La o noua lectura: MIRCEA NEDELCIU de Alex.

tef nescu
PROZ SCURT . Aventuri într-o curte interioar , nuv., Buc., CR, 1979 (cupr. Aventuri într-o curte interioar , Curtea de aer, Simplu progres, 8006 de la Obor la Dâlga, Coco ul de c r mid , Istoria brut riei nr. 4, Un purt tor de cuvânt, Excursie la câmp, C dere liber în câmpul cu maci, Zgomote, locuri, interferen e..., O traversare, Marie-France în Pia a Libert ii, C l torie în vederea nega iei) * Efectul de ecou controlat, Buc., CR, 1981 (cupr. Nora sau Balada zânei de la Bâlea-Lac, Christian voiajorul (transmisiune direct ), Jenny sau Balada preafrumoasei con opiste, Balada tân rului lup, Ion, fiul de geamba , Buzunare cu pumni, buzunare cu bomboane, M rturisirile doamnei Eva Zai evici c tre chiria ul s u Constantin, Efectul de ecou controlat, Greva de zel, Partida de "taxisauvage", Mesaje (transmisiune direct ), Târgul de animale mici, pe ti de acvariu, p s ri cânt toare..., Maistrul Ilie Razachie î i d concursul, Claustrofobie) * Amendament la instinctul propriet ii, Buc., Em., 1983 (cupr. Povestirea eludat , Tipografi i topografi, Provocare în stil Moreno, La fa a lucrului, O zi cu proz scurt , Amendament la instinctul propriet ii, Voiajul chimic, Calul cu frâu încorporat zburd drept spre inta dinainte stabilit , Ac iunea (romanului) "Black Money", Decalogul, O c utare în z pad ) ? i ieri va fi o zi, proz scurt , Buc., CR, 1989 (cupr. Dansul coco ului, Probleme cu identitatea, Crizantemele din tundr , Tânguire de mior, Ora spre zero, Fahrenheit 91,4°, C l torie în jurul satului natal, Imediat veni toamna, DEX 305, Cât timp e ti invizibil, împrejurarea iunie sau "Fabula rasa", i ieri va fi o zi, Primul exil la cronoscop; primele opt texte sunt grupate în cap. I. C l torie în jurul satului natal, celelalte - în cap. II. i ieri va fi o zi) * Povestea pove tilor genera iei '80, Buc., Nem., 1998 (cupr. i Povestea pove tilor de Ion Creang ). ROMANE. Zmeura de câmpie (roman împotriva memoriei), Buc., Mil., 1984 (ed. a II-a, Buc., Gramar, 1999) * Tratament fabulatoriu, cu o prefa a autorului, Buc., CR, 1986 (ed. a II-a, Buc., All, 1996) * Femeia în ro u, în colab. cu Adriana Babe i i Mircea Mih ie , Buc., CR, 1990 (ed. a II-a, Buc., All, 1997) * Zodia scafandrului, Buc., Comp., 2000 (roman neterminat). * O parte din proza scurt se reg se te în antologiile Arhipelag - proz scurt contemporan (1970-1980), ant. i pref. de Mircea Iorgulescu, Buc., Em., 1981, Desant '83, ant. îngr. de Ov. S. Crohm lniceanu, Buc., CR, 1983 (ed. a II-a, Pit., 45, 2001), Nuvela i povestirea româneasc în deceniul opt, ant. i st. introd. de Cornel Regman, Buc., Em., 1983, Genera ia '80 în proza scurt , ant. de Gheorghe Cr ciun i Viorel Marineasa, Pit., 45, 1998, ca i în cartea lui Al. Th. Ionescu, Mircea Nedelciu - monografie, antologie comentat , receptare critic , Bra ov, Ed. Aula, col. "Canon", 2001. în totalitatea ei, proza scurt a fost retip rit , sub supravegherea autorului, în vol. : Mircea Nedelciu, Aventuri într-o curte interioar , ant. de autor, cu o pref. de Ion Bogdan Lefter i o postf. de Sorin Alexandrescu, Pit., 45, col. "80", seria "Antologii", 1999.

considerându-se victima unei. scriitorii genera iei '80 i-ar consulta pe cititori în fiecare etap a "demersului narativ". c este vorba de o conven ie. în diverse interviuri. admir m arta cu care este creat iluzia de via . înainte de toate. în textele lor c se afl la masa de scris. Unii dintre scriitorii genera iei '80. Poate numai câte un adolescent.Prejudec i în leg tur cu proza lui Mircea Nedelciu Ca i al i autori din genera ia lui. Când citim. preluat de la scriitorii francezi grupa i în jurul revistei Tel Quel. dup ce le-a pus în circula ie. înaintea criticilor literari. iluzia de realitate. în timpul proiec iei unui film. într-adev r. De altfel. înt rindu-i spusele. "alfabetiza i" din punct de vedere cultural. nu v l sa i în ela i! Ceea ce vede i nu e realitate. ci i de un irezistibil comic involuntar. cu o minim preg tire intelectual . dar aproape to i) iau preluat ideile. c au mai multe solu ii etc. le-a retras.i califice el însu i modul de a scrie. Iluzia este tratat ca iluzie de mii de ani.apartenen a la "postmodernism". Sunt doar ni te imagini. de educa ia c ruia nu s-a ocupat nimeni. proiectate pe o pânz . c a trecut vremea în care "instan a auctorial " impunea o anumit versiune. lansat tot de el însu i. mistificarea î i pierde nocivitatea. "denun " caracterul iluzoriu al "realit ii" inventate de un scriitor se afl în situa ia cuiva care. La fel a procedat Mircea Nedelciu ca propagandist al prozei scurte. Nicolae Breban sau Augustin Buzura. i Mircea Nedelciu în primul rând. r spunsuri la anchete.. diver i comentatori au sus inut i ei c Mircea Nedelciu "refuz s se lase dus de uvoiul fic iunii sale i o denun ca atare cititorului" (Paul Dugneanu). A a s-a întâmplat cu teoria sa despre "ingineria textual ". Dar particip în vreun fel cititorul la tribula iile lor? Are vreo posibilitate s intervin ? El doar asist la gesticula ia demagogic a autorilor i constat . Mircea Nedelciu a sus inut. Ionescu (de altfel. c înc nu sau decis ce nume s -i dea unui personaj i nici ce soart s -i rezerve. Al. Cititorii propriu-zi i. Spre deosebire de ace ti scriitori-dictatori din trecut. nu ne substituim naiv personajelor c r ii. i aceast tez este de nesus inut. iar "receptorului" nu-i r mânea decât s o accepte. El pretindea. creându-le. stabilind cu ei o rela ie "interactiv ". Tehnologia construc iei de texte Sunt i idei pe care Mircea Nedelciu. tie bine c intr într-un spa iu fictiv. pasiv. texte teoretice." Fiecare cititor. apoi. cu o pozi ie altfel greu . cu ajutorul unor trucuri. "demistific ". Cine "demasc ". Chiar i cel mai recent exeget al prozei lui Mircea Nedelciu. Mircea Nedelciu a avut grij s . pl cerea lecturii tocmai pe cunoa terea regulilor jocului se bazeaz . mai confund realitatea creat de scriitor cu realitatea. din comoditate sau din snobism (nou-venitul intimida cu aerul lui de agent al ultimei mode literare). Dup ce a prezentat-o. cititorul ar putea chiar s se supere. teorie care a adus întregii lui genera ii supranumele de "textuali ti" (transcris "textili ti" în pamflete). ar începe s strige: "Fra ilor. c vrea s îi elibereze pe cititori de mistificarea la care îi supun de sute de ani scriitorii. Th. explic . mistific ri. ani la rând. un fin analist) laud "demistificarea" întreprins programatic de prozator: "O dat dezv luit ." Ideea este nu numai fals . de când exist literatura. cu mare insisten . Dac ar fi lipsit de umor. nu fac niciodat o asemenea confuzie. dându-le posibilitatea s opteze pentru o variant sau alta. intrând intempestiv într-o sal de cinematograf. Strategii genera iei descoperiser între timp o mai bun formul de promovare a literaturii optzeciste . c ace tia i-au continuat nara iunea tot cum au vrut ei. Alt idee fals în leg tur cu Mircea Nedelciu.. iar criticii literari (nu to i. ca pe un gen superior romanului (pentru a minimaliza meritele unor romancieri ca Marin Preda. c el "demasc iluzia realist " (Constantin Sorescu) etc. este aceea c proza lui promoveaz o rela ie democratic între scriitor i cititor. când deschide o carte.

prozatorul nu g se te altceva mai bun de f cut decât s conjuge la toate cele trei persoane. v doresc s n tate!. . alternarea planurilor temporale. procedeaz ca un tehnician dintr-un laborator de fonetic . înregistrând pur i simplu limba str zii: ".. în proza sa scurt . Mircea Nedelciu face deliberat vizibile procedeele literare folosite. inserarea de citate.... Efectul de ecou controlat.. Suntem departe de O zi din via a lui Ivan Denisovici. bre.. chiar versificarea nara iunii.. cu plov ru la..... c ruia îi lipsea îns sim ul artistic.. e c-un co d..la.. Povestea pove tilor genera iei '80.? la.. tot felul de tehnici narative de genul celor descoperite sau redescoperite de succesorul lui optzecist... 1979. Dracu s te blesteme la toat lumea s n toas . care." " i numai cu câteva ore în urm înc î i mai aranjai p tura pe patul de fier.O cafea aici.. Dup ce iese din închisoare i se a az la masa de scris pentru a "povesti" cum a fost acolo. dar nu i talent literar... b . a ie it chiar p u acu. transcrierea fidel a limbii orale i. la cuu..grupat în volumele Aventuri într-o curte interioar ... f r gra ie. i Caragiale (f r s fac parad de textualism sau postmodernism) folosea.ca i în cazul altor reprezentan i ai genera iei '80 . cu talent literar.. un b iat p'acolo. Dar.un copil.. cum ar fi trecerea verbelor de la persoana întâi la persoana a doua sau a treia. Nu întâmpl tor Mircea Nedelciu se declara încântat de performan a lui Georges Perec de a fi scris un roman din care lipse te cu des vâr ire litera e i apoi a altui roman în care e reprezint singura vocal existent în cuvinte. . greoaie. Luna de miere a rela iei cititor-autor Spiritul ludic nu este condamnabil. Mircea Nedelciu. reetichetate ulterior drept "texte".." etc.. poate deveni la fel de plictisitoare ca solemnitatea. .. în sine. Metode mult mai subtile de provocare a emo iei de c tre scriitor nu intrau în vederile lui. 1989. de o limb vorbit reconstruit .de clintit în ierarhia literar ).Cu pl cere. având i el spirit de observa ie i perspicacitate. un gen mai norocos decât romanul.... Trebuie precizat îns c prin procedee el în elege numai elemente prozaice de tehnic narativ .. proza scurt s-a dovedit. Este vorba. Da!. într-adev r.. cu mare mobilitate. 1983. verbele folosite de "instan a narativ ": "Coboar scara cu mult aten ie. i ieri va fi o zi.Hai c vine-napoi imediat.. Amendament la instinctul propriet ii.. umbl cu co u la mare.hai la mas curat . am înregistrat i.. "Nuvelele" lui Mircea Nedelciu. se citesc cu mai mult interes decât romanele lui.. uite-uite. proza sa scurt are factura unui joc literar studen esc. Mircea Nedelciu era un prozator inteligent i inventiv... Modul cum poveste te devine mai important decât ceea ce poveste te. uiteuite-uite!. E?." "Apoi ne sp lam mâinile i fa a i ne întorceam cu regret în camer . la un moment dat. 1981. . de o esen de oralitate.. .... Din cauza acestui mod restrictiv (aproape gramatical) de a în elege tehnica narativ .. da?. pip ind fiecare treapt cu ambele t lpi.i zic s ru mâna. cu spirit ludic.. ilustrând .. Uite-l. Dar cum o f cea! S ne gândim numai la modul cum este utilizat oralitatea în Momente i schi e... în orice împrejurare. lucid pân la cinism. . în ceea ce-l prive te. a început s scrie el însu i romane. 1998 i însumând aproximativ 750 de pagini -. nerelevante din punct de vedere literar.o imaturitate intelectual eternizat surâz tor... de fapt. complicate inutil..am înregistrat.. Practicarea lui mecanic îns . am înregistrat.. tii un' s duce acuma?.

lector de lb. în timp ce sistemul socialist pre uie te arta. Fugi. zice. în 1982. într-o prefa la romanul Tratament fabulatoriu. S. Aventuri într-o curte interioar . apte cafele. . d-aici!. nu ine personal s fac cafeaua... Printr-o coinciden . Fundulea din jud.. O face cu ap fiart i iese tot gustul din ea!. la Univ. proza Curtea de aer. "Paul Valéry" din Montpellier. între ine oriunde se afl o atmosfer de emula ie intelectual . Aflat în situa ia de a... la scurt vreme dup debut. Io l-am întrebat dac i-ai dat tu.... cuprinzând proz scurt ... f r nici o tres rire de emo ie.. Public . în timpul facult ii i câ iva ani dup terminarea ei a frecventat.. în mod straniu. Nu are timp el. Domne. succesiv.. este arestat pentru "de inere ilegal de valut " (în conformitate cu o lege absurd din timpul lui Ceau escu. pre . a tehnicilor narative. sus ine c sistemul capitalist este ostil crea iei artistice.. toate... româno-franceze Euromedia (care face.. în împrejur ri legate de munca la ONT.. nu. Explica ia e foarte clar !. în com. apte cafele vreau. Luna de miere a rela iei cititor-autor se termin repede i se instaleaz plictiseala vie ii conjugale. Da. sec ia român -francez . Crohm lniceanu i a participat (între 1970-1973) la realizarea unei reviste studen e ti artizanale... apte cu zah ru separat i dou normale. care dau o anumit senza ie de prospe ime. are la chiuvet ap cât vrea.. cu umor.P i di ce s vreau?. al asoc. Sorin Preda.. ea cât e d cald . Dar pe un cititor aflat în c utarea frumuse ii literare . împreun cu colegi de genera ie care vor deveni i ei scriitori (Constantin Stan.. condus de Ov.. Datorit prezen ei lui. Dac i-ai dat.... de care are nevoie în procesul de formare a omului nou (proces aprobat implicit de autorul prefe ei). Nu tii. curiozitatea începe s se sting .. profesor de coal general . accept .. func ionar la Uniunea Scriitorilor. D -i matale.. la curent cu teoriile literare de ultim or din Occident (asupra c rora se informeaz citind reviste fran uze ti). remarcabil prin folosirea la rece.Ce dac . s se. Ilfov. Inteligent i ironic. Volumul. secretar al Uniunii Scriitorilor. în 1977 debuteaz cu proz scurt (Un purt tor de cuvânt) în revista Luceaf rul. Eeee! tii ce-i spune el buc tarului?.... iar în 1986. a urmat cursurile liceului din Br ne ti. C r ile urm toare au i ele.i face? Tu di ce faci?. Dup lectura primelor fraze.. rom... Mircea Nedelciu s-a n scut la 12 nov. este primit favorabil de critica literar i îi aduce un premiu al Uniunii Scriitorilor. na!... un asemenea text poate s -l captiveze.. Ioan Flora. Gheorghe Ene. frecventat de "optzeci ti" i de simpatizan i din alte genera ii. Contrapunct." (Târgul de animale mici. i lit. ca fiu al Mariei i al lui tefan Nedelciu. nea Mi u!.. nu. Adic dumneata n-ai vrea?. Mircea Nedelciu public în SLAST un pamflet vehement i insult tor la adresa postului de radio "Europa Liber ". libr ria Editurii Cartea Româneasc se transform la un moment dat într-un club literar sui-generis.. iar în perioada 1969-1973 pe cele ale Facult ii de Filologie a Universit ii din Bucure ti. I-am dat dou persoane..) Pe un lingvist interesat de limba român vorbit .i explic. Stai s . agricultor i func ionar la CEC.S n-o faci cu ap cald !. tot în Luceaf rul.nu. . care pedepsea cu închisoarea chiar i de inerea unui singur dolar SUA)... redactor la revista "optzeci tilor".. Ei. Noii. eeeeu?. apte cafele cu zah ru separat i doo. Nu. Gheorghe Cr ciun... locuri de munc modeste: ghid la ONT. aaapte cafele. librar la libr ria Editurii Cartea Româneasc .. Emil Paraschivoiu) cenaclul Junimea al Facult ii de Filologie... ecou. Gheorghe Iova. Dup 1989 este.. printre altele. I-am dat. hai afar ! . în care poveste te cum a fost la închisoare.. sociabil. Ioan L cust . cult. domne. Dup absolvirea colii generale de opt clase din Fundulea. Dup dou s pt mâni este eliberat. pe ti de acvariu. în 1979 îi apare i prima carte. p s ri cânt toare.i câ tiga singur existen a.. bre!.

colaborând la ziare i reviste. se disociaz de Uniunea Scriitorilor.comer cu reviste fran uze ti). pân când devine obligatorie efectuarea unui transplant de m duv osoas la un spital din Fran a. Moare înainte de a atinge vârsta de 50 de ani. oferind la rândul lui un ajutor b nesc. se agraveaz vertiginos. Dup opera ie. împreun cu al i nemul umi i. O boal a sângelui. f r complexe. preg tind pentru tipar o integral a prozei sale scurte. lucreaz la un nou roman al s u. o voca ie de om de afaceri.i vi a de vie de la Fundulea. Asocia ia Scriitorilor Profesioni ti. administrându. Mircea Nedelciu revine optimist în România. organizând monitorizarea întregii produc ii de carte din România (programul Topul na ional de carte). Marcat de suferin e cumplite. Pentru strângerea banilor necesari transplantului i tratamentului post-operatoriu (extrem de costisitoare) se mobilizeaz aproape întreaga lume literar i artistic româneasc . de aproximativ 750 de pagini. în replic la Uniunea Scriitorilor. î i descoper i î i afirm . Solidar cu genera ia lui. dar în scurt vreme starea s n t ii lui se înr ut e te din nou. drept o organiza ie stalinist i înfiin eaz . pe care o calific . Zodia scafandrului. inclusiv Uniunea Scriitorilor. care va r mâne neterminat. Ultimii doi ani i-i petrece într-un scaun cu rotile. este foarte activ. îngrijindu. . f r justificare.i afacerile. Intervine în cele din urm însu i Guvernul României. Refuzând s abandoneze lupta. de care sufer înc dinainte de 1989. la 12 iulie 1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful