Cuvant inainte Gestionarea eficienta a banilor este cea mai importanta si complexa activitate a firmei, deci fara bani

nu se poate desfasura nici o activitate.De asemenea orice activitate este atat de consumatoare, cat si gestionare de resurse financiare, adica managemental financiar a devenit o problema a intregii firme, in sensul in care fiecare dintre angajatii firmei stie cum poate contribui la o mai buna gestionare a capitalului firmei. Orice firma ca sa-si desfasoare activitatea are nevoie de disponibilitati banesti. 1.Disponibilitatiile banesti – reprezinta elemente monetare patrimoniale exprimate in lei si valuta cu cel mai ridicat grad de lichiditate care face parte din categoria activelor circulante si sunt reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie. Trezoreria reprezinta disponibilul in numerar sau substituite de numerar in lei si in valuta existente in caserie si in conturile deschise la banci. Disponibilitatiile banesti se asigura din urmatoarele surse: a)La infiintare sursa principala o reprezinta capitalul social depus, subscris si varsat de catre asociatii sau actionarii sai fara de care nu se poate constitui o firma. b)Ulterior sursele de disponibilitati banesti, pot fi complectate prin urmatoarele modalitati reglementate prin legislatia in vigoare: - contractarea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor curente de trezorerie - contractarea de credite pe termen mediu si lung pentru investitii - vanzarea si incasarea productiei realizate - profitul net al firmei - majorarea capitalului social Pentru a stabili cuantumul disponibilitatiilor banesti necesare pe o perioada de un an de zile, orice firma intocmeste la inceputul fiecarui an un buget de venituri si cheltuieli, precum si profitul net, avand la baza contractile si comenzile ferme incheiate u clientii. Pe baza prevederiilor din buget se intocmeste situatia fluxurilor de trezorerie care cuprinde: - disponibilul in conturi bancare si caseriile la inceputul anului - incasari de la clienti in anul in curs - plati catre furnizori si angajati - dobanzi de platit

Durata normala de functionare a imobilizariilor corporale sunt date in catalogul aprobat prin O. aparatura birotica.2004 in limitele minime si maxime si o data stabilita ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului respective.G. Prin situatia fluxurilor de trezorerie s-a preconizat la sfarsitul exercitiului financiar al anului 2010 o trezorerie pozitiva de 144 696 lei fata de 44 696 lei cat ear la sfarsitul anului precedent. amortizabile si este amortizare contabila si fiscala.Amortizarea – reprezinta recuperarea treptata din punct de vedere contabil si fiscal a costurilor aferente achizitionarii.soldul disponibil la sfarsitul anului.grupa 3 – mobilier. construirii. La intocmirea planului de amortizare trebuie avut in vedere ca punct de plecare durata de utilizare economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale. Amortizarea fiscala se calculeaza pe baza duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe.impozit pe profit de platiti . care asigura obtinerea unui profit brut de 209 458 lei.89%.grupa 1 – constructii . Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii integrale a valorii de intrare a acestora.11. reprezentand o rentabilitate de 5%.. incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune. la care am efectuat practica a preconizat prin buget pentru anul 2010 realizarea unor venituri de 4 250 000 lei cu cheltuiala de 4 040 452 lei. Textila Lugoj S.animale si plante .C. Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii. 2. producerii. nr 2139 din 30. deci o crestere de 30. asamblarii.palti catre bugetele sociale de stat si locale . S. echipamente de protectie si alte active corporale Regimul de amortizare este stabilit cu respectarea urmatoarelor reguli impuse prin Codul Fiscal: . Durata de amortizare in ani este stabilita pe grupe principale ale imobilizarilor corporale si anume: .grupa 2 – instalatii tehnice.A. mijloace de transport. construirii insatalarii sau imbunatatirii imobilizariilor.

deci o viteza accelerate. . iar cu amortizarea existenta la acea data de 2 893 390 lei a redus valoare de inventar a activelor.stocuri 395.5%.17 cicluri pe an.pentru constructii se aplica doar metode de amortizare liniara . eliminand cat posibil stocarea acestora. Textila S. inregistrand o viteza de stocare de 14.C.459. rezultand o valoare de piata mai mare decat valoarea contabila neta cu 222 593 lei. a optat pentru metoda de amortizare liniara si a duratelor minime de functionare din catalog.disponibilitati banesti 44.pentru echipamente tehnologice se poate opta pentru metode de amortizrae lineara.Din studierea situatiilor financiare pentru anul 2009 saocietatea inregistreaza un volum de mijloace circulante la sfarsitul anului de 4 900 040 lei pe urmatoarea structura: . 3.A.Mentionez ca la data de 31 decembrie 2009 societatea a reevaluat activele din grupa constructii.pentru orice alta imobilizare corporala amortizabila se poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva S.Venituri.41%.839lei .La sfarsitul anului 2009 inregistra o valoare a imobilizarilor corporale de 15 380 110 lei cu o amortizare totala de 2 234 840 lei reprezentand un grad de amortizare de 14. Aceasta situatie arata ca societatea a reusit sa se aprovizioneze cu mijloace circulante care se consuma la nivelul productiei realizate.Previzionarea resurselor – pentru anul 2009 societatea a previzionat prin buget si situatia fluxurilor de trezorerie un volum de investitii de 210 154 lei si a realizat 222 593. 4. o depasire de 6..505lei . iar viteza de rotatie a stocurilor a fost de 21.cheltuieli si rezultatul financiar al societatii prezentate in contul de profit si pierdere prezinta o situatie favorabila privind activitatea de expluatare.creante 4. degresiva sau accelerate .Sursele banesti necesare realizarii investitiilor au fost asigurate din surse proprii precum si din angajarae unui credit bancar pe durata medie si lunga in valoare de 146 674 Euro.696lei Fata de inceputul anului acestea au crescut cu 32% in special pe seama creantelor de incasat. a carei scadenta a fost in luna noiembrie 2010. ceea ce inseamna ca societatea a crescut gradul de inoire a mijloacelor fixe si a modernizat halele de productieprin investitiile efectuate. 5.60 zile.

Activitatea financiara a generat o pierdere de 140.Din analiza datelor rezulta ca societatea a inregistrat o crestere a Cifrei de Afaceri cu 16. Indicatorii de rentabilitate. .032 lei. precum si alte destinatii stabilite de A.569 lei. Rezervele sunt constituite de regula din profitul realizat de societate.G. prezinta urmatoarele valori: .rata profitului este de 0.Exista un raport conflictual intre necesitatiile de mentinere in resursele in cadrul societatii pentru finantarea activitatii curente sau viitoare si cerintele de a fi distribuite dividende pentru remunerarea actionarilor si pentru mentinerea activitatii pe piata de capital a titlurilor societatii respective.99%.A. pana la limita de 20% din capitalul social pentru societatiile cu capital autohton sau 25% la societatiile cu capital strain.264 lei/salariat in 2008 in crestere cu 8. precedent care a fost de 81. deci nu sunt repartizabile actionarilor si se mentin ca reserve in .Reserve statutare se constituie annual din beneficiile nete ale societatii conform prevederiilor din statutul acestora si au ca scop temperarea asociatiilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii urgente.0046 cat era in anul 2008 cu 0.070 lei/salariat in 2009 fata de 47. rezultand un profit din expluatare de 190. in structural se impart astfel: . 6.0069 .rezerve legale (contul 1061) se constituie in proportie de 5% din profitul contabil annual brut.806 lei/salariat. in crestere fata de anul.Constituirea de reserve – are rolul de a limita fondurile care urmeaza a fi repartizate sub forma de dividende. profitabilitate si productivitate calculate.productivitatea muncii este de 56.914 lei. determinate de diferentele nefavorabile de curs valutar si de plata dobanzilor la creditele bancare. fata de anul 2008 cand s-a inregistrat pierdere contabila bruta . din primele de capital si reevaluarea activelor. .Alte reserve (contul 1068) pot fi constituite facultative pe seama beneficiilor si din alte surse cum ar fi primele legate de capital fiind destinate acoperirii pierderilor.0105 in anul 2009 fata de 0. cresterile capitalului social. acordari de dividende si in exercitiile financiare care se incheie cu pierderi. acestea nu au character de profituri. echilibru ce influenteaza succesul sau esecul unei societati cu capital privat.rezerve din reevaluarea activelor.63% in anul 2009. .rata rentabilitatii economice ( masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare allocate) este de 0.

Aceste prevederi au fost realizate chiar si de panite in activitatea de exploatare.cifra de afaceeri 8018059 lei .datorii fata de personal 137.96% fata de anul precedent ca urmare a cresterii datoriilor curente fata de bugetul statului.creditori diversi 21.372.rezerve din facilitati 732.397 lei provenite din scutirea de plati a unor penalitati Din analiza rezulta ca societatea nu a constituit rezerve legale pana la 25% din capitalul social (doar de 10.202.datorii comerciale 148. 7.670 lei .societate si sunt inregistrate in contul 105 si nu se pot folosi pentru majorarea capitalului social. ale urmatoarelor rezultate: .817 lei .373. La 31 decembrie 2009 societatea inregistreaza in situatiile financiare urmatoarele categorii dse reserve: .4%) fapt ce se datoreaza nerealizarii unui profit contabil care sa-i permita acest lucru. 8.datorii fata de bugetul de stat 140.rezerve pentru surse 1.987 lei si bugetele sociale .rezerve din reevaluare 9. Valoarea de bilant a obligatiilor este valoarea nominala.967 lei Din analiza rezulta ca a crescut nivelul datoriilor curente cu 12.728 lei .venituri totale din care 8568614 lei .venituri din exploatare 8567659 lei . Mai mentionez ca rezervele din reevaluare au crescut in 2009 cu suma de 862.Previzionarea productiei si a rezultatelor financiare s-a facut prin bugetul de venituri si cheltuieli care a fost aprobat de ASA. toate obligatiile aflate in sold la sfarsitul anului fiind in termenele legale de exigibilitate si au fost achitate pana in 25 ianuarie 2010.596 lei proprii de finantare .cheltuieli din exploatare 8376745 lei .cheltuieli totale din care 8517732 lei .Conform situatiilor financiare societatea inregistreaza datorii pe termen scurt in valoare totala de 449.241 lei din care: .rezerve legale 559.Se poate spune ca pasivul societatii asigura un active net contabil pozitiv.470 lei .

15.trezoreri nete 978402 lei Aceasta a acoperit trezoreria neta negative din activitatilede investitiii si financiare. Datoriile totale ale societatii pe termen scurt au fost la sfarsitul exercitiului de 449241 lei si au fost in termeni legali de exigibilitate giind achitate la scadenta. Operatiuni desfasurate pe piata interbancara Piaţa interbancară are două componente: piaţa la vedere şi piaţa la termen. 10. insa are o datorie catre banca in suna de 620137 reprezentand un credit bancar pe termen lung angajat pentru investitii cu ultima rata scadenta in noiembrie 2010 si a fost achitata in intregime. inregistrand si un disponibil de 44696 lei. Piaţa la termen este determinată de tranzacţiile la termen concretizate în încheierea lor imediată.incasari 9359730 lei . Piata interbancara 15. Piaţa la vedere este determinată de tranzacţiile la vedere.Tranzacţiile la vedere măresc viteza de circulaţie a devizelor şi uşurează derularea tranzacţiilor de import/export. Din analiza a rezultat ca previzionarea fluxurilor de incasari si plati a fost corect conceputa asa cum rezulta din activitatile financiare ale societatii.. 9. aceasta reusind sa-si achite la termenele scadente toate obligatile si se prezinta astfel in activitatea de exploatare: . Acestea se concretizează în operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută în aceeaşi zi (sau maxim 48 de ore) astfel încât momentul tranzacţiei coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei respective. Societatea nu are datorii garantate catre stat. Activitatea societatii a fost profitabila reflectandu-se si in valoarea urmatorilor indicatori. dar cu livararea valutelor după un termen .profit din exploatare 190914 lei .1.profit total brut 50882 lei Profitul din exploatare sa eliminate cu pierderea din activitatea financiara.plati 8381328 lei .

. Perspectiva modificării raportului de schimb. Lichiditatea bancară exprimă capacitatea unei bănci de a-şi finanţa operaţiunile curente.prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei(1-6 sau 12 luni). cecuri etc. ca şi evoluţia dobânzii pe piaţa monetară explică diferenţa dintre cele două cursuri (cursul la termen este mai ridicat). Pentru a răspunde obiectivului de lichiditate. Acest termen este standardizat fiind prevăzut în contract. Riscul de lichiditate pentru o bancă constituie expresia însăşi a probabilităţii pierderii capacităţii de finanţare. 15. În sens mai restrâns.Între cursul la termen şi cursul la vedere există deosebiri. gestionarea intrărilor şi a ieşirilor de fonduri trebuie realizată în aşa fel încât să existe în permanenţă suficiente lichidităţi la nivelul instituţiei bancare.2. structura depozitelor si lichiditatea bancilor. În practică se manifestă fenomenul prelungirii scadenţelor la active şi al reducerii scadenţelor la pasive. în monedă lichidă sub formă de numerar sau de disponibil în cont curent. Indicatori privind evolutia dobanzilor. 15. Raportul dintre cererea şi oferta pentru o anumită monedă pe piaţa schimburilor valutarese reflectă în cursul de schimb.3 Piata valutara Piaţa valutară este un sistem de relaţii financiar-valutare prin care se desfăşoară vânzările şi cumpărările de valută (efectivă şi în cont) şi de devize (bilete la ordin. Riscul lipsei de lichidităţi se manifestă în urma necorelării scadenţelor dintre posturile de activ şi cele de pasiv. exprimat în raport cu o monedă străină reprezintă cursul sau rata de schimb. băncile trebuie să probeze în permanenţă un grad corespunzător de lichiditate. Preţul monedei. În sens larg. Dacă creditele şi dobânzile nu sunt rambursate conform planului. banca se confruntă cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanţate. lichiditatea bancară reprezintă o problemă de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate.) exprimate în monedă străină. În scopul menţinerii credibilităţii faţă de clienţi şi comunitatea financiară. Efectele sunt similare şi când clienţii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă. specializat. conceptul de lichiditate se referă la capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu o cheltuială minimă.

Pe piaţa valutară. Acestea permit transferul fondurilor de la plătitor la beneficiarul banilor prin intermediul unuia sau mai multor sisteme bancare (în cazul plăţilor interne transferul se realizează prin interemediul sistemului bancar naţional. Cel mai reprezentativ segment al pieţei valutare este piaţa interbancară. Conceptul cheie al sistemelor de plăţi este instrumentul de plată scriptural şi ulterior electronic. monedele şi devizele sunt tratate ca mărfuri şi negociate ca atare. 16. rata inflaţei şi alţi factori. . Bancile si sistemul de plati Sistemele de plăţi ca parte a sistemelor bancare s-au dezvoltat odată cu plăţile fără numerar. Piaţa valutară este locul acţiunilor comerciale desfăşurate la scară mondială de o gamă largă de participanţi. în cazul celor internaţionale se conectează mai multe sisteme bancare naţionale). Transferul fondurilor poate fi: Transfer intrabancar – de la o unitate operativă la alta aparţinând aceleiaşi bănci (fondurile nu tranzitează sistemul de plăţi). unde sunt realizate cea mai mare parte a operaţiunilor de schimb valutar şi care asigură transferul depozitelor bancare între cumpărători şi vânzători. Acesta reprezintă un document (pe suport hârtie sau suport electronic) prin intermediul căruia se sting datoriile între două contrapartide (una care plăteşte şi cealaltă care este beneficiarul banilor).Piata valutară cuprinde un segment interbancar şi un segment pentru populaţie.1. Pe piaţa valutară se efectuează operaţii de vânzare şi cumpărare atât în contul clienţilor. Sisteme de plati 16. Activităţile lor determină fluctuaţii ale monedelor în funcţie de previziunile lor cu privire la rata dobânzii. câtşi în contul propriu al băncilor. Instrumentul de plată ca vector al sistemelor de plăţi conţine în esenţă instrucţiuni şi informaţii obligatorii şi care de regulă sunt date de plătitor.

adica prin transferuri dintr-un cont in altul. cambiile. acestea se pot situ ape pozitii debitoare sau creditoare urmand sa-si inchida aceste pozitii prin decontari. Relatii interbancare desfasurate intre banci diferite 2. derulate intre bancile comerciale sau intre bancile comerciale si Banca centrala. intre bancile comerciale din aceeasi tara.Transfer interbancar (intern şi extern) – fondurile tranzitează unul sau mai multe sisteme de plăţi 16. Relatiile interbancare se pot derula in plan vertical intre sucursale si centrala bancii sau in plan orizontal intre sedii( OIS) In urma diferitelor relatii initiate intre banci. biletele la ordin. intre bancile comerciale dintr-o tara si una corespunzatoare straina. Sistemul decontarilor intra si interbancare Decontarile inter si intra bancare Piata interbancara este destinata operatiilor de creditare pe termen scurt ( de regula intre o zi si 1 an). fie a nevoii de plasare a disponibilitatilor pe termen scurt. Relatiile interbancare se desfasoara intre banca commercial si banca centrala. Aceste tranzactii sunt fie urmarea necesitatii compensarii platilor dintre banci. Relatiile pe termen scurt se structureaza astfel: 1.2. 3. Decontarile presupun fie acceptarea platilor pe baza unor instrumente precum: cecurile. ordinele de plata. relatii bancare operatii desfasurate in cadrul aceleasi institutii. fie punerea la dispozitie a sumelor respective in vederea efectuarii unor plati ulterioare ( in acest caz se utilizeaza acreditivele sau scrisorile de garantie) .

la nivelul compartimentelor de trezirerie si caseriilor trebuie pe de o parte sa se organizeze derularea optima a operatiilor zilnice de incasari si plati si pe de alta parte sa se contribuie la cresterea rentabilitatii bancare. . Case operative pentru incasari organizate pentru primirea de numerar sau pentru retragerea din circulatie a bacnotelor si monedelor uzate. Case operative de plati . La nivelul acestora se ofera servicii de depozitare si chiar de expertizare. La nivelul bancilor sunt organizate mai multe tipuri de caserii: 1. Pentru operatiile interne ale bancii se utilizeaza niste ordine de incasare respective plata. Sistemul decontarilor prin intermediul casei de compensatii Operatiile de casa In ansamblul circulatiei banesti dintr-o banca. pietre pretioase sau alte valori. Primirea numerarului de la clientele se realizeaza in baza unor documente cum ar fi: foaie de varsamant cu chitanta sau documente emise de sistemul informatic al bancii.prin intermediul lor se elibereaza numerar pe baza unor documente precum: cerere de rascumparare a certificatelor de deposit.3. Case pentru operatii cu metale pretioase.16. 2. cambia ori alte documente emise de sistemul informatic din banca. Casele speciale utilizate la nivelul sucursalelor pentru operatii cu numerar in reteaua bancara 4. insa gestionarea sa eficienta are o mare importanta pentru buna functionare a activitatii bancare. numerarul nu detine o pondere semnificativa. billet de ordin. Casele de schimb valutar prin intermediul carora bancile in calitatea lor de dealeri ofera servicii de vanzarecumparare de moneda straina contra monedei nationale. 5. De astfel. 3.

7/1994. Azi monedele sunt confecţionate din aliaje comune. Baza legala a utilizarii cecului. Bancnotele sunt titluri de credit emise de Băncile Centrale prin care acestea se obligă să restituie la prezentare valoarea nominală a lor. Cecul este instrumentul de plata. . Remiterea numerarului către beneficiat are ca urmare stingerea instantanee a obligaţiei care a determinat plata. aur sau argint. valabil pt intreaga comunitate de plati si deci acceptabil pt oricare din membrii comunitaţii. Suma ce revine beneficiarului îi este remisă fără nicio obligaţie. este reprezentata de „Reglementarile privind cecul” ale BNR si Normele Cadru nr. din operatiuni de in casari sau prin acordar ea unui credit bancar.4. Instrumente de plati utilizate pentru transmiterea fondurilor Numerarul ca instrument de plată Numerarul în circulaţie este constituit din bancnotele şi monedele metalice aflate la agenţii economici şi persoane fizice. depunere la bancă. formând aşa-zisa monedă cu valoare intrisecă. 3. in Romania. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar. utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzatorinacesteconturi. plata unei datorii. restituirea se făcea sub forma convertibilităţii în aur sai devize. numerarul este un mijloc de plată general. de origine. în fapt nimeni nu recurge la restituire. Numerarul are anumite caracteristici care îl situează pe plan superior faţă de alte instrumente de plată: 1. servind ca monedă divizionară. de regulă neferoase. numerarul este un mijloc de plată nedeterminat. Monedele sunt piese de metal de forma circulară ce se utilizează din cele mai vechi timpuri. care are şi azi un rol important în economia tuturor ţărilor. la început. asigurând expresia monedei pt valorile fracţionare al unităţilor monetare. În trecut erau confecţionate din metale preţioase. fiecare participant la circuitele valorice fiind deplin încredinţat că va realiza valoarea bancnotei respective prin cumpărarea unei mărfi. Bancnota a rămas un titlu de credit. numerarul este un mijloc de plată cu efect imediat. Numerarul sub forma de bancnote sau monede reprezintă instrumentul de plată inuiţial. respectiv efectuarea plăţii nu e condiţionată de nimic. Ea trece din mână în mână ca un titlu de credit.16. dar. etc. Bancnotele au avut o evoluţie istorică bogată în cursul căreia. 2.

16.privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de cr edit cu cecuri. diminueaza riscul pierderii sau al furtului. esecul in finalizarea transferului de fonduri datorita mediului de decontare. Exista mai multe tipuri de cecuri. numele unei banci.cecul la purtator: care da dreptul posesorului sa incaseze suma. . au garantat sau au achitat unele instrumente urmand sa primeasca fondurile respective. Cecul barat prezinta avantaje care decurg din securitatea sporita pe car e o ofera pentru banca. precum si bancile care au acordat credite. . intrucat este platibil numai unei persoane determinate. a existentei disponibilului in cont curent. . care acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata. .cecul nominal: are drept caracteristica indicarea numelui beneficiarului. . Cecul cu barare generala poate fi platit numai altei banci sau unui client al bancii platitoare. ori alt termen echivalent: bararea este speciala. De asemenea. Bararea este generala daca nu se scrie nimic sau se scrie “banca”. in momentul prezentarii. in principal. sau nu. Cecul cu barare speciala poate fi platit numai bancii inscrise intre linii sau numai unui client al bancii platitoare.cecul barat: se diferentiaza prin trasarea de catre posesor sau tragator. Banca platitoare care nu respecta cu strictete normele legale privind cecul barat raspunde de paguba cauzata pan a la concurenta valorii cecului.cecul acceptat: se caracterizeaza prin confirmarea de catre banca. a doua linii paralele sau oblice pe fata cecului. daca este trecuta denumirea unei banci. asigurand beneficiarul ca cecul se va plati la prezentare. a caror denumire indica rolul ca instrumente de plata si credit. daca numele aceleia este inscris intre linii. dupa cum intre linii este inscris. de trei cauze majore: nesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata acesteia.5. Riscurile afecteaza pe beneficiarii instrumentelor de plata. incapacitatea de plata a partenerului. Riscurile in sistemele de plati si managementul acestora. Riscuri exista in toate tipurile de instrumente de plata si in ansamblul sistemului de plata si decontare si sunt determinate. Bararea poate fi generala sau speciala.cecul de virament (sau de decontare): se utilizeaza pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului in contul beneficiarului. astfel: .

case de schimb valutar Documentele primare întocmite pentru efectuarea operaţiunilor de casă sunt: a) încasări  foaie de vărsământ cu chitanţă prin care clientul băncii depune o sumă de bani în numerar  ordinul de încasare – document intern folosit pentru restituirea de avans spre decontare. Operaţiunile de casă re realizează prin intermediul compartimentului tezaur şi casierie din cadrul fiecărei subunităţi bancare. În cadrul acestui compartiment în funcţie de volumul încasărilor şi plăţilor în numerar se organizează: .case de circulaţie cu case operative de încasări şi plăţi în lei şi devize şi de vânzare a imprimatelor . salarii neridicate în termen şi alte sume. Operatiunile de casa desfasurate in cadrul bancilor comerciale. conform normelor interne ale fiecărei bănci . vânzări de imprimate.Riscurile cele mai des intalnite in sistemele de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de lichiditate si riscurile operationale. contravaloare servicii de fax şi telefon realizate în contul clientului  borderou însoţitor cu chitanţă utilizat în cazul depunerii de numerar în genţi sigilate urmând ca numărarea să se realizeze ulterior conform convenţiei încheiate b) plăţi  cec pentru ridicarea numerarului – titularul de cont dispune băncii plata unei sume în numerar  OP – document intern prin care se eliberează numerar reprezentând avans spre decontare. 17.case speciale pentru operaţiuni cu metale preţioase .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful