Professional Documents
Culture Documents
Prea mulţi părinţi neglijeaază perioada pubertară şi cred că şi-au făcut pe deplin
datoria dacă supraveghează cu un ochi discret apariţia primilor peri pubieni. Dacă însă vor
să dovedească că au simţ de răspundere, ei trebuie să-şi supravegheze cu atenţie copiii în
această perioadă, pentru a interveni imediat, de fiecare dată când acest lucru se
5 — Adolescentul, familia şi reproducerea 65
• 8 personalităţii,
li ca '
14
ă socială între salariaţi fi nunei
i torul îndeplineşte o sarcină PE
s care nu reuşeşte să o raporteze
de a se
t Ia
a
n
ţ
16
dezinteresa necesar, pentru menţinerea unul c l i m a t
dc social favorabil m interiorul colectivului dc
întreprinde munci, să se răspundă trebuinţelor
rea la care psihologice ale salariaţilor, il fie întărit
lucrează,
liste deci
RELAXARE
interesul lor
pentru întreprindere şi să fie căruia
îmbunătăţite raporturile umane în interiorul fiecare
colectivităţii. Această misiune revine de obicei unui membr
psiholog, specialist în relaţiile publice, care are drept u al
scop esenţial stabilirea comunicării între indivizi. El
face cunoscute intenţiile direcţiei (modificări de
utilaje...) şi conturile firmei, arată utilitatea fiecărui
salariat şi locul său în opera comună, îl (ine pe
fiecare In curent cu cele mai mici detalii ale
organizării* în felul acesta, direcţia resurselor umane
poate reuşi să creeze un sistem mobilizator, gratie
265
personalului va căuta să contribuie la succesul
întreprinderii* vorbi
REL!
Re|
uman
uneai
ritual
trebii
cores
ţintă
«ale
ataş.
dinii
an»
RELAXARE
18
interesul lor pentru întreprindere şi să fie dintre
îmbunătăţite raporturile umane în interiorul vorbiri
colectivităţii. Această misiune revine de obicei unui
psiholog, specialist în relaţiile publice, care are RELI
drept scop esenţial Rel
stabilirea comunicării între indivizi. El face umani
cunoscute intenţiile direcţiei (modificări de utilaje...) uneas
şi conturile firmei, arată utilitatea fiecărui salariat şi ritualu
locul său în opera comună, îl ţine pe fiecare la trebui
curent cu cele mai mici detalii ale organizării, fn coresp
felul acesta, direcţia resurselor umane poate reuşi tinţă a
să creeze un sistem mobilizator, graţie căruia sale d
fiecare membru al personalului va căuta să ataşa
contribuie la succesul întreprinderii. Credij
dinilo
R E L A XA R E, destindere voluntară a angoâ
tonusului muscular, asociată cu o senzaţie de parte,
odihna. credir
Utilizate în psihoterapie, metodele re- mele t
ite DC un antrenament regi
miikx
265
a dezvoltării
personali
couxpor-_ ta I—Mllifie saaats socializa > iuueage nrţfiiai dade ghizi, educatori şi
modulam a constituie • opera educativi de toate oirectjiie creşterii şiai alcătuiască ta таран ca copilul o unitate care-şi Împarte Insă roiurile fi sarcinile. Diferite, dar
psihici, afectiva, mor el â şi so-roiul părinţilor aae o im por -deoarecenu divergente, rolurile tatălui ft sta mamei trebuie Uf se completeze reciproc: mama in calitate
nici un copil nu poete fi lato-o ambianţă definită de aiec-Relalia părinţi-da animatoare şi factor afectiv al căminului, tar tatăl In calitate de factor instrumental Înzestrat
copii deţine un rol ta fixarea catar mai adecvate dearinder:cu depună autoritate. Invei sarea rolurilor parentale apare perturbatoare, deoarece un mai
laasentale.ffit şi in asigurarea anei condiţii psihologice normale^ Ocorespunde imaginii Ideale pe case capital fi-o face ta legătură cu comportamentul şi actele
asemenea it laţii aa trebuie Insă surc-.i ta fartimpiare, ci presupuneobişnuite ale mamei sau tatălui* aceasta fiind o sursă de dificultăţi psihologice, care se imprimă
norme precise, cane oaneapoad flcaeatoaresor obiective ce stan taşi ccmportamentulnl uite nor al copilului
baze rorarflss sfii infimi -al aşteptărilor cojmîuîuî: Dacă aceste obiective nu stat Îndeplinite, sau dacă stat aplicate ta mod unilateral de părinţi,
fj dragoste, rnarn lira ti ta asigurarea protecţiei, se-curitatiiprocesul educativ implică o serie de sinuozităţi3. Se relevă astfel că nu simpla existenţă a
ai orientării ropiirthd. ta formarea unor aptitudini şi alilndlai pozitive pornind de la calităţilefamiliei penurie un proces adecvat de dezvoltase a personalităţii copilului, ci doar acea familie
sale proprii. Dragostea părintească presupune încredere şi sigur «mi dta partea copiintal.ale cărei funcţii Slnt Îndeplinite in mod normal de ambii părinţi. O familie normală Înseamnă
afecţiune şi Înţelegere dta pense nărmfitar, dar ea nu trebuie exagerată fără riscat de a provoca pentru capii un mediu efejjSâf un mediu ддхгШщ fi un mediu eferogert/Xtaacteiul afectiv al
o serie de dificultăţi evoluţiei psi-rirMngioe normale. Cel mai adesea, capiu JSpsjţi de dre-gosîeemedr fandaşi—notează ASdre fierge — este, fără Îndoială, cea mai mare forţă a sa şi totodată
părintească sfet timizi, tastabffî. interiorizaţi si ceaapicaafi. taHtaa» ce caprlrial. răsfăţul, punctul său slab-5* Cea mai mică tulburare ta echilibrul aiecfrrjel părinţilor provoacă tulburări iu
fipaa de ao- psIMcul copiilor, afli iubirea tiranică, cît şi indiferenta afectivă fiind resimţite profund de copil.
înfă fi fenfdtataliPPKtafltajfflâ de cele ii saslli ori co- Cercetările psihologice desfăşurate asupra perioadei primei copilării evidenţiază, de altfel, ci
pta ale căror copiii lipsiţi de dragoste maternă devin mult mal taagffi şi urai vuinera-bffî decît cei cărora
mama ta asigură un suport afectiv deplta. Relaţiile afective stabilite ca mama fi cu cais lalte
a| asigurarea unor repari mi sejaţionaie. juste si ecniuorete. Mantii faesmie să oferepersoane dta familie ftată, fraţi, surori) sfiit esenţiale mai ales in prima paris a di i iiidfarii fi
sandele de conducă corespaszâi&are, calităţile si atitudinile lor arând o înnraaaliii de creştere, ta absenţa Iar viaţa relaţională fund pro-fund «ilanielă Studiile Întreprinse
de Ă. (Iii lima* sj A. Freud* demonstrează faptul că copiii orfani san cţestnffjji departe de medial
iasaffial arestată idierior cesauate de anfisocialâiate7. la " denii prea mult
ire act şl curtase, imre atitudine si conduită antrenează
BÉMttai
5»olecţU
dezaprobai
4> Mor*iM«*M impirttrit tute Iii 4o-
or de coodaiU (coc. fors^rM pentru
a «rrfu uu^puniisş.
Yfvef 3. MomUtattn pttncipUfot Spre deosebire de concepţia
„evoluţionistă", teoriile Jnvăţării
tmtate cutaaecep- sociala", promovate de Mi fler si
Doliard, Sears, Wbiting, Bandura,
5. Moralitatea iernii ■! tasul fi • Walters, Aronfreed, Catrns, HoffiMsn
legii acceptase fa r >t deaMcratfc sa** si reluate într-o serie de lucrări
(cocilor—r— pentru • obţine din bibliografia de specialitate
romanească3*, definesc cont-porta
meritul moral ca fiind o formă de exercită deeft asupra ce Invafâ sd
conduită contraşi unor interese focal
hedoniste imediate si care satisface Deşi pun un nrea mare accent pe
interesele grupului social. Ca «xonformiiete". ca trăsături de bază a
produs al socializării, acest romportassentuhd seara!, teorifle ta-
comportament se concretizează văţării sociale acordă un rol Important
exclusiv In conformarea, realizata creaffvMtfi considerind că educaţia
fără supravegheri constante din morală urmăseşte aftt coafor-marea
partea insti-tuţiiio? formale sau Indivizilor li regulile sociale, dur şi
informate, aceasta presupunInd ca unei creativităţi aplicabile în diferite
individul să fie capabil a-şi situaţii de ffune sociala. Educaţia
administra Întăriri (pozitive sau morală trebuie să Re i numai să faci
negative) lui însuşi şi altora. In copiii să se coaforraeze conduite
acest sens, cosapor-Ismrnial moral
aste dobindif d? către copil. In mod adecvate, dar sf si accepte aceste
otiisuuij. prin stimularea şi întărirea regal djtt . cum le-ar fi Instituit ei
direcţi a acestui i ompoftameni da singuri.
către părinţi sau de către alţi agenţi Această idee ne face si fotelegesa
de socializare şi factori educativi. tn mod cmesmm~ zător faptul ci
Mai multe cercetări au dessoastrei. variaţiile tn cussportass*otsi maral sf
In mod experimental, că copiilor şi tinerilor depind a* numai de
comportamentul contextul familial şi de ..teiudrlla* de
socializare parentale, ci şi d« tot
sseral poate fj dobtadlt si prta jur» Star» ansamblu complex da ,„ageaţi* si
ta*, ffei tntartree ta dai partea usmsl zare, care sa manifestă atft fn forma
prin abaarearea mod* te Iar nodale ca
cura co i ' aa toterarpoi asta asta puternice şi di te» cit şi ta forme astă
ssaasHaedse, de pOdă*. re difuze sau Indirecta, fu inttea
ulutajespiiiislfr* apare da fauc esftfr contemporani —observă cu îndreptăţire
pectafal elirdimiill ca tnlaiffe bază a P. Musgret. părinţii au mai putină
concepţiei prihanentient niasă P. influenţă efect» înainte (ta tăţile
Patrnleara — ci W*MMfVr*ru*fifJ| tradipnnale) asupra comportam* o ..
blodesc tn cadrai reiapei dintre flair si sruai
masă caracteristici jmA-qtnexV si an
ttooel specific, diferit de cel conceptul tow/unm* llnaft
SB*"
& SmgOb-
SB*>aar mm <jrm»Haa. AwiO ma
mmmstw.
icsjsntp.. Maj aa* jKucimi iiisfr.icr^. jlflsrre ;*rtvuiuuu:.
*mmw mmm m«fo (mmshmii
v- 3ft \3ai ifc astern }MKftS ^saffltiluii
carrs^iifefi atftJcSte aft
4m nmsptiwm ttouittv
fba aanr #au<anuf.i chu s^tiiti oto «
-MBluiut: aaaSft <KuiKfinurw» irmtr puu» «*mii)Ui ««jifcW
^dmHttrta>a1* aaa»iir-
muwm m-
■ •-^■MTHKvrJiJ1r1*> u u i
Smnxmtiml
mttmxuxote, mm
awn aa-awi*. * «w
0
% mmmmktmUUi m.
< _
. wpliiuiii -siJ <s^l m
rumUmmm u-
mUm mtuui- i nawattitefe ii« mm»
<assaaat. m mum drcuontui <*& mm
<sismann««uie (flfMartv
oaij t«tii«at. ctitttesui]
msuAixmk a— a: ^taaasimii
mmx** 0
mmnuai
«B*aamaa*«ttmaV Mm mm
^tf
at jpy .tea* de? awiinf. stewlivfe.
mm
rsswaifuiuii iXMennKtttiuuHt
imp№«tiv«air mmmmV-tiil s cane «?
tth>T««*li !rn ctaafeail at№MitVo>r. rfe teja-
j»
.smm^WJStsmsr.--
v>mi
* inssal «u ssfff trwr <* 3№Jintgm-• Jteca (OttHlti rc««K«iittf u№ «eep itn
stim &oy
iftri ssu- mttueSafi. aft mm
fito*-
№&i, swttin«rn
<BB>»tt e» JifttantMutl
mmm 1» mmp nru (flOe jrusnxwtfi
itftc
^afese^ actitttft?. srticA jrr. amamntnui KimmicI as* tasSKW^ ssv tiiuS asfiiEas
de: elamrenat mm 3jruittblte (SsmtsaAis& <m asm m
aftaaastliatt*.- maisaa? T.v*mmt£ ^ntftatatt tropllul ihi &Kpa*x <sm
<sxAm&i№ <mm $ m Sssjntr. Jssr am4
aaotoaftir fti aa>
rWomie"; t^risiamlawse. snti ^tte dftnti siuittui
jsltidtti jstcnssli-^rjnad swpu»««e ^gi
jttidk sftaB* vatasft Tttsih; rUtti sm<vm* <astuirmse> ttdl« .luwiw <dl (finjsv n i
aaaa ararate sat easte ite «e*e snal aiuitte ml matcr^a^
^aaasaotrnx «su«a (fiorifuihei ^aile ssau dAt'' degrabă, UW strr.otom al bonei
dBssa^nr dstusettiise vtttit bh> sfsjstfrf sectele st UMboVvpre Jecît aî reie;
alussărl', o «şasfsfUcsseEpunstle cooHler
^nosBsnt sssu Saxmuknee JitiariU^sst <* asimileze rwat mor no>-sut*1 al talie
cjss ansrK d sssi asss Ha jjmwHllm JsfliW i»nit» derft pe cele?
rapt&caSUte si aat«ih >0aF aftsGfiev aîe-
pextras jtajbwsm-dfe satlnti Hi ftpTTnefe irîîiloriOT*
auauwiiubsv ftmu^ e? premisă principală a formarii
JsAiaati afssl tiurnwie m\mmAw» mafcm& conduitei mo--x-.:r^ţia SUjsnsă? in familie
ifzu&aiitimtoXL ajiaaffrnd aasnitl
mmmmmt
Incompatibile cu Idealul de
viaţă. Produsul el nu eata
conformitatea sau identitatea, ci un
t d o ¡aten i ■:<**' reciprocă
sistem de Convingeri latre copal st ae-H^aa CAAAAL
rapacităţii de • discerne cáseas ceaoaf se see£ai*zeaza ia
in mod creativ fcv *-e Mae ti Z*a.
între atttadtoite morale sancţionate A*A~ ■ case se azpaae acate
negativ de societate ft cete car* áafiaeaftf a edtekit, JAACŢTO-
permit o coerieţulra ss* cială BSFAAAF saa» asaaaa arestata,
«accraUL JETAJIT i aaíT aan ■ajasaza
Prezentînd din auJ aadte socíateaal traaos, Uscmtmtí as
aogtderi (pedagogic* pat* hoiogic. SS*¿ eav tsaa*». este aej*
psxtejsooologlc, sociologic fi
ressseatai acescas áte^AESJASÍ Se inietege cH aa exfatá raatl sate
cat ai stettesza safa fasaifisfilií eaessiate ais
a nfatttOor
universal, ct sar
im arse o» cararfer- ahtlncseat dte caire- tfMfer* sta»-
usnluficte î f u i l t -
0MM âUmmmţmt âm fir TOT media: familial Adbtescssitte«deo.*ebeste da caaetaite
Op aâr nrev în -on'evt serteroltaraf Ia altul. stadii, alee deat^oitarti indi^duiui aâit:
Dana cum mmmmmX de a»lrt£ J flfial arfza ţota traarjatormtei fizicei: 0 psihice, cil şi
amlescmţei „variază senitatl de lac aer srjcoruiftiraJ**; cae>tfearete aatp--
individ: ie satul sf> fir di finite* sorletatî MM. escaaţii s£ nu na fier nici copii, dar aici
rtedff w.nr .:M .r^:r- >. ^nîi eriolpsonti dviiiiţ-L Cmet CB caracterizează peardâsfe
aalatesicasiţes estedxniuttc de as dteeem
scessicLafr-pătate pwţfrr lateratif şî nu stf
aatnltt, dt> m. 3rea; ag STATAG prrmnu.
deni]*&z£ deelf o sentt& pptanft nV ;imp
Ie -jr-ţwixtetrviaţ^iiMtieŢiendesitS ş$:
rapjtentm alţii criza dumaza mai- mult (Ara^iVasuiafcrolatf-case s&t: perrai№
,*ar3Teyltîndu--e» ortnrrwf reacţie violenta $f fmărnliii- integrarrat oltenoArâ îiBsecieîatea
spectacav tetaft Jferasflune :!n :'amilie- şi ajdidţfiflrxii,JSSjS ormsiderneni dteţşpl
şcoala, cwjoztţte» mani f exig. retjerlimeî"1* i*ecazacter fundament îi aâ adBleScenţtâ- —
de alfa oarie, manîfestSîIfe-essstei 5îf» innrftte" aarată? ffi nuielitest ss . ""nijpT — M>-
rsane pernrftt î n fina], tîn^mlitî'a#Oajav pl te^rarţHc miffvldxdatl tit: societatea,
într-o *wJt fteai dte ertrilfrjni; vtratr adulta; adntţtlar**.
nuti. în umţA*TT0 d serie- d% fiKsStUrt Caraderal de faza dfe traoziţie ai adrol ese
0Stho1o>pre contradictorii: mmtfMitit* an sitei- trans-g caL mai puegnant ÎEL modul
nacretterer in ^ine, căutare orirrinaîitatii de rnamiestare. a smmâm-b-Hităţii,,
i№oiut& 'tetetaaţ tettfuitiHtt «fep maUtlndcxmcrettBta£^ ite reţeaua, dat reteajl înrraltr
-actori bâ©« îaaji'I iptlii'ioqkt şiefes-ti ve? per care adalescenţii le stabilesc
isaaair«ti.,iJiaaataalialaltetaeaaaateaaasar iscîntre? mm şit ax. agxi-purile care-i.
tetot dtaa* a—uţiite fasteitete st ■ntefti 1mrxniio«ra^4^aiaie'^eniiiL oa uam* acrapta
aaaapdaaap. relaţiile cupilănei, dar aici rm lieţine încă. o.
•ainâi' p*srsonai 11 ataaa poznie şo-ciaiăt sigjtra care Se&i: perm a sa
Dacri. * piiaaet acra-pta IĂMMT ante nre- înrip^U"*»3*-^ uitenox, reduri sţiedficei
;oeci:ke ico- vîrsîeif adiiite - â:. Iseaibert araia. căi-
.caccartae, «re«ta tretaue -ansi......mW Bm ada-:6scentui este obseftat -eama ţ ^ţ*- im
dtafc fjj .irnwitaţ r n
mm vcxUsm ad eseisteasţe^ uoor
contraaicţii siet teternajuate dstr
1'lnastluiU'B rjauante^Mae coantraerictoeti 1
nlniiiiiac rraiH \ŢM aT ajungă — iiiţasiiniHiitl
Căăaj si apa. dacă. acceţtt&m canţirmtui
rmmt ^neniiuiii4prasx ddakssa enţea rm trebuie sau. de uuiepenuenţa, adnlescentnl- abate tot uşă. ataHaiS*
considerată cae oae PRMMS: ear-otnaBar rm anii de oţplazi arr: de prciteciiar s|i aecixriicrie
ad- cbeaa-aitărti- Uoiaşim ssnuaB aaaliiii- apaitatt de unde necesitatea căutării nasol merita»
rniitipS*atw 11 lin 1 ni nu ii 1 t ai 1 anciaa. fpapnu.
ştiinţa da sine devin mal dinamice şide criză24. Intrucît ea nu este doar
capătă dimensiuni noi do «-un produs biologic, ci şi o expresie a
demnitate» si «onoare». Apropiereastărilor psihologice şl a condiţiilor
de valorile culturalo asta. desociale, nu are un caracter
asemenea, largă şi din co în ce maluniversal, ci se manifestă
avarttntă. De la o formă de evaluarediferenţiat de la un mediu familial la
impulsivă, critică st traca la formaalt mediu^i de Îs un context
de evaluare in care caută să aesociocultural la altul. După cum
exprime originalitatea*2*^/ remarcă, de pildă, J. Ptel, criza
{Colncisînd. în nrara parte, cu fazaadolescenţei „variază sensibil de la
pubertăţii, cînd intervin o seria deun individ la altul şi în diferite
mutaţii şi transformări anatomo-fi-tlsocietăţi sau medii socioculturale: la
ologire şi psihice In dezvoltareaunii adolescenţi această criţă asta
copilului, adolescenta apare ca opuţin marcată şi nu se derulează
perioadă de „ruptură* mal mult saudectt o scurtă perioada, m timp ce
mai puţin bruscă cu vîrsta copilăriei,pentru alţii criza durează mai mult,
ceea ce î-a făcut pe mulţi autori să oraracterizîndu-se printr-o reacţie
considere drept o etapă de „criza", j violentă şi spectaculoasă (evaziune
Stanley Hali si M. Debes.sedin familie şi şcoală, onoziţie
subliniază, de pildă, că ea asta omanifes-tă, rebeliune)"*. Pe de altă
perioadă de dezechilibrare care esteparte, manifestările acestei „vîrsie
însoţită de apariţia unei atitudini deingrate*, care permit, in final,
opoziţie faţă de mediul familial şittnărului să treacă într-o nouă fată
şcolar şi, în general, faţă de oricede echilibru, vîrsta adultă, oun în
autoritate, atitudine prin care tineriievidentă o serie de trăsături
caută să-şt manifeste Independenţapsihologice contradictorii; timiditate
personalităţii lor şi să-şisau încredere In sine, căutarea
dobfndească conştiinţa de sine.originalităţii sau conformism,
Deoarece ea Impune multipleentuziasm sau apatie, egocentrism
adaptări şi ajustări de naturăsau
biologică, autorii menţionaţi o Variaţiile Înregistrate in aceste
consideră ca avind un caractercaracteristici demonstrează că
„universal"23. Această supralicitareperioada de criză a adolescenţei nu
a elementului biologic împiedicăeste absolută, ci relativă, deplnzlnd
însă a ţine seama şi de altede multipli factori biologici,
determinări de natură psihologicăpsihologici şi socialii diferind de la
sau sociologică. O serie de alteun adolescent la altul după
studii eparţinmd psihologilor condiţiile familiale şi sociale care-i
germani consideră că adolescenţadetermină personalitatea.
nu este însoţită, în mod obligatoriu,
Dacă se poate accepta ideea unei adulţilor., „Noi considerăm drept
crize specifice adolescenţei, aceasta caracter fundamental al
trebuie considerată doar din adolescenţei — arată B. Inhelder şi
punctul de vedere al existenţei unor J. Piaget — integrarea individului în
contradicţii ale conduitei, societatea adulţilor"36. y Caracterul
determinate de trăsăturile de fază de tranziţie al adolescenţei
psihologice contradictorii transpare cel mai pregnant in modul
menţionate, care pot să ajungă sau de manifestare a sociabilităţii,
nu la conflict. Chiar şi aşa, dacă concretizată în reţeaua de relaţii
acceptăm conţinutul real al sociale efective pe care adolescenţii
noţiunii^criza adolescenţei nu le stabilesc între ei şi cu grupurile
trebuie considerată ca un produs care-i Înconjoară27J Adolescentul nu
exclusiv al dezvoltării biologice sau mai acceptă relaţiile copilăriei, dar
al maturizării psihologice, ci un nici nu deţine încă o poziţie socială
efect al condiţiilor de viaţă din sigură care să-i permită să
societăţile industrializate, care prin îndeplinească, ulterior, roluri
structurile lor instituţionali-zate specifice virstei adulte. A. Isembert
Impun intlrzieri în obţinerea de arată că adolescentul este obsedat
către tînăr a sta-tuşului de adult. de teama de a nu fi acceptat în
Adolescenţa se deosebeşte de societatea adulţilor şi de a nu fi
celelalte stadii ale dezvoltării capabil să-şi ocupe locul printre ei,
individului atit prin transformări ceea ce il conduce la sentimente de
fisice şi psihice, cit şi socioculturale, caredescurajare şi inhibiţie, de revoltă şi
fac ca adolescenţii să nu mai fie nici chiar de agresivitate28. Cu toate
copii, dar nici adulţi. Ceea ce acestea, în pofida atitudinilor de
caracterizează perioada revoltă sau de independenţă,
adolescenţei este dorinţa de a adolescentul simte totuşi nevors nu
deveni adult, de a avea un status atit de ajutor, cît de proiecţie şi
propriu, de a-şi organiza o viaţă securitate roclaâi, de unde
independentă şi de a-şi asuma roluri necesitatea, căutării unul mediu
care să-i permită tîdărulut social propriu,
integrarea ulterioară în societatea
n
Г""'" ' « ■ " '~p" ■* integrant sociQfe
o atíofe'cenruíu?
îa-
üia-
FFÜ-
I TI
1 iЕж. :
ie
fe-
•IM Ш ■
Ж.
iI c fop " ■ i
Be- SlbHI sai' sens*
Capit
Funcţionalitatea familiei - turti
principala a adopta»! şi
integraţii sociale a
adolescentului
de afecl
a cuplu:
pentru
terea şl
1. Afectivitatea ca temei al unităţii
funcţionale a familiei
binale
s MII de
i
ul 4 I
Funcţionalit o
atea familial le
■ sursa a
o
PRINCIPALA f
adopWril »1 a
Integrării m
socialo il
a rootaieantutul i
e
i
ral
al
rul
i
tat
o a
e vo
a sonale slăbim© tu
te utmentul da dra-
m da pattener, faţă
a) > etenţe vteilt do
al niţ
ucaurui temui
n
M
ţl
l №i<t cala mat
fu
m
cl\\« tmorll
n
m
familiei »1 ire a
cţ
t pertonalltă-
to itoase Implică, cu
n
U l&U efective
care* te, davtna
dll tatii
taaft N.
e v
A t
e
t ţ
u t
c t
o
r f
p a
o m
r i
l
a i
a
t l
a
A ,
m î
t l
M
e r
l e
. a
t
a l
f e
e
c ş
ţ t
t
v m
l a
t l
a
t o
a p
a t
i
< m
i
t
u c
e
r •
e t
n
t i
ă t
i i
a t
u r
.
r
e m
a
a n
u i
i f
a e
n s
ţ t
u a
i
Ţ
U p
t
t t
a a
r
, s
t
s a
t b
r i
u l
c i
t t
u a
r t
a e
r *
e
c
a o
r
i n
VUl p i U '.\im vlinl tl fun
naturii sale umane. Copilul ,se
vei «umutilvw» In funcţie de
i te o parcurge rneete
de 1« eta-ual»
'«■'■'"îu-iA»a cum i "A" traverseasă
tonale ==■ sonate» în cadrul
hatett legături tnterper-
iUdi&ea'£?ţ CU aette = |t ta ft-t care
fînMKgca, normi teOcitMtut este reia-1 care
creării unul poate tă
ml însuti —
. rr
v • Impune a întreaga
ii'-aix I V. Săbie* ""er afective pott-ii",
»»IO*trU«'Ulf*tO motiv pentru
relaţiile toetotfectlve şl de
t
t o n u r i " de cultură pe care le
fi i umihmii ni de ttecttvlinteropre* «titlu mediul
asie presant iu întreaga
pTwWlialltttc n vteţll de
famHlâl"A)
Far mareo, promiselor
familie ţl ol Influenţeala, in conştiinţei morale a
,n l(l|ul cal mit tnallxt op iiicopilului», este'sj ea un atribut
IUI'IIp iul i c membrii familial,al afectivităţii, pentru
uitlloleu si cotflunoa Im' iInteriorlu* ret adecvată t
oinpoi i.uui ni.11 i fAsuptaInterdicţiilor formulate de
co-plUoii uwtl «.Ies, Influenţaadulţi ttlnd necesară nu «ttt
dh'rlhii.itii esteseveritatea excesivă, cl
covtrsltonn^r InlItUMiţiiîncurajarea afectivă, tandreţea
modelatoare a înmiitei cutecu care flecare pMrlnte
tt Însăşi madiata detrebuie tă tttmuleie tetele şt
afecllvltale, dragosteaconduitele morale potltlve
părinţilor şi unitateaale copilului, luh-uu climat
efectivă t cuplului partideiftmlllal definit prin echilibru,
ropiosentlud stimulenteprin drtgoste şt edettune a
puternice pentru dcavoMareomembrilor, educaţit morală a
socialdlllaţll capiilor, pentruOP» plllor are cela mei puţine
croi* tarea şt dezvoltarea tordificultăţi, deoarece
armonioasa, ,,'ncorportndstimulentul ateettv şt unttttet
copt* Iul tnlr-uu anumit shUuitfuncţionala a vieţii de familie
de relaţii socioafective ţ iconstituie cele mal favorabile
socioculturale, ifimllln 11condiţii pentru o sociali* tare
propune ş| li impune, înmorală adecvată, Dimpotrivă,
acelaşi timp, celle ştsitutţille de dificultate
modalităţile tlt> leollttre afamiliala, itptt de coettune şi
fragilitatea afectivă oietlte de a fe»\ uiille cu
împiedică o deivolttre morală funcţionalitate normală,
adecvata, carenţele afective copiii din familiile des-btnate
şt funcţionale ale familiei sau detunite „devin
matiifesttndu*se sub forma canrlctoşi, Instabili, ineapt!
efectelor tardive, ele formării btli de adaptare la norme de
unei personalităţi mo
rale viaţa colectiva, reverwoca-/
Imature, definite de tivi ete, Gweiitrlcl şt Imaturi,
uonconformltm şi el gesereass mau dltw
inadaptabili» late. Lipsiţi de
dragostea şt securitatea
s isidere un g «5
î înţelegere faţă <U Problema
copii. Aşa cum arată numeroase studii şi cercetări sensul ac^sj
efec luate asupra unor familii şi adolescenţi,rări le pjrovîs iei
părinţii trebuie să arate şi să manifeste în primul— obserj «ie sau
rînc afecţiune şi ;>> ţelegere faţă de copii,nu \
fpdifereaţ*, alarma A. Berge, este singura atitudinei con temporal
de care copii? au cu adevărat teamă, iar frica
reprezintă unui din mijloacele de deformare aun consens 1
personalităţii tînăruîui. ii pentru a
Toate acestea reprezintă mobiluri puternice pentru
a întări bazele efective ale familiei şi funcţionalitatea sa,
ca premise fundamentale ale socializării morale a
copilului şi adolescentului.
2. D i v o r ţ u l - principala cauza
frenatoare a s t a b i l i t ă ţ i i
g r u p u l u i iQmU'ud
j^Aşa cum obse
i i j 'sociologia fam ale
familiei în eu >nt iile m ecare ?
econoi enu
<ftp a
taasjajsVas
s*' ¡»pm*t.
¡■"tasase
aaa
>
réadint*
aav dintxK
aarintl
m
i
m
a%
mmtm at pastase ata
la an » fosease* irx iiil
las» ta»
Ra» iaaapiiiiiita aaftjaj
M ajpjaj «a wraaaaa
al cavaafi»
f fes a pHV *t * arma as*i pesie*)
e RESECAR; ifl daaajatav La
¡¡¡■asi ríxutot ifeiáeálgat ca>
a
f «m aaaaa» jitaáv De^enri rinft
» EAOUATV áceastfí uní «i ote» a****,
ai * capital, deesa* tapal
R MF fe aajrfcatne al seas» ata á*
* ítif-:;.!, 7 temé fiao* párfrxrx.
p faaaV • • a^ejiauhi AI ia tibUitataa
# u-i- aa ATA sxsaivase la acest
t/, Mama as «a*& ..paauéfisxre
t >iftru>' adapaS peinana****
W Mól6<#rjt considerar cá.áfámcS i
B , aunar pailrte aa ssrasst* de eapft
r ■Otra sanias» iaaagii«ii AL AA)
w «aaaalaaf ala abeanc* f^rtsneruluí Lrt
r par- situ^№ AS? éoc DIAAAFTV
m émmrmex copüe* poste iárgi s£ atai
i
éwm arfa asáis aaaaa «9 ¡OTRE
«
p*** partnp, fifc.fae%j ai. ata
suD^rnirtl atavia AA» IAT to»
s a* aV PLATEA* ALAFA párlntataa,
e afrtfnteer dar senuntJaef a aaat «1
» coruiifla Lumes axtrafamÜiaU
M .isirt^'H;- caaa ce 1 ;/» taaapiaaa
f af a ..áfta> FLT • sarta* EA iadlvieV
e VL&ta faaiiliaii a» d*v«ü
M a»
au*. «-Ü aitui «a¿sjsm opus «ас» s*t «auaaii urt <Hh«vt .ie ¡ aapjH aim ri i «ai ááW irrim im i t a tsaa ^aw-
. • х ■ : ; u«j ;л>г!Яйшео±а de- ia оаг^ «nwarOs díegesb* Vanjiaairi- t^waaaa^m.
$i apro-naindj. 1Ща coiUrtle St. fUiïttttiif tor, erii«, a a r -mbüiuuatte aaak ititerprep. aaattfi»a*Kaaii ab
stniut lagan* Im«»«!»» aariPe pÄriötfc imnassal о- unittuu paiaaaaMMaat ^ apaaa % саагЦдоабр» laarvaaa
сашиаАМ» sBaairjţa » Qjcgdtiisur.e % хййШ é> faamü» ce ахитаь aa Paaillilu- im
-■¿era серее*- JrtfcMiOiaMiijii saatPalsa* osataarfruttti а" ^•пгл.'.мчи^ i, apatii <4 conUab еааа> se iUentjiicíi
ajaats jer tarnen tui. Fermarea persenaüíáüt copilului asta* аааааш
úe itpt у п. proces, ójcn »mihííí»ectf. «ÉWk tfe» wnstructpa
а. ааааг puncte- de- серее «а^ ааж narniita-d* <t fijee- ...iiiiliUsi aptiitwnr sai 'пагп Táñanla la а ааяаа»
ueenb c* аавааавяаШк tfemaltaikv «a aceat pcosss. rioajpi lipsindu- a aapacibataai U e mmooltaaaa а
аатРЯсвгеч ааваааватвг apeapiaa* «Л аиааваа (кнаМааа
«w»otnutíu¿ 1er. «рад g% arinaiaara пчапае* #a> ;jeisuiiule u i n 1а;1П!1«!:'.
aaamaj ai ■¿aaaKuj> sí. ai »*йм> Оааага aarjaflla* «a* ,,нтш№ le маава id eu liiicctteriii aaatit Kl ©niţpaaa»
earJJNaa* s* «•* wneerta«« se stmijpal aa» gjaaàaaaaS ädi>
&шжййшо&, ta» ear ft ceiMiüe 0» : udeole, «aaantv- e*lsşgniautaa» dispureie 4a> isierie aamitaip cu саде-
ttlaa> аеама, vít-st.e- адоетаДО aaaa. *■ sapa» pcarre aa
basa* iaaJM«Jsara> «a caaa слгрНд! притаи!, i ее basa, constituie baaala- emotionale аш> perseo^litutiíi
reiatüio-r de гл(£ет.е su c^nstruiese-a tfe aaiapaV. Ds> sïnfceeie
аса*** ЩепШ^ео; per-IHNetjr «Йпачгв aeeít, pestbaíta*e«t care urser.e laA copilul, la «aatuattataai aa de- origine si
sa de- ceperere аавнаа sisient alaaaannicar* eece feee su care sprijină. mteroa.aree. qsupra-, «sinelui^ce este un
«ttar-rreee po> sölüe sam aaaunl» sgaAala «ha unui indiv băiat sau. e latat Cum: ajaapacr çepïii? Ce- inseeronë a
id. Sisfreotuí Lee ixet pesñíii: teu, 'u/el) aa>aac» erice deveni, un buteet сад ааШ aawa sau. e femeie ca.
«samana* individ 3Cttçu= st retatüfe аа> едзадшисаде с* mama
ai ţi ¡ihjívísí. pre-suirea* с* а «лаавр* abeei ut «seesari relet meaíJsJbstíCvetiQ. clinica, a r a t a , ca u n inuiviù,
iu u Li un-
■
iutr,eojR?
ee afomae* „Ftorfc* е«нтеад*счк — smintea* cu- àu-se asupra ce pilar ie i saie, f a c e permanent re;eiire la
f£. 9ааааШ st la. Очей eseu — ata este e reuiitaie тащ su si la teist aaa¡ (geinter), oricare- аа ti.
uaa «aadtea ptaj¿eie^pja clasico, sí a» дай r.epevu Утадвтк
trasoí елгепЬ^«Vsas —-. d e штп'.о/е ím'ereíditt$ (frión-. i a m i i i a i a i saa^^T^JPwtPsa акаар aaatiPX
atoa; ^sKiaMä lesr.feoaafr'..............^celo- perseeaei aas» llWPsit' tia>
<йшшг£ de la art > <*a b'L-'CU sas» ЬХ, рака ua fcxafo bute s^i-si ioaee reiurile impuse âa- se.x si centextui cui-
aaaleaaeapajl sapiaa* j i-.44Jiu4.ii. j.iUecUee bX-tx-bX414. turei, resi-revtiv si. S4: permita si celuitait; pjaPitaaP, sa^-
fbtÊk paa/gia ce cjasfi se sbauoau. f^caasca^ petsensáis eiierede relui, asa c u m apare «*е*й* perceput 4» cepii.
<й«& txeeuie aeiaisa «fixa* авааа, pxtaaa coaaaa la «1 c'ui tutea. 9s едшюм cuplului; îamUmi soit; ахяаа»
pjpV la ausat «KstatssY sanaattri. ааатпгг eu. eepiiuJ. a ¡sal la d c v i u u numai; pentru ca ei ien-carea si. aitecţieitars*
■'-'•-••■со ayaWatafeafe* la "kx-üu.'. taisá> Clïivtr è^ei аа>
iiii.ţi:ei. r a per lui cepüxdui. ала амт« «а шг râpei «а> t i v i t à t ; i cepiiuiŢîE 9» Ша uïdcùt dar si; peoteu.
cenipJerriea! jí-it;ai.e ЬгеГ.е^^, iïder-.ass k> «айаа tfcai ajpOicaaa
in*ai aaa paa. saatmjftca capvcaau) pet-l> «aalt апл ;.4. n a ú c su eeseí^e^ la ceiaLuit i№rlnaiw%
aaJhciaea la ааЫ> deearece ama» pala ttU i» ал aaajfljw> ajaa>
al PwùbM se a^Éawntosa* t*pv>r.turüe de b u indeplinice* celMlwii aj| ш^вмШ saiev Hwstinla
ea>
piiului. da <a » uprepia de unui sau altul 4tPip> p«r*ittl
su % «соьа utt sö^i® амвЫ! ШИРа «ttcuwwt #мга
liiaist
pvrinţi а**$*& s<â iei'ueae- «apüt»n seiipè. Aliae» %a>
ctieeuia.. 1a smduii sJpa, аадеШ араЩа tvajttiaPt ааЛа
4vbivu:eut; «ja aajavaa f«Qe%eai^a #a Wdiihsajpj
«1 svtçv
iuiui. IVsevni cjaaa aceastü s^ eMftSî^ auk Hatl
s^ a i e ù . br,ese, cepilul. eVtlan ^î^èSî^<«^î|^^
sow.su. <èâ dtajsR<M$ laJPJt plsi»!». IXalwwaÉa»»
^
<iLn:r.aiea c e î е д а a r e ùt. aj^ ^a»% ^pwÍKi.^ S
pieiîe4.. jeepul lajt^aaajiati с^шеШой
puRiïfcte «a sjii4a«asj! Фа ovpít frêtêêÊtm é tiñtfrtm f > < n n o m j i r - r i § t<Wtm
<î<
^^^^S
s*¿ <àa аЛакаба paaWuv - s -- a*alp
-4)^еЦ}, cepüLut ajaajaa
Шам> :.-u.:utfci, th^pisrr» ia aia m la»-
Mjsjpat xw|à 9^-' -'^ча. «at араш> s ■ mm § lapai* iiplt
1ам»аШг1 ajsjai*» ^ ^■iwifj* ¡ iiriaa «a laitriirl Ylalä
Itrf^' $»4ÉÉÍ I WP>« ia
i
m nji