You are on page 1of 8

Centre de evacuare pentru evrei în judeŃul Hunedoara

1941-1944.

Dr. Dan GRECU – C.P. 103, 2700 Deva

Un articol de istorie poştală se scrie, de obicei, plecând de la piese circulate prin poştă şi se
bazează pe munca de desluşire a misterului originii lor, circulaŃiei şi semnificaŃiei diverselor
însemne şi elemente poştale pe care le cuprind. În cazul de astăzi însă, ca şi în cel din urmă cu
câteva numere al detaşamentelor de muncă pentru germani1, vom proceda invers: va fi luat un
domeniu limitat istoric, pentru care se presupune că există corespondenŃe poştale ilustrative, fără
ca acestea să fie larg cunoscute printre colecŃionari; faptul că ele nu sunt deocamdată cunoscute
se datorează tocmai lipsei informării asupra fundamentării istorice (ceea ce încearcă să ofere
acest articol) care a dus la imposibilitatea identificării şi stocării respectivelor piese poştale.

Astăzi este vorba de un domeniu cvasinecunoscut (adus în atenŃia cititorilor români doar foarte
recent prin cărŃile apărute sub egida CFER sau scrise de Jean Ancel în Israel): evacuarea evreilor
din teritoriul rural al judeŃelor din România Veche în aşa-numitele centre de evacuare (nu se
referă aşadar la Basarabia şi Bucovina de Nord, ai căror locuitori evrei au avut o soartă tragică în
cea mai mare parte şi nici la Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria la acea dată, ai cărei evrei
au fost în cea mai mare parte deportaŃi în lagăre de muncă sau de exterminare germane). În cele
ce urmează va fi reconstituită, fără nici o pretenŃie literară, atât cât permit documentele aflate în
fondurile arhivei din Deva, soarta centrelor de evacuare din judeŃul Hunedoara.

După începerea războiului contra URSS, este luată măsura generală de evacuare a tuturor
evreilor din mediul rural (deci din sate şi din comune urbane ne-reşedinŃe) şi concentrarea lor în
centre de evacuare stabilite de obicei în capitalele de judeŃ (numite în acel timp comune urbane
reşedinŃe), dar şi în alte câteva localităŃi. La 29.5.1941 Ordinul Nr. 4147 / 21.6.1941 al MAI
solicită Prefecturilor în acest sens, în numele Generalului Antonescu:
 ToŃi evreii valizi între 18-60 de ani, din satele dintre Siret şi Prut, vor fi evacuaŃi în lagărul Tg. Jiu şi în
satele din jurul acestui oraş […] Restul familiilor evreeşti din satele dintre Siret şi Prut ca şi familiile
evreeşti din celelalte sate din Moldova, vor fi evacuate cu ceeace le este necesar pentru trai, în
2
comunele urbane de pe teritoriul judeŃelor respective prin grija prefecŃilor de judeŃ [în termen de 48
ore]. Toate familiile evreeşti care se găsesc în satele din restul Ńării, vor fi evacuate cu ceeace le este
necesar pentru trai, în comunele urbane de pe teritoriul judeŃului respectiv, prin grija prefecŃilor [în
3
termen de 4 zile]. Familiile evacuate nu au voie să mai intre în comunele din cari au plecat .

Acest ordin este transmis de către Prefectura Hunedoara Biroului MONT cu nr. 657 / 22.6.1941,
specificându-se că evacuaŃii îşi iau cu ei cele necesare traiului. Evreii de la sate vor fi evacuaŃi
după cum urmează (ei fiind deocamdată încartiruiŃi la familiile evreieşti din oraşele respective):
cei din comunele plăşii Baia de Criş şi Brad la Brad; cei din plăşile Dobra, Ilia, Deva, la Deva;
cei din plăşile HaŃeg, Pui, Sarmizegetusa, la HaŃeg; cei din plasa Hunedoara, la Hunedoara; cei
din plasa Petroşani, la Petroşani; cei din plăşile Geoagiu, Orăştie, la Orăştie. Termen de
executare până la 28.6.19414 (Evreii din Pui au şi fost evacuaŃi la HaŃeg la 27.6.1941). Ordinul
nr. 4572 / 30.6.1941, aduce precizări la Ordinul de mai sus, în sensul că el se referă doar la
1
La care este necesară o precizare (mulŃumesc lui Dinu Matei pentru atenŃionare): CP ilustrată acolo este circulată
după reforma monetară din 1952 şi nu în 1948, ea face parte aşadar din corespondenŃa poştală a unui fost membru al
detaşamentului de muncă UFH, ulterior stabilit în Hunedoara. Iată că rămâne încă să fie descoperită o adevărată
corespondenŃă de detaşament de muncă, destul de rară precum am prevăzut.
2
O scăpare a textului iniŃial (corect ar fi fost 'comunele urbane reşedinŃe de judeŃ'). Ca urmare unii evrei au fost
evacuaŃi în comune urbane nereşedinŃe şi apoi re-evacuaŃi în comunele urbane reşedinŃe.
3
DirecŃia JudeŃeană Hunedoara a Arhivelor NaŃionale, Fond Prefectura, Dosar 266/1941, f.80.
4
Ibidem, f.82.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
comunele urbane reşedinŃe de judeŃ (Deva în cazul nostru) şi nu la alte comune urbane. Ca
urmare, Prefectura precizează prin Ordinul 762 / 1.7.1941 că toŃi evreii vor fi evacuaŃi la Deva.
Modul cum au început evacuările în baza Ordinului 4572 poate fi reconstituit din adresele emise
de organele PoliŃiei, care confirmă faptul că evreii din jurul oraşului Hunedoara (în total 41,
repartizaŃi astfel: Dobra 8, Strei 3, Peştişu Mare 2, Crişeni 7, Bunila 3, Hăşdău 6, Roşcani 5,
Hăşdat 6, Dobâca 1), evreii din Orăştie (o parte, în total 38), ca şi cei din Petroşani (o parte) au
fost evacuaŃi la Deva în data de 4.7.1941.

O modificare importantă vine odată cu Ordinul Prefecturii nr. 2371 / 7.7.1941, către PoliŃia de
reşedinŃă Deva, care stabileşte trei centre de evacuare, inclusiv în comune5:
 ToŃi evreii evacuaŃi din sate în comunele urbane, trebuie evacuaŃi în trei centre din judeŃ, unde vor fi
evacuaŃi chiar şi evrei din comunele urbane nereşedinŃe.
Centrul I (HaŃeg), cu subcentrele NălaŃ-Vad, Păclişa, Săcel; aici vin evreii din Lupeni, Lonea,
Aninoasa, Petroşani, Petrila, Pui şi împrejurimile.
Centrul II (Deva); aici vin cei din comunele rurale şi urbane: Hunedoara, Hăşdat, Dobâca, Peştişu
Mare, Crişeni, Bunila, Orăştie, JeledinŃi, Orăştioara de Jos, Rapolt, Uroi, Geoagiu, Balşa, Simeria,
Baia de Criş, Brad.
Centrul III (Ilia); aici vin evreii din comunele din jurul Iliei, şi cei din Vulcan.
Evacuările se vor face civilizat, evreii pot să-şi audcă bani, bijuterii, alimente cât posedă, haine,
aşternut, şi obligatoriu o saltea. Avutul rămas acasă intră în sarcina autorităŃilor, care trebuie să facă
inventar, sau poate fi dat în grijă altor persoane.
ExcepŃii la evacuări: concentraŃii cu familiile lor, soŃii de medici şi ingineri mobilizaŃi, medici şi
farmacişti indispensabili, mobilizaŃi la lucru în intreprinderi, sau în folos obştesc, toŃi evreii peste 60
ani cu familiile, invalizii.
PoliŃia este solicitată să adopte măsuri pentru cazarea a 1500 evrei la Deva, 1500 la HaŃeg, 2000 în
Ilia. 'Nu se admite a se exercita asupra evreilor presiuni, bătăi, pentru a se obŃine un bun sau
declaraŃii', cei vinovaŃi sunt deferiŃi justiŃiei.

Momentul improvizaŃiilor pare să fi trecut, astfel încât se lucrează la o planificare riguroasă a


evacuărilor, după cum dovedeşte următorul plan de evacuări6:
 8.7.1941 - sosesc la Ilia evreii din Ilia, Gurasada, Zam, Vica, Dobra, Roşcani, Lăpuşnic, VorŃa şi
Bacea.
9.7.1941 - sosesc la HaŃeg evreii din Pui, Subcetate, Râu Alb, Bretea Română, Mălăeşti, BăuŃari,
Lunca Cernei şi Ohaba de sub Piatră.
10.7.1941 - sosesc la Ilia evreii din Vulcan, şi la HaŃeg evreii din Lonea, Aninoasa.
11-12-13.7.1941 - cazarea celor sosiŃi.
14.7.1941 - sosesc la HaŃeg evreii din Lupeni şi 200 persoane din Petroşani.
15.7.1941 - sosesc la Deva evreii din Brad.
16.7.1941 - sosesc la HaŃeg peste 400 evrei din Petroşani.
17.7.1941 - sosesc la Deva evreii din Orăştie şi la HaŃeg 400 evrei din Petroşani.
18-20.7.1941 - cazarea celor sosiŃi.
21.7.1941 - sosesc la Deva evreii din Hunedoara şi la HaŃeg ultimul lot din Petroşani.

În acelaşi timp, se întreprind în regim de urgenŃă constatările pe teren, după cum dovedeşte un
Proces-Verbal datat 7.7.1941, întocmit de către Barbu Anghelescu, Comisar la Chestura PoliŃiei
Deva şi Dr. Eugen Lorincz (din Deva), reprezentantul evreilor, delegaŃi la 6.7.1941 pentru a
constata posibilităŃile de cazare pentru evreii evacuaŃi7:
I. HaŃeg:
1. NălaŃi: clădirea Dnei văd. Fay Victor (poate adăposti 5-600 oameni). Proprietara s-a pus de acord
cu reprezenantul evreilor şi nu e nevoie de rechiziŃionare.
2. Păclişa: clădirea Dnei văd. Poganyi Carol (pentru 5-600 persoane), urmează să se cadă de
acord.
3. Săcel: castelul administrat de Pietsch Ludovic (pentru 5-600 persoane).
Toate cele 3 clădiri sunt în afara comunelor, izolate, mari, spaŃioase, înconjurate de grădini, au
condiŃii igienice necesare cazării atâtor persoane de diferite vârste. Aici vor veni cei din Valea Jiului
(cca. 2000-2500 persoane), o parte urmând să fie plasaŃi şi la evreii din HaŃeg.

5
Ibidem, f.43-44.
6
Idem, Dosar 136/1941, f.1-2.
7
Idem, Dosar 266/1941, f.45

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
II. Deva; aici vor veni cca. 600 persoane (urmază să fie cazaŃi la Deva, o parte la evrei, o parte la
ciangăii din Colonia Ceangăilor);
III. Ilia, primeşte evreii din comunele Gurasada, Vica, Zam, Dobra, Roşcani, Lăpuşnic, Vulcan; cca.
350, o parte vor fi cazaŃi la evreii de acolo, parte în clădirea proprietarului dr. Hărăguş Adam din Ilia
(cu care s-a căzut de acord).

Confirmarea evacuărilor (probabil în linii mari în conformitate cu planul de evacuare expus mai
sus) este adusă prin Adresa Prefecturii nr. 2573 / 23.7.1941 către MAI:
 s-a efectuat evacuarea către centrele Deva, HaŃeg, Ilia. Au rămas pe loc în centrele mai mari:
Petroşani, 15 capi de familie, Vulcan 8 capi de familie, Lupeni 9, Brad 6, Hunedoara 10. Cei capabili
de lucru (dintre evacuaŃi) fac diverse munci obşteşti (săparea adăposturilor, munci agricole, repararea
8
şoselelor) .
Sau prin Adresa Prefecturii nr. 2619 / 28.7.1941 către MAI (trimisă ca răspuns la întrebările din
Ordinul MAI nr. 11308A / 28.7.1941):
1. Evreii din comunele rurale au fost evacuaŃi cu trenul în 3 centre de evacuare, Deva (160 pers.), HaŃeg
(40 pers.), Ilia (176 pers.);
2. Evreii din oraşele nereşedinŃă au fost strânşi la Deva şi HaŃeg, în total cca. 1400 pers.;
3. Există două lagăre de evacuare (concentrare) a evreilor: într-o casă izolată lângă Păclişa şi într-o
casă izolată lângă NălaŃ-Vad (aici sunt în total cca. 1100 pers.). Conducătorii lagărelor sunt şefii de
post ai comunelor, care fac zilnic apel de prezenŃă şi supraveghere a activităŃii. AdministraŃia
lagărelor o fac reprezentanŃii comunităŃilor evreieşti, alimentarea se face din satele din preajmă şi din
oraşul apropiat.
4. Din jud. Hunedoara au fost evacuaŃi în jud. Arad 3 familii (9 pers.).
9
ToŃi evreii evacuaŃi au fost puşi la muncă în folos obştesc .

Din acest moment putem încerca să urmărim separat principalele informaŃii asupra centrelor de
evacuare.

Centrul de evacuare Deva.


În Deva nu a existat un centru de evacuare propriu-zis, evreii aduşi aici fiind cazaŃi la familiile
evreilor localnici. În afara celor evacuaŃi în primele zile din iulie, aici au fost aduse şi alte
categorii particulare, după cum rezultă din următoarele adrese:
• ToŃi evreii valizi între 18-60 ani, inclusiv medicii, farmacişti, ingineri şi liberi profesionişti, avocaŃi, etc,
vor fi trimişi la Deva pentru a fi încadraŃi în echipele de muncă obştească. Raportări de executare
10
până la 7.8.1941
• Rabinării şi şefii comunităŃilor evreieşti [în total 14 persoane din judeŃ] vor fi lăsaŃi liberi împreună cu
familiile lor, dar îşi vor stabili domiciliul în oraşul Deva. Ei au fost eliberaŃi din lagăre, trebuind însă să
11
meargă în comunitate şi să facă propagandă pentru împrumutul reîntregirii .

La 20.8.1941 se aflau la Deva 27 familii evacuate din mediul rural, la 31.10.1941 sunt recenzaŃi
241 evrei evacuaŃi, la 24.12.1941 se găseau în total 461 capi de familii + încă 743 persoane în
întreŃinere, iar la 16.4.1942 sunt recenzaŃi 499 capi de familie. La 7.10.1942 se găseau în Deva
656 evrei cu vârste peste 50 ani sau sub 18 ani.

Centrul de evacuare Ilia.


La Centrul de evacuare Ilia au fost trimişi evreii din satele din jurul Iliei, dar şi de pe Valea
Jiului. Ei au fost cazaŃi atât la evreii localnici din comună, cât şi într-un castel. Acest fapt

8
Ibidem, f.48.
9
Ibidem, f.54; Aceste munci puteau fi atât de interes local (în oraşele unde se aflau domiciliaŃi sau evacuaŃi, de ex.
Deva, Hunedoara, Orăştie, etc), cât şi de interes naŃional, în detaşamente de muncă exterioare. Detaşamentele
exterioare din jud.Hunedoara au făcut subiectul unui articol în Buletinul ABB, de cele locale nu ne vom ocupa
întrucât nu se pot reflecta în corespondenŃe poştale.
10
Ibidem, f.479: Ordinul telefonic 2506 / 6.8.1941 al Prefecturii către PoliŃii (Petroşani, HaŃeg, Hunedoara) şi
Pretura Ilia.
11
Ibidem, f.380: Ordinul MAI nr. 7419 / 16.8.1941.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
provoacă un protest violent al conducerii comunei Ilia, care printr-o adresă către Mihai
Antonescu, cere mutarea centrului de evacuare din Ilia în altă localitate, sub motivul că
aprovizionarea populaŃiei ('o comună cu abia 1036 locuitori, 85 familii evrei, 60 familii
funcŃionari şi refugiaŃi, 45 familii meseriaşi şi negustori, o comună săracă datorită frecventelor
inundaŃii ale Mureşului’, etc.) suferă din cauza 'lipitorilor satului'. 'PopulaŃia este deja revoltată
că abea au apărut aceste lifte nemiloase' şi nivelul de trai suferă din cauza 'jidanilor comunişti'.
Adresa lungă, patetică şi mistic-naŃionalistă e semnată primar Iosif Boboc, notar Viorel Furdui.
Prefectura răspunde comunei la 8.8.1941 că prin repartizarea evreilor la lucrări de CFR şi căi de
comunicaŃii s-a descongestionat numărul evreilor ce au fost strânşi în centrele de încartiruire, iar
o săptămână mai târziu comunică MAI:
 Cele relatate de Primăria Ilia nu se confirmă. Evreii din Ilia (250) sunt cazaŃi într-o singură clădire, ei
n-au îngreunat viaŃa locuitorilor, deoarece sunt angajaŃi la Societatea Germană de drumuri
(Derubau), care se aprovizionează din depozitele judeŃene şi nu de pe piaŃa Iliei. În prezent, conform
Ordinului 6713 / 941, toŃi evreii între 18-60 ani sunt predaŃi către CFR şi Serviciul Lucrări Publice.
Pentru indisciplină (nerespectarea ierarhiei în plângerile lor), primarul Iliei a fost destituit iar
notarul mutat disciplinar12.

Iată şi câteva date statistice de la sfârşitul anului 1941:


 20.8.1941: 51 familii evacuate din mediul rural, la care se adăugă 18 familii din Ilia.
 19.10.1941: 65 capi de familie, cu 112 copii şi 56 alte persoane în întreŃinere (total 198), din care 35
13
capi de familie au fost luaŃi de CRH pentru lucru .
 25.10.1941: 'tabăra de concentrare Ilia' cu 159 evrei (11 bărbaŃi, 111 femei, 37 copii, nu lucrează).
 28.10.1941: 'tabăra de concentrare' din comuna Ilia: 159 evrei, din care: din rural 11 bărbaŃi, 26
femei, 25 copii, din urban 85 femei şi 12 copii.
 31.10.1941: 'centru de evacuare Ilia' cu 180 evrei.
 24-29.12.1941: 'centru de evacuare' Ilia cu 97 capi de familie (total 223 persoane).

La sfârşitul lunii ianuarie 1942 se pune problema evacuării celor 250 evrei din castelul Ilia14
(acesta fiind destinat cazării recruŃilor Regimentului 7 Pionieri) cu transferarea lor în castelul
Brănişca (liber la acea dată)15. Ca urmare, între 1 şi 2.2.1942 au fost deparazitaŃi toŃi evreii din
‘lagărul’ Ilia, au fost evacuaŃi din castelul dr. Hărăguş şi au fost repartizaŃi la cele 18 case
evreieşti din comună16. Planurile de refolosire a castelului Ilia nu s-au materializat, după cum
rezultă dintr-o adresă a ComunităŃii Evreilor prin care se cere ca ei să se întoarcă acolo,
amintindu-se că prin Ordinul Prefecturii 144 / 30.1.1942, evreii au eliberat castelul mutându-se
la familiile din Ilia, unde se aflau încă şi în oct.1942, dar la acea dată castelul era gol şi părăsit.

SituaŃia centrului de evacuare era sintetizată astfel în octombrie 1942:


• centrul Ilia a fost înfiinŃat pe baza Ordinului Prefecturii nr. 2371 / 7.7.1941 pentru evreii din rural. Nu
există un lagăr propriu-zis, pentru că termenul de lagăr impune regim special, precum şi pază
permanentă şi proprie. Deci nu există post special de Jandarmi. Supravegherea şi controlul evreilor
17
din Ilia este în sarcina Serviciului ordonat al Jandarmeriei din Ilia .

La 7.10.1942 erau recenzaŃi 156 evrei peste 50 ani respectiv sub 18 ani. Cândva în octombrie sau
noiembrie 1942 evreii s-au întors în castelul Ilia, după cum rezultă din statistica care recenza la

12
Ibidem, f.63: Adresa Comunei Ilia nr. 80/1941; Ibidem, f. 61: Adresa nr. 2824 / 14.8.1941 a Prefecturii către
MAI, ca răspuns la Ordinul MAI nr. 12321 / 941 (prin care i se aduceau la cunoştinŃă plângerile din Ilia).
13
Ibidem, f.285: Adresa Preturii Plasei Ilia nr. 201 / 19.10.1941, conŃinând tabelul evreilor din Ilia.
14
Despre care se spune la 23.1.1942 că sunt ‘într-o clădire unică sub pază continuă jandarmerească. Evreii nu iau
contact cu populaŃia rurală’.
15
Ulterior se propune, în locul castelului Brănişca, ‘unde Firma Kulche avea în curs de organizare o fermă model’,
castelul de la Zam (proprietate Cernovics, capacitate de cazare 200-400 persoane, funcŃie de interpretare), actualul
Spital de Psihiatrie. În final, nici unul dintre castele nu va fi găsit corespunzător pentru Armată.
16
Idem, Dosar 107/1942, f.7 şi f.12: Ordinul Prefecturii nr. 144 / 30.1.1942 către Comunitatea Evreiască Ilia şi
Adresa Preturii Ilia nr. 15 / 17.2.1942 către Prefectură.
17
Ibidem, f.32: Ordinul nr. 1189 / 8.10.1942 a Legiunii Jandarmi Hunedoara către Prefectură.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
11.11.1942 în Ilia 247 evacuaŃi, din care 120 cazaŃi la castel, 74 în casele lor (localnici), 80
cazaŃi la cei 74 ilieni, toŃi fiind aşadar cazaŃi aşa cum ceruse Comunitatea prin adrese anterioare.

Centrul de evacuare HaŃeg.


Se pare că în HaŃeg au fost iniŃial evacuaŃi un număr mult prea mare de evrei, depăşind
posibilităŃile locale de întreŃinere. Problema aglomeraŃiei a fost pe moment rezolvată când,
• La 6.8.1941, ora 16 au plecat din gara HaŃeg 303 evrei (între 18-60 ani) din Centrul Evacuare HaŃeg
şi subcentrele NalaŃi şi Păclişa, îmbarcaŃi în vagoane [cu destinaŃia Detaşamentul de lucru CFR
Brad]. Au rămas pe loc 8 persoane pentru cartiruirea şi aprovizionarea cu hrană a femeilor, copiilor,
18
bolnavilor din centre şi alŃi câŃiva pentru nevoi locale .

La 20.8.1941 se aflau aici 149 familii evacuate din mediul rural. La începutul lunii octombrie
sunt semnalate restricŃii în viaŃa evreilor evacuaŃi:
• În toamna 1940 a funcŃionat în HaŃeg o comisie de plasarea refugiaŃilor [se referă la evacuaŃii din
teritoriile cedate în 1940]. Evreii evacuaŃi au fost plasaŃi numai la evrei, fiind interzis să se plaseze la
creştini. Invazia evreilor în oraş s-a făcut prin înfiinŃarea centrului de evacuare [în 1941] de care toată
populaŃia vrea să scape. De acum 2 luni s-a interzis evreilor să cumpere de pe piaŃa oraşului înainte
de orele 11, şi de a primi vânzătoarele la domiciliu (în ideea de a se controla preŃurile, combate
specula şi sabotagiul economic). Conform dispoziŃiilor Garnizoanei locale, începând cu 5.10.1941
19
evreii nu mai circulă prin oraş după ora 20 .
O propunere de schimbare a centrului de evacuare HaŃeg în comuna Strei, unde sunt clădiri
nelocuite, izolate, proprietatea lui Petru Groza, este respinsă pe motiv că ‘Groza nu consimte’,
după cum confirmă rezoluŃia Prefectului pe adresă20.

Cu toate acestea numărul evacuaŃilor va creşte, astfel la 21.10.1941 Prefectura raporta MAI
evacuarea din Valea Jiului la HaŃeg şi în cele 2 clădiri mari din apropiere (NălaŃi şi Păclişa,
ambele clădiri fiind păzite de jandarmerie, vezi mai jos) a 631 evrei, în spiritul Ordinului MAI
nr. 4147 / 941. Tentativele evreilor concentraŃi în zona HaŃeg de a lucra în agricultură la diverse
persoane, erau împiedicate de jandarmi (jandarmeria interzicea deplasarea la munci agricole, în
contextul interzicerii oricărei deplasări a evreilor dintr-o localitate într-alta şi din centrele de
evacuare, pe baza ordinelor supeioare existente la acea dată - Ordinul MAI 15739 / 1941,
transmis Legiunii Jandarmi cu Ordinul Circular al I.G.J. nr. 39334 / 30.7.1941 respectiv Ordinul
MAI 17827 / 1941 comunicat cu Ordinul Circular al I.G.J. nr. 42050 / 3.9.1941). La solicitarea
evreilor de a interveni în această problemă, Prefectul va răspunde că aprobă munca evreilor la
munci agricole în interes obştesc, dar sub strictă supraveghere a jandarmilor şi cu condiŃia ca toŃi
evreii să doarmă noaptea în centrele respective.

Iată şi câteva date statistice:


- Notă telefonică nedatată: 30 copii, 82 femei, 11 scutiŃi (total 123 evrei);
- 31.10.1941: 77 capi de familie, cu 91 copii şi 56 alte persoane în întreŃinere (total 224), din care 34
21
bărbaŃi la m.f.o. Conform altei statistici cu aceeaşi dată, totalul este de 262 persoane.
- 28.12.1941: sunt prezente 814 persoane (probabil o cifră totală, incluzând sub-centrele); absenŃi 76
capi de familie (scutiŃi în diverse forme).
- La 30.12.1941 se constata că evreii evacuaŃi în centrul HaŃeg şi subcentrul Păclişa sunt plini de
paraziŃi, sunt mulŃi TBC-işti ‘care varsă sânge şi stau în aceleaşi camere cu copii’, etc. Se propune ca
22
toŃi bolnavii să fie transferaŃi la spitalele HaŃeg şi Petroşani .

18
Idem, Dosar 266/1941, f.12: Adresa nr. 3908 / 6.8.1941 a PoliŃiei HaŃeg către Prefectură. Numărul celor trimişi la
muncă era prevăzut a fi mai mare, după cum rezultă din Ordinul MAI nr. 6547 / 1.8.1941 către Prefectură (Ibidem,
f.500): S-au dat dispoziŃii de a pune la dispoziŃia organelor CFR din Deva 500 evrei valizi 20-50 ani, prin aceasta
descongestionându-se centrul de evacuare HaŃeg.
19
Ibidem, f.616: Adresa PoliŃiei HaŃeg nr. 4970 / 7.10.1941, către Prefectură. Pe aceasta se găseşte următoarea
rezoluŃie a Prefectului: Evreii au acces la piaŃă după ora 11.30. Să se facă propuneri concrete de mutare a centrului
de evacuare din HaŃeg.
20
Ibidem, f.615: Adresa Comisariatului de PoliŃie HaŃeg nr. 5244 S / 23.10.1941 către Prefectură.
21
Ibidem, f.288-298: tabele anexe la Adresa Comisariatului de PoliŃie HaŃeg nr. 5382 / 31.10.1941.
22
Ibidem, f.111-112: Ordinul nr. 11129S / 30.12.1941 al PoliŃiei Deva către Prefect.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
- 16.4.1942: 831 evrei (inclusiv sub-centrele !).
- 7.10.1942: 232 evrei peste 50 ani şi sub 18 ani.

Centrul de evacuare HaŃeg - subcentrul NălaŃ-Vad.

Subcentrul din NălaŃi (5 km de HaŃeg), înfiinŃat în castelul văduvei Fay Victor, adăpostea
probabil în primele săptămâni între 350-450 persoane. Numărul acestora a scăzut odată cu
trimiterea bărbaŃilor valizi la detaşamentul exterior de muncă CFR de la linia Deva-Brad (vezi
mai sus), astfel că o Notă telefonică nedatată ulterioară recenzează 236 evrei, dintre care 135
copii, 83 femei şi 18 bărbaŃi scutiŃi de muncă. La 30.9.1941 erau 27 evrei minori, pentru care
Comunitatea Maternă Aut. Ort. Izraelită din HaŃeg solicita Prefectului eliberarea înaintea sosirii
iernii23. Alte documente confirmă existenŃa la 25.10.1941 în 'tabăra de concentrare NălaŃ-Vad' a
269 evrei (din care 34 bărbaŃi, 202 femei, 33 copii, care nu lucrează, în sensul că nu erau
încadraŃi în 'munca de folos obştesc'). La 28.10.1941 numărul lor era tot de 269, dar cu altă
distribuŃie (din rural 11 bărbaŃi, 98 femei, din urban 28 bărbaŃi, 104 femei, 33 copii), pentru ca la
31.10.1941 în 'subcentrul de evacuare NălaŃi' să existe 69 capi de familie, cu 171 copii şi alte 55
pesoane în întreŃinere (total 295), dintre care 34 bărbaŃi la m.f.o.

Subcentrul de evacuare a avut o viaŃă scurtă, după cum rezultă din adresa nr. 5556 / 24.11.1941 a
Primăriei Oraşului HaŃeg, care
 AnunŃă mutarea lagărului din NălaŃ la castelul din Săcel (dşoara Leszay M. e administratoare aici),
deoarece castelul NălaŃ-Vad a adăpostit Bat. 16 Vânători Munte, care se întoarce acum de pe front.
S-au mutat la Săcel doar 130 persoane, restul (80 pers.) s-au dus în HaŃeg sub motivul că la Săcel
nu sunt suficiente camere. Dar comisia de control constată că mai există 10 camere libere, care pot
găzdui 200 oameni. Proprietarul castelului locuieşte la castelele lui din Aradul Nou şi Ungaria,
castelul nu este stabil locuit. Se decide cazarea la Săcel a tuturor evreilor mutaŃi dela NălaŃ în 20
24
încăperi rechiziŃionate şi se înfiinŃează un post fix de jandarmi la castel .

În vremurile post-belice, castelul NălaŃ-Vad a adăpostit un preventoriu TBC (azi desfiinŃat).

Centrul de evacuare HaŃeg - subcentrul Păclişa.


Subcentrul de evacuare Păclişa a fost stabilit în castelul local, viitorul Spital de Neuropsihiatrie
Infantilă, în prezent Centru de AsistenŃă pentru persoane cu handicap.

Relativ la acest centru sunt disponibile mai ales date statistice, sintetizate după cum urmează:
- Notă telefonică fără dată: 121 copii, 114 femei, 17 bărbaŃi scutiŃi (total 252);
- 30.9.1941: 35 evrei minori (sub 18 ani);
- 25.10.1941: 270 evrei în ‘tabăra de concentrare’ Păclişa (23 bărbaŃi, 183 femei, 64 copii).
- 28.10.1941: 270 evrei în ‘tabăra de concentrare’ Păclişa, din care: din rural 18 bărbaŃi, 113 femei, 28
copii, din urban 5 bărbaŃi, 70 femei, 36 copii.
- 27.12.1941: ‘Subcentrul Păclişa’: prezenŃi 61 capi de familie (197 persoane total); absenŃi (cu
autorizaŃii eliberate la cerere majoritatea) 56 capi de familie (137 persoane total);
- 31.10.1941: ‘Subcentrul de evacuare’ Păclişa: 105 capi de familie, 184 copii, 77 în întreŃinere (total
366), din care 59 bărbaŃi la m.f.o., 1 concentrat şi 1 detaşat la Câmpu lui Neag. Conform altei situaŃii
purtând aceeaşi dată, totalul era de 371 persoane.
- 7.10.1942: 79 evrei cu vârste peste 50 ani, sau sub 18 ani.

La 5.11.1941 s-a efectuat o razie la detaşamentele de la Serviciul Tehnic JudeŃean, cu care ocazie
s-a constatat:
• la notarul din Toteşti lucrează 4 evreice, aşa-zis internate la Păclişa. În satul Păclişa au fost găsiŃi 4
25
evrei veniŃi după cumpărături. Satele din jurul HaŃegului sunt frecventate zilnic de evrei lăsaŃi liberi .

23
Ibidem, f.76.
24
Ibidem, f.98.
25
Idem, Dosar 267, f.76: Adresa nr. 75366 / 8.11.1941 a CRH către Prefect.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
Centrul de evacuare HaŃeg - subcentrul Săcel.
Subcentrul Săcel a fost cel cu istoria cea mai scurtă. După cum am văzut mai sus, aici se urmărea
mutarea eveilor din NălaŃi şi cel puŃin 130 au şi fost cazaŃi în castelul Săcel la sfârşitul lunii
noiembrie 1941. Mutarea a fost făcută fără acordul proprietarului, ceea ce a avut ca urmarea
primirea la Prefectură a unei telegrame furibunde, expediată din CriŃ, jud. Braşov, la 23.12.1941:
 ''Am aflat că în absenŃa mea aŃi încartiruit jidani în castelul Săcel, administrat de mine, proprietatea
Marchizului Palavicni Carol; în baza ordinului dvs.din 21 iunie aflat în posesia mea prin care aŃi scutit
definitiv castelul de sub rechiziŃie pentru evrei, rog binevoiŃi a dispune îndepărtarea imediată a
jidanilor din castel, fiind creştin proprietarul şi personalul întreg [10 persoane], castelul mobilat şi
stabil locuit şi având nevoie de odăile pentru uzinele noastre… Pietsch Ludovic, Administrator.
Apoi administratorul continuă cu alte telegrame similare, cere 'drept de despăgubiri împotriva
Statului Român faŃă de toate pagubele create… parchetul şi teracote sever deteriorate, 10
persoane creştine' care nu pot convieŃui cu 'jidani', ş.a.m.d.

La acea dată, desfiinŃarea sub-centrului de evacuare era oricum fapt împlinit. Deja la 3.12.1941
Prefectul anunŃa că evreii cazaŃi la Săcel (desfiinŃat) se evacuează la Centrul Ilia. Din evreii
străini din HaŃeg, se evacuează 60 la Păclişa, 100 la Deva, restul rămâne unde se găseşte.
Evreii repartizaŃi centrului HaŃeg vor lua masa la familiile evreieşti din oraş. La 1.12.1941, un
tabel cu evreii foşti în Centrul Săcel, recenzează 86 în centrul evacuare Deva, 68 în centrul
evacuare Ilia, 150 în centrul evacuare HaŃeg26.

După 23.8.1944 s-a organizat în castelul Săcel un lagăr de internare local pentru cei urmăriŃi prin
ConvenŃia de ArmistiŃiu, ulterior a fost casă de copii, astfel încât 'parchetul şi teracotele' au mai
avut cu siguranŃă multe de suferit…

NeevacuaŃi.
Analizând toate cele de mai sus, rezultă un fapt poate necunoscut: cu excepŃia oraşelor reşedinŃă
de judeŃ, prezenŃa evreilor în comune şi oraşe nereşedinŃe era o excepŃie în anii 1941-1944. Doar
un număr limitat de evrei, în situaŃii bine determinate, au primit permisiunea de a rămâne în
localităŃile lor de origine (ne referim deci la oraşele ne-reşedinŃe). Cei mai mulŃi neevacuaŃi din
judeŃul Hunedoara se aflau pe Valea Jiului, la Petroşani mai ales:
• La un control pe Valea Jiului se găseşte că, din 800 evrei, 600 erau evacuaŃi, iar 200 au rămas în
oraş, şi anume: cei peste 60 ani sau sub 18 ani, cei scutiŃi din ordinul Prefecturii, cei lăsaŃi la vatră de
27
CRH, cei autorizaŃi de diverse autorităŃi
O sinteză mai precisă din august 1941, afirma că 563 evrei fuseseră evacuaŃi din Petroşani la
HaŃeg, iar 220 au rămas neevacuaŃi.

Unul dintre motivele de scutire era acela al angajării preşedinŃilor şi conducătorilor de


comunitate în propaganda pentru subscrierea la ‘Împrumutul Reîntregirii’ (conform Ordinului
MCG nr. 56979 / 18.11.1941 şi Ordinului MAI nr. 16815 / 1941). SituaŃia scutiŃilor de la m.f.o.
până la 31.12.1941 în judeŃ era următoarea: Lupeni: 22, HaŃeg: 17-18, Deva: 18-19, Petroşani:
46-48. În conformitate cu DL 3625 / 1941 şi cu Ordinul Corpului 7 Teritorial nr.144088 /
1.10.1941 sunt lăsaŃi de asemenea neevacuaŃi un total de 32 evrei experŃi prin întreprinderi şi o
parte pentru dublarea comerŃului.

La Simeria au rămas neevacuaŃi 11 evrei (bolnavi, sau scutiŃi de Prefect prin Ordin special
pentru medici, dentist). La Orăştie evreii neevacuaŃi erau încadraŃi în detaşamente locale de
lucru (27 capi de familii + alte 50 persoane în întreŃinere), sau aveau peste 60 ani (31 capi familii

26
Idem, Dosar 266, f.100: Ordinul nr. 4028 / 3.12.1941 al Prefecturii către Pretura HaŃeg, Pretura Ilia, PoliŃia
HaŃeg, E. Lorincz; Ibidem, f.101: tabel cu evacuaŃii, trimis de E. Lorincz Prefectului.
27
Ibidem, f.399: Ordinul Legiunii de Jandarmi Hunedoara nr. 368 / 1.11.1941.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4
+ 13 în întreŃinere), doar 10 persoane sub 60 ani nu erau la m.f.o. Chiar dacă iniŃial un anumit
număr de evrei a rămas neevacuaŃi şi în alte localităŃi, mulŃi au fost evacuaŃi totuşi ulterior lunilor
iulie-august 1941, astfel cum s-a întâmplat cu evreii din Geoagiu: între 7-14.11.1941, cei 15
evrei de aici au fost trimişi la Deva , la solicitarea Preturei Plasei Geoagiu.

O a doua mare evacuare generală a fost plănuită pentru vara anului 1943 (urma să înceapă la
1.8.1943 şi să dureze 30 zile), ocazie cu care s-ar fi concentrat absolut toŃii evreii în centrele de
judeŃ; în final această evacuare nu a mai avut loc, în ciuda pregătirilor intense, dar cu această
ocazie s-au alcătuit statistici interesante privind situaŃia evreilor din România. În ceea ce
priveşte judeŃul Hunedoara, la 5.5.1943 existau în Deva 1579 evrei (783 localnici şi 796
evacuaŃi), în HaŃeg – 815 (332 localnici şi 483 evacuaŃi, în oraş şi în cele două subcentre), Brad
– 20 (neevacuaŃi !), Petroşani – 390 (neevacuaŃi !), Hunedoara – 131 (neevacuaŃi !), Orăştie –
119 (neevacuaŃi !)28.

Aspecte poştale.
Chiar dacă nu sunt cunoscute decât un număr minim de corespondenŃe în legătură cu tematica
evacuărilor evreilor, se pot totuşi deosebi mai multe caracteristici:

1. CorespondenŃe din centre de evacuare (oraşe reşedinŃe sau nereşedinŃe). În acest caz este
în general greu de a se face o deosebire între corespondenŃele evreilor localnici (din
respectivele oraşe) şi ale celor evacuaŃi. Într-un singur caz această identificare este pozitivă:
dacă adresa evacuatului conŃine
indicaŃii privind statutul său (aşa
cum ar fi formulări de genul: pe
adresa lui…, cu scrisorile lui…,
etc, care apar şi în cazul
evacuaŃilor români din teritoriile
cedate în 1940 sau ocupate de
sovietici în 1944 – Ardealul de
Nord, Basarabia şi Bucovina de
Nord). Vezi în figura alăturată un
exemplu, luat însă din afara ABB
(un evreu evacuat în Botoşani,
oraş reşedinŃă în care se aflau
Fig. 1: 15.7.1942: plic expediat de o evreică din Roman, cenzurat la
peste 4000 evacuaŃi în acei ani !). biroul local, adresat unui evreu evacuat din teritoriul judeŃului Botoşani
CorespondenŃele sunt probabil în oraşul reşedinŃă Botoşani (vezi adresa: D l . A v r a m V i g d e r , p (e )
destul de rare de la evacaŃi din a (d r e s a ) d l u i J i l b e r m a n ). Sosire BOTOŞANI la 17.7.1942.
Ardeal şi Banat (datorită
numărului lor relativ redus, spre deosebire de Moldova).
2. CorespondenŃe din centre de evacuare speciale (în comune sau localităŃi izolate), aşa
cum sunt NălaŃi, Păclişa în cazul de faŃă. Astfel de corespondenŃe nu sunt cunoscute (ele pot
fi evaluate ca foarte rare), şi ar putea fi identificate pozitiv prin numele evreiesc al unui
corespondent dintr-o localitate care în mod normal nu era locuită de evrei, sau, eventual de
indicarea în adresă a unei clădiri identificabile, izolate, de genul castel, ş.a.m.d.
3. CorespondenŃe de la evrei neevacuaŃi. Personal cred că orice corespondenŃă în legătură cu
evrei neevacuaŃi (de exemplu din Petroşani, Orăştie, Hunedoara, etc., în cazul judeŃului
Hunedoara) merită atenŃie şi colecŃionarea ca documente revelatorii pentru istoria unei epoci
controversate. Pentru cei interesaŃi de domeniu, sau de istoria evreilor români, corespondenŃe
de la comunităŃi evreieşti mici (zeci de persoane) neevacuate, pot fi chiar foarte interesante şi
valoroase.

28
DirecŃia JudeŃeană Hunedoara a Arhivelor NaŃionale, Fond Chestura Deva, Dosar 13/1943, f.13.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XII, nr.4