You are on page 1of 132

Coordonatori:

Ana-Maria DALU, cercetător ştiinţific


Ancuţa PLĂEŞU, cercetător ştiinţific
Gina ANGHELESCU, cercetător ştiinţific

Sondaj de opinie realizat de


Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT)
şi finanţat de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT)
Toate drepturile de proprietate intelectuală revin ANT şi ANSIT.
Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice)
este interzisă fără acordul scris al ANT/ANSIT şi va fi pedepsită conform legii.
ISSN 1583 – 333X
CUPRINS

I. Repere metodologice 2

II. Calitatea vieţii 4

III. Educaţie şi muncǎ 35

IV. Relaţii de familie 59

V. Valori şi toleranţǎ 72

VI. Stil de viaţă 88

VII. Mobilitate externă 98

VII. Participare civicǎ şi politicǎ 111

Anexa: Date socio-demografice privind eşantionul

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 1


Repere Metodologice

• Volumul eşantionului: 1205 persoane din grupa de vârstă 14 – 35 ani.


• Eşantion: stratificat, probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea

• Criterii de stratificare: 8 regiuni de dezvoltare, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4
tipuri), şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei.

• Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (44 urbane şi 43 rurale) şi persoanelor. Gospodăriile au fost
alese după metoda drumului aleator, cu pas statistic 4, punctul de plecare (stradă şi număr în fiecare
localitate) fiind indicat în fişele de eşantionare. În gospodăria aleasă conform acestei proceduri, operatorul de
interviu a întrebat dacă la acea adresă locuieşte o persoană din grupa de vârstă 14-35 ani, cu aceea
realizându-se interviul. În situaţiile în care în acea gospodărie locuiau mai multe persoane din această grupă
de vârstă, interviul s-a realizat cu persoana care avea cea mai recentă aniversare a zilei de naştere. Dacă în
acea gospodărie nu existau persoane din grupa de vârstă dorită, era selectată o gospodărie învecinată,
aplicându-se procedura de selectare a persoanelor, de la acea adresă continuând aplicarea pasului statistic.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 2


• Reprezentativitatea - eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din grupa de vârstă 14-35
ani, a României, cu o eroare tolerată de ±2,8%, la o probabilitate de 95% şi cuprinde toate judeţele ţării.

• Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din Anuarul Statistic şi rapoartele Comisiei Naţionale de
Statistică privind populaţia la 1 iulie 2007.

• Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost trecute în fişele
de eşantionare, pe baza cărora s-a realizat controlul activităţii operatorilor.

• Ancheta de teren: 24 iunie - 2 iulie 2008

• Culegerea datelor a fost realizatǎ de SC CURS SA

• Echipa care a proiectat chestionarul şi a realizat raportul de cercetare este alcătuită din: Gina Anghelescu, Ana-
Maria Dalu, Marius Lazăr, Liviu Măntescu, Iulian Neacşu, Ancuţa Plăeşu, Daniela Popa, Daniela Simache;
tehnoredactare raport: Ruxandra Marin.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 3


CALITATEA VIEŢII

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 4


Perspectiva utilizată

Prezentarea evaluărilor/percepţiilor pe care tinerii le fac condiţiilor în care trăiesc: sunt analizate componente ale
vieţii personale a tinerilor (venituri, condiţii de locuire, relaţii cu familia, starea de sănătate personală, locul de
muncă), dar şi ale vieţii sociale (şansa tinerilor de a avea un loc de muncă, o locuinţă corespunzătoare, accesul la
formele de învăţământ dorite, condiţiile pentru întemeierea unei familii, corupţia în societate).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 5


Dimensiuni analizate:

I. Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut şi aprecieri ale tinerilor privind calitatea vieţii în
viitorul apropiat

II. Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale

III. Accesul tinerilor la diverse bunuri (telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă)

IV. Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor

V. Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 6


I. Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut, şi aprecieri ale tinerilor
privind calitatea vieţii în viitorul apropiat

• aprecierile tinerilor cu privire la calitatea vieţii lor sunt predominant constante sau pozitive, iar percepţia
evoluţiei acesteia în viitorul apropiat este făcută într-o lumină favorabilă: astfel, aproape jumătate dintre tineri
(49,2 %) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3% percep o îmbunătăţire a
acestuia; tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat – circa 45% dintre tineri consideră că vor trai mai bine
peste 1 an, iar 35% apreciază că se vor menţine condiţiile de trai;

• apar diferenţe în ceea ce priveşte evaluarea globală a vieţii din prezent comparativ cu cea de acum un an în
funcţie de grupa de vârstă: astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază într-o proporţie mai mare
(43%) că viaţa lor este mai bună în prezent comparativ cu cea de acum un an, faţă de cei din grupa de vârstă
30-35 ani (27%); majoritatea tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani apreciază că viaţa lor este aproximativ la
fel cu cea de acum un an; dintre persoanele care nu au copii circa 50% afirmă că viaţa lor, în prezent, este
mai bună comparativ cu cea de acum un an faţă de cele care au copii (circa 35%);

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 7


• percepţia tinerilor cu privire la nivelul de trai în viitorul apropiat este mai critică o dată cu creşterea grupei de
vârsta – dacă pentru majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19 ani (circa 55%) aprecierile privind traiul în
viitorul apropiat sunt pozitive, o dată cu creşterea grupei de vârstă acestea sunt tot mai critice, ajungând la
circa 35% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani; evaluarea globală a calităţii vieţii este corelată cu gradul
de conştientizare a problemelor vieţii;

• persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calităţii vieţii în viitorul apropiat faţă de cele
căsătorite – peste 50% dintre tinerii necăsătoriţi apreciază că vor trai mai bine peste un an faţă de cei
căsătoriţi (circa 35%);

• elevii şi studenţii sunt cei mai optimişti cu privire la viaţa lor în viitorul apropiat (majoritatea acestora apreciază
că vor trăi mai bine peste un an)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 8


II. Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale

• o analiză de ansamblu asupra percepţiei calităţii vieţii personale relevă faptul că punctele de suport în viaţa
tinerilor sunt reprezentate, în principal, de: familie, sănătatea proprie, condiţiile de locuire şi nivelul de
educaţie, în timp ce elementul critic este reprezentat de veniturile pe care le obţin tinerii; se constată un nivel
ridicat de mulţumire faţă de principalele aspecte ale vieţii lor (cu excepţia veniturilor obţinute);

• comparativ cu anul 2007 se constată o uşoara ameliorare a percepţiei subiective a indicatorilor de calitatea
vieţii analizaţi, gradul de satisfacţie al tinerilor faţă de anumite aspecte (loc de muncă, venituri) fiind mai
ridicat;

Satisfacţia faţă de nivelul de educaţie

• satisfacţia tinerilor faţă de nivelul personal de educaţie este prezentă la peste 75% dintre tineri; starea de
mulţumire a tinerilor se menţine indiferent de nivelul lor de educaţie/instruire

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 9


Satisfacţia faţă de locul de muncă

• deşi aproximativ 65% dintre tineri se declară mulţumiţi de locul lor de muncă (în sfera vieţii personale), peste
80% (procente cumulate) dintre ei apreciază că şansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o
problema/un element critic (în sfera vieţii sociale), fapt ce poate declanşa îngrijorări legate de perspectiva
găsirii sau schimbării locului de muncă;

• gradul de satisfacţie faţă de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaţilor (circa 55%), decât în rândul
femeilor (circa 48%);

• cei mai mulţumiţi de locurile de muncă sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Vest (aprox.
72%) faţă de cei din regiunile N-E şi S-V (circa 50%)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 10


Satisfacţia faţă de veniturile obţinute

• deşi reprezintă un element critic, în planul subiectiv, al percepţiilor se observă o creştere în timp a procentului
persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obţin comparativ cu 2007 (aprox. 44% dintre tineri
se declară “mulţumiţi” şi ”foarte mulţumiţi” de veniturile pe care le obţin, comparativ cu circa 24% care afirmau
aceasta la nivelul anului 2007);

• bărbaţii (43%) se declară mulţumiţi într-un procent mai mare decât femeile (31%) de veniturile obţinute;

• cu cât nivelul de instruire/educaţie creşte, scade gradul de nemulţumire faţă de veniturile obţinute; cele mai
“nemulţumite” de veniturile pe care le obţin sunt persoanele cu un nivel de instruire mai scăzut;

• cei mai mulţumiţi de veniturile lor sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia

• cei mai nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin sunt tinerii din regiunea N-E;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 11


Satisfacţia faţă de sănătatea proprie
• peste 85% dintre tineri afirmă că sunt mulţumiţi de sănătatea personală – populaţia investigată fiind formată
din tineri este normal ca evaluarea sănătăţii să fie pozitivă;

• bărbaţii îşi manifestă gradul de satisfacţie într-o proporţie mai mare decât femeile (circa 33% bărbaţi se
declară “foarte mulţumiţi” de sănătatea proprie faţă de circa 25% femei)

Satisfacţia faţă de condiţiile de locuire


• deşi circa 70% dintre tineri declară că nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală şi circa 94 procente
cumulate apreciază că şansa tinerilor de a avea o locuinţă corespunzătoare “reprezintă o problemă” şi
“reprezintă o problemă foarte serioasă”, totuşi, peste 80% dintre ei afirmă că sunt mulţumiţi de condiţiile de
locuire – astfel, modul subiectiv în care tinerii îşi evaluează condiţiile de locuire (satisfacţia faţă de aceste
condiţii) subliniază ca acest concept evaluativ – calitatea vieţii - este rezultanta raportării condiţiilor de viaţă la
necesităţile, aspiraţiile tinerilor;

• problema pe care o reprezintă pentru tineri accesul la o locuinţă personală este corelată cu nivelul veniturilor
pe care tinerii le obţin, cu accesul la credite pe termen lung pentru achiziţia de locuinţe/terenuri, precum şi cu
situaţia existentă pe piaţa imobiliară (scumpirea excesivă a locuinţelor şi terenurilor pentru locuinţe, a
materialelor de construcţie, le face inaccesibile tinerilor)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 12


Satisfacţia faţă de relaţiile cu familia

• datele de cercetare, extrem de stabile în acest domeniu, indică faptul că familia reprezintă suportul
fundamental dar şi o valoare extrem de importantă pentru tineri; familia constituie un suport esenţial nu doar
emoţional, afectiv dar şi socio-economic (aprox. 95% dintre tineri, procente cumulate, afirmă că sunt
“mulţumiţi” şi “foarte mulţumiţi” de relaţiile lor cu familia);

• gradul de satisfacţie faţă de relaţiile cu familia este mai mare în rândul tinerilor care au copii (65%) faţă de cei
care nu au copii (53%)

Satisfacţia faţă de modul de petrecere a timpului liber

• marea majoritate a tinerilor (peste 70%) se declară mulţumiţi de modalităţile în care îşi petrec timpul liber, deşi
alternativele de petrecere a timpului liber sunt limitate.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 13


III. Accesul tinerilor la diverse bunuri
(telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă)

• marea majoritate a tinerilor deţin elemente ale tehnicii de comunicaţie (telefon mobil - peste 90%, computer -
circa 70%);

• comparativ cu anul 2007 se constată o creştere importantă a numărului de tineri care deţin un computer
personal şi conexiune la internet la domiciliu;

• mai multe persoane necăsătorite (circa 73%) afirmă că deţin un computer personal faţă de cele căsătorite
(circa 62%) – situaţia se menţine şi în ceea ce priveşte internetul la domiciliu;

• procentul tinerilor care afirmă că au un computer acasă creşte odată cu creşterea nivelului de educaţie – la
fel şi în privinţa internetului la domiciliu;

• au computer acasă circa 80% dintre tinerii din mediul urban, faţă de 55% tineri din mediul rural;

• în schimb, internetul la domiciliu este prezent la jumătate dintre tineri;

• au internet acasă mai mulţi bărbaţi decât femei (55% fata de 48%) şi mai mulţi tineri din grupa de vârstă 20-
24 ani (circa 60%), faţă de tinerii din celelalte grupe de vârstă (49%);

• internetul este prezent la circa 68% tineri din mediul urban faţă de circa 30% tineri din mediul rural;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 14


• în timp ce aprox. 88% dintre tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Centru
au internet acasă, peste 70% din tinerii din regiunea S-V şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Sud-Muntenia
nu au;

• se constată o pondere mare a tinerilor care nu au maşină personală (peste 70%); dintre cei care afirmă că au
maşină personală, cei mai mulţi sunt bărbaţi – 33% faţă de 25% femei; o dată cu creşterea grupei de vârstă
creşte şi procentul celor care deţin o maşină personală, ajungând la circa 43% pentru tinerii din grupele de
vârstă 25-29 ani şi 30-35 ani; persoanele căsătorite (43%) afirmă că deţin o maşină personală într-un procent
mai mare decât cele necăsătorite (19%);

• se constată o pondere mare a tinerilor care nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală (circa 70%);
procentul acestora descreşte o dată cu creşterea grupei de vârstă: de la circa 85% pentru cei din grupele de
vârstă 14-19 ani şi 20-24 ani până la 60% pentru cei din grupa de vârstă 25-29 ani şi 42% pentru cei din
grupa de vârstă 30-35 ani); deţin o locuinţa (co)proprietate majoritatea tinerilor căsătoriţi şi doar 17% dintre
cei necăsătoriţi;

• cu excepţia întreprinzătorilor pe cont propriu, care deţin în proporţie de peste 55% o locuinţă în proprietate,
celelalte categorii deţin o astfel de locuinţă într-o proporţie mult mai mică;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 15


IV. Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor

• deşi veniturile pe care tinerii le obţin reprezintă un element critic, totuşi se constată o îmbunătăţire a situaţiei
percepute privind raportul venituri-nevoi de consum ale familiilor tinerilor; astfel, cei mai mulţi tineri (38%)
apreciază că veniturile familiei le ajung pentru un trai decent, iar circa 25% consideră că reuşesc să-şi
cumpere şi unele bunuri mai scumpe;

• totuşi, o parte considerabilă dintre tineri percep ca veniturile familiei le ajung “numai pentru strictul necesar”
(22%) sau chiar “nici pentru strictul necesar” (aprox. 9%); deci, aprox o treime dintre tineri consideră că
veniturile familiilor din care fac parte sunt insuficiente;

• pentru 30% dintre tinerii care au copii, “veniturile le ajung numai pentru strictul necesar”;

• veniturile a 14% dintre tinerii din mediul rural “nu ajung nici pentru strictul necesar”, în timp ce doar 5% dintre
tinerii din mediul urban au această percepţie;

• dintre tinerii care consideră că veniturile familiei “nu le ajung nici pentru strictul necesar” sau că veniturile
“ajung numai pentru strictul necesar” cei mai mulţi sunt din regiunea N-E.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 16


V. Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale

• în sfera vieţii sociale, aprecierea dominantă este ca accesul tinerilor din România la formele de învăţământ
dorite nu reprezintă o problemă;

• accesul tinerilor la o locuinţă corespunzătoare, corupţia în societate, şansa tinerilor de a avea un loc de muncă,
condiţiile de trai ale tinerilor, condiţiile necesare pentru întemeierea unei familii – sunt apreciate de marea
majoritate a tinerilor ca “reprezentând o problemă” şi “reprezentând o problemă foarte serioasă”

• Accesul la un loc de muncă – deşi rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut, totuşi aprecierile tinerilor cu privire
la şansa lor de a avea un loc de muncă sunt negative/pesimiste (peste 80% considerând că reprezintă o
problemă);

• Accesul la o locuinţă corespunzătoare – este apreciat că reprezintă punctul critic/o problemă foarte serioasă
pentru cei mai mulţi tineri (94%)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 17


• Accesul la educaţie – indică masura percepţiei tinerilor cu privire la egalitatea de şanse existente în societate;
majoritatea tinerilor percep că accesul la formele de învăţământ dorite “nu reprezintă o problemă”; femeile
percep aceasta într-o măsură mai mare decât bărbaţii;

• Condiţiile pentru întemeierea unei familii – sunt corelate cu accesul extrem de redus al tinerilor la o locuinţă
(co)proprietate personală, dar şi cu accesul tinerilor la un loc de muncă ce le-ar permite întreţinerea unei
familii; sunt percepute ca reprezentând o problemă pentru majoritatea tinerilor căsătoriţi (peste 55%), faţă de
cei necăsătoriţi (circa 45%)

• Condiţiile de trai ale tinerilor – sunt percepute ca reprezentând o problemă de marea majoritate a tinerilor
(peste 80%)

• Corupţia în societate – reprezintă un punct critic la nivelul vieţii sociale; ea “reprezintă o problemă foarte
serioasă” pentru aprox. 70% dintre tineri, iar pentru aprox. 25% “reprezintă o problemă”.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 18


Cum este viaţa dumneavoastră în prezent Cum credeţi că veţi trăi
comparativ cu cea de acum un an? peste un an?

12,4
10,7 2,8 7,6
37,3 44,8

49,2 35,2

Mai bună Aproximativ la fel Mai bine Aproximativ la fel


Mai proastă NŞ/NR Mai prost NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 19


Cât de mulţumit sunteţi de… ?
77,4
Nivelul de educaţie 14,6
7,7
0,3
64,5
Locul de muncă 15 19,2
1,4
44,1
Veniturile obţinute 27,3
27,6
1
87,2
Sănătatea proprie 3,7 8,9
0,3
80,8
Condiţiile în care locuiţi 6,2 12,8
0,3
93,4
Relaţiile cu familia 4,7
1,7
0,2

Modul în care vă petreceţi 70,1


9,3 19,6
timpul liber 0,9

0 20 40 60 80 100

NŞ/NR/NC Nemulţumit şi foarte nemulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 20


Cât de mulţumit sunteţi de locul dvs. de muncă?
pe regiuni de dezvoltare

75,5
Bucuresti-Ilfov 14,3
10,2
0
65,4
Centru 10,9
23,6
0,1
68,5
N-V 15,1
14
2,4
72
Vest 13,7
12,4
1,9
52,3
S-V 0 28,2
19,5
74
Sud-Muntenia 11,2
12,1
2,7
60

S-E 24,5
14,7
0,8
49,9

N-E 23
24,4
2,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80

NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 21


Cât de mulţumit sunteţi de veniturile pe care le obţineţi?
pe regiuni de dezvoltare

66,2
Bucuresti-Ilfov 25,7
8,1
0
36,1
Centru 30,9
31,8
1,1
35,4
N-V 34,9
27,4
2,4
47,2
Vest 20,1
32,7
0
35,4
S-V 36,3
28,3
0
59,9
Sud-Muntenia 19,6
19
1,5
46,4
S-E 26,4
26,5
0,7
28,2
N-E 25,6
44,6
1,4

0 10 20 30 40 50 60 70

NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit


Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 22


Cât de mulţumit sunteţi de condiţiile în care locuiţi?
pe regiuni de dezvoltare

81,9
Bucuresti-Ilfov 9,5
8,6
0
78,8
Centru 16,1
4,5
0,6
84,9
N-V 9,4
5,7
0
88,2
Vest 6
5,8
0
80,4
S-V 13,8
4,4
1,4
81,5
Sud-Muntenia 14,3
4,2
0
77,9
S-E 14,9
7,2
0
75,8
N-E 15,4
8,2
0,6

0 20 40 60 80 100
NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 23


Cum apreciaţi veniturile familiei dumneavoastră
în raport de necesităţile?

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8,6

Ne ajung numai pentru strictul necesar 22,6

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem


cumpărarea unor bunuri mai scumpe
38,6

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu


restrângeri în alte domenii
24,3

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de


la ceva 4

NŞ/NR 1,9

0 25 50 75 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 24


24
În care dintre următoarele situaţii vă aflaţi?

Am un telefon mobil personal 90,4 9,3 0,3

Am un computer acasă 68,6 31,3 0,1

Am internet acasă 51,3 48,5 0,2

Am maşină personală 29,3 70,1 0,6

Folosesc o maşină care este


13,5 85 1,5
proprietatea altcuiva

Deţin o locuinţă
31,1 67,9 1
(co)proprietate personală

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 25


Accesul tinerilor la diverse bunuri – computer personal
pe regiuni de dezvoltare

Bucuresti-Ilfov 94,5 4,8 0,7

Centru 71,7 28,3 0

N-V 71,3 28,7 0

Vest 70,8 28,5 0,7

S-V 50,4 49,6 0

Sud-Muntenia 67,8 32,2 0

S-E 69,2 30,8 0

N-E 57,7 42,3 0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 26


Accesul tinerilor la diverse bunuri – internet la domiciliu
pe regiuni de dezvoltare

Bucuresti-Ilfov 87,7 11,6 0,7

Centru 60,6 39,4 0

N-V 51,5 48,5 0

Vest 52,7 46,5 0,8

S-V 29,6 70,4 0

Sud-Muntenia 38,8 61,2 0

S-E 55,4 44,6 0

N-E 42 58 0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 27


Accesul tinerilor la diverse bunuri – maşină personală
pe regiuni de dezvoltare

Bucuresti-Ilfov 36,7 62 1,3

Centru 30 70 0

N-V 29,8 69,7 0,5

Vest 28,6 70,7 0,7

S-V 20,3 78,6 1,1

Sud-Muntenia 32,1 67,5 0,4

S-E 32,4 67,1 0,5

N-E 23,9 75,3 0,8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 28


Accesul tinerilor la diverse bunuri – locuinţă
pe regiuni de dezvoltare

Bucuresti-Ilfov 29,5 67,6 2,9

Centru 27,1 72,9 0

N-V 35,2 64,1 0,7

Vest 39,6 59,7 0,7

S-V 33,5 65,9 0,6

Sud-Muntenia 25,7 72,7 1,6

S-E 25,8 73,1 1,1

N-E 35 64,2 0,8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 29


Accesul tinerilor la diverse bunuri - computer personal

URBAN RURAL

0,3 0
21,4 44,7

55,3
78,4

DA NU NŞ/NR DA NU NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 30


Accesul tinerilor la diverse bunuri - internet la domiciliu

URBAN RURAL

0,3 67,5 0
29,4

32,2 70,6

DA NU NŞ/NR DA NU NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 31


Accesul tinerilor la diverse bunuri - maşină personală

URBAN RURAL

0,9 0,3 23,5


33,5

65,6 76,2

DA NU NŞ/NR DA NU NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 32


Accesul tinerilor la diverse bunuri - locuinţă proprietate personală

URBAN RURAL

1,4
35,8 0,6 24,7

62,8
74,7

DA NU NŞ/NR
DA NU NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 33


Cum apreciaţi situaţia prezentă în ţara noastră în ceea ce priveşte… ?

sansa tinerilor de a avea un 16,2


82,7
loc de munca 1,1

sansa tinerilor de a avea o 4,8


93,8
locuinta 1,4

accesul la formele de 58,8


39
invatamant dorite 2

25,6
conditiile necesare pentru
71,8
intemeierea unei familii 2,6

17,4
conditiile de trai ale tinerilor 80,4
2,2

4,1
coruptia in societate 93,1
2,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

NŞ/NR reprezinta o problema nu reprezinta o problema

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 34


EDUCAŢIE ŞI MUNCĂ

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 35


Satisfacţia muncii

• Elementul cel mai apreciat în ceea priveşte locul de muncă este, că şi în anul precedent, mediul colegial
plăcut, pentru mare majoritate a tinerilor (84%).

