P. 1
Enciclopedia Disney 2

Enciclopedia Disney 2

5.0

|Views: 875|Likes:
Published by cristinajingoi

More info:

Published by: cristinajingoi on Apr 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2014

pdf

text

original

Cuprins
lntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8
Povestea PimAntului

Vulcanii 20

Mun{ii 22
(

Ghefarii 26
Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30
(bi

Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34 r;, Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38 Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44

Polii gi tundra 46 Pidurile 48 Preriile 50 De;erturile 52

Si ajutim PimAntul 54

#
*.

Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

lrurRoDUcERE IN

))Planeta PimAnt))
Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.
noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei.
Pe planeta

Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului
&P,"n"ta
noastri este o sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit o sferi din roci
gi incandescenti.
Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. O mare parte din
suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce

topiti

in milioane de ani,

il face sa pari de culoare albastra.

temperatura din centrul PimAntului a coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.

CUM s-A

Fonunr PAvrArurul
I L

PimAntul vizut de pe Luni
PamAntul s-a

ricit treptat, iar roca topiti,

topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in

4 I

in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci

prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

jurul planetei.

animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat. PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui. t$' 6a. impreund cu alte opt planete. . denumitd Sistemul Solar."\ \ \ . Existi inca vulcani si furtuni. Planeta s-a ricit.-. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.qR intr-o parte a spa[iului.PovesrEA PATUATTULUI StsrEnnul. Apoi s-au dezvoltat plantele. 20-21 / {n rr . t 4l in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite.urA $r DEscoPERA q pp. La inceput erau organisme simple. 2 t) ln urmi cu circa 3 milioane de ani. dar nu la fel de multe ca atunci cAnd PamAntul era inca in formare. Dnt * UruroARE Soarete este atit de mare. soare au aparut primele forme de viata. t cAlAronre I _ -DtNozAURu: iru 10-1 snalrU: pp. in oceane "*. dar nucleul sdu este inca foarte cald. Sor. Este singura planetd din Sistemul Solar pe care se qtie cd existd viald. inc6t in interioruI siu ar putea intra mai bine de 1 miLion de p[anete de dimensiunea Pim6ntutui.

X1:r..:llTX. in locurile cele mai expuse Soarelui este mai multa lumini si caldura (vara). .Pmrurrn PAruArur nilele $i anotimpurile &Anotimpurite sunt cete toamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara. in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare. toamfld.6ntul este uSor inclinat patru ilH. RNAREA AruorMpu Rr LoR inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca. vara. iarna). in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li a noptii. unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. iar in cele care nu sunt indreptate spre Soare este mai frig si mai intunecat (iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului. Pdm.r. PimAntul mai efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei axe. cel rece in cealalti. iarni in cea sudici Anotimpurile anului s qf. in perioade diferite ale anului. I I I s SOARE PdmAntul se roteste in jurul Soarelui in aceasta directie Mzl l7'rlNl Legendi N : Nord ffi ffi @) ffi ffi S:Sud lunie: vari in emisfera nordici..

Soarele ddruiegte lumind 5i culoare in emisfera sudici *' PdmAntul se rote. toamna 5i iarna.r. in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.. vari in cea sudici iarni in America 3.!f. dar in apropierea celor doi poli.rur. Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi.. pe cealalta este noapte. aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud).te o noui zi .mantul se deplaseazi cu aproape 105.6nurA q i I cAuronte iru snnytU: pp.i. 1o-11_ $rttruTa iru . in emisfera nordici Ecuatorul imparte PamAntul in emisferele de nord si sud s Decembrie: vari in Australia. roteite.--:. .2o-21 $t DEscoPERA : I Zorii: se na.te . numite emisfere.te in jurul propriei axe o data la 24 de ore.Tttete $r ANonMPURILE Decembrie: iarni Decembrie: in emisfera nordici.. la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara.i:' :a::B=--:. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara. primivari in cea sudici Noapte f PamAntului Dnrr UTUITOARE p.luRul NosrRU: pp.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut 'ZruA st Nonprrn Sunt n.ri*'i.::" : de Nord gi in Europa. Dacd pe o parte a PimAntului este zi.. vara. Se rotette numai spre est ANonMPURtLE Ecuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali. tu s. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari. Septembrie: toamni in emisfera nordici. insa in timp ce Pimdntul se * Soarelui.

Pirtile unei piersici O parte a crustei este .Si1 .PmruErA PAruArur Interiorul $i exteriorul &Ptrntntul este format din roci si Srnnrr gr Mrrnl DE RocA metale foarte fierbinti.. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd. in ptus. in centrul PimAntului se afla nucleul: nucleul intern este format din metal solid. fiintelor aerul pe care acestea il respiri. . tine la distanfi anumite raze solare.. Scoarta exterioard subtire. iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.. pulpa moale este mantaua.---. mantaua. atmosfera. r.. PimAntul este .&" 4:'g. . %*rr**. care ar putea diuna planetei. cel extern din metal lichid foarte cald. O parte a crustei este uscatul Pamantul este format din trei strate principale. Manta de rocd incandescentd Nucleu exterior din metal lichid terestru. pe care locuim. este alcatuita din roci solida si rece. Coaja subtire a piersicii este scoarta terestri. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte.F* format deasupra rocii este fertil Cn o PlrnsrcA Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici.-- acoperita de mari si oceane Stratele PimAntului si atmosfera . iar solul ..invelit" cu strate de gaze care formeazd..

}' ({nurA gr DEscoPERA q tu i I I grrNTA itu .. mezosfera.-' ^.f - Stratosfera: in acest strat de gaz zboara avioanele supersonice salturi la trambulini. ar fi nevoie de 10 siptimini pentru a ajunge in centrul * Pi mA ntu tu i.lrurenroRul gl ExTERIoRUL f Srnnrr DE GAzE in atmosfera se afla cinci strate principale de gaze: troposfera.- -'-: ". stratosfera. . impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant. 21 I lrrs .'ln Termosfera: stratul cel mai cald de gaz Mezosfera: stratul cel mai rece de gaz f[] \. - Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz Gravitalia este care atrage obiectele citre PimAnt fo(a . termosfera si exosfera.unul NosrRU: pp. in acelasi fel. o fortA numiti gravitatie te atrage in jos. gravitatia Pamintului atrage totul catre Cand FonrA GRAVTTATTET 'faci centrul sau.28-29 iru cAlAronte sralu: pp. - Troposfera: acest strat de gaz determind clima DNrr UUIIIARE Uergind firi oprire.

Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului. in roci se formeazi o mare cripdtura (falie). California (Statele U nite). plicile tectonice aluneci. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele. Pe coasta occidentali a Americii de Nord se afli o falie lungi. continentete s-au deplasat pe toati suprafafa Pimintului . ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte. incet. s-a format in urma alunecdrii a doud placi vecine in sens opus Falia San Andreas Pangea s-a divizat formAnd continentele de astizi Continentele.Pmrurrn Continente rn mt$eare A o &S. doui placi vecine se deplaseazi in directii opuse.o"rta terestri este impirfiti in blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cand Fnlu lr Falia San Andreas din f' ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi. continentele se misci usor. acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. ata cum apar astizi Antarctica Rift Valley din estul Africii s-a format in urma separdrii a doud placi r64l' incet. pe planeta noastri exista un singur continent. in fiecare an. pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. numita San Andreas. cu o lungime de I 125 km.

Marni ferele ol-liqnuite. separa sau aluneca in directii opuse. au inlocuit rnarsupialele (rnami l'erele cu l-ruzunare) in multe alte parli arle glol-rului. culn sunt koalzr .ii. 12-13 : ciocnirea a doua placi tectonice ale caror margini s-au indoit in sus . car Dnrr UturToARE Continentete se deptaseazi cu circa 2 cm pe an..i atr l'ormat sltecii noi. -/. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi. Aici. vechile merrsupiale au evoluert ..-.i cangurii. * elelan[ii . pp.T[-A$.i ur.CorurrNENrE iw MtgcARE &ffi W ft **a MT5cAREA Pl-AcrLoR CAnd doua placi tectonice se afla aproape. iar roca fluidi urci pentru a acoperi gaura l/ Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. )t nt-fr t O mare parte a plicilor se separi sub oceane. Lantul Himalaya a ltrat nastere din 61.l-DEscoPERA P..i in Australia. 50-51 MAf!{IFERELI : pp. se pot ciocni. care llu se intlilnesc in niciun alt loc clin luure. iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci in sens opus Muntii pot koata lua nastere din ciocnirea plicilor tectonice \ Cangur Donn ix AusrRALrA Oceania i Australia et devenit o insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni in urmr-r. detr uu .

