BC_Seminar5

ANUL I

SERIA 3

Seminar 5 - Bazele contabilităţii

Săpt 17.05 – 21.05

Curs: Conf.univ.dr. Popa Irimie Seminarii: Asist.univ.drd. Andreea Cîrstea, Asist.univ.dr. Alin Ienciu Asist.univ.drd. Vasile Cardoş,

irimie.popa@econ.ubbcluj.ro andreea.carstea@econ.ubbcluj.ro alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro, www.econ.ubbcluj.ro/vasile.cardos

Recapitulare
Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ Intrări (↑) RD = Σ(Intrări) TSD = SiD + RD SfD = TSD - TSC Ieşiri (↓) RC = Σ(Ieşiri) TSC = RC CDConturi de pasiv Ieşiri (↓) RD = Σ(Ieşiri) TSD = RD C+

SiD
Intrări (↑) RC = Σ(Intrări) TSC = SiC + RC SfC = TSC - TSD

SiC

Analiza contabilă şi întocmirea formulei contabile
Înainte de consemnarea în conturi a efectelor valorice ale unei operaţiuni sau tranzacţii, este necesară o analiză realizată în cinci etape dintre care ultima este „întocmirea formulei contabile”. 1. 2. 3. 4. 5. Determinarea naturii operaţiei economice: descrierea operaţiunii care se înregistrează; Determinarea influenţei operaţiei economice asupra bilanţului şi rezultatului: identificarea elementelor din bilanţ sau contul de profit sau pierdere influenţate de operaţiunea economică; Stabilirea conturilor corespondente: presupune identificarea conturilor prin care se reflectă modificările elementelor din bilan- sau contul de profit sau pierdere; Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor: identificarea părţii contului care se modifică ţinând cont de conţinutul economic al conturilor şi de regulile de funcţionare ale acestora; Întocmirea formulei contabile: care în funcţie de numărul conturilor care se debitează respectiv se creditează poate fi:

a) Formulă contabilă simplă:
x

„Cont corespondent DEBITOR”

=
x

„ Cont corespondent CREDITOR”

SUMA

b) Formulă contabilă complexă: b1) 1 cont DEBITOR = n conturi CREDITOARE
x

„Cont corespondent DEBITOR”

=

% „ Cont corespondent CREDITOR 1” „ Cont corespondent CREDITOR 2”
…………………………………………….

SUMA Suma 1 Suma 2
………..

x

Unde SUMA = Suma 1+Suma2+...

b2)

n conturi DEBITOARE = 1 cont CREDITOARE
x

% „ Cont corespondent DEBITOR 1” „ Cont corespondent DEBITOR 2”
…………………………………………………………………….

= „ Cont corespondent CREDITOR”

SUMA Suma 1 Suma 2
……..…..

x

Unde SUMA = Suma 1+Suma2+...

c) Formulă contabilă compusă (nu se folosesc în România)

-1-

după această clasificaţie zecimală sunt grupate într-o listă a tuturor conturilor – planul de conturi. pe t lung) Clasa 5 (trezorerie.cheltuieli CPP Clasa 7 . 212 Construcţii Clasele de conturi reprezintă substructuri ale planului de conturi. cecuri. conturi sintetice de gradul I. grupe. produse finite. Imobilizări Conturi analitice (patru sau mai multe cifre) 2111. conturi sintetice de gradul II şi conturi analitice. active de Clasa 4 – parţial (datorii) trezorerie) Clasa 5 – parţial (datorii de trezorerie) Ch Cp Clasa 6 . distribuţia claselor de conturi în raport cu bilanţul şi contul de profit şi pierdere poate fi făcută astfel: Bilanţ Pasiv Activ Clasa 2 (imobilizări) Clasa 1 – parţial (capitaluri) Clasa 3 (stocuri) Clasa 4 – parţial (creanţe) Clasa 1 – parţial (dat. titluri de plasament Cheltuieli de exploatare. furnizori. în ţara noastră de la 1 la 9. fiind simbolizate cu o cifră. Schematic nivelele de detaliere pot fi reprezentate astfel: NIVEL DE DETALIERE 2 3 Grupe de Conturi conturi sintetice de gradul I Conturi sintetice de gradul I (trei cifre) 211 Terenuri 0 Planul de conturi 1 Clase de conturi 4 Conturi sintetice de gradul II 5 Conturi analitice Clasa (o cifră) Grupa (două cifre) 20 Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale Conturi sintetice de gradul II (patru cifre) 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 2. personal stat. Toate conturile.02 Teren B 2111. pe t scurt Disponibilităţi băneşti. etc. financiare şi extraordinare Venituri de exploatare. corporale financiare Materii prime.venituri V A D -2- . financiare şi extraordinare Grafic. şi detaliate pe nivele: clase. Primele şapte clase reflectă elementele recunoscute în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.03 Teren C 212. mărfuri. Schematic structura planului de conturi pe clase de conturi poate fi redată conform următoarei situaţii tabelare: Clasa 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Conturi de capitaluri Conturi de imobilizări Conturi de stocuri Conturi de terţi Conturi de trezorerie Conturi de cheltuieli Conturi de venituri Natura elementelor reflectate cu ajutorul conturilor Resurse permanente ale întreprinderii Bunuri de folosinţă îndelungată Bunuri destinate consumului sau vânzării Creanţe şi datorii Averea financiară şi trezoreria entităţii Cheltuieli privind activitatea entităţii Venituri privind activitatea entităţii Conţinutul conturilor Capitaluri proprii şi datorii pe termen lung Imobilizări necorporale. Simbolizarea conturilor se face după o clasificaţie zecimală.01 Teren A 2111.01 Hala prod 212.02 Sediu adm.Codificarea conturilor şi Planul de conturi Codificarea conturilor constă în atribuirea unui simbol fiecărui cont. Creanţe şi datorii faţă de clienţi.

cost de producţie:___________. 1. TVA 19% 2. 1. 2. transport asigurat de furnizor contra-cost în valoare de 1. Vânzarea propriu-zisă: când se înregistrează fluxul financiar de intrare. Se vând mărfurile. 2. TVA 19%. Se achiziţionează.000 lei. 7.000 lei. cu plata ulterioară. Aplicarea regulilor de funcţionare - - - 5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAŢIUNILOR 1. TVA 19%. preţ de vânzare 9.000 Total pasiv P 7. cu plata ulterioară. închideţi conturile şi întocmiţi bilanţul final. preţ de vânzare 3. Se încasează prin virament bancar.000 datorii furnizori 10. mărfuri. ceea ce generează venituri pentru societate. Observaţie: Din punct de vedere contabil. Din procesul de producţie se obţin 300 kg. Se achiziţionează. Natura operaţiunii: Achiziţie materii prime. vânzarea activelor se realizează. Se înregistrează salarii datorate angajaţilor în valoare de 1. Se vând produsele finite obţinute. Descărcarea gestiunii (scoaterea din evidenţă): când se înregistrează fluxul material de ieşire (scăderea activelor) ceea ce pentru societate generează: creşterea cheltuielilor (pentru activele de natura imobilizărilor şi a mărfurilor) sau scăderea variaţiei stocurilor (în cazul produselor).000 10. 3000 lei. 6.000 lei. TVA 19%. direct (încasare) sau amânat (creanţe).000 lei. 2. TVA 19%. 9.000 lei. 11. de regulă.000 capital social 2.Aplicaţie practică Pornind de la următoarea situaţie iniţială: A disponibil bancar numerar Total activ Bilanţ iniţial 8. Se închid conturile de cheltuieli şi de venituri.000 lei. 8. TVA 19%. creanţele avute faţă de clienţi. Se dau în consum materii prime în valoare de 2. Se regularizează TVA. în două etape: 1.000 3. Determinare conturi: 4. de produse finite. materii prime. 3. în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 2.000 Înregistraţi următoarele operaţiuni economice în evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) şi evidenţa sistematică (Cartea mare).000 lei. materii prime: preţ negociat cu fz. Se achiziţionează. cu plata ulterioară. Formula contabilă = -3- .000 lei. 5. cost de achiziţie: 1. 4. cu încasare ulterioară.000 lei. cu încasare pe loc în numerar. 10. Influenţe: 3. Se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul de materii prime. transport 1.

000 lei. Determinare conturi: 4. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Din procesul de producţie se obţin 300 kg. 1. Influenţe: 3. Se înregistrează salarii datorate angajaţilor în valoare de 1. 1. Formula contabilă - = -4- . Se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul de materii prime.000 lei. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Determinare conturi: 4. Formula contabilă - = 3. de produse finite. Influenţe: 3. 1. Natura operaţiunii: Achitarea datoriei 2. Influenţe: 3. Se dau în consum materii prime în valoare de 2. Natura operaţiunii: Înregistrare salarii 1.000 lei 2.2.000 lei 2. Formula contabilă - = 5. Natura operaţiunii: Consum materii prime 2. cost de producţie:___________. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Influenţe: 3. Determinare conturi: 4. Formula contabilă - = 4. 1. Natura operaţiunii: Obţinere produse finite 2. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5.. Determinare conturi: 4.

Natura operaţiunii: Achiziţie marfă cu plata ulterioară 2. 1. Influenţe: 3. TVA 19%. Influenţe: 3. Determinare conturi: 4. TVA 19%. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Formula contabilă - = 7. Influenţe: 3. Formula contabilă - = 8. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Natura operaţiunii: Vânzare produse finite. preţ de vânzare 9. 6. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Natura operaţiunii: Descărcarea gestiunii (la cost de producţie) 2. creanţele avute faţă de clienţi. Natura operaţiunii: Încasare creanţe 2. TVA 19%. cu încasare ulterioară. Se vând produsele finite obţinute. preţ de vânzare 9.1 Înregistrare vânzare propriu-zisă 1.000 lei. Se încasează prin virament bancar. Influenţe: 3. cost de achiziţie: 1.6. Determinare conturi: 4.mărfuri. Formula contabilă - = -5- . 2. Determinare conturi: 4.000 lei. Formula contabilă - = 6. Determinare conturi: 4. cu plata ulterioară. Se achiziţionează.000 lei.2 Descărcarea gestiunii 1. 1.

9. TVA 19%. preţ de vânzare 3. 1.2 Descărcarea gestiunii 1. TVA 19%. Formula contabilă - = -6- . Se regularizează TVA.000 lei. 2. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Determinare conturi: 4. Se vând mărfurile.000 lei. Determinare conturi: 4. Influenţe: 3. Formula contabilă - = 10. preţ de vânzare 3. Influenţe: 3. cu încasare pe loc în numerar. Natura operaţiunii: Descărcarea gestiunii (la cost de achiziţie) 2. Formula contabilă - = 9. Natura operaţiunii: Regularizare TVA 2.1 Înregistrare vânzare propriu-zisă 1.9. Determinare conturi: 4. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Natura operaţiunii: Vânzare mărfuri. Influenţe: 3.

1 Închiderea conturilor de cheltuieli – încorporarea cheltuielilor în rezultat 1. 11.11. Determinare conturi: 4. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Influenţe: 3. Se închid conturile de cheltuieli şi de venituri. Influenţe: 3. Determinare conturi: 4. Formula contabilă - = -7- . Formula contabilă - = 11.2 Închiderea conturilor de venituri – încorporarea veniturilor în rezultat 1. Natura operaţiunii: Închiderea conturi de venituri 2. Aplicarea regulilor de funcţionare - 5. Natura operaţiunii: Închiderea conturi de cheltuieli 2.

Op Crt. Explicaţia A În BILANŢ D Cp În CPP CH V CONTURI Debitoare Creditoare SUME -8- .REGISTRUL JURNAL MODIFICĂRI Nr.

000 datorii furnizori 10.000 CARTEA MARE D C D C D C D C D C D C D C D C D C D C D C D C -9- .000 Total pasiv P 7.000 10.A disponibil bancar numerar Total activ Bilanţ iniţial 8.000 3.000 capital social 2.

D TVA deductibilă (creanţă brută) TVA de____________ C D C D TVA colectată (datorie brută) C D Cheltuieli cu materiile prime C D Venituri af. costului produselor C D Cheltuieli cu salariile C D Profit sau pierdere (Cont de rezultat) C D Venituri din vânzarea produselor finite C D Cheltuieli cu mărfurile C D Venituri din vânzarea mărfurilor C A Bilanţ final P R.ex.10 - . TOTAL ACTIV TOTAL PASIV .

500 lei. Se regularizează TVA. Se dau în consum materii prime în valoare de 1. 4. TVA 19%. 4. 3.000 a) Înregistraţi următoarele operaţiuni economice în evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) şi evidenţa sistematică (Cartea mare). 6. Se prestează şi se facturează unui client un serviciu de transport. 7. 5. tarif 3.11 - .000 capital social 8. creanţa avută faţă de client.000 15. dobânzi aferente disponibilului în valoare de 500 lei. o chirie în valoare de 500 lei.600 15.000 lei. Se regularizează TVA Se închid conturile de cheltuieli.000 4. cu încasare ulterioară.000 capital social 8. tarif: 3. Se achită prin virament bancar 2.000 lei.000 10. prin virament. închideţi conturile şi întocmiţi bilanţul final. Se închid conturile de venituri.000 datorii furnizori 10. 7. Se încasează. 1. 5. TVA 19%. Aplicaţie practică Pornind de la bilanţul de mai jos: A materii prime disponibil bancar Total activ Bilanţ iniţial 2. 9. închideţi conturile şi întocmiţi bilanţul final. Se achită prin virament bancar. Se încasează.000 1.000 lei. . Se încasează prin virament bancar.000 lei din datoriile faţă de furnizori. b) Interpretaţi datele conţinute de conturile deschise pentru elementele: materii prime şi disponibil bancar.000 Total pasiv P 7. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli b) Interpretaţi datele conţinute de conturile deschise pentru elementele: numerar şi datorii faţă de furnizori 2.000 lei. 3.000 lei. Se acceptă un nou asociat care contribuie la capitalul societăţii cu materii prime în valoare de 2. Se achită în numerar datoria faţă de furnizorul de energie. 2.TEMĂ 1. dobânzi aferente disponibilului bancar în sumă de 500 lei. 1. 6. 8. Se prestează şi se facturează unui client un serviciu de transport. în numerar. Aplicaţie practică Pornind de la următoarea situaţie iniţială: A materii prime disponibil bancar numerar Total activ Bilanţ iniţial 3.400 3. 2. 8. 9. Se închid conturile de cheltuieli. TVA 19%. TVA 19%.000 a) Înregistraţi următoarele operaţiuni economice în evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) şi evidenţa sistematică (Cartea mare).000 3. Se înregistrează factura privind consumul de energie electrică în valoare de 1. Se primeşte factura privind consumul de energie: valoarea energiei: 1.000 rezerve legale datorii furnizori Total pasiv P 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful