Avem: AB . Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul . at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2.). avem g=h) AO .raza bazei (not. la cilidrul circular drept.Apotema bazei mari (not. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi. ab) MM' .Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' .Apotema trunchiului de piramida (not.Apotema bazei mici (not. h. r) Aria bazei = aria cercului de la baza. aB) O'M' .Muchia bazei mari A'B' .inaltimea cilindrului (not. patrulater etc. in cazul nostru.Muchia bazei mici OO' .generatoare (not.

inaltimea trunchiului de con (not. G) OO' . r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA . r) Aria bazei = aria cercului de la baza. adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con Avem: A'A .raza bazei (not.raza bazei mari(not.razã (not.generatoare (not.inaltimea conului (not. R) A'O' .Avem: VA . r) Aria sferei: Volumul sferei: .raza bazei mici(not. g) VO . I) AO .generatoare (not. h) AO .

perimetrul se calculeaza inmultind nr. deci. toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. deci. Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram. De asemenea. perimetrul . laturilor cu lungimea uneia dintre ele. Avem. Pentru un poligon regulat. laturilor este egal cu 6. Aici avem un hexagon regulat.Rombul Rombul este un paralelogram particular. deci nr. adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente. Rombul are. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula .

Arii corpuri . Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta.. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). Aria elipsei se calculeaza dupa formula . Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . unde P este perimetrul poligonului.

Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula . Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . .

Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula Formule de derivare .tabel al derivatelor unor funcţii elementare Reguli de derivare .

Formule integrale .tabel primitive uzuale Reguli de derivare .

Atunci funcţia admite primitive pe I. atunci funcţiile fg. f'g şi fg' admit primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. 2.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. adică Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane . g admite primitive (fie G o primitivă a sa). iar funcţia este o primitivă a lui .Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. este derivabilă pe I.

Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. atunci aria lui G este .b]->R+.

Lungimea graficului unei funcţii Lungimea graficului funcţiei f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.b]->R derivabilă cu derivata continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful