Educatiaobiect de studiu al pedagogiei

‡Caravelea Alexandra ‡Georgescu Madalina-Georgiana ‡Hozu Andreea-Cristina Grupa 103

‡Ionescu Cristian-Mihail ‡Saileanu Mihaela-Mariana ‡Tudor Alina

Functiile si structura de baza a educatiei
Ramuri ale educatiei: 1. Educatia morala 2. Educatia intelectuala 3. Educatia tehnologica 4. Educatia estetica 5. Educatia fizica

. intr-un context deschis.Educatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei (stiintelor pedagogice sau stiintelor educatiei) care vizeaza activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane. realizabila prin corelatia educator educat.

corelatia formativa existenta intre subiectul si obiectul educatiei. din obiect in subiect al educatiei /al propriei sale formari.). prieten. elev. profesorii. cu finalitate pedagogica (numita si actiune educationala). colaborator etc. agentii sociali. institutiile mass-media specializate in educatie etc. in calitate de initiator si emitator al mesajului educational. la nivel de actiune. calitate conferita de statutul sau social initial (copil. in timp.). ‡ Obiectul educatiei este cel care preia mesajul educational in calitate de receptor. . deschis in directia transformarii sale. realizeaza si dezvolta actiunea educatiei.) este cel care proiecteaza. ‡ Subiectul educatiei (parintii.Structura generala a educatiei ‡ Structura generala a activitatii de educatie corespunde functiilor generale ale educatiei angajand. student etc. consilier. calitate conferita de statutul sau social si de diferitele roluri rezultate in consecinta (instructor.

Functiile educatiei ‡ Functiile educatiei reprezinta consecintele sociale cele mai importante ale activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii angajate in mod intentionat sau neintentionat prin intermediul unor actiuni organizate si/sau a unor influente spontane. . ‡ Analiza functiilor educatiei presupune elaborarea unui model ierarhic aplicabil in contextul sistemului social global. ‡ functiile derivate. Se evidentiaza astfel doua categorii de functii: ‡ functiile generale.

Functiile generale ale educatiei au un caracter obiectiv. . reprezentand consecintele si proprietatile cele mai importante ale activitatii de educatie. anumite modificari intervenind doar la nivelul ordonarii prioritatilor in cazul functiilor principale ale educatiei. Ele au un caracter stabil. care se regasesc la nivelul oricarei actiuni educationale. subordonate in ansamblul lor functiei centrale sau fundamentale a educatiei (formarea si dezvoltarea personalitatii umane).

c) functia de specializare. ‡ Ca exemple semnificative avansam urmatoarele variante. functia de asistenta sociala (subordonate functiei economice) .‡ Functiile derivate. functia de profesionalizare. aflate in continua schimbare in raport cu contextul social-istoric si cu particularitatile fiecarui sistem de educatie: a) functia de informare. functia de asistenta psihologica (subordonate functiei culturale). b) functia de protectie sociala. in mod direct sau indirect celor generale. functia de propaganda/ideologizare (subordonate functiei politice). au un caracter instabil. subordonate. functia de culturalizare. cunoscand anumite variatii si particularizari in raport cu contextul in care are loc activitatea de educatie .

µ (M. Golu). .Educatia morala ´Pecetea pe care p rin ii o las asupra structurii i profilului spiritual-moral al personalit ii propriilor copii se men ine toat via a.

ideilor i principiilor (normelor) care c l uzesc i reglementeaz comportarea oamenilor în rela iile personale. în general. (Bontas. în familie. la locul de munca i în societate. 1994) ‡ Educa ia moral este acea dimensiune a educa iei prin care se urm re te formarea i dezvoltarea con tiin ei i conduitei morale a personalit ii i a caracterului uman.‡ Morala este o form a con tiin ei sociale care reflect ansamblul concep iilor. .

.Delimit ri conceptuale: ‡ Idealul moral este considerat o imagine a perfec iunii din punct de vedere moral. interdic ii i permisiuni privitoare la ac iuni morale. ‡ Valorile morale reflect anumite cerin e i exigen e generale care se impun comportamentului uman în virtutea idealului uman. ele se exprim sub form de obliga ii. care cuprinde chintesen a moral a personalit ii umane. ‡ Normele i regulile morale se refer la o situa ie concret .

preg tirea con tiincioas a lec iilor etc. se formeaz în urma repet rii unei ac iuni. . spirit de independen etc.Formarea conduitei morale (adic obiectivarea con tiin ei morale în fapte i ac iuni. Formarea obi nuin elor morale duce la formarea tr s turilor de voin i caracter (perseveren . sunt componente automatizate ale conduitei care se formeaz ca r spuns la anumite cerin e care se repet în condi ii relativ identice (ex. ca valoare de r spuns pentru situa iile concrete în care este pus persoana) îmbrac doua forme: .obi nuin ele morale.: venirea la timp la coal . dar ele implic i trebuin a de a efectua acea ac iune în anumite condi ii.) . r bdare.deprinderile morale.).

Ei au nevoie s simt c p rin ii iau parte la micile lor necazuri i la problemele de zi cu zi. în acela i timp. ei au nevoie de un cadru de disciplin destul de ferm pentru a nu-i l sa s . Cu intrarea în coal (de la vârsta de 6 ani) problemele muncii de educa ie devin mai complexe i odat cu ele i rolul familiei. la situa iile concrete de ac iune. r mâne neputincios dac se love te de opozi ie sau indiferen a din partea p rin ilorµ). chiar dac sunt bine inten ionate. pot avea efecte negative asupra copiilor din cauza neadecv rii lor la particularit ile de vârst i individuale. în eleg tori. totodat . oricât ar fi de perfect. . Dar. la sistemul de cerin e adresate copiilor. s tie c p rin ii împ rt esc acela i nivel de exigen .‡ Comportamentele educa ionale ale p rin ilor. afectuo i. coala constituind pentru copil un nou mediu c ruia trebuie s i se adapteze i care va influen a enorm dezvoltarea sa(Åorice sistem de educa ie. destul de maleabili.i închipuie c libertatea lor este f r margini i. f r a da dovad de sl biciune. ‡ Copiii si tinerii au nevoie de p rin i calmi.

i un univers de valori. un model de personalitate dintr-o multiplicare a acestora. el este unic pentru noi i de aceea educa ia pe care i-o d m trebuie adaptat personalit ii lui. ‡ Copilul pe care noi îl cre tem i educ m nu este la fel cu to i ceilal i. .Autoeduca ia moral ‡ Trecerea de la educa ie la autoeduca ie reprezint împlinirea în sine a omului ca ac iune de dezvoltare a poten ialului creativ uman i a capacit ii sale de a se autodep i pe seama unor repere axiologice: un scop sau sens al vie ii: s fii tu însu i. un plan al realiz rii i recre rii de sine. creându. o manier statornic de realizare. prin munc i competen .

Educatia intelectuala ´Viata intelectuala este fata de realitate ceea ce este geometria fata de arhitectura.µ Jules Renard .

se refer la ansamblul influentelor educative care î i propun s ajute o persoan s . în sens larg.Educa ia intelectuala este un concept care.i dezvolte una dintre cele mai importante dimensiuni ale personalit tii sale : dimensiunea intelectual . .

o astfel de întelegere a dimensiunii intelectuale a personalit ii ridic dou categorii de probleme practice: problema sprijinirii individului în efortul sau de a. pentru a r spunde satisf c tor la cerin ele ce îi sunt adresate de mediul natural i social în care tr ieste. precum i de posibilit ile sale de a opera mintal cu aceste con inuturi.i însu i cuno tin e despre lumea în care tr ie te i problema dezvolt rii capacit tilor sale de a opera mintal cu aceste cuno tinte în vederea solu ion rii unor probleme de adaptare cu care se confrunt .Dimensiunea intelectual a personalit ii apare astfel ca fiind legat de cantitatea i calitatea experien ei de cunoa tere i de ac iune pe care a acumulat-o o persoan . . Pentru educatori.

Educatia tehnologica .o disciplina care se adreseaza viitorului elevului .

Educatia tehnologica are drept scop dezvoltarea gandirii centrate pe tehnica. sa alimenteze creativitatea. inclinata spre cercetarea personala. . este dirijata spre intelegerea marilor principii. sa stimuleze spiritul pozitiv si critic. care explica descoperirile stiintei. sa provoace o atitudine de reactie fata de mediul tehnic. urmareste sa dezvolte curiozitatea intelectuala.

la initierea într-un mestesug traditional sau o profesie moderna.Educatia tehnologica are un caracter specific interdisciplinar si totodata caracter dual: teoretic si practic. . stiintific si tehnologic. precum si o întelegere a rolului tehnologiei în progresul omenirii. prin prisma tehnologiei. Ea nu se reduce la niciuna din materiile cuprinse în programa de învatamânt. Educatia tehnologica nu se reduce nici la instruirea practica. deci nu este o profesionalizare timpurie. ci are ca obiectiv fundamental o noua viziune si atitudine practica asupra omului si sensurilor vietii.

. ci este o formatie culturala noua.Educatia tehnologica nu este învatamânt profesional tehnic si nici învatamânt teoretico-stiintific în sens strict. nascuta din raportul omului modern cu tehnologia si pe care o consideram o componenta a culturii de baza si o coordonata de actiune pentru educatia permanenta.

. Educatia ne deosebeste.Educatia estetica ´Natura ne aseamana.µ *Confucius« .

‡ Educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica.deoarece aceasta nu reprezinta decat un factor esential al educatie estetice. proiectata si realizata prin receptarea. arta.‡ Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane. . ‡ Ca latura a educatiei. evaluarea si crearea frumosului existent in natura. exercitând o ac iune polivalent asupra dezvolt rii personalit ii. societate.educa ia estetic îndepline te multiple func ii educative.

dezvoltarea capacit ii de percepere i în elegere corect a frumosului din realitate. a gustului i a sim ului estetic.Implicat în întregul proces de formare i autoformare a personalit ii. . în esen : . educa ia estetic urm re te. . .formarea necesit ii i a posibilit ii de a participa la crearea frumosului în art i în via .formarea con tiin ei estetice.

educa ia estetic se poate realiza prin diferite modalit i: ² Prin literatura:dezvolta sensibilitatea si simtul literar. El cere sensibilitate si efort modelator dar si competenta organizatorica si metodologica.precum si capacitatea de a discerne frumusetea lumii reale de aceea creata prin fictiune. Procesul acesta este deosebit de complex.‡ In procesul de înv mânt. teatrul. . Educatia estetica se realizeaza si prin alte forme ale artei ² arhitectura. filmul. ² Prin artele plastice:dezvolta capacitatea de a discerne frumosul pictural de nonpictural. ca si prin mijloacele de comunicare în masa. ² Prin muzica:sensibilizeaza elevul la valoarea melodica a unui text muzical.

artei. . b) Dezvoltarea aptitudinilor creatoare în diferite domenii ale artei.Sarcinile educa iei estetice sunt: a) Formarea atitudinii estetice a colarului mic fa de valorile estetice ale naturii. societ ii.

respectiv "a starii de echilibru si functionare a organismului" (Rene Hubert).Educatia fizica Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare "corporala" necesara pentru asigurarea sanatatii omului. .

. fiziologic si psihologic al organismului in conditiile specifice societatii moderne. contemporane.Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane proiectata si realizata prin valorificarea deplina a potentialului fizic.

B) Principiul interdependentei pedagogice dintre cultivarea permanenta a deprinderilor igienico-sanitare si dezvoltarea deplina a potentialului biologic al personalitatii umane. . C) Principiul deschiderii educatiei fizice spre activitatea sportiva de masa si de performanta."minte sanatoasa in corp sanatos").Principiile educatiei fizice indica regularitatea normativa a activitatii de formare-dezvoltare "corporala" a personalitatii umane: A) Principiul corespondentei pedagogice dintre dezvoltarea psihica si dezvoltarea fizica a personalitatii umane (maxima latina: "mens sana in corpore sana" .

b) stimularea dezvoltarii psihice a personalitatii umane. evocate anterior. . B) Obiectivele specifice: particularizeaza cele doua obiective generale.Obiectivele educatiei fizice : A) Obiective generale: a) consolidarea dezvoltarii biologice a personalitatii umane.

SFARSIT!!!.. ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful