Atributiile Presedintelui Romaniei

Constituantul din 1991 s-a pronuntat in favoarea formei de guvernamant republicane si a optat, in acelasi timp, pentru republica semiprezidentiala. Caracterul semiprezidential al republicii este rezultatul receptarii in sistemul constitutional romanesc a modelului de alegere a sefului statului in sistemele prezidentiale, precum si a modalitatilor de raspundere politica a Guvernului fata de puterea legislativa, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva si intruneste, in aceasta calitate, prerogativele esentiale ale acestei puteri ce revin, prin definitie, sefului statului. Ca model de organizare a puterii executive, Constituantul roman a institutionalizat modelul executivului bicefal sau dualist. Potrivit acestui model, puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si Guvern. Intre atributiile acestei din urma autoritati publice si cele a institutiei prezidentiale exista demarcatii clare. In sistemul

Rolul Preşedintelui Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)

Alegerea Preşedintelui Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...] Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României)

Durata mandatului Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 - Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României

Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României. de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. (Articolul 84 .Constituţia României) Actele Preşedintelui In exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat. de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.Constiţutia României) POLITICA INTERNĂ . mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. prin care se încalcă prevederile Constituţiei. interimatul se asigură. (Articolul 99 . Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. după consultarea Curţii Constituţionale. de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce.Constituţia României) Suspendarea din funcţie In cazul săvârşirii unor fapte grave. desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice. Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. neîntârziat. Competenţa de judecata aparţine Curţii Supreme de Justiţie. aprobarea înfiinţării. respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării. instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă. (Articolul 96 . în ordine. de demitere din funcţie. Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. se contrasemnezază de primul-ministru.pentru înaltă trădare. în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. cu votul a cel puţin doua treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor.Constituţia României) Interimatul funcţiei Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile. (Articolul 97 . Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României. acordarea gradului de mareşal. în condiţiile legii. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată.Constituţia României) Vacanţa funcţiei Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie. precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare. nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. în şedinţă comună. acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României. (Articolul 95 . la cunoştinţă Preşedintelui.

.

(Articolul 89 . Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul. (Articolul 106 . (Articolul 88 .Constituţia României) Promulgarea legilor Legea se trimite. Preşedintelui României. Înainte de promulgare. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. pe unii membrii ai Guvernului. (Articolul 85 Constituţia României) Primul-ministru. în faţa Preşedintelui României. promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. Parlamentul poate fi dizolvat o singură data. asigurarea ordinii publice şi. (Articolul 77 Constituţia României) Dizolvarea Parlamentului Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare. o singură dată. jurământul de credinţă. miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual. Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern.Numirea Guvernului Preşedintele României desemneaza un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. spre promulgare. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului. în alte situaţii. reexaminarea legii.Constituţia României) . Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă. Presedintele revocă şi numeşte. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă. (Articolul 86 . În cursul unui an. apărarea tarii.Constitutia României) Mesaje Preşedintele României adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.Constituţia României) Consultarea Guvernului Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.Constitutia României) Participarea la şedinţele Guvernului Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politca externa. (Articolul 103 Constituţia României) Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două solicitari de învestitură. Preşedintele poate cere Parlamentului. (Articolul 87 Constitutia României) Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. la cererea primului-ministru. (Articolul 87 . Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. la propunerea primului-ministru.

semnate de Preşedintele României. Guvernul ia măsuri pentru iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale care se încheie în numele României. mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate.Legea 4/1991) SIGURANŢA NAŢIONALĂ FORŢELE ARMATE Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. respectiv denunţarea tratatelor încheiate în numele României.Legea 4/1991) Preşedintele României. primului-ministru. ministrului afacerilor externe.POLITICA EXTERNĂ Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României. în termen de 60 de zile. se fac pe baza împuternicirilor date de către Preşedinte. (Art. Preşedintele. (Art. în cel mult 5 zile de la adoptare. investite cu sigiliul statului şi contrasemnate de ministrul afacerilor externe. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României. (Articolul 91 . printr-un mesaj. 5 . respectiv de denunţare. în aces scop. desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. El poate declara. (Articolul 92 . acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea. de catre delegatiile aprobate de acesta. încheie tratate în numele României sau poate da împuternicire.Legea 4/1991) Negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale încheiate în numele României.Legea 4/1991) Guvernul informează Preşedintele României şi parlamentul despre orice acord. fără a prezenta depline puteri. acorduri. Numai în cazuri excepţionale. primul-ministru al Guvernului şi ministrul afacerilor externe pot negocia şi semna tratate. 3 . 1 . În caz de agresiune armată împotriva ţării. 9 . (Art. în aceasta calitate. la propunerea Guvernului. convenţie sau alte întelegeri internaţionale pe care le încheie şi care nu trebuie să fie supuse ratificării. Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului.Constitutia României) . se consemnează în instrumentele de ratificare sau aderare. convenţii şi alte întelegeri internaţionale.Constituţia României) Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune. cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.Legea 4/1991) Ratificarea sau aderarea. hotarârea Preşedintelui se supune ulterior apărarii Parlamentului. negociate de Guvern. 8 . şi le supune spre ratificare Parlamentului. el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Art.(Art. Pe baza împuternicirii date de Preşedintele României.

Legea privind organizarea si functionarea S. în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. amiral. (Articolul 23 . în urma audierii celui propus de către comisia însarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. (Articolul 118 . parte componenta a sistemului naţional de apărare. de lege. cu rang de ministru. Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de Parlament. (Articolul 3 . potrivit legii. în şedinţa comună a celor două camere la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori senatorilor. titluri de de general şi condiţiile prevăzute de onoare. c) numeşte în funcţii publice. (Articolul 5 . în întreaga ţară ori în unele localităţi.Legea 39/1990 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii) Consiliul Suprem de aparare a Tarii se convoaca de catre presedintele acestuia. care va prezenta un raport în faţa celor doua Camere ale Parlamentului.Legea 39/1990) SERVICIUL ROMÂN DE INFORMATII Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţionala a României. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune. sau ori de câte ori este nevoie. (Articolul 93 Constituţia României) CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala. (Articolul 6 .) ALTE ATRIBUŢII Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi b) acordă gradele de mareşal. numit de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună.I. (Articolul 1 .Legea privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director. starea de asediu sau starea de urgenţă. .Constitutia României) Presedintele României este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. instituie. de regula trimestrial. el convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.Legea 39/1990) Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si îndruma întreaga activitate a acestuia. la propunerea Preşedintelui României. în d) acordă graţierea individuală.STAREA DE ASEDIU SAU STAREA DE URGENŢĂ Preşedintele României.R. activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Constitutia Romaniei) .( Art. 94 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful