ROMANA ŞUFANĂ

GHIDUL PROFESORULUI DEBUTANT DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A XI-A

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010

ISBN 978-606-8129-11-2

CUPRINS Prefaţă...................................................................................................... I Fundamente ale culturii române............................................................ Originile şi evoluţia limbii române Latinitate şi dacism.................................................................................. II Formarea conştiinţei istorice................................................................ III Rolul literaturii în perioada paşoptistă................................................ IV Descoperirea literaturii populare........................................................ V Criticismul junimist.............................................................................. VI Romantismul....................................................................................... Mihai Eminescu, Luceafărul.................................................................... Mihai Eminescu, Floare albastră............................................................ Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)................................................. Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul........................................... VII Realismul........................................................................................... I.L.Caragiale, În vreme de război............................................................ VIII Simbolismul..................................................................................... Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie...................................... IX Simbolismul european........................................................................ X Prelungiri ale romantismului şi clasicismului...................................... George Coşbuc, Noapte de vară.............................................................. XI Modele epice în romanul interbelic.................................................... Romanul psihologic: L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor..................... Romanul experienţei: M. Eliade, Maitreyi – Nuntă în cer....................... Literatura şi pictura.................................................................................. 2 3 5 8 10 12 12 14 14 14 15 20 21 21 22 22 24 30 30 33 33 36 38

1

PREFAŢĂ

Revenim cu o altă lucrare purtând acelaşi titlu, dar destinată acum profesorilor care predau Limba şi literatura română la clasa a XI-a. De această dată ne axăm pe studiile de caz propuse de programa şcolară în vigoare şi încercăm să realizăm dezbateri şi paralele între literatura română şi cea universală. Avem convingerea că acest ghid metodologic va fi de folos şi elevilor claselor a XI-a, ei putând rezolva exerciţii de literatură interesante, iar acest ghid se poate constitui astfel ca un caiet al elevului. Din nou, am încercat şi sperăm că am şi reuşit să utilizăm metode didactice moderne, dar ne-am limitat la cele pe care le considerăm totuşi mai potrivite pentru clasa a XI-a, cum ar fi metoda ciorchinelui, a inteligenţelor multiple, dezbaterea, studiul de caz.

Autoarea

2

I FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE

Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)

A). Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 1) Cuvintele cărămidă, condei, diac, dascăl, hrisov, horă, mustaţă sunt de origine: a. bulgară; b. greacă; c. turcă. 2) Termenii buză, copil, ceafă, grumaz, moş, vatră sunt: a. moşteniţi din latină; b. autohtoni. 3) Cuvinte precum belşug, heleşteu, hotar, şoim, tobă, viclean, gingaş, a făgădui, a cheltui etc. sunt: a. elemente moştenite din limba dacă; b. elemente moştenite din limba latină; c. elemente împrumutate din limba maghiară. 4) Cuvinte precum chiftea, musaca, haimana, dambla, mahala etc. sunt: a. împrumuturi din limba turcă; b. regionalisme; c. elemente de argou. 5) Cuvinte precum simandicos, tacticos, a agonisi, a aerisi, a plictisi, caligrafie, sindrofie, taifas provin din: a.limba turcă; b.limba greacă; c. limba maghiară. 6) Neologismele valoare, eficienţă, efort, tandreţe, pianist sunt de origine: a. germană; b. engleză; c.franceză; 7) Cuvintele bancă, fisc, a gira, contabil, casier, partitură, pian, tenor, intermezzo, capodoperă etc. sunt împrumuturi din: a. neogreacă; b.italiană; c. franceză. 8) Cuvintele boiler, cocs, fasung, ştecăr, glaspapir, glasvand, rucsac, crenvurşt(i), bormaşină etc. sunt împrumuturi din: a.limba maghiară; b.limba greacă; c.limba germană. 9) Verbele a aduce, a face, a ieşi, a intra, a juca, a judeca, a lega, a naşte, a zice sunt: a. autohtone; b. moştenite din latină. 10) Cuvinte precum activist, procuratură, fotocameră, combinat( ca substantiv), ca şi unităţile frazeologice inginer-mecanic, inginer-economist, general-maior, satelit artificial sunt împrumuturi din: a.limba franceză; b.limba rusă; c.limba latină. 11) Cuvintele fotbal, handicap, henţ, ofsaid, suporter, şut, gol, ring, golf etc. provin din: a.limba engleză; b.limba franceză; c.limba germană. 12) Cuvintele brazdă, coasă, muncă, marfă, obraz, ogor, răzor, snop, scump aparţin: a. adstratului limbii române; b. substratului limbii române; c. stratului limbii române. 13) Cuvântul cald provine din etimonul: a.calidus (,, cald” în latina cultă); b caldus (,, cald” în latina populară).
3

14) Cuvintele automobil, certificat, bacalaureat, coşmar, fular, ipoteză, antet etc. provin din: a. limba italiană; b. latina savantă; c. limba franceză. 15) Cuvântul lat. familia ( ,, familie”) a dat în româneşte dubletul etimologic: femeie şi familie (şi din it. famiglia, cu unele sensuri din fr. famille). Mai apropiat, ca formă, de etimonul latinesc este: a.femeie; b.familie. 16) Dubletul etimologic creier şi cerebel provine din termenul latinesc cerebellum.Răspunsul corect este: a.creier este împrumutat pe cale savantă şi cerebel-moştenit; b.creier este moştenit şi cerebel-împrumutat pe cale savantă. 17) Exemplele următoare:părete, grădine, închinăciune, nouri etc.sunt: a. arhaisme; b. regionalisme; c. împrumuturi. 18) Cuvinte precum familie, veteran, colocviu, literă, arenă, fabulă, insulă provin din:a.limba latină ( împrumuturi pe cale savantă); b.limba franceză; c.limba italiană.

4

5 . Deşi e învingător. Se subgiugă de amor. a ei popor. Zece oi. Pre cel care-ar fi scapat-o. Dar când Dacia-au împilat-o Fiul Romei cel mărit. în Moldova I Între Piatra Detunată Ş-al Sahastrului Picior. Vrednică de-a ei părinte. Ea domnează-n vizunie Preste turme şi păstori. Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor. Frumuseţei ei se-nchină. Se dă textul: DOCHIA ŞI TRAIAN de Gheorghe Asachi Sub muntele Pion. De-a iubi a giuruit. Acea doamnă e Dochie. Unde vulturul răsună Al său cântec amorţit. De Deceval. ea era. Traian vede astă zână.LATINITATE ŞI DACISM A). Acolo de rea furtună E lăcaşul cel cumplit. II La frumseţe şi la minte Nici o giună-i sămăna.

Schiptru-i este un toiag. cu grai fierbinte. Acea doamnă tinerică Turma paşte peste plai. Astăzi rog nu mă lăsa!' Când întinde a sa mână Ca s-o strângă-n braţ.III Împăratu-n van cată Pe Dochia a-mblânzi. Te giur pe al meu părinte. O ursită-o priveghează. Din a ei plâns naşte ploaie. Tronu-i iarba înverzită. Atunci ea. A ei haină aurită O preface în şăiag. zeu. Prin a codrului potică Ea ascunde al ei trai. IV Traian vine-n astă ţară. Pre ea pune-a sa coroană. Traian. Tunet din al ei suspin. o. V El pietroasa ei icoană Nu-ncetează a iubi. striga. Şi de-a birui deprins Spre Dochia cea fugară Acum mâna a întins. Şi Dochia deseori 6 . "Zamolxis. De-al ei zeu scutita zână Se preface-n bolovan. Ea se-ndeamnă a fugi. Nici se poate despărţi. Văzând patria ferecată. Acea piatră chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin.

el nu se coboară decât iarna. Apoi i-au supus romanii şi i-au silit să locuiască şi câmpiile. iar ierburile sunt pline de arome. Căci cum îi este trupul de vânjos şi usor aşa îi e şi mintea. în Ţara de Apus : „ Acolo sus. B). de sus. au stăpânit şi câmpiile. locul unde sa trezit pe lume.Preste nouri luminează Ca o stea pentru păstori. ca cimbrul. scris de Vasile Pârvan.’’ 7 . Stăpân s-a desprins să nu aibă. Acolo . când viscolul curăţă aerul şi-l face aspru ca în munte. ori să coboară cu oştile. slavii de toate naţiile de celelalte trei părţi. Aşa au făcut sute de ani dacii. Şi trupul şi sufletul lui e altfel. iute la înteles lucruri grele şi gata la hotărâri viteze. Căci fiecare e împărat în vălceaua lui dintre două dealuri. Dar nu au răbdat mult. Ca în pustiul uscat al Arabiei. el nu-l dă pe cel mai mănos ogar de la şeş. Analizaţi textul de mai jos. în câmpia fără margini. şi-au făcut ţările lor de sine stătătoare şi de acolo. Şi chiar de-o fi piatra pleşuvă . Aerul tare e bun deopotrivă pentru florile rare şi femeile zvelte. cresc brazii drepţi şi apoi şi oamenii înalţi şi uscăţivi . În munţii patriei mele creşte un neam de oameni deosebit de toate celelalte care umplu şeşurile din prejur: maghiari înspre apus. S-au întors iar sus. Se coboară cu oile. miasmele şi grăsimile sunt arse si oamenii sunt uscaţi ca şi sfinţii de pe icoanele vechi. ca să facă nutreţ vitelor şi pradă pentru cei de acasă. Buruienilor de mlaştină şi oamenilor greoi nu le prieşte în munte. pe piatră.

să nu să îndărăpteze şi pentru aceea raru războiu de nu biruia. de lucruri vitejeşti. adunate sub titlul O samă de cuvinte. după moartea lui. Letopiseţul Ţării Moldovei. ca vazându-l ai săi. care era zidită de dânsul. pe lângă scrierile religioase. cum să tâmplă din pom bun. să rădica deasupra biruitorilor. unde era nevoie însuşi se vârâia. acolo îl aflai. precedat de un număr de 42 de legende istorice. Bogdan vodă.II FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE Primele semne de literatură. apar în operele cronicarilor: * în Moldova: Grigore Ureche. prezentând istoria Moldovei de la 1595 până la Dabija – Vodă (1661) * Ion Neculce. neleneşu. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron – Vodă încoace. * Radu Greceanu a scris cronica domniei lui Constantin Brâncoveanu intitulată mai târziu Viaţa lui Constantin – Vodă Brâncoveanu. şi lucru său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândeai. de plângea toţi 8 . şi feciorul său. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos: „Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija – Vodă până la a-IIa domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743). Mai apoi. La lucruri de războaie meşter. A). * în Muntenia: Letopiseţul cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor. urma lui luasă. * Radu Popescu a consemnat Istoriile domnilor Ţării Româneşti. mânios şi degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat. de multe ori la ospeţe omorâia fără judeţu. Şi unde-l biruia alţii. roadă bună iese. nu pierdea nădejdea. cuprinzând istoria Moldovei de la 1359 până la a-II-a domnie a lui Aron – Vodă (1594) * Miron Costin. Atâta jale era. Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna. Amintrilea era om întreg la fire. ca ştiindu-să căzut jos.

făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească şi despre sine... că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ureche n-a avut răgaz decât să prefacă izvoadele. are un limbaj pitoresc şi bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit .ca după un părinte al său. Aici el creează. câtu n-au fostu aşa nici odinioară.” ●Ion Rotaru – „Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos şi ţine să facă «nacazanie. anii trecuţi nu trebuie lăsaţi «să se înece». toată mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt. [. fiindcă izvoadele nu-i dădeau niciun model. cu toată experienţa vieţii şi cu acea vecinică scrutare morală. să ridica» deasupra biruitorilor. ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti.” 9 . ce ieste în mâna lui Dumnezeu..]. prin domniile Moghileştilor. nu pentru sufletul. Dacă ar fi dus cronica până în vremea lui Vasile Lupu. spre luare-aminte.] În ultimă analiză.. cronicarul. nici mai nainte nici după aceia l-au ajunsu. carile niminea din domni. turcii căutau prin toate mijloacele «să stropşească volnicia» tuturor. «zădărând» pe unii şi pe alţii.. Ce după moartea lui. putem zice. pe Ştefan nimeni dintre înaintaşi şi nici dintre urmaşi «nu l-au ajuns» în vrednicie. până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă. Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă. a lui Graziani şi a celorlalţi pe cari îi va descrie Miron Costin. vorbeşte în pilde şi proverbe. El. într-o cadenţă tipică [. căpătând corporabilitate metaforică. Realizează portretul domnitorului.17: „Adevăratul dar al lui Ureche este. 1984.. căci ştiindu-se «căzut jos... portretul moral. adecă învăţătură» către cititor. ci de «dreptate». Omul este privit sub o însuşire capitală sau un viţiu sub care se aşază faptele lui memorabile.. că el încă au fostu om cu păcate. la acel dar fonetic de a sugera faptele prin foşnitura şi aroma graiului. când îl biruiau alţii «nu pierdea nădejdea».. i decii preste vară au fostu ploi grele şi povoaie de apă şi multă înecare de apă s-au făcut.” [. Editura Minerva. abia atunci cronica ar fi fost extraordinară. Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi 3 săptămâni şi au făcut 44 de mănăstiri şi însuşi ţiitorul preste toată ţara”. nu este scriitor de cuvinte «deşarte». cuminte şi plină de ascunzişuri ironice. p. ţinând cont de aprecierile critice de mai jos: ●George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cuvintele şi turnura frazei au evoluat întrun chip subiectiv. sintetizează.] Vorbirea cronicarului e dulce şi cruntă.

Ce susţine autorul? E). 6.. călătoria de 24 de ceasuri la Balta-Albă. c. d. . e. f. Motivul pentru care tânărul vrea să vadă locul numit Balta-Albă .daţi-mi voie să vă istorisesc şi eu partea cea mai curioasă din călătoria mea”.. figuri de stil.”) constituie…….. litera/literele corespunzătoare unui răspuns corect şi complet: 1. de situaţie.III ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAŞOPTISTĂ A). D).o baltă făcătoare de minuni” – este…… 7. după moda vremii. vaporul şi căruţa. anunţă specia…… 2.. Balta-Albă de Vasile Alecsandri este un text ce merită citit integral. Romantismul a fost o etapă foarte importantă atât în literatura universală. curiozitatea. b. Citiţi o poezie din ciclul Pasteluri de Vasile Alecsandri şi identificaţi în aceasta teme şi motive literare. C). a zugravului francez pornit iniţial . Tema povestirii Balta. Enunţaţi trăsăturile principale şi reprezentanţii cei mai cunoscuţi ai acestui curent literar. B). mă hotărâi a mă coborî pe uscat şi a întrerupe călătoria mea în Orient. Formula de adresare de la început. Scopul iniţial al voiajului în care porneşte personajul-narator este…. Citiţi articolul-program intitulat Introducţie scris de Mihail Kogălniceanu şi apărut în primul număr al „Daciei literare”. simboluri. g. Următorul moment este rezolvarea cerinţei de a scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărei cifre. Identificaţi perioada paşoptistă în literatura română şi caracteristicile ei. Mijloacele de transport menţionate sunt……… 5. cât şi în literatura română. Speram să intru într-o viaţă nouă şi plină de întâmplări originale. 4. pentru a mă rătăci câtăva vreme în câmpiile Valahiei. în Valahia. 3. în timpul călătoriei spre balta 10 a.. călătoria în Orient.Oprindu-se vaporul la Brăila. intriga povestirii.Albă este…. Fragmentul citat (. un brâu.

atâtea contrasturi originale”. O sintagmă care exprimă în ce constă . 8. Vizitiul leagă . din perspectiva călătorului străin.schiţele roţii celei stricate” cu ….. Naratorul întreţine suspansul pe parcursul povestirii prin tehnica……. În scena cazării în bordeiul unui străjer este prezent comicul….exotismul” Valahiei. 10. h.. spre Orient.facătoare de minuni are loc un accident. 9.. . este…. j. i. aşteptărilor înşelate. în urma căruia se rupe o roată. 11 ... povestire în ramă. aici cu efect comic.

12 . CRITICISMUL JUNIMIST A). desluşiţi asemănările şi deosebirile dintre cele două opere literare. După lectura dramei Meşterul Manole de Lucian Blaga. Citiţi un fragment din studiile şi articolele scrise de Titu Maiorescu şi încercaţi să îl comentaţi. Realizaţi un eseu de 2-3 pagini care să prezinte importanţa acesteia.IV DESCOPERIREA LITERATURII POPULARE A). B). V. Citiţi textul intitulat Monastirea Argeşului şi identificaţi motivele literare prezente. B). Societatea „Junimea” a deţinut un rol covârşitor în cadrul literaturii române. realizând o paralelă literară de cel puţin 3 pagini.

VI. Citiţi-l în întregime şi identificaţi tablourile. La capătul poemului eminescian. Mihai Eminescu. cea a generalului şi cea a individualului” (Constantin Noica) Scrie un eseu despre condiţia geniului pornind de la afirmaţia de mai sus şi făcând referire atât la poemul Luceafărul. 13 . Mihai Eminescu este cunoscut în întreaga lume prin crearea poemului Luceafărul. Găseşte versuri care conţin sugestii ale purităţii superlative ale fetei de împărat. un nelămurit sentiment de armonie îţi rămâne. nici capabil de a fi fericit. Personajul feminin din poem cunoaşte trei etape. obrăjei. “Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva deosebit în lumea de jos. Versurile care se referă la Cătălin conţin frecvent diminutive: copilaş. El n-are moarte. binişor. Care este rolul lor în conturarea portretului pajului? H). Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că. cât şi la alte texte aparţinând liricii eminesciene. Identifică în primul tablou elemente specifice lumii basmului.” E). în Lumea ca voinţă şi reprezentare.. Care sunt acestea? Exemplificaţi-le făcând referire la poemul Luceafărul. G). Ba chiar se întâmplă ceva de necrezut: LUMEA ACEASTA DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE GENIUL. pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva. B). Care sunt acestea şi în ce constă tranformarea fetei? D). ROMANTISMUL 1. în ciuda dizarmoniei dintre cele două ordini. Analizaţi afirmaţia eminesciană referitoare la statutul geniului: “Aceasta este povestea. susţinea că există multiple diferenţe între omul de geniu şi omul comun. care crezi că este rolul lor în text? F).. dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării. dar n-are nici noroc. Luceafărul A). Arthur Schopenhauer. C). pe care geniul n-a putut-o salva în felul cum vroia el.

Mi-oi desface de-aur părul. Să-ţi astup cu dânsul gura. Floare albastră . Acolo-n ochi de pădure. Ne-om da sărutări pe cale... Vom vorbi-n întunecime. Und-izvoare plâng în vale. Mihai Eminescu. Şi mi-i spune-atunci poveşti Şi minciuni cu-a ta guriţă. Te-oi ţinea de după gât. 14 . Pe cărare-n bolţi de frunze.Hai în codrul cu verdeaţă. De mi-i da o sărutare. Apucând spre sat în vale. Dulci ca florile ascunse. Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul. Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă. Lângă bolta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea în foi de mure. Eu pe-un fir de romaniţă Voi cerca de mă iubeşti. Mi-i ţinea de subsuoară. Căci va fi sub pălărie Ş-apoi cine treabă are? Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară. Nime-n lume n-a s-o ştie.2. Şi sosind l-al porţii prag.

b) Prenumele iubitei marelui poet. j) Cadrul natural în opera lui Eminescu. Eminescu aparţine perioadei marilor…………. . o) Numele poeziei din care sunt următoarele versuri : Codrule. 15 .. k) Supratema operei eminesciene. h) Numele cimitirului unde este înmormântat M. Identifică două elemente de decor tipice pentru poezia eminesciană a iubirii şi explică-le semnificaţia. l) Altă temă întâlnită în opera lui Eminescu. m) Al câtelea copil este M.Eminescu la părinţi . Lucraţi pe grupe! Elevii sunt împărţiţi după tipul de inteligenţă predominant şi trebuie să rezolve mai multe sarcini: Grupa lingvistică: Rezolvaţi rebusul! Pe coloana A-B va reieşi numele poemului studiat. codruţule. n) Numele de familie al părinţilor . E). C). Eminescu . Cui ce-i pasă că-mi eşti drag ?" A). Stabileşte o relaţie între decor şi sentimentul sugerat de aceste versuri. Din perspectiva cui se produce chemarea la iubire? B). e) Basmul Călin (file din poveste) îşi are punctul de plecare din basmul popular Călin…….Eminescu . Motivează folosirea verbelor la viitor începând cu a doua strofă citată. i) Numele oraşului din Austria în care a studiat Eminescu . d) Localitatea unde s-a născut M. a) M. 3. Mihai Eminescu.Grija noastră n-aib-o nime. Călin (file din poveste) A). g) Numele prietenului lui Eminescu pe care l-a determinat să-şi scrie Amintirile . ce mai faci drăguţule/ că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut…. Comentează a patra strofă citată. D). p) Cenaclu literar din care a facut parte marele poet . f) Poem de dragoste care prelucrează mitul popular al Zburătorului . c) Sursa de inspiraţie a basmelor eminesciene .

A B 16 .. Eminescu poetul……. Călinescu îl numeşte pe M.q) Numele poemului care prezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid . s) G. r) Sursa de inspiraţie în Scrisori .

b) mireasa din nunta gâzelor . 3. Grupa matematică trebuie să rezolve careul cu parolă: CAREU CU PAROLE 3 12 1 6 8 10 4 9 11 2 7 5 a) bărbat care se ocupa cu poftirea şi cinstirea oaspeţilor la nunţile ţărăneşti. 2. …………………………… Grupa naturistă trebuie să rezolve testul grilă despre insectele participante la nunta gâzelor: 17 . pe care va trebui să îl asambleze.).Grupa spaţială va primi un puzzle din portretul lui Mihai Eminescu. 1. d) derivat cu sufix diminutival de la cuvântul muscă (pl. 6. 4. 12. imitând personajele. Grupa kinestezică trebuie să joace scena nunţii. 11. e) omonimul lui prea luminat . c) forma literară a cuvântului locustă . 8. 6.9 …………………………… 6. 10. f) sinonimul lui molatic . 11. 7. 9. Grupa muzicală trebuie să aleagă o muzică potrivită pentru a acompania recitarea poeziei. Figuri de stil sonore : 6.

FURNICA A F Furnica are aripi. VIOREAUA A F Vioreaua nu este plantă ierbacee. 18 . A F Vioreaua poate fi albastră. A F Lăcusta mănâncă frunze. subţire. cap. torace. ALBINA A F Locul preferat al albinelor esre deşertul. A F Vioreaua face parte din familia liliaceelor. LICURICIUL A F Trăieşte în Anglia. A F Corpul albinei este alcătuit cu păr scurt si foarte des. roz sau albă. A F Culoarea lăcustei este exclusiv verde. împărţit în trei: abdomen. A F Aripile fluturelui sunt acoperite cu solzi. Australia şi Tasmania.TEST Încercuiţi litera A dacă consideraţi că enunţul este adevărat sau litera F dacă consideraţi că enuntul este fals: FLUTURELE A F Fluturele traieşte în deşert. păduri tropicale sau munţi. A F Albina are o singură culoare. LĂCUSTA A F Lăcusta are un corp lung. Scoţia. A F Furnicile nu depun ouă. A F Viaţa licuriciului are 4 stadii. A F Cel mai mic fluture are aripile de 30 cm. Noua Zeelandă. A F Lumina este produsă numai de masculi. A F Furnicile au o conducătoare numită regină.

Şi au chiemat. în Iaşi......... asemănările şi deosebirile între cele două puncte de vedere: ASEMĂNĂRI . Alexandru Lăpuşneanul A) Citiţi nuvela istorică scrisă de Negruzzi şi apoi rezumaţi-o pe momentele subiectului.. după atâta nedumnezeire... cădea mulţi...... după învăţătura ce au avutu. capitolul intitulat Când au omorât Alixandru Vodă 47 de boieri şi stabiliţi. aduşi de căpitanul de lefecii. Costache Negruzzi.......... fără altă curte.. ci unul ca altul îi punea supt sabie. Şi au pieritu atuncea 47 de boiari...4... au vrutu să să curăţească şi de vrăjmaşii săi cei den casă... ce nu s-au băgatu în seamă..... şi alţi ostaşi. îi loviră.. într-un tabel......... intrară şi năpustiră cu săbiile în ei...... el luasă pre Moţoc de mână şi se traseră lângă o fereastră deschisă de unde privea măcelăria ce începuse... Nici alegea pe cei vinovaţi.... de-i snopiia şi-i giunghia... iar Moţoc..... B) Citiţi. boiarii la curte... de-şi frângea picioarele.. ca nişte lupi într-o turmă fără niciun păstoriu. carii fără nicio grijă şi de o primejdie ca aceea negândindu-se.. de pre zăbrele afară săriia............ în Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche. de i-au supusu în curtea cea domnească. Letopiseţul Ţării Moldovei „Alexandru vodă dacă s-au curăţitu de toată grija denafară şi au adusu şi pre doamnă-sa Ruxanda şi fiii săi den Ţara Muntenească.. El râdea. Şi aşa.. închis-au poarta şi.. silindu-se a râde ca să placă stăpânului..... DEOSEBIRI . ce şi slujitorii.. Cât pentru Lăpuşneanul. toţi slujitorii de pe la spatele boierilor scoţând junghiurile. au întratu într-înşii.. pre carii îi prepusese el că pentru vicleniia lor au fostu scosu den domnie. Şi cu adevărat era groază a privi 19 ....... deaca au întratu în curte.. pre obiceaiu.... îi părea că ş-au răscumpărat inema” Alexandru Lăpuşneanul „În minut...... slujitorii. simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţăind. Şi au învăţat cu taină într-o zi lefeciii cari i-au avutu striini.. nu numai boiarii..

dar în sfârşit nu mai rămasă niciun boier viu. pre mulţi am să popesc şi eu. un făţarnic. o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre ucidere. unii. Dacă vreunul apuca vreo sabie. dar mulţi” E) Demonstraţi că nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi poate fi încadrată la clasicism. rău. Boierii. începuse uciderea şi în curte. eroul romantic închipuind pe tiran” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) 20 . Doamnă!” 3 „Capul lui Moţoc vrem.„m-am arătat cumplit.). nutrind temeri mistice. îşi vindea scump viaţa. Slugile boierilor. îi strângeau păn-îi înăduşeau.” 2 „Ai să dai samă. F) Citiţi cu atenţie scena care implică personajul colectiv în nuvela istorică şi apoi în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu şi alcătuiţi caracterizarea lor. echitabil. ciuntea şi seca pe care avea prepus”. realism şi romantism. ulcioarele se spărsesără şi vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile salei. surprinşi mişăleşte pe din dos. vărsând sângele multora. fără arme.„Dar pentru ca să nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferinţi omeneşti. călăi şi osândiţi luptându-se unii cu furia desnădejdei şi alţii cu aprinderea beţiei. Scotea ochi. născoci feluri de schingiuiri. masa se răsturnase... nesocotind ranele ce priimeau. se încleştau cu furie de gâtul ucigaşilor şi. . Odată cu omorul de sus. Mulţi lefecii periră...” 4 „De mă voi scula. tăia mâini. făcând referire la acţiunea celor patru părţi ale nuvelei: 1 „Dacă voi nu mă vreţi. Cei mai bătrâni mureau făcându-şi cruce.. C) Argumentaţi alegerea celor patru mottouri. ţinând cont de următoarele citate din text: . mulţi însă din cei mai juni se apărau cu turbare.” D) Realizaţi caracterizarea protagonistului nuvelei.. eu vă vreu. cădeau făr-a se mai împrotivi. plecară de fugă”. necruţător..„Proşti.această scenă sângeroasă. G) Alcătuiţi un eseu de 2-3 pagini în care să vă exprimaţi acordul sau dezacordul cu următoarea afirmaţie: „Alexandru Lăpuşneanul e alcătuit din contraste tari. văzându-se lovite fără veste de soldaţi. Unul Dumnezeu ştie de nu mi-a părut rău şi de nu mă căiesc de aceasta” . lucid (. scaunele. deşi răniţi. talgerele. tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor.. Închipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stânjini lungă şi de patru lată. neavând nicio grijă. Patruzeci şi şepte de trupuri zăceau pe parchet! În lupta şi trânta aceasta.

” C) Folosind metoda ciorchinelui.. Pe când d. ce mai judecători! .. dar atunci procurorul îl rade şi-l tunde de-a binele. întrebă distras d. Da. Stavrache îşi ridică aşa de sus interesanta-i clădire de ipoteze. iacătă altă scrisoare: e tot de la Turnu-Măgurele – de astă-dată însă e slovă străină. Stavrache.VII REALISMUL I.. 21 . Dar dacă-i vine aşa o nebuneală sergentului să spuie că el e stăpânul averii. Atunci.. ba! .. întâmple-se orice s-o întâmpla! Că odată a purtat barbă şi plete. . popa. Aoleu... ce s-a mai făcut cu tâlharii prinşi astă-primăvară? Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur acum erau şi aşezaţi la locurile de muncă. despre capul şi gazda tâlharilor. Care va să zică. din gândul hangiului.. iar apoi realizează un eseu de 2-3 pagini în care să demonstrezi că este o nuvelă psihologică în care apar accente naturaliste. nici vorbă n-a fost la judecată despre popa.. Da! Dar sergentul se poate întoarce........ B) Având în vedere fragmentul de mai jos.. ce-i de făcut? . O veni?... n-o veni?. Caragiale. L. Dar o să-ndraznească să se mai întoarcă? . În vreme de război A) Citeşte cu atenţia nuvela În vreme de război. realizează caracterizarea lui Stavrache. subliniază cu citate din text obsesia personajului: „-Dar.... Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?.

dar 22 . Ali are tot ceea ce îşi doreşte. D) Realizează o legătură între partea a II-a a poemului scris de Macedonski..Meka . Atras de acest ideal.. şi tânăr refii. dar este mereu chemat de fascinaţia Mekăi – cetatea sfântă a musulmanilor.. cuvinte cu rezonanţă exotică etc. » C) Identifică în descrierea Bagdadului elemente ce ţin preponderent de estetica simbolismului şi de cea a parnasianismului : metafore.Drumul ocolit .Drumul drept B) Identifică în versurile următoare două motive literare romantice : Şi flacăra spune : « Aduc inspirarea ». pleacă spre ceeaşi direcţie şi Pocitanben-Pehlivan. însoţit de un convoi şi mergând pe drumul drept. Ali porneşte spre Meka. Cu ultimele puteri. Noaptea de decemvrie.Meka cerească . Ali are o viziune a Mekăi. Avut şi puternic Emir voi să fii. şi istorioara orientală rezumată mai jos: Lui Ali-ben-Mohamet-ben-Hassan îi moare tatăl şi în ultimele momente de viaţă acesta îşi sfătuieşte fiul ca niciodată în viaţă să nu se abată de la drumul cel drept...VIII SIMBOLISMUL Alexandru Macedonski. În slava-nvierii îneacă oftarea.Meka pământească . Devenind emir al Bagdadului. Ascultă. iar el rămâne singur. Tânărul emir constată dificultatea drumului ales: oamenii şi animalele mor.Drumeţul pocit . şi cântă.Emirul . Noaptea de decemvrie A) Citeşte poezia şi găseşte explicaţii simbolice pentru următoarele elemente: . un drumeţ pocit care vrea să ajungă la Meka pe căi ocolite.. Odată cu el.

23 .este slăbit şi nu o poate ajunge. E) Comentează fgurile de stil prezente în poem. îl vede pe drumeţul pocit intrând pe poarta Mekăi. În acelaşi timp. F) Identifică trăsăturile simboliste şi parnasiene în text.

.” (C. Baudelaire. Ori aştrii-n azurii grămezi Pe dulci.…Ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare 24 .IX SIMBOLISMUL EUROPEAN A) Comentează următoarele versuri şi determină trăsăturile curentului simbolist: . plutind pe toate. mai libere-n eter. Sunt ochi splendizi de după voaluri. De vis cu vis. Nuanţa doar-îngemănare. Imparele prefer. Mai vagi. cântecele.Vreau muzicii întâietate! Astfel. Alege vorbele ce-ţi vin Să pară scoase din confuzii: Ah.. Arta poetică) . ca-ntr-o ceaţă. gri iluzii De Tulbure în Cristalin. tomnatice fundaluri. Nuanţa. Nuanţa eu râvnesc s-o caut. Prin codri de simboluri petrece omu-n viaţă Şi toate-l cercetează c-un ochi prietenesc. Zi ezitând în amiezi. Corespunderi) . Fiind în tot.. de corn cu flaut ! » (Paul Verlaine.Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc Şi scot adesea tulburi cuvinte. nicidecum Culoare.

adânc. ciclica vibraţie a mărilor verzui. verzi ca nişte câmpii. nici vânata. superbe guri râzând De furii. smirna. tămâia. Vocale) .Într-un acord în care mari taine se ascund. brun Ce zumzăie pe câte vreo proaspătă duhoare …I. Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite.” (Charles Baudelaire. Savantu-i care-i bate monezi n-a izbutit Din trupu-i să stârpească tot ce e pervertit Şi-n băile de sânge la Roma renumite N-a mai putut să-nvie cu leacuri tăinuite 25 . trâmbiţa veciei.Sunt ca un prinţ pe-o ţară de negură stăpân. nici jocuri. Bufonul. tânăr şi totuşi prea bătrân. Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii. trufaşe. …O. plin de snoave şi tare-n zeflemele. ambra. Care de scârba curţii slugarnice şi vane Stă plictisit cu câinii şi alte lighioane. Parfum. care cântă Tot ce vrăjeşte mintea şi simţurile-ncântă. prihănite. fără hotare. Nu poate pe-acest bolnav pervers să-l mai înşele. purpuri.. Corespunderi) . sunet se-ngână şi-şi răspund. Ca moscul. Luxosu-i pat în rece mormânt e prefăcut Şi doamnele de-onoare. care-l găsesc plăcut.. Nu ştiu ce desfrânate găteli să mai scornească Să-l facă pe-acest june schelet să le zâmbească. -Iar altele bogate. U. Ca noaptea sau lumina. Nimic nu-l mai desfată. culoare. sânge ftizic. Dulci ca un ton de flaut. de beţie sau de căinţi pătrunse. Bogat dar trândav. brâu catifelat de muşte-n roiuri. stridenţe şi înfrângeri…” (Arthur Rimbaud.…A. Nici plebea care moare în curte la palat.

ascultă-i cum cântă. de freamăt. tăcut. de către propriul alb Nici tânăra femeie.Mâhnită-i toată carnea. Spleen) . Mai crede-n bun-rămasul batistelor. Arunc-o! vei citi-o-n van. Sau îmi vei crede slută firea. nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi În calea unei inimi care închina mării O.Cadavru-acesta-n care drept sânge pur. pe matrozi!” (Stephane Mallarmé. Satan. Foi. Fără catarge. clocite ape ce vin din râul Lethe. citite. Citeşte. Tot am să plec! Fregata.” (Charles Baudelaire. în care speranţe crude gem. înaltele catarge Sunt. bucolic. iscodind c-un geamăt Un rai ce deopotrivă-l vrem.-n tresalt de mari poavăze. de răul călimării. fără. poate. Să fug! Să fug aiurea! Sunt păsări fericite Să zboare între ceruri şi spume neperechi! Nimic. dintre-acelea ce vântul le va sparge. iar cărţile. nopţi! Nici ocrotite. Dar dacă. Briza mării) “Tu. la sân cu prunc roz-alb. cititor. şi-ai să mă iubeşti. De nu ştii slova şi vorbirea De la dibaciul mag. suflet. Sus ancora spre darnici atoli şi blânde oaze! Un greu Plictis. Cu tot desfrâu-i melancolic. 26 . inimă. Tu. pierduţi la antipozi… Dar. Naiv şi sobru om de munci. Această carte s-o arunci. suprem! Şi. în cete Şi-n verzi. goale-n clar de lampă. ispitind furtuna.. vrednic scormoneşti Cu ochiu-n râpi adânci.

Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărăriCântau clare sărutări… Larg. te blestem! “ (Charles Baudelaire. cu iuţeala unei comete. şicanarea continuă îl fac să traverseze dinspre simbolism spre epoca modernă. Violetul. dar de o mare materialitate. miniatură de vremuri viitoare…” (Alb) “Carbonizate flori. negrul. erodează peisajele sau le pătează[…] şi aceste vopsele sunt câteodată halucinante prin intensitate”. Nicolae Manolescu afirmă “Culoarea devine nu numai persistentă şi obsesivă. Eu am încercat să le redau cu inteligenţa prin cuvinte. noian de negru… 27 .Mă plânge!. Altfel. primitivismul. Manolescu) C) Cromatica bacoviană este un subiect complex. simbolismul culorilor. noian de negru… Sicrie negre. George Bacovia însuşi mărturisea. Pictorul întrebuinţează în meşteşugul său culorile: alb. Veşminte funerare de mangal. violet. de metal.. în legătură cu acest subiect: “În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Orice reprezentare e distrusă. coloristica intensă. roşu. disonanţele. dadaismului. având în vedere versurile de mai jos: “Orchestra începu cu-o indignare graţioasă. rozul invadează lucrurile ca nişte prezenţe fizice. Epigraf pentru o carte osândită) B) George Bacovia este un reprezentant de seamă al simbolismului românesc. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Realizează un eseu de 2-3 pagini pornind de la afirmaţia : “Bacovia este întâiul nostru antipoet în sensul modern: expresivitatea lui excesivă.. albul. infinit. Negru profund. Salonul alb visa cu roze albeUn vals de voaluri albe… Spaţiu. ale literaturii absurde” (N.” Descoperă. Pictură a cuvintelor sau audiţie colorată(…). câmpurile de atracţie planetară ale expresionismului. amestecul de patetic şi umor. ca la expresionişti. de o tristeţe armonioasă… În aurora plină de vioare. suprarealismului. Le vezi cu ochii. desfigurată ca o faţă de pe care s-a scurs fardul. în poeziile bacoviene. arse.

Mai roş ca-ntotdeauna.. Şi coincidenţe aranjate pe-o tristă gamă Azi iar mi-i frică. mi s-a părut ceva.. şi ploua… Negru.. la geamuri. De sânge urcă luna. se târâie un lanţ de fier. şi cred. Pe drum.” (Amurg) “Vom spune că toamna a venit. foarte trist – La o fereastră melancolică. Am ajuns. acum. şi sper.. l-aceeaşi oră. Însă m-a trezit un glas pozitivist. numai noian de negru…” (Negru) “Ca lacrimi mari de sânge Curg frunze de pe ramuri... pe-un câmp cu ape. 28 . dintre noi. Carbonizat.” (Amurg) “Pe seară. un nour violet şi de aramă. O zi fără anotimp şi ordine militară. amorul fumegaParfum de pene arse. undeva.Vibrau scântei de vis.. De sânge pare lacul.. amurgul Pătrunde-ncet prin geamuri. Vânt umed..Şi-nsângerat. şi noaptea se lasă.noian de negru... ne cunoaşte. Şi prin vecini s-aud mici pregătiri de masă... Însă produsele au început să dispară Şi mulţi au plecat. O fiinţă supremă. şi frunza zboară. Pe dealurile-albastre. Cu toţii spun că bine le-a făcut Sau că un geniu se va naşte Iar studiul creşte cu tactul tăcut..

şi m-am întors acasă. medita un poet cunoscut – Părea că de oameni nu mai încape. Verde crud.. mai barbar. şi-am oftat. ce ruină-n amurg – Amurgul galben m-a-ngălbenit. şi m-apasă.. solitar.” (Scântei galbene) . Trist... Eu nu mai ştiu nimic. “I-auzi corbii!” . cu lacrimi ce nu mai curg. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri”.În luncă. Vis de-albastru şi de-azur.. Cu geamuri galbene. atât de rău mi-a părut. Te mai văd. cu-o pană mătur vatra..mi-am zis singur. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. te mai aud. Şi de lume tot mai singur. Ca şi zarea. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. (Gri) 29 .” (Note de primăvară) „Plâns de cobe pe la geamuri se opri. gândul meu se înnegri. verde crud… Mugur alb şi roz şi pur. De-această-ntâmplare. Uitaţi-vă ce gol..

De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoşi copiii vin. Fumul alb alene iese Din cămin. Noapte de vară A) Citeşte cu atenţie poezia: „Zările. Şi. Care cu poveri de muncă Vin încet şi scârţâind. pe-ndelete. Vin cântând în stoluri fete De la grâu. Satul e de vuiet plin. Vin neveste de la râu. de farmec pline. Cu cofiţa. cu poala prinsă-n brâu. Muncitorii s-au culcat. Strălucesc în luminiş.X PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI ŞI CLASICISMULUI George Coşbuc. Şi flăcăii vin pe luncă Hăulind. Liniştea-i acum deplină 30 . Zboară mierlele-n tufiş Şi din codri noaptea vine Pe furiş. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Turmele s-aud mugind.

Dintr-un timp şi vântul tace. Identificaţi figurile de stil prezente în poezie şi comentaţi-le. înfruntând gustul actual şi vremea cu schimbările ei capricioase. zilele acestea. Numai dorul mai colindă. şi un copac. Iar opaiţele-au murit. Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad. pe care creşte atâta spanac des şi abundent. C) Caragiale afirma despre Coşbuc: „Pe câmpul vast al publicisticii române. tot mai sănătos şi mai trainic. despre munte Iese luna din brădet Şi se nalţă. Şi prin satul adormit Doar vrun câine-n somn mai latră Răguşit. Iat-o! Plină.-ncet-încet. Ritmic valurile cad. în sfârşit. Cum se zbate-n dulce ropot Apa-n vad. Gânditoare ca o frunte De poet. Tainic se-ntâlneşte-n prag. şi făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre româneşti – 31 . Dorul tânăr şi pribeag.Şi-a-nnotat. Dor cu dor să se cuprindă. Satul doarme ca-n mormânt Totu-i plin de duhul sfânt: Linişte-n văzduh şi pace Pe pământ. că mii şi mii de recolte de buruieni ni se vor perinda. B) Explicaţi rima poeziei. Drag cu drag”. Focul e-nvelit pe vatră. şi el va sta tot mereu în picioare. a apărut. şi e aşa de mândru şi aşa de puternic.

un volum de Balade şi idile de George Coşbuc”. Clopotul vechi împle de glasul lui sara.” 32 . D) Compară modul în care Coşbuc şi Eminescu descriu acelaşi moment al zilei: ”Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână. Valea-i în fum. toaca răsună mai tare. Realizează un eseu în care să demonstrezi importanţa acestui poet. fluiere murmură-n stână Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp.

nu pe calea obedienţei oarbe. descoperă. cu o bogată viaţă interioară. izgonit. B) Apostol Bologa este un erou complex. pornind de la următoarele repere: . Avea impresia foarte clară că se prăbuşeşte într-o prăpastie fără fund şi nu se poate agăţa de nimic (. Se simte manipulat şi se răzvrăteşte (. Crizele lui se datorează descoperirii acestei confuzii.).XI MODELE EPICE ÎN ROMANUL INTERBELIC ROMANUL PSIHOLOGIC: Liviu Rebreanu. În realitate. neamul şi religia alcătuiesc tot timpul un trio represiv. Le acceptă convins de fiecare dată că sufletul său i-o cere. Apostol îşi pierde credinţa tot atât de fulgerător cum o dobândise: şi nu atât din cauza durerii sau a şocului.. cu trăiri puternice..copilărie: uimit de viziunea divinităţii . îi fulgeră prin minte. incapabil a discerne între propriile dorinţe şi dorinţele străine. Pădurea spânzuraţilor A) Nicolae Manolescu afirma că “Bologa este un iluzionat aproape permanent.. cât pentru că îşi dă seama de automistificarea a cărei victimă fusese.orfan: “am pierdut pe Dumnezeu. Stabiliţi traseul lui Apostol Bologa printr-un grafic. Bologa are orgoliul individualităţii şi caută un acord cu aceste instanţe supraindividuale. cu sufletul zdrenţuit de îndoieli şi sigur că şi-a pierdut rostul în lume” 33 . ci pe aceea a conştiinţei lucide. La moartea tatălui. străin şi neputincios” . Exprimă-ţi opinia faţă de spusele criticului literar într-un eseu. Fiecare etapă a vieţii lui aduce cu sine noi zbateri lăuntrice. Statul. că a fost manipulat”... extazul se dovedeşte doar urmarea presiunilor exercitate asupra sufletului lui fraged de către bigotismul matern. crede într-o zi a avea revelaţia credinţei.licean: “părăsit. fără întârziere.) Se întoarse la Năsăud buimăcit.. Copil fiind.

. câmpia începea brusc. se opriră. lipicios. scuipându-şi des în palme şi hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. se zărea câte un poliţist stând locului sau făcându-şi patrolarea obişnuită. negricios. înţepată ici-colo cu arbori arămii. ajunseră pe nişte străzi în pantă. pustie şi părăsită. Pădurea spânzuraţilor) “După un timp.” C) Citeşte cu atenţie fragmentele următoare: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot uriaş de sticlă aburită. înfiptă la marginea satului.om: “Cu iubirea în suflet poţi trece pragul morţii. când foarte aproape. mică. poliţiştii erau când departe. imediat ce trecu însă pe după un colţ care îi ascundea pe poliţişti. Conştiinţa să-ţi dicteze datoria. ici-colo. Unul dintre ei avea o mustaţă stufoasă şi-şi ţinea mâna pe mânerul sabiei. Însoţitorii lui K. Supravegheaţi de un caporal scund. se deschidea în apropierea unei case cu aspect încă foarte urban. căci. îi duse cu forţa pe cei doi domni. Din rana pământului groparii zvârleau lut galben.. cercetând în acelaşi timp cariera. Scrieţi un eseu în care să demonstraţi tragismul personajelor 34 . pretutindeni. ca să vadă dacă nu erau urmăriţi. El aşteptă fără să spună un cuvânt. Procesul) Urmăriţi cu atenţie atmosfera sumbră din cele două fragmente. unde. fie pentru că se simţeau prea istoviţi ca să poată alerga mai departe. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. nu legile” . Lumina lunii scălda totul cu liniştea aceea firească. iar cei doi domni îşi scoaseră ţilindrele şi-şi şterseră cu batista sudoarea de pe frunte. dar K. Numai colectivitatea organizată devine o forţă constructivă.. la capătul străzilor. se apropie intenţionat de grupul celor trei. căci ea stăpâneşte şi dincolo. gâfâind din greu. 4. în toate lumile existente şi inexistente. Şi se întoarse de mai multe ori. care i se păruse suspect. în partea aceea.. nedăruită niciunei alte lumini” (Franz Kafka.. fie pentru că locul acela fusese de la bun început ţinta lor.tânărul luptător: “numai în faţa morţii pricepe omul preţul vieţii şi numai primejdia îi oţeleşte sufletul” . având în vedere că în ambele romane se are în vedere uciderea unor personaje.. O carieră de piatră. poliţistul părea gata să deschidă gura..student la Filozofie: “omul singur nu e cu nimic mai mult decât un vierme. doi soldaţi bătrâni săpau groapa.. Acolo cei doi domni se opriră. Aşa ieşiră din oraş. Şi-i dădură drumul lui K. prudent. iar cei doi fură obligaţi să facă acelaşi lucru.. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare. începu să alerge cât îl ţineau picioarele.” (Liviu Rebreanu. şi ajutaţi de un ţăran cu faţa păroasă şi roşie.

Ion e desigur cel mai semnificativ. Aproape nu este personaj în roman care să nu devină o victimă” (Nicolae Manolescu. la noi. ca şi în Occident. Arca lui Noe) 35 . făcând referire la romanele Ion şi Pădurea spânzuraţilor şi pornind de la afirmaţia “Definiţia romanului ca istorisire a unui eşec nu corespunde niciodată mai bine adevărului ca în această epocă ce se încheie puţin după Primul Război Mondial. Toate romanele lui Rebreanu relatează eşecuri.rebreniene.

ROMANUL EXPERIENŢEI: Mircea Eliade. consideri că se potrivesc trăsăturile următoare? GEMENI 22. Maitreyi – Nuntă în cer A) Utilizând metoda horoscopului. zodia potrivită personajului lui Eliade. dispărând din viaţa lui Andrei Mavrodin ? 36 .05 – 20. Maitreyi ar putea fi Fecioară? Argumentează fiecare trăsătură: FECIOARA 22.06 Trăsături: multilateral altruist magnetic perspicace capricios ambiguu neliniştit VALOARE: deştept PERICOL: împrăştiat C)Lucraţi pe grupe de elevi şi organizaţi o dezbatere cu tema: A procedat bine Ileana-Lena .08 – 21.09 Trăsături:  perfecţionist  obiectiv  analitic  încăpătânat  precaut  indecis  modest VALOARE: capacitate analitică PERICOL: hipercriticism B) Pentru Ileana-Lena din Nuntă în cer de Mircea Eliade. din romanul lui Mircea Eliade Nuntă în cer.

Etc.Mai jos aveţi un tabel cuprinzând sugestii pentru răspunsurile voastre. Se porneşte de la întrebarea Ce îl atrage pe Allan. europeanul instruit. Hasnaş vrea copii pentru că e singurul lucru pe care încă nu-l făcuse în viaţă şi crede că Lena e datoare. a făcut-o să se simtă specială. generează o schemă conceptuală utilizată apoi în caracterizarea eroinei. simţea că mai are încă multe alte lucruri de realizat în viaţa ei însă nu putea să-i explice aceste lucruri lui Hasnaş. se alcătuieşte o hartă conceptuală a personajului Maitreyi a lui Eliade. Citiţi-le şi aduceţi alte argumente : AFIRMATORII 1 . Ileana crede în destin şi se teme de singurătate. unică. cu citate reprezentative. Pentru Ileana nu maternitatea este importantă cât faptul că a găsit şi trăit marea iubire căreia îi sacrifică perfecţiunea trupului ei şi că acest bărbat. Andrei. să ii ofere. a refacerii în plan uman a cuplului adamic. Copilul cu Andrei ar fi fost dovada NUNŢII în CER. Sufletul pereche. De ce Lena a acceptat divorţul şi nu a încercat să comunice cu soţul pentru a-i explica şi pentru a amâna momentul maternităţii ? 4. Singurătatea Ilenei e mai mult o scuză a faptului că nu şi-a găsit până la Andrei Rostul în Viaţă. 3. de a avea copii dacă se teme să rămână singură? Plecarea de lângă Andrei nu înseamnă că e singură? 2. bărbatul a cărei concepţie de viaţă e cinică şi pragmatică. Nu lipsa copiilor din viaţa Lenei a determinat divorţul de Hasnaş. care nu se putea împlini ca femeie. a considerat că i s-a împlinit destinul. 37 . Ileana. NEGATORII 1. Barbu Hasnaş. împlinită. Atunci de ce nu a acceptat propunerea primului soţ. ca soţie. Poate că nu era încă pregătită să devină mamă. Când Andrei nu acceptă ideea unui copil în viaţa lor. că va rămâne singură până la moarte şi trebuie să plece din viaţa singurului bărbat cu care EA voia să aibă un copil 2. 3. D) Prin brainstorming. la exotica Maitreyi? Răspunsurile argumentate.

Dansul vieţii.arte plastice: Ed. fovismul. R. suprarealismul. l-au interesat foarte mult relaţiile interumane. În literatură. Dimineaţa. unul dintre pionerii artei moderne. Barlach. B. abstracţionismul. Munch. 38 . mai cu seamă un reprezentant al tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene. care vor reprezenta esenţa creaţiei sale. G. EXPRESIONISMUL Reprezentanţi .Rilke. Lucrări: Ţipătul. L. Înger în negru. . paradoxal.Kokoschka.M. considerat precursor al expresionismului.Pirandello. dar.Trakl. muzică şi filosofie au apărut expresionismul. produsă de Primul Război Mondial.Brecht. A fost prin natura sa un solitar. O. dadaismul. cubismul.Blaga. arte plastice. Madonna( Femeie îndrăgostită). L.literatură: St.George. EDVARD MUNCH (1863-1944) Pictor norvegian. E.LITERATURA ŞI PICTURA Curente literare şi culturale În prima jumătate a secolului XX au apărut mai multe curente culturale determinate de schimbarea în modul de viaţă şi în mentalitatea oamenilor.

Picabia. S. Duchamp.Tzara. A.F.pictură: M.Jarry .Pană. Iancu MARCEL DUCHAMP ( 1887-1968) 39 . M.Ţipătul Dansul vieţii DADAISMUL Reprezentanţi.literatură: T.

În primii ani pictează sub influenţă impresionistă. Fântana. într-o familie cu preocupări artistice. Autoportret Fântâna Roata de bicicletă 40 . Roata de bicicletă.Pictor francez (cetăţean american din 1955). Lucrări: Autoportret. Din 1912 încep căutările care îl vor conduce spre ultimele consecinţe ale avangardei. deschizând drumul unor direcţii ce-şi propun să atingă domeniul sugestiv intitulat antiartă (nonartă). format în mediul cultural efervescent al Parisului de la începutul secolului al XX-lea.

Construcţie abstractă 41 . Elev al pictorului Iosif Iser. Hugo Ball a participat la spectacolele dadaiste susţinute de Cabaret Voltaire.MARCEL IANCU (1895-1984) Arhitect.Café concert. A realizat afişe şi decoruri pentru evenimentele DaDa şi a ilustrat cu gravuri cărţile lui Tristan Tzara. Lucrări: Construcţie abstractă. Din 1915 a urmat cursuri de arhitectură la Zurich. Hans Arp. Ţărancă cu ouă. grafician. pictor. Richard Huelsenbeck. Alături de Tristan Tzara. Se rupe de dadaism în 1922.

Elouard. Apollinaire. de Chirico.L.Aragon. 42 .Breton. G. . A.Café concert Ţărancă cu ouă SUPRAREALISMUL Reprezentanţi . P.arte plastice: S.Dali. Beckett.literatură: S. G.

explorând teme religioase.ca “fotografii ale viselor. şi a creat sculpturi şi bijuterii. A scris de asemenea scenarii de film. Puternic influenţat de teoria lui Sigmund Freud privind subconştientul. a fost cel mai faimos dintre pictorii suprarealişti. Aparat şi mână. Persistenţa memoriei 43 .Copil geopolitic privind naşterea omului. Lucrări: Persistenţa memoriei. şi-a descris tablourile – care adesea conţin iluzii optice. pictate manual”.SALVADOR DALI (1904-1989) Artist şi exhibiţionist excentric spaniol. Apariţia unei fete şi a unui vas cu fructe pe plajă.

Copil geopolitic privind naşterea omului Apariţia unei fete şi a unui vas cu fructe pe plajă 44 .

dar şi-a dezvoltat stilul distinctiv după ce a studiat “arta naivă”. folosind forme şi culori puternice. R.Aparat şi mână FOVISMUL Reprezentanţi în pictură: H. Muzică. Dans II. 45 .Matisse.van Dongen HENRI MATISSE ( 1869-1954) Pictor francez. K.Primele tablouri au fost influenţate de impresionişti. A condus grupul de pictori numiţi de critică fovişti (“animale sălbatice”) şi a creat tablouri expresive. Bluză românească. a urmat Dreptul la Paris şi a început să picteze în timpul unei convalescenţe.Dufy. Lucrări: Autoportret.

Dans II Bluză românească Muzică 46 .

Fată citind la masă Domnişoarele din Avignon Familie de saltimbanci 47 . a pictat Domnişoarele din Avignon într-un stil revoluţionar. Femeie pe fotoliu.În 1907.a pictat artişti de circ şi clovni în culori mai calde (perioada roz).Picasso PABLO PICASSO ( 1881-1973) Pictor spaniol stabilit în 1901 la Paris. a utilizat tonuri albastre în tablourile sale (perioada albastră). care a marcat naşterea cubismului. Lucrări: Familie de saltimbanci.Braque. Între 1901 şi 1904 .CUBISMUL Reprezentanţi în pictură: G. P. Între 19051906.

Femeie pe fotoliu Fată citind la masă 48 .

Malevici WASSILY KANDINSKY ( 1872-1944) Născut la Moscova. A studiat arta plastică la Munchen. P.Mondrian. Kansinsky a studiat Dreptul înainte de a pleca în Germania. în 1933. unde a predat la influenta şcoală Bauhaus. Improvizaţie. iar în 1896 a pictat primele tablouri.Este considerat fondatorul artei abstracte. a pus bazele grupului de artişti cunoscut ca “Der Blaue Reiter”. K. înainte de a se stabili la Paris.Kandinsky. A revenit în Germania. Între 1914 şi 1922. a trăit în Rusia. În 1911. Lucrări: Fugă.ABSTRACŢIONISMUL Reprezentanţi în pictură: W. Dunga albă Fugă 49 .

Improvizaţie Dunga albă 50 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful