You are on page 1of 75

posibilităţile ce i se oferă pentru o pregătire armonioasă, să-şi lărgească orizontul

intelectual, căutând să descopere lumea cu multitudinea lucrurilor interesante,


pentru care merită să trăieşti. El trebuie să înveţe, trebuie să muncească, trebuie
să înveţe să se stăpânească şi să folosească la maximum timpul.

RELAŢIILE DINTRE PĂRINŢI ŞI COPII

„Copiii încep prin tuşi iubi ^părinţii; dacă devin


'mai mari îi judecă, câteodată î i
iartă".
Oscar Wilde

Prea mulţi părinţi neglijeaază perioada pubertară şi cred că şi-au făcut pe deplin
datoria dacă supraveghează cu un ochi discret apariţia primilor peri pubieni. Dacă însă vor
să dovedească că au simţ de răspundere, ei trebuie să-şi supravegheze cu atenţie copiii în
această perioadă, pentru a interveni imediat, de fiecare dată când acest lucru se
5 — Adolescentul, familia şi reproducerea 65

dovedeşte a fi necesar? ei trebuie să fie informaţi,


cel puţin în linii
mari, de piedicile care se pot ridica în calea
acestei evoluţii.
Prima legătură dintre doi oameni o constituie
aceea dintre mamă $i copil. Nu este vorba despre
o dragoste personală faţă de copil, copilul fiind o
parte a mamei ea se iubeşte pe sine. Pentru copil
mama înseamnă totul: viaţă, adăpost Copilul nu-şi
iubeşte mama ca pe o persoană din afara lui.
Mama şi copilul la început constituie o unitate de
nedespărţit. Această legătură are un sens doar în
primii ani de viaţă. Ea trebuie să se schimbe mai
târziu pentru a permite dezvoltarea personalităţii
copilului. In măsura în care mama îşi priveşte
copilul ca pe o persoană de sine stătătoare,
legătura iniţială se transformă în dragoste.
Relaţiile dintre tată şi copil sunt de la început
mai distanţate. Pentru tată copilul nu constituie
o parte integrantă a persoanei sale, ci este o a
doua persoană. Aici îşi are originea obiectivitatea
mai marcată a tatălui In aprecierea
comportamentului copilului său.
In primii 10—15 ani legătura dintre părinţi şi copii
este de obicei armonioasă. Părinţii vor dirija şi vor
hotărî activitatea copiilor; copilul va supune
acestor hotărâri şi îndrumări. Aici rezidă
importanţa pe care o are familia bine organizată şi
mai ales exemplul personal al părinţilor în
dezvoltarea comportamentului copilului. O familie
dezorganizată (divorţ, certuri între părinţi în faţa
copilului etc.) constituie ele-tul de bază care poate
avea repercusiuni grave asupra dezvoltării
ulterioare a copilului. La un moment dat, în
preajma pubertăţii, are loc chimbare a acestor
relaţii. Copilul îşi dă seama că vederile şi gân-
părinţilor săi nu sunt întotdeauna corecte şi că
judecata lor nu rte întotdeauna dreaptă. Acest
fapt rezultă în primul rând prin dezvoltarea
psihică normală a copilului, care se apropie din ce
în ce mai mult de adult. Apariţia spiritului critic îl
va îndepărta treptat de părinţi
In legătură cu maturaţia sexuală cu problemele
care rezultă din aceasta, părinţii vor avea
întotdeauna „păreri demodate". De acum încolo
copiii au pretenţia să fie trataţi ca adulţi. Ei se
revoltă dacă li se cere foooteală asupra celor
făcute în timpul zilei sau dacă li se aplică restricţii
In programul pe care şi-1 întocmesc.
Părinţii comit deseori greşeala de a f i prea
severi, prea neobiectivi In aprecierea copiilor lor
creând impresia că s-au postat în poziţia de
„superiori* fată de copii şi că n u vor să recunoască
faptul că de acum încep să-şi trăiască propria lor
viaţă, să meargă pe propriul lor drum, având nevoie
pentru aceasta de libertate.
Realizarea educativă este condiţionată de
ruperea legăturii iniţiale care asigură copiilor
poziţia de adulţi. Acest proces include desigur o
supraveghere a perioadei în care se face trecerea
din mediul familial in lumea care-1 înconjoară,
perioadă ce necesită un efort deosebit de adaptare
din partea copiilor. Supravegherea părinţilor în
schimb trebuie să fie mai puţin evidentă pentru
copil. Copilul trebuie să aibă în permanenţă impresia
că este liber în acţiunile şi hotărârile sale. Desigur,
această perioadă rămâne cea mai dificilă din punct
de vedere educativ» tocmai din caua schimbărilor
care se petrec In relaţiile dintre părinţi şi copii care
ani de-a rândul au fost bine definite şi bine
conturate.
Pentru copil această rupere de mediul familial,
care are loc în tim pubertăţii, constituie o
caracteristică psihică, o necesitate pentru o
dezvoltare armonioasă şi complexă a personalităţii
viitorului adult.
Atitudinea părinţilor trebuie să evite poziţia de
judecători sau sfătuitori şi să se mulţumească cu
cea de observatori obiectivi.
Este cunoscut rolul pe care îl pot juca oboseala,
surmenajul, proasta alimentaţie, infecţiile în
apariţia tulburărilor pubertare. Trebuie deci făcut
tot posibilul pentru a feri tânărul de aceste riscuri
şi a-1 pregăti printr-o alimentaţie suficientă şi o
igienă riguroasă în vederea încercărilor care-1
aşteaptă.
La fel de indispensabilă este abordarea de
către părinţi a problemelor sexuale. Din păcate nu
toţi părinţii înţeleg responsabilitatea pe care o au
în această problemă faţă de copii. Alţii, convinşi de
caracterul impur al tuturor problemelor sexuale şi
speriaţi de pericolele ce pot apărea, o dată cu
pubertatea, pentru copilul lor, se gândesc să-1
apere, menţinându-1 artificial în necunoaşterea
celor mai simple realităţi.
Oricare dintre atitudini este periculoasă
deoarece copilul, nepregătit şi negăsind un răspuns
corect la întrebări, dezorientat în lumea noilor
preocupări trage concluzia că e părăsit de părinţi şi
deci poate face ce-i place.
Intr-o poziţie opusă se află părinţii care
păcătuiesc printr-un exces de precauţii. Cu mult
înainte de apariţia primelor semne pubertare sunt
preocupaţi de atitudinea ce o vor adopta la
momentul dat. Dar, când intervenţia lor ar fi
necesară, nu mai ştiu ce atitudine să adopte din
toate câte le-au fost recomandate şi dezorientarea
lor o măreşte pe cea a copilului.
înţelepciunea constă pe de o parte în a ne feri
de măsuri represive, bune numai să favorizeze
răzvrătirea copiilor, iar pe de altă parte, în a limita
măsurile educative la trei puncte esenţiale:
completarea informării sexuale, începerea unei
educaţii sexuale şi acordarea unei mai m a r i
libertăţi sociale.
rvat ™ *5«*«^aica M uezvoitarea
V

• 8 personalităţii,
li ca '

mai RELAŢII UMANE, raporturi inter-


personale în interiorul unui grup.
Luarea în considerare a calităţii relaţiilor
9 9

puse umane în cadrul unei colectivităţi de atla mUncă


datează de la marile crize eco-mai nomice (1929) şi mai
ales din anii celui de iecât ai doilea război mondial. Azi
şefii din sau industrie acordă o atenţie deosebită gestio-
care nârii resurselor umane şi împărtăşesc ideea >r sau
c ă investiţia în capitalul uman este fundale. La mentală.
Extensiunea, uneori gigantică, a ictele Lmor întreprinderi
are drept consecinţă o mism. mai mare distanţă socială
între salariaţi şi ienarc patroni; muncitorul îndeplineşte o
sarcină : de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o
raporteze :are se la ansamblu, se simte frustrat, „alienat"
şi îreu la are tendinţa de a se dezinteresa de hdu-se
întreprinderea la care lucrează. Este deci necesar, pentru
menţinerea unui climat social favorabil în interiorul
colectivului de IELA- muncă, să se răspundă
trebuinţelor t care psihologice ale salariaţilor, să fie
întărit
RELAŢII UMANE, raporturi interpersonale
în interiorul unui grup.
Luarea în considerare a calităţii relaţiilor umane în
cadrul unei colectivităţi de
muncă datează de la marile crize economice (1929) şi mai
ales din anii celui de al doilea război mondial. Azi şefii din
industrie acordă o atenţie deosebită gestionării resurselor
umane şi împărtăşesc ideea că investiţia în capitalul uman
este fundamentală. Extensiunea, uneori gigantică, a unor
întreprinderi are drept consecinţă o mai mare distantă
socială între salariaţi si
» 9 9
patroni muncitorul îndeplineşte o sarcină pe care nu
reuşeşte să o raporteze nblu, se simte frustrat, „alienat*4
şi tendinţa de a se dezinteresa de întreprinderea la care
lucrează. Este deci necesar, pentru menţinerea unui
climat social favorabil în interiorul colectivului de muncă,
să se răspundă trebuinţelor psihologice ale salariaţilor,
să fie întărit
UI mai
RELAŢII UMANE, raportori
stadiu
inter-personale in interiorul unui
tvi cugrup.
impuse Luarea în considerare a calităţii relaţiilor
fwnttte
umane în cadiulpuiei colectivităţi de
nu mai
muncă datează de la marile crize
I decât
economice (1929) şi mai ales din anii
celui de
al doilea război mondial. Azi şefii din
OT VIU
industrie acordă o atenţie deosebită
*sive. gestionării resurselor umane şi
La împărtăşesc ideea
~
a atiţia în capitalul uman este
fundaţi Extensiunea» uneori
gigantică* a icreprinderi are drept
consecinţă o

14
ă socială între salariaţi fi nunei
i torul îndeplineşte o sarcină PE
s care nu reuşeşte să o raporteze

de a se
t Ia

a
n
ţ

înseamnă ivid mai lin stadiu


observat servfl cu II i impuse separat la
faptul că nu mai
265
!>tă n
laţii obiectalo au o iimportant!___
decât /ia*
mentali în organizarea şi dezvoltarea
sau luş'\pcrMontilitflţil.
care frăţior
sau RELAŢII UMANI, raporturi Inter-
■ir sive. Lapersonale In Interiorul unul grup.
conflictele Luurea în considerare a calităţii
icc ani h m , relaţiilor umane în cadrul unei colectivităţi
0 alienare de muncă datează de la marile crize
M*de25 ic,economice (1929) şi mai ales din anii celui
care sc de al doilea război mondial. Azi şefii din
1mereu Uindustrie acordă o atenţie deosebită
Inindu-sc gestionării resurselor umane şi împărtăşesc
Ulcea că investiţia în capitalul uman este
fundamentali. Extensiunea, uneori
u RILA*gigantici, a unor întreprinderi are drept
ort care consecinţă o mai mare distanţă sociali între
salariaţi şl patroni; muncitorul îndeplineşte
o sarcină parcelari |>c care nu reuşeşte să o
raporteze la ansamblu, se simte frustrat,
„alienat*1 şi am i tendinfa de a se

16
dezinteresa necesar, pentru menţinerea unul c l i m a t
dc social favorabil m interiorul colectivului dc
întreprinde munci, să se răspundă trebuinţelor
rea la care psihologice ale salariaţilor, il fie întărit
lucrează,
liste deci

RELAXARE

interesul lor
pentru întreprindere şi să fie căruia
îmbunătăţite raporturile umane în interiorul fiecare
colectivităţii. Această misiune revine de obicei unui membr
psiholog, specialist în relaţiile publice, care are drept u al
scop esenţial stabilirea comunicării între indivizi. El
face cunoscute intenţiile direcţiei (modificări de
utilaje...) şi conturile firmei, arată utilitatea fiecărui
salariat şi locul său în opera comună, îl (ine pe
fiecare In curent cu cele mai mici detalii ale
organizării* în felul acesta, direcţia resurselor umane
poate reuşi să creeze un sistem mobilizator, gratie
265
personalului va căuta să contribuie la succesul
întreprinderii* vorbi
REL!
Re|
uman
uneai
ritual
trebii
cores
ţintă
«ale
ataş.

dinii
an»

R E L A X A R E , destindere voluntari Clfil


* tonusului muscular, asociată ou n»el<
o acuzaţie de odihnei
Utilitate în psihoterapie, metodele relaxării, básate pe
un antrenament regulat. nud sa uhţinii o ileslinderf |
enerallJ&

RELAXARE

18
interesul lor pentru întreprindere şi să fie dintre
îmbunătăţite raporturile umane în interiorul vorbiri
colectivităţii. Această misiune revine de obicei unui
psiholog, specialist în relaţiile publice, care are RELI
drept scop esenţial Rel
stabilirea comunicării între indivizi. El face umani
cunoscute intenţiile direcţiei (modificări de utilaje...) uneas
şi conturile firmei, arată utilitatea fiecărui salariat şi ritualu
locul său în opera comună, îl ţine pe fiecare la trebui
curent cu cele mai mici detalii ale organizării, fn coresp
felul acesta, direcţia resurselor umane poate reuşi tinţă a
să creeze un sistem mobilizator, graţie căruia sale d
fiecare membru al personalului va căuta să ataşa
contribuie la succesul întreprinderii. Credij
dinilo
R E L A XA R E, destindere voluntară a angoâ
tonusului muscular, asociată cu o senzaţie de parte,
odihna. credir
Utilizate în psihoterapie, metodele re- mele t
ite DC un antrenament regi

miikx

265
a dezvoltării
personali

couxpor-_ ta I—Mllifie saaats socializa > iuueage nrţfiiai dade ghizi, educatori şi
modulam a constituie • opera educativi de toate oirectjiie creşterii şiai alcătuiască ta таран ca copilul o unitate care-şi Împarte Insă roiurile fi sarcinile. Diferite, dar
psihici, afectiva, mor el â şi so-roiul părinţilor aae o im por -deoarecenu divergente, rolurile tatălui ft sta mamei trebuie Uf se completeze reciproc: mama in calitate
nici un copil nu poete fi lato-o ambianţă definită de aiec-Relalia părinţi-da animatoare şi factor afectiv al căminului, tar tatăl In calitate de factor instrumental Înzestrat
copii deţine un rol ta fixarea catar mai adecvate dearinder:cu depună autoritate. Invei sarea rolurilor parentale apare perturbatoare, deoarece un mai
laasentale.ffit şi in asigurarea anei condiţii psihologice normale^ Ocorespunde imaginii Ideale pe case capital fi-o face ta legătură cu comportamentul şi actele
asemenea it laţii aa trebuie Insă surc-.i ta fartimpiare, ci presupuneobişnuite ale mamei sau tatălui* aceasta fiind o sursă de dificultăţi psihologice, care se imprimă
norme precise, cane oaneapoad flcaeatoaresor obiective ce stan taşi ccmportamentulnl uite nor al copilului
baze rorarflss sfii infimi -al aşteptărilor cojmîuîuî: Dacă aceste obiective nu stat Îndeplinite, sau dacă stat aplicate ta mod unilateral de părinţi,
fj dragoste, rnarn lira ti ta asigurarea protecţiei, se-curitatiiprocesul educativ implică o serie de sinuozităţi3. Se relevă astfel că nu simpla existenţă a
ai orientării ropiirthd. ta formarea unor aptitudini şi alilndlai pozitive pornind de la calităţilefamiliei penurie un proces adecvat de dezvoltase a personalităţii copilului, ci doar acea familie
sale proprii. Dragostea părintească presupune încredere şi sigur «mi dta partea copiintal.ale cărei funcţii Slnt Îndeplinite in mod normal de ambii părinţi. O familie normală Înseamnă
afecţiune şi Înţelegere dta pense nărmfitar, dar ea nu trebuie exagerată fără riscat de a provoca pentru capii un mediu efejjSâf un mediu ддхгШщ fi un mediu eferogert/Xtaacteiul afectiv al
o serie de dificultăţi evoluţiei psi-rirMngioe normale. Cel mai adesea, capiu JSpsjţi de dre-gosîeemedr fandaşi—notează ASdre fierge — este, fără Îndoială, cea mai mare forţă a sa şi totodată
părintească sfet timizi, tastabffî. interiorizaţi si ceaapicaafi. taHtaa» ce caprlrial. răsfăţul, punctul său slab-5* Cea mai mică tulburare ta echilibrul aiecfrrjel părinţilor provoacă tulburări iu
fipaa de ao- psIMcul copiilor, afli iubirea tiranică, cît şi indiferenta afectivă fiind resimţite profund de copil.
înfă fi fenfdtataliPPKtafltajfflâ de cele ii saslli ori co- Cercetările psihologice desfăşurate asupra perioadei primei copilării evidenţiază, de altfel, ci
pta ale căror copiii lipsiţi de dragoste maternă devin mult mal taagffi şi urai vuinera-bffî decît cei cărora
mama ta asigură un suport afectiv deplta. Relaţiile afective stabilite ca mama fi cu cais lalte
a| asigurarea unor repari mi sejaţionaie. juste si ecniuorete. Mantii faesmie să oferepersoane dta familie ftată, fraţi, surori) sfiit esenţiale mai ales in prima paris a di i iiidfarii fi
sandele de conducă corespaszâi&are, calităţile si atitudinile lor arând o înnraaaliii de creştere, ta absenţa Iar viaţa relaţională fund pro-fund «ilanielă Studiile Întreprinse
de Ă. (Iii lima* sj A. Freud* demonstrează faptul că copiii orfani san cţestnffjji departe de medial
iasaffial arestată idierior cesauate de anfisocialâiate7. la " denii prea mult
ire act şl curtase, imre atitudine si conduită antrenează

