Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau izolati de celelalte parti ale lumii, acestafiind cauza .

prlncipalii a faptului ca tehnologia lor s-a dezvoltat relativ incet. Dar au creat civilizatii, au construit ora$;e marl $;i au facut progrese importante in arJe $;i in $;tiinta.

p

rimii

locuitori

ai

Americii

au

sosit

aici

probabil

cu

20

de

mii

sau

40

de

mii

de

ani in u~. Cu toate eforturile depuse de arheologi, nu se poate stabili o data mai exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii au luat In stapanire partile nelocuite ale pamantului ~i probabil ca atunci au migrat primii oameni In America, prin "podul" existent in vremea aceea lntre Siberia ~i Alaska. Dezvoltare izolati Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de apa a pamantului era lnmagazinatlln calotele de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai scazut fata de nivelul de azi. Primele popoare ale Americii au fost probabil vanatori care au trecut pe istmul intercontinental urmarind vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au populat Intregul continent, ~i au ajuns la extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn de Foc. Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit calotele de gheata, a disparut istmul, ~i continentul era despartit de Asia de Stramtoarea Bering. Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sosit pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i

In Groenlanda, oceanele au despa:rtit popoarele Americii de schimba:rile produse In alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat 1n mod independent, izolate de restul lumii. Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia ba:~tina~a: Americii n-a reu~it sa: ajunga: la un a nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu
O La SO de km spre nord de Ciudad de Mexico se afla ruinele primului ora~ mexican Teotihuacan. Este un ansamblu de piramide, palate, locuin~e ~i ateliere, care s-au construit dupa sute de ani de la decaderea imperiului olmec. Cel mai mare monument, Piramida

O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din piatra, de olmeci, in Mexicul de Est. in America Centrala civiliza,ia cea mai veche cunoscuta este cea a poporului olmec, care a inflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n. inventarea rotii ~i a scrierii cu litere. Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa, tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost "rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul al XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli. Din aceste cauze societ~tile Americii difereau foarte rnult de socie~tile europene sau de cele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lte aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister. Ba~tina~ii Americii Cristofor Colurnb a crezut c~ prin traversarea Oceanului Atlantic a ajuns In India, ~i pe b~~tina~ii lntalniti i-a denurnit indieni. Ei poarta ~i azi aceas~ denumire n~scut~ dintr-o eroare. in realitate indienii nu apal1ineau unui singur popor. Aveau unele tr~s~turi commune: piele rnaronie-ro~iatic~, porneti proerninenti, p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cum a constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa rnare a grupei sanguine B. Dar statura ~i aspectul general erau foarte diferite, vorbeau peste o
C)"

care l-a construit.

la campii. 96 . case Si ateliere. Cu toate dimensiunile lor mari. bazalt Si obsidian (ultimele dou~ sunt roci vulcanice). dar locuitorii permanenti nu puteau fi mai mul. Cea mai mare constructie a orasului. Centrul sau se afla lntr-o zona de padure tropicala mla~tinoasa-de nelnteles de ce pe acest teritoriu ostil au construit imense centre de cult asemanatoare unor ora~ecu movile de pamint artificiale uria~e. pan~ azi templele din lemn au disp~rut. care se baza pe cultivarea porumbului. -jaguari. iar in California pescari. cu toate c~ dupa perioada olmeca a aparut imediat o fonrul a scrierii In hieroglife.CIVILIZATIILE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD O Templu maya~ construit in stilul clasic t3rziu in 987 e. Aceasta ~i datorit. Aceste construc. n. s-a extins in mare parte a Americii Centrale Si pe litoralul Oceanului Pacific.ti de catevasute de preoti Si slugile lor. apoi dupa 400 de ani. Indienii Americii de Nord au devenit agricultori la marginea preeriei. n. e. la mla~tini.ii serveau ca centre de cult. In secolele urm~toare apar din nou constructii monumentale. din cauze necunoscute. aceste centre nu erau orase adev~rate. m 1492 Cristofor Columb a ajuns in Lumea Noua. Societatea Olmeci Dintre civilizatiile americane cunoscute cea mai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est. scU[pturifantasticeSi zei olmeci dovedind ca mostenirea lasata de aCestpopor a dainuit in America Centrala ca d traditie putemica Si continua.desi In timpul ceremoniilor religioase se adunau aici o mare multime de oameni. s-au ocupat de agriculturn. vanatori. cioplite din piatr~. Cultura olmeca s-a format In jurul anului 1200 1. dar s-au p~strat monumentele olmece uriase. s-a Inaltat primul oras adevaratIn America. palate. Cei care s-au stabilit mai la sud. In lnalta Si fertila Vale Mexicana. Si pana In anul 800 1. De cele mai multe ori reprezentau animale. In jurul anului 150 era noastra. ale caruic strazi rectangulareformau o grila p~trata.I de limbi. sut. la tundre ~i la p~duri tropicale. acvile. Si sculpturi de dimensiuni mai mici executate din jad.Itile indiene sa se adapteze la munti. pana azi nu s-a descoperit Inca scrierea olmeca. Aici au aparut culturi dezvoltate. obligand societ. pana azi nu s-a reusit identificarea poporului care a construit acestansamblu imens de piramide. dintre care unele erau in perioada de inflorire cind. pe virful carora odinioara se aflautemple.I faptului ca multitudinea mediilor inconjuratoare a marit diferentele.a'declzut: Totusi. Popoarele "indiene" difereau unul de altul mult mai mult decat popoarele Europei 1n orice moment al istoriei. pentru ca s~ devin~ Si mai i:ngrozitoare. La 50 de kIn Nord-Est de actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele Teotihuacanului. in Uxmal in Mexic. aveau obiceiuri. la Nord de teritoriile olmece. e. Cu cateva sute de ani mai tarziu. rechini -lnzestrate cu tr~s~turi omenesti. Pe de alta parte. n. traditii ~r culturi foarte diferite. in doua zone s-au format culturi dezvoltate: in America Centrala (cuprinzind ~i partea centrala ~i de sud a MexiculuO ~i in America de Sud m zona lantului muntos a Anzilor .