:'.t a.::r .. daca valoarea este de 7 lau mai ridicatl. Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia). € crddirite moderne sunt / .*.$ \ .i'ffiffijffif.u.ryh* .tlt!:. . in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd din adAncul Pimdntului r""i"ri de cutremure.i .TH.-.JX. poate provoca d catastrofi. ':.'. |]H]:iH'" deseoripe ficind ca suprafala PimAntului si tresalte.:J:i"'"'u" ../ . propaga dintr-un punct se pagubele & Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). '.LuI Scala Richter mAsoari energia eliberatA de zsuduiturile u6ui rDerata eliberati oe zguduiturile qhui zguourtunre 9nur curtremur.l opui".uo.*. cutremur ca/e are 2 sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd.dkcg*... dar numai o mie cauzeazi pagube grave. numite tsunami in Japonia. iEffiffiilleT r1i nrEf. r. Etxt i3m . Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati. li$*:ffi utrtu rllLlr q. 'yl\ .r...:.i tl -*.:! il. Dar loc intr-un mari au scoa4ei terestre..*:ll id Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure Clddirile vechi "::oh -ffi '. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage.. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite a doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll."u "lun".:{. o valoare de re I .-ir. din 1995 sa crdpdturd Epice este punctul deasupra de la supra oartei terestre hipocentrului EruencrA CUTREMURU..Pmruern PArvrArur Cutremurele 1. Un 7.rrF. fl3-a -*fdr i*-3 1S4:: t|rar{ tLl .3titlu. :ryi*...u.

incet s grade it simte toati lumea: se varsb apa din pahar 9 grade Dupd un cutremur au loc deseoil incendii 12 Pagube grave: turnurile se prbbusesc.:) fuii . Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor. * Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. Scala are 12 grade. ^tr f Dnrr UTUITIIARE Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) *' CI-Aornr Srcunr Anumite clidiri sunt astfel proiectate pentru a rdmine in picioare in timpul unui cutremur.: --. 3 grade Abia se simte: tavanul se misc5 r* ' . Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti # 'tif .CulneMURELE Fonln CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluarea pagubelor provocate. Un cutremur imaginar in San Francisco (Statele Unite) $rs . Forma de piramida a clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica pribusirea cladirii. releaua de conducte se sparge Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5 grade .

I \y' I "" I 2 ori 't tava estede € .-.... magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater.:tii:#[r*.. -/. | ' .:-_..f..' .-bfffi -....)'.. . Magma care ajunge la i suprafata se numeste lavi.' .=afli un cuptor '_-j scut. ----* se solidifica :'^-*". /t\ / n /\ I al unei eruptii mai vechi Dnrr UUIToABE 4o**.-../.'.". zo4fr li..E':'. .' Sub vulcani se -. ffi f.. i ) cuptorul magmatic /it./i:' ".. I I ctocotiti.'-:." .r..ff] (\ '\\ con. '.*..:-1" . gj.t'' "" .iJLulffi.i z' . ***' magrnatic ptin t . Din cAnd in cAnd... Despre un vulcan care nu a mai erupt de mult este o deschizituri in scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti Magma sub presiune erupe din crater si se ---_ scurge la suprafata sub forma de lava Cosul central Magma urcd in cog -L.. .Hi':.W -':---:.. CAnd '.t . in forma de scut: cea densa da nastere vulcanilor inalti. ?n formi de ::. presiunea din cuptorul magmatic I creste..r.. -. ur vulcan activ erupe sau explodeazi. i:ii.: ... ctocotiti.r'j:ru: de departe a curs lava. Lava fluidi di na5tere vulcanilor plati. | * Lava este de circa 12 ori I dec6t apa ffi I mai fierbinte decat apa | j 1 * Lava poate si atunece cu o vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.. 5i inlandescente' ' .--. plat ffi:$#f.. roca formeazil dealuri si munti. cos taterat .: stratele de lavd fluida se solidifica magmatic.-./..1.."f iffi..".. CAnd se ricegte.-.compacta 'UN MUruff t6yA lavA sub forma de con --.... un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma).Pmruern PArvlArur Yuleanii &Vutcanul din interiorut PimAntului.. I'. derotabpifit ' - -' '. O mare parte a vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. I ....o".v.

alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA. Dacd craterul ramane uscat.. de lavi !r'zr .Vur-cRturr . '(( Curgere de lavd Gheizerul este un f. jet de !- de crater Kelimutu (lndonezla) VAnrul Snnr iru Arn O eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze. OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETA Oamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru a se proteja de lava incandescent[. I . EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului Examinarea unei scurgeri Ei sd prevadd noi eruptii.Crater -\-*- -t Jr: Sec!iune a unui vulcan in eruptie S. devenind un lac de crater. astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa.

in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor atmosferice. sunt de increfire ti se intind in giruri lungi (lanfuri). placa tectonica ce transporta in urma unor migciri ale plicilor terestre. rla a( La a lr CU u ta 5-. India Mi. nd 'oc ro 3: arut. Majoritatea muntilor mai inalli. munfi-bloc ti munti-cupoli.ay. Miqcarea pldcii India Formarea munlilor rI Cu circa 4O de milioane /.a nc imi ma ma 'ch marc eaza purn ctu inI Catre ncl . unit au Asia.carea pldcii citre Asia final. a. cum este Himalaya (Asia). Sunt de trei tipuri: cu strate cutate. Placa este incd in miscare catre cea asiatica . ani in urmA.ul ctr 'ea ae rut A AVL loc cioc-nrire rdiintr'e U1 n irt ir cele cel d ouA plAc_ii . formind cute gigantice. lndia a inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.r Ocean mai mic Asia ir. Unii munti inci se mai inalti.PmruErA PAruArur Muntii ) &Aoroape toti mun{ii s-au format FonunREA LnruruLur HrunlAYA 4 I Cu circa 45 de milioane de ani in urma.u {fi ''\-'. placa indiana s-a ciocnit de cea asiatica. Himal. iar antul CC. iar rocile de pe fundul oceanului s-au incretit in sus. 5 * mai creste cu circa 1 cm pe an. Hlin al. India Ocean Asia I i '41--= 4-t I "4 alB .aya inci a dis pi sp Un lar an nt imputn im rur rAtor de MU ti m Jnl nu de in retire.

Murupr Farie-_______-__ " Falie Aenul on MUNrE Atmosfera Pdmdntului este formatd din aer. cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul a respira. aerul este..r-l tl)F* Roci increlite +cry*ri:lrWF:{t- PIaca asiaticd se impinge catre A q 6nurA $t DEscopERA pp. Un model de munte-cupoli realizat din plastilini \ th i") . 11 u Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire.'5 A rl fi :. LocuRt cELEBRE: PLANTELE: pp. formand o protuberantd. magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra.!-t . 38-39 lr +'- cea indiana 18-19 / ! Linia faliei marcheazd intAlnirea placilor Qlza .rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii. la altitudine mare. un amestec de azot. la cei cu cupola. oxigen . o masd de ---t=-=-='# impinsa in sus intre doua falii t Formarea mun!ilor-bloc Magma Peruanii sunt obignuili cu aeruI rarefiat din Anzi impinge rocile in sus Formarea munf ilor-cupoli Drvrnsr TIPURI DE MUNTI Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie.i alte gaze. La munte. care cuprinde si Muntele Everest F : A.

Magma ricegte Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre : t .Pmruern PArvlArur *' ry Bocile fosilele ffi{i Rocr Rncrre Rocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma. gi se consumi neincetat. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii. se rAceSte 5i se intire5te.-^ -^t:. duritifii gi a tipului de cristale pe care le formeazi. intr-un proces lent. altele din lava care ajunge Ia suprafata terestri. roca lichefiata. este impi.l Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Gabbroul este o roci vulcanici ce formeazi atunci cind magma se se Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd.-se sot id ifica in'T: -:. in sus din interio PamAn Cdldura gi presiunea pot transforma rocile sed i mentare sau vu lcan ice in roci metamorfice 1 Multe roci confin cristale de cuar-t.. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice.-. cel mai rispindit mineral qf" 'Roc CAnd SE TRANSFO lcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt preze metamorfici formati din comprimarea argilelor sedimentare listul este o roci supusgFKtnei pfusiuni puternice sau unei edlduri ridieate. ?tr.! -. care sunt purtate de rAuri citre mare ca sedimente. Rocile din zonele vdlcanice sunt supuse frecvent acestei sch im 24 biri . se transformi in metamorfice.t -:. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc.1 :I:-::. . Unele roci vulcanice se formeazi in subsol. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic). se formeazi rocile sedimentare. Hry '.

altele sunt de origine organica. s-au intirit in piatri. in rocile ingropati mai ad6nc si presatS. ingropate gi comprimate incet. plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care. Este compusd din plante moarte. Turba. formeazi 2. transportd rocile Ghelarii... Pentru a deveni fosile. PIanta sau animalul se descompune lisAnd o urmi pe piatra sau se fosilizeaza acolo. lucios si compact sedimentare.Rocte gr FoSTLELE Cuvr sE FoRMEAZA C. l1i ! ri: il*Lqlits+ --!acr -:f * :l *' . un animal marin in noroi 9i presate. Plante de mtagtin5. '. cum sunt fragmentele de cochilii si de corali marini. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci.:l:c _:+q -i. din scheletele gi din cochiliile animalelor marine lrzs . inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. rAurile. formeazi tignitut 4.nBUNELE Huila a -'Fd-*g{g. de-a lungul milioanelor de ani. ingropate FosrLE LE Fosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales turba 3. Sedimentul se depoziteazd acolo unde fluviile se I varsa tn mare Calcarul este o roci sedimentari. w \ Stratele de sedimente si de animhle marine. ploaia gi vAntul - RAU ri Ie toate erodeazd rocile erodate cdtre mare. moarte 9i scufundate at Fosili de amonit.' -1 Rocrue SrnnrrFrcATE Rocile sedimentare s-au format dupa compactarea stratelor de sedimente. . ia nastere cirbunete negru.a4 + &r . in cete din urmi. sub forma de sedimente Ciclul rocilor ':''*o. 1. formati sub api.q. pAnd s-au trasformat in rocd durd.

) iA J le lasa in urma sa atunci : r". care sunt depozitate acolo unde : se topegte gheata.. care se formeaza cAnd r tn ghetar +. migcAndu-se incet spre vii.LJL de roci. -pe roci se ^^+ i. . -^-: ^ |. Ei erode azd. este formatd din fragmente de rocd PArAU Rocile erodate se pravalesc la vale.L. pietris si prundis depozitate de ury' .-r"' blocurile de gheata se topesc .Pmruern PAuArur Zdpada cdzutd pe ghelar se preseaza.I.-L'-. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre in gheata o zoni mai caldi. ! . Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare.sunt grame2i de nislp. pline ' apd. formate din zipada cizuti ftuvii enorme de la inil{ime mare.r Mrscnnr Un ghetar t. impins de propria sa greutate.. . incepe si se topeasci. care ii conferi o mare forta. rocile.1 8-r cand Se. transformAn d u -se Ghetarii &G^". Un ryhorr" transporti milioane de bucAti *-'.-- '* valuri morenice. risci la vale cu *tiuu centimetri pe zi. ^lrsunt ghea{i. in aceasti f azil. Aceste acumulari de . desprinde bucati de roci. ln timp ce inainteazi. *# d- GHrnrA sl Rocr ir.^rl--J^ intinde ^^ o suprafati mare sau pot alcatui gramezi sub forma unor * de ' lru Unnnn GHffnRuLUI ^^^^::':::'j:-- i " . pdmlntul modelat de gheata in mi5care.*.^ :^-=' -_. intre doi ghetari uniti format dupa topirea ghetarului Materialele detritice sunt sedimentele de roca pe care un f ghetar. rocile sfirAmate incep se se depuni.tope5te l?1 l- +" i- Valurile mprenice" .--t-L: -^-: -^ pot .^ ( -l-. agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.. Limba ghetarului Morena.

.. inainte de formarea .' \ . -1 tl i Spdrturile adAnci din ghetar se numesc crevase Un ghe{ar care se topegte r) L Cand clima a devenit mai rece. . 4 I in perioade mai calde. un rAu curgea.V". 48 54-55 i / !rzz .i . I t I I I i I I I I L ghetarilor.t -{ 7 Pietre . si CoborAnd. ? t I r- ArLAS: $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp..:t . ghetarul a sapat o vale largita mai adAnca.i roci transportate in si sub ghetar cu un }' 6nurA gr DEscoPERA pp. ' .GnETARU Capdt sau inceput al ghetarului FcnanAREA VATLoR r' '^. . s-a format ghetarul care a umplut valea. sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei.

marii. exact cum se intampli si pe uscat.::!:.. Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele. Exact ca suprafata pamAntului. usor inclinata ..t'#Wi CnneuRANTUL SuBMARIN Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile. utilizati pentru a produce energie.. Lanturile muntoase din ocean sunt formate din magma care isi face loc catre suprafata intre doua placi .: PI atf o rm a co nti n e ntald este o zona de pe fundul. Existi trei oceane: Pacific.'.'/ /' Forare pentru \''' in fosa oceanicd. gi numeroase miri. relief au luat nastere ca urmare a miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana. munti si fose. are propriul relief..i dinmare T:. fundul extragerea gazului a. Sunt formate din resturi de plante si animale care au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti fosili. Multe dintre aceste forme de bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi a mirilor. j i i. :) t. Atlantic.::i1'.:. lndian. aPetrorurui . Uscat PovArnigul continental este punctul in care platforma continentala se incl i na cdtre fundul oceanului Fundul oceanului Petrolier i I \r ' | .1.:' .#:#'.'.Pmruern PAuArur Oeeane $i bM"i miri f' Sue ApA Fundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat.

22-23 Y sPAriur. f)-a--+\ 6. iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui.' AOancimea fosei Marianelor (11kml. ltrtlvttcliu cl 0rbita Lunri in juruL Miscarea valului nlrree .. .carea valului este circulari Atractia Lunii este mai puternicd decAt cea a SoareLui przr oceittt el or.cosMlc: Peisajul fundului oceanrc -'-:r..'\ . de LunIt. este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.. CAnd valul ajunge la tarm..i rlai inalte.OcenruE Sr MAnl PAntecul valului Punctul cel mai inalt (creasta) valului Spargerea i MnnEELE Nivelul apelor din oceane . PdmAntuLui Muntii submarini vArfurile plate sunt denumiti guyot cu Muntii submarini care razbat din mare formeaza insule +. Mareele sunt cauzate.._.-. atrage oceatuele.--l(\ pp. . din OceanuI Pacific.. Vnlu Munte submarin RrLE Valurile se misca pe suprafata impins in sus de magma de dedesubt marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. cilre. '/ Dnrr UturToABE \- * \ ..\ )-..i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ie irs Lr Atractie exercitatd de Lund asupra Atracfia Lunii si a apelor \ Soaretui cauzeazi maree foarte inalte Maree inaltd Maree joasd Soarele Lu na ) Mi. duze ..se sparge" pe plaja. Luua . in principal.si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase.i Soarele sunt lulinierte.\t unci cind PlturAntul. Luner ...

-r.tn...:.'. j nisip.:.-../i+i 1i.--.-.i:'J lt....r..cdtor umed. ""..il. " ..a..:::'..-..:1'.. rni. .. ) -l.:. -ir' .__ j . " -.illil' pamrinr . unde ploua din abundenta si unde se topeste zapada piatri..-=i: ' .:...-..:"..'..-'. Matca largeste si formeaza meandre.=\ .--t Cilmpiile aluvionare y' sunt formate din sedimentele depuse ..-...=.delta.-_*.r. --.-'=*.i..:.:.:: .*".nttmit. lndia rmuarcatiuninettuviutcanse..'.. $|iF _l I DELTA apropierea igi rndreqte sedirnente: | Ei depoziteaz'/a s.' z . Jt i 1 1.i fo*J j ffiT::T:':. noroi "i.1 Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti. riul sapa valeadAnca..o..ii. r' j 1i"........ ti=-. :'r'': --. -.Ia5iil -'< -: " ' -t ..--"''-:'"'.}"-)t= -: I in formd de semiluna .:.( al r-6ulu| Meandru :...r .'..'-) ...'. ..1.... Aduc cu ele rocile erodate albie.1: . 'i ' .i '..j:'.....il. ...--*+i *-. care vor .lttvi...:T. RAUrile Sapi Vii .1"1 o C 'CuRsut- qi i. urmand cel mai scurt parcurs citre mare.. "'' h i/Y.n5 | zond de pdnAnt rni.'i::" .. Iumed. numit formati din doui maluri de RAurile igi au de obicei izvorul la munte."'. Ambarcatiuni pe ftuviul Gange..=--.(:1t-{\:.: rAul se varsd in mafe : caracteristicile unui fluviu forma noul uscat de rAu .:'. -l*'i*Xri] . --4.. fr. _ ..:i.' l piit :"9.l.. j' " qi l'ormeazd 3 I se rz-rspAndeqte ..... T"...i...:L-':t'---.1. .-'.. .. -. delter.: ..' -*:_ ..'"' Acest material.i \ . intio vaie largA.X::"llllljiljj_ i[ .irrl.1TfJ".i poate schimba forma peisajului.r . 't ] i lAcestrnater.:*.. ."..=r.-.il.r'.. . . nurnit erluvionur. " '':*"{-.i.t .r. Apa curge mereu in jos.*-.i depoziteazi o parte din l:::l:..) ) -::'.gi . --:-'----_ ' ' . -.._. ''.=.. acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari..._= ..: .l:.-..n .rndia loplrn l[ in ndrii. l.i...::. insi cind ajunge campie se largeste..1 ilJ... argild.-...Pmruern PArvrArur Bfluri $i laeuri &Un rau este apa care curge la vale pe un drum drept..n$1q::-_-... La inceput. . ..1-r-. ."-.i f+.i CfeeaZi laCUfi gi cascade. rdul din munti . ... RAulul reren mtdrtinos .r".. vileza acestea inainte de a se virsa in mare.i:i:- '- . .:'...: . ..-* -.:-':'---.*.scaror.-l..:J.i-t'..t ss---.r'}}.. ' este locul in care Delta se formeazd -/ atunci cAnd rAul depune sedimentele.ra-:.11 1. i .'l{ se o la d-.t.. tl::#.

cascada 5e ntuti mai sus l\. un fluviu lsi schimba cursul si . o marmita. 54-55 Lac creat format intr-un bazin de un ghetar .asa in urma sa un teren mlastinos. apa sapa o gaura adancA. rAu si roca rezistenta. se pravaleste dintr-odata ) Marmitd 1.urile sunt zonele cu apd inspttntati..--!--__ .. care depigegte 6/*00 km.RAuRr gr Lncunt Cuvl FonuEAZA o CASCADA :' I. Acest lucru poate avea loc in mai multe rroduri: craterul unui vulcan se umple :Lr apa. care se afla la baza caderii de apA. care curge peste roci dure.\. O GROAPA Dnrr UTuITOARE \ * Ce[ mai tung f Luviu din 5tume este Nitu[. . iar cascada se deplaseaza mai sus. Rocd dura Rocd ) moale t i'' Repezi. cAurA $r DEScoPERA i^ilci.f H! CELISfiH: pp. lasAnd in urma sa o groapa. din Egipt. /l I I Cascadele se formeazd in zonele in care rAul. 12-13. I :erenului. --\ Un lac de crater tn vArful unui vulcan CAnd roca durd 5e sfarAma. si ajunge pe unul de roca mai moale. un _ihetar sapi un bazin care se umple cu :pa unui fluviu sau a unui torent. se formeaza un lac. Groapd -. ---"/ *. in care rAul curge pe un pat de rocA nu foarte adAnc O cascadi curge pe un strat de roca dr-rr-a. care nu se erodeazA usor'.) ) L Crednd yn vArtej in lurul rocr mor. Lncu Rr LE r) r) Belciug in Itrnca unui Dupa mai mult timp fluviul erodeaza CAnd apa se aduni intr-o cavitate a t.

stS.ncoase rOt J'r'i -" it' -J I I t 1 "\*---* 4n'4r | :. dar roca moale. cum este granitul. &. Rocile acoperite de plante sunt mai protejate impotriva eroziunii.fnansformn ft. Mii de ani de ploaie.y' Rocile dintre dealuri au fost erodate de rAuri si de ploaie. Acest proces. al ghefii .i al vAntului care sfirAmi roca. Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon. Turnurile calcaroase din Guilin (sud-estul Chinei) . din Statele Unite. precum gi substanlele chimice din aer le-au erodat astfel. in China. r>pectul peisajului se schimbi ?ncontinuu sub efectul apei. ger 9i dezghet. numit eroziune. cum sunt turnurile si grotele calcaroase din Cuilin. ) I Mope LArE or ApA Apa poate sfarAma roca. care au lasat in urmd turnuri inalte. este in general foarte lent. Eroziunea chimica poate duce la formarea unor peisaje impresionante. Marele Canion (Statele Unite ale Americii) 324& . api curgitoare. au fost modelate in forme ciudate care se aseamini cu nigte castele de piatri. se sfirAmi mai repede decAt cea duri.Pmruern PAvtArur Peisalul se \ffi/a-. sau o poate dizolva chimic.::. cum este calcarul. curgAnd peste ea.

t Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului rv) t .t *-{.16-17 \\ i {pra . din cauza absentei plantelor care ar putea sa ii diminueze forta sau si protejeze rocile. CAmpiile care inconjoara Fonrn VAruruLUr Eroziunea vintului este obi.PetseruL sE TRANSFoRMA Vilrtul colinelor era:. modelAnd forme cum sunt coloanele si arcurile. fluviul Coloane de rocd erodate de vAnt . vdntul sufld cu violenta nisipul peste roci.ydnurA gr DEscoPERA q r LocuRt cELEBRE: pp. r___ 4> 14-15 A PLANTELE: pp. intr-un f. in deserturi. cum sunt degerturile.nuita in zonele uscate.

".'. incepe atunci cAnd soarele incalzeste apa de pe pamant sau din mare. transformAnd-o in vapori de ap^a. migcAnd aerul sub formi de curenfi sau vAnt gi determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfii oceanici. formAnd norii.. impreuni..! r.^. diferitele tipuri de climi din lume. si invers.... vAnturile 9i ciclul apei cree azd. de pe Pamant spre cer. care se unesc.. care se unesc si formeaza norii Principalele zone ale vAnturilor l'W parte \ rffi // \\ Legenda Polul Nord // \\ Ecuator O a apei se Polul Sud infiltreaza tt insol VAnturi de vest \ * * vantuil estice polare -*'.* &So"r. un gaz invizibil prezent in aer. vAnturile de est bat dinspre est. transformAndu-se in picaturi de apa si in cristale de gheata. "0. iar cele de vest bat dinspre vest.'. ln atmosfera. Vaporii de apd din atmosfer| se racesc 5i formeaza picaturi de apa si cristale de gheata."^ Ploaia si zdpada cad din nori ..Puruera PAruArur C um e s te vreme a? T*. *r.. vaporii de api se rdcesc. Existi trei zone ale vAnturilor in jurul PimAntului: alizeele sufla catre Ecuator. curenfii.i.. Ciclul apei .le este cel care determini vremea pe PimAnt: incilzegte atmosfera. Vanturi alizee din nord-est si din sud-est *' VAtrttuRtLE DtN Lurur VAntul influenteazi clima.'^"..#J*.

Cantitatea de api de pe Pim6nt rimine intotdeauna aceeagi. lzr intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl. o :. cerre se Aerul cald urcd Aerul rece coboara llulneste l-l \ir1o.-= scazuta. in general. unde este...esticir a Americii de Sud. Aceasta se misci incontinuu. I)e exemplu.I (l . .' ---.Apa din rAuri si din ntari se evapori 5i I formeaza vapori de apa .i Australia.:-= = este o clima uscata. Apa curge in fluvii cdtre oceane si mari $r ors-coPERA : ftr.i . Acest ri ndtcata -' /"/ i . apropiererr coastci. nu se schimbi niciodati. Aerul rece.es . *fut*-* America . f. urm6nd un ciclu natura[. Apa -si caldh se adunr-r in spre vest. mai greu. in loc sr-l se cleplaseze I une I cltre Australia Iucru schitnlri-r czrn t i tatea ci-rlcltr Presiune Incloneziu.Curu Esre Vneuee? EppcrELE Lur er Nrxo Mir. formAnd zone cu pr"es -. a umicliter(ii aerului in juruI cauzirncl Pr"rmiint uIu i. in timp ce in pri. umeda si cu mult vAnt. VAnturile surfla din zonele cu presiune ridicata catre cele:presiune joasa. :r-=* zone cu presiune ridicata. L -\-- '. coboarA. inunda(ii in seceta-r in lnundatie in San Diego lStatete Unitel Aerul cald urcA. PnesruNe JonsA 5r RrorcnrA Dnrr * UturToARE ) )..carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. pe c()ir\ta n()rLl-\.

-i . se vid clar in fotografiile de pe satelifi.'"^... de pe nave gi geamanduri de pe mare si de la planoarele si baloanele aerostatice lansate spre cer. Computerele combina aceste informatii cu cele provenite de la satelitii din spatiu gi pun Uraganul Gladys fotografiat de un satelit din spatiu fiD'ii*-.Pmruern PAruArur Satelitii din spaliu Prognq?a fac fotografii ale fenomenelor de pe PamAnt vremil O stalie meteorologicd unde se mdsoard temperatura.'* . Satelilii meteorologici transmit fotografii despre situafia norilor 9i misoari temperaturile pe tot PimAntul. Fenomenele atmosferice importante..'f Jf!:ii.. i t-eE ' j lJllf.& €t 4"r-rcrREA .'^". precipita{iile. presiunea atmosferici gi vAntul. dar ti tinAnd cont de ceea ce s-a intAmplat in trecut. cum sunt uraganele. Schimbirile de vreme pe planeta noastri se pot observa de pe uscat. meteorologtce tnmtt meteoroloeice trimi j informatii prin satelit cdtre computerele de pe uscat .. *1-# . din cer 9i chiar din satelifii din spatiu. de pe mare. p resi u nea atmosfericd si vAntul Pr"ul ziunile vremii sunt elaborate pe compute6 misurAnd temperatura.. p reci pitati i le.*ro**fi"3- lnformatiile asupra schimbarilor vremii provin de la miile de statii meteorologice de pe uscat.

precipitatiile. + t IxsrnuMENTE DE MAsURARE \r' I I se afld diverse instrumente: barograful mdsoard presiunea atmosfericd. Ba rog raf Termometru Ptuviometru Anemometru troposferd si in stratosfera t t * i'd'_rt*s--..$q Front rece *6 -'. !''r r*. 'f ! 'i '.tt $ .. viteza vAntului 5i presiunea atmosferica in -**fr .i { I "P lq+.s. l. .*b' dsli\ *W.wY gF '. rrl ' ScHTTAREA Vnrnnu Previziunile sunt vizualizate pe harti speciale.f". Alte f6q r* \ simboluri arati fenomene ca fronturile.*gj *fu"e2 . Baloane aerostatice speciale transportd -) t:ft-*' _ instrumente pentru a mdsura temperatura.s: l 6.42'43 ) . p\6"urA 'q4 .. i: -t+ '* nf 13 'l s . Geamandurile meteorologice aduna informatii de la suprafata oceanului CCMUNICATIII-H: gr DEscopERA i 53 I PP..r. unde frontul rece se intAlneste cu frontul cald Front cald Zond Avioanele speciale si cele de linie inregistreaza de inalta presiune conditiile vremii din troposfera Hartd meteorologici .Zond de joasd presiune Pnocru ozA Vneurr lzobard Front oclus. termometrul mdsoerrd temperatura. soarele gi norii. {"lo^ne aerostatice speciale transportd i #4. Liniile (izobare) unesc locuri cu aceeasi presiune atmosferica. Observafii meteorologice ' J* .. pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!ii Ei anemometrul vileza vAntului intr-o sta[ie meteorologicd I I 1 .-{i{ . I f t_t $pATiul cosuic: pp.6 1 .

se intinde si se raceste. cu strate gi cu moluri.i1A'. \ Norii stratus se intind pe cer ca o patura cenu5ie Dnrr UrutToARr * Norii acoperi mereu circa jumitate din ceruI din juruI planetei. f Aer mai cald incalzeste aerul. um Ca1{. cind apa caldi se ridici gi se ricegte. Aerul cald este mai utor 9i se migci intotdeauna deasupra aerului rece care este mai greu. ploaie gi furtuni. formAnd un balon de aer cald. norii care se intind unul deasupra celuilalt.te turnuri. care se inalti spre cer ca ni. stratus.PmruErA PArvrArur Nori $i fronturi &Norii sunt formati din picituri mici de api sau din cristale de gheafi care se forme azd. { Cildura de pe PimAnt rl I ridica asemeni unui balon aerostatic. intr-un front existi deseori nori. intr-un front atmosferic. care formeazi grimezi pufoase.' ry:ll.-ffifu .se Balonul de aer cald Q I se rrdrca se racegte. /. ^. unde o masi de aer cald se ciocnegte cu o masi de aer rece. si cumulus. care formeaza norul 38. \ Norii cumulus sunt albi 5i moi ca bumbacul CUM sE FonuenzA uru Non Aer mai rece Nivelul Ia care vaporul de apa se transformd in picaturi de apa -rS. in functie de iniltimea lor de la sol. Cele patru tipuri principale sunt: cirrus. de obicei. Acest lucru are loc. cu partea inferioara plata.U_alonul care id itatea se transforma in picaturi de apa. cumulonimbus. Norii cirrus se formeazd in zonele inalte ale cerului si sunt alcatuiti din cristale de gheata Trpunr DE Nonl Norii se impart in zece tipuri.1r1.

formAnd nori si ploaie intr-un front rece.U -rUnUL rdlJlqlAcfil ilF Tsi.-.':-'. -.&Fr$psFir: pp.39 i 41 A \\ - ... i-.. l'tlrmAncl ceu!ir." Ploaie intensd O ZT DE CEATA Ceala reprezintd un nor apropiat de sol.-\ . .-. aclicir se transforrler in mici pici-r1uri rle api-r cerre stilu susltenclate.- ceati l--- tvCsTRU: pp. VaprlruI cle apa rr"rcit de clin aer concletrseaza-r. '-. alungiti.irdsiffi. formind nori 5i ploaie.&.. Aerul rece alunecd pe sub cel cald intr-un front rece -S== \\5 _ .. o masi de aer cald alunecd pe sub o masi de aer rece. '. care se .str: ' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl Aerul cald se ridica 5i se raceste.....Nonr gr FnoruruRr Cumulonimbus sunt nori : -. 40-41 gTiit.ri . Un front atmosferic poate fi lung de sute de kilometri. intr-un front cald.-. aerul cald urcd gi se rice. o ruia de aer rece aluneci pe sub o masi de aer cald.=::i intr-un front rece a #:i. +\q Camion care se deplaseazi prin fra--i 6i..jl-r ---re/D ---. . Se formeazd rutunci c0ncl un strert gros cle aer la nivelul solului este plmdntul de cledesut-rt.te. in ambele cazuri. 4'.

* 40. ploui./ --tt + . . daci este rece. cad pe pamAnt sub forma de ploaie.. reunindu-se. oe rl $s & . sau strAng in continuare api si ingheata din nou. topindu-se. Linia de inghef delimiteaza inaltimea de la care incep si se formeze cristale de gheata ti zipada cad pe pimAnt 'r!-l: . picaturile ingheati sub formi de cristale care. Cand sunt prea grele. Acest lucru are loc atunci cAnd piciturile de api sau buci{elele minuscule de gheafi prezente in nori devin prea mari gi prea grele ti se precipiti din cauza gravitafiei.J '\ ' ar' I Ploaie fina Picdturile mici unite formeaza picaturi mai mari Cum se formeazi ploaia gi zipada Dnrr UTUITOARE Se poate misura ploaia cizutd. Daci aerul este cald.:t:.Pmruern PAuArur Ploaie $i rapadn &Plo"la din nori. picaturile mici de apa din nori se unesc si formeazd picaturi mai mari.i Picdturi de apa -: Picdturile cad ApA Snu GnrnrAr in zonele calde.4& ) . formAnd grindina.. in coborAre . zdpada se incilzegte 9i. ninge sau cade grindini. Uneori.tJ ./ . in zonele reci.i'. devine ploaie. dau nagtere fulgilor de zapada. +A . colectAnd-o intr-un borcan de sticli Cet mai mare griunte de grindini din Iume a cizut in Bangladesh: cintirea 1 kg.

I h 0. W Cnrsrnle DE DrvrRsE Fonmr Fulgii de zipadi sunt clasificati in functie de formi: plati.u_t lr ^. i' Yr \tr. t I sPonrunr: Im JUR[JL $TllNJA N0STHU: pp..\ t .PloarE $r ZApaoA Cristale de gheatd si mici prc:..::i ''-i' . sunt cauzate de musoni./' /4\ cotoand -.. t''?) .\ I r.. -iffi \ .. fi i | ' \ Grindini adunati in mAnE Plonra ixcnEATA (irinclirla se lormeuzi-i in nori. curenLii puternici cle aer.. : -. ca lndia si Nepal.i .-=-r {:': :: r '!g:ti *. * gheald t Picdturi de '. Fulgi de zdpadd *' DupA MusoN Stradi inundati dupi trecerea unui muson in Nepal Ploile intense care cad in unele tari tropicale..) . ttttit'=_==-f*F car F# *6-'..1\. vinturi care sufli din directii opuse in *" "diverse perioade ale anului.: l. Niciun fulg de zapada nu este identic cu altul. Formele si dimensiunile depind de temperatura.48 : I Quot . Picaturile cle apir ingheali-r in strate pe cristalele cerre cresc piini-r cacl sub l'ormI cle grinclinz-r.- . }' @nurA gr DEscoPERA q pp.t Vrl: : +' lr #. CAnd un muson sufla dinspre mare este plin de api gi aduce cu el catastrofe si aluviuni. de cantitatea de apa prezenti in nor si de altitudine. 48-49 46.4 / clincl cristalele de ghea[a surtt inrpitrse in sus qi in jos cle Cristalele Formele futgilor de zipadi // z\ 1-fr.'*!{. in formd de stea sau de coloana. . Hs r-\----\ T''-\--- i .

ploaie violenti sau grindini.*: ' '1. . sufla citre Un nor enorm de furtuna (de tip cunulonimbus) se indreapta Curentii puternici de aer in sus si in jos in interiorul norului '-. I . ...'. rr) . : 1. VAnturile din jurul ochiului uraganului pot atinge chiar 320 km pe ora... &Frrtuna este un fenomen cu vreme intunecati.i* ..:' . '-'t' :l *. eieloane & Co.. . in zonele mai reci se dezlinfuie de obicei de-a lungul fronturilor atmosferice..in furca". "/ F :.::.t. .*$ I { i .l*. Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi tornadele sunt fenomene atmosferice mult mai violente decAt o furtuni. FA. formAnd nori care se rasucesc intr-un imens vAr-tej. tunete ti fulgere ti vAnt puternic.. care pot fi taifunuri sau uragane. deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste.wr r'{' t' I ".. .}.e. nori negri.iile de nori de furtund produc ploi violente exterior TurrrETE Un fulger este o uria5i scinteie electrica.. tipice zonelor cu mari tropicale.. Fulgerul incAlzeste gi dilati aerul... Aerul cald si umed al marii se si se termina pe pamAnt este numit .j. numit . tunetul vAntul sufla catre interior Sectiunea unui ciclon Fulgerul care incepe VAnrrJURt Grcnrurrcr Cicloanele.r> * -'i { 42r$f* :F & '. sunt furtuni uriase. . . _{\s..' "l^t-. ce se formeazi in norii 5t Fulcrnr t f Mai rt jos. trasAnd un parcurs 5i cauzand o expozie puternica. . \ \ Electricitatea se formeaza din frecarea picaturilor de apd si a cristalelor de gheata in curentii de aer vAntul .Pmruern PAnnArur Furtuni.. in cele mai calde se formeazi nori gi ploaie.ochi" de furtuna atunci cind picaturile de api 5i cristalele de gheati se freaca unele de altele. "ii. In vArful vArtejului. ' .:t :-r'1.: r"-Jl *.... Aerul coboard in centrul calm al ciclonului... datorifi formei sale - ."y.i[ ridica si se raceste.

23 / .' iir .{.ALilAri: $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp.r" r. O tornadi pe pimint se abate Lumina unui fulger se formeazd in interiorul unut nor Fulgerul poate lovi din nor in nor. iar praful se inatt5 8 Furtuni 62-7l.. -t - ? I t- MARr pEH$CIN. Gradut 1 Adiere a Fumutse vintului 1-5 km/h l:. Se imparte pe Ii3 niveluri (forqe). in tndonezia.kmlh Gradul Se rup rSmurete din copaci -'-- Gradut 12 C t5 d irite F' I e$:'l . de la vAnt calm (forqa 0) la urargan (lorqa l2).ir)! - Uragan 1 suferE pag u 18 km/h be sau mai mult importante l j.in tume se deztintuie circa 50. Dnrr UrutToARr in f ieca re za.* I : *at. 36-37 pp... precum si din nor in aer MASUnAREA VANTULUI Scala Beaufort mdsoard electele vAntului asupra mediului inconjurdtor.Liri . l. @*ot ..Funruu.:::f # Steagurite misci si Ii Gradul 4 V6nt moderat 21-29 km/h fAtfiie. Aerul din interiorul tornadei este rotit (poate ajunge la 480 km pe ora) de vAnturile puternice prezente in partea superioara a norului..ti. tuni in 220 de zite pe an.000 de fu -t rtu ni. Furtuni intr-un cumulonimbus _dt qs Colonrur RorlroARE Tornada este un vArtej de aer care se extinde de la baza unui nor de furtuna. CIcLoANE & Co.. g! !t in Java.

clima este in continui schimbare.. prin cilduri . gheala acoperea o mare parte a Europei 5i a Americii de Nord 44{p Astdzi. temperat rece. cu circa 20000 de ani in urmd.l3"lzn. de la un an la altut. in generat.f. in general.i de curentii oceanici prezen{i in zoni. ridicati Clima de tip subtropical se caracteri zeaz6.'"8 {* 4 ^--v\ Clima de tip tropical este. frig in apropierea polilor gi temperat in regiunile de mijloc.i durati cu cele uscate in timput ultimei perioadd glaciare. de desert si polari. Pe planiglob formeazi zone ample. numite perioade glaciare. Clima este influenfata gi de relief. glob prezintl tipuri Clima de "?"-rlr petropicali.ff. cum ar fi varialiile de cilduri de la Soare. marile erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om. subtropicali.. Planisfera indici zonele climatice _. este cald in apropierea Ecuatorului.u.Z.i ittorferice care totalut condifiilor se repeti. din cauza divergilor factori. aseminitor. ncipale: 5ase ctMAtcE DtN Lurur pri temperat caldi.Pmruern PAvtArur Clima ffi.i usciciune pe tot parcursul Comparafie intre calota de gheati din timpul ultimei perioade glaciare gi astizi anului.r^_€__J _1\:rFr-L a:J <&?-g f.+Og{(fL^ -€: Y. iar anotimpurile ploioase au cam aceea. De milioane de ani. toridi gi a* YG cu umiditate ploioasi tot anul. in trecut au existat perioade reci. de lungi durati. clima este mai calda 5i existd mai putina gheatd .. de vAnturi .

zile toride gi nopfi reci Clima 1)frZr. Versantul uscat este ferit de ploaie r'*: I- __r___r ./ v :. Se formeazd nori.'c F& l----. iarni lungi gi rece.t 5 \.i veri scurte.& :':. La Ecuator. ficind ca aceste regiuni sd fie reci.i reci .- patru anotimpuri: vari caldi. gflrNTA ilu . uscati. in general.HF va.ertici se remarci prin foarte pufini ploaie. Polul Sud Clima polari este. Cand aerul urcd.w . iar ploaia sau zdpada cad in apropierea virfului "q. "B lrA @#'@. primivari 9i toamni. q : . Ploaia cade pe tot parcursul anului i eft. 1_-_ . unde se atinge o temperaturi foarte ridicati: la poli se risfring pe o suprafati mult mai mare.Polul Nord --_] Ecuator I temperati caldi evidentiazi prin patru anotimpuri: vari caldi Clima se Raze sotare iarni rece umedi.lunul NosrRU: pp. Aerul care se deplaseazi in jos de pe celilalt versant este uscat si se incilzeste in coborare. se riceSte gi formeazi nori din care cade ploaie sau ninsoare. cildufe c2 ca Cum ___l incilzeste Soarele PimAntul qlo Esrr Rorurup "il*Arurur Diversele regiuni ale Pamdntului primesc cantititi diferite de caldura de la Soare. Cumn MorurnruA Clima montani este deseori umedi pe un versant 5i uscata pe celilalt.AruAS: pp. 2o-21 12-13 -ft/D A \\ *r.e. razele solare incdlzesc o zond mici.p q^\ Q6:7p Clima temperati rece prezinti #o de. Zonele intermediare au o climi mai pulin extremi. toamni 9i 9i primivari gi uscat5. cu ierni lungi .

. in jurul Polului Nord este Arctica: un ocean inghetat.i polari .4t Animalele din Arctica si din tundri . Ursii polari. Ia extremitetile opuse ale PimAntului. tin companie focilor. deoarece apa de sub stratul de gheald (gros de circa 4 m) se mi5ci. numit Antarctica.:* & Ur.rJ VAntul gi valurile desprind blocuri rotunde si plate din gheata Cea mai mare parte a aisbergului esfe ascunsd sub apa\ \ \ \ f GnETURTLE DrN Nono Decorul arctic este in continui schimbare. balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine. Acvila de mare -"1 I {L "..i ierni lungi 9i intunecate. inconjurat de pimAnturi reci gi intinse: tundra. Antarctica gi Arctica au veri foarte scurte .Pmruera PAruArur Polii $i tundra &Polul Nord si Potul Sud sunt locuri inghetate. provocind ruperea 5i desprinderea acesteia. singurele animale terestre care triiesc pe gheala. in jurul Polului Sud este un continent ingropat de o caloti de ghea{i. Narval -.

__ t Lemming $ot .ste populat drtar cu animale capabile sir reziste la cliltler rece. in timpul verii: devine noroios. precum boul muscat. G'- (permafrost) rdmine inghetat pe Se topeste doar la suprafati. iar apa se aduna in vii. * RAulete la Balena polari Permafrostul este un strat de sol ce nu dezgheata niciodata se Sol noroios |.6nurA gr DEscoPERA q ArLAS: pp.. $. L.24-25 ft i putine plante gi animale. Este atat de rece 5i de vintoasi. Europei si Americii de Nord. 54-54 MAMIFERELE: pp. Boi muscafi '#. Futgiigi un strat de grisime protejeazi pinguinii de gerut din Antarctica Dnrr UUIIIARE Antarctica este aproape de doui ori mai mare dec6t Australia 9i este acoperiti de un strat de gheali gros de /r km. vulcani qi gheqari.Por-u $r TUNDRA ANTanCTICA Antarctica este un continent neloctrit gi ingheqat. pot supravietui acolo. cu ntunli. Vrnln Tundra din Arctica cuprinde zonele din nordul Asiei. Secliune a unei po(iuni de tundri in timpul verii fASol ltrtcHETAT Un strat al solului de tundra toati perioada anului. incat doar LA PoLUL NoRD .

mantul a. emise mai ales de spray-uri si de dispozitivele de ricire provoaci giuri in stratul de ozon" ?n special la poli. .i resursele naturale Stratul de ozon absoarbe in mare parte razele solare ddundtoare O mare parte Gaura din stratul de ozon lasa sd treacd razele solare a razelor solare daunatoare ajunge pe PamAnt ddundtoare O parte din cdldurd revine inapoi in spatiu et O parte din cdldurd este captata de gazele Secfiune a unei pa4i din atmosfera terestrd ErrcruL DE SenA din atmosfera PdmAntul este incalzit de Soare si radiaza caldura Anumite gaze. Ele impiedica raspandirea caldurii emise de PimAnt in spatiu. ca dioxidul de carbon care provine din industrie. se stratifica in atmosfera. . care protejeazi pimAntul de cele mai periculoase radiatii solare. GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrt in stratosferd este prezent un strat de gaz (ozon).i automobile. centrale electrice . iar habitatele naturale sunt din ce in ce mai mult in pericol. Pentru a ajuta PimAntul gi viefuitoarele si supravie{uiasci. clima se schimbi. trebuie si poluim mai pufin. Raze solare modifici echilibrut naturat al Pimintului. Din cauza exploatirii resurselor PimAntului. fenomen cunoscut sub numele de efect de sera.Pururrn PAvrArur Sn &O*ul dutim Pf. Anumite produse chimice. provocAnd o incalzire usoara dar constanta a PAmAntului. cele ultraviolete. si folosim mai bine energia gi si reciclim mai mult ceea ce producem.

. un de. Apa provine \---l' -G Duna transversald este dispusd orizontal pe directia vAntu. sipate de vint.32. sib s { - Apn DrN De5enr Oazaeste o regiune din degert in care se gisegte apa. care permite cre5terea vegetatiei in care dF5.i .. fl{ryr:-:**-** Fi\.-:# gr DEscoPERA pp.*-T=*U. adunati in vai ale [erenului.lui din furtunile care se dezlintuie in desert sau de la ploaia care cade in muntii apropiali.::"-.3'* ."r_ i-r *d"r -.DEsj.Hza este o regiune depresionard s-a adunat apa.ert a. 42 MAMTFERELE: PLANT_ELEI -t-. Apa de ploaie pitrunde in profunzime prin roci si se aduni in oaze. - er- ffiGF' Finffreff EFt*"f* rtes' fuh-i{ kqr-<{. + utI i&lr.'."" mari de nisip transportat de vAnt k n q6ourA i fu ----:t=:*:::.'.S*lufu*?w.fr Y Apa se scurge desert . 32-33 pp. Ploaia cade peste munti --: \o o'a ii\ - Apa se adund gi '%-. '^ --::i fS' I t-* \Ii Duna stelard are diverse care se intAlnesc intr-un ./ n" wnct \'4\ creste--\-h- \** Dunele sunt acumuldii'%.

in formd de semiluna. iar ploaia violentl sapd rapid vai si erodeazi roca mai moale. >t in degertul Atacama lAmerica de Sudl nu a plouat de 400 ani. Dnrr UTUITOARE Deserturil. Citeodata. * * Cete mai inatte dune de nisip din tume se gisesc in Degertut Sahara 9i ajung ta /'65 m. urmeazi nopti friguroase. *' Duna mobild. se dezlantuie furtuni.ndatii cauzate de rarele furtuni tt\ Familie din degertul Gobi (Asia) *' SuPRAVTETUTREA iN Desrnl Degertul Cobi din Asia Centrali are ierni foarte geroase. prundig 9i roci golati. ?n care ploui foarte rar. de. Pufine plante supravie{uiesc pe solul arid din degert. ploaia este atat de rara. incAt plantele si animalele s-au adaptat la supravietuirea cu putina apa. Tot din cauza actiunii vAntului se pot forma acumuliri de nisip (dune). in desertul Cobi cad 25 de centimetri de ploaie pe an. . in majoritatea zonetor degertice este foarte cald ziua gi foarte frig noaptea.erturile sunt locuri in majoritate stdncoase. cu temperaturi care scad pani la -40' C. Rocile care seamdnd cu nigte ciuperci se formeazd. sapata de in u. in desert. atunci cAnd vAntul sufla nisipul de la baza. se numette barcand / " T s24l' Peisaj din degert dq{1* PETSAJELE DrN De5rnr De. Rocile.Pmruern PAvtArur De$erturile &D"r"rturile sunt locuri aride. ln medie. dar in majoritate sunt acoperite de pietre. Uneori. cu forme ciudate sApate in roci de nisipul suflat de vint. sub acfiunea vintului gi a ploii. dupa zilele cilduroase. in altele este mereu frig. sunt erodate in forme ciudate. erod1nd si lasAnd o coloana subtire de roca Uedul este valea uscatd a unui rAu. Chiar si vara.erturile au un sol nisipos.e acoperi circa o treime din suprafata Pimintului.

/ VI. in prerii izbucnesc deseori incendii cauzate de fulgere sau chiar de om. ca girafele. Pampasul adaposteste multe specii de mamifere precum iepurele de Patagonia.A 't\r\. impiedicand dezvoltarea pidurilor. se hrdnesc cu '91 ! Micile animale din savand se refugiazd frunzele rare ale copacilor si ale arbustilor si beau apa f .$#i \. Pnnnpns 5r Pnrnrr * . Mai umede si temperate. precum nandu. pampasul sudamerican gi preria din America de Nord au iarba inaltA si verde.F- f : ln pampasul din America de Sud triiesc multe animale Dnrr UturToARE >t in [ume existi circa 10. Copacii tineri si arbustii sunt distrusi. si de pisari mAncatoare de seminte.5 | cAUTA $t DESCOPERA MAMIFERELE: pp. din balti sub pamAnt tI + .. 40-41 $'t N*'/'I.f f \ rdbr Yl7/. iarba cre5te insi mai verde si mai grasa. care construiesc cuiburile in musuroaie inalte. BamUusut spinos din lndia cregte p6ni ta 37 mi este cea maiinalti iarbi din [ume. )d/N)V . Dupa un incendiu. ilncendiu intr-o prerie din Dakota de Nord (Statele Unite) PnrRu iN F[cAnl in timpul anotimpului secetos.000 de specii de iarb5.il\'rj w Vv \o. in pampas traiesc 5i termitele.de Balti g api '. d * t iF-l f Animalele mai mari.l fn .

i umede. Clima este calda tot anul. CorpuL hienei\ devine hrand pentru aLte animale \ 2. iau numele de savani. Animalele pasc in stepa asiatici e si 'STTPELE Preriile temperate gi uscate din Asia Centrala din Europa de Est se numesc stepe.t VrETrr de mdncare. prada in lt 't * . Animalele. Crcrul l. C. iarba este mdncatd de cdtre ierbivore. 4. Ceea ce rdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii. Preriile. lnsectele si bacteriile elimind 1. Resturile ierbi vorelor sunt . in ciutarea apei.riite sunt zone intinse de pimAnt. larba savanei poate fi inalta (pAna la 4 metri si jumatate) sau joasi (circa 30 cm). iar iarna.\ . y . :.!. ca antilopele gnu si girafele. slab inclinate gi utor denivelate. u!C \ carnivorelor. agricultorii cultiva aici cereale si lasa oile sa pasca.. se deplaseazi prin savani. care sunt. acoperite de iarbi. decenii in urmi. & 3. larba cregte bine in aceste spafii deschise.Puruern PAruArur Preriile &Pr. il hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de iarba din stepi. restituind soLului substanlele nutritive iarba care conline substanle nutritive continute de sol f' Solul savanei africane Snvnrun Preriile din Africa tropicala se numesc savane. de exemplu. cu putini copaci 9i cu o fauni bogati. Zebra devine hrand pentru animalele carnivore. in prerii nu se face risipd savana africand. in ciuda vAntului.curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. in care cresc diverse tipuri de iarbi. in funcfie de regiunea de pe glob in care se afli. Zebra mdnAncd resturile animale. stepi sau pampds. ca hiena v\ . Aici. iar substantele nutritive revin in pdmdnt. _ -n coboara pana la -30'C. la rdndul lor. a secetei gi a animalelor care pasc. vara temperatura ajunge la +30'C. Astizi. dar exista anotimpuri uscate .

de foioase gi de conifere. Pedurile oferi hrani . Limita vegetatiei arborescente q "e. Viafa intr-o pidure de conifere & . in timp ce padurile de conifere se afli in zonele cu climi mai rece. cum sunt regiunile nordice ale Asiei. in fasia cuprinsi intre tropice. a Europei 5i a Americii de Sud. astfel supravietuiesc frigului si secetei. Europei si Americii de Nord.i protecfie plantelor gi animalelor. terenul pentru a-l cultiva ti pentru a construi. Ridicinile copacilor fixeazi solul. iar frunzele produc oxig€fl. cum este zona Chinei. de care au nevoie toate fiinfele. Foioasele isi pierd frunzele toamna sau inaintea anotimpului uscat. Coniferele au fructe in forma de con. PAoURTLE Tipurile de pidure cresc in functie de clima. Padurile de foioase cresc in zonele cu climi temperati caldi. Aonprnrr l-n Fnrc Padurile de conifere cresc in zonele reci din lume.brige- Pdduri Baza muntelui Viata intr-o 48{L ttdurile pidure de si clima foioase . cu multa zapadi. Exista insa si zone mult prea reci pentru ca acolo sd creasci plante."{ t f \.Puruern PAuArur Padurile &Ptourile sunt zone cu mutti arbori. Padurile umede cresc in regiunile calde. Existi trei tipuri de piduri: umede. si frunze aseminitoare acelor care rezisti tot timpul anului. care contin numeroase a. Dar omul taie copacii pentru lemn ti elibereazd."'\ Copncr Prrurnu To AnonMPURtLE Pidurile de foioase cresc in regiunile supuse schimbdrilor climatice de sezon. la altitudine redusi sau la baza muntilor. Utrtor Cnrsc seminte. Japoniei. Aceste plante mereu verzi supravietuiesc foarte bine iernilor lungi.

se o cregtere a nivetutui mirii cu 15-46 cm in urmitorii 50 ani. Ploaia acida dauneaza animalelor si plantelor si distruge piatra cu care sunt construite cladirile. * pretimini Degeurile pot impi(ite dupi tipurile de materiale de reciclat fi - q MARTLE INVENJu: pp. protejeazi solul si oferi hrana. emise de automobile sau din industrie. -'-' ! Gazele nocive ajung in nori VAntul transportd norii in alt loc Ploaia acidd cade din nori \ :.:_. se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fie mai acida decAt este normal. Padurile sunt importante pentru ci influenteaza clima.i procura lemn sau pentru a avea noi terenuri cultivabile sau pentru a construi orase. in locul copacilor doborAti sunt plantati arbori noi. stofa si plasticul p9t fi reciclate si refolosite. Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri W7 c 'RrcrCLAREA HArtia. Daca poluarea s-ar diminua.t:+d&# \ inceta. oxigen si refugiu plantelor si animalelor. ln afara de reducerea productiei de noi materiale.50-51 54-55 / !rss . Cum este replantati o pidure a. PLANTELE: pp. in anumite cazuri. ploile acide ar . metalul. acest lucru previne acumularea de deSeuri care distrug cdmpiile si polueazi apa. oamenii distrug multe paduri. Dnrr UTUITOARE Oin cauza efectului de ser5. precum bioxidul de sulf si oxizii de azot. sticla.SA AlurAnn PArvrAturuL f Plonrn AcroA Anumite gaze nocive. VrcHr PcNTRU Nou Pentru a-. aerul si solul.

Emisferi: jumdtatea superioard sau inferioard a globului pimAntesc. Gravitafie: fo(d care impinge orice obiect cdtre centrul unei stele. tunete si fulgere. Cumulonimbus: nori enormi de furtuni care aduc ploaie violentd. al unei planete sau al unei luni. Efectul de seri: incalzirea gradatd a atmosferei terestre. America de Sud.i moi care inseamna de obicei timp frumos. datorati acumularii unor gaze. Cumulus: nori albi . care miSca incet spre aval. Oceania.i se solidifica la su prafata Pimintu lu i. Cirrus: nori inalti. Gheizer: apd calda (sau vapori) care ta. Africa 5i Antarctica.negte din izvoarele calde subterane. 'u* . in cauza ape i . in zona intertrop icala. Ecuator: lin ie imaginari care inconjoard Pdmantul impartindu-l in doua jumatati egale. a vAntu lu i sau a ghetii. Ghefar: riu de gheat5. Falie: fracturd a rocii in suprafata terestrd.. subtiri 5i cu moturi. d Atmosferi: gazu I care inconjoard o stea. se Continentele sunt: Asia. depun aluviunile aduse de un fluviu care se varsd intr-o mare sau intr-un lac. Curent: masd de aer sau de apa care se migcd intr-o anumitd directie. formati din cristale de gheata.Pmruern PAuArur Gtosar de cuvinte-eheie Alizee: vdnturi care sufla direct spre Ecuator. Continent: fiecare din cele 5apte zone principale in care este im partit pamAntu I . Front: schimbare meteorologica ce are loc cand doud mase de aer. unul cald si unul rece se ciocnesc. Cutremur: zguduire a solului cauzata de emiterea nea5teptatd a energiei acumulate in roca de su b suprafata terestrd. Europa. Delta: arealul in care se Climi: totalul conditiilor atmosferice care caracterizeazd un loc pentru o lunga perioadi de timp. America de Nord. o planetd sau o lund. Fosili: resturi de plantd sau animal conservat in piatra. Eroziune: d istrugere gradati sau miscare a rocii si a solului Lavi: rocd topita si incandescenti care erupe dintr-un vulcan 5i apoi se ricegte .

Stratus: nori cenutii si farA formd care cauzeaza deseori perioade lungi de ploaie fina Strat de ozon: patura de ga(ozon) din atmosfera terestrl care absoarbe rad iatiile u ltraviolete ddunatoare ale Soarelu i. devine ddundtoare pentru natu ra 5i med iu in co nju rdto r. vu lcan ice sau sed Nucleu: partea centrali a PamAntu lu i . amestecatd cu gazele prezente in aer. Ploaie acidi: ploaie care. vegetatiei. mente. acumulare de bucdti de rocd erodate si transportate de un ghetar. Scoar. I Tundri: zond degertica a Roci vulcanici: rocd ce se Muson: vAnt care sufla din d iverse d irectii in perioade diferite ale anului. pe care se sprijind scoarta. Anumite minerale sunt extrase si folosite pentru prod ucerea altor materiale. Manta: imbricimintea stAncoasd a unei planete. ochi de apd. format din metale lichide. si si compactarea stratelor de sed i format din metale solide cel exterior. Roci metamorfici: roci Uragan: furtuni tropicala violentd. Permafrost: stratul de sol din regiunile polare.Magmi: roci topita si incandescenti prezenta in mantaua Pamantu lu i. dar nu exact deasupra Ecuatorului. Sediment: fragmente mici Oazi: loc d in desert d in jurul unui izvor sau al unui 57 . de obicei este ape suficienta pentru a asigu ra su pravietu i rea de rocd gi resturi de vietu itoar: transportate de api.r:: parte a anului.a: . care rdmAne inghetat tot anul. formeaza cAnd magma sau lava se rice5te 5i se solid ifica. cum este PamAntul.i acoperit de gheata in me. care se formeaza deasupra mirilor calde si in apropierea. Roci sedimentari: rocd ce se formeazd prin acumularea Are doui strate: cel interior. Moreni: imentare transformate d in cau za cdld u rii ti a presiunii. regiunilor reci cu sol inghe'.ti: partea exte rioard a PamAntu lu i. Mineral: substanta fara viatd care se afld in scoarta terestrd. care iese la suprafata prin vulcani.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->