BÉMttai

rТаят &yfer-o>ra, рги««дия-

ЦДцЕ^яии ПИТ НИШ - EPFLUFIH ^rt-n4«i? tcXo«!*-

;^Л«*#яШе oferii*» .-ге uRpweR^i ?атт)Ш г ;г^ се^шэт

as» s*»¿c «ШЁАштЯиЬ

% Лет ^ищ/п 4*явлгъ к -îi ji p*yt»g ипщи -Го


a>fïinui чmiT>ig^W ■■

МП - sébtinisaZ - WA ЙЕН este ий^1 iöarifS' "Ян-

Ч1йс€йКз1е atara rilör.- ?asp0Tfs&foţi&

щ*ь.\щ iп<гíign Гm*f ai—f ,*nnu


mm-
tatc. IX Levy constată în acest sens că O dragoste diversitate de legaturi rezidă calitatea familiei de a
exa-gerată din partea mamei tinde să intensifico fi un mediu e_ţer"g**n pentru copil, in aşa iei tacit
relaţia din-tro mamă fi copil pfnâ la un punct in imaginea complexă oieri-ti de diverwutae
care ea devine nesănătoasă pentru copil. Ba devin* i«i>orturllor cu tatăl, mama, fratele sau este să-i
„supraprotecţie maternă" mu „absorbţie" CM îmbogăţească universal de viaţi şi si-i ofere» live
caracter nevrotic*. de ori< i are şi identificare* Varietatea
Caracterul afectiv al mediului familial trebuie „personajelor" din familie apare ca r»prezent1nri
completat de caracterul său protecţii, care asigură cea mal adecvată condiţie educativi* Iar absenţa ei
ocrotirea copilului de „pericolele" lumii exterioare* creează o serie de dificultăţi procesului de creştere
pregătin-dti-I pentru viaţa colectivă In societate. şi dezvoltare a copilului. Situaţia de a fl copil unic,
(AJnvăţa să trăieşti in familie — s-a spus pe bună de exemplu, favorizează o dependenţi prea striruă
dreptate — Înseamnă a învăţa si trăieşti in de adulţi, In timp ce copilul care are fraţi sau
societate, iar această „ucenicie" depinde Ia mare surori poate experimenta relaţii mal diverse şl mat
parte de modul cum ştie mediul familial să bogate in conţinut. Pe de altă parte, atunci etnd In
Încurajeze autonomia copilului, ferindu-1 totodată familie (datoriţi dezorganizării căminului sau
de focul prea brutal al primelor experienţe de prezenţei unor Iraţl de acelaşi sex) predomini fie
viaţa. Certitudinile oferite de universul familial sint grupul masculin, fie cel feminin, omogenitatea
cea mai sigura garanţie Împotriva agresiunilor şi relaţiilor afectează dezvoltarea morali a copilului,
conflictelor cu care copilul se confruntă tn afara pro-duclndu-i dificultăţi de adaptare la intrarea sa
familiei. In măsura In care atmosfera normala a lntr-o colectivitate mal diferenţiaţi cum este, de
vieţii copilului este familia ca un tot, dislocarea pildă, cazul şcolii. Diferitele studii soclopslhologice
sau disocierea sa, disensiunile intre părinţi sini, în indici că omogenitatea, constlnd în raporturile
marea majoritate a cazurilor, responsabile de exclusive Întreţinute cu o singuri rudi (mamă, tată
reacţiile antisociale ale copiilor. Mediile familiale sau bunic), favorizează diferite tulburări
dezorganizate şi neînţelegerile frecvente intre caracteriale, in timp ce eterogenitatea universului
părinţi provoacă mari traume copilului, statisticile familial, constituiţi' de diversitatea legăturilor cu
occidentale indicînd că peste 70o/0 dintre copiii mal multe rude, reprezintă cea mai bună soluţie
delincvenţi şi peste 65% dintre cei care prezintă pentru educaţia adecvată a copilului şi
tulburări neuropsihice9 se confruntă cu aceste adolescentului, cu atît mai mult cu cit prin
situaţii. Acţiunea pe care familia o exercită asupra diviziunea rolurilor fi s relaţiilor familiale
copilului — subliniază H. Wallon — este rezultatul eventualele conflicte îşi pierd din intensitate".
structurii sale integrale, „care nu poate suporta AKorjnele generala după care trebuie să se
vreo amputare, nici vreo deviaţie fără să atragă desfăşoare procesul de creştere şi educare In
consecinţe mai mult sau mai puţin grave pentru familie a copilului şi adolescentului impun
fiecare dintre membrii sai"10. în acest sens, orice responsabilităţi precise dtft partea părinţilor.
conflict care afectează mai profund structura şi Printre cele mai importante sarcini şi
stabilitatea căminului este receptat negativ de responsabilităţi ale acestora pot fi menţionate
către copil, creindu-i O stare de tensiune următoarele: a) asigurarea subzistenţei şi
incompatibilă cu cerţi t uri i ni le protectoare educaţiei? b) educarea şi dirijarea trebuinţelor
oferite de o familie Iu care domneşte Înţelegerea fi fiziologice In raport cu oportunităţile iamiliale şi cu
armonia Intre părinţi11. standardele sociale şi culturale de viaţai c)
Dar structura familiei nu cuprinde numai relaţiile dezvoltarea aptitudinilor, a limbajului fl stimularea
copilului cú părinţii* ci; implică fi celelalte relaţii, exersării canacit ăţilor practice, cognitive, tehnice
cu fraţii sau cu surorile. Tocmai la această fi sociale, care au rolul da a facilita securita-tea
personală şi comportamentul autonom; d) orienta- scopuri ale şi .valori culturalecare. definesc modelul
rea spre lumea imediată a universului familial, spre cultura] maţi? al societăţii, formarea motivaţiei
comunitatea mal largă, spre societate, în aşa fel per raport ca scopurile parentale şi socialei fl
Incit el lescentul să fie pregătit să se confrunte dasvoJ capacitilii de a ini 111 " i .-TS5.~....
efrtriarea v« Ute de situaţii şi poziţii sociale care vor
interveni viat* de adnu< P) transmisia principalelor
trotal Mttrtota dt eowpOHaweiiţ, ttmttortate educaţie, oi oi
calităţile *
(itfftmuftmi aţe isediuiui
!mirî»MiX^ UUO eveluţia «rn
Morilor, oferirea
» « pjof paad un-
. Mltitl* • «CfftOr rtl«uin
«fţctuind • Cl«ftlf1c4t% «O*
u,uliâ luartjtft» dup
"t eontlautul Un
tOVOltate rt copilului
BetlU » ateaofti ear-e
< v idenţiata i 81 protecţia ti afecţiune
atl< ebuie il corespundă nevoi
rea tîegeende «ciutile actituii Ui diversa
i «alei
a familial, pentru • forma
ura personalitatea copilului tja tn
«copul t*on»fom&ril
b) OtO«lttl«rea
a ausaraalu social primar tn
dlU lurile «octale esenţiale, iflă §i
n COrt Vi
cadrul M «I ui însuşeşte pi im ipaicIe
pentru «4orienta Mit
adult
iau «un corni
t) OfţMRfMfN
tamiiiol, Ci ii cort copilul »«
iniţiată ta ioturi
VfJtOftt in'.iiluţnU.i §k ti li ii
obiceiuri ii deprinderi culturalei d) § intrig ta transmis
rotat părinţilor, ăl familt Hurii, ia primul rînd
ilul au poate fi roo*
OtO tOiltUtneUttiOJ diiâle. Atit modele=
esenţiale iii
• limbajului14.

*^bliVOlMfti ptMoaolitaţtt CC ) iiiitu docit


iu codrul
roatrtctt , li aiit pute?n pentru iasă
n loto
• copilului, ţaţă de cart părinţii
fundamentala, riiioloţria copilului Marcata de
nodul ta care părinţii rtfa» ! toie do hrană,
protecţie, afecţiune fi un dtavoltarto
aptitudinilor fi aliludh oate tace dectt in
prtftnţa ambilor pa* nu h absenieaiâ
din cămin sau irilft
Uuutulul iumihpUu *». \
1, .. ■ ■1"vii.u-. 1 tn--u-.", iiorice eandut i epil
puFtînd pecetea ti de
anturajul sau
lt
dinţa de i'^dare a copt! mifflUttSffl &fjfestvttât familU npsenia
loTdVverWrţ, im,!idJv WHtoto"*y îBniiew!"H"i
Gote mai multe din detinite, tn orice şotiei.pelej
i pliniră,
ylementea«& condiţiile tocire ta f
copilulB0dOţJOytc*l0fB
din <
imitcUiiiii absolută, dep< prin care trece
«alOt Uei
ii asj(fnfO tnt ornaiiattli
Fiecare societate ca întreg misiunea <
mitecopiii«r norme r
coad
ii ai atitudini fi motivaţi' verbala*
area In
eoa topUu
mo ( nor mele do
cai atitudini fi ftpreaentar
nemijlocită, ui torlate, In acest
fi
de „atât" cită
«rta părinţilor-, §Mempiele pecaro 1 ©ii8âfe şi dovianţă,
con* ca
Influenţa deosebii enpiUitui. St poate
totalitatea manifesta §1§ eopţţujal ţste tutuit ţii familiei,

«tudii de atiitoioai» i topitului = oooto


infiutfttt d# cfotv capaHtatea m do §§a atiiiPioouii art
o fwfcoat, o ajttdi fi 0 tattiofo după cam reionan ţii copilului, ia
int«Miortiaret dt timpuriu a M»»#wiui şt sănătatea fi
om
t. toftueoţo dimotului înseamnă de lupt îndeplinirea
fomiltol otupro adecvau a procesa-Mld* socializare,
dervsîtorii sistemului firi rii.i un fel de perturbări. Numai e
de volori morole ole familie ansti fl care prezintă
conduite armonioase ale membrilor
copilului **t «fă* c*jp*blli si asigure un climat
educativ propice dezvoltării
Ofertei copilului un ctimtt de conduitelor normale fi poci-trs* ale
profunda securitate ir. oeaaaţIB* copilului, deoarece identificarea cu
«ferele te poete «*eyolta în mod ambii părinţi, imitarea
armonios, er*f** iHsiltel fe csafară comportamentului acestora si
totodetl ,.un Ideal de sine, o însuşirea, pe această Vani, * unor
famata* tsststftaar* e propriului eu, convingeri şi atitudini favor*-Mi
un antidot pentru whmtftfm ase» soUrni imperios un potenţial
Sssssioai****. îndeplinirea în bune funcţional, definit de Integralitate fl
con-du)* a femiploi familiei, coerenţă, care si asigure
manifestarea plenari a aces-*Sf* complementaritate* rolurilor fl
sarcinilor familiale. Ond unele favorizează tendinţe caiac-teriale
funcţii ale emiliei stat deteriorate pregnant devlante: copilul minte tn
sau absente, apar traume sufleteşti permanenţă, sastiseşte acte de furt,
pe care copilul le resimte tn modul demonstrează exaltare sau
cel mai acntcn putinţă la nivelul agresivitate, este iritabil, lipsit de
conştiinţei sale morale tn curs de sensibilitate, dovedindu-se ce* ce
formare» «Intenţionat sau nu, se numeşte un „copil dificil*. Aceste
sistematic sau spontan — tnbltalszi conduite devlante, dezvoltate încă
E. Păun — părinţii exercită şi din perioade preadolescentei,
influenţe ti pian moral... Se constituie constituie premisa formării unei
in acest fel o «consta**! «mrattw conştiinţe morale deficitare1*, care
natmară, care acţionează ce nn fel poate stimula ulterior copilul la
de <wsnc*j» â părinţilor, asiguri nd sivîrşirea unor acte cu caracter
pe de o parte reglarea conduitelor, antisocial*. S-a stabilit, tn acest
ier pe de altă parte o «numiţi sens, ci exişti un raport tntre
securitate afectivi « copilului absenţa climatului afectiv oferit de
,,J8
.^j5u încape nici o îndoială că familie şi sentimentele de
acest ^rudiment" subiectiv, în curs responsabilitate sau de
de a se dezvolta şi stabiliza, poete „culpabilitate* ale copiilor, cu
suferi deformări, mai ales daci implicaţii asupra tendinţelor sale
climatul eduoMfer din lanulie est* spre delincvenţi sau
viciat sa* deteriorat, iar unita*** nondelincvenţă. Din punct de
funcţională a familiei suferă vedere al concepţiei psihanalitice,
dezbinări. O serie dn Studii şt aş* cum a fost elaborată de Freud,
cercetări au pus in evidenţi, de de exemplu, delincventa este
pildă, corelaţia intre ■aawelizarea considerată ca un eşec de rezolvare
uneia sau mai multora din tune-ţttie a „conflictului oe-dipian"21 din
familiei sau lipsa de responsabilitate a interiorul familiei, cu consecinţe
părinţilor şi tulburările afectiv» şi directe asupra relaţiilor intra şi
caractcriale sau aberaţiile conduitei tnterpersooaie. Acest eşec s-ar
datora fie unei carenţe a afectivităţii
infantile, care ating uşoi nivelul materne, fie unei supreafectivităţi
patologic. Fap-fejl ci fntr-o serie de materne, fie unei imagini paternale
familii destrămate sau caracteriza- inexistente sau inadecvate. în
ia prin lipsa de armonie a părinţilor aceste condiţii — sublinază adepţii
au fost identificate lui Freud —, copilăria este dominată
mai mult* caşuri de copil cu defecte de un traumatism psihic, ce reapare
de vorbire, rări nervoase şi de tn perioada adolescenţei sub forma
caracter, perturbări sau retardirl tn unei „crize de identitate" care di
dezvoltarea intelectuală şi şcolară naştere la comportamente
şt chiar perturbări ale moralităţii exterioare brutale sau agresive,
demonstrează că există o legatari representtnd manifestări ale
strtn-ai tntre aşa-zisa „patologie a dorinţelor inconştiente şi ale
copilăriei mici" şt psihologia sau impulsurilor profunde ce pot
comportamentul părinţilor. Există şi perturba grav „eul" şi relaţiile cu
alte situaţii familiale similare, care
altul22, tn contextul concepţiei societate
psihanalitice, delincventa este reuşeşte să-
privită ca o tendinţă nevrotică
rezultată din deficienţe ale i facă
socializării în familie şi din dependent
incapacitatea de exercitare de o anumită
adecvată a unor responsabilităţi cultură, prin
paternal*. W, Healy şi A. Bronner intermedia!
subliniază tn acest sens că ti* nerii
delincvenţi posedă o serie de educaţiei
idealuri lipsite de port moral, oferite de
datorită absenţei sau deficienţelor families.
însuşirii afectivităţii23. La rindul său, Dezvoltând
ti. J> Sucker consideră că absenţa
identificării copilului cu păr i [ii sâfej aceste idei
> de incapacitatea internaiizării iu lumina
normelor si va. or mo» unei
fă factori concepţii
etiologia mai largi de
delincvent natură
. psihosociolo
deosebire gică şi
paritia sociologică.
psihanaliştilor Ch. Cooley şi
tradiţionali. G. Mead
Eiikson accentueaz
Încearcă si ă rolul pe
insereze care părinţii
dinamica îl exercită in
fenomenului dezvoltarea
oedipian indi-
o vidualitătii
perspectivă copilului-
culturala şi După
istorică, Cooley,
cons copilul
dezvoltarea începe
calai are loc iniţial să-şi
la măsur închipuie
care cum apare
el altora, îi face
imaginează plăcere dnd
Jadecăple pe aceştia
care arată o
fac relaţie
legătură cu favorabilă
el. Ul faţă de
el îşi comportam
dezvolt entul sân,-
rezultat al b) etapa
acestor două jocului. în
procese cursul
cognitive, căreia
simţul copilul joacă
autoevaluării diferite
şi al roluri,
pudori invâţind să
Mead se cunoască
consideră şi mai bine; c)
el că copilul etapa
îşi d interpretării
„şinele" in , în care
cursul a trei trebuie să
etape: a) înveţe să
etapa reacţioneze
preparatorie în raport cu
. in cursul aşteptările
căreia nu persoanei
este Încă cu care
capabil de inter-'
şi evalua acţionează27
propriile .
acţiuni. ^Pentru
în jjrsnla Schiopu. care
mod efectuează o clasificare de conţinut
obiectiv;aeldezvoltării
ii fizice şi psihice a
copilului în funcţie de trei etape
poate imit
fundamentale (prima copilărie sau
pe ceilalţi şi
perioada antepreşcolară. a doua
copilărie sau perioada preşcolară^ afectivă sau ostilă — in care este
şi a treia copilărie sau perioada efectuat sini esenţiale pentru
şcolară), părinţii au o INFLUENŢĂ formarea comportamentului moral,
deosebită mai ales în ppirioă<Tg ce- ca parte esenţială a procesului de
TeQie^ajioua copilării, deoarece] socializare. W. C Bedrer ara-tă,
prin stimularea prime-lor de^pîldă, că părinţii foarte
sentimente social-morale, autoritari şi totodată afec-tuoşi au*
favorizează constituirea bazelor în general, copii bine socializaţi din
caracterului copilului, ca o perioadă punct de vedere moral, dar care tind
crucială in dezvoltarea a fi mai puţin independenţi, creativi
personalităţii şi a conştiinţei de şi deschişi din punct de vedere
sine. „Copilul dobindeşte încă din a social decît cei__ cu părinţi afectuoşi
doua copilărie o anumită şi mai puţin autoritari31. Îmbinarea
receptivitate pentru ceea ce «se afecţiunii parentale şi a disciplinei —
potriveşte şi se aseamănă» cu ceea reia aceeaşi idee D. Baumrind —
ce a devenit modalitate de a se apare eficace, mai ales pentru a
comporta şi o anumită «surditate» asigura „forţa egoului" la copil şi a
la ceea ce «nu se potriveşte cu stăpini comportamentele
fondul său moral» şi al mediului hiperimpulsive şi per turban te3*.
apropiat in care trăieşte'2*. Iar Cei mai maturi copii din punct de
specificul dezvoltării caracterului la vedere moral — observă şi M. L.
copilul preşcolar constă mai mult în Honman — sînt cei ai căror părinţi
exercită o autoritate moderată, într-
adeziunea afectivă, dacii in cea
un context afectiv33.
raţionala la normele şi cerinţele
morala. Acest aspect afectiv La concluzii similare au ajuns o
mijlocit şi practic al constituiţii serie de studii şi cercetări
laturii morale a personalităţii este întreprinse in ţara noastră, care au
de altfel specific vtrstelot evidenţiat multiple corelaţii intre
copilăriei3*. stilul de educaţie familială,
Aşa cum subliniază şi EL F. afectivitatea părinţilor şi gradul de
Maccoby. se pare că afecţiunea socializare morală a CU» piilor.
parentală favorizează tn cel mai Investigaţiile efectuate in legătură
înalt grad procesul de dezvoltare a cu această problemă de colectivele
personalităţii copilului, antracit specializate ale Centrului de
suprimă necesitatea de a recurge la Cercetări pentru Problemele
mijloace de sancţiune şi modelează Tineretului, Centrului de Cercetări
copilului aptitudinea de a evita Sociologice, catedrelor da
transgresiunea normelor morale3*. psihologia pedago-gie şi economie-
Corelînd trăsăturile rtimaHilni sociologie ase Universităţii
famifia] ca tipurile, de autoritate Bucureşti o u _arâtaţ_câu£voluţia
parentală, diferite alte cercetări au favorabilă a procesului da
ajuns la concluzia că gradul de dezvoltare a conştiinţei morale a
control exercitat şi maniera —
copiilor şi adolescenţilor depinde in ..шишттш тш» aunuât ijcomjmiiunuîiiui
cea mai mare măsură de climatul muaat u -viiliuniiui ¿Uuü, tintó ал авва*
afect:. milial, de modelele educative .шиш ¡ni oui tTuim' «айвам itlhssui
promovata în Ea imuticii, de mat daa>-(uBBBjÉà* BBBBBWlùti dit
calităţile şi comportamentele аяпнПвиш in túinüuB *b -пиш-BUa*
morala şi* rinţilor34» „Manifestîndu- 'ittwiiaiiu- ata? muiunluv: *ti d i i w /Швд,
se foarte da timpuriu (cala jurul vrii o> ¡mjaturi nvtúmtt dB «ЫаиШи»
viratei da 3—4 ani) — observă i-Jimidtdtui afcdaw im йатШ.е, ißt
Baaac tificarea cu părinţii are o gase вваВааввжаввват»'
importanţă caxdipa Întreaga ави'гми»*}. tertiawiUfc авввг «dittfii
evoluţie ulterioară a indivMNlul, <um> ffliifiinai wir» щиiiiiji talii
Copilul ÜttU«¿Ot!Bíltí«í! LOMÍ{(«iHltiiur Hi
înde liüíirtii uií m lunutUt til il'Пи HU.'! ;il'!;iu-.i ¡puíKUtttUí
vüü'ii« min, «tntduiKtttM» . Hlimim ttu
tuiuttiiUt ш вттт «авШ сШв-"Шшш «s. îwaîliujiv ut iittiJ iJ-niiii Ott* ctíttkae
at «numii мм mt m» ав*г ааававагшг йтштеа yjiuianuuùi abaţi шавайе
atu aii. аваавшаШш du cuinii umiL в* щааивв didùuulntiii-
'•■<••'.•>.. и rteuaiinm ишичииии iafc s> авва* ata inaauiui st '«-
«лнав u» vaţenu» * и» uuuti uliu. uauuii сиии-
l.MlliOlWtli ItMIIIII—I iilll--IH"U i твиаа*? to Liirtiuoittolí «amiuUm*
«ли» и мае aitühuwi ав* ввх аъ diimiut ишШииХ ,liJlfranrthllrTrtf
ОДвнчрыт tnali toii» tu» am BBaUlii» '•.JUtïjJJLdl аТвгаи ?miiu-u« *V
töBmcimiimu». m—tttunmn» pim tttwiii- vteg.MUivw*tt jÍLUÜ«íiitíUar шшзайе. lia
*B attUBB^aU авгм u m niv . ii« сш>-11 i (*■**> iiin'iirt'iKi ,ti
cmattuui et mumüm «Mi. им •» u - m i DJrííitMsiUtUi «** liUawdKtm; craiţţnV
-i .unir iuic iiuxuittiiii diamrtfil яви nie- ' -.Hu-Ui! d< }j -.j-í'.*:ilí ■aiiiiragiiii
tíU4~\\.UÍ». HiTliUí'iij".:. iiir даякпши*, jl Ниц**
Им in 11( i • • i 111 ' • ■ "il ivi
Kill
lli:l;Uil4_í- tlín fBBt*' *Ш «íífcíii.'i'iíi,
ÍO!ÍIH".Vtiltt ПИШИ,. ÛU ШШ11 «ШКШВ iBBaiUÜ»-
aaa> aua< «nMittHittuatt шш, i ui i ■ввввгаш! uliii» ав mmll! aw
tu м*н с!11гшм dut lier ujííh-Uuiii«. iite?»! altiinn liiijli атиШтИ в*» ааа,, ttimt
iie!i« iiiF.íii;.¡;.tin п . г сош) i и •* BBBOiUia шшШаМьшт; Щ
uunuittlÜ muUDOi л и laaiailÉr n u i a i o «фАлшкОвши, Ш a*Bt«L tfÉMua '!
m» . (uiuiiuir fe шйвйвд «ûasna m? 4))1ШИ «акаидш aauijattai aai at *т
•«cojiitiàaaa aaai авват (ваш ишь-•avu** йояшьм. и- ни aim**:aü•
iüi»mnu«» iuneutärtuu m .j»;a-:ir:ii» ü*b* ааввв т<щшш** m', 'то?.'.)
iiiuinţiico и: mutteiLe die «.«ttuatţîle. ¡huí . i '.«i ■ viiiа и ш д а h » aAiiiilm
DU» ameti nuirr U» vifii'fH. »>::Kîa *> лшеЛыяхь ini«i.x<.*:>'!i< мм': "
'iuti • vurtiíiitit <.a> etUUiÜili 0i Авва ааар«и4Вп1/ aJ at гемриШйш
umiiiiulli IturuüuUfc ими iBfiliHiiijiiiiii "MfiifB'f ni 4шж ata? Uwe
Ш(ишиишш1£ aiiu^ÜUii:, iAUu" Шш P' ВШШаав] euntaittexi с.ь сшиваШ
»muWn Ф лтщтат а» «а, ачм* dit апцгчжтии. сваа sauBtt tile awiite**
ойцЦ*-вшпаив а> BtniţuniMu' шш dl, BBtlinil pmUttMi) шгаовите
нишии^ниш^иа *ti îin-«■вивтив *%> staatt ata
а^сашашш&ни»- c№rxcdha«e, ЙшАшгшшште cae сЩвц
•ulidi liiuiiu ШШвсШЙЗ Ueamattia ;pJit aar аав1а*Ш cuitlLusale sau;
aattanalltt'cal ai Tau Шншо ¡nortmi тЦшшЪшаш- Ё№сШав£ liamrmiraBm
aaaas ttnammiiBu'aai хваШШг; сошщшпшпttaiuiuii munal im ttenmenú
nramitp ianflatt oauv Qbbbbb <в^вт> rûmft ffitţj^uillar die саттШа,
«ttsurtunlcí ounemalk >n. ftBaaa* DL. fcifflftmr*, авта иазвёип; am
rnmmmHuate *% HBBiillUiihiíliiam fttBBBtL pnœdiaaasia «ü авваш ав
вине itunniíl tttraajli jJbbU, <mni:wuttai tmiiruiTmaaal la oaaata rnaţniii am авв
m iThiqtil mmiditkríi <romiual*lJRai рДпгшке, at вив ааёп^в етдш
miirtüLL ави iiœzi Ш •adtitmii imirallb, aammaatajl |.шт'ш1виш
anUiianttiml ríiumi. oft midi ав& опаШ авоаихршшш, Sicmtnna **» «icaaat
а»Ф aaatet ti':"'f:itcL at rmmdlttate uiuisadtó i*BKeail»ie^iia^iu^^
amttuttí Bfm$ та <аВваш*rpihttwD
,,muream at (mrntíttmytnii*. Штдаййш,
m стшштис laaumV ¡iidlü «ama am
auujMjb cum amaiza au «ethp " <eüí S -1«йр№вваав*Ь Tu.
Ob^buI сХ ШШи-laittdiE üanilliaj !si .dit f**tknnjH.a şt a*BBtlBvato
^mmttUuxtadmiijE- (ш1Ш^ат(закса1£ tut* ijieraroi «remervK* u*ü*cjí«f 2.
líadürillnr cüm тВваЗк. AatSdl, am dit №«йапжш BBBluiiiiiiiaii
aamlUU «hs aœii аиш nirf-'.:r-ci
LuitMun саацр (Br Bniktimu, сш ав%
цщ ав cdaBwaV im. шш itiitœrruic. m а iittfna» тнснап1»»ни« sâ-si Imite părinţii
ошшЛа at шшштшатг1Ь <глвб attt Ia jocurile, cît fi în visele sale,
ts.cáü-ittBBUi (fie lauft ad№n(inam străduindu-s* sa elimine din rânduita sa
dUnieusiune at nuaum*amtratta-Qat ceea ce ti displace si Ш acumuieae ceea
вти авввв! вШшшт. JDnnzimait в*) re este asemănător cu ei. 2a acest lai
crane ce dtem^om, íin Шхши, cente 4a naştere la conştiinţa individului ceea
евптш «Ü aamtufl (охщпШп, (акт ce psiholopa denumesc «Hui ideal»'*35.
cgfffgftifl da» в ffi öitimüt, im nmifc Toate aceste saiblinieri ne iac aă
nm^usdL dte шашздйе *i еэйвапггйь înţelegem mai bine de ea lamilitte
;xi"ac-ttkK <dfe uüiil-iilu'.. «mua laftnjü dezorganizate, caracterizate prin absenţe
im^emnuiBitt cae anéate în> Зшагиде climatului afectiv, prin lipsa da coeziune a
at um saüixittt mmnr rmal mnitt твтва membrilor, ca ai printr-o autoritate
dtezraate-aBB am d№dh швадиеггии parentală absentă sau neadecvată
«si жаиШшйМша nuf.uáii тдж «*■ ttu funureaxă rate ridicate de predelincvenţă
язтхгте cou-ail toJiár8*»;.. sau aaiizz,winţî minori.
iVctiipj uni ашнвяш maatţie Asa cum evidenţiază majoritatea
свшгт^дитта taa *б X Паь ţaft, EL. cercetărilor efectuate, diferenteie
înregistrata in comportamentul moral $i Mfi»| iu care are ioc internalizarea
ta valorile morale ale copiilor de aceeaşi moralităţii („morala i ciproi л; şi
vîrsta se explică cei mai adesea prin acceptarea ei ca mod de reglementare a
diferentele Înregistrate in practicile propriului comportament şi a
părinţilor ta materie de educaţie. Din comportamentului altuia. Diferind de
acest punct de vedere, există o mare poziţie psihanalitică a lui î^reud, pentru
varietate de atitudini şi concepţii care interna Uzarea valorilor morale
familiale, care influenţează in cea mai implică preluarea structurilor parentale in
mare măsură comportamentul moral al forme nemodificate si neschimbătoare
viitorului adult fără a putea infera insa un de-a lungul întregii vieţi, concepţia lui
raport cauzal direct intre defi-cienţele Piaget consideri cunoaşterea morală ca
procesului de socializare in familie şi bază a acţiunii morale, evidenţiind faptul
conduitele Ueviauie ale minorilor şi ci nici un copil nn-şi poate dezvolta o
tinerilor, ci o legătură mediată de moralitate matură pina nu a trecut printr-
absenţa climatului afectiv in familie, de o ,.morali a constringerii". Totodată, o
prezenţe unor carenţe educative, concluzie principali care sc degajă din
existenţa unor relaţii con-flictuale intre analiza sa este faptul că influenţele
părinţi etc. familiei si ale părinţilor trebuie dublate cu
interiorizarea exigenţelor şi cele ale factorilor din afară. Astfel, cu cît
interdicţiilor parentale constituie in fapt copilul este mai bine integrat fntr-un grup
primul pas către formarea sistemului de de prieteni, ca aflt rşi «a dezvolta, mai
valori morale ale copilului, la aceasta puternic, o morali a reciprocităţii, care
adaugindu-se o serie de presiuni şi validează de fapt adevărata dimensiune
exigenţe ale mediului social, concretizate a comportamentului său moral autonom.
in influenţele exercitate de diferite „Concluzia pe care o degajam, in final,
instituţii* cu roi de socializare şi control este aceea că simţul dreptăţii, deşi
social. capabil de a fi întărit, in mod natural, de
Ocnpindu-se de dezvoltarea judecăţilor percepte şi exemple practice ale
morale la copil ca parte integrantă a adultului, este totuşi independent de
procesului de dezvoltare cognitivă oferită aceste influenţe şi nu solicită nimic mai
de procesul educaţiei parentale, J. Piaget mult pentru dezvoltarea sa decit
distinge "trei faze: al realistă, in cursul respectul si solidaritatea mutuală care
căreia regulile moral* sint văzute de copil există printre copiii înşişi*3^.
ca externe Jui şi existind in sine, fiind Adoptinri aceeaşi poziţie evoluţionistă
absolute şi neschimbătoare; b) ca şi J. Piaget, L. Kohlberg consideră ci
mgoccntristâ, in cadrul căreia copilul copilul progresează, dir punct de vedere
acceptă obligaţia de a se conforma moral, frecând printr-o succesiune
regulilor, dar nu simte ca в luat parte la invarianţi de stadii de dezvoltare,
crearea lor, motiv pentru care va incerca independente de diversele lor variaţii
să le schimbe conform AP interesele culturale sau subcultmale. Efectuînci
sale; cţ.iazo coopciării şi a respecţi lini descrierea comportamentului moral in
termenii respe: tării regulilor de respectul spectatorului imparpul fă
conduită, L. Kohlberg, spre deosebire de acordai cu comuni tatea)*
Piaget, precizează -ca copiii se •l Moralitatea priacipiilor
conformează la aceste reguli nu din Imfiililuals de conştiinţă
(coarormarea pentru a evita
plăcere, ci aun dorinţa evitării pedepsei autoacuzarea).
si meximalizării recompensei. Schema
de analiză utilizate de Kohlberg este Msssss -centionatâ ■■hleailiei *
următoarea*: faptal ei tipurile progresive de
JedaceU] morale se achhabl odată
cm virsta st ci ale apex. invariabil, ta
orice ral tură. capa tind co-Issatasa
spx ifici a diverselor medii caharale
1. P st fami-ffaie. Considerind că copil oi
edeap va trece prin cele sase sta-dB de
sa 'şi dezvoltare a moralităţii,
independent de conţi' ■arai
orient valorilor ce trebuie internalizate.
an li Kohlberg nu crede ci ..subculrurile
pentr delincvente", care se abat de la
u norma morală sau juridică, au valori
evitar disonante ca cele ale
ea sorteliţii ! ia ansamblul său. O
pede concluzie la fel de semnificativa este
p; aceea ci maturitatea judecăţilor
monte este direct asociată ca
2. Hedonism instrumenl capacitatea de a rezista pre-sianiler
externe (incitaţia prietenilor,
ocaziile familiala etc.) pentru
comiterea unor acţiuni cu caracter
imo-

5»olecţU
dezaprobai
4> Mor*iM«*M impirttrit tute Iii 4o-
or de coodaiU (coc. fors^rM pentru
a «rrfu uu^puniisş.
Yfvef 3. MomUtattn pttncipUfot Spre deosebire de concepţia
„evoluţionistă", teoriile Jnvăţării
tmtate cutaaecep- sociala", promovate de Mi fler si
Doliard, Sears, Wbiting, Bandura,
5. Moralitatea iernii ■! tasul fi • Walters, Aronfreed, Catrns, HoffiMsn
legii acceptase fa r >t deaMcratfc sa** si reluate într-o serie de lucrări
(cocilor—r— pentru • obţine din bibliografia de specialitate
romanească3*, definesc cont-porta
meritul moral ca fiind o formă de exercită deeft asupra ce Invafâ sd
conduită contraşi unor interese focal
hedoniste imediate si care satisface Deşi pun un nrea mare accent pe
interesele grupului social. Ca «xonformiiete". ca trăsături de bază a
produs al socializării, acest romportassentuhd seara!, teorifle ta-
comportament se concretizează văţării sociale acordă un rol Important
exclusiv In conformarea, realizata creaffvMtfi considerind că educaţia
fără supravegheri constante din morală urmăseşte aftt coafor-marea
partea insti-tuţiiio? formale sau Indivizilor li regulile sociale, dur şi
informate, aceasta presupunInd ca unei creativităţi aplicabile în diferite
individul să fie capabil a-şi situaţii de ffune sociala. Educaţia
administra Întăriri (pozitive sau morală trebuie să Re i numai să faci
negative) lui însuşi şi altora. In copiii să se coaforraeze conduite
acest sens, cosapor-Ismrnial moral
aste dobindif d? către copil. In mod adecvate, dar sf si accepte aceste
otiisuuij. prin stimularea şi întărirea regal djtt . cum le-ar fi Instituit ei
direcţi a acestui i ompoftameni da singuri.
către părinţi sau de către alţi agenţi Această idee ne face si fotelegesa
de socializare şi factori educativi. tn mod cmesmm~ zător faptul ci
Mai multe cercetări au dessoastrei. variaţiile tn cussportass*otsi maral sf
In mod experimental, că copiilor şi tinerilor depind a* numai de
comportamentul contextul familial şi de ..teiudrlla* de
socializare parentale, ci şi d« tot
sseral poate fj dobtadlt si prta jur» Star» ansamblu complex da ,„ageaţi* si
ta*, ffei tntartree ta dai partea usmsl zare, care sa manifestă atft fn forma
prin abaarearea mod* te Iar nodale ca
cura co i ' aa toterarpoi asta asta puternice şi di te» cit şi ta forme astă
ssaasHaedse, de pOdă*. re difuze sau Indirecta, fu inttea
ulutajespiiiislfr* apare da fauc esftfr contemporani —observă cu îndreptăţire
pectafal elirdimiill ca tnlaiffe bază a P. Musgret. părinţii au mai putină
concepţiei prihanentient niasă P. influenţă efect» înainte (ta tăţile
Patrnleara — ci W*MMfVr*ru*fifJ| tradipnnale) asupra comportam* o ..
blodesc tn cadrai reiapei dintre flair si sruai
masă caracteristici jmA-qtnexV si an
ttooel specific, diferit de cel conceptul tow/unm* llnaft
SB*"
& SmgOb-
SB*>aar mm <jrm»Haa. AwiO ma

■innntn.ll |Wi nlirie s»i


da satisfacţie tă. conform teoriilar*
gatoriu ca tinăraf să pr«5* îcn mod
conduită parentală, n taior sale seturi iWWWtW m
atmimua*** ffmctJeJi dfe catta-Utftr
flmiiicr *y naiiiii^;*
de valori diferite de cala ele ufăiatftor
O concluzie complementară a acestei
grup de teorii «sta aceea că aoentii de
aamliakr m
ln;u- irtf ftwffe qr.i-
sms umU sam mmt
mulft —on. -nr. sa^rfe-SftW:I» Jaw
socializare Care controlează roads-tfile com* am imamdeiiii^emriai.faFotitf —
de întărire imediată a atuj& --nn jjaawj assias* .Mi»p»«« — , ,
înmiinilriaiffăasal moral ide obicei, (23tirpK»tteaeaturi AW jnr-.>nt smatr i.
părinţi;) au o influentă mai mare na$ aW$r«**A am ^inpttpm ¿1 mnm.
asupra ce face ropinii, driar dacă ajBBSaS SMiil si jshningitjet ftsstfJ at!
iSlel* <*j}№*t*rtr*,. *> •Jtttsm* jjerasUfe eBSS^mau- .nr.; in »mr- jemta *■
tsqtUar ?siinili>s>. .Tim'iwr"irt;r--SJwVpi nre'.erjfe ^sgt&aJl jMOUiMtttlSoUi Am
MtiMftM n iimitliiirifljUHnrwfinU fmqV pe? oatss dfe ftVrriMkte * i^SrpUUiiiL
G3le3aSe?
««BmanB> 4mmwmmm1taivQ*m0
fflnyt a> gmrmK? iruicrnauv « rarjsa"£iJ iiMHintnjhw^ anawtiffiritlk impjeee
caffdittt'eii sssv
-atermttrattwaanmft n atlatl. jImrss.i ihn«rut«nUti saw
fnrmiitemmmrjwatersBsrnnaAt lAwiaiirninalM n-aimcti^i* aKgHfe TI.rn
.tmiL sev*&\imxtiMcam • gllirtlMjrt
m
ti smuim pTBtass dfe mnswunnj*
<tftfl*rctr£etii* warn <cmv iiwoa <njtkwrii iUirtWeS aftk

mmmstw.
icsjsntp.. Maj aa* jKucimi iiisfr.icr^. jlflsrre ;*rtvuiuuu:.
*mmw mmm m«fo (mmshmii
v- 3ft \3ai ifc astern }MKftS ^saffltiluii
carrs^iifefi atftJcSte aft
4m nmsptiwm ttouittv
fba aanr #au<anuf.i chu s^tiiti oto «
-MBluiut: aaaSft <KuiKfinurw» irmtr puu» «*mii)Ui ««jifcW
^dmHttrta>a1* aaa»iir-
muwm m-
■ •-^■MTHKvrJiJ1r1*> u u i

Smnxmtiml
mttmxuxote, mm
awn aa-awi*. * «w
0
% mmmmktmUUi m.
< _
. wpliiuiii -siJ <s^l m
rumUmmm u-
mUm mtuui- i nawattitefe ii« mm»
<assaaat. m mum drcuontui <*& mm
<sismann««uie (flfMartv
oaij t«tii«at. ctitttesui]
msuAixmk a— a: ^taaasimii
mmx** 0
mmnuai
«B*aamaa*«ttmaV Mm mm
^tf
at jpy .tea* de? awiinf. stewlivfe.
mm
rsswaifuiuii iXMennKtttiuuHt
imp№«tiv«air mmmmV-tiil s cane «?
tth>T««*li !rn ctaafeail at№MitVo>r. rfe teja-

ao*rte&rias& mmefiMiVm ml*


**»|h»p a. Mbwsu^rogrqe, s^uAneaxt* «avut:t»te» Sm
vssrttamBl liewAtt: mn mthw <ont am ar»

.smm^WJStsmsr.--
v>mi
* inssal «u ssfff trwr <* 3№Jintgm-• Jteca (OttHlti rc««K«iittf u№ «eep itn

stim &oy
iftri ssu- mttueSafi. aft mm
fito*-

№&i, swttin«rn
<BB>»tt e» JifttantMutl
mmm 1» mmp nru (flOe jrusnxwtfi
itftc
^afese^ actitttft?. srticA jrr. amamntnui KimmicI as* tasSKW^ ssv tiiuS asfiiEas
de: elamrenat mm 3jruittblte (SsmtsaAis& <m asm m
aftaaastliatt*.- maisaa? T.v*mmt£ ^ntftatatt tropllul ihi &Kpa*x <sm
<sxAm&i№ <mm $ m Sssjntr. Jssr am4
aaotoaftir fti aa>
rWomie"; t^risiamlawse. snti ^tte dftnti siuittui
jsltidtti jstcnssli-^rjnad swpu»««e ^gi
jttidk sftaB* vatasft Tttsih; rUtti sm<vm* <astuirmse> ttdl« .luwiw <dl (finjsv n i
aaaa ararate sat easte ite «e*e snal aiuitte ml matcr^a^
^aaasaotrnx «su«a (fiorifuihei ^aile ssau dAt'' degrabă, UW strr.otom al bonei
dBssa^nr dstusettiise vtttit bh> sfsjstfrf sectele st UMboVvpre Jecît aî reie;
alussărl', o «şasfsfUcsseEpunstle cooHler
^nosBsnt sssu Saxmuknee JitiariU^sst <* asimileze rwat mor no>-sut*1 al talie
cjss ansrK d sssi asss Ha jjmwHllm JsfliW i»nit» derft pe cele?
rapt&caSUte si aat«ih >0aF aftsGfiev aîe-
pextras jtajbwsm-dfe satlnti Hi ftpTTnefe irîîiloriOT*
auauwiiubsv ftmu^ e? premisă principală a formarii
JsAiaati afssl tiurnwie m\mmAw» mafcm& conduitei mo--x-.:r^ţia SUjsnsă? in familie
ifzu&aiitimtoXL ajiaaffrnd aasnitl
mmmmmt

Tiiaaiaf aaajaU. ffesans ja^aaasoesi sjii a«K


A nu se poate rezuma-Ia sţrroîa proces de
transmitere didarUcisfă a- unor' cu--
neaneţ*. nome sis> prlricffss abstractei;»
am atistmsnll dim
jajtiualiiiiiii iiii sm dissjimi^ aaaa> aav sfaal
sstaaa nm
aasst assshaf isamatnm am ii^asmjsoaae aft sattme
Aoare- necesar
* avea :n vedere întreg ansamblul
aasaaaaaat aaiu aS aiaaa 3e tamat»-
conştiinţei morale * rpoiîutof. adjcă
rlii^ai inn iswfaijjiiriir irnrnninaA fti am in watt> constituirea unor ser.îimente şl coWfXt>
^aaa^]|>paa am assnasinrjttty assssiasa. Sama%» teri ref&hîle. a- unor deprinderi şf
assaaaa a. obişnuinţe, ca alte cvrtmtm a nun*
.om&gaBtir xiwiimui fasjft co> mama^iie aalmmliia? accentul atît pe- component» cognitivă
as ir-.»o)aaaaas9 am 'lasssat a^jisaaftaf aaaa^iuiaaam rît si pe cele de natură afectivă,
safe": ajp ifHmn»n«tonwgaak»-aaa —aj «ealuatiVă 9Mt nimiarfmamtailt Aya
_iithuemiiij"u£ =gi awa* aaa* rtttu evidenţiază cercetările; psS-
uuti. ariftueistiiilS iliimi — ctaim mtir^t nologlarşt psîhosocîoîcigîre.
geaanr^ate^ r^e?- component» comportamentală :a copii
şl tineri nu este doW: o prehin^re i îbvă-
^umtfat saaamU \\v a» pass** aaaaaii iusi ţării seu instrucţiei, ct-mai ales
sasmai is sa> tAMJiajaii aMMStctutw- awuaaa convingere, s^iifieat; afect, acţiune-
sssastt: taaaauaasaSii assmaas*- adică uri ansamblu de elemente care

dam .tfeKi imai .mait j^


ssaasssssaaft it
S «> amnim
uaa? am saimss assails, £a
ofe-ră conştiinţe; corale coerentă,
unitate, mo»ivaţie?şî au>

liifinuass aa iiiaaasjft^. aaftaj mmm at*mau lată^dit ce acţiunile de? moralizare


»N nstaiss im LUNAR itu*d$dmu retorică a copilu--si de către părinţi
gaj-şutei fl MM'sau nlsto <i dtrfiinnare.i rămin fără- valoare atîta- vreme? cStt
funcţiei d» erfe»~ raţie ^«waatfamtlJet
s» nusaitetr dearin acet» gru- jtl *vsti» nu fac mei ua efort; peritru a-
înţelege specificai tersenaiităţii îrj carr
Matlîiitr ta rate-unul sa» mal mulţi copii-
de»formare?»? copilului, caracter! s-
at» săvîr-$ajtut*rdBUpjee» sae
c«aardMin<nv<rit«>, I» forvt după iciîe sale biologice şi psihologice?
cUJ№ot«ervă acetasf ^usgyave contradicţiile^ impuse Waialtet sate
„comportamentul de-durnsnt rjesaie :"» rsoraie de^sflitaţie de dependenţă fetă
de-SuJL Această dependenţă- sau numai prezentare* normei sau-
beterortomie doblndeşte eceale formularea interdicţiei- ca"- atare^. ci
dramatice mai ales în cazul mai ales implicaţiile? et; a^oîogîce'- şî-
adolescentului care №■ se găinează afective? pentru- untversui re vajori in
dană aceleaşi nome ca- ale aduliiilui; formare sA cooriului.
UUtru acest raotiv, apare deosebit de; Atunci cîhd formele? educativei:
negaţi vă t endin- forţează- pasau must generaittateav.
* unor educatori seu oărinţi de a pane igsortnd făptull câC fiecare? csajuV
semnul1 anali -BŞP latSU flecare adolescent îşi a*e?
cor&po7ţc --,eniuj morati şă» individualitatea sa- distinctă este pat»-
copilului sii cel al frStnicuivJ şî 5-: sfbir oua sistemul- de? 'Htătif' pe? care
oretinde- prînSUUi. ov ătiultui lntuascat.au i-1 iâpjti&e? sa^
tâdr&lii&Wp&dfe-■pferraala şf sufere deformări sau s^irftte?în contra»
consiieată- de sine. MUii părinţi ignoră dicţia? atu estsvtngertle? serUlmeTnete?
lUtotdeaona Uşurate adultului este şi st. experienţe* (de? fapt^lipuui,de
exoerienţă) acestuia^ Gradul! maxim?
echitabilă pentru cel educat. Criteriul
atu ,^eaăstenţai* oaptlnlsuifaţă
strictei moralităţi jSSJîatCUlIOastertJ. şi d^ataşatele atruiMl 1 vuesţeţpv
respecluîui necondiţionat ai imperativelor regjstrease- de? obicet lin nteeiufJ
rtHulatită-ţff> care acţionează in cadrul ovmnenentet afective sau
adulţilor, este de fapt Ino pwraţlonatJ comportamentale?,cea-
pentru un .ninor care nu mar capacit maâ'ihfluenţabilăşi'mai pxo-
\\i a de ars discerne? consecinţele ftaaj isii I ) > i ) T nisufnj M mis INII 1 ninii
încălcării acestor lăuuilUlm Dacă copilu î
reprezintă un scop in' raport cu obiectivul mirDM
educaţiei orale43, trebuie subliniat că ret arilor psihopedagogice —-
relaţia .a raîj-loe" iau scop nu este' componenta oognttivă. 3ducaţia morală
niciodată îir.r-ară sau univoca. •Jnd iu se poate reduce însă numai iaa
apărea multiplei' contradicţii^ ctz caste influenţele- exercitate asupra
s& contriintă copilul in raport oi cerlnţeiet acestatcomponeatav cojapJe-attatăaa ati
ctaseiisueimpun. Da? r.u-r :uai puţin oartud? criterii sfi metode?feznse? pe-
adevărat că educaţia morală poate duce casre?rn>-mai' o experienţă îndelungată-
şi Ia depersonalizăTe, mal ales^cînd: sa poate oferi. A ii ad» rinte este? decti
adultei sMicita nerondî-ţionat supunere' mal anii dsuftt o ăranlS- calitate? feţt* dP
şf ascultareţ fSdfHaţ tute seuîaa-: că copî- care na? pătam exalta. Ea- presupune
lut este? rU> cele' mat multerori ostil i experienţă, pricepere, răbdare, oau alte
cOMroînîai exercitat asupra conduitei cuvinte? toate? însuşirile care se-
sale sau mesaleîor educative . ăcit mo>
ralfzatdatte în mod real, rru contează"
-aa-ftt părinte". Iar neutru realizarăm Iată de ce acţiunile de moralizare
maur performanţe, existenţa unui climat retorică a copilului de către părinţi rămîn
familial favorabili ş£ esnunssup ssnul fără valoare atîta vreme cît aceştia nu fac
autorităţii parentale si diminuarea nici un efort pentru a înţelege specificul
funcţiei de educativ «orei* a familiei se personalităţii in curs de formare a
manifesta doar în acele grupări familiale copilului, caracteristicile sale biologice şi
in car» «sal sau mai mulţi copii au săvir- psihologice, contradicţiile impuse
sit acte deviante sau chiar delincvente. conduitei sale morale de situaţia de
Di fond — după cum observi aceiaşi dependenţă faţă de adult Această
Musgrave — „comportamentul dependenţă sau heteronomie dobuideşte
delincvent poate fi, mai degrabă, un accente dramatice mai ales în cazul
simptom al bunei ajustări sociale si adolescentului care nu se ghidează după
aceleaşi norme ca ale adultului. Pentru
psihologice decit al relei ajustări", o
acest motiv, apare deosebit de negativă
ajustare care permite copiilor să
tendinţa unor educatori sau nărinţi de a
asimileze mai uşor nor-TiP]e $i valorile
pune semnul egalităţii între
grupurilor delincvente decit pe cele ale
comportamentul moral al copilului şi cel
părinţilor lor*1. al. vîrstnicului şi a-i pretinde primului o
Fîind o premisă principală a formării moralitate pe deplin formată şi
conduitei morale educaţia morală în conştientă de sine. Mulţi părinţi ignoră
familie nu se poate rezuma Ia un simplu
proces de transmitere didacticistă a unor realitatea esenţială că nu se poate plasa
cunoştinţe, norme sau principii fiinţa morală a copilului în imperiul
abstracte. Apare necesar .1 avea in absolut al necesităţii şi că nu întotdeauna
vedere întreg ansamblul conştiinţei morala adultului este şi echitabilă pentru
morale a Topilului, adică constituirea cel educat. Criteriul strictei moralităţi sau
unor sentimente şi convingeri durabile, a al cunoaşterii şi respectului necondiţionat
unor deprinderi şi obişnuinţe, cu alte al imperativelor moralităţii, care
cuvinte, a pune accentul atît pe acţionează în cadrul adulţilor, este de fapt
componenta cognitivă dt p pe cele de ino-peraţional pentru un minor care nu
natură afectivă, evaluativă sau are capacitatea de a discerne
comportamentală. Aşa cum evidenţiază consecinţele încălcării acestor
cercetările psihologice şi
psihosociologice, componenta imperative. Dacă copilul reprezintă un
comportamentală la copii şi tineri nu scop în raport cu obiectivul educaţiei
este doar o prelungire a învăţării sau morale43, trebuie subliniat că relaţia de la
instrucţiei, ci mai ales convingere, mijloc la scop nu este niciodată lineară
sentiment, afect acţiune, adică un sau univocă, puţind apărea multiple
ansamblu de elemente care oferă contradicţii cu care se confruntă copilul în
conştiinţei morale coerenţă, unitate, raport cu cerinţele care i se impun. Dar
motivaţie şi autonomie nu-i mai puţin adevărat că educaţia
morală poate duce şi la depersonalizare, însuşirile care se cer pentru exercitarea
mai ales cînd adultul solicită unei adevărate profesii, „profesia de
necondiţionat supunere şi ascultare, fără părinte". Iar pentru realizarea unor
a ţine seama ca copilul este de cele mai performanţe, existenţa unui climat
multe ori ostil controlului exercitat familial favorabil şi armonios şi
asupra conduitei sale sau mesajelor competenţa în educaţie reprezintă
educative vădit moralizatoare. In mod premise de bază..
real, nu contează numai prezentarea 3l Criterii si ftnobtot
normei sau formularea interdicţiei ca divergente ale soooiiroriî
atare, ci mai ales implicaţiile ei axiologice in fomfte: conformism
şi afective pentru universul de valori în sau oeobvrtate
formare al copilului.
Atunci cînd formele educative
forţează prea, mult generalitatea, Orice grup fanuBel cuprinde cel
ignorînd faptul că fiecare copil, fiecare puţin două generaşi definite, flecuie Ui
parte, printr-un ansarBbfa de tre-
adolescent îşi are individualitatea sa bezaţe, drepturi, îndatoriri şi
distinctă este posibil ca sistemul de caracterizate prut raporturi particulare
valori pe care adultul încearcă să i-i laţi aţinute uneia cu altele. Existenta
imprime să sufere deformări sau să intre tor soliciţi o structurala fi o distribuţie
în contradicţie cu convingerile, specifici a sar-ciaiior. laturilor fi
sentimentele şi experienţa (de fapt- lipsa aajtoritipl. atit peatra realizarea unei
de experienţă) acestuia. Gradul maxim usităfi Psndasectale a funutiei. caţ fi
al ,,rezistenţei" copilului faţă de mesajele peutiu exercitarea anei funcţionalităţi
educative se înregistrează de obicei la farriliale dt mai adecvate. Daca lamea
nivelul componentei afective sau copilului este lu ansamblu şi cea a
comportamentale, cea mai influenţabilă părinţilor sH, drepturile si abertâţile sale
şi mai profund modelabilă fiind — aşa sist limitate, fiind dependente la cel mai
cum indică rezultatele cercetărilor laalt grad de atitudinile si
psihopedagogice — componenta cocstriD^erile ca car acte: sooa-izart
cognitivă. Educaţia morală nu se poate exercitate de părinţi. Acestea au ca
reduce însă numai la influenţele scop prâscipal feraarea personali taţii
exercitate asupra acestei componente, copă -Iti prin educarea deprinderilor
şi capacităţilor sale, prin trans--săterea
complexitatea ei cerînd criterii şi
unui săstesa de Taluri si nome, aflat in
metode ferme, pe care numai o cea ssai mare parte la caucordanţa cu
experienţă îndelungată le poate oferi. sasteaaul cultura!-normativ al sock tlţti
A fi părinte este deci mai mult decit o Valorile faxuliale, exercitarea roturilcr
simplă calitate faţă de care oe putem sa fanuhe şi reţeaua rupoitiuilor
exalta. Ea presupune experienţă» inter personale din cadrul granulai
pricepere, răbdare, ea alte cuvinte toate familial sint primele repere cotectire
care-i permit inţeSegerea reprezeatatl» оаасеррв
funcţionării universului social fi a я atitudini ase copîiuiu tsţă de sase si
exigenţelor vieţii de adaît. fn casare în taft dp зиыек-
care fa—11:» este ea sasâşi aa si şters teta. OuKoto de facilitarea su&âMăpi
social, se poate considera ci ia cadrul structurilor socas-
ei copilul participă deja la fenomene le fi а соеззшш iaterne a grupuriter
sociale, iarvâţind să crohaeae Trrisftn procesai de
naportanţa apartenenţei la un grup socializare perniţe oricare. иц1а1Ц1 Să
de protecţie Mutuală, a ierannei sa nproeecă ts
autorităţii şi a rapor-tnssi fctre tnaoooaaa perena iiatăţn umane case ti
autoritate şi responsabilitate, a asta ia* u iiffis i si
га structuri de сосаоггазвем care
xecnaapense-ăar şi sasarpunutor, a răspaaa ssetsssriiar
neeesiîătii de renunţare ia dorinţele st rotnritor preaora.ftante ia
personale in favoarea idealurilor societatea respectivă, aş-
colective etc Aceste eiec-ecte sint teptărilor fi ргезеэтрриаг iascriaaJa
parte coapooe-tă a scopurilor ssoaasat ea socao-
procesului de socializare prin cndural.fi etic". «...A socsaăua —
mtensedial căruia copilei fşt ttssseşte ezptml A. Maca-
prbueie experienţe de viată colectivă» ua© semaâficapa nopunu — tuşeau,să
caeU-i aur face apt de a se colporta sa а беаегшап» pa
raport cu standardele asoa.e şi noi nu, cinară să аспажгро&еге acele mode ia
ie nananu admise si a răspunde adec- compnrtasseasaim
Mt divarselor situaţii sociale la care va care sa-i permită ix,:egrarea la
fi implicat. societate, a
- - a se integra in societate, efr
trebuie ssai taffi SU-oa.iwt. so-
flec>rezecti2>3 an proces tiJiiiipeFt aabil tasea-rană a te «rtiricsâae»
de dezvoltare fi farz&ajre progresiva a cmatactaasţ ale cu cei din far. a
depriaderulBt>aaciale ale copilului, la ptitjraae la socaas, a experienţa si
cursul raportările* şt ваан m i cunoştinţele coatctiter*.
imuni set» osdV Desi această aopaae a fost ctaînmtă de
feritele sandii sociale do vastă (lamina, vresse pentru a deseaaa procesai oe
acosta, grup a» vecinătate, grup de către o persoană a pr'artnafcf iior a
prieteni etc.|» в» urnim m paate f£ cestafetar napave de poaiţule ft
care are loc tzabsaasaa. de la o atatasamua pa te sa etmaadi şt
geaesape л шал., а^еэ^ eaaarlu sa vlaga anei ату dam recent
s-d acoruat ateape rapostatai
procesaM de sa-ciaineue cu цапсара
copitalu». CMI acum nouă decaauw
ritar soaaia fi ta cadrai eărsăa esăa с- psaacipaiui concept stabrat ia stiatnia
оа^иоалы şi ia- de teaen asupra tormartljaari<aasuta|
variantă feassarea satncuMuetor u cMiaaaal era cai de «таеегавме* sau
jocxvortare'. sinrernuad rste şt et* M irtsc/lu la кк: fU» frunte i ri
esea^.aţuua^aaaalar maca-iiiiuM NbWoiire-1Ш rte 9р«!Ш1Шя dedícete
pata astermedaat cărora capital problmiMd яоПлМАги t*U>r«l»
deaduişat* crpa rittţrtr fizice sau
meatate care-i iac apt să sa mmuem-: Ut presus*, NOŢIUNI** étP
ca luadjă aaciaia, ЬШшрт, sua> soelelissr» 9&>рв& <Я0 FU> ţm DOUÉ
sstasasfa caeaupaja» i f'iaud. s-a sensuri; a* TRETURNTIEREE DE l# О
generape Ja sttsv pr4n inieimediul
resimţit ueuoia da a tacladu ut
cesuatum aspectete eторгам \ t ala ODOIJEJJOT, m рНшЯраШог
desrcut»fat\ ca şt efecsat pn-metnc iiaiapj'fl sujust sociale şi implicit *
experiead» de viaţă asupra trnmUii AEMNIIU*ŢK# simbolurilor 99*
ts^aisastiat artimrntam ala lueuteae-ée limbai) W juvAprr*« de?
rtttrw «ВРИ s без$й> fsssr rolului
ţuriiinuaăaitîi. Dsept саиаисица, aa> de- adult <<*-i vor permite вШИРР
punea da sociatrreee» case des 1 rana 1
ШЩШё in mod normei in solétete,
in aatr-^otegi*^||, иавит psa casai da In rae* oa priveşte prtmut aspect,
tiaauuuiaera pi uasuşu» a trebui* ţîriut ***> aw da- saian.iiiictia
Paul
л
fami tief es mijJoe de at
nímCrí jsaasaíT
Ш
NIL IL ttsntwiti^il OBttuni r/rfr^ ă#gcm6m\\ şi
cnaárm mém aerewis.it «f.. d* sarctn* pí*-
#•»»•» rtnţUor in proresttl <fP inv/iţare rie
СчЛГ*> copil # Hmba--
uni « ,-.ш<аеа eutrwralo
juiot. A» essjur ревет <ft>
. *.' vaderey oria» temut* sew <А>
flrUtó fii' :.n Slimilffi fUí V-ilori, 'izíbil jn
le imm mwmMlKm***«* mU
" сИТгТ*Ш1 r>1ii ИЮ>
aujf in datei pita* easpj гор familia? in
U ! , 4i r dJetrffettlpjaj eoto-
* " " '- rttuţii, tu DEEVOI teres conduitelor;
imvaum aim sta ai Aceífte víflorl согй*-etd- m ees mat тяг*-
ран»
'
шшшшт -m *> m valoriU' sancţionat* pozî-ftr
вас******, кже*
ata реп»
JIMIA' #t#- pot sS nu cotnv ctdS st
ом,,, p ^lsejorUc* fi 0f> fia enter contrare celor öö
evract*? colectiv' (în gasul familiilor
SaUlJlauape, du, Jül*. п^гфхпШе, ,,ргоЫегпй", de pií--fl/1)-
Nevoia părinţilor d» # asjasf:'
)Ш a Nor ulm., f. mm- M -b.liţ... f. »-vlu, e^ñapl* postttpii, арго-■isus. st-
A. M, «ши L Praqrw. # Paoiii.rf P. deMproneraa ¡mor FAPÜA, imiHiplelä^
Mettler е»ак* cortirtbtt-í «iu и ! interdi с-raport ni dintre
.иймигм exu*í¡m*nt*lA * eceeior noţi- raaponeehiiHMaa- aP autoritatea din
uA, cat si ie в avalise aaricer*ue** laaPlla, adureraa vrntímenle]or morirle
rteoeeoli de p*ru~ rlcma ц. у*шь»
şiiintuu. Acesta aontrtbup* nu pot ft
éW Mífelui 0 .iiriir.inuiui,
ri^voitírte i n cadrul relaţiilor ¿feoiivey dulul dc-n lungul Inliculi şal O
star SSASAI cftava dintre valorile existenţe, învăţarea ao* cialA se
positive cu- ciare: copilul se concreţi ic »aă iu ansamblul da
asp\rJuMiteM
Щ Ч &ЮЩ
eaieta фШтщт ar(lunl
comportamentul
menite al
şi
influentele
conduita
д. hi/iţin Jlm».niMlni aWjOC i'-' - acestuia, ca || tu propria capacitate a
Individului da a-şl asimila cariatele
mediului şl a reacţiona, tn mod
ф
pria upe i mediul
™awivi#fi#
шш
вЁ^ш <*ApfHil
^шЧ^ф 6Ш
adecvaţi faţl de aşteptările celorlalţi-
Se observa cA In majoritatea
Ф фя*\ 0 * au*««* aauMffteaţte atfaV
definiţiilor menţiona* io, exceptlnd
ращг, s«ffMf>
pe cale ce admit creativitatea!
б»
ftp «ее* гя» ' '-'>i
privat«
!
accentul principal este pui pe
<ИМеиг aup
in ешЁ/mi famiitaf
#ff, PJiSJatí serutp obedienţa, pe Invitarea consensului
r^my priewej- ai conformităţii ca produse principala
piepeMuratsp-miiaaw air
'.niH
ala procesului de socializare. Din
6üp» вши- Ф ёщшыщш ţk punct da vedere al socializării
tiësnnêertMr Лг# iJjBuuaUr in mod adultului (considerlud cA acest
ad#e»aa; proces arc loc In tot cursul vieţii),
és^ntawaue<ujfur ejejav noţiunea ae referA la capacitatea
РёШИШ
tafea ie impun» ;Huli.ii.»i.
P. Plkin. d*» plИ4,
«UV detiaete# asprestr»tf ас*} #Р9сШ
acestuia de a exercita In mod
satlsfAcător roiurile ca i*au fost
prin r*aW ,,ropi]nl învăţa suficient êt atribuite de societate prin
bin« moduri]» de i^Piptf^iyigif: «ga- învăţarea cerinţelor asociata
Tfaaf anumite societăţi sau ale fftUt acestora. Din punct de vedere al
5ori- socializării copilului, procesul
9ЩШ
ami mit ф-ир a1, ИР
încît sa рЧЧЯ> acţiona în desemnează mai ales adecvarea
oVpVPtffrV/, C-bild аевШп*
mod adecvat în f-adrol lór"^, în timp
üSSí in-tretío! proces prin care „copilul
conduitei la cerinţele Impuse da
părinţi, compatibila cu exigenţele
sociale. IN ambele caşuri apare
este rondus sa-ţi dez-* volţi*
c^p^rtarnentul actual fi concordanţă subliniat rolul esenţial al interiorizării
adecvate a normelor şl valorilor
cu- s*an--dardete «jrnptflui din сате-
face parte"51. delira-bile din punct da vedere
Ca pfoces de învăţare sW social si al conformităţii
„inculturaţie' (însuşire a modelelor comportamentului cu ele. Aceasta
Culturale specific* swîetăţii sa» grnpinu justifică in caşul sociali* zării
ЕбсШ\'ШШ permite —" fi aeee&iă adultului practicile excesive de
pérspecíl — ^ec-vafW» conduitelor control social exercitate de diferite
individuale ale copilului la cerinţele instanţe şi instituţii, iar In cazul
socializării copilului atitudinile adulţilor. Dintre principalele
autoritarlste legate de practicile valori considerate de sociologul
educaţionala bazate pa severitatea american se pot menţiona cele
excesivă şl pe sancţiunile dura ala privind egalitatea, democraţia,
părinţilor. Concepţia menţionată succesul etc., adică acele valon
aste reprezentativa pentru compatibila — după părerea Iul
majoritatea autorilor americani, Parsons -cu ,,ldealurlle"
socletAţlt occidentala, tn ceea ce
pentru tare socializarea reprezintă priveşte roi ii i i ic Inculcate de
In esenţa sa un proces de InvAţare copil familial, acestea vizează:
care are ca scop sprlnclpal „in- rolul Instrumental învăţat de
tornnlizaron" de cAtre copil sau băiat duptt exemplul tatălui,
adult a valorilor şi nor* maior ca rolul expresiv InvAţat de fată ca
permit conformitatea conduitei la urmare a exemplului oferit de
lmperaU« Vele societăţii. Promisele mamă, rolul caanlc al soţiei şt al
acestei concepţii pol II găsite fiicei, opus rolului profesional al
Ia orientarea structural- tatălui etc.
funcţlonallstA elaborai îl de socio- Teoria iul Parsoni a suscitat
logul american T. Parsoni, care numeroasa critici, deoarece nu
IncearcA sA pună tn acord face altceva decît să
principalele caracteristici consfinţească „ordinea" socială
ale modalului familial cu a csfob/fthrncni-ului american,
trăsăturile sociale şl prin internalizaron da către copil a
economice ale societăţii capi* tallste Valorilor tradiţionale ala ierarhiei
contemporana. Pentru al, şl inegalităţii dintre sexe, clasa
procesul de socializare sociale şi grupuri etnice. Adept
Constă In esenţă tn „Internallzarea al concepţiilor privind „criza"
culturii In cadrul căreia se naşte familiei, Par* sons consideră cA
copilul"**, înţologîml prin culturi procesul da Industrializare
totali* tatea normelor, valorilor, segmentează familia, lsoltndu-t
atitudinilor şi rolurilor inculcate da reţeaua de rudenia şl tAclnd-o să
părinţi copiilor. Familia are In acest se restringa la familia conjugală
proces o Importanţa determinantA, al cărei comportament aste
deoarece pa de-o parte transmite penetrat de raţionalitate.
copiilor valorile societăţii globale Plerzlndu-ai mare parte din
(ale societăţii funcţiile tradiţionale
(productivă, politică, religioasă
capitaliste contemporana). Iar etc.) sau tmpărţindu-le cu alta
pe de altă parta contri* bttle la instituţii sociala, familia
dezvoltarea personalităţii lor şt
conjugală se eoncentreesA cu
la „stabilizarea" personalităţii
prioritate asupra funcţia I de cuitarologlo) ăX-feritele aspecte ate
socializare a copiilor şl da atractartl personali tata* ir.di vid
cluj de către aacteaate. saaeeptMte
asigurare a echilibrului nlaak ai tu»a social tză-rîi caaOalai
psihologic al adulţilor. Grupul paai a* evidenţă ca preponderenţă
conjugal este orientat de valori latura partfcspatial56 ff creativă a
care urmăresc raţionalitatea şl acestui proces , considerlnd
eficacitatea. El devine un sistem caaaataaaaal ca aa atsaeflz ce
justifică practici pater--i Irite
Integrator care, vlstnd aateaftaaa ff care aapinifhl
diferenţierea rolurilor masculine dezvoltarea oonaală a pe r—lillţ* O
şl feminina, contribuie la serie ae teorii bazate ia atare parte
menţinerea raporturilor i ne gali pe irneltef ae aaaailiigii ff
tete caracteristica societăţii aaibosocteioate * edacs* paf aaa de
suesasoaU a familiei privesc
capitaliste contemporane. socializarea ca fiaaa Sa eaeafa aa aa
Cercetările empirica din ultimele proces de „jaatsTizare' ce permite
decenii n*au tnttrsiat sA ia aaai ym*»af i capi - l ae a
invalidase aceste teze, de* reacţiona normal la mesafote prâaate
monstrlnd, tntre altele, cA ae la perse iar le care conpan antura •
Sal ala ssaal&at, de a se iderFfrfica
rolurile Instrumentale şl ca acestea, aar a fj sntafr capabil ate
expresive nu stnt Incompatibila Jmtirkin i uzare*, adică ă t i K efir-
intre ele şi că Integrarea sau
coeziunea unităţii familiale se
poate realiza chiar In absenţa e*/. eiifffte pârtafater, eocovacentare
ca cete ate altor peraoaae eaa
unei structuri prea diferenţiata aaadaaf saaasiat farteteat, wtai,
a rolurilor familiale tn funcţie de colegi de sraasa. aaaeaaef}
sex. Pe de altă parte, studiile reprezintă experienţe ae sseteasase
demon- oeciaiae penară 11 i*a*ji elterioar 4 a
persosainăţif ce-

Incompatibile cu Idealul de
viaţă. Produsul el nu eata
conformitatea sau identitatea, ci un
t d o ¡aten i ■:<**' reciprocă
sistem de Convingeri latre copal st ae-H^aa CAAAAL
rapacităţii de • discerne cáseas ceaoaf se see£ai*zeaza ia
in mod creativ fcv *-e Mae ti Z*a.
între atttadtoite morale sancţionate A*A~ ■ case se azpaae acate
negativ de societate ft cete car* áafiaeaftf a edtekit, JAACŢTO-
permit o coerieţulra ss* cială BSFAAAF saa» asaaaa arestata,
«accraUL JETAJIT i aaíT aan ■ajasaza
Prezentînd din auJ aadte socíateaal traaos, Uscmtmtí as
aogtderi (pedagogic* pat* hoiogic. SS*¿ eav tsaa*». este aej*
psxtejsooologlc, sociologic fi
ressseatai acescas áte^AESJASÍ Se inietege cH aa exfatá raatl sate
cat ai stettesza safa fasaifisfilií eaessiate ais

K |f cave *-a ai ai ta*af


acesooaâtatea ft, as ace~ cá
ssaawcf, af aVatve jiirnafizSz
zasfafliafff, ftevfasfa ssfi
caaawciasi fadiiartt a soctaMzirff
fls
faajieifartf aas s lüíatzi ssastaf proces
o

ciíaaa» afta ■Bastece ft áatsaat saw carrete ie éá&cs* tte


încearcă, ca otice aa*** sai ¿ni, a paaassaii 0 aast ciatac teaalast
so asaos» seaaaasasf aaa teadesraf; ate • csaaacfajfs a aaef
sseaas** eterizares st aersen ¿tmtkmWrfi saaatfsa*. cave sresapvn^
atarazas —- csfSSenţi ară» la ft aastarta ae te asrsiaie ssefas
ásala» - i - -v - - - Mearte*^ «aszaassesie, isav fs S€asaa>,
xoogeaeral, procesal da eealoriaitates es aeaaarte af wtimtñi
tscteltzare, fte a ropftsfal, fia S asaf arap sasc 4i, el fssaai as Hasf fte
adoltotoi, poste ft arte* stft isgaipla; faÜHit saav aamv s|pp par
ate ssrapseaVs tifiüs ka) fia «atete inoráis, eeoetezc* fs tmÁmnt
concordan t* es espártentela saateasa aja aaar rrfeteaf efe^p-
af fnfteaaftte es condac la Teoría jssfjssr^fartaSff ievWnv asas*,
diferente tetra panosa*!, CÉ a) ate pitea, cS aVaasareat* asaaterai fl
dta seraje/-atea casactf *1t*pi ateafa*fl| e ,,*ube»é«a*«~ cave
(te raperf es atodetete ^evtez^^de fs erkjsntete teetetafri
esftsrsfe fres** atea prte ff feaaat asarlas case eataassz
Mssfeef af adaraftel, ta esaata sssapssissssaafte ass*a> cfate ale
aa, «f t**ejcf syiaaaflar aasiai. 0l*t sssst asast as
sav asssv tajasaraasatas as pesas
avsaaiai a es aasssV iifiíafn reaatzss»
aaVYSaas • sasvassií. $ faaassaaas,
Dm acest psaet Ja vadorc te dupa enm afcf *aas*ass c* atare a» jrej
poete considere es as copfl este «mtá- aa ss$> asa» jwaam* ifsssf si
sorteltzat ataacf casi karata ai sa es asjarafsi gaaatite. tea al Üssaft saaarfe
ajearte te sasd osaste fa rteteV 'i#ft>- ' ie lar. ^ai ad
coarordantá es awaariaf *> jasar*
af sfavpre sperHica sscfasaaa asa sjtaa)
arazata) tea-i riel ama cave face iiifiiaaasjf asassa aasa»zal*fat mum\m
parte ft ciad atterteazi condatte
caswatflste es certetete i»*arflor tmm*ptmm» sul do socializare iu
láclete pe rave bésate as te av familie rcprczentind o «tapa
<tepfjaeasc* cts craaafvffste ff deci-sivi ta cursul formării şi
zajcftati teüiltsaU te tet corasí datvoltărst personalităţii
vtepa sale. Dtesastrfva, se copilului Da reuşita sau
coaafdsri ei copí* tal este nereuşita procesului depinde tn
^aasactefízat* sea isefast assasf mare parte evoluţia viitoare a
ctei as ss> eeati sea se átate ie fs ttnărulul, 1er din acaat punct da
aonaete sf vsterfte aaaalai az* vedere competente şi
caa^acataf sf siop^ cQMfirtsmtntt responsabilitatea educativă a
tadniiretite aas assjct de reaere pai iniilor stat de o importantă
moral. covtrattoare. Dacă ta cate mai
multa studii dedicate procesului Monografia româneasca dedicaţi
de socialisera provalaawă tdeea acestei problematici, menţionam
că socializarea copilului într-un amatoarele tacrir!: IntcgrOrto soctara a
climat familial cu valenţe morale tinerelului. Cercetări so. etalogta»
negative fa-ciliteeaa, îi bună contemporane (sub redacţia Iul Mtrqa
măsură, tendinţele sale Constantinescu), ŞUC-ireeti. Editare
déviante, apare inexplicabil ştiinţifică, 1968« Ovtdlu Ridlna. Fred
Mahler, Probleamikn sociologica a
pentru ce aceleaşi tendinţe se integrării tln&r sudul, ta Tinerelul FATFOI
manifestă şi ia catul unor familii de schimbare (coordonator O. BadinaL
in cadrul cărora cinstea, Bucureşti, Centrul ■ Cercel ari pentru
sinceritatea, dreptatea apar ca Problemele Tineretului. 1970; Mie tu 2
valori principale pe care părinţii Uite, Psihologie eorJeM a grupurltor
le incuică copiilor. „Cînd copiii «cotare. Bucureşti, Editura Politici,
au defecte, tulburări nervoase, ISTij Tineret «austriei. Dinamica
tulburări de caracter, perturbări integrării aocioprote«io«MM (ca*
tn dezvoltarea intelectuală ort ordonatori O. Bidtaa şi C KlamaUL
şcolară şi chiar tulburări ale Bucureşti, Editura Academiei. I9T-.J
moralităţii — noteasă A. Berge - Dumitru Berac, Ion Dumitreace. Fred
■ părinţii sinceri şi cinstiţi nu mal Mahler, Geneza » amico ataohihii ta
trebuie să fie atlt de siguri că n- aeoh-aevraa. Craiova, Editura Scrisul
au avut nici un amestec ht Pornitul tafii Peatelimoa Golu.
Psihologia sortata. Bucureşti
acesta anomalii "^.lYalorile Editura Didactici şl Pedagogici,
morale ale familiei stat desigur 1974| Georgo Baslltade, Socializare,
premisa esenţiale, dar ele nu pat integrata sociali tl comportament
suplini erorile unul proces de devianl. In integrarea sociali a
socializare basât excesiv pe linereluiui (coordonator A Dr&gut),
argumentul autorităţii sau Bucureşti, Centrul de Corcoliri
dezideratului exclusiv al pentru Problemele Tineretului,
conformităţii şi pe Ignorarea 1976| ttinUl de psihologie şeotard
individualităţii şi creativităţii tn (coordonatori B. ZBrgfi, I. Radu),
formare ale tinărului. Bucureşti, Editura Didactici şl
Pedagogici, 1979| Ion Drigan.
Socializarea, controlul social fl
prevenirea dclincvcn/e! ¡uvcnlle, tn
Por/ec//onareo, in lumina
documcnlcior de parlltl, a activităţii de
Note reeducare si reintegrare
socloprolcslonală a minorilor şi tinerilor
oaie execuld sancţiuni privative de
libertate (coordonator G. Basillade),
* Procesele da soctensere şi Bucureşti, Centrul de Corcoliri
Integram sociali a tineret ge-aeraUi pentru Problemele Tineretului, 1081
reprezinţi un obiect privilegiat al ¡ Adrian Noculau, A II elev. Bucureşti,
cercetărilor de socio* te»> şi Editura Albatros, 1983; Fred Mahler,
psihologie cockle întreprinse ta ultimii introducere In /uvenfoiogic.
ani tn ţara noasta!. Feri pretenţia de Bucureşti, Editura ştiinţifică şi
e presents In mod exhaustiv şt selectiv
Enciclopedici, 1983) Constantin iyitaut dea entanls. Paris, P.UJ.,
Schifirnet, Gene rafie şi culturi. 1951).
Bucuroşii,
2
Editura Albatros, 1985. T
la concluzii similare am ajuns şt
Unuia Şchlopu, Psihologia noi, ta urma cercetărilor întreprinse
copilului. Bucureşti. Editura asupra minorilor internaţi ta şcolile
Didactici şl Pedagogici, 1967, p. 177 de resociaUiare ale Ministerului
—180; Cunoaşterea personalităţii Muncii; vezi, pentru acest subiect.
elevului preadolescent Dan Bancta. Sorin M. Ridutascu,
(coordonator Georgeta Dan- Marta Votau, Prohtejne actuale ale
Sptaoiu), Bucureşti, Editura prevenirii şi combaterii delincventei
Didactică,a Pedagogici, 1981, p. 9—
10. 3 Juvenile, ta „Comunicări, stadii *i
Vezi, pentru aceasta, Ttberiu statute", ar. IU. Bucureşti. Centrul
Rudici, Familia In iafa condui-leior de Cercetau Sociologice, 1986.
greşite o/e copilului. Bucureşti, * David Levy, Maternal
Editura Didactici şi Pedagogici. Overnroieciion. New York,
1981| Minat Ghiviriga, Cop/i Urniri, Columbia. 1943 (concepţia esto
Bucureşti, Editura Didactici şl tributari psihanalizei freudieue, dar
Pedagogica, 1970} Gheorgbe subliniază, firi îndoiala, un aspect Hi
Marin, Minciuna la copil. Bucureşti, mniiii a tiv al dependentei copilului
Editura Didactici şi Pedagogici, taţi de mamă),
1969) MUiat Stoian. fM-mln părinţii * David Levy, op. eftw
repefenf/?, Bucureşti, Editară Francoise Lievois, L» dilinouanc* ju-
Tineretului, 1968; Ion Strlchtaaiu, vcnJta, Porta, SLUJ1, 1846, p. &
Devierile de conduita la copii. M
Bucureşti, Editura Didactici şl Henri Wallon, Familia şi copilul,
Pedagogici. 1969. traducere din Ura ba francezi, ta
* Andró Berge, Profesiunea de Sociologia franceza conic mporanâ
părinte. Pe ta cdsdtorta părinţilor № Teorie - metodologie -tehnici—
cdsdtorta copiilor, traducere din ramuri, antologie da Ion Aluaş şt Ion
limba franceză. Bucureşti, Editam Drigan, Bucureşti, Editura Politica,
Dldactiot d Pedagogici, 1977, p. 31. 1971. a. 652,S54.
8
Amold Aichorn, Woyward a Ttberiu Rudici, ea>«ft» ,e> 24,
l'oulh, New York, Viking, 1935, p. » Andró Berge, op. cil., p. 38;
23—37.
' Arma PreudV la normai el ta vezi si Henri Wallon, ap
patholoqiqu* chei rentam. Paris, p. 653.
Galltmard, 1968 (de aceeaşi
autoare, te frailearenJ -wychana-

ale mediului şi anturaju, observa evoluţia ulterioară a personalităţii sale


91
bările care intervin în gîndire şi conduită.
2. Statusul social al adolescentului şi „învăţarea" soci abilitaţii în
familie

Problematica adolescenţei a fost şi continuă să fie tema de predilecţie a


numeroşi cercetători şi specialişti din domeniul psihologiei, pedagogiei, eticii,
sociologiei, dreptului familiei etc, întrucit reprezintă una dintre cele mai
importante faze ale dezvoltării umane, marcată prin diferenţiere şi
individualizare, prin nevoia permanentă a adolescentului de a se adapta şi
integra intr-o lume care sa corespundă aspiraţiilor sale. ^Adolescentul —
subliniază U. Şchiopu şi E. Verza — caută mijloace personale de a fi şi de a
apărea în ochii celorlalţi. îl interesează responsabilităţi în care să existe
dificultăţi de depăşit spre a-şi măsura forţele. Individualizarea » con -

- "Ti o ssrloadS .te -t«cerrl ihbra:m ram


1 f este? însoţiţii * assasrţiaf anat
CV? atitudini o%? oţwadţf e fâţ£ de? mediul
făli** sSş&rter s$. in fani ffcţtf Ar
mire sntorttafe. sKfc-
PMHratrit «1 Stnarmtnresr^ rinerii <-auf.'. ,.-;-r; T^nifesie.
r*«rtn o swt»» te rattBtti r rinsforirrA'rt irideqen-«Vafai «rawtatiiiŞii îor FTI stM
<wratomo>tf- d0hfnd«*SR£ «OTstiinţ» 5*is&
tetajarptMWMWVM\MM\A\m\ u UfcaârefSr ga inranne- multiple adaptări sl
copflttlidJ atfntesren. ajirs-M¥ mm* Wmm$X%. autorii
■ «sare cat -» rjerTfwtV ie .rTîşjîtirS"* rsai- menţionaţi cr ajrissaeră fete ea arwter wana
muir/.saai TMM 0m- vnerif ast şosete%Bi»M'^ Acsss*5 snnralicttsrc * ^m^mmam
<stPUGrfet, <MM ce * fin* ţpr Hfffta-rtr fwni«tiriî rns£ ¿0 fjaer seama st •V aftar
rtmmnmU&RT (HR HBtarZ ^hoîacac^ mm
MM' 0m% tSmmmmmh\ltamu\ d ssâtifa^-". ita M MM stadff afjsrtfnlfat osibol
% afW e* oriilor ger-NUM MMMMAMF eSE arifceearerrta MM
este însoţita, îrr mod cfl^gsftoyttL de criză2*.
Tntrrjcît aat rm «te dnar mr prov dtssimiitliliii ilp iiiisjir iia mi ii rţUţ .
ufofiîr. 0 0 M «răreşte? *stărilornttusariadixaiej, cane adu structurile iar
psshoitSffc» st imtitTiriaitati-ader impun- Intlnetcatl le

a nfatttOor
universal, ct sar
im arse o» cararfer- ahtlncseat dte caire- tfMfer* sta»-
usnluficte î f u i l t -
0MM âUmmmţmt âm fir TOT media: familial Adbtescssitte«deo.*ebeste da caaetaite
Op aâr nrev în -on'evt serteroltaraf Ia altul. stadii, alee deat^oitarti indi^duiui aâit:
Dana cum mmmmmX de a»lrt£ J flfial arfza ţota traarjatormtei fizicei: 0 psihice, cil şi
amlescmţei „variază senitatl de lac aer srjcoruiftiraJ**; cae>tfearete aatp--
individ: ie satul sf> fir di finite* sorletatî MM. escaaţii s£ nu na fier nici copii, dar aici
rtedff w.nr .:M .r^:r- >. ^nîi eriolpsonti dviiiiţ-L Cmet CB caracterizează peardâsfe
aalatesicasiţes estedxniuttc de as dteeem
scessicLafr-pătate pwţfrr lateratif şî nu stf
aatnltt, dt> m. 3rea; ag STATAG prrmnu.
deni]*&z£ deelf o sentt& pptanft nV ;imp
Ie -jr-ţwixtetrviaţ^iiMtieŢiendesitS ş$:
rapjtentm alţii criza dumaza mai- mult (Ara^iVasuiafcrolatf-case s&t: perrai№
,*ar3Teyltîndu--e» ortnrrwf reacţie violenta $f fmărnliii- integrarrat oltenoArâ îiBsecieîatea
spectacav tetaft Jferasflune :!n :'amilie- şi ajdidţfiflrxii,JSSjS ormsiderneni dteţşpl
şcoala, cwjoztţte» mani f exig. retjerlimeî"1* i*ecazacter fundament îi aâ adBleScenţtâ- —
de alfa oarie, manîfestSîIfe-essstei 5îf» innrftte" aarată? ffi nuielitest ss . ""nijpT — M>-
rsane pernrftt î n fina], tîn^mlitî'a#Oajav pl te^rarţHc miffvldxdatl tit: societatea,
într-o *wJt fteai dte ertrilfrjni; vtratr adulta; adntţtlar**.
nuti. în umţA*TT0 d serie- d% fiKsStUrt Caraderal de faza dfe traoziţie ai adrol ese
0Stho1o>pre contradictorii: mmtfMitit* an sitei- trans-g caL mai puegnant ÎEL modul
nacretterer in ^ine, căutare orirrinaîitatii de rnamiestare. a smmâm-b-Hităţii,,
i№oiut& 'tetetaaţ tettfuitiHtt «fep maUtlndcxmcrettBta£^ ite reţeaua, dat reteajl înrraltr
-actori bâ©« îaaji'I iptlii'ioqkt şiefes-ti ve? per care adalescenţii le stabilesc
isaaair«ti.,iJiaaataalialaltetaeaaaateaaasar iscîntre? mm şit ax. agxi-purile care-i.
tetot dtaa* a—uţiite fasteitete st ■ntefti 1mrxniio«ra^4^aiaie'^eniiiL oa uam* acrapta
aaaapdaaap. relaţiile cupilănei, dar aici rm lieţine încă. o.
•ainâi' p*srsonai 11 ataaa poznie şo-ciaiăt sigjtra care Se&i: perm a sa
Dacri. * piiaaet acra-pta IĂMMT ante nre- înrip^U"*»3*-^ uitenox, reduri sţiedficei
;oeci:ke ico- vîrsîeif adiiite - â:. Iseaibert araia. căi-
.caccartae, «re«ta tretaue -ansi......mW Bm ada-:6scentui este obseftat -eama ţ ^ţ*- im
dtafc fjj .irnwitaţ r n
mm vcxUsm ad eseisteasţe^ uoor
contraaicţii siet teternajuate dstr
1'lnastluiU'B rjauante^Mae coantraerictoeti 1
nlniiiiiac rraiH \ŢM aT ajungă — iiiţasiiniHiitl
Căăaj si apa. dacă. acceţtt&m canţirmtui
rmmt ^neniiuiii4prasx ddakssa enţea rm trebuie sau. de uuiepenuenţa, adnlescentnl- abate tot uşă. ataHaiS*
considerată cae oae PRMMS: ear-otnaBar rm anii de oţplazi arr: de prciteciiar s|i aecixriicrie
ad- cbeaa-aitărti- Uoiaşim ssnuaB aaaliiii- apaitatt de unde necesitatea căutării nasol merita»
rniitipS*atw 11 lin 1 ni nu ii 1 t ai 1 anciaa. fpapnu.
ştiinţa da sine devin mal dinamice şide criză24. Intrucît ea nu este doar
capătă dimensiuni noi do «-un produs biologic, ci şi o expresie a
demnitate» si «onoare». Apropiereastărilor psihologice şl a condiţiilor
de valorile culturalo asta. desociale, nu are un caracter
asemenea, largă şi din co în ce maluniversal, ci se manifestă
avarttntă. De la o formă de evaluarediferenţiat de la un mediu familial la
impulsivă, critică st traca la formaalt mediu^i de Îs un context
de evaluare in care caută să aesociocultural la altul. După cum
exprime originalitatea*2*^/ remarcă, de pildă, J. Ptel, criza
{Colncisînd. în nrara parte, cu fazaadolescenţei „variază sensibil de la
pubertăţii, cînd intervin o seria deun individ la altul şi în diferite
mutaţii şi transformări anatomo-fi-tlsocietăţi sau medii socioculturale: la
ologire şi psihice In dezvoltareaunii adolescenţi această criţă asta
copilului, adolescenta apare ca opuţin marcată şi nu se derulează
perioadă de „ruptură* mal mult saudectt o scurtă perioada, m timp ce
mai puţin bruscă cu vîrsta copilăriei,pentru alţii criza durează mai mult,
ceea ce î-a făcut pe mulţi autori să oraracterizîndu-se printr-o reacţie
considere drept o etapă de „criza", j violentă şi spectaculoasă (evaziune
Stanley Hali si M. Debes.sedin familie şi şcoală, onoziţie
subliniază, de pildă, că ea asta omanifes-tă, rebeliune)"*. Pe de altă
perioadă de dezechilibrare care esteparte, manifestările acestei „vîrsie
însoţită de apariţia unei atitudini deingrate*, care permit, in final,
opoziţie faţă de mediul familial şittnărului să treacă într-o nouă fată
şcolar şi, în general, faţă de oricede echilibru, vîrsta adultă, oun în
autoritate, atitudine prin care tineriievidentă o serie de trăsături
caută să-şt manifeste Independenţapsihologice contradictorii; timiditate
personalităţii lor şi să-şisau încredere In sine, căutarea
dobfndească conştiinţa de sine.originalităţii sau conformism,
Deoarece ea Impune multipleentuziasm sau apatie, egocentrism
adaptări şi ajustări de naturăsau
biologică, autorii menţionaţi o Variaţiile Înregistrate in aceste
consideră ca avind un caractercaracteristici demonstrează că
„universal"23. Această supralicitareperioada de criză a adolescenţei nu
a elementului biologic împiedicăeste absolută, ci relativă, deplnzlnd
însă a ţine seama şi de altede multipli factori biologici,
determinări de natură psihologicăpsihologici şi socialii diferind de la
sau sociologică. O serie de alteun adolescent la altul după
studii eparţinmd psihologilor condiţiile familiale şi sociale care-i
germani consideră că adolescenţadetermină personalitatea.
nu este însoţită, în mod obligatoriu,
Dacă se poate accepta ideea unei adulţilor., „Noi considerăm drept
crize specifice adolescenţei, aceasta caracter fundamental al
trebuie considerată doar din adolescenţei — arată B. Inhelder şi
punctul de vedere al existenţei unor J. Piaget — integrarea individului în
contradicţii ale conduitei, societatea adulţilor"36. y Caracterul
determinate de trăsăturile de fază de tranziţie al adolescenţei
psihologice contradictorii transpare cel mai pregnant in modul
menţionate, care pot să ajungă sau de manifestare a sociabilităţii,
nu la conflict. Chiar şi aşa, dacă concretizată în reţeaua de relaţii
acceptăm conţinutul real al sociale efective pe care adolescenţii
noţiunii^criza adolescenţei nu le stabilesc între ei şi cu grupurile
trebuie considerată ca un produs care-i Înconjoară27J Adolescentul nu
exclusiv al dezvoltării biologice sau mai acceptă relaţiile copilăriei, dar
al maturizării psihologice, ci un nici nu deţine încă o poziţie socială
efect al condiţiilor de viaţă din sigură care să-i permită să
societăţile industrializate, care prin îndeplinească, ulterior, roluri
structurile lor instituţionali-zate specifice virstei adulte. A. Isembert
Impun intlrzieri în obţinerea de arată că adolescentul este obsedat
către tînăr a sta-tuşului de adult. de teama de a nu fi acceptat în
Adolescenţa se deosebeşte de societatea adulţilor şi de a nu fi
celelalte stadii ale dezvoltării capabil să-şi ocupe locul printre ei,
individului atit prin transformări ceea ce il conduce la sentimente de
fisice şi psihice, cit şi socioculturale, caredescurajare şi inhibiţie, de revoltă şi
fac ca adolescenţii să nu mai fie nici chiar de agresivitate28. Cu toate
copii, dar nici adulţi. Ceea ce acestea, în pofida atitudinilor de
caracterizează perioada revoltă sau de independenţă,
adolescenţei este dorinţa de a adolescentul simte totuşi nevors nu
deveni adult, de a avea un status atit de ajutor, cît de proiecţie şi
propriu, de a-şi organiza o viaţă securitate roclaâi, de unde
independentă şi de a-şi asuma roluri necesitatea, căutării unul mediu
care să-i permită tîdărulut social propriu,
integrarea ulterioară în societatea

n
Г""'" ' « ■ " '~p" ■* integrant sociQfe
o atíofe'cenruíu?
îa-
üia-
FFÜ-
I TI

1 iЕж. :

ie
fe-
•IM Ш ■
Ж.
iI c fop " ■ i
Be- SlbHI sai' sens*
Capit
Funcţionalitatea familiei - turti
principala a adopta»! şi
integraţii sociale a
adolescentului

de afecl
a cuplu:
pentru
terea şl
1. Afectivitatea ca temei al unităţii
funcţionale a familiei

relaţiilor In^rpr-rsonale stabilite în etape cunoaşterii #f


este repretentet de tetitlmentul de dra- adaptării Inferpersonale,
işarnent manifestat fa ţii de partener, faţa In cadrul
Ml teri ceee ce constituie esenţa vieţii de carata ae contereeză
araţi Iii fier «re rol şl comportament fa- cefe mei tratatei legături
mtfiel. 7f ert Ivit atee Constituie temeiul principal al Interper-
uttlfă- ■ P*
-t"! familiale, liantul care cimentează cele mal du- sentimentulde dragoste
rabile şi met optime legături Intre membrii familiei şl — tf se H-
cere aefgerf garanţia realizării creatoare a
personalită- n auri tatăl ff cea
ţii lot. ^fracturarea unef familii armonioase implici, cu met Importantă cate
necesitate, manifestarea activi a atitudinii afective poate să emttl fiinţe
care, «nane^Erosut însuşi
arte stabilitate, constanţă tf Intensitate, devine facto- — re-
rul primordial el reacţionaţi tiţil ti evoluţiei normale a iasvră \ sultana ai f.
fţAşe cam Subliniază N. Mtfrofan, „«Tralecfo- NfacaveiT-- impune o
ffj-1 «rească, normală pe care trebuie să o parcurgă
procesai creării enol cnpfa conjugal porneşte de la întreagă
eta- «suatsavtsaaee a
f*j etetsifi reptelef erotic miertndlvidual, traversează relaţiilor a) a reacţiilor
afective pozi-
• radere toefer, motiv pentru
cere »■- ează aamal tabuuri şi
interdlc-

zare morală adecvată. D


tale familiali, lipsa de c
împiedică o dezvoltare ft
tive M ftinc|lonale ale fa

binale
s MII de
i

sibiu sad hipersensibil!


1
Capitol I ohlluMU Intlltuţltuiallsaţe SUB'

ul 4 I

Funcţionalit o
atea familial le
■ sursa a
o
PRINCIPALA f
adopWril »1 a
Integrării m
socialo il
a rootaieantutul i
e
i
ral
al
rul
i
tat
o a
e vo
a sonale slăbim© tu
te utmentul da dra-
m da pattener, faţă
a) > etenţe vteilt do
al niţ
ucaurui temui
n
M
ţl
l №i<t cala mat
fu
m
cl\\« tmorll
n
m
familiei »1 ire a

t pertonalltă-
to itoase Implică, cu
n
U l&U efective
care* te, davtna
dll tatii
taaft N.
e v
A t
e
t ţ
u t
c t
o
r f
p a
o m
r i
l
a i
a
t l
a
A ,
m î
t l
M
e r
l e
. a
t
a l
f e
e
c ş
ţ t
t
v m
l a
t l
a
t o
a p
a t
i
< m
i
t
u c
e
r •
e t
n
t i
ă t
i i
a t
u r
.
r
e m
a
a n
u i
i f
a e
n s
ţ t
u a
i
Ţ
U p
t
t t
a a
r
, s
t
s a
t b
r i
u l
c i
t t
u a
r t
a e
r *
e
c
a o
r
i n
VUl p i U '.\im vlinl tl fun
naturii sale umane. Copilul ,se
vei «umutilvw» In funcţie de
i te o parcurge rneete
de 1« eta-ual»
'«■'■'"îu-iA»a cum i "A" traverseasă
tonale ==■ sonate» în cadrul
hatett legături tnterper-
iUdi&ea'£?ţ CU aette = |t ta ft-t care
fînMKgca, normi teOcitMtut este reia-1 care
creării unul poate tă
ml însuti —
. rr
v • Impune a întreaga
ii'-aix I V. Săbie* ""er afective pott-ii",
»»IO*trU«'Ulf*tO motiv pentru
relaţiile toetotfectlve şl de
t
t o n u r i " de cultură pe care le
fi i umihmii ni de ttecttvlinteropre* «titlu mediul
asie presant iu întreaga
pTwWlialltttc n vteţll de
famHlâl"A)
Far mareo, promiselor
familie ţl ol Influenţeala, in conştiinţei morale a
,n l(l|ul cal mit tnallxt op iiicopilului», este'sj ea un atribut
IUI'IIp iul i c membrii familial,al afectivităţii, pentru
uitlloleu si cotflunoa Im' iInteriorlu* ret adecvată t
oinpoi i.uui ni.11 i fAsuptaInterdicţiilor formulate de
co-plUoii uwtl «.Ies, Influenţaadulţi ttlnd necesară nu «ttt
dh'rlhii.itii esteseveritatea excesivă, cl
covtrsltonn^r InlItUMiţiiîncurajarea afectivă, tandreţea
modelatoare a înmiitei cutecu care flecare pMrlnte
tt Însăşi madiata detrebuie tă tttmuleie tetele şt
afecllvltale, dragosteaconduitele morale potltlve
părinţilor şi unitateaale copilului, luh-uu climat
efectivă t cuplului partideiftmlllal definit prin echilibru,
ropiosentlud stimulenteprin drtgoste şt edettune a
puternice pentru dcavoMareomembrilor, educaţit morală a
socialdlllaţll capiilor, pentruOP» plllor are cela mei puţine
croi* tarea şt dezvoltarea tordificultăţi, deoarece
armonioasa, ,,'ncorportndstimulentul ateettv şt unttttet
copt* Iul tnlr-uu anumit shUuitfuncţionala a vieţii de familie
de relaţii socioafective ţ iconstituie cele mal favorabile
socioculturale, ifimllln 11condiţii pentru o sociali* tare
propune ş| li impune, înmorală adecvată, Dimpotrivă,
acelaşi timp, celle ştsitutţille de dificultate
modalităţile tlt> leollttre afamiliala, itptt de coettune şi
fragilitatea afectivă oietlte de a fe»\ uiille cu
împiedică o deivolttre morală funcţionalitate normală,
adecvata, carenţele afective copiii din familiile des-btnate
şt funcţionale ale familiei sau detunite „devin
matiifesttndu*se sub forma canrlctoşi, Instabili, ineapt!
efectelor tardive, ele formării btli de adaptare la norme de
unei personalităţi mo
rale viaţa colectiva, reverwoca-/
Imature, definite de tivi ete, Gweiitrlcl şt Imaturi,
uonconformltm şi el gesereass mau dltw
inadaptabili» late. Lipsiţi de
dragostea şt securitatea

să fie conştienţi de faptul ca exemplul


UH personal, щ delul lor de conduită au
o eficienţa şi rsaî mare atone

s isidere un g «5
î înţelegere faţă <U Problema
copii. Aşa cum arată numeroase studii şi cercetări sensul ac^sj
efec luate asupra unor familii şi adolescenţi,rări le pjrovîs iei
părinţii trebuie să arate şi să manifeste în primul— obserj «ie sau
rînc afecţiune şi ;>> ţelegere faţă de copii,nu \
fpdifereaţ*, alarma A. Berge, este singura atitudinei con temporal
de care copii? au cu adevărat teamă, iar frica
reprezintă unui din mijloacele de deformare aun consens 1
personalităţii tînăruîui. ii pentru a
Toate acestea reprezintă mobiluri puternice pentru
a întări bazele efective ale familiei şi funcţionalitatea sa,
ca premise fundamentale ale socializării morale a
copilului şi adolescentului.

2. D i v o r ţ u l - principala cauza
frenatoare a s t a b i l i t ă ţ i i
g r u p u l u i iQmU'ud
j^Aşa cum obse
i i j 'sociologia fam ale
familiei în eu >nt iile m ecare ?
econoi enu

Ifrfttf asupra relaţii!

Muyurcucuc, n-fiinififi sau „insirnimiro", l a scăderea to-1 or antei


la frust raţie şl la creşterea predispoziţiilor P

4. Efecte ale dezorganizării şi carenţelor


familiale asupra tulburărilor psihice ale
adolescentului

«^'•Rezultatele studiilor şi cercetărilor cu caracter soft ciologlc


sau psihologic demonstrează că copilul. In special
a d o l e s c e n t u l , reprezintă expresia cea mai acută şi cea mai
vizibilă a dificultăţilor şi carenţelor familiale. Influenţa patogenă a
unei familii dezorganizate, la fel c a ş i efectele nefaste exercitate
de conflictele părinţilor asupra personalităţii copilului, se
concretizează atît la nivelul unor tulburări psihopatologice mai
mult sau mai puţin grave, cît şi la nivelul comportamentelor
cotidiene ce-1 vor defini mai tîrziu ca persoană matură.
Nu întlmplător adepţii interpretării psihanalitice pun accentul
pe ideea că f a m i l i a este locul privilegiat al Înţelegerii şi tratării
tulburărilor specifice copilăriei, In măsura In care starea sa de
dependenţă „comandă" orice i s t o r i e „naturală" a relaţiilor
familiale13*)In mod normal* copilul are nevoie de ambii părinţi,
unul de acelaşi
>tr.ntíi
ta».

<ftp a
taasjajsVas
s*' ¡»pm*t.

¡■"tasase

■ lesa» a mal man a»


•.^uiutu (MMaaaar
rfMa/ *Hé aaaaaaajt ém
*»JMA esaeL
ttsfttW
jSSbm\í\\natnm.
acali aavjaaaam-
ftarj

aaa
>
réadint*
aav dintxK
aarintl
m
i
m
a%
mmtm at pastase ata
la an » fosease* irx iiil
las» ta»
Ra» iaaapiiiiiita aaftjaj
M ajpjaj «a wraaaaa
al cavaafi»
f fes a pHV *t * arma as*i pesie*)
e RESECAR; ifl daaajatav La
¡¡¡■asi ríxutot ifeiáeálgat ca>
a
f «m aaaaa» jitaáv De^enri rinft
» EAOUATV áceastfí uní «i ote» a****,
ai * capital, deesa* tapal
R MF fe aajrfcatne al seas» ata á*
* ítif-:;.!, 7 temé fiao* párfrxrx.
p faaaV • • a^ejiauhi AI ia tibUitataa
# u-i- aa ATA sxsaivase la acest
t/, Mama as «a*& ..paauéfisxre
t >iftru>' adapaS peinana****
W Mól6<#rjt considerar cá.áfámcS i
B , aunar pailrte aa ssrasst* de eapft
r ■Otra sanias» iaaagii«ii AL AA)
w «aaaalaaf ala abeanc* f^rtsneruluí Lrt
r par- situ^№ AS? éoc DIAAAFTV
m émmrmex copüe* poste iárgi s£ atai
i
éwm arfa asáis aaaaa «9 ¡OTRE
«
p*** partnp, fifc.fae%j ai. ata
suD^rnirtl atavia AA» IAT to»
s a* aV PLATEA* ALAFA párlntataa,
e afrtfnteer dar senuntJaef a aaat «1
» coruiifla Lumes axtrafamÜiaU
M .isirt^'H;- caaa ce 1 ;/» taaapiaaa
f af a ..áfta> FLT • sarta* EA iadlvieV
e VL&ta faaiiliaii a» d*v«ü
M a»
au*. «-Ü aitui «a¿sjsm opus «ас» s*t «auaaii urt <Hh«vt .ie ¡ aapjH aim ri i «ai ááW irrim im i t a tsaa ^aw-
. • х ■ : ; u«j ;л>г!Яйшео±а de- ia оаг^ «nwarOs díegesb* Vanjiaairi- t^waaaa^m.
$i apro-naindj. 1Ща coiUrtle St. fUiïttttiif tor, erii«, a a r -mbüiuuatte aaak ititerprep. aaattfi»a*Kaaii ab
stniut lagan* Im«»«!»» aariPe pÄriötfc imnassal о- unittuu paiaaaaMMaat ^ apaaa % саагЦдоабр» laarvaaa
сашиаАМ» sBaairjţa » Qjcgdtiisur.e % хййШ é> faamü» ce ахитаь aa Paaillilu- im
-■¿era серее*- JrtfcMiOiaMiijii saatPalsa* osataarfruttti а" ^•пгл.'.мчи^ i, apatii <4 conUab еааа> se iUentjiicíi
ajaats jer tarnen tui. Fermarea persenaüíáüt copilului asta* аааааш
úe itpt у п. proces, ójcn »mihííí»ectf. «ÉWk tfe» wnstructpa
а. ааааг puncte- de- серее «а^ ааж narniita-d* <t fijee- ...iiiiliUsi aptiitwnr sai 'пагп Táñanla la а ааяаа»
ueenb c* аавааавяаШк tfemaltaikv «a aceat pcosss. rioajpi lipsindu- a aapacibataai U e mmooltaaaa а
аатРЯсвгеч ааваааватвг apeapiaa* «Л аиааваа (кнаМааа
«w»otnutíu¿ 1er. «рад g% arinaiaara пчапае* #a> ;jeisuiiule u i n 1а;1П!1«!:'.
aaamaj ai ■¿aaaKuj> sí. ai »*йм> Оааага aarjaflla* «a* ,,нтш№ le маава id eu liiicctteriii aaatit Kl ©niţpaaa»
earJJNaa* s* «•* wneerta«« se stmijpal aa» gjaaàaaaaS ädi>
&шжййшо&, ta» ear ft ceiMiüe 0» : udeole, «aaantv- e*lsşgniautaa» dispureie 4a> isierie aamitaip cu саде-
ttlaa> аеама, vít-st.e- адоетаДО aaaa. *■ sapa» pcarre aa
basa* iaaJM«Jsara> «a caaa слгрНд! притаи!, i ее basa, constituie baaala- emotionale аш> perseo^litutiíi
reiatüio-r de гл(£ет.е su c^nstruiese-a tfe aaiapaV. Ds> sïnfceeie
аса*** ЩепШ^ео; per-IHNetjr «Йпачгв aeeít, pestbaíta*e«t care urser.e laA copilul, la «aatuattataai aa de- origine si
sa de- ceperere аавнаа sisient alaaaannicar* eece feee su care sprijină. mteroa.aree. qsupra-, «sinelui^ce este un
«ttar-rreee po> sölüe sam aaaunl» sgaAala «ha unui indiv băiat sau. e latat Cum: ajaapacr çepïii? Ce- inseeronë a
id. Sisfreotuí Lee ixet pesñíii: teu, 'u/el) aa>aac» erice deveni, un buteet сад ааШ aawa sau. e femeie ca.
«samana* individ 3Cttçu= st retatüfe аа> едзадшисаде с* mama
ai ţi ¡ihjívísí. pre-suirea* с* а «лаавр* abeei ut «seesari relet meaíJsJbstíCvetiQ. clinica, a r a t a , ca u n inuiviù,
iu u Li un-


iutr,eojR?
ee afomae* „Ftorfc* е«нтеад*счк — smintea* cu- àu-se asupra ce pilar ie i saie, f a c e permanent re;eiire la
f£. 9ааааШ st la. Очей eseu — ata este e reuiitaie тащ su si la teist aaa¡ (geinter), oricare- аа ti.
uaa «aadtea ptaj¿eie^pja clasico, sí a» дай r.epevu Утадвтк
trasoí елгепЬ^«Vsas —-. d e штп'.о/е ím'ereíditt$ (frión-. i a m i i i a i a i saa^^T^JPwtPsa акаар aaatiPX
atoa; ^sKiaMä lesr.feoaafr'..............^celo- perseeaei aas» llWPsit' tia>
<йшшг£ de la art > <*a b'L-'CU sas» ЬХ, рака ua fcxafo bute s^i-si ioaee reiurile impuse âa- se.x si centextui cui-
aaaleaaeapajl sapiaa* j i-.44Jiu4.ii. j.iUecUee bX-tx-bX414. turei, resi-revtiv si. S4: permita si celuitait; pjaPitaaP, sa^-
fbtÊk paa/gia ce cjasfi se sbauoau. f^caasca^ petsensáis eiierede relui, asa c u m apare «*е*й* perceput 4» cepii.
<й«& txeeuie aeiaisa «fixa* авааа, pxtaaa coaaaa la «1 c'ui tutea. 9s едшюм cuplului; îamUmi soit; ахяаа»
pjpV la ausat «KstatssY sanaattri. ааатпгг eu. eepiiuJ. a ¡sal la d c v i u u numai; pentru ca ei ien-carea si. aitecţieitars*
■'-'•-••■со ayaWatafeafe* la "kx-üu.'. taisá> Clïivtr è^ei аа>
iiii.ţi:ei. r a per lui cepüxdui. ала амт« «а шг râpei «а> t i v i t à t ; i cepiiuiŢîE 9» Ша uïdcùt dar si; peoteu.
cenipJerriea! jí-it;ai.e ЬгеГ.е^^, iïder-.ass k> «айаа tfcai ajpOicaaa
in*ai aaa paa. saatmjftca capvcaau) pet-l> «aalt апл ;.4. n a ú c su eeseí^e^ la ceiaLuit i№rlnaiw%
aaJhciaea la ааЫ> deearece ama» pala ttU i» ал aaajfljw> ajaa>
al PwùbM se a^Éawntosa* t*pv>r.turüe de b u indeplinice* celMlwii aj| ш^вмШ saiev Hwstinla
ea>
piiului. da <a » uprepia de unui sau altul 4tPip> p«r*ittl
su % «соьа utt sö^i® амвЫ! ШИРа «ttcuwwt #мга
liiaist
pvrinţi а**$*& s<â iei'ueae- «apüt»n seiipè. Aliae» %a>
ctieeuia.. 1a smduii sJpa, аадеШ араЩа tvajttiaPt ааЛа
4vbivu:eut; «ja aajavaa f«Qe%eai^a #a Wdiihsajpj
«1 svtçv
iuiui. IVsevni cjaaa aceastü s^ eMftSî^ auk Hatl
s^ a i e ù . br,ese, cepilul. eVtlan ^î^èSî^<«^î|^^
sow.su. <èâ dtajsR<M$ laJPJt plsi»!». IXalwwaÉa»»
^
<iLn:r.aiea c e î е д а a r e ùt. aj^ ^a»% ^pwÍKi.^ S
pieiîe4.. jeepul lajt^aaajiati с^шеШой
puRiïfcte «a sjii4a«asj! Фа ovpít frêtêêÊtm é tiñtfrtm f > < n n o m j i r - r i § t<Wtm
<î<
^^^^S
s*¿ <àa аЛакаба paaWuv - s -- a*alp
-4)^еЦ}, cepüLut ajaajaa
Шам> :.-u.:utfci, th^pisrr» ia aia m la»-
Mjsjpat xw|à 9^-' -'^ча. «at араш> s ■ mm § lapai* iiplt
1ам»аШг1 ajsjai*» ^ ^■iwifj* ¡ iiriaa «a laitriirl Ylalä
Itrf^' $»4ÉÉÍ I WP>« ia
i

m nji

pimirea rom l u i < , StJFi n i loi" MM P j ' n l n i èw


*t Êè apropia d o imul sau altul dirtfVé* #*MM> #
n r m a nn singur- rrtodel moral if hip ИГЛ daca ambii
piirinţi timţmt gf fórmésré tv ewHew МММ
ып# I**
rheţjnid. rî ridul său,- éséíul Linii citii Mrn *ш mmm
iului. Désnófi tind acéasl># .-lis 4 MW i i * аШЁ
WêÊÊb copilul devino ţapul
!

ab
■ prin deficit afectiv, educativ, material, tatăl
şâ social Ea se apHcă deci la an deficit
зшшшвйаря famiiiiale ta ansamblul său,
căite capeci :îiea de a oferi copilului un câ-mta ta
se adevătatal taţeâes al acestui termen. Carenţa
r«f sfectttaa an insr-ammă, astfel,, namaî absecţc
ft, afectivităţii nimnff-rfltaf tată de copil sau adolescent,
ro ci şi directio» . apasiiâ a acestei sfr-rţiimii intr-aa
sens care ignoră ЩтШшзвфе afectiTe ale copilulai şi
pi nevoia sa Hpariiiafie. La nudul cea. carenţa
IRRT/« i educativa a absenţa anei огдегпал edacatire
permanent, tar copilul ее deveni excesiv de timid, dane» ь tare ai facă rabatai cnpital sen
timorat şi stfbjenit ta relaţiile cu cei din afara adolescental a-şi tasatşi nsâmsafeSe efeffi
familiei, „într-o familie în care tatăl îşi asumă aaciaSe. Malţi рагшр lasă prea liber aetalaeaBatel
funcţiile materne, din punct da vedere materiei şi aaa, dtaapoBiiea» fi ianpoan o serie Щв strtamerf
afectiv — notează T. Udx —, copilul tpf va face o ferate se araşi aetapHlegători faţă da al
idee falsă asupra virilităţii si feminităţii"f, astfel ci fm*mm*)eue tai. se dexăEieresaeii de stadiile asm
inversarea roiuriior familiale perturbă în cel mai am-aaafesttai fie о аашмише psaa amtoriaară.
inait grad comportamentul său. ■ptee emorsav de taiWaaai Aceste defiose se Щш
Deoarece modal de organizare familială сааммрые опшеш1еа адог <aren|egrave,
influenţează profund modelele de identificare a consttnd In disensiuni, conflicte, parări ale
copilului cu părinţii săi şt-i creează motivaţiile părinţilor, care, la marea majoritate a etate iilor,
necesare exercitării diferitelor rotari, disfnucţffle stnt generatoare de Importante temerari rQSOCte
climatului familial vor fi resimţite ta mod acut de riale şi comportamentale ale adolescentuîei,
copil, imprimindu-se de-a lungul întregii aale mergtee pt» ni la puternica reacţii de inedaptare
dezvoltări psihologice şi sociale. socială fi acte mv tisociale.
Un cămin dezechilibrat, lipsit de armonie, £ Evidenţiind rolul negativ al acestor careafe
conflictele Totenâce intre părinţi, disocierea şi temtitete asupra procesata! de dezvoltare a
dezorganizarea familiei vor marca profund viaţa persoeaotăp*. tdotes centului, literatura de
copilului făcfndu-1 să trăaascâ sentimente intense de specialitate enunţară ermileumt» reacţii de
insecuritate şi să dobin-~ească chiar o concepţie falsă apărare ale adolescenţilor „ncrmaB**,
esupra vieţii. Cea язае! —ere parte din tulburările de a) afective: anxietate, depresie, stirf de
comportament şi cele ca-: arteriale ale excitaţie si hipomaniacale. fenomene ipohocdrfce,
adolescentntaf. demonstrează stadiile ps;-hoLogflor. reacţii pnmamv rnatice, obsesii, fobii, insecuritate;
resaită din pertarbaţiile evoluţiei afective de-termtaate b) caracterologice; exacerbase» trăsăturilor
de carenţele fanri'iale. de disensiunile şi disocierile cararte-rfale de tip schizoid, imataritatea
perectale. Departe de a se identifica numai cu procesetas afective, agresivitate, ascetism,
:sca>g&zjea dtezorgaaizării şi disocierii cămiautai, detaşare, pertecţteniam. aaprawa sibilitaîe;
noţimiea de carenţă familiala acoperă о шняМйшйше c) cognitive: eşecuri ale performanţei şcolare
de situaţii
d) psihosociale: coaOicte ca familia, faatate de pnape* tisaa peatm o se» ierta aaa
identificarea negativi (revoltă cootra părinţilor, rarista» aba «;rtnr tino dtaaV cUialal faaafftal fări scop
brutal pentru a slabi legăturile de deperdesţă ţaţă de şt făta faataae famactetas depreatasti grave cu sau. firi
părinţi etc idei mm satkfi. adesea cu sarcini şâ mariaje precoce»
Flec tăind o stafezi a reseri raţelor dai Ns ratară de pisnfirea de reatirt şă ctsev rest sătaattai de deşi vi*.
specialitate 4e«ticetf arrttsi probleme. L C Cată aaaav-
ţionează armatoarele probteme pase de georaţate gata» sae pair. . 'uftaf, ese si
se> ţoale de aliih maţi fa legatari ca existenţa aaar stati»- i recoltata chiar da
grave carenţe tMrriti"Lr- etascal de alcool m\ ai masai ior deJţjrren^Pe p K, feAM
fta sffmn» ţia tineretalai din societatea oeyideirtalăfc
lansai Iii pm-bice ff boii organice* anaaadoaal jrwli
Chombart Mffnntet
aesc dificultăţi Impulsivitate sau ndolearent de Lauwe aaterate tm
psihologic©, deci! In instabilitate predomină fentei conchide ci ăi
familiile normale sau la copiii familiilor
chiar în colo nedisociate, dar unde de Inferioritate, fj t*ft^ I f f* I t
dezorganizate30. Astfel, domneşte Intimitate cu ceilalţi < re
conform ace» leiaşi neînţelegerea; tot aici, d apt area armonios a a
autoare, majoiitatea anxietatea şi lipsa de rie —- subliniază R. J fa
copiilor aparţinind unor siguranţă, create de părinţii sn fost armo tă
familii nedezbinate, tensiunea relaţiilor legere reciprocă, a tai de
dar ai căror membri na copilului cu părinţii seu in
se Înţeleg in-tra ai, „abs-nţa unuia dintre
de conflictele între co
manifest.i dtffcvKăţile părinţi, favorizează părinţi sau înlocuirea ou
lor sub formă de exprimarea minciunii sa este probabil pre* a-
tulburări psihomotorii. ca un fapt obişnuit; feraDiia pentru copil
Dintre aceştia, aproape unei prezenţe care este părlnţil an fost
o treime prezintă
— furtul şi rege dispreţuită sau cere armonioase, bazele pe
tulburări sin Urine sub de acasă âpat cu o
inspiră numai milă, sen dragoste şl tefa>
mai multe forme: frecvenţă mei nare atît
a două prezenţe carp legere reciprocă, atonei
nervozitate, în familiile dezbinate,
in continuare el 11
instabilitate, diverse c j L şi în cele se ciocnesc şi Intre
care copilul este menţine ea părinte şi in
ticuri, enurezle etc. compuse din cei doi mod conştient ce model
părinţi, dar unde există sflşiat"21.
Aceste tulburări sînt şi In privinţa celor mai
mai accentuate la conflicte şi dificultăţi Dislocarea căsătoriei
importante standarde
cazul existenţei unor intre aceştia,- ameninţarea stabilităţii
(met ales morale) ala
pi* rinţi alcoolici, Intre asemenea manifestări şi coe-
vteţtt, respectiv nu
care se manifestă sînt, de altfel, tipice alege un Ideal care se
conflicte puternice ce pentru familiile unde munităţii familiale, slnt abată fa mod tem*
afectează ambianţa unul din soţi nu este perturbatoare in cel nlffcatlv faţă de aceste
căminului, Jnterpretînd părinte al copilului, mai Înalt grad pentru norme,.. Dar se poete
In mod concret datele ceea ce determină pe fnttmpie ca, în procesul
copil, iar in cazai
acestei cercetări, care copil să evadeze din-tr- autoevaluării (datorită
scot în avi* dsnţă adolescentului
un mediu familial unde carenţelor fa mi* liste),
legătura se simte străin. stimulează cele mai
ie familii adolescentul să*şi
existentă grave tulburări reneqe modelai da
interiori* Contrar altor păreri
fntre comportamentale ţi de
trînd r u n tulburările de care prevalează In tdeatificere adoptat in
acest dome* nia, M. J. personalitate. Eşecul copilărie ţin primul rlnd
comporta* ment le familiei reprezintă la părinţii) — ceea ea
copil şi carenţele grave retras, incapabil de elabo-
fapt eşecul procesului înseamnă c* fmpretsatt
ale nucleului familial, ocupat mai ales de propriile i
de socializare m cu sabaprecierea lor
autoarea franceză sine într-un mod bolnăvi-ţă, ii
notează următoarele: copilului sau *^ascem-tul îşi sub
fac inapt si met fie i pini la apreciază şi propria sa
— sentimentele manifestarea onor ale mai
adolescentului. Un
persoană — şt av»
de mînie sau violenţă, alea-
este ua singur pas.
la fel ca şi
manifestările de răspund in toate cazările
rial — subliniază T. Rodiei
itudinlle lor in dezacord} ca
t, facilitate adesea da inso* a
libertăţile prea mari ca R e o
Încorsetare DATORITĂ una*
v e , a
i , s
a , p p
ţ . r e
a e c
E t
s l s e
o a
c d l c
i e e e
a v r
l i p e
a n r ,
e o
s b I
e r l n
ă e
d r m e
e e e s
o a e
s ş t
e o t i
b n
e o c a
ş r u t
t f e
e r u n
e n t
l l d
o a a a
r ţ t i
i
a i t l
n r a
t s
e t c a
r a î l
i b o ţ
o i » i
a l , i
r e "
2
c u etc.), care pol FI
2
i dsegaosti drept
; c tulburări DE conduită
C e NUMAI IN SITUAŢIE io
D h r care eu iu-rată mai
e i a lunga DA TIMP
a c ^yi№imţ^':f^^!M^^'^!№h
a r t text specific devierii
i e COMPOT
c d r
i a
c a rsassctem, fel
a ă n paJcepew ■ tar de •
t tw v HfM doar U uamai
Isaammsnl, sfetarf sau
t a i aaiilii sÜ ri ka a
e d s transmite -estará
n o o respectat ci deataţa de
a imita cosaportamea-
d l v s« acata* indivizi
i e exigenţele şcolare fi care ea dasttaaj prin
n s sociab f i ciontă lor calităţi morale s*
ţ c tsaaadBsasdeaeaatea.
supraveghere, d ^
e e
n
d ţ
regim de viaţă rigid, 5- impactul
e i
pot duce LA dezorganizării
v i
DEZVOLTAREA ANOR
i familiei asupra
FORME delictuale
a n tl"J''|ip3ka de
propriu-zise23. dev.anţâ
n o
CONFORM părerii
t manifestate de
aceluiaşi ANJFTPR, adolescent
e p
p „totuşi nu aceste
r
FORME de răspuns şir
ş i * cefe AMI r dlte fn Sib od fsapartanţa
i n formei de organizar? a
perioade adolescenţei, fami--'>«• mai alea a
ci atte FORME de w tări fenrţionatttăţfl
a a
(de exemplu, REFUZAI, acesteia şi a rolnlui
n c
nesupunerea, MFIIIA, c ■ea la reeflsnree ader.
t t sil a procesului da
¿«1* ci a, violenţa,
i e socializare ai integrare
izolarea, PA si « in
s seeeslă a
na, VAGABONDAJAL adeeescentulai şi
o c
tJnăroini. o serie de judeţe25, de un colectiv familiile complete, ca comportamentelor
ceseataai satreprlase ai Centrului de funcţionalitate acestora;
la ultimii asd In ţara Cercetări Sociologice «jsarssall*. 4) atitudinile
noastră de Cftnsl de şi-a propus elaborarea Ipoteză adiţională: antisociale ale mediului
Cercetări pentru şi testarea unui model Absenţa das casam a familial (al-
Problemele vizind relaţia dintre mamei constituie aa coolism, condTiiîe
Tineretului. Centrad calitatea vieţii familiale elessent c H iilial ai agresive şi violenţă
de Cercetări şi fenomenul deaechilftrnlui vieţi de faţă de copii, pă
Sociologice, catedra delincventei Juvenile- familie, cu efecte rinţi inadaptaţi social,
de economie si Acest model cuprinde vizâbile asupra cu antecedente penale
Sociologie a sase variabile tendinţelor spre de- sau defi
Universităţii Bucureşti explicative, intre care se vianţă ale copiilor; cîenţi comportamental
au identificat mai stabilesc mai multe 3) climatul conjugai datorită unor tulburări
SSSJfJ fecteai cat tipuri de raportări ff (coeziunea morală si psihopa-
efecte negative noud ipoteze afectivă a tologice, antagonism
asupra evoluţiei perso- corespondente, cu ruptului, calitatea parental extrem).
sarff*ţff tJaăiaaaL caracter general: . || relaţiilor dintre soţi. Ipoteză: Familiile
Dintre ei. situaţia socioeconómica a tensrnni, con- caracterizate prin
dezorganizarea iamiltei (condiţii flicte şi modele atitudini antiso ciale şi
familiala, aá im afara materiale, condiţii de comportamentale comportamente
cooflictuală a locuit, modul de negative}. delincvente ale
căminului, perturba administrase şi ipoteză: Dacă in membrilor să (aşav-
rile clima-tatei sáu ratftmaBzare a 1 s § familie există un numitele familii
moral si afectiv, fcnlnl Samffîajj climat nefavorabil de „problemă") dezvoltă
epates*: Ca ctt viaţă, concretizat prin un duna lipsit de
carenţele stilului absenţa unor relaţii
educativ •J psriaüloi. tandas ea confrunta ca valenţe morale,
aHw-nH*ţi materiale morale şi afective intre propice săvîrşîrii unor
manifestările deviante soţi san prin prezenţa
şi antisociale ale sssl ssssf. ca atft acte de viante de
probabilitatea da unor raportări către minori şi tineri;
acestora apar ca fiind conflictuale puternice,
cei mai importanţi. aparipe a 5) stilul educativ al
comportamentelor tendinţa către familiei (modul de
Existenţa lor face săvîrşirea unor acte
posibila identificarea deUncvesse ta ftadei supravegheri
trnerflirT este delincvente de către şi control parental,
genezei delincventei copii este mai mare.
juvenile casar la mai sasssa cunoaşterea
2) SSB£> Ui lalea Ipoteza adiţională: anturajului copiilor, sis
nivelul mediului Absenţa unui climat
familial. In măsura in căminului (casări de temui de recompense
abandon, divorţ, moral şi afectiv şi sancţiuni,
care intre acest corespunzător in
separare, deces, autoritatea excesivi
fenomen şi eşecul feafioenţlnd familie se corelează cu
procesului de sau lipsa de autoritate
destractararea absenţa intervenţiei a tatălui, frustrarea
socializare există a> relaţiilor ân- părinţilor in viaţa afectiva ara
relaţie fundamentală. trafistiHelel copiilor, cu lipsa de ternă, frecvenţa
Pornind ale la Ipoteză la familiile control şi legăturilor părinţilor cu
această premisă, dezorganiza îe ui supraveghere a alte verigi «St
confirmată de mai disociase prsa absenţa
asalte Studii unuia dintre pirinţi.
experimentale propensiunea către
anterioare, o cercetare delincventa a copiilor
efectuata in anii 1961 si adolescenţilor este
—1985, in mai multe mai masa decât ta

You might also like