a c~ror viat:! a fost condus~ de religie. deoarece maya~ii utilizau o fo~ de scriere in hieroglife descifrabil~. are o in~ltime mai mare de 60 m. sculptand figuri mistice supranaturale cu forme fantastice ~i infrico~~toare. Istoria lui este un mister. aflat pe teritoriul statului Peru de azi la 80 de km spre nord de Cuzco. Mai tarziu. Meseria~ii au continuat traditia central-americarul. deoarece ~i dup~ multe sute de ani de la dec~derea lui dornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai.iilor. Marea majoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilor erau acoperite de p~duri tropicale. Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat. parul ce in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~ dispara cu totul. Se cunosc mai multe lucruri despre societatea maya~~. Piramida Soarelui. ~i unde se afl~ azi Guatemala.O Capitala azteca Tenochtitlan a fost construita pe o insula. Dupa unii istorici a avut 250 de mii de locuitori. pe pintenul de p~mant larg care se intinde 97 . Aceasta a fost cea mai importanta realizare a aztecilor in domeniul construc. posibil sub influenta cuceritorilor tolteci sositi din Mexic. Cugetul lor se invartea in jurul timpului. n. dar aceste cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a intocmi calendare complicate pe milenii intregi. pana in secolul al XV-Iea s-a transformat intr-un ora~ mare. conchistador spaniol. Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-a devenit deosebit de rafinat:l. Machu Picchu. nu cu mult dupa sosirea lui in Lumea Noua. Aceasta este dovedit de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de astronomie ale maya~ilor. dupa al. Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult dupa invazia spaniola. Trebuie s~ fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i impiedicarea reaparitiei vegetatiei. ~i m~surarii lui i-au conferit semnificatii religioase deosebite. Dup~ dec~derea culturii maya~e. adanc 1n Marea Caraibelor.ii 500 de mii. centrele lor. l-a distrus in totalitate in 1519. 1ncat numai 1n zilele noastre s-a reu~it descoperirea lor. primii locuitori s-au stabilit aici in cca. utilizand doar unelte din lemn. reprezentand animale cu tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~" (300-800 e. din civilizatia lor a disp~rut avantul creator. 1325. Se intindea pe un grup de insule legate de uscat prin istmuri artificiale.). ora~ele au fost inghitite de p~durea tropical~ 1n a~a fel. deoarecenu a rnmas nici un indiciu despre formarea lui. ~i maya~ii au preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~ razboi zeilor. ~isigur sunt 1nc~ multe lucruri nedescoperite. Fernando Cortes. dar cultura lor tot mai anemic~ a rezistat. Performan1ele maya~ilor Chichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti cu un grad de organizare ridicat. Teotihuacan era sigur un centru comercial important ~i un ora~ sfant. Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan. ~i scrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~i date despre istoria lor. despre viata lui ~i nici despre distrugerealui defmitiv~ in iurul anului 700 e.n. O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor. Hondurasul ~i Belizele.

} pl. cu toate ca nu cuno~teau nici o forma a scrisului. Ei s-au stabilit aici in jurul anului 1300.}~tina~e ale Americii. ~i ca urmare formau o comunitate in permanenta stare de ra.}teasc. Inca~ii au fost mari me~teri constructori.puteau informa despre evenimente In centru.}tile de domiciliu. ~ ~ "~ ] 0} -0 " " ~ Ji ~ .) ~i alte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu. Aproape sigur c. Confectionau tesaturi colorate.} In jurul anului 1000 In America au sosit vikingii.} bunei organiz. De aceeaaveau nevoie continuu de prizonieri de razboi noi in scopul sacrificarilor. care erau cioplite cu exactitate milimetric~. altii 1n schimb accentueaz. s.}si localit.} a ~vut urm.}ri.} pentru st:Ipani.} cu ajutorul nodurilor legate pe fire colorate.}ri a statului puternic ~i a sistemului de distributie a alimentelor. un calendar magic aztec. Vointa trimite instructiuni detaliate. Se puteau . Poate s-ar fi extins ~i rnai departe daca nu soseau spaniolii. Deoarece de victoria Soarelui depinde existen~a lumii.}toare. maya~e ~i aztece. se . Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiile mo~tenite din trecut.} fac. cu atata exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui cutit. care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege.}rturie.ie constituita din luptatori ale~i aveau menirea sa prinda prizonieri pentru sacrificii umane. Aparitia europenilor 1n Lumea Nou.} serviciu militar. Nu puteau p. Centrul imperiului era legat cu tinuturile sale cele mai indepartate prin drumuri bune. in unele cazuri erau sacrificati mii de oameni deodata. .}r. iar ruinele capitalei lor. argint ~i alte metale. ~i in doua secole au reu~it subjugareatuturor triburilor din America Centrala. Din aceastacauza. bine pus la punct.} natura lui agresoare. La constructii utilizau blocuri de piatrn.2 E " ~ " ~ ~ :0: ':1 " 9 . Severitatea domniei incase Oamenii simpli erau sub un control' ~i o supraveghere strict. avand o lungime de mai multe mii de kilometri ~i pe posturile desemnate stateau pregatiti curierii. trebuiau s. care au gasit aici o "civilizatie azteca".}ri catastrofale asupra aztecilor. care trniau 1n apropierea coastelor oceanice. Aproape siniultan cu extinderea azteca ~i inca~ii au creat propriul imperiu. Aceasta forma. inca~ilor ~i a tuturor popoarelor b. dar ei au organizat imperiul cu a minutiozitate exemplara.E i 1-- ii ~ " . Cuzco. Dar acest episod istoric nu a avut urm. locuitorii Anzilor creau suprafete agricole..}r.} impozite. ca marele Imperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. datorit. Nu la fel s-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a lui Cristofor Columb dup. pe care le Intareau cu piatra ~i folosind un sistem de irigatie dezvoltat. Prin crearea unor terase mari In versantii muntilor. O Cu. Cea mai mare realizare a aztecilor a fost fondarea capitalei lor Tenchtitlan. 1n schimb trniau In sigurant.}. n. in realitate a fost ora~ullagunelor -plin de caiace-cu piramide ~i temple uria~e ~i cu un comert dezvoltat. cu toa~ amploarea lui ~i cu toata forta sa militara iniperiul aztec era foarte vulnerabil. in America de Sud.} mortar. Manerul incrustat reprezinta un membru a ordinului Acvila.CIVlLIZATllLE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD O Dupa credin~a aztecilor in fiecare zi Soarele trebuia sa ca~tige lupta cu Noaptea. Ca ~i aztecii. Popoarele subjugate urau dominatia azteca nemiloasa.}. pe langa cultura din munti existau ~i alte culturi. Au avut totu~i o scriere in hieroglife. au devenit s~panii acestora. vase de lut ~i obiecte artizanale din aur. adic. Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie binef. La stanga: o figura imbracata in pielea unei victime jupuite reprezinta simbolul porumbului in coacere. erau datori cu corvoad. cu ajutorul codului kipu. gata sa preia ~i preda informatiile ca la ~tafeta. cum arata exemplul alaturat. Ora~ul a fost construit pe insulitele lacului Texaco ~i comunica cu uscatul prin largi istmuri artificiale. numai prin succesele lor militare § " 3 ~ -& ~ la mijlocul statului Chile. Imbinate Intre ele f. care au venit probabil din nordul Mexicului. nu au descoperit scrierea alfabetica.} s-au stabilit In Newfoundland. in Valea Mexicana toltecii au fost schimbati de azteci.~i ei trecusera printr-o perioada de dezvoltare lunga.}c. precum ~i ale ora~ului montan Machu Picchu stau m. Sacrificiile aztece La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la dimensiuni inimaginabile. ~i pentru o scurt:l perioad.} traversarea Atlanticului. insa aveau cuno~tin~e profunde de matematica ~i de astronomie.5ase pare ca aztecii n-au imbogatit cu mult civilizatiile centralamericane.: "' \:1 a intre timp s-au desfa~urat razboaie ~i mi~tiide popoare. acesta trebuie hranit cu sange ~i cu inimi umane (in partea dreapta).A.it de jertfire aztec.zboi. O Oricat de dezvoltate au fost civiliza~iile olmece.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful