P. 1
Curs-Floricultura.

Curs-Floricultura.

|Views: 632|Likes:
Published by craioveanub

More info:

Published by: craioveanub on Apr 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2013

pdf

text

original

Scribd </> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> document collections icon publishers icon documents icon

scribd pages icon users icon Explore </explore> Tri_11x6 Documents </explore> * * * * * * * * * * * * * Books - Fiction </explore/Books-Fiction> Books - Non-fiction </explore/Books-Nonfiction> Health & Medicine </explore/Health-Medicine> Brochures/Catalogs </explore/BrochuresCatalogs> Government Docs </explore/Government-Docs> How-To Guides/Manuals </explore/HowTo-GuidesManuals> Magazines/Newspapers </explore/MagazinesNewspapers> Recipes/Menus </explore/RecipesMenus> School Work </explore/School-Work> + all categories </explore> Featured </explore> Recent </explore/Most-Recent> People </community> * * * * * * * * * * * * * Authors </community/authors> Students </community/students> Researchers </community/researchers> Publishers </community/publishers> Government & Nonprofits </community/government-%26-nonprofits> Businesses </community/businesses> Musicians </community/musicians> Artists & Designers </community/artists-%26-designers> Teachers </community/teachers> + all categories </community> Most Followed </community> Popular </community?t=trending>

* craioveanub <http://www.scribd.com/craioveanub> Tri_11x6 We're using Facebook to personalize your experience. Learn More <http://www.scribd.com/facebookfaq>·Disable <#> Account o Home </> o My Documents <http://www.scribd.com/documents> o My Collections <http://www.scribd.com/my_document_collections>

o o o o o o o <#>

My Shelf <http://www.scribd.com/shelf> View Public Profile <http://www.scribd.com/craioveanub> Messages <http://www.scribd.com/inbox> Notifications <http://www.scribd.com/notifications> Settings </account/edit> Help <http://support.scribd.com> Log Out </logout?return_to=%2Fdoc%2F38605319%2FCurs-Floricultura>

Welcome to Scribd - Where the world comes to read, discover, and share... We’re using Facebook to give you reading recommendations based on what your friends are sharing and the things you like. We ve also made it easy to connect with your friends: you are now following your Facebook friends who are on Scribd, and they are following you! In the future you can access your account using your Facebook login and password. Learn more <http://www.scribd.com/facebookfaq>No thanks <#><#> Some of your friends are already on Scribd: Aniela Halmagiu <http://www.scribd.com/ahalmagiu> Sand Denisa <http://www.scribd.com/sand_denisa> Iudita Curescu <http://www.scribd.com/icurescu> Diana Boanta <http://www.scribd.com/diana_boanta> Dragos Cociu <http://www.scribd.com/dcociu_1> Amithiel Nelly <http://www.scribd.com/amithieln> Sergiu Vas <http://www.scribd.com/vas_sergiu> Mihaela Ceplinschi <http://www.scribd.com/mceplinschi> Florin Calinescu <http://www.scribd.com/florin_calinescu> Damaris Daju <http://www.scribd.com/damaris_daju> 1 First Page Previous Page Next Page / 167 Sections not available Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode View Mode BookSlideshowScroll Readcast Add a Comment Embed & Share <#>Readcast Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you re reading. Select the sites below and start sharing. Check_27x27Transparent Check_27x27Transparent Check_27x27TransparentLink account <#>

 

 

Readcast this DocumentTransparent <#> Readcast Complete! Click send to Readcast! edit preferences <#> *Set your preferences for next time...*Choose auto to readcast without being prompted. <#><#> craioveanub Craioveanu Bianca Link account <#> Advanced <http://www.scribd.com/account/edit#sharing><#>Cancel <#> <#> Add a Comment Submit share: Characters: 400 <#> Share & Embed <http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F386053 19%2FCurs-Floricultura%23source%3Afacebook><http://twitter.com/home?source=scrib d.com&status=Reading%20%22Curs%20Floricultura%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fww w.scribd.com%2Fdoc%2F38605319%20%23Readcast><http://www.google.com/buzz/post?url =http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F38605319%2FCurs-Floricultura&message=> <#> Add to Collections Download this Document for Free Auto-hide: on <#> 1 UNIVERSITATEA DEŞTIINŢE AGRICOLEŞI MEDICINĂ VETERINARĂ IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ FLORICULTURĂ Conf. dr. Lucia DRAGHIA 2005 2 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Floricultura esteştiinţă şi ramură a horticulturii care studiază însuşirile ornamentale, particularităţile biologiceşi cerinţele faţă de factorii de mediu, metodele de înmulţireşi particularităţile producerii materialului săditor, tehnologiile de cultivare, modalităţile de utilizareşi valorificare a speciilor floricole. Din categoria plantelor decorative cu denumirea curentă de flori, fac parte, în majoritate, plante ierbacee cultivate în câmp sau în spaţii protejate. La

 

 

 

 

a).acestea se mai adaugă unele plante lemnoase arbustive. erect). geofite: rusticeşi semirustice. -plante folosite în decorarea balcoanelor. grupuri. fiind adevărate bunuri de larg consum. devine absolut necesară folosirea diferitelor criterii de clasificare pe baza cărora se poate face o grupare a plantelor floricole existente în cultură. însoţindu-l la tot pasul.plante anuale. de managementşi marketing. la ghivece. mozaicurişi arabescuri. -plante perene: hemicriptofite. -plante cultivate în spaţii protejate: în solul serei. După modul de folosireşi încadrare în ansamblul decorativ: -plante pentru flori tăiate. -port (târâtor. umiditatea. Datorită frumuseţii unanim recunoscute. . decor pe verticală. la toate manifestărileşi evenimentele din viaţă. cerinţe ecologice. ecologieşi agrochimie. d).florişi frunze. b). 3 CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA SPECIILOR FLORICOLE În practica floricolă. După caracterele morfologiceşi însuşirile decorative. în diferite moduri: ronduri. De asemenea. pete de culoare. rabate.) Însuşirea acestei discipline necesită cunoaşterea temeinică a unor noţiuni de botanică. După locul de cultură: -plante cultivate în câmp. . urcător.frunze. sunt necesare cunoştinţe de protecţia plantelor. Cerinţele plantelor faţă de aceşti factori depinde de fenofază. lumina. tehnologie de culturăşi efect decorativ. vase decorative. jardinierelor. liliac etc. . . azalee)şi unele specii dendrologice ornamentale care se pretează la cultura forţată (trandafir. aerulşi substratul de cultură. . -plante folosite în decorări interioare. -plante folosite în realizarea decorurilor din spaţiile verzi.amenajări de ape). pot fi plante care decorează prin: . platbande. cunoştinţe ce contribuie la elucidarea problemelor legate de cultivarea plantelor în alte condiţii sau în alte zone geografice decât cele în care s-au formatşi unde cresc în mod natural. florile sunt nelipsite din viaţa omului.flori. c). leandru. Frumuseţeaşi gingăşia florilor l-a îndemnat pe om să le îndrăgeascăşi să le cultive din cele mai vechi timpuri. teraselor. diferite ca aspect. temperatura. originare din zonele calde ale globuluişi care în condiţiileţării noastre se cultivă permanent sau temporar în spaţii protejate (ficus. După durata ciclului de viaţă: .plante bienale. 4 CAPITOLUL 3 CERINŢELE PLANTELOR FLORICOLE FAŢĂ DE FACTORII DE MEDIU Principalii factori ecologici care influenţează viaţa plantelor sunt. amenajări speciale (grădini alpine.fructe. fiziologie vegetală.

sau mai reduse în timpul repausului). galbene. Datorită faptului că multe din plantele floricole cultivate la noi înţară provin din zone geografice cu climat diferit. Pelargonium. Sunt plante cu adaptabilitate mare. Dianthus. plante iubitoare de lumină. culoare verde caracteristică. Cerinţele ce apar ca urmare a procesului de adaptare la condiţiile în care s-au format. orange. la apariţia bobocilor floriferişi la înflorire. Convallaria. altitudine. Aceste plante crescşi înfloresc la lumină mai puţin intensă. Portulaca. butăşit etc. Zinnia. Saintpaulia. Calendula etc. de aceea devine obligatorie umbrirea lor naturală sau artificială (Anthurium.de vârsta plantelor. Eschscholtzia. Nu suportă insolaţia. împart plantele floricole în următoarele grupe: -heliofile (heliofite). Pentru cultura plantelor floricole lumina. a intensităţii fluxului luminos.). tipul vegetaţiei. al duratei de iluminareşi duratei de strălucire a soarelui. ca factor ecologic. Galanthus. de anotimp. fie pentru crearea unor ambianţe corespunzătoare cerinţelor acestor plante. fie pentru a reuşi adaptarea plantelor la noile condiţii. indigoşi violet (ROGVAIV). Petunia. înflorire bogată. 3. verzi. de lucrările agrotehnice aplicate etc. În condiţii de lumină cu intensitate optimă.CERINŢELE FAŢĂ DE LUMINĂ Lumina condiţioneazăşi influenţează direct procesul de fotosintezăşi indirect celelate procese vitale ale plantelor. plantele au creştere viguroasă. a) Compoziţia spectrală a radiaţiilor. albastre.1. . Cerinţele plantelor faţă de intensitatea luminii sunt diferenţiateşi în funcţie de vârstaşi fenofaza plantelor (de exemplu. Valorifică 25-30% din fluxul luminosşi necesită aproximativ 25000-30000 lucşi (Freesia.).). umbrofite). -mezoheliofile. expoziţia terenului.. Variază în funcţie latitudine. este esenţial să cunoaştem ecologia lor. dar de o importanţă majoră este locul de origine al plantelor. iar cele cu lungimi de undă mai mici de 400 nm sunt radiaţiile ultraviolete. Gladiolusetc. unele ferigi ). capabile să-şi desfăşoare normal procesele vitale atât în condiţii de lumină câtşi de semiumbră. transplantat. cerinţele sunt mai mari în faza de răsad. Radiaţiile care induc fotosinteza sunt cunoscute sub denumirea de radiaţii activeşi au lungimi de undă cuprinse între 400şi 700nm. Pot valorifica 3-15%din fluxul luminos existentşi este suficient să aibă lumină cu intensitatea de 500015000 lucşi. care necesită o intensitate a fluxului luminos de 30000-50000 lucşişi au capacitatea să folosească întreg fluxul luminos de care beneficiază (Papaver. anotimp etc. interesează sub aspectul compoziţiei spectrale a radiaţiilor. b) Intensitatea fluxului luminos. -sciofile (sciofite. Radiaţiile cu lungimi de undă mai mari de 700 nm sunt radiaţiile infraroşii. Hosta. Din această categorie fac parte radiaţiile roşii. de lucrările agrotehnice aplicate (lumină mai puţin intensă după repicat.

Inducţia florală la acestea se desfăşoară în condiţii de zi lungă (cel puţin 13-14 ore/zi). În funcţie de răspunsul la fotoperioadă. Se are în vedere faptul că plantele de zi lungă. distrugerea buruienilor. în special la plantele heliofile.Şi lumina foarte intensă poate constitui un factor nefavorabil pentru plante.Lumina insuficientă determină. . dezvoltarea insuficientă aţesutului mecanicşi a frunzelor. aceste plante cresc vegetativ în timpul verii. Sunt plante care necesită pentru inducţia florală fotoperioade scurte (6-12 ore/zi). Hortensia. -în câmp: amplasarea culturilor pe terenuri cu expoziţie mai puţin însorită sau sub vegetaţie mai înaltă care să asigure umbrirea. Petunia. unde durata zilei este egală sau mai scurtă decât cea a nopţii. mai ales pentru cele umbrofile. Rosa). c) Durata de iluminare Reacţia plantelor la durata zileişi a nopţii sau la ciclul periodic cotidian de luminăşi întuneric poartă denumirea defotoperiodism. 5 Modalităţi de reglare a intensităţii luminii a) sporirea intensităţii luminii: -în spaţii protejate: orientarea serelor pe direcţia est-vest. Dianthus. Viola. acoperirea serelor cu sticlă fotoselectivă). reducerea densităţilor de cultură. Majoritatea provin din zone tropicaleşi subtropicale. Legătura dintre fotoreacţieşi înflorire este foarte importantă pentru practica floricolă. Ele trebuie să treacă printr-o perioadă de zi lungă pentru a creşte vegetativ. manifestat prin îngălbenireaşi căderea frunzelor. Pelargonium. conţinutul redus în clorofilă.şi înfloresc toamna sau iarna. la care înflorirea este mai puţin condiţionată de fotoperioadă. -de zi lungă (Cineraria. folosirea instalaţiilor de iluminat artificial. menţinerea curată a sticlei. instalarea de umbrare deasupra culturilor. Sunt plante originare din zonele temperate (unde zilele pot ajunge la 16-18 ore lumină)şi numai câteva din alte zone climatice. Callistephus). b) reducerea intensităţii luminii: -în spaţii protejate: umbrirea serelor pe timpul verii (cretizare. cu expoziţie sudică. stări de stres exprimate prin alungirea exagerată a tulpinilor. stagnarea înfloririi sau prezenţa florilor micişi decolorate. -în câmp: amplasarea culturilor pe terenuri însorite. confecţionarea scheletului de susţinere cu profile reduse. plantele floricole se împart în următoarele grupe: -de zi scurtă(Chrysanthemum. avortarea bobocilor floriferi. Freesia). În condiţiile României. Kalanchoe. Poinsetia. în stabilirea tehnologiilor de culturăşi dirijarea înfloririi. au înflorire slabă. Zinnia. Unele dintre ele (garoafele) au devenit indiferente prin adaptare. folosirea jaluzelelor din diferite materialeşi a peliculei de apă colorată. cultivate în anotimpuri sau în zone cu zi scurtă. -neutre sau indiferente (Cyclamen. la origine fiind plante de zi lungă (astfel se explică înflorirea lor mai bună în timpul verii).

-higrofite.2. Cerinţele faţă de apă sunt diferenţiateşi în funcţie de alţi factori: fenofază (germinaţia seminţelor. Ţinând seama de regimul de umiditate caracteristic locurilor de origine. ceea ce determină adaptări ale plantelor la diversitatea condiţiilor createşi condiţionează repartiţia lor geografică. Ca factor ecologic. fie prin aplicarea diferitelor procedee care să mărească sau să micşoreze intensitatea sau durata luminii. prin procesul transpiraţiei se reglează temperatura plantelorşi se face posibilă absorbţia.7% în luna august. d) Durata de strălucire a soarelui Cantitatea de radiaţie luminoasă ajunsă la nivelul solului se exprimă prin durata de strălucire a soarelui. -xerofite. nivelul celorlalţi factori ecologici (lumină. Administrarea apei a) cantitatea de apăşi frecvenţa udărilordepind de necesităţile speciei .). temperatură) etc.Prin poziţia sa geografică. creştereaşi alungirea pedunculilor floriferi necesită mai multă umiditate decât faza de deschidere a florilor. -mezohigrofite. înrădăcinarea butaşilor. Crassula etc. Astfel. se poate realiza fie prin dirijarea culturii în perioadele din an convenabile.Myosotis 6 palustris). 3. utilizarea factorului lumină. care reacţionează pozitiv la fotoperioadă. apa se caracterizează prin distribuţie inegală în timpşi spaţiu. conform cerinţelor plantelor. Agave. crizantemele. plantele decorative se împart în următoarele grupe: -hidrofile (acvatice). Alcătuiesc predominant vegetaţia zonei temperateşi sunt reprezentate de majoritatea plantelor floricole cultivate în câmp. De exemplu. alte suculente –Aloe. creşterea răsadului. durata medie de strălucire a soarelui variază între 26. care se cultivă în bazineşi acvarii (nuferii). starea fitosanitară (plantele bolnave se udă mai puţin). plante terestre cultivate în locuri cu umiditate moderată. prin dirijarea fotoperioadei după fenofaza în care se află (suplimentarea artificială a luminii sau acoperirea plantelor cu materiale opace). Schimbarea fotoperioadei poate fi însă valorificată pentru culturile forţateşi culturile în flux continuu. teritoriul României poate oferi condiţii naturale de lumină satisfăcătoare pentru multe plante ornamentale. plante terestre care preferă o umiditate edaficăşi atmosferică ridicată (Calla. în timp ce plantele de zi scurtă au înflorire întârziată în condiţii de zi lungă. vârsta plantelor (nevoia mai mare de apă la plantele tinere). În cursul unui an. de maturare a seminţelor sau de repaus). se pot cultiva în spaţii protejate tot timpul anului. CERINŢELE FAŢĂDE APĂ Pe lângă faptul că apa dizolvă substanţele minerale din pământşi face posibilă nutriţia plantelor.întărziatăsau nu înfloresc. cultivate în locuri cu umiditate redusăşi adaptate deficitului de umiditate (cactuşii de deşert.5% în lunile decembrie-ianuarieşi 72.

mai ales la plantele acidofile. acid ortofosforic). Cea mai bună apă pentru udat este apa de ploaie. b) calitatea apei de udare (conţinutul în sărurişi temperatura). pe lângă metodele tradiţionale de administrare a apei (cu stropitoarea. Apa provenită din puţurişi din izvoare are un conţinut mai mare de săruri.10-30-l apă/m2la fiecare udare. Nu se utilizează la udare apa murdară sau infectată. udările se fac mai des primăvaraşi pe timpul verii (astfel ca pământul să nu se usuce niciodată complet). Rampele cu jicloare se amplasează deasupra culturilor. care necesită existenţa instalaţiilor speciale: Instalaţii de irigare: -irigarea prin aspersiune fină se realizează cu jicloare care funcţionează la presiune mică. anotimp. gradul de dezvoltare al rădăcinilorşi a aparatului foliar etc. prin infiltraţie sau prin brazde). mărimeaşi vigoarea plantelor. se va evita stropirea plantelor. Dacă din diverse motive. iar apa potabilă de conductă conţine adesea mult clorşi alte substanţe dezinfectante care sunt dăunătoare plantelor. Orientativ. Ea trebuie săfie aceeaşi cu temperatura mediului în care se află plantele. Udatul cu apă rece provoacă putrezirea rădăcinilor. în timpul vegetaţiei. Metoda se foloseşte pentru udarea plantelor din spaţii protejate. la culturile din câmp. căderea bobocilor floriferi. se impune udatulşi în timpul zilei. însuşirile substratului.Nu există reguli stricte aşa încât. iar plantele de câmp dimineaţaşi seara. fazei de vegetaţie a plantelor şi modului de cultivare. c) momentul udării. cele xerofite la 5-6 zile. se recurgeşi la alte metode. d) modul de administrare a apeise adaptează cerinţelor speciei. -irigarea prin picurare presupune prezenţa unor instalaţii speciale cu programare. în timp ce iarna. sulfat de aluminiu. Temperatura apei este foarte importantă la udarea plantelor. Se poate recurge însă la dedurizarea apei prin scufundarea în bazinele cu apă a sacilor cu turbă roşie sau prin administrarea de substanţe chimice (sulfat de fier.Şi apa prea caldă este dăunătoare. îngălbenireaşi căderea frunzelor. În practica floricolă.De preferinţă. în special pentru plantele aflate în repaus sau atunci când temperatura mediului este scăzută. condiţiile de luminăşi căldură. apa se aplică rarşi numai atât cât să nu se usuce prea tare pământul. aprecierea cantităţii de apăşi frecvenţa udărilorţineşi de experienţa cultivatorului. iar cele higrofite zilnic sau chiar de 2-3-ori/zi. plantele mezohigrofite se udă la intervale de 2-3 zile. care dozează . deoarece nu conţine săruri mineraleşi este aerisită. De asemenea. nu se recomandă folosirea apei cu conţinut mare de calciu (apa dură). cu aprox. cu furtunul. În cazul plantelor cultivate la ghivece.funcţie de locul de origine. plantele de seră se udă dimineaţa. la înălţimea dorită.

ciupirea. rărirea.intermitentşi distribuie apaşi îngrăşămintele la fiecare plantă..05%. iar umbrirea se face în zilele cu insolaţie prea puternică. fosfură de zinc). prin brazde sau cu aspersoare 28 poate fi coborâtă cu câteva grade. petunia. aerisirea (prin ridicarea ramelor răsadniţelor. datorită . plivirea buruienilor. Decis 0.). se fac tratamente de prevenireşi combatere a bolilorşi dăunătorilor. se plivesc buruienileşi se sparge crusta pe spaţiul dintre rânduri.2%. de la fragmente ale părţilor vegetativeşi chiar de laţesuturişi celule. cu stropitoarea. rizomi etc. pornind de la anumite organe vegetative specializate (bulbi.15% etc.în răsadniţe sau în solarii). complet automatizate. ageratum etc. Ciupirea răsadurilor constă în îndepărtarea vârfurilor de creştere. b) Îngrijirea semănăturilor din răsadniţeşi solarii Cuprinde lucrări similare celor efectuate în sere: udare. Aspersoarele rotative. umbrirea. De obicei.2. Numeroase specii floricole se înmulţesc frecvent vegetativ. tratamente fitosanitare. asigurând densitatea prevăzută de tehnologie. ridicarea pereţilor lateralişi deschiderea uşilor de la solarii). 4. montate pe rampe de udare mobile. Declanşarea sistemului este comandată de senzori. se va asigura umbrirea semănăturilor făcute în sezonul cald (la bienale)şi se execută repicarea răsadurilor(în câmp. Lindatox.1% etc. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ Înmulţirea pe cale vegetativă reuneşte metode care se bazează pe însuşirea plantelor de a forma organisme noi. printr-un sistem de furtune. c) Îngrijirea semănăturilor din câmp În cazul semănăturilor efectuate la loc definitiv: se udă cu sită fină sau prin aspersiune.). Se udă moderatşi se fac tratamente săptămânale împotriva bolilorşi dăunătorilor (Mycodifol 0. atunci când se urmăreşte stimularea ramificării plantelor (salvia. În plus. care produc o dispersare intermitentă de particule foarte fine de apă. se răresc plantele (dacă este cazul). se va avea în vedere combaterea coropişniţelorşi rozătoarelor. Instalaţii de umidificare a atmosferei (destinate numai culturilor din sere): -sistemul de ceaţă artificială (Myst-System) necesită echipamente costisitoare. Dithane M-45 0. tuberobulbi. -irigarea cu aspersoare de mare putere se pretează pentru udarea culturilor floricole din câmp. menţinând pământul permanent reavăn.) sau porţiuni ale acestora. În aceste spaţii. culturile din câmp se udă cu furtunul. în funcţie de evaporarea peliculei de apă care acoperă frunzele. -umidificatoarele de atmosferă (Cooling-System) se deosebesc de sistemul de ceaţă artficială prin aceea că apa este pulverizată mecanic (antrenată de un ventilatorşi dispersată în atmosferă). deasupra a 2-4 noduri. La semănăturile făcute pe straturi pentru producere de răsad se au în vedere aproximativ aceleaşi lucrări. au o rază de acţiune de aproximativ 20 m. amestec cu Fernos 0. cu momeli toxice (Vofatox.

Aşa de exemplu. Butăşirea se finalizează cu formarea unui nou individ complet atunci când porţiunea de plantă detaşată (butaşul) este capabilă nu numai să emită rădăcini adventive. la ficus.reprezintă singura posibilitate de înmulţire a unor plante care. ci să posedeşi primordiile necesare refacerii părţilor aeriene ale noilor indivizi.permit obţinerea unui număr mai redus de descendenţi. Înmulţirea prin butaşi este caracteristică multor plante floricole cultivate la ghiveceşi perenelor hemicriptofite cultivate în câmp. nu produc seminţe. frunze. lăstari. fasonate într-un anumit modşi puse la înrădăcinat în condiţii optime de lumină.permite obţinerea de plante mature într-o perioadă redusă. nu impune o tehnică deosebită la confecţionareaşi înrădăcinarea butaşilorşi dă rezultate foarte bune la un număr mare de specii. stoloni. este posibilă doar pe perioade reduseşi este mai dificilă decât pentru seminţe (ocupă spaţii mari.materialul obţinut este omogenşi identic cu plantele-mamă din care provine. se poate executa aproape tot timpul anului.plantele obţinute prin metode vegetative ajung să înflorească într-un timp mai scurt. 4. necesită condiţii speciale de mediu etc. Reuşita butăşirii depinde de respectarea unor etape de lucru: 1) Alegereaşi pregătirea plantelor mamă . Alternanthera sp.2.păstrarea materialului vegetativ. drajoni. divizarea plantelor.). Butăşirea presupune utilizarea unor porţiuni de plantă (tulpini. prin metode care necesită intervenţia omului (butaşi. Begonia semperflorens)şi doar la câteva dintre ele este esenţială (Iresine sp.face posibilă combinarea între specii şi genuri (prin altoire) şi obţinerea unor plante cu rezistenţăsporităsau a unor exemplare interesante din punct de vedere ornamental. în condiţii care să-i menţină viabilitatea. butaşul de frunză 29 neînsoţit de porţiune de ramură cu mugure axilar.1. Pe lângă avantaje. metodele clasice de înmulţire vegetativă auşidezavantaje:facilitează transmiterea virozelor. Înmulţirea prin butaşi Este metoda cu cea mai largă utilizare în înmulţirea plantelor floricole deoarece este uşor de aplicat. eliminând orice cauză a variabilităţii. Plantele se pot înmulţi vegetativ atât în mod natural (prin organe subterane specializate. umiditate. fără să refacă parte aeriană. câtşi artificial. muguri adventivi). din diferite cauze. temperatură..). culturi de celuleşiţesuturi). atunci când seminţele germinează sau au un procent ridicat de sterilitate. nu formează decât rădăcini adventive. rădăcini).unoravantaje pe care le oferă acest mod de înmulţire:asigură păstrarea caracterelor plantelor mamă.înlocuieşte total sau parţial înmulţirea prin seminţe. altoire. La anualeşi bienale butăşirea reprezintă o metodă secundară de înmulţire (Ageratum mexicanum. în scopul regenerării de plante noi.

-butaşi de vară-toamnă (butaşii semilignificaţişi butaşii de cactuşi). Monstera deliciosa. direct de la plantele din cultură sau se folosesc plante mamă pregătite după una din următoarele metode: a) se marchează plantele reprezentative în timpul perioadei de vegetaţie. din lăstarii formaţi se confecţionează butaşi. se tund mai sever pentru a le stimula lăstărireaşi seţin iarna în sere temperate. De asemenea. -butaşi semilignificaţi (butaşi de vară). iar după înrădăcinare se trec la ghivece. Aralia sp. iar cei de rădăcină. cei lignificaţi iarnaşi primăvara devreme. constituindu-se ca viitoare plante mamă. rezultaţi din fragmentarea rădăcinilor la speciile care au proprietatea de a forma muguri pe rădăcini (Dicentra spectabilis. Hibiscus rosa – sinensis. c) după epoca de butăşire: -butaşi de primăvară(martie-mai).). tipice speciei (soiului)şi cu calităţi decorative deosebite. confecţionaţi la cele mai mult specii floricole. preferaţi în cazul plantelor cu latex (Euphorbiaceae. -butaşi de frunze. 2) Recoltareaşi confecţionarea butaşilor În practica floricolă se întâlnesc diferite tipuri de butaşi. Butaşii erbacei pot fi confecţionaţi tot timpul anului. se ţin la iernat în sere temperate şi se butăşesc în februarie-martie. Fuchsia x hybrida). dar se consideră optimă butăşirea de primăvară. Dainthus sp. viguroase.. câtşi din tronsoane de tulpină (Ficus sp.Se aleg plantele mature.) sau fragmente de frunze (Sansevieria trifasciata. butaşii semilignificaţi se confecţionează cel mai bine la sfârşitul verii. Capacitatea de înmulţire a plantei mamă este cu atât mai mare cu cât este mai tânără. Peperonia sp. utilizaţi mai mult la speciile arbustive (Nerium oleander. cu condiţia ca planta mamă să fie în vegetaţie.. Colocasia esculenta.. Pelargonium sp. .. Caşi în scopul precedent. Crosula arborescensetc. reprezentaţi de frunze întregi (Saintpaulia jonantha.). La speciile floricole cultivate în câmp. -butaşi de rădăcină. b) după gradul de maturare aţesuturilor: -butaşi erbacei (la majoritatea speciilor floricole).. Paeonia orientale.). b) în iulie-august se recoltează butaşi de la plantele din câmp. . -butaşi de iarnă.butaşi lignificaţi (Clerodendron sp. Ficus elastica). confecţionaţi atât din porţiunea de vârf (Chrysantemum sp. În februariemartie. Syringa vulgaris. sănătoase. clasificaţi după mai multe criterii: a) după organul din care provin: -butaşi de tulpini (de lăstari). se pun la înrădăcinat. este crescută la intensitate luminoasă corespunzătoare cerinţelor specieişi este corect fertilizată. butaşii se recoltează în perioada de vegetaţie. Ficus sp. Philodendron sp.).. se trec toamna la ghivece.etc. în timpul perioadei de repaus al plantelor (primăvara devreme sau toamna). Begonia x rex). Sedum sp.

când se folosesc frunze întregi. 1 – Tipuri de butaşi ia nd coagula a– butaş de vârf.b). b– butaş de tulpină. cum este cazul butaşilor de colocasia. respectând polaritatea fragmentelor la introducerea în substrat (fig.d). c– butaş de frunză (Begon rex). 1. butaşii se vor recolta într-o anumită perioadă din an. înainte de a fi trecuţi la înrădăcinat. tăietura bazală făcându-se la 0.În funcţie de clasificarea prezentată. porţiunile de tulpină sunt însoţiteşi de frunze. Sunt însăşi excepţii.3 cm sub nod. coriacee (ficus). . Fasonarea butaşilor de vârfşi porţiuni de tulpină mai cuprinde: îndepărtarea frunzelor de pe porţiunea bazală a butaşului (care va fi introdusă în substratul de înrădăcinare)şi reducerea suprafeţei foliare a frunzelor rămase pe butaş prin scurtarea limbului cu aproximativ 1/3. La speciile cu frunze mari. caracteristice fiecărei specii. una sau mai multe zile. 1.c). Labutaşii din frunze. iar la partea superioară se taie la 0. fasonarea butaşilor se face diferit. De asemenea. Butaşii proveniţi de la cactuşi se lasă după recoltare. Confecţionarea butaşilorse face diferenţiat pe tipuri de butaşi. Butaşii de vărfse prelevează din partea terminală a tulpinii sau lăstarului. Butaşii de tulpină ai plantelor cu latex (ficus. În majoritatea cazurilor. se ţin în apăcaldă (35-40°C). 1. la punctele de ramificare a nervurilor. se evită secţionarea limbului la speciile cu frunze suculente (Crassulacee).5-1 cm.a). Butaşii de rădăcinăse obţin prin fragmentarea rădăcinilor în porţiuni de 5-10 cm lungime. în funcţie de lungimea internodiilor (fig. atât cât să-şi piardă parţial turgescenţa la partea bazalăşi să nu putrezească în substratul de înrădăcinare. evitâ reaşi obturarea vaselor conducătoare. Frunzele de Begonia rexse incizează pe partea inferioară. Rădăcinile secundare se scurtează la 0.1-0. Frunzele de Sansevieriase fragmentează în porţiuni de 5-7 cm. 1. d– butaş din porţiune de frunză (Sansevieria trifasciata) Se secţionează la bază similar butaşilor de vârf. reducerea evapotranspiraţiei se realizează prin rularea frunzelorşi nu prin tăierea limbului foliar. prelevând anumite organe sau părţi de organe. la care butaşii de tulpină apar sub forma unor rondele cu cel puţin un mugure viabil. sau chiar pe nod (fig. peţiolul se reduce la 2-3 cm (fig. pentru ca scurgerile de latex să fie oprite. Butaşi din tronsoane de tulpinăcuprind 1-3 noduri. monstera. euforbia). Dacă se utilizează fragmente de frunze. filodendron. Fig. timp de câteva minute.5 cm deasupra ultimului nod.

cum ar fi: nisipul. udare.)şi alfanaftilacetic (A. frunze a se realizează prin secţionarea rizomului în fragmente de 8-12 cm lungime.). la speciile care înrădăcinează greuşi cu procent mare de torul substanţelor stimulatoare de tipul acizilor: betaindolilacetic (A. turba. sau a unor produse comerciale (Radistim. violete africane etc. atunci când speciile butăşite sunt mai puţin pretenţioase.). l s 30 31 După plantare. Plantarea butaşilorîn substrat se face în poziţie verticală sau uşor oblică. după fasonare este indicată protejarea secţiunilor prin pudrare cu praf de cărbune vegetal. tradescanţia.). styromulul La unele speciişi pentru un număr redus de butaşi. cu granulaţie suficient de mare pentru a evita tasareaşi a asigura o bună aeraţie.). să fie steril. Calux. a adâncimea de 2-3 cm. Se pot folosi însăşi răsadniţele.N. Aceste condiţii sunt îndeplinite de unele materiale. Butaşii de tulpină sub formă de rondele se plantează cu mugurele în sus. reglare a luminii etc. mai rar verticală. prin menţinerea unei umidităţ tele sunt considerate plante perene. se realizează cu aju betaindolilbutiric (A. Se preferă serele înmulţitor prevăzute cu instalaţii speciale de încălzire. la adâncimea de 12 cmşi respectând cu stricteţe polaritatea. 3) Înrădăcinarea butaşilor Plantarea butaşilor în vederea înrădăcinării se face în spaţii cu posibilităţi de dirijare a factorilor de mediu.A. Rizopon.A. Butaşii deBegonia rex rezultaţi din fragmente de frunze se aşează cu partea incizată pe substrat. totuşi.I. ficus. etc. iar deasupra limbului se pun câteva pietricele sau cioburi care să le mărească aderenţa la ubstrat.Indiferent de tipul de butaşi confecţionaţi. buta inare. timularea înră S dăcinării butaşilor. Butaşii de rădăcini se plantează în poziţie uşor oblică. Substratul de înrădăcinaretrebuie să fie uşor.I. prevăzute cu rădăcini inte de plantare .B. să aibă capacitate bună de reţinere a apei. muşcate. trandafir chinezesc. perlitul. La nivelul nodurilor prezintă rădăcini adventive. substraturile solide pot fi înlocuite cu apă în care se adaugă câteva granule de cărbune vegetal (leandru. pierderi. provenienţa lor din zone climatice diferite le influ unele dintre e oziţie orizontală.

Operaţia se face în perioada de repaus. cu aspect de disc. etaţie. le. rşi unu sau mai mulţi muguri. în practică. în timp ce altele. li se înmulţesc unele specii de anemone. Tecile frunzelor (cărnoase în in rmând bulbi tunicaţi (Hyacinthus orientalis. aerisireşi lumină corespunzătoare. alcătuite din noduri foarte apropiate. aşa încât. şarea progresivăa bazei tulpinilor aeriene. a unei temperaturi cu 3-5°C mai mare decât optimul speciei. Astfel. şilor li se asigurăcondiţii optime pentru înrădăc i ridicateşi constante. iar pe partea superioară tecile frunzelo teriorul bulbuluişi membranoase la exterior) se pot acoperi total. Pe partea inferioară a discului se dezvoltă rădăcini adventive. se denumeşte cu termenu ărnoase şi voluminoase.na indica. fo .2. Înmulţireadventiveşi cel puţin 2-3 muguri viabili. atât în substrat câtşi în atmosferă. 4.. Narcissus sp. de aceea. la sfârşitul sezonului de vegetaţie. Specii floricole cu rizomi:Iris germanica. lipsite de clorofilă. Zantedeschia aethiopica. caracterizate prin rezistenţă mare. îna . dimpotrivă. La înm ent detaşat să cuprindăşi muguri de pe colet. Nu sunt purtătoare de mugurişi. La înmulţire se folosesc tuberculii ca atare. Înmulţirea prin organe subterane Tulpinile subteraneşi rădăcinile tuberizate sunt organe vegetative metamorfozate adaptate nu numai la depozitarea substanţelor de rezervă cişi la înmulţirea vegetativă a multor specii floricole reunite în grupa geofitelor. Tulpinile subteranesunt tulpini metamorfozate individualizate în mai multe categorii: a) Rizomiisunt microblaste (tulpini scurte. necesită protecţie pe timpul iernii (geofite semirustice) sau se cultivă numai ca plante pentru interioare. cu noduri apropiate). care cresc în sol în p transformate în solzişi muguri situaţi la axila solzilor. Tulipa . din care se formează tulpinile aeriene. bulbii sunt şarea vârfului unui stolon subteran. sau se fragmen rifere. de aceea. Convallaria majalis. nu pot fi utilizate la înmulţire decât însoţite de orţiuni de colet purtătoare de muguri. Can b) Bulbiisunt tulpini aplatizate. Lilium regale). Deşi geofi enţează modul de adaptare la condiţiile de climat temperat dinţara noastră. se vor găsi în sol re otiv pentru care. pot ierna în câmp (geofite rustice).2.

dar se reînnoiesc cu tuberobulbii noi. Tulipa g 1 Bulb . după 2-4 ani. Pe suprafaţa tuberculilor se găsesc muguri grupaţi în mici adâncimi.gesneriana) sau se acoperă parţial.Freesia x hybrida. astfel încât fiecare fragm 32 pentru înmulţirea vegetativă Nr. Cyclamen persicum. cu rol de protecţie). dând naştere la bulbi solzoşi (Lilium candidum Din fiecare bulb plantat se formează unul sau mai mulţi bulbi floriferi (bulbi de înlocuire)şi numeroşi bulbili. Iris holandica. separarea rădăcinilor se face longitudinal. devenind c p ulţire. Se înmulţesc prin tuberobulbiColchicum autumnale. Se întâlneşte laBegonia x tuberhybridia. crt. ul de organ subteran Tipuri de organe subterane folosite la a speciilor floricole Specii Tip tunicat Fritillaria imperialis. tuberculul apare ca o masă compactă de substanţe de rezervă. O grupă aparte o constituie plantele care prezintă în sol un organ subteran rezultat din îngroşarea axei hipocotile. în parenchinul cărora se acumulează substanţe de rezervă. la axila unor frunze reduse. rezultaţi din îngro sturi ale tuberobulbului mamă consumat. Polya tuberosa*.). După modul cum îşi consumă substanţele de rezervă într-un sezon de veg anuali (la lalea) sau pereni (la narcise. zambile etc. cu aspectul unui tubercul. prezenţa mugurilor de la suprafaţă)şi bulbi (frunze pergamentoase la exterior. Hyacinthus nthes esneriana orientialis. d) Tuberobulbiisunt microblaste cu caractere intermediare între tuberculi (partea centrală tuberizată. în perioada de vegetaţie. Gloxinia speciosa. care devin floriferi după 1-3 ani. c)Tuberculiisunt microblaste care provin din îngro în secţiune. e) Rădăcinile tuberizatesunt rădăcini metamorfozate. tuberobulbii floriferi noi (prinşi deasupra celui vechi consumat)şi tuberobulbi cu dimensiuni reduse (tuberobulbii). floriferi.. Narcissus sp. m l impropriu de tubercul. Galanthus nivalis. Gladiolus hybridum etc. Prin tubercu tează în porţiuni care săaibăcel puţin un mugure. Din mugurii de pe tuberobulbi se dezvoltă. tulpinile aeriene flo Tuberobulbi se consumă în fiecare an.

3 – Bulbi tunicaţi de Narcissus poeticus . Este un bulb anual care se consumă complet într-un sezon de vegetaţieşi este înlocuit de bulbi noi. po 33 Fig. 2). 2 – Secţiune longitudinală prin bulbul de lalea(toamna după plantare) pă 2-3 ani. Gladiolus hybridus 3 li (axă hipocotilă îngrăşată) Tubercu Begonia x tuberhybrida. Dahlia x hybrida * – Specii cu organe subterane mixte. În afară de bulbii de înlocuire (cu diametrul de peste 2 cm). se formeazăşi 3-5 bulbili. iar în ate fi coborâtă la 9°C. Caracterizarea organelor subterane la principalele specii floricole A1 Fig. Con hybrida. Alstromeria aurantiaca*. cu diametrul sub 2 cmşi floriferi du Recoltarea bulbilor se face vara (iunie-iulie). Zante 5 Rădăcini tuberizateAlstroemeria aurantiaca*. în funcţie de mărimea bulbilorşi lungimea tijei florifere. Iris germanica. ă: până la î proximativ 20°C. Gerbera lyanthes deschia aethiopica Agapanthus africanus. la adâncimea de 8-12 cm. Iris pumila. Geofite rustice ) Tulipa gesneriana(lalea) Organul subteran este bulb tunicat. Coeficientul de înmulţire al bulbilor de lalea (numărul de bulbi noi formaţi dintr-un bulb-mamă) variază între 1şi 15. consideraţi floriferi în anul următor. Po tuberosa*. cu frunzele protectoare de culori diferite (de la galben până la brun-roşcat) (fig. în funcţie de soişi condiţiile de cultură. Cyclamen persicum. cu cel puţin două săptămâni înainte de îngheţ (septembrienoiembrie). Bulbii de lalele este bine să fie scoşi în fiecare an sau la cel mult doi ani. Canna indica. Gloxinia speciosa 4 Rizomi vallaria majalis.solzos Lilium candidum. Se plantează în câmp toamna. Temperatura din spaţiile de păstrare se va dirija în aşa fel încât să favorizeze diferenţierea floral ncheierea iniţierii florale (ultima decadă a lunii august) se menţine la a perioadarămasă până la plantare. . Lilium regale 2 Tuberobulb Fresia x hybrida. când 2/3 din frunze (70-80%) s-au uscat. piriform sau ovoid. Asparagus sprengeri.

formaţi din 10-20 perechi de frunze cărnoase care se consumă parţial într-un sezon de vegetaţie. 3). sferic sau uşor turtit. temperatura se menţine apropiată de 9°C. la adâncimea de 105 cm. se separăşi se plantează la 15-20 cm adâncime. acoperit cu frunze membranoase lucioase. Bulbiişi bulbilii se formează în jurul bulbului-mamă. 4 – Bulbi tunicaţi de Hyacinthus orientalis Fig. diferit colorate (alb-gă acei-purpurii) (fig. 5 – Bulbi solzoşi de Lilium candidum 2) NarcPrezintă bulbi tunicaţi. când bulbii se recoltează. piriform ativ 13 bulbi. Sunt bulbi multianuali. Bulbilii zambilelor se scot vara. iar pe durata păstrării. din mugurii situaţi la baza solz . în maiiunie (la intervale de 3-4 ani). bulbii se recoltează vara. La fel caşi în cazul lalelor. bulbii narciselor se scot la intervale de 3-4 ani. cu durata de viaţă de 3-5 ani. Adâncimea de plantare este de 1520 cm. e face toamna (octombrie). Are un coeficient de înmulţire destul de redusşi de multe ori. se depozitează la 20-25°Cşi plantează în câmp toamn (septem 1 4) Lilium candidum(crinul alb) Prezintă bulbi mari. albgălbui. În jurul bulbului mamă se formează aproxim care ajung să înflorească după 1-3 ani (fig. 4). lbui. acoperiţi de tunici gălbui sau cenuşii. . Caşi bulbul de narcisă este peren (durează 3-4 ani)şi formează în jurul lui bulbi posibil floriferi după 2-3 ani. se intervine asupra bulbului mamă cu diferite operaţii care să stimuleze generarea de bulbili (incizarea în cruce sau excavarea discului). detaşaţi din bulb. viol noi a brie-octombrie). când se plantează în câmp. emeşi este apr lor. cu o mic ite. după uscarea frunzelorşi se trec la păstrare până toamna. issus poeticus(narcisa) i. alb-cenuşiu. Adâncimea de plantare este de 10-15 cm. Spre deosebire de lalele însă.Fig. cu solzi cărnoşi. deoarece diferenţierea mugurilor floriferi începe mult mai devr oape încheiată în momentul recoltării bulbi 3) Hyacinthus orientalis(zambila) Are bulbul tunicat.

Înmulţirea vegetativă este posibilă nu numai prin intermediul bulbilor separaţi în perioadade repaus. 6). Rizomii d inflorescenţe mici. de culoare alb-murdar (fig. 5). înflorirea abundentă e 1-2 ani fie nu înfloresc. rizomii se scot vara (iulie-august) sau toamna (septembrieoctombrie). trestie indiană) Prezintă în sol rizomi cu creştere orizontal internodii marişi muguri terminali viguroşi. 7). . Fig. ramificaţi. cu lungimea de 10-25 cm (fig. cişi prin butaşi confecţionaţi din solzii ăporţiune de disc. ă. fie formează entează sau se despartşi se replantează la facă vara. tează imediat. 7 – Rizomi de Convallari 34 Fig.ilor (fig. se fragm adâncimea de aproximativ 5 cm. a e pornirea în vegetaţie a r Fig.cărnoşi. Lucrarea este indicat să se B. Nu se folosesc porţiunile de rizom îmbătrânite. înainte d izomilor. 6 – Rizomi deIris germanica 7) Convallaria majalis(lăcrămioare) Planta formează rizomi transanţi. dr foarte devreme. lipsite de muguri. în august. ramificaţi. Înmulţirea s 6) Iris germanica(stânjenel) Specie cu rizomi groşi. de culoare roşie-purpurie (fig. Capacitatea de înflorire a rizomilor este depen obţinându-se la rizomii de cel puţin 3 ani. dar mai vigurosşi colorat în roşu-violaceu. 9 – Rădăcini tuberizate deDahlia hybrida a majalis dentă de vârsta lor. rizomii se scot. Geofite semirustice 1) Canna indica(cana. cărnoşi. La interval de 4-5 ani. candidum. 8 – Rizomi deCanna indica Fig. Pentru înmulţirea vegetativă. cu epozite se com rare în aprilieşi se plan în câmp după trecerea pericolului de îngheţ. la 8-10 cm adâncime. se fragmentează în porţiuni de 8-10 cm (cu 1-3 muguri viabilişi rădăcini adventive)şi se plan Lucrarea poate fi făcutăşi primăvara. 8). Bulbii se scot vara (august)şi se plantează imediat sau după o păstrare de 2-3 săptămâni în depoz 5) Lilium regale(crin imperial) Are bulb asemănător celui deL.

Rizomii se scot de la păst tează direct în câmp. încă ragmentele separate se plantează în ghivece. după căderea primelor brume (octombrie). Pen e etal. 3) Gladiolus hybridus Organul subtera iscoidal. tulpinile aeriene se taie la 10-15 cm de la nivelul solului. până când mugurii de la colet încep să pornească în vegetaţieşi devin vizibili. Înflorirea mai timpurie se obţine după o forţare prealabilă a materialului. eliminândastfel riscul distrugerii lor odată cu divizarea rădăcinilor. Plantarea materialului se face direct în câmp (aprilie) sau după o forţare prealabilă în spaţii lzite. plantat în ghivece sau lădiţe şi ţinut în condiţii care să-i asigure pornirea în vegetaţie (15-20°Cşi umiditate constantă). de culoare cenuşie (fig. cu durata de viaţă de un an. alungite. tuberizate se recolte 0-15 cm din tulpinile aerieneşi se Se scot de la păstrare în momentul plantării. Se plantează la loc definitiv în mai. este înlocuit până la sfârşitul perioadei de vegetaţie d 1-4 tuberobulbi noi (rezultaţi din îngroşarea bazei tulpinilor aeriene) însoţiţi de numeroşi tuberobulbi formaţi pe stoloni scurţi. se scot rizomii (fără să se cureţe de pământ)şi se depozitează în adăposturi cu temperaturi de 4-9°C. după trecerea pericolului de îngheţ. se toaleteazăşi se despart în fragmente de 1-3 rădăcini cu porţiuni de colet. iar rănile se pudrează cu praf de cărbune veg ază împreună cu porţiuni de 1 stratifică în nisip sau turbă. – Tuberobulbi de Gladiolus hybridus ngitudinală (toamna). pentru ca rizomii dezgoliţi de pământ să nu rămână neprotejaţi. Plantele forţate se trec Indiferent de varianta de cultură adoptată. Tuberobulbul. 10 a. Spaţiile libere dintre tufele aşezate în d pletează cu nisip sau turbă. scos din depozite în februarie-martie. se udăşi se menţin la 15-20°C. b). F (gladiola) n folosit în înmulţirea vegetativă este un tuberobulb sferic sau d d tru înflorire se aleg tuberobulbii cu diametrul de cel puţin 3 cmşi cât mai puţin aplatizaţi. se fragmentează în porţiuni de 2-3 muguri. rizomii scoşi de la păstrare se curăţă de pământşi de resturile uscate. la temperaturi de 4-9°C.Toamna.b – aspect exterior (vara) . 2) Dahlia x hortensis(dalia) Organul subteran este alcătuit din mai multe rădăcinituberizate. În octombrie. după primele geruri uşoare. rădăcinile. colorate în diferite nuanţe de cafeniu sau roşu-violaceu (fig. În vederea forţării. acoperit e tunici scarioase. 9). rădăcinile seţin mai întâi în nisip sau pământ umed.

Înainte de plantare se curăţă de tunicile uscate.e): Fig. 10 a– secţiune lo Recoltarea tuberobulbilor aeriene. care au ca suport comun un rizom scurt (fig. cu porţiuni de 5-7 cm din tulpinile păstrează nestratificaţi.se face toamna (octombrie). format dintr-o bulbii existenţi. 11 – Bulbi dePolyanthes tuberosa Fig. aşa încât mediul de înrădăcinare să fie menţinut permanent umed. -se acoperă totul cu folie de polietilenă. Dintre mai bine Se rec frunzele asigurată de p umiditate martie). 11). sub un mugure. dezvoltatşi posibil florifer. Se curăţă de pământşi se lădiţe. Adâncimea de p 4) Polyanthes tuberosa(tuberoza) Se caracte colonie de 20-40 bulbişi bulbili piriformi. Înflorirea din anul următor este ăstrarea bulbilor floriferi la temperaturi de 20-22°C şi relativă ridicată (80-85%). aşezaţi în straturi subţiri pe stelaje sau în e 7-10°Cşi umidita 35 Fig. Se plantează în câmp când temperatura solului ajunge la 10-12°C (aprilie-mai). Bulbul care înfloreşte este consumat în întregime. cel puţin 2-3 luni (ianuarie ulbii mici se potţineşi în încăperi cu temperaturi mai (8-10°C). cel cu poziţie centrală este. B coborâte Tehnica marcotajului aerian cuprinde următoarele etape (fig. -se udă pe la partea superioară a manşonului protector (fără să se desfacă folia). -se înfăşoară zona incizată cu un manşon de turbă fibroasă sau muşchi vegetal. de obicei. iar din rozetă se taie la 2-3 cm. în funcţie de mărimea tuberobulbilor. rădăcinile adventive uscateşi resturile din tube lantare variază între 6-10 cm. se curăţă de pământ. care va constitui mediul de înrădăcinare. . 19. oltează în septembrie-octombrie. în depozite cu temperatura d tea relativă de 65-70%. rizează printr-un organ subteran mixt.aerian -în zona de pe tulpină sau de pe ramură unde se urmăreşte formarea rădăcinilor adventive. apoi se dezinfectează. 19 – Tipuri de marcotaj a– prin muşuroire b– arcuit c– orizontal d–ş erpuit e. se execută o fantă laterală sau se incizează scoarţa circular. fără să fie înlocuit. strâns legată la ambele capete. se îndepărtează robulbul vechi. iar locul lui rămâne liber.

este operaţia de unire a doi indivizi (altoişi portaltoi) care cresc ulterior ca o singură plantă. 4.5. Înmulţirea prin muguri adventivi Este mai puţin răspândită. obţinându-se astfel plante noi.6. cameliile). îngrijirea plantelor după altoire). Altoirea Altoirea. pe pedunculul inflorescenţei (la Bryophyllum proliferum) sau pe marginea limbului (la Bryophyllum daigremontianum). drajonii se plantează individual. cişi o metodă de obţinere a unor exemplare mai decorative (la cactuşi) sau de obţinere a unor plante cu rezistenţă sporită (soiurile de trandafiri). Clematis.2. Fuchsia. apariţia rădăcinilor adventive nu este condiţionată de contactul direct al rozetelor de frunze cu substratul de cultură. La un anumit grad de dezvoltare.Înmulţirea prin stoloni Stolonii sunt tulpini târâtoare care formează pe traiectul lor rozete de frunze capabile să genereze rădăcini adventive. 39 40 4. Înmulţirea prin drajoni Se practică la plantele care formează lăstari aerieni din muguri adventivi de pe rădăcini. în condiţii favorabile.-după 1-3 luni. fiind posibilă numai la câteva speciicapabile să formeze mici plantule de-a lungul nervurii mediane (la frunzele deAsplenium viviparum). se poate separa marcota. 4. La speciile floricole. spre deosebire de celelalte metode. Fig.2. în schimb. iar în contact cu un substrat de cultură favorabil. LaChlorophytum comosum (fig.2.2.altoirea în despicătură (Chrysanthemum. Metodeleşi tehnicile de altoire frecvent utilizate la speciile floricole sunt: . aceşti muguri se desprind. Prin drajoni se înmulţesc plante floricole perene cultivate în câmp (liliac. agavă. Pelargonium). bromelii. îndemânarea altoitorului. altoirea poate fi considerată nu numai o metodă propriu-zisă de multiplicare a plantelor care se reproduc mai greu pe altă cale (azaleele. generează plante noi. hortensii. Drajonii prezintă rădăcini propriişi se separă de planta-mamă în perioada de repaus (toamna sau primăvara devreme). stolonii aerieni formează rădăcini numai când vin în contact cu substratul. sansevieria). 4. iucca) sau la ghivece (aloe. Înmulţirea prin stoloni 20 .8. la Nephrolepis exaltata. limitează utilizarea ei în floriculturăşi se justifică numai atunci când alte procedee nu dau rezultate. aceluiaşi gen botanic sau fac parte din genuri înrudite. ca metodă de înmulţire vegetativă. .7. Altoirea dă rezultate atunci când cei doi parteneri folosiţi aparţin aceleiaşi specii. când rădăcinile adventive sunt bine formate. 20)şiSaxifraga sarmentosa. dicentra. Condiţiile mai riguroase pe care le impune altoirea (tehnica de lucru. După separare.

ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 5. anuale care se seamănă direct în câmp). mărunţirea urmând să se facă înainte de înfiinţare. cu expoziţie însorită. permeabile pentru apăşi aer. -modelarea terenului se aplicănumai anumitor culturi şi se face ţinând cont fie de sistema de maşini de întreţinere la culturile semincere sau la cele din colecţiişi pentru flori tăiate. fie de desenul rondului. . adăpostite de curenţi recişi vânturi dominante. structurate. plante altoite.altoirea în oculaţie (Rosa). -mărunţirea solului se execută imediat după arătura de bază în cazul culturilor care se înfiinţează toamna (bienale. se alege solul corespunzător fiecărei specii. -plantarea materialului vegetativ de diferite tipuri: răsad. Paeonia). . decorării în spaţii verzi sau pentru seminţe.1. fragmente rezultate . în funcţie de cerinţele faţă de textura solului. rădăcini tuberizate.1. primăvara foarte devremeşi în ferestrele iernii (bienale neplantate din toamnă. curăţireaşi nivelarea terenului. terenul rămâne în “brazdă crudă”pe timpul iernii. organe subterane specializate (bulbi. b)Pregătirea terenului Constituie activitatea premergătoare înfiinţării culturilorşi cuprinde următoarele lucrări specifice: -desfiinţarea culturilor precedente. bienaleşi perene destinate obţinerii de flori tăiate. camelii. anuale care se seamănă direct). -fertilizarea de bază cu îngrăşăminte organice bine descompuse (mraniţă 3-4 kg/mp)şi îngrăşăminte minerale cu fosforşi potasiu(50-60 g/mp) completate cu jumătate din doza celor pe bază de azot . în cazul plantelor de mozaicşi a unor perene (crizanteme. marcote. cu capacitate bună pentru reţinerea apei. pe care urmează să-l ocupe culturile decorative din spaţiile verzi.altoirea prin alipire (cactuşi).. 41 CAPITOLUL 5 ÎNFIINŢAREAŞI ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE 5. c)Înfiinţarea propriu-zisă a culturilor Modalităţile de înfiinţare a culturilor în câmpşi materialul biologic folosit: -semănatul direct la loc definitiv se foloseşte în cazul unor specii anualeşi pereneşi se execută toamna sau primăvara (vezi semănatul). hortensii). rizomi) la geofite. cu soluri bine drenate. celelalte însuşiri fiind mai uşor de influenţat pentru a le adapta cerinţelor plantelor. . -arătura de bază la adâncimea de 25-30 cm. rabatului etc.1. în cazul culturilor înfiinţate primăvara mai târziu. La înfiinţarea culturilor în câmp. tuberobulbi. geofite rustice. butaşi înrădăcinaţi. cactuşi).altoirea în copulaţie (azalee.altoirea în triangulaţie (Dahlia. la culturi de anuale. Înfiinţarea culturilor în câmp a)Amplasarea culturilor Majoritatea plantelor floricole cultivate în câmp preferă terenuri plane sau uşor înclinate.

-se plantează răsadurile de bienale rămase neplantate din toamnă. chimic( cu Basamid. b)Înfiinţarea propriu-zisă Materialul săditor folosit la înfiinţarea culturilor este diferit. scheletului serei.obligatorie la începutul fiecărui ciclu de cultură (8-12 kg/mp gunoi de grajd bine descompus sau 6-10 kg/mp mraniţă)şi completată cu îngrăşăminte minerale după dezinfecţie. Rudbeckia). Calendula.1. -se seamănă direct anualele cu seminţe rezistente la temperaturi scăzute (Alyssum. Narcissus. -modelarea solului în straturi cu lăţimea de 90cm sau 110-120 cm. Dazomet. Solul se dezinfectează termic (cu vapori de apă la 900C). Eschscholtzia). -vara (iunie-august): -se continuă plantarea gladiolelorşi crizantemelor pentru înflorire eşalonată. -se plantează butaşii înrădăcinaţi de crizantemeşi de la plantele de mozaic. -se plantează hemicriptofitele rezultate din despărţire (cu înflorire de vară-toamnă). -sfârşit mai. subsolaj la adâncimea de 45-50 cm). -se scot în câmp unele plante de seră (muşcate. Zinnia).uneltelor. Lathyrus. Salvia). Calendula). Tropaeolum. -fertilizarea de bază. Hyacinthus). 42 -se plantează tuberobulbii de gladiole. Begonia. Matthiola. Nigella. -se plantează bujoriişi crinii albi (sfârşit august). -se plantează hemicriptofitele cu înflorire de primăvară. Centaurea. hortensii). Alyssum). -mărunţirea solului.din despărţire la plante perene hemicriptofite. -toamna (septembrie-noiembrie): -se plantează răsadul de bienale.Înfiinţarea culturilor în solul serei a)Pregătirea terenului -desfiinţarea culturilor precedenteşi curăţirea terenului. Scheletul sereişi uneltele se dezinfectează cu soluţie de formalină 2-3%. -dezinfecţia solului. -mobilizarea solului la 25-30 cm adâncime (la 3-4 ani. Epocide înfiinţare a culturilor floricole în câmp: -primăvara timpuriu(martie-început aprilie): -se seamănă direct în câmpspecii anuale(Calendula. -se plantează geofitele rustice (Tulipa. -primăvara târziu (aprilie-sfârşit mai) -sfârşit aprilie: -se plantează răsadul de la anuale mai rezistente la temperaturi scăzute (Dianthus. 500-1200 kg/ha superfosfatşi 300-800 kg/ha sulfat de potasiu). -definitivarea fertilizării. -se plantează răsad de perene hemicriptofite (Delphinium. -se seamănă direct unele anuale (Callistephus.2. -se plantează rizomii deCannaşi rădăcinile tuberizate deDahlia.dar mai mult reprezentat de răsad . Di-Trapex) sau prin ambele metode. 5. -mai: -se plantează răsadurile anualelor mai pretenţioase la temperatură (imortele. 500700kg/ha azotat de amoniu. cu turbă(10-12 kg/mp)şi cu îngrăşăminte chimice (aprox.

-iulie:Chrysanthemum (pentru înflorire de toamnă).Freesia (tuberobulbişi răsad). b)Pregătirea vaselor: -alegerea vaselor cu mărime corespunzătoare mărimii plantelor. trandafir . Gerbera).ţinându-se cont însă de momentul când se doreşte înflorirea. perene geofite (gladiole. -adaosul substanţelor fertilizante (dacă este cazul). Cyclamen.Strelitzia. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece a)Pregătirea substraturilor: -preparea amestecurilor. Viola). Asparagus. liliac) pentru culturi forţate. narcise. tuberoze. uneori trandafiri.(Freesia. zambile. rizomişi rădăcini tuberizate (Alstroemeria). -umectarea vaselor de ceramică noi. în funcţie de posibiltatea valorificării eficienteşi de cerinţele plantelor faţă de factorii de mediu (mai ales lumina). -verificareaşi refacerea orificiilor de dren. culturi forţate de gladiole.Alstroemeria. ficuşi. Epoci de înfiinţare a culturilor floricole Succesiunea înfiinţării culturilor în solul serei se eşalonează pe aproape întreaga perioadă a anului. butaşi (Dianthus. epocile optime de înfiinţare a culturilor sunt următoarele: -ianuarie-început februarie: trandafiri. bienale (Bellis. cu respectarea reţetelor în funcţie de cerinţele speciilor. plante altoite (trandafiri). -martie-aprilie:Dianthus. zambile)şi arbuşti ornamentali (forsiţia. Asparagus). rădăcini tuberizate (asparagus). tuberobulbi (Freesia). Primula. în solul serei se mai cultivăşi unele plante de câmp. Anthurium. 5. fragmente de plante rezultate din despărţire (Anthurium. Gerbera. c)Plantarea propriu-zisă: Materialul biologic folosit pentru înfiinţarea culturilor la ghivece poate fi reprezentat de seminţe (palmieri). narcise. -dezinfecţia termică sau chimică a substraturilor. culturile forţate de lalele. Freesia (tuberobulbi). Zantedeschia. Strelitzia . azalee. anuale (Calendula. liliacşi trandafiri.Freesia (semănată direct).1. Chrysanthemum. Gerbera). Antirrhinum). -noiembrie-decembrie: crizanteme (pentru înflorire de primăvară). sulfat de cupru). -dezinfectarea vaselor refolosite (cu formalină. cu scopul obţinerii de flori în extrasezon. Chrysanthemum (pentru înflorire de toamnă). rizomi (cala). begonii.3. Pentru principalele specii cultivate în solul serei.Gerbera (din butaşi). trandafiri. lalele. culturi forţate de anualeşi bienale. 43 -octombrie:Freesia (tuberobulbi).Alstroemeria. -august:Gerbera (fragmente de plante divizate). Calceolaria. prin scufundare în apă 24 ore înainte de folosire. Pe parcursul sezonului rece.Gerbera(din butaşi). Semănatu direct se foloseşte rar (la frezii). Begonia tuberhybrida) material vegetativ rezultat din butaşi (cactuşi. -septembrie:Zantedeschia. Strelitzia. Gerbera (din butaşişi răsad). răsaduri (Cineraria hybrida. muşcate. -mai-iunie:Dianthus.

Principalele lucrări de îngrijire care vizează culturile floricole sunt prezentate separat.) care cuprind atât denumireaşi scopul lucrării. fragmente rezultate din despărţire (ferigi.1. înlucrări comune (necesare tuturor culturilor)şilucrări speciale (aplicate ocazional sau numai anumitor specii din grupa respectivă). rădăcini tuberizate (asparagus). Epocile de înfiinţare a culturilor la ghivece se pot suprapune pe orice perioadă din an.). Tabelul 5.2.4.Cyperus. respectiv pentru culturile floricole din câmp. La unele specii decorative prin flori. este necesară asigurarea condiţiilor optime de creştereşi dezvoltare.3. Sansevieria). având în vedere locul de cultură al plantelor. tuberculi (Begonia tuberhybrida. bromelii. sunt indicate speciile (grupul de specii) la care acestea sunt necesare.2. Lucrarea Scopul lucrării Caracteristici 1 Completarea golurilor .5.şi 5. se recomandă însă anumite epoci de înfiinţare cu scopul valorificării la maxim a valorii lor decorative. dar epoca optimă pentru plantareaşi transplantarea majorităţii plantelor la ghivece este primăvara. În plus.5. în funcţie de specificul lor. Pentru facilitarea însuşirii noţiunilor legate de întreţinerea culturilor floricole. Lucrări comune r.chinezesc). se fac reînsămâţări pe suprafeţele unde nu au răsărit seminţele (este indicat să se folosească seminţe umectate sau pregerminate). câtşi unele particularităţi de efectuare a acestora.. Lucrări de întreţinere aplicate culturilor floricole din câmp A. plante altoite (cactuşi). prin aplicarea unui complex de lucrări de întreţinere care diferă în funcţie de specieşi sistemul de cultură practicat. la lucrările cu caracter special. pentru culturile floricole din solul sereişi pentru plantele cultivate la ghivece. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE După înfiinţarea culturilor floricole în câmpşi în spaţii protejate.1. De exemplu.la culturile înfiinţate prin semănat direct. .şi 5. bulbi (Hippeastrum). crt. La fiecare dintre aceste grupe de plante. 5. prezentarea lucrărilor s-a făcut sub formă de tabele (tabelele 5. . Gloxinia).la culturile înfiinţate prin răsad se înlocuiesc golurile cu material din . lucrările de întreţinere au fost împărţite. iar răsadul deCineraria hybrida în august septembrie.asigurarea densităţii de cultură corespunzătoare. Acest capitol este completat cu prezentarea celor mai răspândite bolişi celor mai frecvenţi dăunători la o serie de plante ornamentale.Gloxiniaşi răsadul deCyclamen se plantează în martie. tuberculiide Begonia tuberhybrida. folosind una din metodele de înmulţire prezentate în capitolul anterior. evidenţiindu-se manifestarea ataculuişi măsurile de prevenireşi combatere ce se recomandă a fi aplicate (tabelele 5.

pentru a fi smulse cu rădăcină. .îmbunătăţirea regimului de apă din solşi atmosferă. frecvenţa udărilor. 3 Plivitul -îndepărtarea buruienilor. .1. 5 Combaterea chimică a buruienilor . cu furtunul.se foloseşte frecvent Triflurom 48 EC. Lucrarea Scopul lucrării Caracteristici . . .se execută când în solşi în atmosferă există deficit de umiditate.este indicat să se execute înaintea praşilelor.acelaşi soi. sau a precipitaţiilor). . 2 Prăşitul . mraniţă.se execută de 3-6 ori într-un sezon de vegetaţie (funcţie de structura solului. de 1-2 ori/săptămână 44 Tabelul 5. . . . Norma de udareşi modul de administrare se stabilesc în funcţie de destinaţia culturii. rt. gunoi de grajd) sau sintetice (folie din mase plastice). Adâncimea variază de la 3-5 cm la începutul vegetaţiei plantelor. aplicat cu 10-14 zile înainte de înfiinţarea culturilor. seara sau noaptea (în zilele călduroase).se recomandă să se ude dimineaţa. Se administrează aproximativ 10-30 l apă/m2. gradul de îmburuienare.protejarea plantelor de temperaturi scăzute. . 6 Irigarea (udarea) . 2). frunze.menţinerea umidităţii soluluişi a gradului de afânare.combaterea buruienilor.presupune acoperirea solului cu materiale organice (paie.până la 8-10 cm mai tîrziu. . .mobilizarea solului. de aceeaşi vârstăşi calitate.A (continuare) Nr. în doze de 2 l/ha (2 ml/10 m . toamnaşi primăvara.distrugerea seminţelor de buruieni.vara se udă zilnic sau la 2-3 zile.pământul trebuie să fie reavănşi buruienile mici. de textura solului etc. de specie.spargerea crustei. 4 Mulcirea solului . .se execută manual sau mecanizat. prin aspersiune.distrugerea buruienilor. . prin picurare.distrugerea buruienilor aflate în vegetaţie. de fenofază. .în practica floricolă se utilizează mai mult efectul preemergent al erbicidelor. Se udă pe brazde.

B. plantele eliminate se pot folosi la completarea golurilor.7 Fertilizarea fazială . la care nu s-a putut respecta la semănat distanţa dintre plante. sau se folosesc sub forma soluţiilor nutritive. .vezi tab. 18. 2 l Tutoratuşi palisatul . La speciile care suportă transplantarea.la plantele cultivate pentru flori tăiate se folosesc tutori simpli. LucrareaScopul lucrării Caracteristici Speciile (grupul de specii) la care se aplică 1 Răritul . Îngrăşămintele chimice se administrează prin împrăştierea pe solşi apoi sunt încorporate odată cu lucrările solului. tutori sub formă de trepied (laPaeonia) sau spalieri cu sârme orizontale. .se execută la culturile înfiinţate prin semănat direct.se utilizează îngrăşăminte organiceşi minerale uşor asimilabile. Îngrăşămintele organice se administrează sub formă de must de bălegar diluat cu apă (1:5 sau 1:7) sau de macerat gunoi de păsări diluat 1:20 sau 1:25 (câte 10-15 l/m2). . din diferite motive. .sistemele de susţinere sau suporţii sunt de diferite tipurişi se aleg în funcţie de specificul planteişi efectul decorativ urmărit: . .anuale şi perene semănate direct.plantele volubile sau agăţătoare se dirijează pe treiaje.înlăturarea surplusului de planteşi asigurarea densităţii optime. nu-şi pot menţine poziţia verticală.plante volubileşi agăţătoare. . colonade sau pe zidurişi construcţii. .plante cultivate pentru flori tăiate (Dahlia.susţinerea plantelor care. Lucrări speciale Nr. 8 Combaterea bolilorşi dăunătorilor .menţinerea de sănătate a plantelor .asigurarea echilibrului nutritiv din sol . arcade. pergole. rt.

dalii.înflorire uniformă.plante din mozaicuri. Antirrhinum. . garoafe.constă în îndepărtarea vârfului de creştere (aproximativ 1 cm).dirijarea unei singure tije florifere. la axila frunzelor.Lucrarea Scopul lucrării Caracteristici Speciile (grupul de specii) la care se aplică 3 Ciupitul .unele plante anuale (Callistephus. . Begonia). dar nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie pentru plantele decorative prin flori.se îndepărtează lăstarii secundari (copili) care se dezvoltă pe tulpina principală.plante de mozaic. . . garoafe.B (continuare) Nr. Lăstarii se taie cu ajutorul unui foarfece special. imediat după plantare. crt. .plante pentru flori tăiate (crizanteme. Lucrarea se execută cu grijă pentru a nu fi rupţi bobocii valoroşi.menţinerea plantelor cu o anumită formăşi înălţime. la 2-3 cm deasupra punctului de inserţie.determinarea înfloririi mai timpurii. . Paeonia).plante cu talie înaltă folosite în spaţii verzi (în grupuri sau individual).obţinerea tijelor cu o singură floare. bujori). Lucrarea se execută obligatoriu când lăstarii sunt în fază erbaceeşi se desprind uşor.uniformizarea înălţimii plantelor. 7 Protejarea plantelor . . 5 Bobocitul.stimularea ramificării.1. .se execută de mai multe ori într-un sezon de vegetaţie.se elimină de obicei bobocii laterali. . bujori).crizanteme. când au câţiva mm. Se poate repeta de 2-3 ori într-o perioadă de vegetaţie. .Gladiolus.Plante cultivate pentru flori tăiate (crizanteme. . borduri. 4 Copilitul . . . 6 Tunsul lăstarilor . 45 Tabelul 5. .

8 Protejarea plantelor împotriva îngheţului . 46 Curs Floricultura Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk . .plante cu înflorire toamna (crizanteme).asigurarea protecţiei pe timpul iernii plantelor care iernează în câmp. care înfloresc sau decorează până toamna târziu (crizanteme). pământ sau prin împachetare cu materiale izolante. câtşi culturilor înfiinţate primăvara devreme. . .lucrarea se execută în anumite faze de deschidere a florilor sau inflorescenţelor pentru a le asigura o prelungire a perioadei de decorşi un efect decorativ maxim (vezi cap. Dianthus).plante perene (Paeonia. .obţinerea de culturi timpurii.plante bienale (Digitalis. . Dicentra.valorificarea florilor tăiate (proaspete sau uscate). Yucca).se impune la plantele care iernează în câmpşi au rezistenţă limitată la temperaturi scăzute sau la variaţii mari de temperatură.protejarea se face prin acoperirea plantelor cu materiale plastice (polietilenă) sau textile. paie.6) . . prin producerea perdelelor de fum sau prin irigare. 9 Recoltarea florilor . . Protejarea se face prin acoperire cu frunze.prelungirea perioadei de înflorire toamna. culturi înfiinţate primăvara devreme.se aplică atât plantelor cu perioadă lungă de vegetaţie.plante cultivate pentru flori tăiate (inclusiv imortele). Campanula.împotriva brumelor . .

please follow these directions <http://support.% 2Birigatii.scribd.com/ardelean_magdalena> Ads by Google <http://www.scribd.rosii-gigant.org/licenses/by-nc/3. Report Cancel <javascript:void(0)> This is a private document.%2Bgazon.tocmai.py%3Fcontact%3Dabg_afc%26url%3Dhttp://www.ro%26 adT%3DSolar%2Blegume%2Bieftine%26adU%3Dwww.ro%26adT%3DGradini. Question_small </static/help?type=private> Info and Rating Reads: 2.google.0/> despre tuberoze begonia rex pamant pentru dr lucia pentru begonia ph pamant muscatelor cultivare (more tags <#>) despre tuberoze begonia rex pamant pentru dr lucia pentru begonia ph pamant muscatelor cultivare conf dr curs floricultura (fewer <#>) <#><#> Magdalena Ardelean <http://www.245 Uploaded: 10/02/2010 Category: /Uncategorized./ Rated: Copyright: Attribution Non-commercial Attribution_noncommercial <http://creativecommons.ro%26adT%3DRosii%2Bgigant%2Btoata%2Bvara%26 gl%3DRO&usg=AFQjCNFnr865663g9hiGylN5-8LtBN55aQ> Solar legume ieftine .parcuri.%26adU%3Dwww.com/url?ct=abg&q=https://www.com/forums/33563/entries/22981> to submit a copyright infringement notice.com/adsense/support/bin/r equest.scribd.scribd.google.com/doc/38605319/Curs-Fl oricultura%26hl%3Dro%26client%3Dca-pub-7291399211842501%26adU%3Dwww.com/ardelean_magdalena> Ardelean Magdalena <http://www.Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it.

net/aclk?sa=l&ai=BqSXjI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCp-i99 YBhZK9-g_AjbcB4NQDEAIYAiDQpIIKKAM4AFDUxcv4AWCD_eOFtBygAcXni-0DsgEOd3d3LnNjcmliZC 5jb226AQozMDB4MjUwX2pzyAEB2gE0aHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY29tL2RvYy8zODYwNTMxOS9DdX JzLUZsb3JpY3VsdHVyYakCueFMU9FGuD6oAwHoA64B6APtBegDLvUDAgAABA&num=2&sig=AGiWqtxpJ U4Nc3pKyRfA9YSkj0nHS0_9fw&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=http://www.net/aclk?sa=l&ai=BVEmsI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCs-DtY gCn8iGtxvAjbcBsOoBEAEYASDQpIIKKAM4AFD_78a0______8BYIP944W0HKAB85Kj7gOyAQ53d3cuc2 NyaWJkLmNvbboBCjMwMHgyNTBfanPIAQHaATRodHRwOi8vd3d3LnNjcmliZC5jb20vZG9jLzM4NjA1Mz E5L0N1cnMtRmxvcmljdWx0dXJhgAIBqQK54UxT0Ua4PqgDAegDrgHoA-0F6AMu9QMCAAAE&num=1&sig =AGiWqtzBblCmqOPf19tMjgwCZxVkcbSu1A&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=http:// www. <http://googleads.com/buzz/post?url =http%3A%2F%2Fwww.rosii-gigant.com%2Fdoc%2F38605319%2FCurs-Floricultura&message=> <#> .ro.parcur i.com/home?source=scrib d. www.sisteme de udare.com/sharer.com%2Fdoc%2F38605319%20%23Readcast><http://www.g.g.scribd.doubleclick. gazonare.com%2Fdoc%2F386053 19%2FCurs-Floricultura%23source%3Afacebook><http://twitter.ro/aid46ygid6g> Share & Embed <http://www.doubleclick.com&status=Reading%20%22Curs%20Floricultura%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fww w. www.net/aclk?sa=l&ai=By0FTI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCpLk5P UB0oSZyhrexoavD9CGAxADGAMg0KSCCigDOABQtu-amP7_____AWCD_eOFtBygAZCB6ucDsgEOd3d3Ln NjcmliZC5jb226AQozMDB4MjUwX2pzyAEB2gE0aHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY29tL2RvYy8zODYwNT MxOS9DdXJzLUZsb3JpY3VsdHVyYakCueFMU9FGuD7IAvLQlxqoAwHoA64B6APtBegDLvUDAgAABA&num =3&sig=AGiWqtxVIiSlWY8z1PMLTJGN9m0G4f7N3w&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=h ttp://www. www.net/aclk?sa=l&ai=By0FTI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCpLk5P UB0oSZyhrexoavD9CGAxADGAMg0KSCCigDOABQtu-amP7_____AWCD_eOFtBygAZCB6ucDsgEOd3d3Ln NjcmliZC5jb226AQozMDB4MjUwX2pzyAEB2gE0aHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY29tL2RvYy8zODYwNT MxOS9DdXJzLUZsb3JpY3VsdHVyYakCueFMU9FGuD7IAvLQlxqoAwHoA64B6APtBegDLvUDAgAABA&num =3&sig=AGiWqtxVIiSlWY8z1PMLTJGN9m0G4f7N3w&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=h ttp://www.doubleclick.doubleclick.parcur i.rosii-gigant.facebook.ro <http://googleads.doubleclick.scribd.ro> Cauti Solar legume? Oferte bune Solar legume.ro> Amenajari gradini.doubleclick.<http://googleads.ro/aid46ygid6g> Cresc repede acasa sau la gradina.ro <http://googleads.g.tocmai.ro> Gradini.g.rosii-gigant.scribd.tocmai.g.parcuri. Cumpara pe tocmai.php?u=http%3A%2F%2Fwww.net/aclk?sa=l&ai=BqSXjI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCp-i99 YBhZK9-g_AjbcB4NQDEAIYAiDQpIIKKAM4AFDUxcv4AWCD_eOFtBygAcXni-0DsgEOd3d3LnNjcmliZC 5jb226AQozMDB4MjUwX2pzyAEB2gE0aHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY29tL2RvYy8zODYwNTMxOS9DdX JzLUZsb3JpY3VsdHVyYakCueFMU9FGuD6oAwHoA64B6APtBegDLvUDAgAABA&num=2&sig=AGiWqtxpJ U4Nc3pKyRfA9YSkj0nHS0_9fw&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=http://www.ro> Rosii gigant toata vara <http://googleads.tocmai.g. plante si plantari. irigatii.net/aclk?sa=l&ai=BVEmsI6qkTcKBMpTO_AbR7YDbCs-DtY gCn8iGtxvAjbcBsOoBEAEYASDQpIIKKAM4AFD_78a0______8BYIP944W0HKAB85Kj7gOyAQ53d3cuc2 NyaWJkLmNvbboBCjMwMHgyNTBfanPIAQHaATRodHRwOi8vd3d3LnNjcmliZC5jb20vZG9jLzM4NjA1Mz E5L0N1cnMtRmxvcmljdWx0dXJhgAIBqQK54UxT0Ua4PqgDAegDrgHoA-0F6AMu9QMCAAAE&num=1&sig =AGiWqtzBblCmqOPf19tMjgwCZxVkcbSu1A&client=ca-pub-7291399211842501&adurl=http:// www. Iti ofera un plus de sanatate.ro <http://googleads. gazon.google.

<http://www. p.scribd.com/doc/49579496/42/Gladiola-Fam-Iridaceae> p.com/doc/41689124/25224359-Legumicultura-Curs> 7. <http://www. <http://www. <http://www.scribd.com/doc/49579496/37/Rudbeckia-Fam-Compositae> p.com/doc/45963365/19057618-flori> p.com/doc/40214241/Curs-de-Floricultura-II> p. <http://www.com/doc/36994699/Flori-Cultivate-in-Gradina> p.com/doc/37058015/ID-AGRO> p. <http://www.scribd. 4.com/doc/49579496/Elena-Selaru-Flori-cultivate-in-gradi p.scribd.scribd.scribd.scribd. <http://www. <http://www. <http://www.scribd.com/doc/25224359/Legumicultura-Curs> p.scribd. <http://www.scribd.com/doc/44926578/pomicultura> More from this user 5.com/doc/48055205/flori-curs> p. p.scribd. <http://www.scribd. <http://www.com/doc/40264768/Agricultura-Generala> p. na> 3.Related Documents PreviousNext 1.com/doc/50936466/Legumicultura> 6.com/doc/33731474/flori> p.scribd.scribd.com/doc/46066978/Www-aseonline-ro-Cursuri-Tehnologii-A gricole-Comparate> p.scribd. na> p. <http://www. p. <http://www. <http://www.com/doc/40214275/Curs-de-Floricultura-II> p.scribd. <http://www. <http://www. <http://www.scribd. <http://www.com/doc/26104773/20365778-Flori-Cultivate-in-Gradina> p.scribd.scribd.scribd.com/doc/37631113/25224359-Legumicultura-Curs> p.scribd.com/doc/20365778/Flori-cultivate-in-gradina> 2.com/doc/33830835/Elena-Selaru-Flori-Cultivate-in-Gradi p. . <http://www. <http://www.com/doc/19057618/flori> p.

com/pages/Scribd/6978454082> > * About </about> * Press </static/press> * Blog <http://blog.com/scribd> facebook. Download and Print <javascript:void(0)> Add this document to your Collections This is a private document.com/doc/51055072/Elizabeth-Gilbert-Eat-Pray-Love> 137 p.scribd.com/scribd </scribd> twitter.com/doc/38605319/Curs-Floricultura> Add a Comment Submit share: Characters: 400 <javascript:void(0)> Print this document High Quality Open the downloaded document.com/scribd <http://twitter.scribd. but others can view it *public moderated: *others can add to this collection. so it may only be added to private collections.com/> . <http://www. <http://www.com/scribd <http://www.PreviousNext 1.facebook. and select print from the file menu (PDF reader required). 352 p. + Create a New Collection Name: Description: Collection Type: *public locked: *only you can add to this collection.scribd. <http://www. and only you will be able to view it Save collectionCancel <#> Finished? Back to Document <javascript:void(0)> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> * * * * Follow Us! scribd. but you approve or reject additions *private: *only you can add to this collection.com/doc/39760925/Cartarescu-Mircea-De-Ce-Iubim-Femeile 167 p.scribd.

scribd. scribd. Icon_download_35x35 Download this document -----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_txt_54x56 txt 38605319-Curs-Floricultura.com%2Fdoc%2F38605319%2FCursFloricultura&id=pt> scribd. scribd. scribd. scribd. scribd.scribd. scribd. scribd. scribd. scribd.4 MB Download Now Readcast: Icon_archives_35x35 The Scribd Archive -----------------------------------------------------------------------This document was uploaded by someone just like you and is now part of The Scribd Archive*.pdf . scribd. scribd.com%2Fdoc%2F38605319%2FCurs -Floricultura&id=en> * Español </language?destination=http%3A%2F%2Fes. Language: English <#> Choose the language in which you want to experience Scribd: * English </language?destination=http%3A%2F%2Fwww. Give back to the community and gain 24 hours of . scribd. scribd. scribd.com> FAQ </faq> Developers / API </developers> Jobs </jobs> Terms </terms> Copyright </copyright> Privacy </privacy> Copyright © 2011 Scribd Inc.com%2Fdoc%2F38605319%2FCursFloricultura&id=es> * Português (Brasil) </language?destination=http%3A%2F%2Fpt.4.scribd.* * * * * * * * * * * Partners </partners> Scribd 101 </scribd101> Web Stuff </webstuff> Scribd Store </store/about> Support <http://support.scribd. scribd. scribd. scribd.scribd. scribd.

. best-selling books. 1 Day Pass $5 1 Year Pass $59 Choose payment option Pay with Credit Card <#> Pay with PayPal or Credit <#> * The Scribd Archive is a collection of millions of documents. and confirm that your uploading of this material complies with those policies and does not violate anyone s rights? Queued: Uploading: You have uploaded: Upload failed: </doc/> Document URL: This document is: PrivateThis document is: Public Cancel Upload Make it easier to find your new document! Title: Category: Tags: (separate with commas) Description: Save Share: Or_divider_550x7 Subscribe to The Scribd Archive and download as many documents as you d like. Icon_download_35x35 Thanks for uploading! Download this document as -----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_txt_54x56 txt     . Do you understand the Scribd Terms of Service and Copyright Policy. news source materials. Processing. Read the Scribd Archive FAQ <http://support.download access by uploading something of your own.scribd. including research reports.com/forums/189164-faq-the-scribd-archive> for more information.. Monthly Subscription Most Popular $9/mo. and more.

4 MB Download Now .4.38605319-Curs-Floricultura.pdf .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->