• Urmează, pe locul al doilea, relaţiile mulţumitoare cu superiorii (75% dintre tineri), probând faptul că locul de
muncă la români este evaluat în primul rând prin prisma relaţiilor sociale.

• De asemenea, majoritatea tinerilor considera ca îşi pot folosi cunoştinţele, capacităţile la locul de muncă
(73%), că pot avea siguranţa locului de muncă (62%), dar şi ca au şanse de promovare (50%).

• În schimb, sub 50% dintre tineri declară că sunt satisfăcuţi de salariu, dar într-o uşoară creştere faţă de 2007
(48% în 2008, 43% în 2007), iar numai 14% afirma ca deţin o funcţie de conducere la locul de muncă (în
descreştere de la 20% în anul precedent).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 36


Opinia tinerilor privind rolul şcolii în societate

• Şcoala este percepută de către majoritatea tinerilor ca neavând un rol determinant în formarea lor pentru viaţă
(adecvarea pregătirii la nevoile pieţei muncii).

• Ca şi în anul precedent, şcoala continuă să fie în opinia tinerilor (33%) in primul rând o bază pentru dobândirea
cunoştinţelor cu caracter general. 23% dintre tineri percep şcoala ca având un rol important în pregătirea pentru
viaţă, precum şi în implicarea activă a elevilor/studenţilor în procesul de învăţare.

• De cealaltă parte, mai puţini tineri consideră că: şcoala organizează activităţi extraşcolare interesante (18%),
respectiv, că evaluează corect cunoştinţele elevilor şi studenţilor (16%).

• Percepţia asupra gradului de adecvare dintre şcoală şi piaţa muncii este apropiată de cea înregistrată anul trecut.
O pondere redusa a tinerilor (aprox. 17%) considera ca şcoala este adecvata “in mare masura” pieţei muncii. Cei
mai mulţi tineri (55%), consideră că şcoala este adaptată “intr-o oarecare masura” realităţilor pieţei muncii, iar
aproape o treime dintre aceştia o apreciază mai degrabă ca fiind inadecvata cerinţelor pieţei muncii.

• Pe grupe de vârstă, cât şi pe cicluri de învăţământ absolvite, se observă că tinerii, cu cât înaintează în vârstă şi
dobândesc un nivel de instruire mai înalt, cu atât sunt mai puţin încrezători în capacitatea şcolii de a se adapta
cerinţelor pieţei muncii. Astfel, dacă cca. 20% dintre tinerii sub 19 ani (majoritatea liceeni) cred în mare măsură că
şcoala este adaptată pieţei, în schimb, cei de peste 25 ani mai cred acest lucru doar în proporţie de 12%.

• Ca tendinţe generale, se remarca faptul că, din punct de vedere al mediului de rezidenţă, cei mai încrezători în
şcoală sunt tinerii din mediul rural şi mic-urban (tinerii de la sate şi cei din oraşe sub 30000 loc.), iar după statutul
socioprofesional, cei mai sceptici se dovedesc a fi operatorii independenţi (patronii şi liberii întreprinzători), ei
crezând doar în proporţie de 6% că şcoala este adaptată pieţei muncii.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 37


Importanţa atribuită cursurilor de formare extraşcolară

• Alături de şcoală, o formă de învăţare care câştigă teren în societatea actuală o constituie participarea la cursuri
de pregătire şi de formare profesională extraşcolară. Astfel, 15% dintre tineri au participat în ultimele 12 luni la
cursuri de pregătire din afara ariei curriculare, valoare similară cu cea constatată în anul precedent (14%).

• Cum era de aşteptat, cel mai bine reprezentaţi au fost tinerii între 20 şi 24 de ani, aflaţi în perioada de tranziţie
între şcoală şi muncă: cca. 19%, depăşind cu 4 procente media naţională înregistrată. În schimb, pe măsură ce
procesul profesionalizării se încheie, scade şi ponderea celor care urmează astfel de cursuri: doar 11-12% tineri
de peste 25 de ani.

• De asemenea, participarea la cursuri de formare este determinată, semnificativ, de statutul socioprofesional.


Astfel, tinerii cu meserii intelectuale rămân deschişi în continuare spre învăţare în pondere de 35%, urmaţi la
distanţă de patroni şi liberi întreprinzători (21%), respectiv de elevi şi studenţi (20%). Urmează persoanele
ocupate, cu studii medii (aproape 17%), în timp ce muncitorii calificaţi (9%) sau necalificaţi (7%) sunt cel mai
puţin interesaţi în a urma astfel de cursuri de învăţare. Tinerii şomeri apelează în destul de mică măsură, la
cursuri de formare (10%)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 38


• În preferinţele tinerilor privind cursurile extraşcolare, se înregistrează unele tendinţe diferite faţă de anul
precedent. De exemplu, interesul pentru cursuri din domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării
firmei (management, marketing, resurse umane, PR) s-a dublat faţă de anul anterior, de la 10% în 2007 la
20% în 2008.

• S-a înjumătăţit insa ponderea celor interesaţi de calculatoare şi informatică, de la 18% în 2007 la 10% în
2008.

• În preferinţele tinerilor, în 2008, găsim următoarea ierarhie:


1. Cursuri în domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării firmei: 20%
2. Cursuri de informatică şi calculatoare: 10%
3. Cursuri de meserii în servicii şi industrie: 8,5%
4. Cursuri de limbi străine: 8%
5. Cursuri de artă-cultură: 7%
6. Cursuri de asistenţă medicală şi socială: 6,7%
7. Cursuri de management educaţional, formare de formatori, consiliere, psihopedagogie: 6,7%
8. Cursuri în domeniul vânzărilor şi imobiliare: 5%.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 39


Tendinţe pe piaţa educaţiei extraşcolare

¾ Urmărind relaţia dintre cererea şi oferta educaţională extraşcolară, putem constata următoarele tendinţe:

• Tinerii se orientează, în majoritatea lor, spre oferta de educaţie extraşcolară a instituţiilor publice: 56%, faţă de
numai 35% care apelează la firme private şi 9% care apelează sau au apelat la organisme neguvernamentale
şi nonprofit

• Alte dezechilibre asemănătoare se pot constata în domeniul calculatoarelor şi informaticii (25% ofertanţi faţă de
10% beneficiari tineri), limbilor străine (23% faţă de 8%), artei şi culturii (1% faţă de 7,4%).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 40


Intensitatea nevoii de cursuri la tineri

¾ Urmărind distribuţia intensităţii nevoii de cursuri a tinerilor, în câteva domenii de vârf, se poate constata
următoarea ierarhie (intensitatea nevoii este exprimată procentual, maximum fiind 100%):
1. Iniţiere în afaceri: 55,8%
2. Comunicare: 51%
3. Negociere în afaceri: 50%
4. Team-building: 49%
5. Management, marketing: 47%
6. Leadership: 43%
7. Scriere proiecte de finanţare: 36,6%
8. Animator de tineret: 31,8%

Competenţe lingvistice în rândul tinerilor

¾ În ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor străine de circulaţie internaţională, au reieşit următoarele tendinţe:
• 6,3% dintre tineri afirma o cunoaştere “foarte bună” a cel puţin o limbă străină de circulaţie, iar 30,6% o
cunoaştere “bună”, totalizând aproape 40% din populaţia tânără cunoscătoare a unei limbi străine.
• Pe grupe de vârstă, competenţa lingvistică cea mai mare o are generaţia de 20 – 24 de ani, însumând aproape
50% din totalul acestei grupe de vârstă.
• Urmează tinerii sub 20 de ani (42% buni şi foarte buni cunoscători), în timp ce tinerii între 25 şi 29 de ani se
declară cunoscători ai unei limbi străine în proporţie de 35,7%. Cele mai slabe competenţe lingvistice le au tinerii
între 30 şi 35 de ani, doar 22% dintre aceştia cunoscând “bine” şi “foarte bine” o limbă străină de circulaţie.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 41


În ce măsură consideraţi că şcoala... ? (%)
comparaţie 2007 - 2008

36
formeaza o cultura generala
33,6

26
pregateste tinerii pentru viata
23

angajeaza elevii/studentii in 21
procesul de invatare 23

organizeaza activitati 16
extrascolare interesante
18

raspunde nevoilor pietei 16


muncii 16,7

evalueaza corect cunostintele 17


elevilor/studentilor 16,7

0 20 40 60 80 100

in mare masura 2008 in mare masura 2007

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 42


În ce măsură consideraţi că şcoala... ? (%)
2008

51
formeaza o cultura generala
33,6

49,3
implica activ elevii si studentii in procesul de invatare
23

46,5
pregateste tinerii pentru viata
23

40
organizeaza activitati extrascolare interesante
18

55
raspunde nevoilor pietei muncii
16,7

48,6
evalueaza corect cunostintele elevilor/studentilor
16,7

0 10 20 30 40 50 60

in mare masura intr-o oarecare masura

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 43


În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)
distribuţia răspunsurilor pe grupe de vârstă 2008

30 - 35 ani 12 55,7

25 - 29 ani 13 56,5

20 - 24 ani 16,4 56,8

14 - 19 ani 22,3 52,5

in general 16,7 55

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in mare masura intr-o oarecare masura

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 44


În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)
distribuţia răspunsurilor pe cicluri de învăţământ 2008

studii postuniversitare 13 58

studii universitare 9,4 56,3

postliceala 10,5 66,6

liceu 13,7 55,1

profesionala 17 58,5

10 clase 24 45,6

8 clase 24 54,5

fara scoala/4 clase 24,1 44,8

in general 16,7 55

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in mare masura intr-o oarecare masura

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 45


În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)
distribuţia răspunsurilor pe ocupaţii 2008

somer in cautarea unui loc de munca 20 46

angajat sau liber profesionist cu studii superioare, manager,


16,3 48,3
functionar public

patron, proprietar de mic magazin, intreprinzator pe cont propriu 6,2 56,2

functionar cadru mediu, lucrator in comert 12 58,6

muncitor calificat, maistru, mestesugar 13,1 60,4

agricultor, muncitor necalificat 24 50

elev, student 19,4 55

in general 16,7 55

0 20 40 60 80

in mare masura intr-o oarecare masura

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 46


În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)
distribuţia răspunsurilor pe mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane 2008

oras de peste 200 mii loc. 10,5 60

oras intre 100 si 200 mii loc. 20 45

oras intre 30 si 100 mii loc. 7,3 71,5

oras sub 30 mii loc. 15,7 49

comune, sate 21,8 54,4

in general 16,7 55

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in mare masura intr-o oarecare masura

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 47


Gândindu-vă la locul dvs. de muncă,
în care dintre următoarele situaţii vă aflaţi? (%)
Comparaţie 2007 - 2008

detin o functie de conducere 14


20

sunt bine platit 46


43

am sanse de promovare 50
48

am siguranta locului de munca 62


61

imi pot folosi capacitatile, cunostintele 73


69

sunt multumit de relatiile cu superiorii 75


75

lucrez intr-un mediu colegial plavut 84


78

0 20 40 60 80 100

2007 2008

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 48


Ponderea tinerilor care au participat în ultimele 12 luni
la un curs de pregătire şi formare profesională în afara programului şcolar
comparaţie 2007 -2008

2008 15 85

da
nu

2007 14 86

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 49


Ponderea tinerilor, pe grupe de vârstă, care au participat
în ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi formare profesională
în afara programului şcolar - 2008

30 - 35 ani 12,8

25 - 29 ani 11,2

20 - 24 ani 18,6

14 - 19 ani 16,7

in general 15

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 50


Ponderea tinerilor, pe ocupatii, care au participat in ultimele 12 luni
la un curs de pregătire şi formare profesională în afara programului şcolar - 2008

somer in cautarea unui loc de munca 10

angajat sau liber profesionist cu studii superioare,


35
manager, functionar public

patron, proprietar magazin, lucrator pe cont propriu 21

functionar cadru mediu, lucrator in comert 16,6

muncitor calificat, maistru, mestesugar 9,3

agricultor, muncitor necalificat 4

elev, student 20

in general 15

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 51


Ponderea tinerilor, pe medii de rezidenţă şi pe mărimea localităţii,
care au participat în ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi
formare profesională în afara programului şcolar - 2008

oras de peste 200 mii loc. 14,8

oras intre 100 si 200 mii loc. 28

oras intre 30 si 100 mii loc. 15

oras sub 30 mii loc. 13

comune, sate 12,7

in general 15

0 5 10 15 20 25 30

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 52


Principalele cursuri de formare/pregătire urmate de tineri
în ultimele 12 luni (%)
comparaţie 2007 - 2008

af aceri,contabilitate, notiuni de 11,1


conducerea si organizarea f irmei 19,6
calculatoare,inf ormatica 18,3
9,8
meserii in serv icii si industrie
8,4
8,6
limbi straine 5,9
8
arta,cultura 4,4
7,4
asistenta medicala si sociala,baby -
6,9
sitting 6,7
management educational,f ormare 6,7
de f ormatori,consiliere,psihologie 6,7

v anzari,imobiliare,comert
2,7
4,9

0 5 10 15 20 25

2008 2007

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 53


Comparaţie între cererea de educaţie (ponderea cursanţilor tineri)
şi ponderea ofertei firmelor şi instituţiilor (%) - 2008

afaceri,contabilitate, notiuni de conducerea si organizarea 40


firmei 19,6

calculatoare,informatica 25,5
9,8

meserii 18
8,6

limbi straine 23
8

arta,cultura 11
7,4

management educational,formare de 5
formatori,consiliere,psihologie 6,7

vanzari,imobiliare,comert 5
4,9

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

ponderea ofertei
ponderea cererii (cursantilor tineri)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 54


Tipul de instituţie la care apelează tinerii pentru a urma
un curs de formare/pregătire extraşcolară - 2008 (%)

ONG
9

Firma privata
35

Institutie publica
56

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 55


Intensitatea interesului pentru cursuri - 2008
(intensitatea este exprimata procentual, maximum=100%)

Initiere afaceri 55,8

Comunicare 51

Negociere in afaceri 50

Marketing 50

Team-building 49,5

Management 47

Leadership 43

Scriere propuneri de finantare 36,7

Animator de tineret 31,5

0 10 20 30 40 50 60

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 56


Cum vă evaluaţi cunoştinţele la o limbă străină
de circulaţie internaţională? (%) - 2008

35

30,6
30

25

20

15

10
6,3
5

0
cunoastere buna cunoastere foarte buna

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 57


Cum vă evaluaţi cunoştinţele la o limbă străină
de circulaţie internaţională? (%)
comparaţie pe grupe de vârstă 2008

40
36 36,4
35
30,6
30 29,4

25

20
17,7
15
10,4
10
6,3 6,3
4,8 4,8
5

0
in general 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

cunoastere buna cunoastere foarte buna

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 58


RELAŢII DE FAMILIE

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 59


1. Importanţa familiei: deşi la nivel naţional se semnalează o creştere a ratei divorţului, familia ocupă primul loc
pentru tineri, în ceea ce priveşte importanţa comparativ cu alte aspecte ale vieţii sociale.

2. «A fi realizat în viaţă» implică căsătoria şi a avea copii pentru aproape jumătate din respondeţi. Procentele
cresc cu înaintarea în vârsta, astfel că 69,2% din respondenţii din grupa 30-35 consideră că trebuie să ai copii
pentru a fi împlinit. Ca şi în 2007, regiunea S-V este pe primul loc în afirmarea acestor valori, însă per
ansamblu, nu se poate spune că există diferenţe majore între regiunile de dezvoltare pentru această
dimensiune.

3. Distribuţia responsabilităţilor partenerilor de viaţă, nu diferă semnificativ faţă de anul 2007. Diferenţele intre
familia din mediul urban şi cea din mediul rural sunt semnificative (mai mult de 22 de puncte procentuale) in
ceea ce priveşte percepţia privind următoarele aspecte: gestionarea banilor, curăţenie, prepararea hranei, şi
reparaţii în cadrul gospodăriei.

4. Majoritatea respondenţilor consideră că a avea doi copii reprezintă o condiţie dezirabilă pentru o familie.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 60


5. Vârsta optimă a căsătoriei este văzută în acelaşi fel de către fete cât şi de către băieţi: între 22 şi 25 de ani
pentru fete, şi între 26 şi 29 pentru băieţi.

6. Mai mult de jumătate dintre tineri au aceleaşi opinii cu părinţii despre religie, modul de a se comporta în
societate, alegerea studiilor/carierei, căsătorie.

7. În ceea ce priveşte distribuţia opiniilor pe grupe de vârstă, se observă ca pe masura ce vârsta tinerilor creste,
opiniile lor sunt mai apropiate de cele ale părinţilor: referitor la “căsătorie”, respondenţii cu vârsta de 15 ani sunt
de acord cu părinţii lor în proporţie de 44,9%, în timp ce cei cu vârsta de 35 de ani sunt de acord în proporţie de
70,2%; referitor la «viaţa sexuală», 27,1% dintre respondenţii de 15 ani sunt de acord cu părinţii lor, pentru ca
procentul să crească până la 52,9% pentru cei cu vârsta de 25 de ani.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 61


Importanţa acordată familiei în comparaţie cu
alte aspecte din viaţa tinerilor

3,4
100% 1
11,6 11,4 15,2
16,1
38,4 Puţin sau de
80% loc important
45

38,8
50,2 50,3 Destul de
60% 83,4 important
44,3

40% 82,5 Foarte


important
50,8
44,8
20% 37,9 34,8
38,4
11,7
3,8
0%
Munca Familia Prietenii Timpul Religia Scoala Politica
liber

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 62


Ponderea tinerilor care consideră că
pentru a fi considerat realizat, trebuie ...
100

50

65,8
58,9
50,9
43,9

0
14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

… să fii căsătorit

100

50

69,2
61,4
52,8
46,6

0
14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

… să ai copii

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 63


Ponderea tinerilor care consideră că pentru a fi considerat realizat,
cineva trebuie să ...
în funcţie de regiunea de dezvoltare

100
80
60
40 66,9
54,5 51,9 63,4 48,4 54,4 53,7
20 46,7 43,7
0
Bucureşti Vest Nord Vest Sud Vest Centru Sud Sud Est Nord Est Toată Ţara
Ilfov

... fie căsătorit

100
80
60
40
66,1 58 62,4 56,4
53,7 55 50,3 54 55,5
20
0
Bucureşti Ilfov Vest Nord Vest Sud Vest Centru Sud Sud Est Nord Est Toată Ţara

... aibă copii

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 64


Diviziunea responsabilităţilor în familie
1,6 5,1
Luarea de decizii importante 0,5
92,8
0,8
0,7
Educaţia copiilor 12,1
86,5
0,6
Asigurarea veniturilor 20,5
1
77,9
0,8
Gestiunea banilor 11
10,7
77,4
0,7
0,7
Îngrijirea copiilor 24,5
74,1
0,8 8,7
Cumpărături zilnice 26
64,4
0,7
Curăţenie 1
49,3
49,1
0,6
0,9
Pregătirea hranei 49,4
49,1
0,8 71,7
Reparaţii 0,8
26,2
0 20 40 60 80 100

Amândoi Femeia
Bărbatul NS/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 65


Diviziunea responsabilităţilor în familie
distincţie urban-rural
URBAN RURAL

2,9 7,8
Luarea de decizii importante 0,4 Luarea de decizii importante 0,6
94,6 90,5
0,9 0,4
Educatia copiilor 8,1 Educatia copiilor 17,4
90 81,9
15,2 27,5
Asigurarea veniturilor 0,3 Asigurarea veniturilor 1,3
83,3 71
8,4 14,5
Gestiunea banilor 8,8 Gestiunea banilor 31,2
81,8 71,8
0,9 0,4
Îngrijirea copiilor 18,8 Îngrijirea copiilor 32,1
79,5 67,2
7,9 9,7
Cumparaturi zilnice 20,5 Cumparaturi zilnice 33,2
70,4 56,7
1,2 0,8
Curatenie 37,4 Curatenie 64,7
60,6 34,2
0,4 1,5
Pregatirea hranei 38,1 Pregatirea hranei 64,1
60,6 34,2
64,5 81,1
Reparatii 0,6 Reparatii 1,1
33 17,4

0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100

Amândoi Femeia Barbatul Amândoi Femeia Barbatul

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 66


Vârsta căsătoriei pentru o fată

100

90

80

70
56,2
60

50
54,2
40

30
24,5
20 15,6
21,7
10 3,7 4,5
0,7 11,9
3,2 3,2
0 0,5
Până în 18 ani 18-21 ani 22-25 ani 26-29 ani 30 şi peste NS/NR

Părerea băieţilor Părerea fetelor

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 67


Vârsta căsătoriei pentru un băiat

100

80

60
50,7

48,8
40
30,9

20 28,5 13,6

3,7 4,6
0,2 12,5
3,2
0 0
3,2
Până în 18 ani 18-21 ani 22-25 ani 26-29 ani 30 ani şi peste NŞ/NR

Părerea băieţilor Părerea fetelor

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 68


Au aceeaşi părere cu părinţii în legătură cu...

...petrecerea timpului liber 53


56,3

... religia
78,7
82,5
... modul de comportare
socială 75,7
78,3
... alegerea studiilor, cariera 62,8
62,7
... căsătoria 60
58,4
... politica 41,2
38,3
... viaţa sexuală 36,5
33
0 20 40 60 80 100

Tineri din rural Tineri din urban

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 69


Au aceeaşi părere cu părinţii în legătură cu...

…petrecerea timpului liber 58,8


49,5

... religia 83
77,3
... modul de comportare 78,8
socială
74,6

... alegerea studiilor, cariera 64,8


60,5

... căsătoria 62,3


55,8

... politica 41,8


37,9

... viaţa sexuală 39,7


29,6
0 20 40 60 80 100

Masculin Feminin

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 70


Au aceeaşi părere cu părinţii în legătură cu...

…modul de a petrece timpul 60,9


54,1
liber 63,2

81,2
... religia 75,7
82,5

... modul de comportare 81,2


socială 75,7
71,9
60,9
... alegerea studiilor, cariera 55,6
67,9

70,2
... căsătoria
59,5
44,9
40
... politica 44,4
36,2
37
... viaţa sexuală 52,9
27,1

0 20 40 60 80 100

15 ani 25 ani 35 ani

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 71


VALORI ŞI TOLERANŢĂ

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 72


¾ Ierarhia principalelor aspecte din viaţa tinerilor, conform aprecierilor acestora, este următoarea: familie, prieteni,
timp liber, muncă, religie, şcoală şi la diferenţă mare politica

¾ Cel mai important aspect în viaţa tinerilor este familia, iar cel mai puţin important este politica (dintre cele
prezentate spre evaluare respondenţilor). Valorile cu care tinerii rezonează mai mult sunt familia,
realizarea/împlinirea de sine şi credinţa în Dumnezeu, iar cele cu care se identifică mai puţin sunt patriotismul,
participarea civică, toleranţa. După variabilele socio-demografice se observă că:
• femeile sunt mai preocupate de aspectele religioase şi consideră credinţa în Dumnezeu mai importantă
comparativ cu bărbaţii;
• în mediul urban sunt mai importante: munca, timpul liber, realizarea de sine, prosperitatea, siguranţa. În
rural sunt mai importante credinţa în Dumnezeu, pacea, democraţia;
• pentru cei de 14-19 ani sunt mai importante aspecte precum prietenii, timpul liber, şcoala şi continuarea
studiilor decât pentru celelalte categorii de vârstă; De asemenea, sunt mai importante valori ca
democraţia şi egalitatea de şanse. Cei din grupa de vârstă 25-29 de ani valorizează mai mult munca
decât cei mai tineri, şi siguranţa/stabilitatea decât toţi ceilalţi; Credinţa în Dumnezeu este mai importantă
la cei din grupa 30-35 de ani, decât la celelalte categorii de vârstă;
• munca este considerată mai importantă în regiunile N-E şi Bucureşti-Ilfov. Prietenii şi timpul liber sunt
consideraţi mai importanţi de cei din N-V şi S-E. Religia este mai importantă pentru tinerii din N-E şi S-V,
iar Politica pentru cei din Sud şi Bucureşti-Ilfov. Şcoala este mai importantă pentru tinerii din N-E;
• familia este mai valorizată în N-V şi în Centru, credinţa în Dumnezeu în N-V, realizarea de sine în S-V,
drepturile şi libertăţile omului în S-E, Democraţia în N-E.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 73


¾ Principalele priorităţi pe termen scurt şi mediu (2-3 ani) ale tinerilor sunt: continuarea studiilor, găsirea unui loc
de muncă şi îmbunătăţirea calificării profesionale. Pe segmente, se constată că:
• bărbaţii acordă şcolii o importanţă mai mare şi se gândesc mai mult să deschidă o afacere, sau să se
căsătorească, comparativ cu femeile;
• în mediul urban sunt mai importante iniţierea unei afaceri sau îmbunătăţirea calificării profesionale, iar în
mediul rural, continuarea studiilor şi găsirea unui loc de muncă;
• la grupa de vârstă 20-24 de ani sunt mai importante aspecte precum obţinerea unei locuinţe proprii,
găsirea unei slujbe, dar şi timpul liber ; Tinerii de 25-29 de ani au ca priorităţi (într-o măsură mai mare),
căsătoria, obţinerea unei locuinţe proprii, şi găsirea unui loc de muncă. La cei de 30-35 de ani se observă
un accent pus pe priorităţi mai de anvergură, care necesită în general un consum mai mare de resurse,
cum sunt iniţierea unei afaceri, îmbunătăţirea calificării profesionale, să călătorească/să se distreze, dar
şi să aibă un copil.
¾ Cele mai dezavantajate categorii de persoane din punct de vedere al accesului pe piaţa muncii, sunt, în opinia
tinerilor, persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, şi homosexualii (cel puţin unul din
doi tineri le consideră dezavantajate în raport cu ceilalţi). După variabilele factuale percepţia discriminării
negative este mai accentuată la:
• femei în ceea ce priveşte: persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, ele însele;
• grupa de vârstă 14-19 ani, în ce-i priveşte pe cei infectaţi cu HIV/SIDA, pe homosexuali, rromi sau
maghiari. Interesant de observat, la grupa de vârstă 20-24 de ani, există o percepţie mai puternică a
discriminării pozitive (avantajare) a tinerilor în ce priveşte accesul pe piaţa muncii;
• zona Moldovei (regiunea N-E);

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 74


¾ Ca şi anul trecut, toleranţa cea mai redusă a tinerilor este faţă de foştii dependenţi de droguri, faţă de
persoanele infectate cu HIV/SIDA, faţă de homosexuali şi faţă de rromi.
¾ Toleranţa faţă de grupuri minoritare de diverse tipuri (etnice, sexuale, religioase etc.) a fost măsurată pe 3
niveluri: acceptare/respingere faţă de persoanele aparţinând acestor grupuri în calitate de vecini, prieteni,
membri ai familiei.
• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca vecini, indică măsura în care relaţiile intergrupuri pot
asigura o convieţuire neconflictuală; nivelul de acceptare cel mai redus se manifestă faţă de: foştii
dependenţi de droguri, homosexuali, persoanele infectate cu HIV/SIDA, precum şi faţă de rromi (categorii
care întrunesc un grad de acceptare sub 10%); nici faţă de celelalte categorii supuse evaluării
(neoprotestanţi, maghiari, persoane provenind din instituţii de ocrotire, persoane cu handicap, refugiaţi)
gradul de acceptare nu depăşeşte o medie de 20%.
• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca prieteni indică măsura în care tinerii se plasează la o
distanţă socială mai mică în raport cu membrii grupurilor minoritare supuse evaluării, respectiv
disponibilitatea de acceptare a acestora în cercuri apropiate lor; deşi ierarhia celor mai puţin acceptate
categorii se păstrează în linii mari, gradul de acceptare este uşor mai redus;
• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca membri ai familiei indică masura în care tinerii sunt
dispuşi să aibă relaţii de maximă apropiere cu persoane aparţinând acestor grupuri, relaţii echivalente cu
relaţiile de familie; aceleaşi categorii înregistrează nivelurile de acceptanţă cele mai reduse, în categoria
celor care întrunesc mai puţin de 10% alăturându-se, de această dată, maghiarii şi persoanele provenind
din instituţii de ocrotire; se remarcă, la acest nivel, o scădere generală a gradului de acceptare (faţa de
toate categoriile supuse evaluării).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 75


¾ Percepţia relaţiilor dintre români şi maghiari este destul de segmentată. O treime consideră că acestea
sunt relaţii de colaborare, o treime consideră că acestea sunt relaţii de ignorare reciprocă, iar o cincime le văd
drept relaţii conflictuale.

¾ În cazul relaţiilor dintre români şi rromi, percepţia tinerilor este mai degrabă negativă: 36% dintre subiecţi
cred că avem de-a face cu relaţii confictuale, şi doar 18% că sunt relaţii de colaborare.

¾ Relaţiile dintre maghiari şi rromi sunt mai puţin vizibile pentru tineri. O treime dintre ei se abţin să dea un
verdict asupra tipului de relaţie dintre aceste două grupări etnice. Din opţiunile exprimate, cei mai mulţi
consideră că este vorba de ignorare reciprocă.

¾ Regiunile în care percepţia relaţiilor interetnice este mai bună (relaţii de colaborare) sunt Nord-Vestul şi
Centrul, iar cele în care aceasta indică relaţii conflictuale mai accentuate sunt: Nord-Estul, Sud-Muntenia,
Sud-Vestul şi Centrul. Centrul are o poziţie ambivalentă în acest caz, probabil datorită experimentării
convieţuirii etnice.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 76


Care este prioritatea dvs. în viitorul apropiat
(în următorii 2-3 ani)?

Să continui studiile 25
Să-mi găsesc o slujbă (mai
bună) 20
Să-mi îmbunăţesc
calificarea profesională 14

Să am propria locuinţă 10

Să iniţiez o afacere 8

Să mă căsătoresc 5
Să mă distrez, să
călătoresc 5

Să plec din ţară 4

Alta 3

0 5 10 15 20 25 30

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 77


Cât de importante sunt următoarele aspecte în viaţa dvs?
(procentul celor care le consideră foarte importante/ destul de importante)

Familia 99

Timpul liber 88

Prietenii 88

Munca 84

Religia 83

Şcoala 73

Politica 15

0 20 40 60 80 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 78


Din lista următoarelor valori, vă rugăm să ne spuneţi
care sunt cele mai importante pentru dvs, în ordinea importanţei
(ponderea din cazuri, pentru cea mai importantă din trei alegeri posibile)

Familie 52

Realizarea/ împlinirea de sine 11


Credinţa în Dumnezeu 10
Democraţie 7
Drepturile şi libertăţile omului 4
Siguranţa în viaţă 3
Pace 3
Egalitatea de şanse 3

Mediu înconjurător 2
Prosperitate 2
Încrederea în oameni 1
Toleranţă 1
Responsabilitatea 1
Participarea civică 0

0 10 20 30 40 50 60

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 79


În localitatea dvs. şi în cele învecinate, consideraţi că următoarele categorii de persoane
sunt avantajate sau dezavantajate în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă?
(procentul celor care le considera dezavantajate)

Persoanele cu handicap în
64
raport cu ceilalţi

Persoanele cu HIV/ SIDA în


61
raport cu majoritatea

Rromii în raport cu ceilalţi 53

Homosexualii în raport cu
52
ceilalţi

Persoanele din instituţii de


46
ocrotire în raport cu ceilalţi

Tinerii în raport cu adulţii 24

Femeile raport cu bărbaţii 22

Maghiarii în raport cu ceilalţi 20

0 10 20 30 40 50 60 70

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 80


În ce măsură aţi fi de acord să aveţi ca vecini...

Romani 54

Persoane straine stabilite/ refugiate in tara noastră 23

Persoane cu handicap 15

Persoane din institutii de ocrotire 15

Maghiari 15

Neoprotestamti (baptişti, adventişti etc.) 13

Rromi 9

Persoane infectate cu HIV/SIDA 6

Ponderea celor care răspund


Homosexuali 5
“în mare” sau
“în foarte mare măsură”
Fosti dependenti de droguri 4

0 10 20 30 40 50 60

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 81


În ce măsură aţi fi de acord să aveţi ca prieteni...

Romani 59

Persoane straine stabilite/ refugiate in tara noastră 26

Maghiari 16

Persoane cu handicap 15

Persoane din instituţii de ocrotire 15

Neoprotestamti (baptişti, adventişti etc.) 15

Rromi 10

Persoane infectate cu HIV/SIDA 4

Homosexuali 3 Ponderea celor care răspund


“în mare” sau
Foşti dependenti de droguri “în foarte mare măsură”.
3
0 10 20 30 40 50 60 70

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 82


În ce măsură aţi fi de acord ca din familia dvs. sa facă parte....

Romani 61

Persoane străine stabilite/refugiate în ţara noastră 18

Maghiari 11

Persoane din institutii de ocrotire 9

Neoprotestamti (baptisti, adventisti etc.) 9

Persoane cu handicap 7

Rromi 5

Persoane infectate cu HIV/SIDA 2


Ponderea celor care răspund
Homosexuali 2 “în mare” sau
“în foarte mare măsură”.
Fosti dependenti de droguri 2

0 10 20 30 40 50 60 70

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 83


Dintre următoarele expresii,
care credeţi că descrie cel mai corect realitatea,
în ceea ce priveşte relaţiile dintre românii şi maghiarii din România?

Relatii de conflict Relatii de colaborare


22 32

Nu stiu/Nu raspund
14
Ignorare reciproca
32

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 84


Dintre următoarele expresii, care credeţi că descrie cel mai corect realitatea,
în ceea ce priveşte relaţiile dintre românii şi rromii din România?

Relaţii de colaborare;
Relaţii de conflict; 18
36

Nu ştiu/ Nu răspund; Ignorare reciprocă;


11 35

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 85


Dintre următoarele expresii, care credeţi că descrie cel mai corect realitatea,
în ceea ce priveşte relaţiile dintre maghiarii şi rromii din România?

Relaţii de conflict Relaţii de


21 colaborare
15

Nu ştiu/ Nu răspund Ignorare reciprocă


31 33

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 86


Note metodologice:

• Au fost folosite mai multe modalităţi pentru a testa semnificaţia statistică a diferenţelor observate. Astfel, la
întrebările Q20, Q26, Q37, Q41, încrucişate cu toate celelalte variabile socio-demografice (sex, grupa de vârstă,
mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare) a fost utilizata valoarea reziduală ajustată pentru un nivel de
încredere de 95% (valorile mai mari sau egale cu 2). Pentru variabila Q36 au fost considerate semnificative
diferenţele mai mari de 5.6% (dublul erorii maxime admise pentru eşantionul total) între opţiunile exprimate pentru
fiecare valoare în interiorul categoriilor variabilei independente.

• Pentru variabilele Q38, Q39, Q40 a fost folosit testul pentru încrucişarea cu variabilele sex şi mediu de rezidenţă,
valoarea reziduală ajustată pentru încrucişarea cu variabila grupa de vârstă, şi testul Tamhane pentru încrucişarea
cu variabila regiune de dezvoltare. În acest din urmă caz, s-a construit un indice sintetic (de tip IOPD) pentru
fiecare categorie de grupuri prezentate spre evaluare, din cele trei întrebări.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 87


STIL DE VIAŢĂ

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 88


• Tinerii apreciază că se orientează, în general, către un stil de viaţǎ sănătos, acordând importanţǎ alimentaţiei
(consumului de alimente naturale, fără aditivi sau conservanţi) şi declarând că evită abuzul de substanţe
psihoactive (cafea, alcool, tutun) şi automedicaţia.

• Totuşi, consumul de alimente de tip fast-food este foarte ridicat în rândul tinerilor de până la 25 de ani. 46% dintre
tinerii între 20-24 ani şi 44% dintre cei între 14-19 ani consumǎ frecvent astfel de produse. Opţiunea pentru fast-
food este cel mai des întâlnitǎ în rândul elevilor şi studenţilor (45%) comparativ cu tinerii activi pe piaţa muncii
(32%) sau cu cei inactivi (27%). De asemenea, aceastǎ categorie de alimente este mult mai consumatǎ în mediul
urban (41%) decât în cel rural (27%). La nivel regional cel mai ridicat consum de alimente de tip fast-food se
înregistrează în Bucureşti-Ilfov (48%) şi în regiunea Sud-Muntenia (40%), în timp ce în regiunile Centru şi N-E se
înregistrează cele mai scăzute valori (27%, respectiv 30%).

• Atât fumatul cât şi consumul de cafea şi alcool înregistrează creşteri semnificative pentru grupa de vârstă 20-24
ani: 16% dintre tinerii între 14-19 ani fumează des sau destul de des, 23% dintre ei beau cafea şi 5 % dintre ei
consumǎ alcool în acelaşi mod, în timp ce pentru tinerii de 20-24 de ani aceastǎ frecvenţǎ a consumului se
înregistrează la 33% pentru fumat, la 44% pentru consumul de cafea şi la 10% pentru consumul de alcool.
Cafeaua este foarte mult consumatǎ de către toate categoriile de tineri. La nivel regional cel mai ridicat consum
se înregistrează la tinerii din S-V şi Bucureşti-Ilfov şi cel mai redus la cei din Vest. Fumatul este, de asemenea, o
prezenţǎ substanţialǎ în rândul tinerilor: 35% dintre tinerii investigaţi se declarǎ fumători şi 14% fumează
aproximativ un pachet de ţigări pe zi. Fumatul este mai des întâlnit printre băieţi iar la nivel regional prezenţa sa
este mai ridicatǎ în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi S-E şi mai redusǎ în regiunile de Vest şi S-V. Consumul de
alcool este de asemenea, mai frecvent în cazul băieţilor iar la nivel regional este mai des întâlnit în Sud şi S-V.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 89


• Principalele activitǎţi de timp liber sunt vizionarea programelor TV şi citirea ziarelor şi revistelor. În anul 2008
ponderea tinerilor care opteazǎ zilnic pentru petrecerea timpului liber in fata televizorului a crescut simţitor ajungand
la 80% (de la 63% anul trecut). Comparativ cu 2007, cele mai reduse opţiuni rǎman în continuare mersul la
cinematograf şi la spectacole de teatru, operǎ şi concerte de muzicǎ clasicǎ. Se constată o modalitate pasivă de
petrecere a timpului liber în rândul tinerilor, vizionarea programelor TV şi citirea ziarelor/revistelor, ocupând
ponderea cea mai mare în bugetul de timp liber în detrimentul activităţilor fizice (sport, exerciţii fizice) care deţin o
pondere redusă.

• Un reper semnificativ pentru modul în care tinerii aleg sǎ-şi petreacǎ timpul liber sunt relatiile interumane, astfel că,
pentru jumǎtate dintre ei, compania prietenilor reprezintǎ una dintre cele mai frecvente opţiuni (zilnicǎ pentru 23% şi
de 2-3 pe sǎptǎmânǎ pentru 39%).

• În anul 2008 a crescut utilizarea computerului şi a internetului de cǎtre tineri. Computerul şi internetul sunt folosite de
către 1/3 dintre tineri drept instrumente de lucru, pentru comunicare şi pentru informare. Existǎ însǎ în continuare
decalaje semnificative între tinerii din mediul urban care folosesc computerul frecvent (zilnic sau de 2-3 ori pe
sǎptǎmanǎ) în proporţie de 79%, iar internetul în proporţie de 75%, comparativ cu cei din mediul rural unde doar
51% dintre tineri folosesc computerul atat de frecvent iar internetul doar 36%. Se menţin diferenţe semnificative şi
între regiunile de dezvoltare, calculatorul fiind folosit cel mai frecvent în Bucureşti-Ilfov (92%), N-V (76%) şi cel mai
puţin folosit în S-V (44%).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 90


Opţiuni de consum (%)

Legume si fructe proaspete 35 50 13 2

Alimente naturale fara


23 50 24 3
conservanti

Alimente tip fast-food 8 27 51 14

Cafea 18 31 26 25

Alcool 1 8 49 42

Fumat 11 17 11 61

Automedicatie 1 5 40 34

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte des Destul de des Rar Deloc

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 91


Dinamica consumului de alimente (%)

100
89 88
85
79 77
80 74 75
68

60

44 46

40
30

17
20

0
14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

Legume fructe crude Alimente naturale fara conservanti Alimente tip fast-food

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 92


Dinamica consumului de substanţe psihoactive (%)

80
71 69
70

60

50
44
39
40
33
30
28
23
20 16
12
10 10
10
5
0
14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

Cafea Tutun Alcool

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 93


Dinamica utilizării frecvente a computerului (%)

60
55
52 52
50

42
41
37 39
40
35

30

20

10
10
4

0
Instrument de lucru Comunicare Informare Muzica, filme, jocuri Comert

2007 2008

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 94


Opţiunile principale de utilizare ale computerului (%)

30
22
Instrumente de lucru(scoala,
9
serviciu)
2
36

29
22
Muzica, filme, jocuri 14
3
30

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Deloc 2-3 ori/an 2-3 ori/luna 2-3 ori/saptamana Zilnic

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 95


Opţiunile principale de utilizare ale internetului (%)

Comert 72 10 7 4 7

Jocuri online 56 6 12 14 12

Informare 35 2 9 22 32

Comunicare 35 2 10 20 33

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Deloc 2-3 ori/an 2-3 ori /luna 2-3 ori/saptamana Zilnic

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 96


Principalele opţiuni de petrecere a timpului liber (%)

TV 80 17 21 0

Ziare, reviste 18 36 23 10 13

Sport, exercitii 13 24 20 10 33

Cafenea, bar, terasa 5 25 40 13 17

Literatura 5 16 25 23 31

Club, discoteci 1 8 33 22 36

Excursii 02 14 54 30

Concerte moderne 01 12 46 41

Teatru, opera, balet 01 5 21 73

Cinematograf 1 5 8 22 64

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Zilnic 2-3 ori/saptamana 2-3 ori/luna 2-3 ori/an Deloc

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 97


MOBILITATEA EXTERNĂ –
ÎNTRE FAPTE ŞI INTENŢII

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 98


Turismul în străinătate

• Deşi doar un sfert dintre tineri au fost în străinătate pentru turism (24%), interesul este mult mai ridicat –
jumătate dintre tinerii din România intenţionează să îşi petreacă vacanţa în altă ţară

• Există o diferenţiere regională semnificativă pentru turismul extern:


– Tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov au fost în străinătate pentru turism mai mult decât cei din alte regiuni -
46%, comparativ cu 36%, maximul pentru altă regiune
– Tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov, cei din regiunea N-V şi cei din Centru intenţionează să plece în
străinătate pentru turism mai mult decât cei din alte regiuni – 71%, respectiv 65%, 64%, comparativ cu
43% pentru regiunea N-E

• Cu o intensitate medie, mediul de rezidenţă determină diferenţieri în ceea ce priveşte intenţia pentru turismul
extern:
– Tinerii din mediul urban vor să plece în străinătate pentru turism mai mult decât tinerii din rural – 57%
comparativ cu 40%.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 99


Munca temporară în străinătate

• 32% dintre tineri au declarat că cineva din familia lor a lucrat în străinătate
• 12% dintre tineri au lucrat în străinătate
• 29% dintre tineri intenţionează să plece din ţară pentru a munci. Alţi 10% şi-au exprimat indecizia pentru acest
aspect.

• Cu o intensitate medie, există diferenţieri regionale şi de statut profesional în ceea ce priveşte munca în
străinătate:
• Tinerii din Nord-Est intenţionează să plece din ţară pentru a munci mai mult decât tinerii din alte regiuni –
51%, comparativ cu 35% pentru Vest şi N-V
• Tinerii inactivi, pe piaţa muncii sau în sistemul educaţional, intenţionează să plece din ţară pentru muncă
mai mult decât tinerii care sunt activi pe piaţa muncii sau decât elevii şi studenţii – 43%, comparativ cu
maximul de 34% pentru tinerii din alte categorii

• Cele mai atractive destinaţii pentru cei care intenţionează să lucreze în străinătate sunt*:
• Italia (23%)
• Spania (23%)
• Germania (10%)
• Anglia (10%)

* Diferenţa până la 100% este dată de opţiunile pentru celelalte ţări. Baza pentru care au fost calculate procentele este dată de cei care au
declarat că au în intenţie să plece din ţară definitiv sau pentru muncă temporară.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 100


Migraţia externă – motive şi planuri de viitor

• Principalul motiv pentru care tinerii vor să plece din ţară este dorinţa de a se realiza pe plan material
– Tinerii inactivi pe piaţa muncii au invocat faptul că nu le ajung banii pentru traiul zilnic, mai mult decât
ceilalţi

• 11% dintre tineri au intenţia de a pleca în străinătate pentru studii. Elevii/studenţii sunt mai preocupaţi de
studiile în străinătate, fiind, însă, un plan pentru viitorul îndepărtat (mai mult de 3 ani).

• Deşi 10% dintre tineri au intenţia să plece din ţară anul acesta, doar 4% au declarat că aceasta este prioritatea
lor pentru viitorul apropiat – ceea ce poate fi un indiciu că migraţia este o chestiune de şansă şi de acţiune de
moment.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 101


Tendinţe de schimbare în migraţia externă

• Faţă de anul trecut a crescut puţin ponderea celor care au fost în străinătate pentru turism (6%). Deşi, în 2007,
nu existau diferenţe în funcţie de venituri pentru turismul extern, în acest an ies în evidenţă cei care îşi permit
bunuri mai scumpe, deşi cu restrângeri – upper midle class.

• De asemenea, faţă de 2007, a crescut ponderea celor care au în intenţie să plece în străinătate pentru turism
cu 10%, însă profilul “noilor-veniţi” nu se diferenţiază în funcţie de venituri, ci în funcţie de preocupările legate
de resursele individuale (educaţie, şcoală, serviciu) şi cele legate de resursele sociale şi felul în care acestea
sunt gestionate (corupţie).

• A scăzut cu 9% ponderea celor care au în intenţie să plece în străinătate pentru muncă, însă aceştia se
regăsesc în categoria indecişilor (procentul celor care nu au în intenţie munca în străinătate fiind la fel cu cel din
2007).

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 102


În ultimii ani…

cineva din familia dvs a


32
lucrat în străinătate?

aţi fost în străinătate ca


24
turist?

aţi fost în străinătate pentru


14
a vizita rude/prieteni?

aţi lucrat în străinătate pentru


12
un timp?

aţi fost în străinătate pentru


12
cumpărături/afaceri?

aţi fost în străinătate pentru


1
studii?

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 103


În ultimii ani, aţi fost în străinătate pentru turism?
distribuţia în funcţie de regiune

Bucureşti 44

Vest 35

N-V 34

Centru 34

Sud 19

S-E 16

La nivel naţional, ponderea


N-E 10
celor au fost în străinătate
pentru turism este de 24%
S-V 9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 104


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru… ?

turism 50 49 1

a lucra temporar acolo 29 61 10

studii 11 87 2

a vă stabili acolo 9 84 7

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

da nu NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 105


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru turism?
distribuţia în funcţie de regiune

Bucureşti 71

N-V 66

Centru 65

Vest 61

N-E 44

Sud 40

La nivel naţional, ponderea


S-V 40 celor care vor să plece în străinătate
pentru turism este de 50%
S-E 34

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 106


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru turism?
distribuţia în funcţie de mediul de rezidenţă

urban 57 42

La nivel naţional, ponderea


celor vor să plece în străinătate
pentru turism este de 50%

rural 41 59

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

da nu

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 107


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru a lucra, temporar, acolo?
distribuţia în funcţie de regiune

N-E 51

Centru 37

Vest 36

N-V 35

Sud 30

S-V 29

La nivel naţional, ponderea celor care


S-E 23 au intenţia să muncească în străinătate
este de 29%
Bucureşti 17

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 108


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru a lucra, temporar, acolo?
distribuţia în funcţie de statut socio-profesional

inactivi pe piata
43 57
muncii

La nivel naţional, ponderea


elevi/studenti 34 66 celor vor să plece în străinătate
pentru munca este de 29%

activi pe piata
28 72
muncii

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

da nu

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 109


Care este motivul principal pentru care doriţi să plecaţi în străinătate?

Vreau sa ma realizez pe
45
plan material

Vreau sa strang banii


30
pentru locuinta

Procente raportate la
Nu imi ajung banii pentru numărul tinerilor care
25
traiul zilnic au în intenţie să plece din ţară
definitiv sau pentru muncă temporară

0 20 40 60 80 100

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 110


PARTICIPARE CIVICĂ ŞI POLITICĂ

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 111


Interesul tinerilor faţă de viaţa politică

• Tinerii continuă să manifeste un interes redus faţă de viaţa politică de la nivel local, naţional sau european; mai
mult, datele indică un dezinteres accentuat faţă de viaţa politică la toate nivelurile, ce caracterizează
aproximativ două treimi dintre tineri; faţă de anul 2007, se remarcă totuşi o uşoară scădere a dezinteresului în
raport cu viaţa politică din localitatea proprie, fapt ce poate indica conturarea unei orientări politice pragmatice a
tinerilor;

• Mediile de interes (uşor superioare în cazul populaţiei masculine), deşi scăzute în general, cresc odată cu
înaintarea în vârstă dar şi cu creşterea nivelului de instrucţie; sunt mai interesaţi de viaţa politică, tinerii cu nivel
de instrucţie universitar şi postuniversitar şi cei din localităţile urbane de mărime medie;

• Viaţa politică la nivel european trezeşte interesul tinerilor în cea mai mică măsură, valorile acestei variabile fiind
la fel de scăzute şi anul trecut;

• Apartenenţa la o organizaţie neguvernamentală este puternic corelată cu interesul faţă de viaţa politică: tinerii
membri ai organizaţiilor sunt într-o măsură mult mai mare interesaţi de viaţa politică atât la nivel local, cât şi
naţional şi european;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 112


• Aproape un sfert dintre tineri discută frecvent cu ceilalţi despre cum merg lucrurile în localitatea lor şi doar 16% ,
despre cum merg lucrurile în ţară, în timp ce pentru aproximativ 13% dintre ei, treburile publice, fie ele locale sau
naţionale, nu intră deloc în subiectele de conversaţie cotidiană;

• Avansarea în vârstă este asociată cu o creştere a frecvenţei discuţiilor despre problemele publice, probleme
abordate în conversaţii mai degrabă de bărbaţi, de tinerii cu familii proprii şi de tinerii cu nivel de instrucţie mai
ridicat; oraşele de mărime medie şi mare (cu 30.000-200.000), dar şi mediul rural mai degrabă decât cel urban in
general, reprezintă un climat propice pentru acest tip de manifestare a interesului faţă de problemele publice, in
special faţă de cele locale.

• Apartenenţa la o organizaţie neguvernamentală produce şi aici diferenţieri importante: tinerii membri ai ONG-
urilor discută mult mai frecvent cu ceilalţi despre cum merg lucrurile în ţară şi în localitatea lor;

Relaţia tinerilor cu autorităţile locale şi centrale

• Tendinţa tinerilor de a se orienta către problemele şi instanţele locale mai degrabă decât centrale, tendinţă
comună la nivel european, reiese şi din percepţia acestora privind influenţa hotărârilor luate de autorităţi, asupra
vieţii lor şi a familiei: dacă anul trecut, percepţia dominantă era că viaţa lor este influenţată în mai mare măsură
de hotărârile autorităţilor centrale, decât de cele ale autorităţilor locale, datele acestui an inversează ordinea,
plasând autorităţile locale uşor înaintea celor centrale în percepţiile tinerilor;

• Tinerii cu nivel de instrucţie ridicat (universitar şi postuniversitar) şi cei din localităţi urbane medii percep într-o
mai mare măsură faptul că viaţa lor este influenţată de hotărârile luate de autorităţile centrale şi locale; de
asemenea, tinerii membri ai unei organizaţii neguvernamentale percep efectele politicilor publice într-o măsură
mult mai mare decât ceilalţi;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 113


• Tendinţe pozitive se constată şi în ceea ce priveşte conturarea unei competenţe civice subiective a tinerilor:
ponderea tinerilor care se evaluează a fi în poziţia de a influenţa deciziile publice locale sau naţionale, deşi rămâne
scăzută, înregistrează creşteri faţă de anul trecut, în raport cu ambele niveluri: 12,4 % faţă de 7% dintre tineri se
evaluează a fi în poziţia de a influenţa deciziile publice la nivel local; la nivel naţional, creşterea este mai uşoară,
însă semnificativă, dat fiind că este o tendinţă consistentă şi cu evoluţiile altor indicatori;

• Medii mai ridicate ale competenţei civice subiective sunt specifice tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani, celor cu
nivel de instruire universitar şi postuniversitar şi tinerilor din mediul rural (aceştia din urmă, mai ales în raport cu
deciziile autorităţilor locale);

Opinii politice, încredere şi satisfacţie în raport cu politica

• Mai puţin de un sfert dintre tineri se simt reprezentaţi de un partid aflat pe scena politică actuală; bărbaţii şi
persoanele active pe piaţa muncii având studii superioare au opinii mai bine definite comparativ cu celelalte
categorii; femeile, persoanele cu studii reduse şi persoanele inactive pe piaţa muncii sunt prezente într-o măsură
mai mare în rândul celor care nu se pot pronunţa, dovedind percepţii şi opinii politice nedefinite, dar şi lipsă de
interes faţă de acest subiect.

• Aproape 70% dintre tineri sunt fie dezinteresaţi, fie neîncrezători în personalităţile politice ale momentului. Singurele
persoane care au cote de încredere peste 1% sunt Traian Băsescu, care se bucură de încrederea a 13,5% dintre
tineri şi Gigi Becali, 3,5%. Tinerii din oraşele mari şi cei cu nivel de instrucţie universitar şi postuniversitar
înregistrează cotele cele mai mari de dezinteres, iar tinerii de 14-19 ani se simt cel mai puţin reprezentaţi de
personalităţile politice din România.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 114


• Dintre tinerii cu drept de vot, aproximativ 40% sunt nehotărâţi cu ce partid ar vota sau afirmă intenţia de a nu vota la
eventuale alegeri în viitorul apropiat. Cei care îşi exprimă opţiuni de vot (aprox. 60%) menţionează următoarele
partide, în ordinea frecvenţei opţiunilor: PD-L – 20%, PSD – 15%, PNL – 12%, PNG – 4%, PRM – 1,4%. Celelalte
partide menţionate au ponderi de sub 1% în ansamblul opţiunilor tinerilor. Profilurile votanţilor principalelor partide,
după variabilele socio-demografice importante sunt destul de eterogene, exceptând votanţii PSD, care se situează
mai ales în categoriile cu nivel redus de educaţie, din mediul rural, în special din regiunea Sud – Muntenia.

• Nemulţumirea tinerilor faţă de activitatea instituţiilor centrale ale statului se menţine consistentă, deşi înregistrează o
scădere uşoară comparativ cu anul trecut (35% dintre ei se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi, faţă de 41%
în 2007). Gradul de mulţumire faţă de activitatea autorităţilor locale este mai mult decât dublu în raport cu gradul de
mulţumire faţă de activitatea instituţiilor centrale ale statului (36% faţă de 15%); ponderea mare a celor „nici
mulţumiţi, nici nemulţumiţi” (peste o treime), împreună cu procentul semnificativ al non-răspunsurilor, indică absenţa
unor opinii consolidate pe acest subiect, absenţă legată probabil şi de măsura redusă în care tinerii se consideră a fi
în poziţia de a evalua şi influenţa activitatea autorităţilor;

• Gradul de mulţumire în raport cu instituţiile locale este mai mare pentru tinerii din regiunile Vest şi Centru şi pentru
cei din oraşele medii-mari (100.000-200.000 loc.); mediul rural înregistrează cote ale mulţumirii mai ridicate atât în
raport cu activitatea instituţiilor centrale cât şi locale;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 115


Apartenenţa la organizaţii neguvernamentale şi implicarea în activităţi de voluntariat

• Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă, totuşi în uşoară creştere
comparativ cu anul trecut: aprox. 9% dintre tineri (faţă de 7% anul trecut) afirmă că au cunoştinţă de existenţa
vreunei astfel de organizaţii, iar dintre aceştia, mulţi menţionează mai degrabă tipuri decât nume de organizaţii pe
care le-ar cunoaşte;

• Tinerii care cunosc organizaţii neguvernamentale ce activează la nivel local, aparţin mai ales mediului urban (13%
faţă de 3% în rural), au un nivel de instrucţie ridicat şi aparţin în mai mare măsură regiunii de dezvoltare Centru
(17,5% faţă de o medie de 8,9%); regiunea Sud-Muntenia se remarcă prin cea mai scăzută rată a tinerilor
cunoscând ONG-uri locale (2,5%); cele mai ridicate valori ale acestui indicator sunt specifice oraşelor medii-mari
(25,4% faţă de o medie generală de 8,9%);

• Un număr redus de tineri, constant faţă de anul trecut (7% dintre subiecţi), afirmă că au desfăşurat cel puţin o dată
voluntariat în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, studenţii şi persoanele cu educaţie universitară şi
postuniversitară, dar şi tinerii din oraşele mari depăşind semnificativ această medie. Persoanele cu studii reduse,
cei având familii proprii şi cei situaţi mai ales în regiunile Sud-Muntenia şi S-E înregistrează ratele cele mai reduse
de participare în activităţi de voluntariat;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 116


• Dacă alţi indicatori ai participării tinerilor la viaţa publică înregistrează evoluţii uşor pozitive faţă de anul trecut,
participarea la activităţi de voluntariat şi apartenenţa la organizaţii neguvernamentale păstrează cote reduse, ba
chiar apartenenţa organizaţională pare a avea dimensiuni mai reduse (2,4% dintre tineri, faţă de 4% anul trecut,
afirmă că sunt membri ai unui ONG); regiunile N-V şi Sud-Muntenia se evidenţiază în ceea ce priveşte ponderea
tinerilor membri ONG, prima prin cea mai crescută rată, iar a doua prin cea mai scăzută (7%, respectiv 0,4%);

• Principalul motiv pe care tinerii îl invocă pentru neimplicarea în ONG-uri este lipsa timpului (29%); alte motive care
însumează un număr semnificativ de menţiuni sunt: lipsa de interes (17,9%), absenţa oportunităţii (10,6%), lipsa
informaţiilor despre ONG-uri (18,1%), neîncrederea în ONG-uri ca instanţe de rezolvare a problemelor (7,5%);

• Tinerii de 14-19 ani motivează neapartenenţa la organizaţii în special prin lipsa informaţiilor şi a oportunităţii de
participare, în vreme ce tinerii de 30-35 ani invocă mai ales lipsa timpului necesar; lipsa interesului este invocată cu
atât mai mult cu cât nivelul de instrucţie scade; tinerii din mediul rural menţionează mult mai frecvent ca motiv al
neparticipării, lipsa organizaţiilor neguvernamentale din localitate;

• Peste jumătate dintre tineri nu sunt dispuşi să participe ca voluntari în organizaţii neguvernamentale; mai mult de o
treime îşi manifestă disponibilitatea de principiu pentru activităţile de voluntariat, în vreme ce doar o mică parte
dintre aceştia participă efectiv;

• Tinerii de 14-19 ani, elevii şi studenţii şi persoanele din regiunile N-E şi N-V se declară într-o măsură mai mare
dispuşi să activeze ca voluntari; cei din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, tinerii din oraşele mari, precum şi
persoanele inactive pe piaţa muncii înregistrează mediile de disponibilitate cele mai scăzute;

• Jumătate dintre cei care îşi afirmă disponibilitatea de a participa ca voluntari, optează pentru implicarea în
activităţile umanitare; alte tipuri de activităţi pentru care tinerii îşi exprimă interesul, ar fi, în ordinea frecvenţei
menţiunilor: activităţile de mediu, civice, de elevi, studenţi, cultural-artistice.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 117


Cât de interesat sunteţi de viaţa politică ...?

... la nivel european 8,7 23,8 65,9

... din ţară 10,5 29,5 58,6

... din localitate 11 29,2 58,3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Interesat Oarecum interesat Neinteresat

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 118


Cât de des discutaţi cu ceilalţi (familie, prieteni, colegi etc.)
despre cum merg lucrurile în... ?

Ţară 16,2 67,5 14,7

Localitate 23,4 62,2 12,3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Deseori Uneori Niciodată

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 119


În ce măsură credeţi că este influenţată viaţa dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră
de hotărârile luate de către ...?

... autorităţile centrale 33,5 32 29,7 4,8

... autorităţile locale 34,6 34,2 26,9 4,3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

În mare măsură În oarecare măsură În mică măsură NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 120


În ce măsură credeţi că oameni ca dumneavoastră
pot influenţa hotărârile importante care se iau …?

… pentru întreaga ţară 9,2 18,3 68 4,5

… pentru localitatea
12,4 27,2 59,2 1,2
dumneavoastră

0% 20% 40% 60% 80% 100%

În mare măsură Într-o oarecare masura În mică măsură NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 121


Credeţi că în prezent, în România, există cel puţin un partid politic
care apără interesele dumneavoastră?

PNL 19,1 %

PSD 26,2

14,8 PNG 11,4

Dacă da, UDMR 2,7


care anume?
PRM 2,6
61,6
23,7 PD-L 33,4

Altele 2,2
Da Nu NŞ/NR
NŞ/NR 2,3

0 10 20 30 40 50

* Procente calculate din totalul celor care au răspuns “da”


(23,7%)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 122


Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri,
cu care dintre următoarele partide aţi vota?
Procente calculate din totalul subiecţilor cu drept de vot

PNL 12

PSD 15,1

PRM 1,4

PD-L 20,2

PNG 4,1

Nu as vota 17,1

Nu stiu/Nu sunt hotarat inca 21,7

0 5 10 15 20 25

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 123


Cât de mulţumit sunteţi de ...?

100

80

60
44,5
35,9 38
40 35

21,4
20 15,6
4,6 4,9
0
Mulţumit Nici mulţumit, nici Nemulţumit NŞ/NR
nemulţumit

... activitatea primăriei din localitatea dumneavoastră


... activitatea instituţiilor centrale ale statului

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 124


În localitatea dumneavoastră,
cunoaşteţi vreo organizaţie neguvernamentală (asociaţie, fundaţie)
care a desfăşurat activităţi pe plan local?

85,4

8,9

5,7

Da Nu NŞ/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 125


Aţi participat vreodată ca voluntar în cadrul unei asociaţii/organizaţii
sociale, economice, politice sau de altă natură?

90,7

6,9
2,4

Da Nu NS/NR

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 126


Faceţi parte din vreo asociaţie/organizaţie
socială, economică, politică sau de altă natură?

Nu am incredere in
ele 7,5
2,4
1,2
Nu mă interesează 17,9

Nu am timp 29

Nu exista in
localitate 10,6

96,4 Nu cunosc nici o


organizaţie/asociaţie 18,1

Da Nu NS/NR Nu am nimic de
câştigat 9,2
Dacă nu,
Altele 0,8
care sunt motivele?

NŞ/NR 6,9

0 5 10 15 20 25 30 35

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 127


Aţi fi dispus să participaţi ca voluntar
într-o organizaţie neguvernamentală (asociaţie, fundaţie)?

NS/NR 1

56,4 Sindicate 5,9

de elevi,
24,5
studenţi

umanitare 49,1

36,4 7,2
politice 3,5

cultural-
19,2
Da Nu NR artistice

Dacă da, civice 26,4


În ce tipuri de activităţi?
de mediu 47,1

0 10 20 30 40 50 60

* Procente calculate din totalul celor care au răspuns “da” (34,6%)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 128


Prin ce mijloace preferaţi să vă informaţi
despre problemele specifice tinerilor?
prima alegere

100

83,5
80

60
50,5

40 33,5 31,5 31,3

20

0
TV Internet Presa scrisă (ziare, Prieteni Radio
reviste)

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 129


DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

Din perspectiva datelor socio-demografice situaţia se prezintă astfel:

• structura pe sexe: 50,6% bărbaţi, 49,4% femei;


• structura pe grupe de vasta: 14-19 ani: 26,3%; 20-24 ani: 22%; 25-29 ani: 24,2%; 30-35 ani: 27,5%
• stare civila – cei mai mulţi tineri sunt necăsătoriţi (circa 60%) fata de cei căsătoriţi (circa 40%);
• prezenta copiilor - marea majoritate a tinerilor nu au copii (circa 70%), fata de cei care au copii (circa 30%);
• numărul de persoane cu care locuiesc in aceeaşi gospodărie – predomina gospodăriile cu 3-4 persoane, fiind
urmate de cele cu 5 persoane;
• persoane cu care tinerii locuiesc in aceeaşi gospodărie: majoritatea tinerilor locuiesc cu părinţi, fraţi, surori;
• ocupaţia actuala: circa 45% dintre tineri sunt fără o activitate profesionala, fiind urmaţi de cei care lucrează la
birou, servicii, munca non-manuală (circa 30%) si apoi de cei care lucrează in producţie, munca manuala (circa
20%);
• activi/inactivi profesional: cei mai mulţi tineri sunt activi profesional cu studii medii (26%), fiind urmaţi de cei activi
profesional cu studii sub medii (20%), iar apoi de cei inactivi profesional (15%);
• locuinţa în care stau: doar 25% dintre tineri deţin o locuinţă (co)proprietate personală; pentru marea majoritate a
tinerilor (circa 65%) locuinţa in care stau este a proprietatea părinţilor, socrilor sau altor rude, iar circa 7% dintre
tineri stau intr-o locuinţă închiriată;
• categoria locuinţei: peste jumătate dintre tineri locuiesc la casa (circa 55%), iar (circa 40%) locuiesc la bloc;

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 130