Eseul

Eseul este tipul de text situat la graniţa dintre literatură şi filozofie: reprezintă o lucrare in care este tratată o temă literară, filozofică, istorică etc. Termenul eseu provine din lb.Franceză însemnând încercare, tentativă. A fost utilizat pentru prima dată in 1580 de către eseistul francez Michel de Montagne. Eseul propune o viziune subiectivă a unui scriitor care încearcă să-şi impună şi să câştige adepţi în legătură cu o părere personală. Eseistul nu enunţă adevăruri general valabile, ci ridică probleme pentru care propune soluţii, fără a încerca să le transforme in realităţi. Primul eseist român a fost Alexandru Odobescu cu eseul „Pseudo Kineghititos ”(„Fals tratat de vânătoare”). Alţi eseişti români :Mircea Eliade, Lucian Blaga, Emil Cioran, G.Călinescu, Paul Zaripopol, Eugen Lochinescu. În perioada contemporană :Alexandru Paleogol, Horia Roman Papavievi, Gabriel Luceanu, Nicolae Manolescu.

Textul Argumentativ
Textul argumentativ are drept scop demonstrarea unui punct de vedere personal şi convingerea unui număr cât mai mare de cititori in privinţa validităţii acestui punct de vedere. Structura : I.Ipoteza pe care o mai numesc teză sau premisa-ideea centrală a textului ce urmează a fi demonstrată : "Consider că...." ; "Dupa părerea mea...." ;"Din punctul meu de vedere....". II.Argumentele : 1. să le emit ; 2. să susţin argumentele. Ierarhizare :-în primul/al doilea rând ; pe de o parte/pe de alta parte, cel mai important argument,dar nu în ultimul rând. -deoarece, pentru că, astfel încăt, căci, precum, prin urmare, în consecinţă. III.Concluzie : reluarea nuanţată a ipotezei-în concluzie, deci, in consecinţă, aşadar. Mijloace de persuasiune : -folosirea exemplelor, proverbelor, zicătorilor, maxime, citarea unor personalităţi, întrebarea/invocaţia retorică, adresarea directă.

Monologul
Monologul reprezintă vorbirea neîntreruptă a cuiva,vorbire care nu cere în mod obligatoriu prezenţa unui receptor prezent sau precizat. Forme ale monologului: 1.Descrierea orală-discurs descriptiv(funcţia referenţială); 2.Argumentarea orală-discurs argumentativ(funcţia conativă); 3.Povestire orală-discurs narativ;

Comunicarea verbală trebuie să fie completată de vorbire paraverbală şi de comunicarea nonverbală(gestică. Pentru a se realiza comunicare eficientă. a persoanei intervievate. .Adecvarea la situaţia de comunicare. dramatice.Text nonficţional.mimică).ci pe acela care este intervievat.Scopul textului:-informativ -delectabil→rezultat al viziunii subiective(dat de prezenţa implicării afective). ţinând seama de auditoriu.Reporterul trebuie să evite intrebările care conţin deja răspunsul sau pe acelea care permit răspunsul DA/NU. monologul trebuie adecvat la situaţia de comunicare. trebuie respectate normele limbii. 3. 2. relaţia existentă între vorbitor şi receptor . Limbajul să ţină seama de : vârsta auditorului.Reporterul nu trebuie sa se evidenţieze pe sine. caracter real(referent din realitate) . 2. „Reguli” pentru a fi un bun reporter : 1.Stabilirea unei teme şi a unui subiect. ca formă de comunicare devine mod de expunere în texte epice. 3.Documentarea minuţioasă asupra persoanei care urmează să fie intervievată. numărul de persoane. 4.Se realizează pe baza unui dialog.Monologul .se conturează imaginea unor persoane şi nu personaje : -întâmplări reale. de context. -sunt căutate adevăruri istorice. Interviul Trăsături : 1. 5.

anecdota. caută un adevăr particular care tinde spre general . specii : jurnal. expresivitate voluntară .stilul comun. caracter imaginar . 4. 4.TIPURI DE TEXTE I.căutată . 3.Nonficţionale ~Trăsături : 1. prezintă persoane care tind sa devină personaje . 5. prezintă persoane şi nu personaje .instrucţiunile. forma de organizare funcţională .scrisoarea. forme funcţionale de organizare a enunţului . TIPURI DE TEXTE :-descriptiv . stil artistic. 3. II. 5. specii – literatura beletristică . III. -argumentativ . 2. -informativ .memorii. memorialistica. 5.legea. caracter real . forma expresivă căutată de organizarea enunţului .itinerariul. solemn .eseul . caracter real .memoriile.ilustrând. -narativ . specii : eseul. 2.de regulă.scrisoarea. 6.Ficţionale şi artistice ~Trăsături : 1. 4.memorialistica. expresivitate voluntară. caută un adevăr poetic general . expresivitatea tinde spre zero sau este involuntară. . 3.anecdota.ficţional .jurnalul. 2. pune in mişcare personaje şi nu persoane . 6.De graniţă ~Trăsături : 1.

a timpului şi spaţiului. ~planuri temporale .descrierea poate fi plasata oriunde in text şi are diferite roluri : -crearea atmosferei. -pauza descriptivă .persoane.figuri de stil (in descrierea literară). tipare de structurare : ~planuri fundamentale .imaginea reală este filtrată prin sensibiliatea scriitoruluisubiectivitatea.comparaţii . -particularităţi de limbaj . -perspectiva privitorului şi mărcile subiectivităţii (în funcţie de criteriul literar/nonliterar) .portretul.catalogul de produse.descrierea ştiinţifică ) . ~planuri spaţiale . descrierea poate fi făcută oral sau scris . -in finalul unei naraţiuni evidentiază semnificaţia deznodământului sau realizează simetria/circularitatea epicului. dar şi în texte nonliterare (fragmente din cărţi/articole de geografie. din punct de vedere stilistic apar serii de enumeraţii.descendenţa . -modalitatea-panoramică.antiteza.fizică.iar in textele literare apar şi metafora. . Elementele unei descrieri : -„obiectul descris ” .prin atribute şi specificări . -descrierea explicativă . si determinanţii săi).focalizată.panorama.portretul de presă. -imaginile artistice dominante.fenomene.natura moartă). poate apărea in texte literare (tabloul literar. Desosebirea majoră între descrierea ştiinţifică şi cea literară : -în descrierea ştiinţifică se urmăreşte exactitatea prezentării obiectului/fiinţei-obiectivitatea . sau a personajelor . -în descrierea literară .atributul/atributiva pentru obiecte statice.ironia. ~planuri comparative .intr-o ordine şi într-un limbaj      specific domeniului căruia îi aparţine aspectul infăţişat .epitete.istorie.TEXTUL DESCRIPTIV  crează impresia de static . complementul/completiva de mod pentru obiecte dinamice .câmpuri lexico-semantice. In literatura artistică.anunţul. -poate apărea descrierea de tip portret .ascendenţa.  prezintă trăsături ale unor obiacte. din punct de vedere lingvistic se remarcă frecvenţa grupului nominal (subst.prezentarea mediului. -funcţiile descrierii .fişa tehnică. este organizat spaţial.

Când există expresivitate .reclame (f.emotivă (destul de rar). Texte cu caracter informativ : -legi.decrete . involuntară. conativă. de obicei . referenţială este insoţită de cea conativă). -anunţuri.ordonate.lipsesc figurile de stil .in care cuvintele sunt utilizate mai ales cu valoare denotativă.TEXTUL INFORMATIV Constituie un enunţ neutru. .Din acest motiv funcţia emotivă este slab reprezentată. Limbajul este denotativ . fatică (prin care se asigură menţinerea contactului între E şi R ) .cuvintele sunt folosite cu sens propriu/de bază. Funcţia dominantă este cea referenţială (informativă) pe lăngă care pot apărea :f.ştiri. aceasta este .

4.imperativ la verb .Poetică(Estetică)Emiţător Destinatar -F.Referenţială-(Denotativă) Mesaj -F. 3. 2. -lungirea emfatică a sunetelor. 5. devenit el însuşi obiect de descriere.Funcţia conativă (persuasivă/retorică) orientează enunţul către destinatar (receptor).Funcţia fatică-asigură menţinerea contactului dintre E şi R. -intonaţia exclamativ-interogativă.FaticăCod -F.Funcţia referenţială(denotativă/referenţială)-este orientată spre referentul mesajului.Enunţurile conţin fraze care atrag atenţia destinatarului sau confirmă faptul că el rămâne in continuare atent. -participarea afectivă a vorbitorului la enunţ . -intonaţia interogativ-exclamativă .Enunţurile sunt caracterizate de : -prezenţa interjectiilor . . -persoana I la pronume şi verbe . Enunţurile sunt caracterizate de : -persoana a II-a la pronume şi verb .Emotivă-F.Funcţia emotivă(expresivă/interjectională)-este centrată asupra emiţătorului şi are ca scop exprimarea atitudinii vorbitorului faţă de conţinutul enunţului. -vocativ la substantiv .MetalingvisticăFuncţiile Limbajului 1.Conativă(expresivă) (persuasivă) Contact -F.Funcţia metalingvistică-enunţuri care transmit informaţii despre un anumit cod.Metalimbajul sau limbaj despre limbaj : Ex :„Dar” este o conjucţie însa „dar” este şi substantiv însemnând cadou.este specifică enunţurilor neutre-informative.Componentele şi funcţiile actului de comunicare Schema comunicării (Roman Jakobson) : Context(Referent) -F.

Ex :-poezia epică(enunuţuri preponderent expozitive.Funcţia poetică(estetică/literară)-este funcţia predominantă a artei verbale şi e centrată asupra mesajului. limbajul copiilor. 6.Explicaţiile pot privi argourile.formula la persoana aIII.funcţia poetică este insoţită de funcţia emotivă) . -poezia liric-adresativă/retorică-enunţuri la persoana aIII-a-funcţia poetică o implică şi pe cea conativă.Nu apare izolată in text. corectitudinea unor forme gramaticale.a apare funcţia poetică dar o implică şi pe cea referenţială) . TEXTUL ARGUMENTATIV . -poezia lirică(enunţuri la persoana I. decodificarea unui alt cod.

b)Examenul critic-trecerea in revista a argumentelor pe care se sprijină teza. . 3-Concluzia-intareste ipoteza care este reluata nuantat(in cazul in care argumentarea a demonstrat teza enuntata initial)/contrazice ipoteza(daca argumentele au demontat teza initiala). prin urmare .la inceputul textului sau in concluzia de la sfărşitul textului. avand in vedere faptul ca. Se spelează la argumente logice care permit raţionamente de tip inductiv(particulargeneral) sau raţionamente de tip deductiv(generalparticular). incat . x sustine ca. de exemplu .. in concluzie .. Poate fi formulată : -explicit. 4-Argumentatia de combatere a unei teze-etape: a)Adeziunea/confirmarea – preia teza pentru a reusi demontarea ei.cu siguranta ca.se pot prezenta intămplări sau se pot face comparaţii care să scoată in evidenţă ideea sustinuta... c)Confruntarea-compararea a doua argumentări. Funcţia predominantă a limbajului unui text argumentativ este cea conativă (persuasivă/retorică).reflecţii etc).Se soldeaza cu exprimarea unui punct de vedere personal. asadar . faptul se explica prin . ca sa etc. Se utilizeaza cuvinte/constructii persuasive ca:in mod sigur . in cazul textului scris). este aşa.deoarece.... .maxime..arătând puncte de vedere convergente/divergente. .privitor la valabilitatea opiniei exprimate..probabil ca..proverbe.evaluarea argumentelor. spre deosebire de .. in primul rand .după care se propune o noua teza ce va fi argumentata. Strucutra textului argumentativ: 1-Enunţarea ipotezei(teza)-ideea susţinută/apărată de autor in textul său ...ARGUMENTAREA-mijloc prin care se susţine/se demonstrează un punct de vedere la o anumită temă.. la fel ca ..Se pot da exemple.potrivit opiniei lui y.. îmi place.. este gresit... -intarirea argumentului/persuasiune: pentru ca . .... d)Respingerea-examinarea fiecărui argument in vederea contestării lui. este evident/limpede/clar . Implica şi funcţia emotivă (expresiv-interjecţională) pusă in evidenţa prin exprimarea atitudinii vorbitorului faţă de opinia emisă.De asemeni se folosesc argumentele autorităţii (citarea unor personalităţi.fiindcă.. deoarece .. 2-Argumentarea(demonstraţia)-enunţarea argumentelor pro şi/sau contra ipotezei şi susţinerea lor. . Conectori folositi pentru marcarea părţilor gramaticale argumentaşiei si pentru exprimarea unei aprecieri: -formularea argumentului:cred că .. -se deduce din intentia intregii argumentări.. care conferă unitate şi coerentă demonstraţiei. Scopul comunicării este de a convinge/de a persuada interlocutorul(cititorul .

citarea unor personalităti. II. folosirea expresiilor verbale impersonale.maxime.Sustinerea argumentelor III. adresarea directă.zicatori. Structura I.invocaţia retorică. folosirea pers I plural.Emiterea argumentelor. 2. argumentul autoritatii. intrebarea. Argumentele  1. Concluzie reluarea nuanţată a ipotezei. Mijloace de persuasiune: folosirea exemplelor. proverbe.Textul argumentativare drept scop demonstrarea unui punct de vedere personal si convingerea unui numar cat mai mare de cititori in privinta validitatii acestui punct de vedere. Ipoteza teza/premisa/ideea centrala a textului ce urmeaza a fi demonstrata. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful