Lucrare de laborator nr. 1 Cunoaşterea sortimentului de specii floricole cultivate în România 1.1.

Noţiuni introductive despre floricultura practicată în ţara noastră Floricultura este o ramură de bază a horticulturii, care se ocupă cu studiul speciilor decorative privind: - particularităţile morfologice, - cerinţele faţă de factorii de mediu, - metodele de înmulţire, - tehnologia culturii în sere sau câmp, - modul de utilizare. În România, datorită creşterii cererii de flori, până în 1989 s-a înregistrat o mărire semnificativă a suprafeţei sectorului floricol în întreprinderile de stat al fostului trust de seră, care după Revoluţie au devenit societăţi comerciale cu capital majoritar de stat (peste 220ha). După 1990, suprafeţele cultivate cu flori în seră s-au micşorat datorită: - costurilor energetice mari; - costurilor de producţie mari; - invadării pieţii interne cu flori de import. Date privind suprafaţa cultivată cu flori şi producţia de flori din 1990, până în 2003, în ţara noastră, se pot observa în Tabelul nr. 1 (informaţii preluate de pe site-ul MAPDR, actualizat la 21.01.2005). Tabelul nr. 1 Producţia de flori în România în perioada 1989 – 2003 (după MAPDR, 2005) Specificare UM 1989 A.Flori de câmp -suprafaţa ha 269 -producţia Mii 21156 totală buc B.Flori în sere -suprafaţa -producţia totală 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

316 230 18612 33995

235 116 155 39516 14543 10643

178 170 142 28468 20950 33159

Ha 277 194 174 141 127 113 Mii 247236 69262 135905 58745 71583 41745 buc

98 160 160 53606 70013 68500

Structura sortimentală a producţiei din perioada menţionată a fost: A. – în sere: specii % Garoafe 67 Crizanteme 6,7 Trandafiri 4,9 Frezii 4,3 Gerbera 3,8

Alte specii 3,0 B. – în câmp: gama sortimentală a florilor cultivate în spaţii neprotejate este mai diversificată dar ponderea o deţin speciile: Lalele; Gladiole; Crizanteme; Dianthus; Centaurea; Calendula; Callistephus; Zinnia; Delphinium; Gypsophilla. Cea mai mare parte a cererii pieţei de plante ornamentale şi flori tăiate este acoperită de produse din import (în special din Olanda, Israel, Turcia, Italia şi Siria). Producţiile ce se obţin în prezent în România sunt destinate numai pieţelor autohtone. Deşi România nu poate fi considerată ca un important producător în acest domeniu de activitate, disponibilităţile sunt mari, atât pentru producţia de flori, în câmp şi spaţii protejate, dar şi pentru plante ornamentale. De aceea Ministerul Agriculturii are în vedere o creştere a competitivităţii acestui sector, atât din punct de vedere a producţiilor, a calităţii acestora şi nu în ultimul rând a diversităţii sortimentale. Strategia întocmită în acest sens de Ministerul Agriculturii prevede: - încurajarea integrării producătorilor şi comercianţilor prin formarea de organizaţii interprofesionale, - diversificarea ofertei prin încurajarea importului de seminţe din Uniunea Europeană şi multiplicarea lor în serele din România. - armonizarea acquis-ului comunitar prin adoptarea standardelor de calitate comunitare. - adoptarea legislaţiei care să permită finanţarea unor măsuri ce privesc stimularea consumurilor de produse floricole. În vederea realizării ultimului subpunct, se elaborează programe privind desfăşurarea de târguri şi expoziţii, diverse evenimente comerciale, eventual participarea la cofinanţarea acestor programe. Astfel de manifestări deja existente sunt: -“Simpozionul lalelelor”- Piteşti, manifestaţie anuală; -expoziţii de flori taiate şi la ghivece precum şi aranjamente florale în diferite spaţii de referinţă atât în Bucureşti cât şi în alte centre administrative importante ale ţării; -menifestaţia “Porţi deschise” a SC. SERE Codlea. Acţiunea de promovare a imaginii acestor produse, pe bază de programe, este menită să asigure în principal o informare corectă şi completă, care apropie produsele de consumatori, în particular în termeni de calitate. O clasificare de sinteză a plantelor decorative cultivate în România este următoarea: 1. Specii decorative pentru flori tăiate 2. Specii decorative pentru grădini şi terase: specii floricole şi specii dendrologice 3. Specii decorative de interior: - pentru sufragerie; - pentru dormitor; - pentru bucătărie; - pentru baie; - pentru vestibul şi casa scării; - pentru locul de muncă; - pentru fântâni arteziene de cameră; - pentru grădina de iarnă (seră). 4. Specii utilizate pentru creşterea umidităţii aerului

5. Specii decorative otrăvitoare sau iritante pentru piele 1.2. Specii decorative pentru flori tăiate – sunt specii care au tija florală lungă, creştere înaltă şi care rezistă mai mult ca floare tăiată în vază. - Alstroemeria (Alstroemeria aurea L.) Florile sunt crini în miniatură, cu margini pătate sau în dungi, cu amestecuri de culori. Există o mulţime de varietăţi hibride, fiind combinaţii de roşu, roz, portocaliu, alb, crem, galben şi mov. Îngrijirea trebuie să ţină cont de faptul că frunzele se ofiliesc înaintea florilor, aşa că trebuie îndepărtate. Rezistă 2 săptămâni în apă. - Amaryllis (Amaryllis hippeastrum L.) Cunoscut şi sub denumirea de "crin de iarnă", este o plantă de seră sau de apartament, care poate fi cultivată atât ca plantă de ghiveci, cât şi pentru diverse aranjamente, ca floare tăiată. - Anemona (Anemona coronaria L.) sau floarea vântului, în nuanţe de roşu, mov sau roz, nu le place să stea fără apă şi absorb apa foarte repede. - Anthurium (Anthurium andreanum Schott) este o plantă de talie mijlocie, cu tija florală mijlocie, spată de culoare roşu aprins, strălucitor; spadixul este de culoare crem - gălbui, fin granulat. Perioada de înflorire: tot timpul anului. - Bambusul, conform maeştrilor Feng Shui, în locul în care este poziţionată o plantă de bambus, va sosi şi norocul. Este simbol tradiţional al fericirii, bunăstării şi sănătăţii în cultura asiatică, bambusul, plantă în permanenţă verde, este în realitate puţin pretenţioasă neavând nevoie decât de apă. În alegerea locului în care poziţionăm vaza nu trebuie să ţinem cont de lumină sau de cantitatea de soare, deoarece bambusul nu are nevoie de acestea pentru a rămâne verde. - Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o plantă extrem de elegantă, cu floarea mare, cu petale groase, cerate şi capete solitare de 15-20 cm lungime. Sunt perfecte ca flori tăiate, fiecare tuber poate face 10, chiar şi 30 de flori. Culorile sunt variate - alb, galben, roz, culoarea levanţicăi, roşu, portocaliu şi verde. Ca floare tăiată, cala rezistă 7-10 zile. - Crinul (Lilium sp.) impune prin mareţia sa, având un aspect regal. Un buchet de crini albi împreună cu o cutie de bomboane alcătuiesc un dar ce va deschide inima oricui. - Crizantema (Chrysanthemum sp.) se cultivă atât pentru flori tăiate, cât şi în parcuri şi grădini în diferite aranjamente, iar formele pitice se utilizează ca plante de ghiveci pentru decoruri de vară. - Dalia (Dahlia variabilis L.) este originară din Mexic, fiind o plantă perenă de talie mare, cu rădăcini tuberizate. Se foloseşte atât pentru florile tăiate, cât şi ca plantă de grădină. - Frezia (Freesia hybrida) e considerată cea mai delicată floare, fiind frumos parfumată, creată parcă pentru persoanele romantice. - Garoafa (Dianthus sp.) Originară din Eurasia, garoafa este una din cele mai populare flori de grădină şi se numără prin cele aproape 300 de specii de plante anuale, bianuale sau perene ale genului Dianthus. Există sute de varietăţi, deosebit de apreciate atât pentru cultura în grădină, cât şi pentru flori tăiate. - Gerbera (Gerbera sp.) este o plantă tufoasă cu frunze adânc crestate, iar florile sale pot fi simple, asemănătoare celor de margaretă, sau duble. Florile pot fi albe, roze, galbene, portocalii, roşii, grena şi de obicei au mijlocul mai intens colorat. Cele mai multe flori apar în intervalul aprilie-iunie şi în al doilea an de vegetaţie.

cu flori diferit colorate. în formă de clopot. În fiecare an. . dulce-aromat. asemănătoare trandafirilor. verde deschis. sau două culori. Mai multe flori pe tulpină. . .Iris (Iris germanica L. roz. Dacă tulpina le este tăiată regulat sunt rezistente. Foarte populară laleaua creşte dintr-un bulb acoperit cu o tunică protectoare de culoare maronie.Gladiola (Gladiolus communis) este cultivată pentru inflorescenţele sale mari.. laleaua ne încântă în fiecare primăvară cu florile sale.) numită şi Floarea Fecioarei Maria este deosebită prin formele. Le deschide şi le dă volum. crem. care ajută la reînoirea culturii şi permite utilizarea lalelei pe scară largă ca plantă decorativă în grădini şi jardiniere dar şi ca floare tăiată. una din ele colorând doar marginea petalelor. folosit cu succes în diferite parfumuri celebre şi la împletirea cunoscutelor ghirlande hawaiene (alcătuite din tuberoze şi orhidee).) Cei mai buni pentru flori tăiate sunt trandafirii remontanţi obţinuţi prin hibridare din trandafirii de ceai (Rosa gallica) şi trandafirul de Damasc (Rosa damascena).Lalele (Tulipa gesneriana)Elegantă şi cu numeroase varietăţi multicolore.Trandafirul (Rosa sp. Florile tăiate au şi ele o durată lungă de viaţă şi astfel sunt foarte populare pentru buchete şi aranjamente florale sofisticate.Tuberoza (Polianthes tuberosa) este originară din Mexic şi are un miros copleşitor.Strelitzia (Strelitzia reginae) este originară din Africa de Sud unde trăieşte pe lângă râuri dar a fost aclimatizată în toate regiunile globului. . putând fi crescută cu succes chiar şi într-un apartament dacă-i sunt asigurate cerinţele de microclimat. fără de care grădinile n-ar mai fi la fel de atrăgătoare. cu diferite culori. . când zilele sunt scurte) şi fiecare floare poate ţine până la o lună. din bulbul iniţial apar alţi câţiva. . simple sau duble. de la nuanţe de mov. cu diametrul cuprins între 6 – 9cm. . . O plantă matură poate produce până la 25 de flori o dată (înfloreşte iarna. culoarea şi parfumul ei plăcut.Lisianthus O floare deosebită. unde condiţiile de mediu sunt propice.Gipsofila (Gypsophila paniculata) Gipsofila olandeză însoţeşte în România majoritatea buchetelor de flori. care se dăruiesc în semn de ospitalitate.

) .) Amaryllis (Amaryllis hippeastrum L.Alstroemeria (Alstroemeria aurea L.

) Anthurium (Anthurium andreanum Schott) .Anemona (Anemona coronaria L.

Bambus Cala (Zantedeschia aethiopiea) .

Crinul (Lilium sp.) Crizantema (Chrysanthemum sp.) .) Dalia (Dahlia variabilis L.

Frezia (Freesia hybrida) Garoafa (Dianthus sp.) .

Gerbera (Gerbera sp.) Gipsofila (Gypsophila paniculata) .

Iris (Iris germanica L.) Lalele (Tulipa gesneriana) .

Lisianthus Strelitzia (Strelitzia reginae) Tuberoza (Polianthes tuberosa) .

Trandafirul (Rosa sp.) .

Gladiola (Gladiolus communis) .

40 cm). la unele varietăţi şi tijele florale. Se pot cultiva prin răsaduri sau prin semănat direct în câmp. albastru. este o floare de gradina. au făcut să fie deosebit de apreciată atât în mediul rural cât şi în cel urban. Este originar din Europa si Asia. Sunt plante puţin pretenţioase faţă de climă şi sol. Se dezvoltă bine şi înfloresc frumos în locuri însorite. în perioada înfloririi. solicită umiditate în sol. colorate galben. sunt dispuse alternativ pe tija florală. cu frunziş bogat. Dacă dorim în grădina noastră un rabat. Rezistă destul de bine la perioade prelungite de secetă şi de asemenea rezistă la frig. galben. cu tufe îndesate. roz. sunt si varietati de cercelus cu tulpini pendante care pot fi cultivate in jardiniere. portocaliu. bleu. roşu.25-1m (în funcţie de varietate). Zinnia L. care cuprinde aproximativ 250 specii. Ca pozitie pe tulpina. De pe rizomi şi respectiv bulbi se dezvoltă frunzele plate. Pelargonium (Muşcata) Muşcatele fac parte din genul Geranium. sănătos. care poate da viaţă oricărui colţ de grădină. şi în plus. Florile.florile întotdeauna sunt pendente de unde si denumirea plantei de Cercelus. nu necesită lucrări de îngrijire speciale. verde închis. corola de asemenea este divers colorata în functie de varietate si de obicei în contrast cu caliciul ceea ce confera florii un aspect atragator. uşurinţei cu care se poate inmulţi. Iris (Stânjenel) Irisul. Polonia şi evident din România. portocaliu.) Pe terase. Germania. roşu (Tagetes erecta L. originare din Africa de Sud. colorate în nuanţe de galben. La noi mai cunoscute sunt speciile Iris germanica care prezină subteran rizomi groşi si Iris holandica care in pământ are bulbi tunicaţi. deosebit de decorativa. precum şi posibilitatea menţinerii ei de la un an la altul. teracot etc). sau o pată de culoare putem cultiva crăiţe cu tulpina înaltă (1 .1. foarte frumoasă. pot fi . cunoscut popular sud denumirea de Stânjenel.1. cyclamen. foarte frumoase ca formă (seamănă cu florile de orhidee) şi foarte variat colorate.6 . prin forma. pentru decorarea interioarelor tot timpul anului sau in sezonul calduros pot fi cultivate direct în sol.8 cm). roz. sau verzi vărgat cu alb sau galben. Nu sunt pretenţioase faţă de climă şi sol. Ungaria. lilas. în gradina. Plante decorative pentru terase şi grădini Fuchsia (Cerceluş) Prezinta varietati cu tulpini erecte. Pe tulpini sunt inserate florile simple sau involte. Deşi originară din Africa de Sud. Datorită calităţilor ei decorative (un frunziş bogat.20 m). (Cârciumăreasa) Este o plantă rustică. dimensiunea şi culoarea inflorescenţei care întotdeauna este un capitul. putem planta crăiţe cu talia mică (20 . caliciul este divers colorat (alb. muşcata a devenit o foarte europeană plantă. Infloresc toata vara. portocaliu. lungi de 0.3 . datorita coloritului foarte variat al florilor (alb. Tagetes (Crăiţe) Genul cuprinde mai multe specii şi soiuri care diferă între ele prin talia plantei. verzi-albicioase.3. Austria. inflorescenţe mai mici (. florile divers colorate (alb. castaniu si multe nuanţe ale culorilor enumerate).4 cm). compacte şi frunziş bogat (Tagetes patula). rosu). a cărui prezenţă este nelipsită din balcoanele şi grădinile din Olanda. Prezintă mai multe specii. până toamna târziu. verde puternic şi flori divers colorate) . care se pot cultiva in ghivece. mari (. mov. adânc sectat şi capitule simple sau involte. galben.

hageana. uneori cu model rosu .martie. ori o tufa mica de violete. Locuri insorite. Temperatura pe timp de iarna: 5 . Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori galbene.10oC.10oC Asparagus ornamental căţărător – Asparagus falcatus Caracteristici decorative pe timp de iarna: Tulpina lunga serpuitoare ce se indreapta mareu spre lumina. la care se adauga valoarea decorativa a unui vas cu Gerbera în diferite nuante de galben. elegans). Temperatura pe timp de iarna: 4 – 12oC Urechea leului – Leonotis leonurus Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori cu nuante portocalii. Plante decorative pentru grădina de iarnă (seră) Arbustul ciocan – Cestrum sp. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori galbene.septembrie necesita locuri luminoase. cu frunze ovale. dar şi ca floare tăiată. care are talia mică (20 . divers colorate. daca culorile sunt gingase atunci florile trebuie sa fie la fel. şi numeroase inflorescenţe simple sau duble. frunze lanceolate. şi flori mari (. care prezintă o tulpină de 30 . Temperatura pe timp de iarna: 5 . ronduri sau grupuri. sunt potrivite plantele cu flori în culori aprinse. Temperatura pe timp de iarna: 3-8oC Trompeta îngerului – Datura sp. 1. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori mari purpurii. se poate folosi specia Z. Jacobina – Jacobina panciflora Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori lunguiete galebene si rosii.5. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori albe. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori galbene mirositoare . de culori diferite.PENTRU SUFRAGERIE: Plantele cu flori se armonizeaza cu culorile din camera. Asocierea plantelor în sufragerie. PLANTE DECORATIVE PENTRU INTERIOR . se vor face si dupa timpul de înflorire. Pentru terase. tulpina foarte ramificată. ramificată. Timpul de inflorire: Decembrie. Timpul de inflorire: Septembrie . mirositoare noaptea.noiembrie. Floarea trompetă – Solandra sp. Temperatura pe timp de iarna: <12oC.10 cm).80 cm. simple sau duble. Decorativ prin frunze si fructe. asigurând astfel modificarea accentelor si nuantelor de culoare si de parfum în functie de anotimp . Temperatura pe timp de iarna: 5 – 10oC. Temperatura pe timp de iarna: 5 – 10oC.folosite în realizarea de buchete simple sau în combinaţie cu alte flori de grădină. Genul cuprinde specii cu talie înaltă (Z. Daca în partea textila a camerei predomina albul si bejul si exista combinatii cu metal sau lemn. Prefera locuri luminoase. Temperatura pe timp de iarna: Minim 12oC Cistoze – Cistrus sp. Timpul de inflorire: Februarie-aprilie. Se poate folosi în rabate. culoare verde.40 cm). Timpul de inflorire: Iulie. Salcâm cu frunze pene – Acacia sp. 1.4. roz si rosii. sticla sau marmura. Acestea pot fi : floarea cavalerului sau floarea flamingo.8 . portocalii si albastre.

asezate câte 20-40 în umbele spectaculoase. dar si la ghiveci.1.. înfloreste în cursul verii. frunze lungi ( 15-70 cm ). Aralie de cameră – Fatsia japonica . Substratul preferat este unul grosier. Inmultire: prin insamintare sau butasi. deoarece. viguroasa. din partea inferioara se dezvolta radacinile fibroase care patrund în . dar în lipsa acestora si prin frunzele sale lungi. cu flori foarte variate prin culoarea si forma lor. . care se cultiva ca plante de interior. Genul Cyclamen cuprinde aproximativ 20 de specii si o multitudine de soiuri care cresc în zone variate ale globului. ca planta de interior. Crin albastru – Agapanthus .(Iacobinia) . care este de fapt un tubercul subteran de forma sferica. bine aerisit cu un continut mare de substante nutritive si humus.violet. vara caldura moderata. Se înmulteste prin diviziunea tufei. Se cultiva în sera. usor gofrate. dar nu insolatia puternica. dispuse în rozeta.Familia Ericacee Înfloreşte în perioada aprilie-mai Înmulţire prin butaşi sau seminţe Coroană regală – Justicia sp. originara din sudul Africii. . se întinereste în permanenta planta. pentru flori taiate. de culoare verde închis cu usoare nuante violet. Planta prezinta radacini tuberizate. roz deschis sau liliachiu. Speciile salbatice cresc în zone umbroase. perene. de culoare bleupurpuriu sau alb. este decorativa prin florile tubulare terminale. Cyclamen – Cyclamen sp. prin taieri. cu frunze mari.planta specifica de apartament. pamântul din ghiveci permanent reavan si pulverizarea frecventa a frunzelor cu apa. turtita.PENTRU DORMITOR: Sunt potrivite pentru dormitor plante decorative prin flori si plante decorative prin frunze. lungimea si latimea frunzelor difera în functie de varietate. care se afla la capatul unei tije lungi ( 0. late de 1-5 cm.Este una din cele mai apreciate plante de interior. din zonele alpine pâna în regiunile mediteraneene. tip arbust sau cataratoare. s-au obtinut forme de mare perfectiune. decorativa prin flori. . Se pare ca stramosul formelor ameliorate este specia Cyclamen persicum.Familia Araliacee Înfloreşte în perioada augustoctombrie Înmulţire prin butaşi Aralie strălucitoare – Schleffera sp. lucrarea de despartire a tufei se efectueaza dupa epuizarea înfloritului. dar si prin frunza. . asezate într-un spic voluminos.2 m ) si viguroase. Efectul decorativ al plantei creste daca în ghiveci sunt plasate 2-3 plante împreuna. Prefera lumina. de pe acest tubercul. decorativa în principal prin flori. prin lucrari de amelioare. Se foloseste la decorarea interioarelor în perioadele mai reci ale anului iar vara poate fi scoasa afara. Planta prezinta o tulpina.Este planta erbacee. puternic parfumate.Face parte din familia Araliacee Plante permanent verzi. florile sunt tubulare. Iarna trebuie sa i se asigure minimum 12 13°C. se degarniseste si capata un aspect urât. de culoare roz . Planta arbustiva.30 . Iarna se uda putin. la sol. Infloreste foarte rar in ghiveci Azalee – Rhododendron sp. putin ramificata. pe masura ce planta îmbatrâneste. din speciile salbatice care prezinta flori mici. îsi pierde frunzele de la baza.

iar din partea superioara. violet. şi Ficus pumila (cu frunze mici aşezate pe ramuri căţărătoare) toate cu un frunziş bogat si diversificat colorat. elatior var. verzi strălucitoare (A. Spectabilis Willd) sau galben. apar rar. Ficus benjamina. Buttiana) şi prin coloritul bracteilor care poate fi purpuriu . se îndreapta în sus florile si frunzele. inflorescenta seamana cu un pamatuf. frunzele capătă dimensiuni mai mari. alb. este o plantă lemnoasă. Spectabilis şi B. agăţătoare. sunt mici. conferă plantei o eleganţă deosebită. de a carei frumusete ne putem bucura toamna. dispuse în inflorescente de tip umbela. Hemantus – Haemanthus . pe tulpuină sunt inserate frunzele care prezintă un peţiol lung (15 . de culoare verde închis cu desene marmorate argintiu-albicios. la care elementul decorativ îl constituie bracteile pergamentoase. 80 de specii de arbusti. este o specie cunoscută foarte puţin la noi în ţară. precum si mentinerea acestor calitati pe o perioada lunga de timp (noiembrie-martie). când contribuie la diversificarea sortimentului de flori. Ficus – Ficus sp. dar si prin frunzele cordate. unele specii fac şi flori dar nu prezintă valoare decorativă.Plantă căţărătoare. divers colorate. tubulare şi neînsemnate din punct de vedere decorativ. de culoare verde închis cu nuanţa arămie. elatior var. fac din Cyclamen o planta apreciata. Spectabilis) sau absenţa spinilor pe ramurile agăţătoare (B. roz. elatior var. Speciile cele mai cunoscute sunt Ficus elastica.Genul cuprinde numeroase specii cu plante arbustive sau căţărătoare. rosu-portocaliu ) si culoarea frunzelor ( verde.20 cm) şi sunt formate din 7 . originara din Africa de Sud. Buttiana). neînsemnate ca valoare decorativă. variegatum). Reproducere prin butasi.Planta de interior. Se cunosc două specii care diferă între ele prin talia plantei. oranj. iar tija umbelei este viguroasa. Astfel Dyzigotheca elegantissima prezintă o tulpină înaltă de până la 1 . aurea) ori verde cu pete albe (A.11 foliole înguste. . are o lungime de 30-60 cm. mov. roşii purpurii. lucioase. America de Sud. Pe măsură ce planta creşte. Glabra. maculata) În pământ prezintă rădăcini fibroase. Buttiana) care diferă între ele prin prezenţa (B. rosu. la baza frunzelor.violet (B.Planta de interior. Glabra şi B. de asemenea.sol. Iedera – Hedera helix . Florile sunt mici. prin forma şi culoarea frunzei. . Decorativa prin florile sale cu forme diferite si divers colorate (cyclamen.2 m. primavara. dar mai ales iarna. galbene. elatior). florile. permanent verde Familia Araliacee Înmulţire prin butaşi Pana cocoşului – Aspidistra elatior . abundentă. Dizigoteca – Dyzigotheca . America Centrala.Bougainvillea sp. Solicită semiumbra şi umiditate în sol şi atmosferă. B. în functie de specie culoarea florilor ( alb. Floarea de hârtie – Bougainvillea . Origine: Asia. roz. decorativă prin frunzele sale mari lanceolate. Hortensie – Hydragea macrophilla . Forma şi culoarea foliolelor. Glabra).deschis. Se cunosc trei specii (B.Face parte din familia Idrageancee Genul cuprinde aprox. de culoare roz sau purpuriu. bordo). deosebit de elegante prin forma şi coloritul frunzelor. decorativa prin florile sale deosebit de atragatoare.Este o plantă de interior la care elementul decorativ îl constituie frunzele. puternic dinţate pe margine. verde cu pete aurii (A. în functie de specie. stacojiu (B. verde-închis pistruiat cu galben ) difera. albe sau violet (B. mai putin îmbelsugat decât în timpul primaverii. sau la unele varietăţi verzi cu unele striaţii pe margine (A.

.Specii permanent verzi originare din Africa Centrala Familia Gesneriacee Infloresc tot timpul anului Reproducere prin butasi de frunze .genul cuprinde numeroase specii arbustive si agatatoare. în special. sau vara. substratul de cultura trebuie sa fie aerat. aerul unei gradini fermecatoare. fără curenţi de aer. (turba. Un palmier în baie poate da un aer exotic.Familia Aracee Se reproduce prin butasi din tulpina la începutul primaverii. persistente. conditii de care au nevoie. sau la lumina insuficientă.deschis. ele subliniind atmosfera destinsa si relaxanta pe care dorim sa o întâlnim în mai micile încaperi sau mai marile încaperi de baie. are pretentii moderate (nu suporta actiunea directa a soarelui). forma si culoarea acestor bractei. Perioada de înflorire diferită. Îi plac locurile calde şi umede cum ar fi băile. Tradescantie – Tradescantia sp.hibride în mai multe variante.În locurile ei de baştină. mereu verzi. Prin varietatea formei frunzelor si a marimilor.Columnea sp. Prezinta lastari subtiri si frumos arcuiti. conditii ideale. care este sub forma de spic drept sau pendent. dar mai ales interesanta planta de apartament. . Toate partile plantei sunt foarte otravitoare. senzatia de relaxare fiind cu totul de exceptie. alb sau roz) asezate în buchete compacte. recomanda cultivarea clerodendronului mai mult în interior. ferigile pot conferi camerei de baie. Feriga cuib . mranita. Manifesta cerinte specifice fata de umiditate si. Orhideele pot gasi în baie. care rezistă şi la . în conditii de semiumbra. Aspectul decorativ al plantei este dat tocmai de asezarea. pot gasi în mediul cald si umed. Se adaptează uşor la diferenţe mari de temperatură. fata de umiditatea atmosferica. frunze de culoare verde . la lipsa umidităţii din sol. Atrage atentia prin forma mai putin obisnuita a inflorescentei. iarna se menţin şase până la opt săptămâni la 12 – 15oC. Ca urmare nu necesită îngrijiri speciale. aceste cerinte fata de umiditatea atmosferica si fata de lumina. Dieffenbachie – Dieffenbachia sp.Asplenium nidus . Columnee . protejate de bractei mari. Un adevarat paradis este spatiul umed oferit de camera de baie pentru feriga. pamânt de frunze. Fata de lumina.PENTRU BAIE Plantele care în conditiile altor camere de locuinta supravietuiesc mai greu. . roze si ocru. foarte recomandată este specia Fimbriatus.Este una din cele mai puţin pretenţioase plante de interior. Papucel – Calceolaria hibrida . . terminale.Familia Commelinacee Plante usor de cultivat Recomandat a se planta in cosulete suspendate Reproducere prin butasi Violeta de Parma – Saintpaulia sp. butasi care trebuie sa aiba aiba cel putin un mugur. pamânt de gradina) cu un pH usor acid. divers colorate (rosu. si afara. Planta norocului – Clerodendron . albe.Beloperone este o frumoasa. lor priindu-le lumina putina si umiditatea. această ferigă creşte pe copaci. sunt decorative prin florile parfumate. se recomandă în principiu Columnea .Familia Scrofulariacee Se reproduce prin însamântare Necesita udare redusa Înfloreste vara Planta crevete – Beloperone guttata . cu flori minunate. umiditate mare a aerului. Ca plantă de apartament. alcatuit din numeroase flori mici.Plante pendente. Necesită locuri luminoase sau semiumbroase şi calde.

menta.Face parte din familia Bromeliacee Infloresc in perioada de vara Florile dureaza putin in timp.). Gruparea plantelor în acelasi recipient se va face în functie de cerintele fata de umiditate. Suportă penumbra şi solicită umiditate abundentă în sol şi atmosferă. . au nevoie de mai putina apa. marar. fiind şi foarte uşor de cultivat. în centrul căreia se află un spadix alb . rozmarin etc. decorativă prin frunzele sale lungi. rezistând perfect la aburii calzi din baie.plantă cu aspect de tufă.Originara din America de Sud Familia Aracee Înaltimea 20-40 cm. . menta. Floarea flamingo – Anthurium scherzerianum . lucioase. sau din lut vopsit în orice culoare. iar nervura este închisă la culoare. de culoare verde-strălucitor şi florile alb-crem. este una din cele mai potrivite plante pentru interior.Originară din pădurile tropicale şi subtropicale Face parte din familia Polipodiacee Decorativă prin frunze Feriga scoarţă – Pteris sp. 280 specii de ferigi Familia Polipodiacee Se înmulţeşte prin divizare Filodendron . Spre exemplu. necesare pentru salate fine si sosuri delicioase. popular. in schimb bracteele viu colorate persista mai multe saptamini. Fiind foarte apreciată pentru frunzele ei uriaşe. usturoiul. Reproducere prin divizare . Tillandsie – Tillandsia sp. . Ghivecele alese pentru verdeturi. . este bine sa alegem plante rustice cu tufe mici. iniţial cu ferestre în suprafaţa limbului. Nu trebuie expuse la soare Reproducerea se face prin prelevarea de lastari bazali pe care planta îi produce în perioada februariemartie Iarba de chiparos – Cyperus sp. oregano. pergamentoase. care mai târziu se transformă într-un fruct cu gust asemănător celui de ananas.PENTRU BUCĂTĂRIE Pentru ca aburii care se emana în bucatarie.Genul cuprinde aprox. Feriga sabie – Nephrolepis exaltata . în tot timpul anului necesită căldură şi umiditate mare a aerului. cimbru. chimen. sau ghivece cu verdeturi (busuioc. este una din cele mai importante plante de interior. pot fi din teracota în forma de animale.Originară din America de Sud Se poate înmulşţi prin seminţe sau divizare Înfloreşte vara Frunze colorate – Caladium bicolor hibrid . ce nu intra în contradictie cu plantele. butăşire sau însămânţare Originară din pădurile tropicale şi sibtropicale Planta o frunză – Spathiphyllum sp.Monstera deliciosa . Monstera mai este cunoscută şi sub numele de 'ananasul săracului'. . diametrul 50 cm. Filodendronul face şi flori care prezintă o bractee albă-verzui. Se vor amplasa în locuri luminoase până la semiumbră. în formă de inimă. verzi strălucitoare. deosebit de elegante. patrunjel. rozmarinul.cunoscută sub numele de filodendron.Face parte din familia Ciperacee Înălţime 60-180 cm Reproducere prin divizare. De altfel. fata de spatiul de nutritie. patrunjelul si oregano. acestea fiind deosebit de amuzante pentru "bucatar". lanceolate. dar nu la fel de putina necesita: lamâita. care mai târziu se transformă în incizii adânci. chimenul.crem.aerul uscat. nu sunt suportati de toate plantele. Planta formează o rozetă mare în formă de pâlnie. Îşi găseşte foarte bine locul în baie. din frunze lungi. jalesul.

daca între etaje. Cladirile tip "bloc" cu apartamente individuale pot fi transformate în adevarate gradini cu plante ornamentele. lucioase de culoare verde inchis Reproducere prin butasi sau divizare. ceroase şi persistă întregul anotimp. Necesita udare abundenta Trebuie protejata de expunerea directa la soare Pana cocoşului – Aspidistra elatior Pittosporium – Pittosporium – acest gen cuprinde specii tropicale şi subtropicale. spre exemplu albastru si rosu.Plantă cu aspect căţărător. Plantele care îsi pot gasi locul pentru vestibul sau casa scarii. diametrul 30 cm. creând o atmosfera de intimitate. Vita de vie – Cissus sp. hortensiile de moda veche si asparagusul. tulpina creşte până la 1.Familia Aracee Plante cu aspect agatator. oferind o imagine deosebit de atragatoare. insulele Canare Reproducere prin butaşi sau seminţe Filodendron – Philodendron sp. sau tuburi de iluminat în culori diferite.Ficus Filodendron Floarea de ceară – Hoya . se amplaseaza în special plante suspendate sau cataratoare.Decorativă prin frunze însă exemplarele adulte pot produce vara şi flori Origine: Africa tropicală. sau o alta alternativa. Totusi. plantele actionând pozitiv asupra psihicului. Găina grasă – Sedum morganianum .Face parte din familia Gigliacee Înaltimea 25 cm. ofera o combinatie reusita pentru personalizarea oricarui vestibul. sau din terasa si vestibul vom fi întâmpinati de plante aspectuoase de camera. sunt placute pentru ochi si se potrivesc în orice camera. Înfloreşte vara Florile sunt în formă de stea. de optimism si confort. ne vom simti reconfortati. Daca din curte. . lampi speciale cu aburi de mercur de înalta presiune. origicară din estul Asiei.Kalanchoe manginii .Familia Crassulacee Decorativa prin frunzele carnoase si florile in forma de stea Reproducere prin seminte sau butasi Iedera Kalanchoe . plantele au creştere arbustivă. Dracena – Dracaena sp. . catarator Frunze in forma de inima.Face parte din familia Crassulacee Decorativa prin frunze si flori Infloresc in general primavara Reproducere prin butasi Pipiric – Isolepis Potos cu pete – Scindapsus pictus . care pot atârna pe coloane sau pe balustrada scarilor. Rafturile decorative.PENTRU CASA SCĂRII ŞI VESTIBUL Casa gospodarului se cunoaste de la intrare. Liliac verde – Chlorophitum comosum . este necesar a se folosi lumina artificiala. Tradescantie – Tradescantia sp. Reproducere prin însămânţare sau butaşi. care au un spectru foarte apropiat luminii solare. Africa şi America Înfloreşte vara Reproducere prin butaşi . pentru completarea necesarului de lumina.5m şi are mare capacitate de . Exista în comert felinare de care atârna prinsa în trei lanturi farfurii decorative în care se pot aseza plante suspendate. necesita mai putina lumina.Familia Vitacee. lampi cu lumina continua. Exista pentru acestea.

altele sunt mai simple si scot în evidenta doar o singura planta. Amplasarea fântânilor arteziene este în functie de plante dar si de apropierea unei prize. sunt verzi sau verzi variegat cu alb-galben. întrun colt în fata ferestrei pot fi asezate plante mai mari. Practic. fara însa a le dauna. îmbunatatesc totusi aerul din încapere ridicând umiditatea acestuia. – . în timpul iernii si nu mai putin pe timp de vara.. sunt mici. . aeroporturi. Florile sunt mai puţin decorative. Sunt indicate în asemenea locuri. Exista instalatii cu jocuri de apa pentru gradinile de iarna . grupate în inflorescenţe paniculate. necesarul de frunze pentru purificarea aerului ar fi mult prea mare. e adevarat ca unele plante. realizate în nenumarate forme . se pot amplasa pe masa de lucru plante mai mici. sau de sarbatori. butăşire sau însămânţare Originară din pădurile tropicale şi sibtropicale . Într-o încapere de birou mai mare . aşezate în vârful lăstarului. plante robuste care sa reziste neudate in timpul zilelor libere la sfârsit de saptamâna. hoteluri. albe.Specii asemănătoare unor ferigi mici Reproducere prin butaşi Se mai numeşte şi planta reînvierii PLANTE DECORATIVE DE CAMERA CARE RIDICA UMIDITATEA Privit pur stiintific.Nephrolepis exaltata . spitale. Unele imita peisaje foarte apropiate de natura cu copaci mici . Aralie strălucitoare – Schefflera sp. îmbunatatind în acelasi timp climatul camerei. alb-gălbui sau roşu-purpuriu. absorb substantele toxice din aer. feriga nu poate lipsi . urmându-se întocmai indicatiile producatorului. etc.Iarba de chiparos – Cypersus sp. datorita frunzelor. dar sunt din ce în ce mai mult întâlnite în birourile moderne. dar exista si instalatii pentru masute mici . În tot acest spatiu destinat plantelor . Plantele vor fi alese conform dimensiunii camerelor de lucru. arbusti si flori . strălucitoare şi persistente.PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Plantele ormanentale sunt întâlnite mai des în farmacii. pentru cele mici .Face parte din familia Ciperacee Înălţime 60180 cm Reproducere prin divizare.Muşchi – Selaginela apoda . care necesita o cantitate mare de apa si elimina o parte prin frunze. care au nevoie de mai mult spatiu pentru a se dezvolta.PLANTE DECORATIVE ADECVATE FÂNTÂNILOR ARTEZIENE DE CAMERĂ Fântânile arteziene de camera. . fiind suficiente câteva ghivece pentru înviorarea atmosferei. sunt pieloase. Elementul decorativ îl constituie în principal frunzele care prezintă un peţiol scurt.lăstărire. Plantele de camera. Înfloreşte primăvara şi vara. ea având un efect deosebit asupra biroului Feriga sabie . facând ca munca sa devina o adevarata placere. laboratoare. dar sunt foarte parfumate. îmbunatatesc umiditatea aerului din camerele încalzite. acest avantaj nu poate fi valorificat în locuintele noastre.

Arborele şurub – Pandanus veitchii - Face parte din familia Pandanacee Prezintă frunze lungi şi, subţiri şi lucioase cu margini zimţate Reproducere prin replantarea vlăstarelor bazale sau prin seminţe Arţar de cameră – Abutilon - Abutilon sp. este planta de interior, decorativa prin flori, dar si prin frunzele sale inserate pe lastari, frumos arcuiti. Se cunosc si se cultiva numeroase specii, varietati si cultivaruri, care difera între ele prin forma, pozitia si culoarea frunzelor si a florilor. Astfel, pe lastarii, întotdeauna pendenti, sunt inserate frunzele verzi sau verzi mamorate cu galben, dintate pe margini sau lobate si florile ca niste clopotei pendenti, colorate în rosu, galben, roz sau alb. Cocean strălucitor – Aphelandra sp. - Face parte din familia Acantacee Înaltimea 30-70 cm, diametrul 20-40 cm. Necesita udare regulata Reproducerea se face prin butasi Feriga cuib – Asplenium nidusFeriga sabie – Nephrolepis exaltata Filodendron – Philodendron Iarba de chiparos – Cyperus sp. Tei de cameră – Sparmannia africana - Face parte din familia Tiliacee Are aspect de arbust cu înălţime de până la 2 m Reproducere prin butaşi Trandafir chinezesc – Hibiscus rosa – sinensis - Decorative prin frunze şi flori Se reproduce prin butaşi Înfloreşte în perioada de primăvară-vară. PLANTE DECORATIVE OTRĂVITOARE Acalifa – Acalipha hispida - Face parte din familia Euforbiacee. Planta are aspect de arbust cu o înaltime de pâna la un metru si diametru 1,8m. Înfloreste în perioada iulieoctombrie. Necesita o udare abundenta, altfel îsi pierde frunzele. Se reproduce prin butasi. Crin de cameră – Clivia miniata - Este o foarte frumoasă plantă de interior, decorativă prin florile sale în formă de clopot, de culoare portocaliu de diferite nuanţe, dispuse în inflorescenţe de tip umbrelă. Face parte din familia Amaryllidaceae, motiv pentru care este cunoscută ca un Crin de cameră. Prezintă totuşi câteva caracteristici, care fac din Clivia un crin de cameră cu totul special. Astfel, în sol prezintă rădăcini groase, fibroase; tulpina este scurtă şi pe ea sunt inserate numeroase frunze (10 - 15), groase, cărnoase, aşezate în evantai, lungi de 50 - 60 cm, late de 4 - 5 cm, de culoare verde-strălucitor, care fac ca planta să fie decorativă şi în lipsa florilor; din centrul acestui frunziş, bogat şi deosebit de frumos, se ridică un peduncul floral foarte viguros, lung de 30 - 40 cm, care poartă în vârf o inflorescenţă de tip umbrelă, formată din 15 - 20 de flori tubulare, în formă de trompetă, graţioase, colorate portocaliu de diferite nuanţe. Colocasia Dieffenbachie – Dieffenbachia sp. Floarea flamingo – Anthurium scherzerianum Frunze colorate – Caladium bicolor hibrid Tufisul minunat - Codiaeum variegatum pictum - Originară din pădurile malaeziene şi insulele Pacificului Face parte din familia Euforbiacee Înfloreşte vara

Laborator nr. 3 Cunoaşterea seminţelor, bulbilor, tuberobulbilor, rădăcinilor tuberizate de plante floricole, pregătirea acestora pentru semănat şi plantat Clasificarea plantelor decorative, după modul de înmulţire - prin seminţe - câmp: - anuale: toate - bisanuale: toate - perene: majoritatea, Gypsophilla - numai prin seminţe - seră: - sol: Gerbera, etc. - ghivece: Cyclamen, etc. - vegetativ - butaşi - seră: - sol: Dianthus, etc. - ghivece: Ficus, Fuchsia, etc. - câmp: - anuale (Petunia), perene (Chrysanthemum) - drajoni - Aralia - organe subterane, stoloni, marcotaj, despărţirea tufei, altoire, etc Sămânţa • Alcătuire - se formează din ovulul fecundat - formată din - tegument - protecţie - se îmbibă uşor cu apă: Compositae, Cruciferae; - nu permite pătrunderea apei: Canna, palmieri; - embrion - hipocotil - 1 sau 2 cotiledoane - epicotil - albumen sau endosperm secundar - ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul - lipseşte din sămânţa de orhidee - exterior - hil – loc de prindere al seminţei de fenicul - micropil – prin care iese radicela Seminţele - propriu-zise, se folosesc la semănat - fructe indehiscente monosperme: achena (Tagetes), nucula (Tropaeolum), cariopsa: Graminee Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma, mărimea, culoarea. Forma - raport - L - l - grosime - sferică: Lathyrus, Petunia, Portulaca - ovală: Antirrhinum, Cheiranthus, Digitalis - fusiformă: Ageratum, Centaurea, Cosmos, Tagetes - ovoidă: Alyssum, Begonia, Viola, Myosotis - neregulată: Calendula - cordiformă: Celosia

- cilindrică: Verbena - reniformă: Gypsophilla, etc. Mărimea: - foarte mici şi mici, sub 1,5 mm: Begonia, Antirrhinum, Lobelia, Petunia - mijlocii -1,5-3 mm: Gypsophilla, Celosia - mari - peste 3 mm: Tagetes, Zinnia - foarte mari: Phoenix, Lupinus. Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: - neagră: Ageratum, Antirrhinum, Tagetes - brun roşcată: Alyssum - roşcată: Begonia - galben brun: Calendula - cenuşie: Centaurea, Cosmos, Papaver - brună: Gazania, Godetia - cafenie: Gaillardia - brun cenuşiu: Salvia, Phlox, Zinnia Luciu: - pronunţat: Celosia, Lobelia - şters: Centaurea - mat: Phlox, Portulaca Arhitectura tegumentului a) Stoloni subterani - ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante - servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi - microblaste groase bogate în substanţe de rezervă - provin din: - tuberizarea hipocotilului: Cyclamen, Corydalis - parte din ramură subterană (stolon) - vârful de muguri axilari - frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi - tubercul învelit în frunze uscate - se formează - la subsuoara unei frunze: Colchichum - vârful tuberobulbului mamă: Crocus - unele au rădăcini contractile: Gladiolus, Freesia d) Bulbii - Liliaceae, Amaryllidaceae, Iridaceae - microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă - axa (inima bulbului) şi frunzele - externe - uscate - interne - cărnoase - tulpina floriferă se formează: - din mugurele terminal, din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa - din mugurele axilar, din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus, Galanthus

Tagetes .se formează din ovulul fecundat .grosime . pregătirea acestora pentru semănat şi plantat Clasificarea plantelor decorative. altoire.l . Viola.epicotil . Forma . etc.cordiformă: Celosia • . 4 Cunoaşterea seminţelor.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul .sferică: Lathyrus. Myosotis . perene (Chrysanthemum) .lipseşte din sămânţa de orhidee .protecţie . Petunia. rădăcinilor tuberizate de plante floricole. .bisanuale: toate .prin seminţe . mărimea. palmieri. bulbilor.albumen sau endosperm secundar .ovoidă: Alyssum. după modul de înmulţire .nu permite pătrunderea apei: Canna. nucula (Tropaeolum).embrion .exterior .ghivece: Ficus. Cheiranthus.se îmbibă uşor cu apă: Compositae.ghivece: Cyclamen. marcotaj.hipocotil . Centaurea.organe subterane. Portulaca . Cruciferae.formată din . stoloni. culoarea.numai prin seminţe . se folosesc la semănat . tuberobulbilor. despărţirea tufei. Begonia.câmp: .ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul .micropil – prin care iese radicela Seminţele .câmp: .butaşi . etc Sămânţa • Alcătuire .ovală: Antirrhinum. etc.neregulată: Calendula . Gypsophilla . etc.raport .drajoni . .propriu-zise. . . . cariopsa: Graminee Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma.L .1 sau 2 cotiledoane .fusiformă: Ageratum.seră: .perene: majoritatea. Fuchsia.fructe indehiscente monosperme: achena (Tagetes).anuale: toate .tegument .sol: Dianthus. etc.anuale (Petunia).Laborator nr.Aralia .vegetativ . Cosmos. .sol: Gerbera.seră: . Digitalis .

microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă .mat: Phlox. Lobelia.ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante .galben brun: Calendula . Lupinus. sub 1.mijlocii -1.cenuşie: Centaurea..mari . Lobelia . Freesia d) Bulbii .uscate .vârful de muguri axilari .Liliaceae.parte din ramură subterană (stolon) .peste 3 mm: Tagetes. Godetia .tuberizarea hipocotilului: Cyclamen. etc.reniformă: Gypsophilla. Amaryllidaceae. Phlox.din mugurele axilar.şters: Centaurea .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă . Cosmos. Antirrhinum. Iridaceae . Zinnia . Zinnia Luciu: . Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: .brună: Gazania.5 mm: Begonia.vârful tuberobulbului mamă: Crocus . Celosia . Galanthus .la subsuoara unei frunze: Colchichum . din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa .5-3 mm: Gypsophilla.brun roşcată: Alyssum . Mărimea: .foarte mari: Phoenix.tulpina floriferă se formează: .cărnoase .cilindrică: Verbena .servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .se formează . Petunia .axa (inima bulbului) şi frunzele . Tagetes . Papaver . Portulaca Arhitectura tegumentului a) Stoloni subterani .tubercul învelit în frunze uscate . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.neagră: Ageratum.cafenie: Gaillardia .unele au rădăcini contractile: Gladiolus.pronunţat: Celosia.brun cenuşiu: Salvia.provin din: .interne .externe .foarte mici şi mici.din mugurele terminal. Corydalis .roşcată: Begonia . Antirrhinum.

stare sanitară .păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .seminţe propriu-zise şi .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus .spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .Laborator nr.coeficient ridicat de înmulţire .ghivece: Cineraria Avantaje: .luciu .anuale (Salvia) .1. Calitatea seminţelor .puritate biologică . Caracteristicile fizice. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .însuşiri fizice .laboratoare de specialitate .culoarea . sere şi solarii 5.fructe indehiscente: achena. nucula.perene .mărimea (mică. 3-4 ani) 5.forma diferită .greutate .puritate fizică .facultate germinativă . mijlocie.ciclu de dezvoltare .1.sol: Gerbera .umiditate .energie germinativă . 5 Pregătirea seminţelor pentru semănat.indici fiziologici .urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi. semănatul în răsadniţe.unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră . abateri faţă de genitori) .autenticitate .cantitate mare de material săditor . mare) .1.viabilitate .1.timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2.bisanuale (Myosotis) .lucrări de ameliorare . heterozis (F1) . Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: . în câmp liber. etc.indici tehnologici .degenerarea sem. cariopsa.valoare culturală 5.arhitectură tegument .

1:3 seminţe:nisip .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile . Pelargonium.degradare tegument cu nisip.apă rece . Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .inhibitori ai germinaţiei . sulfuric 2-3% .aldehide. Freesia) .reprezintă starea de repaus a seminţelor.substanţe chimice . Impatiens. embrionului şi mugurilor . Musa.vernalizare .factorul tegumentar .durata . luni.se realizează la maturitate completă . trece în stare inactivă .radiaţii: roentgen.2% (Antirrhinum. Cheiranthus) .permanganat de K 1-1.pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) .zile.hormoni .factorul hormonal . Cosmos.mecanic .avantaje . ani Factorii interni care pot determina dormansul: .sulfat de Cu 0. Althaea) .păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .protoplasma. Phlox) . electromagnetice.azotat de K 0.AIA .umectare seminţe.Dormans . Ipomoea. gamma. de 2-3 ori (Canna.scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă .acizi organici .umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen. ultrasunete. Asparagus. 2-3 ore apă rece.înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus.factorul embrionar .alcaloizi Factorii externi . 45-500 C .substanţe chimice – acid clorhidric.însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) . lactone .indus (secundar) .2-3 sec.3-0. apoi .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans .10 min. Celosia. izotopi radioactivi Fitosanitar .hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită.cale umedă .5 % .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra.scarificare:Althaea.5% . Gentiana) .creşte % de seminţe germinate .gibereline .4 ore 25-300 C .apă caldă .stratificare . 520 C .tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen . pilire (palmieri) .

spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului.enzime .dezinfectat .seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat . permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii . plastic Recipientele se dezinfectează.germinaţie Apa .se ţin 5-15 min.1. Semănatul la plantele decorative se realizează: .hidratarea .specie .strat dren 1-2 cm nisip.formalină 0. se spală.seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) .condiţii climatice .3% .cale uscată . .creşte nevoia odată cu germinaţia . Calendula.45-100% din volum Temperatura .prăfuire 2-4 g /kg sămânţă.îmbibiţie . Decembrie-Februarie Loc de semănat . tasat .în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie .în general valorile medii sunt 15-25 0 iar timpul de germinaţie 5-21 zile Lumina . Factori ecologici .mărunţit .uşor.în stare activă .nivelat . Petunia) . maximă şi minimă . .lădiţe lemn. plastic .. răsadniţe calde . Tropaeolum) . etc.sere. lut. iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: .3. necesar pentru udat 5.la loc definitiv Epocile de semănat depind de .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm). Tagetes) Oxigenul .ghivece lut.tasat Recipiente pentru semănat în seră: .mai greu şi fertil pentru seminţele mari . se zvântă . Captan.pregătirea substratului . Zineb.seminţe .pentru producere de răsad .optimă.determină trecerea coloizilor protoplasmei .obturare orificii.germinează la întuneric (Cyclamen.germinează la lumină (Begonia.indiferente (Asparagus.perioada de valorificare sau de decor Epoca I. nivelat.activă .

care nu suportă repicatul (Delphinium.în seră: Antirrhinum. Delphinium) . Tropaeolum) . Epoca II. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia.rezistente la ger: anuale (Calendula).cultivate . Godetia. etc.Aprilie Loc – sere. Digitalis. .puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.1.câmp. Martie . seră Specii – bisanuale: Viola.pretenţioase la temperatură . câmp Specii . .Specii . Matthiola Epoca V. Petunia.suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia. răsadniţe. culturi forţate) 5.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia.culturi forţate: Antirrhinum.loc definitiv = semănat – rărit .în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium. Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp. Dolichos. Lobelia. Calceolaria .perioadă de vegetaţie 70-100 zile . Sinningia.Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci.plante seră: Primula. Myosotis. Locul de semănat Câmp . . Octombrie – Noiembrie Loc.bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile .cultivate . Althaea.4. Matthiola De reţinut: . Antirrhinum. Palmieri. Dianthus.care răsar greu (Dicentra.perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus. Lupinus) . Gypsophilla) . Asparagus . Cyclamen.producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: . Calendula) Epoca III. Dimorphoteca) . Gypsophilla) . Centaurea. Dianthus. flori tăiate. Dianthus barbatus.bisanuale şi perene . Callistephus.Culturi forţate: Lathyrus. Chrysanthemun) . seră Specii . Mai – Iunie Loc .în seră: Primula. Asparagus.perene Epoca IV.care pierd repede facultatea germinativă . Coreopsis. etc.Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat . perene (Phlox. Senecio.în câmp: Begonia. etc.plante la ghiveci: Cyclamen. Bellis .

mici.iunie-iulie – reci Seră .ghiveci: Primula. Gloxinia. Zinnia . Petunia .Perioada: .reci .nu se acoperă cu pământ.semănat – repicat – plantat Specii: .seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm . Viola. tablă.specii puţin pretenţioase la temperatură .câmp .pentru răsad: 1-2 cm .straturi (Bellis.sere (lădiţe.temperate . Cyclamen. cretă . Primula) Loc . răsadniţă. Impatiens) . cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia. carton îndoit. mari Loc: seră. ghivece) . sticlă.seminţele mici (Petunia.pretenţioase la temperatură (Petunia.rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei. Antirrhinum) 2-2. Matthiola Perioada – tot timpul anului Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere. Lobelia. Nicotiana) . Callistephus) Reguli . se tasează uşor.amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip. rânduri.calde . b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii. .martie .specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus.creştere rapidă: Tagetes.ianuarie-martie – calde . Freesia .distanţa între rânduri .5 cm .perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) .specii bisanuale: Viola. Petunia. răsadniţei . Campanula Perioada: .mai . semănat automat Conic sistem (35-80000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici. Palmieri .seminţele mari (Tagetes) .plante de seră – solul serei: Gerbera. câmp Reguli . cenuşe.Cantitate dublă de sămânţă toamna .martie-mai – temperate .Mai adânc decât primăvara Răsadniţe . .specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus.octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: .se udă prin infiltrare.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis.repartizare cu mâna. Salvia.distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei .iunie . Asparagus.

primele zile lumină difuză. Papaver) Loc .I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1. .mai ridicată până la germinare .se udă cu stropitoarea cu sită fină.seminţe mijlocii ø 1. Dianthus.seminţe mari (Tagetes.numărul de seminţe în grame .lumina .temperatura .după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor.. .seminţele au fotosensibilitate negativă.abundent până la germinare. locuri aerisite fără curenţi. între plante pe rând distanţa necesară speciei.5 mm (Begonia. Rhizoctonia). Matthiola. .după semănat . .5-3cm (Callistephus. caracteristică fiecărei specii. . .valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .Semănat direct în câmp .udatul .pulverizarea cu stropitori cu sită fină .II rărit după o lună.Rărit – la semănături în câmp.cantitatea de sămânţă se dublează Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: . .mărimea seminţelor . Gloxinia. Lupinus. la loc definitiv.se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%. . . Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: .norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal. .moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium. c) Semănatul în cuiburi Specii . Dolichos. . se lasă 4-5 cm între plante.acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii .după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea.prin infiltrare pentru seminţele foarte mici.pe unitatea de suprafaţă/m2 .pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de . acoperite cu geam şi hârtie.I rărit faza de 1-2 frunze.câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat .după răsărire scade cu 2-30 C . • Lucrări specifice: . Ipomoea) .seminţe mari (Tropaeolum.nu suportă transplantatul (Lathyrus. Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante . Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante .Semănat toamna .după răsărire se înlătură hârtia şi geamul.constantă.ghivece seră . . geam.

aerisire .1. fertil pot. afânat sol. pepinieră .1-2 frunze adevărate. udat.2% .posibilitate mare de transmitere de boli.lădiţe. fertilizare fazială 0.obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate. Jiffy pots. Dezavantaje: . Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: . aerisit. răsadniţă.perene: majoritatea seră .după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile . Azaleea.posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează). vitocel (330-160 plante).se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere ghivece -Cyclamen.bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) . viroze . Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .urmaşi homozigoţi. Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă.Scop: condiţii mai bune de nutriţie. . dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. Avantaje: . marcotaj.frunze: majoritatea . Laborator nr. tuberobulbi.Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat . Tagetes. despărţirea plantelor. stoloni.. soiului.ghivece . altoire 6. 6 Pregătirea materialului floricol pentru înmulţirea prin butaşi. lumină.la 15-20 zile.Moment optim .coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) .flori: Fuchsia. Hydrangea. Zinnia .degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe. Cyclamen. Lucrări de îngrijire: . ghivece. lădiţe plastic (500 plante). drajoni.se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). etc. . Primula la 40-70 zile. . se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . . Gerbera .Interval de timp: .tipice speciei.plivit. vegetativă sau vitro).Loc: în seră. Repicatul se face în: .sol: Strelitzia.

despărţirea sau divizarea tufei – plante perene .plante la ghivece .tot timpul anului.în mică măsură bisanuale (Bellis) . vârstă medie.specii care înfloresc vara-toamna: Aster.seră . Strelitzia .plante perene .. dar de preferat primăvara: Asparagus.butaşi .5-6 ani: Paeonia În ce constă: .plante anuale.tuberculi . Anthurium .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi.în perioada de repaus.câmp .anual: Aster. Aspidistra Interval de timp: . perene .primăvara .flori: Saintpaulia .tuberobulbi . Aster) . Paeonia .plante perene . august-septembrie: Gerbera.seră . cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari.sănătoase. nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus.drajoni . .organe vegetative modificate . Phlox.rădăcini tuberizate . Dianthus .stoloni . . Saintpaulia) Specii: . rădăcini.de frunze (Gerbera. Rudbeckia .rizomi . .de lăstari (Chrysanthemum. care pot fi: . viguroşi.prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului.toamna . . muguri din zona de colet.plante perene .plante perene ierboase . respectând raportul NPK.lăstari drepţi.frunze: Asparagus Epoca . Chrysanthemum . Metode: .bulbi .fragmentarea plantei mamă cu o cazma.după trecerea florilor (cele timpurii): Primula.altoire .muguri adventivi .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum.condiţii de agrotehnică superioară.plante la sol: Gerbera.2-3 ani: Delphinium .marcotaj .

care se plantează.simplu (Dianthus.Saxifragaceae. Hypericum . Dicentra. Iberis. Sansevieria.câmp .sol . în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie. Agave. Fatsia.simplu .şerpuit . introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare. Înmulţirea prin stoloni Stoloni . Specii . se pun la înrădăcinat. Viola.seră . Specii . Specii . Billbergia.ramificaţii subţiri. Nerium. Hoya) .pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor. Saxifraga sarmentosa.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ . perene – ierboase: Acanthus.muşuroit .Clorophytum. În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive.ramuri groase.seră . apoi plantare la loc definitiv. Hydrangea) .aerian . Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. flexibile cu internoduri lungi. În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze. Aubrieta) .muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie . rigide care nu se curbează . Nephrolepis Epoca: tot timpul.Ficus. Rosa. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece..câmp. Cordyline. Phlox. se formează o nouă plantă.plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii. Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: .câmp.ghivece Tipuri . pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.terestru .seră: Aralia. Anthurium) .şerpuit (Philodendron.ondularea de mai multe ori a tulpinilor . Chrysanthemum .aerian . Phoenix. Dracaena.nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) .lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. Aloe.perene . Gypsophilla. Lavandula. Aubrieta. de preferat primăvara. Înmulţirea prin marcotaj Marcota . Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi .muşuroit până la 30 cm (Hydrangea.perene (Dianthus.

august-septembrie înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: . Pelargonium. viguroşi.tipice speciei.tot timpul anului (Tradescantia) .va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive. Specii . cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură. Aucuba Epoca de recoltare .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .ierbacei: Saintpaulia . Petunia) şi de mozaic (Iresine) .sol (Dianthus. Saintpaulia . Chrysanthemum) .vegetaţie activă: Tradescantia . vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi .condiţii optime de nutriţie.primăvara. folie plastic legată sus şi jos ..frunze: Ficus.polul bazal .flori: Fuchsia.ghiveci .câmp .se recoltează după amiază .lemnificaţi: Hydrangea .seră .incizii (circulare. puse la înrădăcinat Polaritate .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor .Aucuba şi Codiaeum în câmp.câmp . Înmulţirea prin butaşi Butaşii .perfect sănătoase .starea fazială . fasonate. aer .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) . soi .anuale (Ageratum. respectarea raportului NPK .după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă .semilemnificaţi .februarie-martie înfloresc vara . umiditate.care au repaus iarna.exemplare valoroase .lăstari drepţi.degarnisite .seră .perioada . fentă) manşon turbă.perene . majoritatea (martie-mai) .

Hydrangea . Opuntia. Penstemon.la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat. pentru a reduce conţinutul în apă.muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1. Peperomia. se acoperă 1-2 cm cu pământ .La ce specii se folosesc: .se respectă polaritatea . .perene: Hydrangea. Dieffenbachia În ce constă: .natura organului .suculente. Pelargonium.cu frunze: Ficus.decorative prin flori .sol: Dianthus .frunză şi porţiuni .secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit.Saintpaulia.frunze cu peţiol .secţionat pe nervura principală: Streptocarpus .după fasonare se ţin 30 min. Ficus.repaus: Hydrangea . cactuşi: Crassula.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus . Antirrhinum. Ficus.tulpină .se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază. Dahlia .pentru a reduce transpiraţia .. pentru a nu putrezi în substrat.porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria . plante de mozaic.Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi .decorative prin frunze Tip. cu sau fără frunze. Phyllocactus.lamina să nu atingă solul . Echeveria.ghiveci: Fuchsia.câmp -anuale: Ageratum. Codiaeum .butaşii se introduc în substrat. .se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii . . .speciile cu latex . Begonia.lăstari (vârf) . Monstera .4 noduri Pregătire: fasonare .se plantează vertical sau oblic .porţiuni de frunză . Sinningia . Sedum Butaşi de tulpină .rădăcină . Philodendron. în apă: Euphorbia.fără frunze: Colocasia.nervura principală: Begonia . Aucuba .seră .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum.

suplimentare lumină după apariţie . Camellia . AIA.turbă şi nisip: Hydrangea.seră .Epoca: primăvara. pastă. soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu .aer – pulverizarea cu apă.puţin pretenţioase . permeabil pentru apă şi aer .turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .seră înmulţitor (Codiaeum) .mai rar până la apariţia rădăcinilor .nebulozitate .pepinieră .Aralia Fasonarea butaşilor .pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor .substrat . ANA .răsadniţă rece .turgescenţa ţesuturilor.câmp.Anemone. Paeonia .plante lemnoase (plante rustice. Înmulţirea prin altoire . Dicentra.briceag bine ascuţit. uşor.substanţe stimulatoare: IBA.specii care au muguri pe rădăcini . iarna .lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: .Temperatura . Butaşi de rădăcină . împiedică ofilirea .Lumina .apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.pudră.5-60 C decât ziua . protejate de soarele direct .răsadniţă .afânat.noaptea .etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor . dezinfectat după fiecare butaş .muşchi: Azaleea.parapet .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) .3-40C decât soare . Clematis. Arabis) .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .se respectă polaritatea .recipient .incizii inelare .loc .umbrire până la apariţia rădăcinilor.Aerisire . Pachystachys .Umiditate . Anchusa.pământ de cultură: Pelargonium .prelungirea duratei de iluminare. ceaţă artificială .apă: Ficus .stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .

Înmulţirea prin bulbi Bulbii .altoi: Zygocactus. rizomi.ianuarie: Rosa . rădăcini tuberizate) 1.triangulaţie: Paeonia .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii . se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C.portaltoi rădăcini tuberizate. elastic.câmp .portaltoi: Peireskia .crescând: Rosa . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat.altoi: Mamillaria.Scopul: obţinerea de forme decorative. tuberobulbi.pentru că înrădăcinează greu . Pelargonium. Fuchsia.portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .Gladiolus. umbrite.tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa .perene . forme cu trunchi înalt .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia . Clematis. tuberculi. Syringa Epoca .pentru trunchi înalt . Gladiole .cactuşi. citrice . Dahlia .mugure axilar → tulpina floriferă . Camellia.înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor .portaltoi: Cereus .sol: Rosa . Camellia .se pune în contact altoiul (un butaş.obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre.dormind: Rosa. Fuchsia .pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.Clematis .seră .despicătură: Azalee. un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri .iulie-august: cactuşi . Echinocactus .alipire: cactuşi . Altoirea se mai face la: Azaleea.ochi .Paeonia arborescens .iulie: Azalee .august: bujor lemnos .mugure terminal → tulpina floriferă .primăvara: Citrice Cactuşi . Dahlia Altoire.altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi.ghivece flori: Azaleea.mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus . soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) . Epiphyllum .

seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia .înflorire martie-mai . Hyacinthus . Ranunculus .păstrare.. Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.într-un an are loc . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .înlăturat pământul .forţare .câmp: Dahlia. Hyacinthus.creşterea mugurelui terminal (central).plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.florilor tăiate . Lilium .nu au muguri . . Lilium.se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii .zvântare .bulb de înlocuire în fiecare an. . în şoproane sau magazii bine ventilate.bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili . durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.spre periferie se formează câte un mugure.mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.bulbili în culturi de înmulţire.curăţare pământ şi resturi vegetale.apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum .recoltare iulie .zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm. .bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. . devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .recoltare .spaţii verzi .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor . din care se formează bulbi de înlocuire.plantare octombrie .bulbi pentru cultura .plantare . .scurtat la 20 cm tulpina .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC .toamna .din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală . Eremurus. Iris. Narcissus.curăţare . Narcissus.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .bulb multianual . câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri .sortare pe categorii de mărime.

Convallaria .păstrare . Alstroemeria .lateral mugure aplatizat.tulpini subterane metamorfozate Specii . Alstroemeria Interval de timp .toamna (Gladiolus).sortare (pământ.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) .tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă. se scurtează tulpinile) .toamna: Iris.plantare . .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.februarie-martie.câmp: Gladiolus. în sere .august: Zantedeschia.câmp: Iris.diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză .zvântare . triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală .primăvara (mai): Canna .perioada de repaus .cei superiori floriferi .la bază stoloni 0. se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe. .cei bazali dorminzi Specii . aprilie (Freesia). după ce a trecut pericolul brumelor. separare tuberobulbi şi tuberobulbili.se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna .uscare.Înmulţirea prin rizomi Rizomi .recoltare .imediat după recoltare: Iris. în mai Zantedeschia. Canna.stratificare .20-25oC .recoltare în august-septembrie .recoltare – toamna la venirea brumei .tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură. în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .seră: Freesia La Gladiolus .plantarea în aprilie.tuberobulbi . .seră: Zantedeschia.2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0.turbă sau nisip la 4-5oC .plantarea în câmp.noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate . . după o lună Etapele înmulţirii . Crocus . . .la fiecare nod muguri axilari .cicatrice centrală de la tija florală . Alstroemeria Epoca .durata unui bulb . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .înmulţire .sortare.5-1.5 cm diametru. Convallaria .1 an. Zantedeschia .

Dieffenbachia.recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal .plantarea.rădăcini fără perişori absorbanţi . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere.cultura în condiţii artificiale. vitamine. Gerbera.din muguri principali → tulpina florală .conservarea la frig a inoculilor meristematici.Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: . rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale.Cyclamen.Caladium .fragile . permite asigurarea pieţei în orice moment. care conţin: macro. cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil. garoafe.tulpini subterane tuberizate . .aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro . hormoni Avantaje .lipsesc tunicile sau solzii de protecţie . Pelargonium. Ex.materialului de cultură. care se divid şi formează noi celule . specii nou create .multiplicarea clonală rapidă. imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă .multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III . Sinningia (axa hipocotilă) .localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini.Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi . orhidee. caulinare In vitro . plante identice cu planta mamă. devirozate (Morel şi Martin 1952 dalii fără viroze. microelemente. sănătoase: orhidee. crizanteme.obţinerea de material juvenil.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri . garoafe) .Begonia .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) . material vegetal II . Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I . glucide. .adaptate la 100% umiditate . etc. Begonia. curenţi de aer) .înmulţirea rapidă a soiurilor.obţinerea de plante sănătoase.seră .frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie. pe medii sterile.se înmulţeşte prin seminţe . instrumente. plante. Saintpaulia.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril.

bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) .perene: majoritatea seră . Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: . Hydrangea. Dezavantaje: .tipice speciei. . Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic . drajoni.se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi. Azaleea.marcotaj . Avantaje: .tuberobulbi . tuberobulbi. respectând raportul NPK.bulbi .plante perene . despărţirea plantelor.lăstari drepţi.Laborator nr.sol: Strelitzia.prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează).obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate. etc.plante perene . Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă. . marcotaj.organe vegetative modificate .plante anuale. viroze .1.frunze: majoritatea .rizomi .drajoni .tuberculi .stoloni .butaşi . dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare.posibilitate mare de transmitere de boli.urmaşi homozigoţi. vegetativă sau vitro).plante perene . altoire 6. 6 Pregătirea materialului floricol pentru înmulţirea prin butaşi. vârstă medie. Gerbera . viguroşi. .rădăcini tuberizate .condiţii de agrotehnică superioară.degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe. nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus.muguri adventivi . Metode: . stoloni.coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) .flori: Fuchsia. soiului.altoire . . perene . .despărţirea sau divizarea tufei – plante perene . .ghivece .sănătoase.

Dianthus .în perioada de repaus. Agave. Phlox.Saxifragaceae.câmp. Aster) . . Rudbeckia . . Saxifraga sarmentosa.de frunze (Gerbera.specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum. Viola.frunze: Asparagus Epoca .toamna . Chrysanthemum . de preferat primăvara. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie.Clorophytum.de lăstari (Chrysanthemum. Anthurium . Aloe.seră . Specii . apoi plantare la loc definitiv. Saintpaulia) Specii: . august-septembrie: Gerbera.flori: Saintpaulia .plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece. Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare. Strelitzia . Billbergia. pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.seră .plante perene ierboase .plante la ghivece . înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece. flexibile cu internoduri lungi. Nephrolepis Epoca: tot timpul. Sansevieria. Înmulţirea prin stoloni Stoloni .perene . Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor.plante la sol: Gerbera. Cordyline. cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari. Paeonia .câmp. rădăcini. Dicentra.câmp .seră .în mică măsură bisanuale (Bellis) .5-6 ani: Paeonia În ce constă: .2-3 ani: Delphinium .ramificaţii subţiri. Hypericum .fragmentarea plantei mamă cu o cazma.tot timpul anului. perene – ierboase: Acanthus. În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze.anual: Aster. muguri din zona de colet. Phoenix.primăvara . care pot fi: . În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. Chrysanthemum .seră: Aralia. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii.specii care înfloresc vara-toamna: Aster. Specii .Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului. Aspidistra Interval de timp: . dar de preferat primăvara: Asparagus.după trecerea florilor (cele timpurii): Primula.

Lavandula.câmp .Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi . majoritatea (martie-mai) . Specii . Pelargonium.degarnisite .pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor. Hydrangea) . Saintpaulia . Înmulţirea prin butaşi Butaşii .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.şerpuit . folie plastic legată sus şi jos .seră .va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive.simplu (Dianthus.perene (Dianthus. Petunia) şi de mozaic (Iresine) . Nerium. Iberis.sol .câmp . Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: .flori: Fuchsia.polul bazal .câmp .muşuroit .Ficus.terestru .muşuroit până la 30 cm (Hydrangea. se formează o nouă plantă. care se plantează.după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă . Aucuba Epoca de recoltare .ghiveci .exemplare valoroase . Phlox. Aubrieta. Rosa. Hoya) .seră .aerian .simplu . se pun la înrădăcinat.nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) .aerian . Fatsia.primăvara. fentă) manşon turbă.incizii (circulare.lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. rigide care nu se curbează . Aubrieta) .şerpuit (Philodendron. Specii .frunze: Ficus.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ . Dracaena. fasonate.anuale (Ageratum. Anthurium) .ramuri groase.ghivece Tipuri . Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive. puse la înrădăcinat Polaritate . Gypsophilla.ondularea de mai multe ori a tulpinilor .sol (Dianthus.muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie . Înmulţirea prin marcotaj Marcota .Aucuba şi Codiaeum în câmp. Chrysanthemum) .perene .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .

frunză şi porţiuni .tipice speciei. viguroşi.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus .lăstari (vârf) .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază. .condiţii optime de nutriţie.lăstari drepţi.se recoltează după amiază .starea fazială .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .care au repaus iarna.secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit. Hydrangea .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.seră .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum.lemnificaţi: Hydrangea .4 noduri Pregătire: fasonare .tot timpul anului (Tradescantia) .tulpină . aer . respectarea raportului NPK . .perfect sănătoase .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor .muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1. vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi .februarie-martie înfloresc vara . soi . .rădăcină .perioada . pentru a reduce conţinutul în apă. pentru a nu putrezi în substrat..repaus: Hydrangea . umiditate.ierbacei: Saintpaulia .natura organului . cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.pentru a reduce transpiraţia .semilemnificaţi .vegetaţie activă: Tradescantia .august-septembrie înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .

sol: Dianthus . Ficus.Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi . Pachystachys . Paeonia . Arabis) .pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor .Saintpaulia.Anemone.turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .după fasonare se ţin 30 min.suculente.Aralia Fasonarea butaşilor .cu frunze: Ficus.butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .seră .frunze cu peţiol . Philodendron. Echeveria. se acoperă 1-2 cm cu pământ .câmp -anuale: Ageratum.se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii .fără frunze: Colocasia.decorative prin frunze Tip.afânat. Penstemon.porţiuni de frunză .răsadniţă rece .perene: Hydrangea.nervura principală: Begonia . Pelargonium.lamina să nu atingă solul . Phyllocactus. Begonia.secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . Anchusa.decorative prin flori . plante de mozaic.turbă şi nisip: Hydrangea. Opuntia.se respectă polaritatea .. Clematis. .ghiveci: Fuchsia. permeabil pentru apă şi aer . Butaşi de rădăcină . Dieffenbachia În ce constă: .specii care au muguri pe rădăcini . în apă: Euphorbia. Antirrhinum.briceag bine ascuţit.răsadniţă .seră .speciile cu latex . dezinfectat după fiecare butaş .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) . Dicentra.se plantează vertical sau oblic . Codiaeum .puţin pretenţioase .butaşii se introduc în substrat. Dahlia . Aucuba . Peperomia. Sinningia .La ce specii se folosesc: . cu sau fără frunze. Ficus.se respectă polaritatea Epoca: primăvara.câmp. uşor.pepinieră . Sedum Butaşi de tulpină .porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria .plante lemnoase (plante rustice.seră înmulţitor (Codiaeum) .loc .substrat . Monstera . cactuşi: Crassula.

pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii. Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative. protejate de soarele direct . Clematis.apă: Ficus .aer – pulverizarea cu apă..parapet .mai rar până la apariţia rădăcinilor .alipire: cactuşi . Dahlia Altoire.prelungirea duratei de iluminare.despicătură: Azalee. Camellia. forme cu trunchi înalt .Umiditate .stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .se pune în contact altoiul (un butaş.Aerisire .iulie: Azalee . AIA.câmp .crescând: Rosa . ceaţă artificială .suplimentare lumină după apariţie . Dahlia .triangulaţie: Paeonia . Camellia .cactuşi. Pelargonium.sol: Rosa .ghivece flori: Azaleea.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .august: bujor lemnos .recipient .3-40C decât soare .5-60 C decât ziua . Fuchsia.Gladiolus.lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: .incizii inelare .pământ de cultură: Pelargonium .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare. soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) . pastă.nebulozitate . Syringa Epoca .pudră.ochi .turgescenţa ţesuturilor.substanţe stimulatoare: IBA.muşchi: Azaleea.seră .Paeonia arborescens .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri . ANA . iarna .Temperatura . soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu . Fuchsia .Lumina . citrice .Clematis .dormind: Rosa. împiedică ofilirea .noaptea .perene .umbrire până la apariţia rădăcinilor.

se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C.portaltoi rădăcini tuberizate.curăţare pământ şi resturi vegetale. Iris. .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia .altoi: Mamillaria.bulbi pentru cultura .înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor . Înmulţirea prin bulbi Bulbii .plantare . Echinocactus . elastic.mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.sortare pe categorii de mărime. . Epiphyllum . umbrite. Narcissus.mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa. .florilor tăiate . Lilium. Hyacinthus . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat.zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm.mugure axilar → tulpina floriferă . Altoirea se mai face la: Azaleea. .înflorire martie-mai . Camellia .portaltoi: Cereus .obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre. Hyacinthus.pentru că înrădăcinează greu .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi. rizomi.iulie-august: cactuşi .păstrare. tuberobulbi.bulbili în culturi de înmulţire.mugure terminal → tulpina floriferă .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .spaţii verzi . tuberculi. .altoi: Zygocactus. în şoproane sau magazii bine ventilate. Gladiole .portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .ianuarie: Rosa .plantare octombrie ..pentru trunchi înalt .primăvara: Citrice Cactuşi .recoltare iulie .bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili . rădăcini tuberizate) 1.forţare .portaltoi: Peireskia .tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa .

bulb multianual . Narcissus.plantarea în câmp.recoltare .bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .recoltare – toamna la venirea brumei . Eremurus.câmp: Iris.primăvara (mai): Canna . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum . care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor .curăţare . Alstroemeria .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii . în mai Zantedeschia.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .creşterea mugurelui terminal (central).toamna . Alstroemeria Epoca . Canna. după ce a trecut pericolul brumelor.plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.zvântare . se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.înlăturat pământul .seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia . Zantedeschia .februarie-martie.zvântare .turbă sau nisip la 4-5oC . Convallaria .perioada de repaus .înmulţire .imediat după recoltare: Iris.bulb de înlocuire în fiecare an. se scurtează tulpinile) .din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală .tulpini subterane metamorfozate Specii .nu au muguri .. Convallaria . în sere . din care se formează bulbi de înlocuire. câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi .sortare (pământ.august: Zantedeschia.spre periferie se formează câte un mugure. durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC .stratificare .câmp: Dahlia.seră: Zantedeschia.într-un an are loc .se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna . Ranunculus .toamna: Iris.scurtat la 20 cm tulpina . Lilium . Alstroemeria Interval de timp .

durata unui bulb . rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: .1 an.noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate .la bază stoloni 0.câmp: Gladiolus. triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală . .plantarea. separare tuberobulbi şi tuberobulbili.plantare . în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură.Begonia .Cyclamen. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi .seră: Freesia La Gladiolus . caulinare .tuberobulbi . după o lună Etapele înmulţirii .20-25oC .cei bazali dorminzi Specii . aprilie (Freesia). Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) . .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.lateral mugure aplatizat.seră . Sinningia (axa hipocotilă) .Caladium .2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0. Crocus .cei superiori floriferi .se înmulţeşte prin seminţe . care se divid şi formează noi celule .tulpini subterane tuberizate .la fiecare nod muguri axilari .5-1.5 cm diametru.plantarea în aprilie.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri .recoltare .recoltare în august-septembrie .lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii .cicatrice centrală de la tija florală .tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.sortare.uscare.din muguri principali → tulpina florală .păstrare . . .toamna (Gladiolus). .recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal .diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză .localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini..

sănătoase: orhidee. instrumente.In vitro . astfel: sere calde(T= 20 ÷ 35oC) După cerinţele plantelor faţă de căldură sere temperate (12-18oC) sere reci (4 – 10oC) sere semiîngropate şi îngropate în pǎmânt (luminǎ şi variaţie de tempera mai puţinǎ)  Dupǎ aşezare sere la suprafaţǎ (bine luminate. orhidee.rădăcini fără perişori absorbanţi .obţinerea de plante sănătoase. 7 Cunoaşterea bazei tehnico-materiale şi energetice pentru producerea. permite asigurarea pieţei în orice moment.cultura în condiţii artificiale. Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I . specii nou create . garoafe.frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie. cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.înmulţirea rapidă a soiurilor. Laborator nr. glucide. plante.fragile . vitamine. curenţi de aer) .nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. garoafe) .dar cu variaţie de temperaturǎ mai mare) Cu fundaţie de beton sau cǎrǎmidǎ şi schelet de fier  . crizanteme.multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III . hormoni Avantaje . Begonia. Gerbera. Saintpaulia. Ex.conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) .1. Construcţii specifice culturilor floricole Principalele construcţii necesare activităţii din domeniul Floriculturii sunt: Serele (construcţii speciale la care acoperişul şi pereţii sunt de sticlă susţinută de un schelet metalic sau din lemn.adaptate la 100% umiditate . care conţin: macro. cultivarea şi comercializarea plantelor floricole 7. pe medii sterile. cu fundaţia din beton sau cărămidă) Serele se clasifică după mai multe criterii. etc.materialului de cultură.obţinerea de material juvenil. Pelargonium. . material vegetal II . microelemente. devirozate (Morel şi Martin 1952 dalii fără viroze. Dieffenbachia.conservarea la frig a inoculilor meristematici.aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil.multiplicarea clonală rapidă. imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă . plante identice cu planta mamă.

Beciurile – se folosesc pentru pǎstrarea rǎdǎcinilor sau bulbilor de plante pe timp de iarnǎ sau pentru pǎstrarea florilor tǎiate vara. ori alte resturi vegetale care produc cǎldurǎ prin descompunere. uneltelor şi utilajelor. 4050m lăţime sau 9-10m lăţime. cât şi pentru pǎstrarea şi creşterea plantelor de talie micǎ cum sunt : Cyclamenul. Rǎsadniţele – (locuri adǎpostite de tocuri cu ferestre) – folosite pt înmulţirea şi creşterea plantelor în perioada de primǎvarǎ. culturile se fac direct în pǎmânt serele mari – hangare – 150m lungime. Magaziile – pǎstrarea materialelor. dar se poate face şi ca la sere. Adǎposturi joase tip tunel simplu – se utilizeazǎ pentru forţarea zambilelor şi lalelelor sau pentru protejarea contra brumelor la crizanteme. sere grele semiîncǎlzite. Aspidistra. . cu conducte de apǎ caldǎ sau aer cald. reci sere uşoare – din lemn şi aluminiu  Dupǎ gradul de mobilitate sere mobile sere demontabile serele bloc – de tip olandez. peste care se pun şipci sau araci. În ele se păstrează pe timpul verii diferite plante exotice ca Phyllodendron. Rǎsadniţele se împart dupǎ mai multe criterii. Hortensia etc. cele mai rǎspândite şi eficiente fiind cele de tip tunel. iar încǎlzirea se face cu bǎlegar de cal şi de vite. Primula. cu scopul de a lǎsa doar 50 – 60% din razele solare sǎ pǎtrundǎ înǎuntru. scheletul din lemn sau fier. Dupǎ materialul de construcţie utilizat încǎlzite. palmieri etc. Umbrarele – au înǎlţimea de 3 – 4 m.5m lǎţime. astfel: rǎsadniţe calde (25 – 30oC) o Dupǎ temperaturǎ rǎsadniţe semicalde sau temperate (15 – 20oC) rǎsadniţe reci (4 – 10oC) rǎsadniţe îngropate în pǎmânt o Dupǎ aşezare rǎsadniţe la suprafaţǎ rǎsadniţe fixe (cu tocuri din cǎrǎmidǎ sau beton) o Dupǎ mobilitate rǎsadniţe mobile (cu tocuri din lemn) Dimensiunea rǎsadniţelor este de obicei de 4m lungime şi 1. mǎrime şi material de construcţie. Solariile – pot fi variate ca formǎ.

în martie) . semănători şi stropitori de mână. Materiale: Recipientele în care se cultivă florile sunt: ghivecele. lăzile şi ghivecele nutritive. pentru ornamentarea balcoanelor. furcile. Begonia) şi la plantele care suportă să fie mutate. greble. săpăligi. (tractoare. Laborator nr. pulverizatoare. Răsadurile se produc pentru următoarele grupe de plante ornamentale: . teraselor şi grădinilor. Generalităţi Răsadurile de flori constituie un produs ce poate fi valorificat pe piaţă. Şoproane – depozitarea amestecurilor de pǎmânt. tăvălugul. stropit.plante anuale – de obicei numai la speciile cu pretenţii foarte mari faţă de căldură (ex. care pot avea diverse dimensiuni şi se aleg în funcţie de specia pentru care se folosesc. utilaje şi unelte necesare activitǎţii în Floriculturǎ Maşini şi utilaje: În Floricultură se foloseşte o gamă diversificată de maşini şi utilaje pentru prelucrarea solului. în grădină (toamna. maşini de plantat. restul înmulţindu-se prin semănare directă la locul definitiv.1. cosoare pentru tăiat. marcatoarele şi sfoara sau sârma (utile la plantatul în rânduri). precum şi maşini complexe care efectuează mai multe operaţiuni. distribuirea răsadurilor la cuib etc. cât şi pentru plantat. electropompe. maşini de condiţionat seminţe. plantatoare din lemn sau metal pt răsaduri. cel mai adesea către sfârşitul primăverii.Platforme – pregǎtirea şi dezinfecţia amestecurilor de pǎmânt. etichete etc. Producătorii de flori tăiate nu recurg la cumpărarea răsadurilor deoarece le produc singuri. 7.2. maşini pentru sortat bulbi şi flori. Unelte: Unelte manuale utilizate în Floricultură: hârleţul sau cazmaua. . 8 Producerea răsadurilor de plante floricole 8. ferestrelor. care se repică dacă sunt destinate vânzării sau se plantează la locul definitiv. maşini pentru mărunţit solul şi făcut amestecuri.plante bianuale – se obţin numai prin răsad. ciurul. roaba şi targa din lemn sau fier. Maşini. în octombrie sau primăvara devreme. ciuberele.

aşezarea unui strat de nisip de 1 – 2cm şi apoi a amestecului de pământ mărunţit până la 2/3 din înălţimea vasului. 4) Semănarea – prin împrăştiere sau prin distribuirea seminţelor în şănţuleţe care formează rânduri.2.1. mixandra. ghivece.5 . 8. Cantitatea de sămânţă. 2001) Distanţa Adâncimea de Mărimea Cantitatea de Exemple de dintre semănat (mm) seminţelor sămânţă flori rânduri (cm) (g/m2) 1-2 0. încălzite şi cu asigurarea scurgerii apei. . solarii sau pe brazde în pepiniera de flori perene (la cele mai multe specii) Tehnica de producere a răsadurilor este de două feluri.3 2–3 mari 4-6 verbina. adăugarea unui strat cernut de pământ de 2 – 3cm. pe direcţia N-S (pentru asigurarea condiţiilor de lumină prielnice). gura leului 2 – 2.5 1-2 mijlocii 2-3 flox . Pentru florile anuale. perioada de semănare pentru producerea de răsaduri începe iarna (decembrie – ianuarie) şi se termină primăvara (martie – aprilie). cum sunt cele alpine sau direct în răsadniţe. 3) Pregătirea vaselor pentru semănat prin: acoperirea spaţiilor care permit scurgerea apei cu cioburi de ghivece sparte aşezate cu partea convexă în sus.1 petunia. Seminţele foarte mici se pot amesteca cu puţin nisip cernut pentru o distribuţie mai uniformă. tăvi din plastic – cel mai practicat. Cantitatea de seminţe şi adâncimea de semănat sunt dependente de mărimea seminţelor (Tabelul nr. care să se menţină reavăn. 7.5 .5 .) Tabelul nr. nivelarea şi tasarea pământului. Şelaru.1.semănatul în răsadniţe sau solarii – aşezate în pantă uşoară. garoafa 2. prin scufundarea timp de 12 – 14 ore în soluţie de sulfat de Cu 2 – 3% 2) Pregătirea substratului de pământ.numai pentru speciile mai delicate. amestec de pământ de frunze cu pământ de grădină şi nisip. în funcţie de locul unde se realizează semănatul: . de spaţiul şi sursa de încălzire de care dispunem. Producerea răsadurilor în lădiţe sau ghivece nutritive – prevede respectarea mai multor etape: 1) Spălarea şi dezinfectarea vaselor în care se vor produce răsadurile. 7. în care vor fi semănate seminţele. Timpul optim de semănare se stabileşte în funcţie de specie.- plante perene – în ghivece . de data când se doreşte vânzarea răsadurilor sau plantarea.semănatul în lădiţe. adâncimea şi distanţa dintre rânduri pentru semănatul în lădiţe a florilor şi obţinerea a 1000 răsaduri (după E. cârciumăreasa .1 mici 0.

rărirea răsadurilor prin înlăturarea celor slabe. la distanţe mai mari cu 1 – 3 cm între răsaduri sau în răsadniţă. deasupra la 2 – 4 noduri. până când pământul de la suprafaţă se umezeşte). Ghivecele se pregătesc după aceleaşi etape ca la semănat.5 ori mai mare decât mărimea seminţelor. 10) Îngrijirea răsadurilor prin udare (evitându-se excesul de umezeală). se aşază pământ până la o treime sau jumătate din înălţimea ghiveciului. cu o grosime de 6 – 8cm. Tehnica de repicare constă în folosirea unui plantator cu ajutorul căruia se face o gropiţă în sol. asigurarea temperaturii şi aeraţiei. crăiţe etc). care se înfige în poziţie oblică la 5 – 6mm distanţă de plantă şi se aduce apoi la verticală. 13) Plantarea în ghivece are loc la 3 săptămâni de la repicare. gura leului etc) şi se poate omite la răsadurile viguroase şi cu creştere rapidă (cârciumăreasă. tasându-l uşor în apropierea tulpinii. care constă în îndepărtarea vârfului. 8) Aşezarea cutiilor cu semănături pe mese în spaţiile încălzite (sere. speciei. Scopul repicării este de a oferi plăntuţei un spaţiu mai mare de nutriţie. precum şi condiţii mai bune de lumină şi aerisire. plivirea buruienilor. 8. 12) Ciupirea răsadurilor este o lucrare specială de îngrijire. Benlate. tratamente fitosanitare. până la jumătate. 7) Etichetarea şi notarea într-un caiet a datei. în scopul de a asigura plantelor condiţii prielnice de dezvoltare. fertilizare. camere). aşezarea unui strat de paie uscate sau de frunze.5) Acoperirea cu pământ a seminţelor. Benagro) în concentraţie de 0. cu un strat de 2. acoperirea lor cu plăci de sticlă şi umbrirea cu hârtie de ziar pentru menţinerea constantă a umidităţii în stratul superficial care cuprinde seminţele. Această operaţie constă în transferarea răsadurilor în alte lădiţe. soiului şi alte informaţii utile pentru evaluarea corectă a cantităţii şi calităţii răsadurilor produse. după care se îndepărtează definitiv hârtia şi sticla. uneori odată cu plantare în ghivece. Unele specii germinează la lumină (Begonia) şi de aceea seminţele nu se mai acoperă cu pământ. cu apă puţin călduţă. tratarea cu soluţii de substanţe fungicide (Topsin. se îngroapă răsadul (fasonat în prealabil) până la baza frunzelor. când răsadul are 3 – 5 frunze bine dezvoltate. lobelia. ghivece. 11) Repicarea se face numai la răsadurile foarte mici (begonia. Urmează apoi etapele de îngrijire: udare. 6) Udarea semănăturii cu o stropitoare cu sită foarte fină sau prin infiltraţie (scufundarea lădiţei sau ghivecelor nutritive.3. seră. dacă apar focare de infecţie.1%. 9) Controlarea umidităţii şi aerisirea zilnică a cutiilor de semănături. după care se aşază planta cu coletul puţin sub marginea ghiveciului şi se adaugă pământ de jur împrejur până se umple ghiveciul. se fixează tot cu plantatorul. . într-un vas cu apă. Momentul ciupirii este la 2 – 3 săptămâni de la repicare. Producerea răsadurilor în răsadniţe şi solarii  Lucrările de pregătire a răsadniţelor sau solariilor în vederea semănării plantelor ornamentale sunt: curăţirea terenului şi nivelarea lui. cu scopul de a ramifica de la bază şi de a forma o tufă compactă. presându-se bine pământul. până la declanşarea răsăririi.

plan .încorporarea îngrăşămintelor .aşezarea ferestrelor de răsadniţă în tocuri şi acoperirea cu rogojini sau folie de polietilenă pentru grăbirea încălzirii bălegarului. după care răsadurile se aerisesc mai des deoarece din cauza căldurii prea mari şi a vaporilor de apă ce se produc în timpul nopţii răsadurile pot suferi. plivirea buruienilor.înlăturarea resturilor vegetale din sol - . combaterea coropişniţelor şi şoarecilor cu momeli toxice (Vofatox.textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă . în condiţiile în care răsadul se repică. Cantitatea de seminţe diferă de la o specie la alta.fixarea tocurilor şi adăugarea de bălegar la exteriorul acestora pentru menţinerea căldurii în interior.1. pe 1m2 de răsadniţă se pot semăna 4g Pyrethrum. după care se aşază un strat de 2 – 3 cm pământ cernut fin şi se nivelează. Când temperatura afară este peste 15oC şi răsadurile au crescut suficient. Heclotox etc). se descoperă răsadurile ziua. Mycofidol etc). 10g Phlox.  Semănatul – se face prin împrăştiere sau în rânduri distanţate la 5 – 10cm. aerisirea şi îndepărtarea condensului zilnic. Topsin.aşezarea patului de bălegar (care a stat 1 –2 săptămâni în platforma de preîncălzire). Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .Greblat – nivelat . folosind apă uşor încălzită.resturi vegetale Pregătirea terenului .fără vânturi puternice. tratamente fitosanitare cu fungicide (Orthocid. acoperindu-se numai noaptea cu rogojini. la o temperatură de 15 – 20oC. . În continuare răsadurile se îngrijesc asemănător celor obţinute în lădiţe. astfel încât pământul să fie permanent reavăn. 10g Zinia. .pătrunderea rădăcinilor plantelor . Se acoperă seminţele cu pământ cernut cu site de mână şi apoi se tasează cu un tasator (scândurică) pentru a realiza un contact cât mai bun al seminţelor cu solul. 9 Înfiinţarea culturilor de plante floricole în dependenţă cu metoda de cultură 9.teren care nu a mai fost lucrat .expoziţie sudică .  Îngrijirea semănăturii – se face prin udare cu o stropitoare cu sită foarte fină.Săpat cu cazmaua (toate culturile) . curenţi de aer Curăţirea terenului .pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .prăfuirea cu var a stratului de bălegar şi aşezarea pământului într-un strat de 10 – 12cm.corpuri străine . .permeabilitate pentru apă şi aer . uniformizarea şi tasarea lui.  Îngrijirea răsadurilor . în funcţie de mărimea seminţelor şi dacă răsadurile vor fi repicate sau nu.Răsărirea are loc după 5 – 10 zile. De exemplu. 25g Tagetes.Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) . Laborator nr.

Gladiolus Plantatul în câmp .plante floricole bianuale şi perene .dimineaţa sau seara în zile însorite .Plantarea răsadului în câmp .Tulipa .anuale 30-40/m2 .II .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat. .plante de mozaic .toamna . plantat .I -1-2 frunze/4-5 cm .mai .septembrie-octombrie . . drajoni • Plantat organe subterane .aprilie-mai .Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi. Înfiinţarea culturii în câmp • Semănat direct în câmp .semănat bianuale .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .plantat bianuale .pentru semănat şi după semănat .plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp .se udă înainte şi după plantare .marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând. repicat.2 etape .pentru repicat .se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi • Plantarea răsadului obţinut în sere sau răsadniţe .pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol . begonia). tuberoze.se evită ruperea rădăcinii . dalii . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.plantat perene bulboase rustice .straturi sau brazde .rizomi . .iunie-iulie .gladiole.primăvara .sfârşit mai-iunie .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis. marcote.perene 1-10/m2 .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .Modelarea şi marcarea terenului .mozaic 150-200/m2 .bulbi .Completarea golurilor • Plantat butaşi înrădăcinaţi.rădăcini tuberizate Epoca .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură .. răsad .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.tuberobulbi .Tasarea .Rărit .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine .martie-aprilie . Campanula).

cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .2.modelat .protejează pământul de uscăciune .semănat la ghivece: Asparagus .amestecarea componentelor .marcat Înfiinţarea culturilor la solul serei .plantat răsad .ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .plantat porţiuni din tufe divizate .Plivit .săpat .spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) Laborator nr. Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .semănat direct .la răsaduri .1.Mulcit .distrugerea buruienilor .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .cernerea componentelor .plantat rizomi Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .accesul aerului la rădăcini . Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .după răsărire . 10 Lucrări cu caracter general şi special aplicate la culturile floricole 10.înlăturarea buruienilor .ghivece cu înălţime şi diametru superior.se evită distrugerea balotului de rădăcini .greblat .drenaj corespunzător .plantat butaşi înrădăcinaţi .în perioada de vegetaţie . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .9.tasat .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .împiedică formarea crustei .plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .

plante erbacee şi arbustive .. Lupinus .Tutorat. Rudbeckia .posibilitate de refacere .material: tije de lemn.stropitoarea.dimineaţa şi seara.împiedică tasarea . reziduuri) .Tăierile: tuns.dirijarea raţională a plantelor .obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum . palisat .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .primăvara înainte de a porni în vegetaţie .specie. cercuri metalice.îngrăşăminte organice şi chimice .Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor .să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi.Curăţarea de flori şi frunze trecute .toamna după intrarea în repaus . moment apariţie flori .spaţii de semănat (răsadniţe) .scop . vigoare. soi în funcţie de: .Dezinfectare .îngrăşământ . furtunul.6-10 ani .cantitatea şi frecvenţa . dar să pună în valoare plantele .calitatea apei (fără duritate. sfori .plante perene . copilit.Transplantarea . grilaje de lemn.dirijarea înfloritului .schimbarea locului de cultură . bobocit . biologice .se aplică la .Fertilizare .sezon . metalice. etc.seminţe . grădini. aspersiune .nu mai au spaţiu suficient de nutriţie .specific plantă. ciupit.la specii cu creştere rapidă: Phlox . mai rar şi în cantitate mai mare .cauze .tip cultură.la specii cu creştere lentă: Paeonia . specie.chimice.moment .susţinerea plantelor volubile .prelungeşte înflorirea Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp .împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia.2-3 ani . .starea de vegetaţie .motive fitosanitare .tip de sol.interval .economie de apă .Măsuri de combatere .nu suportă: Papaver. perioadă de vegetaţie .agrofitotehnice .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi .scop . exces săruri.efect estetic .Udat .

plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze. ierbacei .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .se repetă de 2-3 ori .specii: Chrysanthemum.înlăturarea vârfului de creştere. la începutul vegetaţiei Copilit .scurtarea lăstarilor tineri. Protejarea plantelor contra brumelor .cantitatea şi frecvenţa .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum.deasupra a 3-6 frunze .obţinerea de flori mai mari . arabescuri .specii .scop .moment . Polenizare Tratamente cu retardanţi 10.clopot de hârtie.calitatea . când numărul lor este suficient (Coleus) . Dahlia.menţinerea unei talii reduse . etc.obţinerea unor frunze mai mari.scop .se usucă rapid . borcan. Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici . .specie şi faza de dezvoltare .primăvara. Ciupit .specii: Dianthus chabaud.se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari . folie de polietilenă.când au consistenţă erbacee şi se rup uşor .cantitate mică . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat . Iresine.2.se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul . etc.obţinerea de tufe: Coleus. tocuri de răsadniţă Protejarea de ger .individual sau colectiv .Tuns . Cineraria. Paeonia.moment .se aplică la: Alternanthera. pentru ramificare şi obţinere de tufe . Iresine. Pelargonium .scop . etc.mai importante decât în câmp .scop . Dianthus. la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format .la plante de mozaic şi de bordură. Chrysanthemum.se execută la 10-15 zile. pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor.moment .planta să aibă timp să formeze boboci floriferi .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .se scurge uşor prin drenaj .bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi .

ghivece .temperatura aerului .material săditor Curăţarea (igienizarea) . repicat.substrat . tăieri . grad redus de duritate.biologice .se şterg frunzele de praf .seara .calitatea solului sau substratului .în plină vegetaţie.condiţii optime pentru procesele fiziologice . etc.frunzele uscate.nu se pulverizează .florile . temperatura mediului .Fusarioza. împotriva acţiunii directe a soarelui .utilaj .aspersoare fine.administrarea fazială a îngrăşămintelor.diferenţiat pe anotimp .perioada . etc.faze .agrotehnice . mana. stropitori cu sită fină Fertilizarea .dimineaţa şi către prânz .dimineaţa . pierderi mari) .ghivecele pe exterior .Măsuri . Boli .o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen. Tetranychus.frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) .(se pătează) . rugina. .sol . vara pentru protecţie.Trialeurodes. Trips. trips) .apă curată. în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători . florile trecute .după semănat.higroscopicitatea aerului ..chimice . plantat.prelungeşte înflorirea Se curăţă: .efect estetic .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.Dezinfectare .stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor .stratul de la suprafaţă Umbrirea .

cretizare Aerisirea Scop .îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact.metode: .scop .tip . plante cu sistem radicular fin. bobocit.ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare. Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea . chiar spălarea rădăcinilor . copilit.obţinere de tije florifere drepte .să se asigure aer.speciile care au nevoie de lumină intensă. Dianthus. se fac ochiuri..înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea . pentru colorarea frunzelor: Caladium. plase. dafin.plantele perene la care sistemul radicular este bolnav . Jasminium . lumină . la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop . palmieri.nu este necesară .scăderea temperaturii . se repetă de 5-6 ori .o singură tulpină: Dianthus . evantai Fuchsia) .asigurat loc de udat .înlăturarea completă a pământului. Palisarea.la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial .pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .aport de substanţe nutritive . azalee.asigurat drenaj .sârme.acidifierea substratului de cultură prin udări repetate . orhidee. tutorarea .tulpini lungi şi flexibile: Hoya.trecerea plantelor pe măsură ce cresc. bolnave Scop . Codiaeum .la plantele cu rădăcini cărnoase.pentru plante suculente şi cactuşi .furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie . tăieri în verde Ciupit .jaluzele .Camellia. Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit.necesară . Philodendron. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial . Alstroemeria .înlăturarea porţiunii putrezite.substrat din ce în ce mai bogat .înmulţire exagerată Nu se aplică .să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală .să se pună în valoare tijele florale: Begonia.ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit .cercuri de sârmă Tutorare .

2-1. pentru 3 rânduri de flori = 1. de o parte şi de alta a aleilor sau de-a lungul clădirilor.reducerea taliei: Hypoestes . în general plană şi de formă geometrică regulată (pătrat. cu port pitic. Se mai plantează şi cu plante anuale. Lucrările privind executarea amenajărilor constau în pregătirea terenului. Înainte de a face împărţirea lotului se execută lucrări de curăţire şi nivelare a terenului. dreptunghiulare. vară şi toamnă.5m. un parter. În faţa plantaţiilor de arbori mari se plantează grupuri de . în faţa unei statui sau a unui monument. cu plante cu înflorire de primăvară. triunghi) aranjată în faţa clădirilor. Plantele care alcătuiesc arabescurile sunt cu port mic. Plantaţiile în grup şi solitare – sunt plantaţiile făcute mai mult cu plante cu creştere înaltă sau cu plante florifere. simplitate şi lipsa încărcării. 11 Forme decorative floricole în parcuri şi grădini Amenajările decorative din parcuri şi grădini trebuie să satisfacă nevoia de frumos a trecătorilor. Formele decorative cele mai des folosite în parcuri şi grădini sunt: Parterul – este o suprafaţă de teren.de curăţire: Rosa . Mahonia etc. dându-le acestora un aspect curat şi îngrijit. pătrate. cele din urmă fiind cele mai frumoase. bienale sau perene. Din loc în loc se fac întreruperi care se completează cu gazon. un rond sau un rabat. Pentru 2 rânduri de flori. Rondurile – pot fi rotunde. al căror contur se aseamănă cu frunze. ghirlande. pe anotimpuri. Arabescurile – sunt ronduri cu figuri. în jurul plantelor de pe ronduri şi rabate. acolo unde există posibilităţi. Bordurile – reprezintă ramele care mărginesc un gazon. glori. în orice compoziţie de amenajare fiind necesar ca părţile şi întregul să se caracterize prin proporţionalitate. cu înflorire de primăvară. în combinaţii de culori. Ca şi rondurile. rabatele se plantează cu specii diferite sau cu o singură specie de plante anuale. De obicei rondurile din apropierea aleilor sunt plate iar cele mai depărtate sunt bombate. Se pot planta cu o singură specie sau cu specii diferite. întocmirea unui plan de amplasare. dreptunghi. cu convexitatea dependentă de mărimea lor şi de distanţa faţă de alee. . Odată cu lucrările de nivelare se execută şi lucrări de instalare a reţelei de apă. aşezate pe fondul verde al unui parter. construirea împrejmuirilor şi a aleilor. de vară sau de toamnă. cu frunze colorate ori flori vii.de formare a tufei: Aucuba Laborator nr. teraselor sau gardurilor. bienale sau vivace. Bordurile se fac din arbuşti şi tufe cu creştere joasă. bienale sau perene. Ele pot fi la nivel cu suprafaţa pământului sau bombate. lăţimea este de 1m. în formă de stea şi se plantează cu flori anuale. pentru 4 rânduri de flori este 2m. Rabatele – sunt straturi înguste şi lungi. Lăţimea rabatelor depinde de mărimea grădinii sau a parcurilor. romb. ovale. având suprafaţa până la 1 ha. care se pot tunde în diverse forme.Bobocit .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae.o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile Tratamente cu substanţe retardante . cum este Buxusul.

decorând plăcut dacă sunt aşezate în apropierea locurilor circulate (Salvia. Dahlia. frunze ori portul lor (Amaranthus. Solidago. Dahlia. palmierii. Pete de culoare. anuale ori perene. Althaea. . Myosotis. Viola. liliac şi alte plante ierboase. cu flori viu colorate pot fi plantate izolat. Ageratum. Nicotiana). Peonia. aşezate aproape de cărări. Althaea. prin frunze sau prin port (Rudbeekia. trandafiri rezistenţi la ger. ricinul. plante anuale şi perene de talie înaltă. Agavele.arbuşti floriferi. Yucca şi alte specii exotice cu mare efect decorativ). Solidago. benzi şi covoare – plantele ierboase. Tagetes. perene. Peonia). dintre cele decorative prin flori. Peonia etc). care decorează prin flori. Plante solitare – se folosesc în grădini înierbate. Se ţine seama ca în plantaţiile în grup să existe plante înflorite tot timpul anului şi cu contraste de culori. precum şi plante anuale florifere cu creştere înaltă (Canna.

Arabesc Parter şi ronduri .

Plantaţii în grup Rabate şi ronduri .

Borduri Grădini japoneze .

Plantaţii în grup. covor de gazon .

Planul unui aranjament decorativ de curte interioară .

2-3 săptămâni:Strelitzia . .obturării vaselor de către microorganisme. Substratul energetic .intensitatea absorbţiei apei este redusă.externi – temperatura mediului .1 zi: Papaver .factorii de mediu. .principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: . 2. • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: .Laborator nr.1 lună: Orhidee .momentul recoltării .apa .deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare .scurtează durata . polifenoli).substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii. 12 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1.factori – interni .substanţe secretate de tulpini florifere (latex.1 săptămână: Tulipa .concentraţia redusă a componentelor osmotice.deficitară datorită: .interni . Soiul şi specia . Bo. .intensitatea luminii. etc.grad de deschidere a stomatelor. .3-4 zile: Campanula . substratul energetic 1.integritatea ţesutului .1 oră: Hibiscus 2.lumina . .bule de aer. Ca .se diminuează cu vârsta.externi . . 12. apa 2.prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale . .temperatura prea ridicată . Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate: . Apa. etc. durată mică .carenţa de K.în regim de irigare.prezenţa şi numărul frunzelor.1.1-2 săptămâni: Gladiolus . • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: . numărul lor. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1.fertilizarea .starea de sănătate .specie .

caracteristici fizice .40 . Rosa.apei .200C (în apartamente) .cantitate mare de apă .cerinţe beneficiari .pentru realizarea turgescenţei • • • .sulfat de Al .specie .1-2 flori deschise .rezerva de glucide .temperaturi scăzute .distilată sau fiartă .secţionarea perfectă a tulpinilor .destinaţie.caracteristici fitofarmaceutice . la maxim 2 ore de la recoltare 4.moment al zilei .10 . Condiţionarea.moment al înfloririi .apropiată cu a mediului de păstrare .7 .pentru înlăturarea latexului .bactericid .în apartamente.dimineaţa .reduce pH şi stabilizează antociani .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării . prerăcirea.unele săruri au efect pozitiv . Freesia.Sortarea .80C: Strelitzia . vara. calibrare .350C .perioada din an . Dianthus.caracteristici senzorice (prospeţime. Calitatea apei .+ 20C: Gerbera.UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .Condiţionare: sortare. etc) . Tulipa .prerăcirea.vara .400C .azotat de Ag 12.120C: Anthurium .caldă . Factorii mediului de păstrare Temperatura : . distanţe .mediului de păstrare -18 .seara .înflorire completă .conţinut redus de săruri .• 3.scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .boboc .2.de păstrare . deci prelungeşte păstrarea.95 % .00C .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl .60% Lumina favorizează sinteza glucidelor.4 .50C : Dahlia . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării . ambalarea şi transportul florilor • .

vată. Gladiole 2. benzoic .în tunele speciale sau mijloace de transport Ambalare . .Numărarea.50.fortificarea florilor . buchete sau flori învelite individual.80.10. .se evită lovirea şi trântirea ambalajului .100.păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.evitarea căderii florilor: Orhidee.inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic . tratamente cu soluţii diluate .glucide (glucoză şi fructoză) . . apoi pungi Transport .substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină . etc.acizi organici: citric.distanţe mici 12. Lathyrus. tiosulfat de Ag .vată umedă la baza tulpinilor florale.durează 8 până la 60 minute .impulsionarea bobocilor .avion .inhibitori: CCC 3.. indolil acetic.de acid naftil acetic.săruri minerale: săruri de Ag.vase curate. Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate .împrospătarea bazei tijei.60. Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare .înlăturarea latexului: Euphorbia.menţinerea calităţii în timpul transportului .20. legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor • Prerăcire .flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate . Cu .0.regulatori de creştere: citochinine .ambalaje căptuşite. . hârtie.40.buchetele se aşează strâns în ambalaj . Antirrhinum.temperatură constantă între 40C şi 100C-120C .120 . cornete de plastic .mijloace autofrigorifice . • • .caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) .scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .Calibrarea .schimbarea zilnică a apei. Al. Folosirea soluţiilor conservante în vederea: .evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera.5.izoterme .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară.

Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei. 3 zile (Anthurium) .• • 4.4 săptămâni (Lilium) .de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie. Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) Păstrarea în AC (atmosferă controlată) . la temperatura de 10C.de lungă durată. Păstrarea la temperaturi scăzute Păstrarea la frig . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni. când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful