Capitolul I Unităţile de măsură din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre

Începute din necesitatea de a determina distanţe, arii ale suprafeţelor terenurilor, cantitiăţi/volume, greutăţi (de fapt mase) de produse, apă şi diferite materiale sau de a determina durate, intervale de timp şi de a stabili scări de timp etc, măsurile de lungime şi de masă (denumită, ca mijloc de măsurare, greutate), au fost bazate, în toată lumea, la începuturile lor, pe unităţi de măsură care derivau de la diferite elemente ale corpului omenesc. Cotul, palma, palmacul, degetul, piciorul omului, care au reprezentat chiar primele mijloace de măsurare, au alcătuit baza sistemului de măsuri pentru lungime, arie, volum/capacitate. Aşa au fost, în antichitate, cotul egiptean, cotul persan şi cotul babilonean şi, în Grecia, piciorul antic şi piciorul olimpic, iar în Europa apuseană piciorul roman, piciorul antic şi piciorul olimpic. Greutăţile folosite în antichitate ca măsuri de masă în terminologia actuală au fost stabilite pe baza greutăţii unui anumit număr de boabe de grâu, orez sau orz. O greutate asiro-chaldeeană denumită siclul, reprezenta, de exemplu, greutatea egală cu cea a 180 de boabe de grâu, iar greutatea romană siligna era egală cu greutatea a patru boabe de grâu. Livra era egală cu greutatea a 6912 boabe de grâu. Unităţile de măsură folosite în Franţa erau moştenite de la romani. Măsurile şi greutăţile, în sensul pe care l-am specificat, se bazau pe unităţile romane de lungime şi, respectiv, de masă pes (în franceză, pied) şi, respectiv, livra (în franceză, livre), iar unitatea de capacitate/volum era denumită amphore (corespondentul în limba romană fiind amphora, a cărei valoare reprezenta un pes cubic). Pentru măsurările agrare, unitatea de arie pes pătrat era prea mică, din care motiv romanii au folosit unitatea jugerum, egală valoric cu dublul ariei unui pătrat cu aria de 120 pieds. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură romane nu erau zecimali, deşi Romanii foloseau sistemul de numeraţie zecimal. Numeroase unităţi de măsură romane au fost preluate de civilizaţia Europei occidentale, dar căderea Imperiului roman de occident a condus la o diversitate de obiceiuri care au generat multă confuzie. Ca urmare, Carol cel Mare, rege al francilor (768-814) şi împărat al Occidentului (800-814) a trebuit să promulge un decret privind unificarea unităţilor de măsură în toate ţările reunite sub Coroana sa, dar tentativa a eşuat odată cu Imperiul său. Strămoşii noştrii, geto-dacii, care au trăit în spaţiul carpatodunărean în sec 1 e. n., au folosit, ca şi alte popoare, unităţile şi măsurile
1

picior. însă. în ţările române. în primul rând în Franţa.664 m în Muntenia.şi a ştiinţelor aplicate. deşi aveau aceeaşi denumire. capacitate/volum şi. respectiv. pentru masă (respectiv greutate) au diferit valoric între ele. unităţile de măsură din Proviciile româneşti au contribuit la dezvoltarea relaţilor economice şi comerciale dintre acestea. iar unitatea de arie pentru suprafeţele agrare a devenit jugenul din Transilvania. în prima jumătate a secolului al 19-lea. respectiv unităţile de măsură folosite pentru lungime. palmus. cu prioritate a celor din sistemul roman. ceramică. pentru exprimarea cantitativă a valorilor unor mărimi fizice ce se măsurau curent. atunci. În ciuda încercărilor de unificare a "măsurilor" şi "greutăţilor" întreprinse de guvernul francez nu s-a reuşit să se impună folosirea aceloaraşi unităţi de măsură în întreaga Franţă. Mărturii arheologice confirmă existenţa pe teritoriul ţării noastre a măsurilor şi greutăţilor din sistemele de măsurare grecesc şi roman. de asemenea. de la o provincie la altă provincie românescă. Valorile acestor unităţi exprimate în unitatea metru erau. Măsurile. respectiv. respectiv. respectiv. A apărut. Deşi diferite valoric între ele. cu absolută necesitate. deget la români. au constituit un stimulent puternic pentru dezvoltarea ştiinţelor teoretice -matematică. deget.962 m în ţara Românească.900 m în Transilvania şi cu 1. Ca greutăţi şi. De exemplu. Germania şi Italia precum şi în alte ţări Europene. măsuri de masă au folosit aşa numitele ponduri din piatră. Se impunea.637 m în Moldova şi 0. iar pentru măsurarea volumului/capacităţii lichidelor erau folosite măsurile denumite. amphore. digitus ale romanilor au devenit pas.462 m. astronomie. unificarea unităţilor de măsură. măsurile de lungime pasus. necesitatea imperioasă a folosirii unor unităţi de măsură unice. diferite: de exemplu. odată cu naşterea unor oraşe importante şi independente în Franţa. mecanică. stânjenul moldovenesc echivala cu 1.de lungime cot. palmă. care a a fost introdus mai întâi în Banat şi Transilvania după cucerirea după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman la începutul secolului al doilea. ca şi la romani. aşa cum aceasta se impusese în ţările din Europa de vest. şi dezvoltarea unei economii bazate pe industria manufacturieră şi pe agricultură. în timp ce la români era de 0. începând încă din secolul al 14-lea. materializate prin "măsuri" şi "greutăţi". Dezvoltarea unei noi societăţi. pas. În acelaşi timp. bronz şi plumb. palmă şi. 2 . atât în cadrul fiecărei ţări cât şi în relaţiile economice şi culturale dintre ele. unitatea denumirilor acestor unităţi de măsură reflectă unitatea limbii şi culturii poporului român. Unităţile şi. 0. Măsurile şi greutăţile folosite de geto-daci au fost influenţate de cele folosite în statele cu care ei au avut relaţii economice şi culturale. cotul la romani şi greci era de 0. însă. prin revoluţia din 1789.444 m şi . care au determinat relaţii comerciale terestre şi maritime.

Capitolul II Măsuri și unități fundamentale în Sistemul Internațional de Unități Sistemul Internațional de Unități (S. Cu această unitate se definesc unitățile de volum și masă. sistemul coerent de unități S. Volumul era definit prin latura unui cub de lungime dată. În 1668 savantul englez John Wilkins. un volum și o masă „universală”. iar masa era cea a apei de ploaie care umplea acest volum. În 1675 savantul italian Tito Livio Burattini redenumește măsura universală a lui John Wilkins metru. În 1790 Adunarea Constituantă Franceză. care se definesc direct. membru al Societății Regale în lucrarea sa An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language definește o lungime. corespunzând lungimii unui pendul cu semiperioada micilor oscilații de o secundă.7 mm). În 1793. derivate și unități suplimentare care formează. Acest sistem cuprinde unități fundamentale. Mărimile fundamentale sunt mărimi independente. metrul este definit provizoriu ca fiind exact a 10. Lungimea era definită drept 38 de țoli de Prusia (cca. la propunerea lui Talleyrand se pronunță pentru crearea unui sistem de unități de măsură stabil. Lungimea astfel definită este de 993. Unitățile S. care prezintă mici diferențe într-un loc sau altul.000-a parte dintr-un sfert de meridian terestru. păstrând definiția pe baza pendulului. Unitățile fundamentale sunt independente între ele și alese convențional. iar ca definiție renunță la țolul de Prusia. uniform și simplu. În același an Adunarea Națională a Franței 3 . 993. pe baza unor relații algebrice care leagă marimile corespunzătoare pentru unghiul plan și respectiv pentru unghiul solid Există și unități necoerente (spre exemplu unitățile de măsură: milimetru coloană de mercur pentru presiune și cal putere pentru puterea mecanică) care au o largă utilizare în știință și tehnică. iar ca unitate de bază este ales metrul lui Burattini.I derivate se pot forma prin combinarea unităților fundamentale. punându-se bazele sistemului metric zecimal.I. împreună. adică prin indicarea unității de măsură și a procedeului de măsurare. Această valoare depinde însă de accelerația gravitațională.000.9 mm. la obiecția că lungimea pendulului cu semiperioada de o secundă nu este aceeași peste tot.I ) este sistemul unic de unități de măsură legal și obligatoriu în România.

El determină câmpul magnetic terestru utilizând ca unități de măsură milimetrul. În jurul anilor 1860 Maxwell și Thomson se ocupă în cadrul Asociației Britanice pentru Progresul Științei (BA).BIPM). Numele sistemului de unități este Sistemul MKS după unitățile sale de bază: metru. fapt considerat ca act fondator al sistemului metric. având la bază metrul. sistemul metric este adoptat în Franța. semnată la Paris de 17 state. kilogramul. În 1889 prima CGPM adoptă prototipuri noi pentru metru și kilogram. În 1932 CEI respinge propunerea unor fizicieni de adoptare a sistemului gaussian in locul sistemului MKSA. Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți (CIPM) și Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (CGPM). gramul și secunda. sistem de unități cunoscut ca Sistemul lui Gauss. În 10 decembrie 1799 (o lună după lovitura de stat a lui Napoleon). În 1883 România aderă la Convenția Metrului. kilogram și secundă. În 4 Messidor an VII (22 iunie 1799) etaloanele din platină ale metrului și kilogramului sunt depuse la Arhivele naționale ale Franței. cu ocazia ultimei Conferințe Diplomatice a Metrului. care înființează Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (Bureau International des Poids et Mesures . Discuțiile propunerii de către Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP) și IEC conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a Sistemului MKSA. secunda și amperul. Efortul lor va duce la apariția în 1874 a Sistemului CGS. În 20 mai 1875. denumirea originală pentru kilogram. În anii 1880 BA și Congresul Internațional de Electricitate. fondată în 1831 de punerea la punct a unui sistem de unități de bază și derivate. care conține și unitățile ohm. În 1812 sistemul metric este retras.hotărăște crearea unor etaloane pentru metru și grave. convin asupra unui sistem practic de unități. ia naștere Convenția Metrului. 4 . În 1901 fizicianul Giorgi arată că este posibilă combinarea unităților electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. fiind abolit complet în timpul Restaurației. care în Franța va fi reintrodus abia după Revoluția din 1830. ale cărui unități de măsură sunt centimetrul. În 1832 Gauss aplică sistemul metric în fizică. gramul și secunda[10]. volt și amper. precursor al Comisiei Electrotehnice Internaționale (IEC). În 18 Germinal an III (7 aprilie 1795) Adunarea Națională a Franței adoptă definitiv această definiție prin decret. respectiv kilogram. În 1816 Țările de Jos introduc sistemul metric. Termenii „gravet” (corect „milligrave”) și „grave” sunt înlocuiți cu termenii gram.

Liberia și Myanmar. sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. viteza luminii. Dintre acestea fac parte: • unități de timp: minutul. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii. ora. în SUA S. nodul. 5 . În 1960 CGPM adoptă numele actual de „Sistemul internațional de unități” și abrevierea „S.I este larg folosit în mediile științifice. nici prefixele binare nu fac parte din S. tona. majoritea unităților de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităților SI.1 Unități care nu fac parte din SI Deși utilizarea S. kelvin și candelă.I este recomandată în știință. • unități tehnice: bar. De exemplu. Cu toate astea. mmHg. • unități ale fizicii experimentale: unitatea astronomică. dar au apărut recent: • unități de cantitate de informație sau și de capacitate de memorie de computer: bitul. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură. Menținerea acestor unități este justificată de obișnuință. electronvoltul etc. ziua.I. minutul și secunda.Alte unități și prefixe care nici ele nu fac parte din SI.În 1948 cea de a 9-a CGPM cere BIPM efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. 2. • unități de masă: litrul.I”. este recunoscut faptul că mai sunt încă utilizate o serie de unități adânc înrădăcinate în decursul timpului. • unități ale geometriei: gradul. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare amper. Institutul Național de Standarde și Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice. Totuși. Utilizare Actual. anul. baitul și octetul. • unele unități ale sistemului CGS. De asemenea. molul. tehnologie și comerț. la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii. • unități de navigație (inclusiv aeriană): piciorul. comoditate și aparatură (exemplu: ceasuri). mila marină. decibelul.

masă. însă alegerea propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime. temperatură.I are șapte unități fundamentale independente. timp.2 Unități SI fundamentale S. Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. curent electric. Rezultatul ar putea fi că kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea altei unități.10 %) și care se păstreaza la Biroul Internațional de Măsuri si Greutăți (BIPM) de la Sèvres Franța Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției între două nivele de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K 6 . 1 Mărimea fundamentală lungime Unitatea fundamentală Denumire Simbol metru m Definiție 2 masa kilogram kg 3 timp secundă s Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă. Doar kilogramul este încă definit printrun obiect material degradabil. din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante. adică unitățile SI derivate. intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este arbitrară. Nr. Kilogramul este masa prototipului internațional al kilogramului confecționat dintr-un aliaj de platină și iridiu (90 % . crt.2.

cu lungimea infinită și cu secțiunea circulară neglijabilă. este fracțiunea 1/273. ioni. 7 . electroni. a unei surse care emite o radiație monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi și a cărei intensitate energetică. alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule. la o distanță de 1 metru unul de altul. așezate în vid. entitîțile elementare trebuie specificate.012 kilograme de carbon C12 (12C). într-o direcție dată. De câte ori se întrebuințează molul. *De câte ori se întrebuințeazî molul.16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei Molul este cantitatea de substanță a unui sistem care conține atâtea entități elementare câți atomi există în 0. menținut în două conductoare paralele. electroni. rectilinii. putând fi atomi. ele putând fi atomi. unitate de temperatură termodinamică. molecule. entitățile elementare trebuie specificate. Unele unități fundamentale sunt definite pe baza altor unități fundamentale (de exemplu definiția secundei utilizează unitatea kelvin).4 curent electric amper A 5 temperatură kelvin termodinamic ă cantitate de substanță mol* K 6 mol 7 intensitatea luminoasă candela cd Amperul este intensitatea unui curent electric constant care. alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule Candela este intensitatea luminoasă. molecule. în această direcție este de 1/683 dintr-un watt pe steradian. ar produce între aceste conductoare o forță de 2×10–7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru Kelvinul. ioni.

folosite în domeniul computerelor. Mărime arie volum viteză accelerație număr de undă Simbol A V v m σ. așa cum sunt. permit măsurarea mărimilor fizice. • pentru 1015 și 1018 în 1975.3 Unități SI derivate din cele fundamentale Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulțirea și împărțirea unităților fundamentale.1012 în 1960. 2. 1024. Denumire Simbol dimensional metru pătrat m2 metru cub m3 metru pe secundă ms-1 metru pe secundă la ms-2 patrat metru la puterea m-1 minus unu kilogram pe metru cub kg m-3 kilogram pe metru kg m-2 pătrat metru cub pe kilogram m3 kg-1 8 masă volumică ρ (densitate) masă ρA superficială volum masic v . Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat. 10-21 și 10-24 în 1991. așa că în tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unități. nu fac parte din SI. Lista prefixelor SI Prefixele care formează multiplii și submultiplii unităților de măsură din SI au fost adoptate: • pentru 10-12 . însă ele.Prin urmare. unitățile fundamentale nu sunt independente stricto sensu. Nume Simbol Factor Nume Simbol Factor yotta Y 1024 deci d 10 zetta Z 1021 centi c 10-2 exa E 1018 mili m 10-3 peta P 1015 micro µ 10-6 tera T 1012 nano n 10-9 giga G 109 pico p 10-12 mega M 106 femto f 10-15 kilo k 103 atto a 10-18 hecto h 102 zepto z 10-21 deca da 10 yocto y 10-24 Prefixele binare. • pentru 10-15 și 10-18 în 1964. • pentru 1021.

cantitate de căldură putere. flux energetic sarcină electrică. lucru mecanic. cantitate de electricitate diferență de radian steradian hertz newton pascal joule rad sr hz N Pa J watt coulomb W C J s-1 kg m2 s-3 As volt v J C-1 kg m2 A-1 s- 9 . Mărime Denumire Simbol Expresia în alte unități SI 1 1 N m-2 Nm Expresia în unități SI fundamentale m m-1 m2m-2 s-1 m kg s-2 kg m-1 s-2 kg m2 s-2 unghi plan unghi solid frecvență Forță presiune (tensiune mecanică) energie.I derivate cu denumiri speciale Unele unități derivate au căpătat o denumire specială și un anumit simbol.densitatea curentului electric câmp magnetic concentrație a cantității de substanță concentrație masică luminanță j H c ρ Lv amper pe metru pătrat amper pe metru mol pe metru cub A m-2 A m-1 mol m-3 kilogram pe metru cub kg m-3 candelă pătrat unu unu pe metru cd m-2 1 1 indice de n refracție permeabilitate μr relativă 2.4 Unități S.

kerma echivalent al dozei de radiații absorbite (ambiantă.potențial electric (tensiune) tensiune electromotoare capacitate electrică rezistență electrică conductanță electrică flux de inducție magnetică inducție magnetică inductanță temperatură Celsius flux luminos iluminare activitate (a unui radionuclid) doză absorbită. direcțională. individuală) 3 farad ohm siemens weber tesla F Ω S Wb s T V-1 V A-1 A V-1 C A2 s4 kg-1 m-2 kg m2 A-2 s-3 A2 s3 kg-1 m-2 V kg m2 A-1 s-2 V s m-2 H V s A-1 kg A-1 s-2 kg m2 s-2 A-2 K cd sr m-2 lm s-1 J kg-1 m2 s-2 henry grad °C Celsius lumen lm lux becquerel Bq gray Gy lx sievert Sv J kg-1 m2 s-2 10 . energie masică comunicată masică.

322 Pa 11 . recomandate de CODATA.660 538 73(13) x 10-27 kg 1 eV = 1. ale căror valori în unităţi SI sunt obţinute experimental Mărimea masă Unitatea Denumire Simbol unitate de masă u atomică (unificată) (a) Valoare Unitatea de masă atomică (unificată) este egală cu 1/12 din masa unui atom al nuclidului 12C. electrovolt (a) eV Unităţi şi denumiri de unităţi din afara SI admise numai în domenii specializate Mărimea Denumire vergenţa dioptrie sistemelor optice suprafaţa terenurilor agricole masa pietrelor carat metric preţioase tex masa liniară a firelor şi fibrelor textile presiunea sângelui milimetru coloană şi a altor fluide din de mercur Unitatea din afara SI Simbol a tex Valoare 1 dioptrie = 1 1 a = 10 2 m2 -4 kg 1 carat metric = 2×10 tex mm Hg 1 tex = 10 -6 kg⋅m-1 1 mm Hg = 133. în 1998.602 176 462(63) x 10-19 J Aceste valori conţin. (a) Valorile. pentru unităţile specificate în tabelul de mai sus sunt: 1 u = 1. energie Electronvoltul este energia cinetică câştigată de un electron care traversează o diferenţă de potenţial de 1 volt în vid.Unităţi utilizate împreună cu Sistemul Internaţional. între paranteze. în unităţi SI. cifrele semnificative ale incertitudinii standard compuse (la nivelul de încredere P ≅ 68 %).

Pentru a evita confuzia dintre aceste două grupe de mărimi şi unităţi. Spre deosebire de unităţile fotometrice. care au referinţe diferite. corespunzătoare culorilor fundamentale: violet. cu excepţia unităţii milimetru coloană de mercur şi a simbolului acesteia. unitate SI stabilită pe baza sensibilităţii spectrale a ochiului uman standard. Unităţi de măsură din metrologia optică Prin lumină se înţelege un ansamblu de radiaţii electromagnetice care impresionează retina. De exemplu. verde. multiplul 102 al arului este denumit hectar (ha) (1 ha = 104 m2). ale căror lungimi de undă sunt cuprinse în intervalul (380 . portocaliu şi roşu.Lumina se compune din radiaţii simple (monocromatice). Φe). Spectrul vizibil poate fi divizat în şase zone.760) nm. albastru. Mărimile şi unităţile fotometrice se referă numai la spectrul vizibil (λ = 400-760 nm) şi au ca referinţă candela. dependentă de compoziţia spectrală a radiaţiei. se folosesc mărimi şi unităţi fotometrice (ce caracterizează radiaţia din punct de vedere al perceperii de către ochi) şi mărimi şi unităţi energetice (ce caracterizează lumina din punct de vedere al energiei transportate). galben. se atribuie indicele v (de la vizibil) mărimilor fotometrice (de exemplu.corp aria secţiunii eficace transversale barn b 1 b = 10-28 m2 Prefixele SI şi simbolurile lor pot fi utilizate în conexiune cu denumirile unităţilor şi simbolurile acestora din tabelul de mai sus. unităţile de măsură specifice mărimilor energetice sunt definite pe baze energetice şi au ca referinţă wattul (W). Φv) şi indicele e (de la energetic) pentru mărimile radiometrice (de exemplu. Senzaţia vizuală pe care o exercită o radiaţie vizibilă are două caracteristici: culoarea şi strălucirea (luminanţa). fiind percepute de un ochi normal ca o senzaţie vizuală. Aceste mărimi şi unităţi se utilizează în tehnica iluminatului. Culoarea unei radiaţii este o proprietate a acesteia. 12 . În metrologia optică.

Bibliografie și webografie 13 .

org 14 .com.wikipedia.referat. Hristev .ro. 1984.scribd.  www. Editura didactică și pedagogică. București. “Mecanică și acustică”.  www.  www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful