P. 1
latex_prin_exemple

latex_prin_exemple

|Views: 1,589|Likes:
Published by Cristina_1974

More info:

Published by: Cristina_1974 on Apr 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • Sec,tiunile ,si textul obi,snuit
  • 3.3 Aliniate ˆın textul obi,snuit
  • 3.4 Indica,tii pentru culegerea textului general
  • 3.4.4 Puncte de suspensie
  • 3.4.7 Literele cu semne diacritice
  • 3.5 Notele de subsol
  • 3.6 Schimbarea fonturilor
  • 3.7 Trecerea la rˆand nou
  • 4.1 Alinierea textului
  • 4.3 Listele ˆın LA
  • 4.4 Contextul verbatim
  • 4.5 Scrierea bibliografiei
  • Formulele matematice
  • 5.1 Contexte matematice
  • 5.2 Alinierea ecua,tiilor
  • 5.4 Spa,tiile ˆın modul matematic
  • 5.5 Schimbarea fonturilor ˆın modul matematic
  • 5.6 Indicii superiori ,si inferiori
  • 5.7 Radicalii
  • 5.9 Simboluri matematice
  • 5.10 Accentele ˆın contextul matematic
  • 5.11 Derivate
  • 5.12 Elemente etajate
  • 5.13 Contextul array
  • 5.14 Marcarea ecua,tiilor ,si referirea lor
  • 5.15 Grupe de ecua,tii
  • 5.16 Numerotarea teoremelor
  • Unit˘a,ti de m˘asur˘a, cutii ,si
  • 6.1 Unit˘a,tile de m˘asur˘a ˆın TEX
  • Tabelul 6.1. Unit˘at¸ile de m˘asur˘a TEX scalabile
  • 6.2 Elemente de lipire ,si de umplere
  • 6.3 Spa,tierea
  • 6.4 Cutiile (boxurile) ˆın TEX
  • 6.5 Cutii de un singur rˆand
  • 6.6 Cutii cu paragrafe
  • 6.6.1 Instruc,tiunea \parbox
  • 6.6.2 Contextul minipage
  • 6.7 Rigle
  • 6.8 Ridicarea ,si coborˆarea textului ˆın rˆand
  • Figuri ,si desene
  • 7.1 Figura ,si denumirea ei
  • 7.2 Desenarea cu mijloace LA
  • 7.2.1 Contextul picture pentru desene
  • 7.2.2 Instruc,tiunea \put
  • 7.2.3 Obiecte grafice
  • 7.2.4 Instruc,tiunea \multiput
  • 7.3 TEXcad
  • 7.4 Importul desenelor
  • 7.5 Grafica PostScript
  • 7.5.1 Importul unui fi,sier PostScript
  • 7.5.3 Marcarea actualiz˘arilor ˆın text
  • 7.5.4 Fonturile PostScript
  • 8.1 Contextul tabbing (de tabulare)
  • Tabelul 8.1. Instruct¸iunile specifice contextului tabbing
  • 8.2 Contextul table (tabel)
  • 8.3 Con,tinutul tabelului
  • 8.3.1 Contextul tabular ,si parametrii lui
  • 8.3.2 Rˆandurile tabelului
  • 8.3.3 Comasarea coloanelor
  • 8.3.4 Posibilit˘a,ti suplimentare
  • 10.1 Schimbarea formatului paginii
  • 10.2 Pagina de titlu
  • 10.3 Saltul la rˆand nou ,si pagin˘a nou˘a
  • 10.4 Listele
  • 10.4.1 Contextul list
  • 10.4.2 Contextul trivlist
  • 10.6 Cˆateva noi exemple ˆın contextul matema-
  • 10.6.1 Limitele integralei
  • 10.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose
  • 10.6.3 Folosirea instruc,tiunii \phantom
  • LATEX-ul ,si limbile naturale
  • A.1 Note generale
  • A.2 Semnele diacritice ,si macrourile corespun-
  • A.3 Macropachetul romania
  • A.3.1 Op,tiunea romstyle
  • A.3.2 Formatarea scurt˘a a literelor romˆane,sti
  • A.3.3 Ob,tinerea caracterelor specifice limbii romˆane
  • A.3.4 Exemplu
  • A.3.5 Variante ortografice
  • Tabelul B.2. Codific˘arile cele mai frecvente ale fonturilor
  • Tabelul B.3. Familii de fonturi “Computer modern”
  • Tabelul B.7. Relat¸ii ˆıntre unele unit¸˘at¸i TEX
  • C.1 Simboluri matematice LA
  • C.2 Simbolurile AMS
  • Figura E.1. O figur˘a cu text incorporat
  • Ob,tinerea sistemului LATEX
  • F.1 CTAN ,si SimTel
  • F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆın re,tea
  • F.4 Lista directoarelor din servere
  • F.5 Programe ,si pachete suplimentare
  • G.1 Preg˘atirea pentru instalarea emTEX-ului
  • G.2 Instalarea componentelor emTEX
  • G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi
  • Bibliografie
  • Index

Alexandru Colesnicov Ludmila Malahova

Institutul de Matematic˘a, Academia de
,
Stiin
,
te a Republicii Moldova,
Chi
,
sin˘au
Neculai Curteanu Gabriel Holban
Institutul de Informatic˘a Teoretic˘a, Academia Romˆan˘a, Filiala Ia
,
si
L
A
T
E
X PRIN EXEMPLE
Prezentul manual a fost tehnoredactat de c˘atre autori ˆın sistemul L
A
T
E
X2
ε
.
Prin aceasta oferim potent ¸ialilor s˘ai utilizatori o imagine concret˘a asupra di-
versit˘at ¸ii documentelor ¸si a calit˘at ¸ii de tip˘arire ce pot fi obt ¸inute cu L
A
T
E
X.
Cuvˆant ˆınainte
T
E
X
1
este un sistem de preg˘atire a textelor pentru tip˘arire, utilizˆand
calculatorul. El a fost creat de cunoscutul matematician
,
si informatician
american Donald Knuth ˆın anul 1977. L
A
T
E
X este o variant˘a a T
E
X-ului,
elaborat˘a de Leslie Lamport.
Cuvˆantul T
E
X se cite
,
ste “teh”. D. Knuth s-a inspirat din prescurta-
rea τεχ a cuvˆantului grec din care deriv˘a cuvintele “tehnic˘a”, “tehnolo-
gie” etc.
Avantajele T
E
X-ului. Dac˘a ˆıl compar˘am cu alte editoare binecunos-
cute cum sunt WordPerfect
2
sau Word
3
, T
E
X-ul vine cu urm˘atoarele
argumente majore: performan
,
te
,
si facilit˘a
,
ti tehnice similare (uneori su-
perioare); distribu
,
tie gratuit˘a (“public domain”); portabilitate
,
si compa-
tibilitate deplin˘a (sistemul se bazeaz˘a pe codul ASCII); circula
,
tia liber˘a
pe re
,
teaua InterNet(fiind singurul editor important ˆın aceast˘a situa
,
tie
privilegiat˘a); dezvoltarea rapid˘a pentru domenii de aplicare foarte di-
verse (de la matematic˘a
,
si chimie pˆan˘a la
,
sah
,
si muzic˘a), cˆat
,
si pentru
majoritatea limbilor de circula
,
tie interna
,
tioanl˘a; ˆın fine, existen
,
ta mul-
tor grupuri
,
si cluburi de suport na
,
tional
,
si interna
,
tional.
T
E
X-ul este utilizat cu prec˘adere ˆın editarea documentelor din dome-
niul
,
stiin
,
tific: matematic˘a, informatic˘a, fizic˘a, chimie etc., fiind solicitat
la prezentarea articolelor pentru reviste
,
si conferin
,
te
,
stiin
,
tifice. AMS
(Societatea American˘a de Matematic˘a)
,
si multe edituri cer prezentarea
1
T
E
X este marca ˆınregistrat˘ a de American Mathematical Society.
2
WordPerfect este marca ˆınregistrat˘ a de WordPerfect Corporation.
3
Word este marca ˆınregistrat˘ a de Microsoft Corporation.
4 Cuvˆant ˆınainte
manuscriselor ˆın T
E
X. Aceasta nu ˆınseamn˘a c˘a T
E
X-ul este sau poate fi
utilizat exclusiv pentru texte
,
stiin
,
tifice.
Un aspect caracteristic sistemelor T
E
X este reprezentat de flexibili-
tatea
,
si adaptabilitatea lor deosebite. Pe solu
,
tiile standard ale sistemu-
lui, orice utilizator ˆı
,
si poate construi propriul lui mediu de editare.
Portabilitatea oferit˘a de T
E
X
,
si variantele sale este foarte mare:
acela
,
si fi
,
sier-surs˘a poate fi prelucrat pe orice tip de calculator
,
si tip˘arit
pe orice imprimant˘a, cu rezultate identice. Chiar
,
si pe o imprimant˘a
matricial˘a, calitatea tiparului este comparabil˘a cu cea tipografic˘a.
Versiunea L
A
T
E
X a devenit din ce ˆın ce mai popular˘a datorit˘a fa-
cilit˘a
,
tilor oferite la editare: L
A
T
E
X lucreaz˘a ca o construc
,
tie deasupra
limbajului T
E
X, mo
,
stenind toate posibilit˘a
,
tile T
E
X-ului, dar fiind mai
concis, mai general, mai u
,
sor de manevrat
,
si dezvoltat.
Dificult˘a
,
ti specifice T
E
X-ului. T
E
X-ul este un sistem complex care
lucreaz˘a ca un compilator.
ˆ
In timpul culegerii textului surs˘a T
E
X, nu se
vizualizeaz˘a rezultatul final. Utilizatorul poate ˆıns˘a oricˆand s˘a ias˘a din
textul surs˘a
,
si s˘a controleze forma ob
,
tinut˘a pentru imprimare. Avan-
tajul oferit de existen
,
ta acestor dou˘a etape distincte este c˘a ne putem
concentra asupra con
,
tinutului
,
si a organiz˘arii logice a documentului.
Instruc
,
tiunile de baz˘a din T
E
X sunt re
,
tinute destul de repede ˆın
procesul lucrului, dar documenta
,
tia este absolut necesar˘a. Exist˘a multe
c˘ar
,
ti
,
si documente electronice consacrate descrierii diverselor aspecte din
T
E
X
,
si L
A
T
E
X.
Sistemul ocup˘a relativ mult spa
,
tiu pe discul hard al IBM PC
4
. Pentru
versiunea de baz˘a este necesar un spa
,
tiu de circa 18 Mb de memorie.
De
,
si T
E
X posed˘a biblioteci de fonturi foarte bogate, dezvoltarea pro-
priilor fonturi este posibil˘a pentru utilizatorii avansa
,
ti.
Aceste aparente neajunsuri sunt ˆıns˘a puternic balansate de marile
avantaje ale utiliz˘arii sistemelor T
E
X
,
si L
A
T
E
X.
Con
,
tinutul manualului. Structura prezentului manual corespunde
scenariului dup˘a care un utilizator editeaz˘a cu ajutorul L
A
T
E
X-ului un
4
IBM PC este marca ˆınregistrat˘ a de International Business Machines, Incorporat-
ed.
Cuvˆant ˆınainte 5
document. Este descris ˆıntregul ciclu de la culegerea textului surs˘a pˆan˘a
la ob
,
tinerea rezultatului final tip˘arit. Toate instruc
,
tiunile L
A
T
E
X sau
T
E
X importante sunt prezentate concis
,
si exemplificate imediat sau ˆın
anexe substan
,
tiale (ob
,
tinerea
,
si instalarea sistemului sunt prezentate ˆın
anexele F
,
si G).
Ideea de baz˘a este ca utilizatorul s˘a ˆıncarce L
A
T
E
X-ul direct pe calcu-
lator (cu atˆat mai mult cu cˆat editorul este u
,
sor de procurat)
,
si s˘a expe-
rimenteze singur, utilizˆand pas cu pas posibilit˘a
,
tile descrise ˆın manual.
Aceasta va ajuta la asimilarea mai rapid˘a
,
si mai profund˘a a sistemului.
Un al doilea aspect major al c˘ar
,
tii de fa
,
t˘a este utilizarea ei ca manual
de referin
,
t˘a pentru L
A
T
E
X
,
si componentele sale.
,
Si din acest motiv,
toate exemplele din capitole, plus multe informa
,
tii suplimentare au fost
concentrate
,
si ˆın anexe.
Cui se adreseaz˘a manualul. Manualul se adreseaz˘a unui public
foarte larg: de la matematicieni
,
si fizicieni, economi
,
sti
,
si ingineri,
lingvi
,
sti
,
si traduc˘atori de limbi str˘aine, elevi, studen
,
ti
,
si profesori, tu-
turor celor care doresc s˘aˆınve
,
te temeinic editarea documentelor cu calcu-
latorul, folosind un editor foarte puternic
,
si care, ˆın plus, se distribuie ˆın
mod gratuit (un element de loc neglijabil ˆın perspectiva foarte apropiat˘a
a adopt˘arii,
,
si ˆın
,
tara noastr˘a, a legisla
,
tiei privind drepturile de autor).
Precizare. Trebuie s˘a specific˘am de laˆınceput c˘a vom discuta, ˆın prin-
cipal, versiunea L
A
T
E
X
,
si realizarea ei pentru IBM PC numit˘a emT
E
X,
ambele datate dup˘a 14 august 1995.
Pe 3 iunie 1994 versiunea precedent˘a a L
A
T
E
X-ului (nr. 2.09) a fost
ˆınlocuit˘a oficial de versiunea nou˘a L
A
T
E
X2
ε
. Cˆand vorbim despre L
A
T
E
X
avem deci ˆın vedere L
A
T
E
X2
ε
. Versiunea veche trebuie men
,
tionat˘a ex-
plicit ca L
A
T
E
X 2.09. emT
E
X-ul, de asemenea, a fost ˆınlocuit de o versi-
une nou˘a, ap˘arut˘a la mijlocul lunii iulie 1995,
,
si la care ne vom referi ˆın
continuare.
Deci, prezent˘am ˆın cartea noastr˘a cele mai noi versiuni de L
A
T
E
X
,
si
emT
E
X.
Cuprinsul
Lista tabelelor 12
Lista figurilor 13
1 Principii generale 14
1.1 Variante de T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.2 Succesiunea opera
,
tiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.3 Un text de prob˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.4 Aspectul general al instruc
,
tiunilor L
A
T
E
X . . . . . . . . . . 17
1.5 Structura general˘a unui document L
A
T
E
X . . . . . . . . . . 20
1.5.1 Editarea unui articol
,
stiin
,
tific . . . . . . . . . . . . 20
1.5.2 Instruc
,
tiunea \documentclass
,
si pache te de mac-
rodefini
,
tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.5.3 Preambulul documentului . . . . . . . . . . . . . . 22
1.5.4 Corpul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.6 Asamblarea documentelor din fi
,
siere separate . . . . . . . 24
2 Corpul documentului 25
2.1 Structura corpului documentului . . . . . . . . . . . . . . 25
2.2 Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.3 Rezumatul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.4 Textul principal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.5 Anexele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.6 Bibliografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.7 Un model de articol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cuprinsul 7
3 Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit 29
3.1 Instruc
,
tiuni de sec
,
tionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.2 Text obi
,
snuit, entit˘a
,
ti grafice
,
si contexte . . . . . . . . . . 32
3.3 Aliniate ˆın textul obi
,
snuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.4 Indica
,
tii pentru culegerea textului general . . . . . . . . . 33
3.4.1 Spa
,
tiile
,
si avansarea rˆandurilor . . . . . . . . . . . 33
3.4.2 Ghilimelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.4.3 Cratime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.4.4 Puncte de suspensie . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.4.5 Simboluri L
A
T
E
X rezervate . . . . . . . . . . . . . . 36
3.4.6 Utiliz˘ari
,
si dimensiuni speciale ale spa
,
tiului . . . . 36
3.4.7 Literele cu semne diacritice . . . . . . . . . . . . . 38
3.5 Notele de subsol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.6 Schimbarea fonturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.7 Trecerea la rˆand nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4 Contexte de tip nematematic 45
4.1 Alinierea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
4.2 Contextele quote, quotation
,
si verse . . . . . . . . . . . 47
4.3 Listele ˆın L
A
T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4.4 Contextul verbatim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4.5 Scrierea bibliografiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
5 Formulele matematice 54
5.1 Contexte matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
5.2 Alinierea ecua
,
tiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.3 Deosebiri ˆın culegerea ecua
,
tiilor . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.4 Spa
,
tiile ˆın modul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.5 Schimbarea fonturilor ˆın modul matematic . . . . . . . . . 58
5.6 Indicii superiori
,
si inferiori . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.7 Radicalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.8 Frac
,
tiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.9 Simboluri matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.10 Accentele ˆın contextul matematic . . . . . . . . . . . . . . 67
5.11 Derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5.12 Elemente etajate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8 Cuprinsul
5.13 Contextul array . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
5.14 Marcarea ecua
,
tiilor
,
si referirea lor . . . . . . . . . . . . . 72
5.15 Grupe de ecua
,
tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.16 Numerotarea teoremelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
6 Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si rigle 75
6.1 Unit˘a
,
tile de m˘asur˘a ˆın T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
6.2 Elemente de lipire
,
si de umplere . . . . . . . . . . . . . . 77
6.3 Spa
,
tierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
6.4 Cutiile (boxurile) ˆın T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.5 Cutii de un singur rˆand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.6 Cutii cu paragrafe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
6.6.1 Instruc
,
tiunea \parbox . . . . . . . . . . . . . . . . 80
6.6.2 Contextul minipage . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
6.7 Rigle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
6.8 Ridicarea
,
si coborˆarea textului ˆın rˆand . . . . . . . . . . . 83
7 Figuri
,
si desene 84
7.1 Figura
,
si denumirea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
7.2 Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . 86
7.2.1 Contextul picture pentru desene . . . . . . . . . . 86
7.2.2 Instruc
,
tiunea \put . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.3 Obiecte grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.4 Instruc
,
tiunea \multiput . . . . . . . . . . . . . . . 95
7.3 T
E
Xcad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
7.4 Importul desenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
7.5 Grafica PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
7.5.1 Importul unui fi
,
sier PostScript
5
. . . . . . . . . . . 101
7.5.2 Marcarea
,
si transformarea grafic˘a a unui fragment
de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7.5.3 Marcarea actualiz˘arilor ˆın text . . . . . . . . . . . 102
7.5.4 Fonturile PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
5
PostScript este marca ˆınregistrat˘a de Adobe Systems Incorporated.
Cuprinsul 9
8 Tabularea
,
si tabelele ˆın L
A
T
E
X 104
8.1 Contextul tabbing (de tabulare) . . . . . . . . . . . . . . 104
8.2 Contextul table (tabel) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
8.3 Con
,
tinutul tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
8.3.1 Contextul tabular
,
si parametrii lui . . . . . . . . 107
8.3.2 Rˆandurile tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
8.3.3 Comasarea coloanelor . . . . . . . . . . . . . . . . 109
8.3.4 Posibilit˘a
,
ti suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . 110
9 Procesarea textului L
A
T
E
X
,
si mesajele de eroare 113
10 Exemple de tehnici avansate 117
10.1 Schimbarea formatului paginii . . . . . . . . . . . . . . . . 117
10.2 Pagina de titlu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
10.3 Saltul la rˆand nou
,
si pagin˘a nou˘a . . . . . . . . . . . . . . 119
10.4 Listele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
10.4.1 Contextul list . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
10.4.2 Contextul trivlist . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
10.5 Definirea macroinstruc
,
tiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . 121
10.6 Cˆateva noi exemple ˆın contextul matematic . . . . . . . . 122
10.6.1 Limitele integralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
10.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose . . . . . . . . . 123
10.6.3 Folosirea instruc
,
tiunii \phantom . . . . . . . . . . 124
ANEXE
A L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale 126
A.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
A.2 Semnele diacritice
,
si macrourile corespunz˘atoare . . . . . 128
A.3 Macropachetul romania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
A.3.1 Op
,
tiunea romstyle . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
A.3.2 Formatarea scurt˘a a literelor romˆane
,
sti . . . . . . 133
A.3.3 Ob
,
tinerea caracterelor specifice limbii romˆane . . . 134
A.3.4 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
A.3.5 Variante ortografice . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
10 Cuprinsul
B Caracteristicile fonturilor ˆın NFSS2 137
C Lista simbolurilor matematice 141
C.1 Simboluri matematice L
A
T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
C.2 Simbolurile AMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
D Exemple de culegere a formulelor matematice 149
E Exemple de editare a textului obi
,
snuit 163
F Ob
,
tinerea sistemului L
A
T
E
X 189
F.1 CTAN
,
si SimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
F.2 Configura
,
tia L
A
T
E
X minimal˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 191
F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆın re
,
tea . . . . . . . . 192
F.4 Lista directoarelor din servere . . . . . . . . . . . . . . . . 193
F.5 Programe
,
si pachete suplimentare . . . . . . . . . . . . . . 194
G Instalarea
,
si componentele sistemului emT
E
X 196
G.1 Preg˘atirea pentru instalarea emT
E
X-ului . . . . . . . . . . 196
G.2 Instalarea componentelor emT
E
X . . . . . . . . . . . . . . 199
G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi . . . . . . . . . . . . . . 202
Bibliografie 205
Index 207
Lista tabelelor
3.1 Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . . . . . . . 41
3.2 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 42
5.1 Spat ¸iile matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
5.2 Alfabete matematice ˆın L
A
T
E
X2
ε
. . . . . . . . . . . . . . 59
5.3 Accente matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
6.1 Unit˘at ¸ile de m˘asur˘a T
E
X scalabile . . . . . . . . . . . . . 76
8.1 Instruct ¸iunile specifice contextului tabbing . . . . . . . . 105
8.2 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
8.3 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 111
A.1 Accente T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
A.2 Reprezentarea literelor romˆane¸sti cu diacritice prin mij-
loacele standard ale T
E
X-ului . . . . . . . . . . . . . . . . 128
B.1 Alfabete matematice ˆın L
A
T
E
X2
ε
. . . . . . . . . . . . . . 137
B.2 Codific˘arile cele mai frecvente ale fonturilor . . . . . . . . 138
B.3 Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . . . . . . . 138
B.4 Seriile cele mai frecvente de fonturi . . . . . . . . . . . . . 138
B.5 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 139
B.6 Schimbarea fonturilor ˆın L
A
T
E
X 2.09 . . . . . . . . . . . . . 139
B.7 Relat ¸ii ˆıntre unele unit ¸˘at ¸i T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . 140
E.1 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
E.2 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 185
12 Lista tabelelor
F.1 Serverele centrale ale ret ¸elei CTAN . . . . . . . . . . . . . . 190
F.2 Servere pentru A
M
S-T
E
X
6
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
F.3 Servere SimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
F.4 Programele MS-DOS
7
pentru lucrul ˆın ret ¸ea . . . . . . . . 193
G.1 Scal˘arile standard T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
6
/
´
S-T
E
X este marca ˆınregistrat˘ a de American Mathematical Society.
7
MS-DOS este marca ˆınregistrat˘ a de Microsoft Corporation.
Lista figurilor
5.1 Dimensiunile simbolului ˆın T
E
X . . . . . . . . . . . . . . . 65
7.1 O figur˘a cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
E.1 O figur˘a cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Capitolul 1
Principii generale
1.1 Variante de T
E
X
Autorul T
E
X-ului, Donald Knuth, a creat a
,
sa-numitul T
E
X simplu
(“plain T
E
X”). T
E
X-ul simplu este descris ˆın cartea [5].
Societatea American˘a de Matematic˘a (AMS) consider˘a T
E
X-ul ca
fiind un instrument oficial de preg˘atire
,
si prezentare a manuscriselor.
Michael Spivak a extins T
E
X-ul lui D.Knuth creˆand varianta T
E
X pentru
AMS,
,
si anume A
M
S-T
E
X, descris˘a ˆın [4].
Leslie Lamport, ˆın varianta sa de T
E
X numit˘a L
A
T
E
X, nu numai c˘a a
extins setul standard de macroinstruc
,
tiuni, dar a
,
si redefinit o parte din
instruc
,
tiunile lui D.Knuth. Actuala versiune de L
A
T
E
X, numit˘a L
A
T
E
X2
ε
,
este descris˘a ˆın [1, 2]. Cartea [3] descrie versiunea L
A
T
E
X 2.09 ˆın limba
romˆan˘a.
O modificare a A
M
S-T
E
X-ului, numit˘ a A
M
S-L
A
T
E
X, este inclus˘a ˆın
L
A
T
E
X2
ε
. Pentru utilizarea A
M
S-L
A
T
E
X-ului este necesar˘a cartea [4]
precum
,
si documenta
,
tia con
,
tinut˘a ˆın pachetul A
M
S-L
A
T
E
X.
1.2 Succesiunea opera
,
tiunilor
Procesul de preg˘atire a documentelor (articolului) ˆın L
A
T
E
X este si-
milar procesului de compilare a unui program scris ˆıntr-un limbaj de
programare de nivel ˆınalt. Programul surs˘a este translatat, ob
,
tinˆındu-
1.2. Succesiunea opera
,
tiunilor 15
se un fi
,
sier de coduri obiect, care apoi se lanseaz˘a ˆın execu
,
tie (nu ˆınainte
ˆıns˘a de a se realiza editarea leg˘aturilor ˆıntre aceste obiecte).
Analog se procedeaz˘a
,
si ˆın cazul sistemului L
A
T
E
X. Se preg˘ate
,
ste
programul-surs˘a ˆın macrolimbajul de nivel ˆınalt, limbajul L
A
T
E
X.
ˆ
In
acest program textul propriu-zis este marcat utilizˆand instruc
,
tiuni pri-
mitive, macro-comenzi predefinite din formatul L
A
T
E
X, macro-comenzi
definite ˆın fi
,
sierele de stil, care se includ ˆın caz de necesitate, precum
,
si
cele definite de utilizator ˆınsu
,
si.
S˘a preciz˘am c˘a, ˆın toate variantele, se face apelul aceluia
,
si proce-
sor de T
E
X, T
E
X-ul de baz˘a. T
E
X-ul simplu, L
A
T
E
X2
ε
, L
A
T
E
X-ul 2.09,
A
M
S-T
E
X-ul etc. se deosebesc prin formate specifice. Formatul con
,
tine
macroinstruc
,
tiunile ce reprezint˘a esen
,
ta variantei respective de T
E
X, iar
textul-surs˘a trebuie cules utilizˆand instruc
,
tiunile din varianta corespun-
z˘atoare.
Procesorul T
E
X de baz˘a execut˘a circa 300 de instruc
,
tiuni primitive
ce
,
tin de formatarea textelor,
,
si “ˆın
,
telege” un macrolimbaj compus din
aceste instruc
,
tiuni. La apelul procesorului este ˆınc˘arcat
,
si fi
,
sierul de
format FMT cu macrodefini
,
tii suplimentare.
Dup˘a ce se culege textul, aplicˆand diferitelor por
,
tiuni de text
instruc
,
tiunile L
A
T
E
X, cu procesorul de T
E
X se ob
,
tine un fi
,
sier intermediar
DVI (“device independent”).
Fi
,
sierul DVI poate fi utilizat de orice dispozitiv de ie
,
sire: ecran
,
si/sau
imprimant˘a de orice tip, de asemenea, el poate fi salvat pe disc, gata
preg˘atit pentru un dispozitiv concret. Transformarea fi
,
sierului DVI ˆın
format de ie
,
sire pentru un dispozitiv concret este f˘acut˘a de anumite
programe specializate, numite drivere DVI.
Deci, ˆın general, succesiunea ac
,
tiunilor este urm˘atoarea:
1. Culegerea textului L
A
T
E
X, care se face cu ajutorul oric˘arui edi-
tor de texte ASCII. Men
,
tion˘am c˘a sistemul T
E
X nu are un editor
specializat. Extensia fi
,
sierului poate fi arbitrar˘a. De obicei, se
utilizeaz˘a TEX, de exemplu, EX001.TEX.
ˆ
In L
A
T
E
X2
ε
se ˆıntˆalnesc
,
si

,
siere cu extensiunea LTX, dar TEX este cea implicit˘a
,
si de aceea
este preferat˘a.
2. Se compileaz˘a textul prin instruc
,
tiunea latex2e EX001
,
si se
16 Capitolul 1. Principii generale
ob
,
tin mesajele de eroare care impun oprirea compil˘arii, corectarea
gre
,
selilor cu ajutorul editorului de texte
,
si, din nou, repetarea com-
pil˘arii. Acest ciclu de opera
,
tii se repet˘a, pˆan˘a cˆand nu mai apare
nici o eroare la compilarea textului. Ca rezultat se ob
,
tine fi
,
sierul
EX001.DVI.
3. Se vizualizeaz˘a fi
,
sierul EX001.DVI pe ecran prin instruc
,
tiunea
v EX001. Dac˘a aspectul rezultatului nu este satisf˘ac˘ator, corecta
,
ti

,
sierul ini
,
tial EX001.TEX (textul surs˘a)
,
si v˘a ˆıntoarce
,
ti din nou la
procesul de compilare T
E
X, respectiv vizualizare.
4. Cˆand rezultatul vizualizat pe ecran este satisf˘ac˘ator, se recomand˘a
tip˘arirea textului la imprimant˘a, c˘aci pot apare neajunsuri, iar
multe gre
,
seli se observ˘a mai bine, sau numai, la imprimare. Dup˘a
aceasta se efectueaz˘a din nou editarea, compilarea, vizualizarea
etc.
1.3 Un text de prob˘a (Un exemplu)
Dac˘a se efectueaz˘a opera
,
tiile de mai sus, culegˆand urm˘atorul fi
,
sier:
Un document mic.
1
EX001.TEX:
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
\end{document}
se ob
,
tine rezultatul de mai sus.
Exemplele date ˆın manualul de fa
,
t˘a sunt tip˘arite cu caractere mai
mici decˆat textul explicativ. Rezultatul se afl˘a ˆın stˆanga (sau mai
sus), iar textul-surs˘a, ˆın dreapta (sau mai jos). “1” reprezint˘a num˘arul
paginii.
ˆ
In exemplele urm˘atoare sunt expuse numai instruc
,
tiuni noi
,
si
rezultatele lor. Existen
,
ta secven
,
telor constante (\documentclass etc.)
este presupus˘a implicit.
1.4. Aspectul general al instruc
,
tiunilor L
A
T
E
X 17
1.4 Aspectul general al instruc
,
tiunilor L
A
T
E
X
Sintaxa general˘a a instruc
,
tiunilor pentru toate sistemele T
E
X const˘a
din bara-ˆınclinat˘a-ˆınapoi \ (backslash) dup˘a care urmeaz˘a o liter˘a sau o
succesiune de litere. De exemplu, instruc
,
tiunea \TeX realizeaz˘a eticheta
(logo) reprezentativ˘a pentru T
E
X. Spre deosebire de limbajele de progra-
mare, unde identificatorul poate con
,
tine
,
si cifre, numele instruc
,
tiunilor
T
E
X-ului sunt compuse numai din litere. Numele instruc
,
tiunii se termin˘a
cu spa
,
tiu (blank) sau cu orice caracter ASCII diferit de liter˘a. Exist˘a
instructiuni de tip \^ ˆın care dup˘a \ urmeaz˘a exact un simbol neliteral,
,
si instruc
,
tiuni definite de un singur caracter.
Instruc
,
tiunile sunt sensibile la minuscule (scrierea cu litere mici)
,
si
majuscule (litere mari). De exemplu, \ae
,
si \AE vor avea rezultate
diferite; \tex va conduce, probabil, la eroare (dac˘a nu este definit˘a
aceast˘a instruc
,
tiune).
T
E
X, L
A
T
E
X ˆa
x normal ¸si x ˆın matematic˘a.
æ Æ
\TeX, \LaTeX{} \^a
x normal \c{s}i $x$ \^in
matematic\u{a}.
\ae{} \AE
ˆ
In calitate de delimitatori sunt utilizate acoladele {
,
si }. No
,
tiunea
de grup, sau grupare, esen
,
tial˘a ˆın T
E
X, este reprezentat˘a de con
,
tinutul
blocului cuprins ˆıntre acolada stˆang˘a
,
si cea dreapt˘a. De exemplu,
{\bfseries Textul \^in caractere aldine}, unde instruc
,
tiunea
\bfseries
ˆınseamn˘a “a trece la caractere aldine (bold-face)” pentru tex-
tul ce urmeaz˘a.
ˆ
In acest caz ac
,
tiunea \bfseries este limitat˘a la
interiorul grupului. Dup˘a cum se observ˘a ˆın exemplul ce urmeaz˘a,
la sfˆar
,
situl grupului (grup˘arii) au fost restabilite caracterele normale
\mdseries. Grupuri mai complexe, a
,
sa numitele contexte, vor fi discu-
tate ˆın Sect. 3.2.
18 Capitolul 1. Principii generale
Textul normal. Textul ˆın
caractere aldine. Textul
normal.
Acoladele separate: } { {
Bara separat˘a: \
Textul normal.
{\bfseries Textul \^in caractere
aldine.} Textul normal.
Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separat\u{a}: $\backslash$
ˆ
In textul pentru L
A
T
E
X acoladele trebuie s˘a fie echilibrate (num˘arul
celor deschise-stˆanga trebuie s˘a fie egal cu num˘arul celor ˆınchise-
dreapta).
ˆ
In exemplele precedente acoladele au fost utilizate mai ˆıntˆai
pentru a organiza argumentele instruc
,
tiunii. Instruc
,
tiunea ia drept
parametru exact simbolul urm˘ator sau gruparea de caractere aflate ˆıntre
acolade.
ˆ
In construc
,
tia \begin{document}, gruparea {document} este
parametrul instruc
,
tiunii \begin.
Pentru editarea caracterului acolad˘a se folose
,
ste una din secven
,
tele:
\{
,
si \} , sau $\lbrace$
,
si $\rbrace$ (vezi Anexa C).
Exist˘a tipuri speciale de delimitatori. De exemplu, contextul mate-
matic din L
A
T
E
X utilizeaz˘a perechile de delimitatori \( . . . \) sau $ . . .
$, ca separatori ai formulelor ce apar ˆın acela
,
si rˆand cu textul obi
,
snuit,
,
si
\[ . . . \] sau $$ . . . $$ ca separatori ai formulelor ˆın aliniate (paragrafe)
separate (deci
,
si rˆanduri diferite).
Vom relua aceast˘a discu
,
tie mai tˆarziu, ˆın capitolul despre matemati-
c˘a. Exist˘a
,
si instruc
,
tiuni speciale: de exemplu, ˆın matematic˘a caracterul
_ introduce indicele inferior etc.
$ ˆınseamn˘a matematic˘a: x
i
.
\$ \^inseamn\u{a} matematic\u{a}:
$x_i$.
Orice comentariu, ˆın T
E
X, ˆıncepe cu semnul %. Aceasta ˆınseamn˘a c˘a
restul rˆandului de dup˘a caracterul % reprezint˘a un comentariu. Comen-
tariile sunt ignorate de procesorul T
E
X.
ˆ
Intr-un rˆand de comentariu, caracterul sfˆar
,
sitului de rˆand este de
asemenea ignorat.
ˆ
In liniile f˘ar˘a comentariu, sfˆar
,
situl de linie este echiva-
lent cu un spa
,
tiu (blank). Caracterul % este utilizat
,
si pentru a scrie
fragmente lungi de text, f˘ar˘a spa
,
tii nedorite. Spa
,
tiile de la ˆınceputul
rˆandului ˆın fi
,
sierul-surs˘a sunt ignorate ˆıntotdeauna de T
E
X. Iat˘a un
exemplu:
1.4. Aspectul general al instruc
,
tiunilor L
A
T
E
X 19
Dac˘a trebuie imitat˘a o linie
lung˘a, putem s˘a utiliz˘am sem-
nul % la sfˆar¸situl liniilor.
Dac\u{a} trebuie imitat\u{a} o li%
nie lung\u{a}, pu%
tem s\u{a} utiliz\u{a}m
semnul \% la
sf\^ar\c{s}itul liniilor.
ˆ
In textul obi
,
snuit utilizatorul poate folosi literele mari
,
si mici ale
alfabetului latin (52 litere), zece cifre (0–9), 16 semne de punctua
,
tie
(inclusiv spa
,
tiul)
(blank) . : ; , ? ! ‘ ’ ( ) [ ] - / *
,
si 5 semne de opera
,
tii matematice:
+ = | < >
Celelalte caractere sunt reprezentate cu ajutorul unor instruc
,
tiuni
specializate, de exemplu, \Gamma pentru litera greac˘a Γ.
Pentru instruc
,
tiuni sunt rezervate, ˆın T
E
X, 10 caractere speciale:
# $ { } % & ~ _ ^ \
# se utilizeaz˘a pentru definirea argumentelor macroinstruc
,
tiunii;
$
,
si { } se utilizeaz˘a ca separatori;
% se utilizeaz˘a pentru comentariu;
& se utilizeaz˘a pentru tabulare
,
si aliniere vertical˘a;
~ (tilda) desemneaz˘a un spa
,
tiu ce une
,
ste dou˘a entit˘a
,
ti, ˆın succesiune,
ce nu pot fi aranjate pe rˆanduri diferite;
,
si ^ se utilizeaz˘a pentru indicele inferior, respectiv superior (exponen-
tul puterii);
\ marcheaz˘a ˆınceputul instruc
,
tiunii.
Pentru a utiliza aceste caractere, ˆın textul obi
,
snuit sunt necesare
instruc
,
tiuni speciale. De exemplu, \% este utilizat pentru reprezentarea
caracterului %.
20 Capitolul 1. Principii generale
1.5 Structura general˘a unui document L
A
T
E
X
1.5.1 Editarea unui articol
,
stiin
,
tific
Cu editorul L
A
T
E
X se pot produce mai multe feluri de documente:
carte, articol, raport, scrisoare, folie (“slide” ) pentru retroproiector etc.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a se prezint˘a editarea unui articol.
1.5.2 Instruc
,
tiunea \documentclass
,
si pache te de macro-
defini
,
tii
Prima instruc
,
tiune a unui articol trebuie s˘a fie:
\documentclass{article}
Argumentul obligatoriu article define
,
ste ˆınc˘arcarea
,
si utilizarea

,
sierului de clas˘a ARTICLE.CLS, ce con
,
tine modific˘arile macroinstruc-
,
tiunilor de baz˘a pentru un articol.
Argumentele op
,
tionale ˆın L
A
T
E
X se scriu ˆın paranteze p˘atrate. De
exemplu:
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
Primul argument op
,
tional este indicat 11pt. El seteaz˘a m˘arimea
fontului de baz˘a la 11 puncte tipografice. (11pt≈3.866mm, vezi
Sect. 6.1.)
Depinzˆand
,
si de dimensiunea de baz˘a a fontului, ˆın fi
,
sierul de op
,
tiuni
SIZE11.CLO sunt stabili
,
ti ceilal
,
ti parametri dimensionali, de exemplu,
distan
,
ta ˆıntre rˆanduri. (CLO ˆınseamn˘a op
,
tiunea de clas˘a – “class op-
tion”).
Se poate indica, de asemenea, op
,
tiunea 12pt. Dac˘a dimensiunea nu
este indicat˘a explicit, ca
,
si ˆın exemplul din Sect. 1.3, cea implicit˘a este
de 10pt.
Al doilea parametru este twoside: la tip˘arire se deosebesc paginile
pare (din partea stˆanga)
,
si impare (din partea dreapt˘a). Ele vor avea
margini de m˘arime diferit˘a. Op
,
tiunea twoside este descris˘a ˆın fi
,
sierul
ARTICLE.CLS. Nu exist˘a un fi
,
sier separat TWOSIDE.CLO.
1.5. Structura general˘a unui document L
A
T
E
X 21
Al treilea argument seteaz˘a dimensiunele hˆartiei la formatul A4
(297mm×210mm). Dimensiunea implicit˘a este letterpaper – formatul
american pentru scrisori (11in×8.5in, sau 279.4mm×215.9mm).
Se pot utiliza
,
si macrodefini
,
tiile adi
,
tionale la format.
ˆ
In L
A
T
E
X2
ε
,
aceste macrodefini
,
tii sunt organizate ˆın macro-pachete sau, pe scurt,
pachete (“packages”), iar ˆın L
A
T
E
X 2.09 macrodefini
,
tiile sunt con
,
tinute
ˆın fi
,
sierele de stiluri sau, mai simplu, stiluri (“styles”).
Cel mai frecvent sunt utilizate pachetele emlines (dac˘a ˆın articol
sunt desene f˘acute cu ajutorul T
E
Xcad), longtable (dac˘a ˆın articol sunt
tabele mai lungi decˆat o pagin˘a), amssymb
,
si amsfonts (dac˘a se folosesc
caracterele
,
si fonturile Societ˘a
,
tii Americane de Matematic˘a).
Pachetele sunt definite ˆın fi
,
siere de tip STY.
ˆ
In MS-DOS numele

,
sierului este limitat la 8 caractere. Dac˘a numele pachetului este mai
lung de 8 caractere, L
A
T
E
X2
ε
folose
,
ste regula 5 + 3 – numele pachetu-
lui este format din primele 5
,
si ultimele 3 caractere ale numelui original.
Instruc
,
tiunea \usepackage necesit˘a indicarea numelui ˆıntreg al pachetu-
lui.
ˆ
In L
A
T
E
X 2.09 se utilizeaz˘a numai primele 8 caractere. Pachetul
emlines este descris ˆın fi
,
sierul EMLINES.STY, longtable – ˆın fi
,
sierul
LONGTBLE.STY,
,
si indentfirst – ˆın fi
,
sierul INDENRST.STY.
ˆ
In tipografia american˘a alinierea paragrafului (“indentation”) lip-
se
,
ste la primul paragraf din sec
,
tiune. Pachetul indentfirst genereaz˘a
aliniatul inclusiv pentru primul paragraf (ca ˆın aceast˘a carte).
Utilizarea pachetelor se declar˘a prin instruc
,
tiunea \usepackage,
imediat dup˘a instruc
,
tiunea \documentclass.
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
\usepackage{longtable}
\usepackage{indentfirst}
Pachetele pot avea op
,
tiuni proprii:
\usepackage[german,french]{babel}
Se pot ˆınc˘arca mai multe pachete cu op
,
tiuni comune printr-o singur˘a
instruc
,
tiune. De exemplu, secven
,
ta
22 Capitolul 1. Principii generale
\usepackage[german]{babel}
\usepackage[german]{varioref}
\usepackage{indentfirst}
\usepackage{emlines}
este echivalent˘a cu
\usepackage[german]{babel,varioref}
\usepackage{indentfirst,emlines}
Op
,
tiunile din instruc
,
tiunea \documentclass sunt globale
,
si sunt
transmise tuturor pachetelor. Op
,
tiunile nespecificate sau nespecifice
pentru pachet sunt ignorate de c˘atre acesta. Exemplul precedent este,
de asemenea, echivalent cu:
\documentclass[german]{article}
\usepackage{babel,varioref,indentfirst,emlines}
Utilizatorul poate crea
,
si ˆınc˘arca fi
,
siere proprii de stil (pachete).
Diferen
,
ta dintre L
A
T
E
X2
ε ,
si L
A
T
E
X 2.09 este c˘a ˆın versiunea 2.09
stilurile (pachetele) erau ˆınc˘arcate numai prin prima instruc
,
tiune a doc-
umentului \documentstyle:
\documentstyle[varioref,emlines,babel,german]{article}
% Pentru LaTeX 2.09; \usepackage nu exista
1.5.3 Preambulul documentului
ˆ
Intre instruc
,
tiunile \documentclass
,
si \begin{document} se afl˘a
a
,
sa-numitul preambul al documentului. El nu este obligatoriu ˆın L
A
T
E
X,
dar obligatoriu pentru articolele
,
stiin
,
tifice.
ˆ
In preambul utilizatorul
poate specifica titlul articolului, numele autorilor;
,
si deasemenea, pot fi
introduse unele macrodefini
,
tii proprii. Tot aici se pot defini sau redefini
dimensiunile, corectˆandu-le pe cele indicate ˆın stiluri etc. Preambulul
nu trebuie s˘a genereze nici un text.
Instruc
,
tiunea
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
1.5. Structura general˘a unui document L
A
T
E
X 23
introduce lista autorilor. Se observ˘a c˘a numele coautorilor se separ˘a prin
instruc
,
tiunea \and – aceasta fiind obligatorie.
Urm˘atoarea instruc
,
tiune a preambulului
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
este, de asemenea, standard ˆın L
A
T
E
X
,
si introduce denumirea articolului.
Titlul se poate ˆımp˘ar
,
ti ˆın mai multe rˆanduri independente, utilizˆand
instruc
,
tiunea de avans la rˆand nou \\.
L
A
T
E
X-ul standard mai introduce ˆın titlu
,
si data curent˘a. Instruc-
,
tiunea \date{} din preambul suprim˘a aceast˘a parte a titlului (nu
se tip˘are
,
ste data). Data poate fi
,
si fixat˘a prin argumentul acestei
instruc
,
tiuni; de exemplu, \date{12 octombrie 1995} fixeaz˘a data la
valoarea specificat˘a. (Defini
,
tia implicit˘a este \date{\today}.)
De fapt, nu este obligatoriu ca instruc
,
tiunea \date s˘a con
,
tin˘a data.
Con
,
tinutul instruc
,
tiunii \date va fi tip˘arit centrat, sub titlu,
,
si cu un
font mai mic decˆat titlul.
ˆ
In acest fel, instruc
,
tiunea \date poate s˘a
con
,
tin˘a, de exemplu, un subtitlu arbitrar.
Sect. 3.5 prezint˘a instruc
,
tiunea \thanks , care este o form˘a special˘a
a notei de subsol utilizat˘a ˆın˘auntrul instruc
,
tiunilor \author, \title,
,
si
\date.
ˆ
In preambul se pot introduce orice instruc
,
tiuni L
A
T
E
X care nu
genereaz˘a text.
1.5.4 Corpul articolului
Dup˘a preambul urmeaz˘a corpul documentului (ˆın cazul nostru al
articolului), cuprins ˆıntre perechea de instruc
,
tiuni \begin{document}
,
si \end{document}.
Elementele corpului articolului le vom examina ˆın capitolul urm˘ator.
L
A
T
E
X-ul genereaz˘a text numai din informa
,
tiile aflate ˆın corpul articolu-
lui.
Tot ce urmeaz˘a dup˘a instruc
,
tiunea \end{document} este ignorat de
c˘atre sistemul L
A
T
E
X.
24 Capitolul 1. Principii generale
1.6 Asamblarea documentelor din fi
,
siere sepa-
rate
ˆ
In document pot fi incluse
,
si p˘ar
,
ti aflate ˆın alte fi
,
siere. Instruc
,
tiunea
L
A
T
E
X:
\input{nume fi¸sier}
introduce text din fi
,
sierul nume fi
,
sier. Poate fi folosit˘a
,
si varianta
instruc
,
tiunii \input, din T
E
X-ul simplu,
\inputnume fi¸sier
care trebuie scris˘a pe un rˆand separat.
ˆ
Inc˘arcarea p˘ar
,
tilor de document se poate face ˆın mod recursiv,

,
sierele introduse prin \input pot, de asemenea, con
,
tine \input.
Poate ap˘area ˆıntrebarea: prin ce se deosebe
,
ste ˆınc˘arcarea suplimen-
tar˘a a pachetelor ca EMLINES.STY de cea prin \input? De ce nu se poate
scrie \input{emlines.sty}?
Explica
,
tia este c˘a macro-pachetele nu se ˆıncarc˘a prin instruc
,
tiunea
\input ci prin \usepackage. Exist˘a mai multe diferen
,
te de execu
,
tie
ˆıntre cele dou˘a instruc
,
tiuni. De exemplu, ˆınˆınc˘arcarea macro-pachetelor
cu \usepackage , caracterul @ este considerat liter˘a. Vezi
,
si Sect. 1.5.2.
Capitolul 2
Corpul documentului
2.1 Structura corpului documentului
Corpul documentului, ˆın cazul nostru al articolului, trebuie s˘a
ˆınceap˘a cu titlul acestuia
,
si cu numele autorilor, dup˘a care urmeaz˘a
rezumatul. Urmeaz˘a apoi textul de baz˘a al articolului, ce poate include
tabele, figuri etc. Dup˘a textul de baz˘a se afl˘a anexele. La sfˆar
,
situl
articolului se g˘ase
,
ste bibliografia.
2.2 Titlul
Titlul articolului, lista numelor autorilor,
,
si data sunt create cu in-
struc
,
tiunea \maketitle . Ea nu are parametri, toate informa
,
tiile nece-
sare sunt deja prezente ˆın preambul.
\documentclass[...]{article}
% ...
\verb+\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}+
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
\date{Prezentat: 10 mai 1995, rev\u{a}zut: 27 august 1995}
% ...
\begin{document}
\maketitle
% ...
26 Capitolul 2. Corpul documentului
2.3 Rezumatul articolului
Rezumatul articolului este con
,
tinut ˆın contextul abstract, ˆıntre in-
struc
,
tiunile \begin{abstract}
,
si \end{abstract}. Este recomandabil
ca rezumatul s˘a con
,
tin˘a circa 50–100 cuvinte.
ˆ
In rezumat nu este bine
s˘a existe formule complicate
,
si este recomandabil s˘a nu existe formule
deloc. Rezumatul se culege ca text obi
,
snuit.
2.4 Textul principal
ˆ
In general, textul principal urmeaz˘a dup˘a rezumatul (sinteza) arti-
colului. Utilizatorul poate ˆımp˘ar
,
ti textul ˆın sec
,
tiuni, care se ˆıntroduc
prin instruc
,
tiunea \section . Sec
,
tiunile se pot ˆımp˘ar
,
ti, la rˆandul lor,
ˆın subsec
,
tiuni etc. (vezi Sect. 3.1).
2.5 Anexele
Anexele se ˆıntˆalnesc relativ rar ˆın articolele
,
stiin
,
tifice. Ele sunt
separate de textul principal prin instruc
,
tiunea \appendix. Aceast˘a
instruc
,
tiune se poate ˆıntˆalni ˆın document numai o singur˘a dat˘a. Dup˘a
ea, fiecare nou˘a anex˘a (chiar dac˘a este una singur˘a) se ˆıntroduce
printr-o redenumire a anexei, realizat˘a de instruc
,
tiunea \section (vezi
Sect. 3.1). Diferen
,
ta dintre sec
,
tiuni
,
si anexe const˘a numai din modul
lor de numerotare: cu numere, respectiv cu litere.
2.6 Bibliografia
Bibliografia este ˆıncadrat˘a de instruc
,
tiunile
\begin{thebibliography}
,
si
\end{thebibliography}.
Vezi
,
si Sect. 4.5.
2.7. Un model de articol 27
2.7 Un model de articol
Rezumˆand, vom prezenta mai jos un model de articol
,
stiin
,
tific.
Sec
,
tiunile
,
si anexele pot lipsi.
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, ...]{article}
% ---------------------Preambulul--------------------------
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile
%...
%--------------- Corpul documentului-------------------
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg\u{a}tire a documentului
\c{s}tiin\c{t}ific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%... textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%... textul sectiunii
%... alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%... textul anexei
%... alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%... referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului
28 Capitolul 2. Corpul documentului
Tot textul L
A
T
E
X de dup˘a instruc
,
tiunea \end{document} se consider˘a
a fi comentariu L
A
T
E
X.
Ca
,
si ˆın preambul, ˆın textul principal anumite p˘ar
,
ti (de exemplu,
referin
,
tele bibliografice, sau textul unei ˆıntregi sec
,
tiuni) pot fi con
,
tinute
ˆıntr-un fi
,
sier separat
,
si ˆınc˘arcate prin instruc
,
tiunea \input (vezi mai
sus Sect. 1.5.3).
Capitolul 3
Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
3.1 Instruc
,
tiuni de sec
,
tionare: capitol, sec
,
tiu-
ne, paragraf, etc.
ˆ
In L
A
T
E
X exist˘a urm˘atoarele instruc
,
tiuni de sec
,
tionare:
\part, \chapter, \section, \subsection, \subsubsection,
\paragraph, \subparagraph.
Tot aici este cuprins˘a
,
si instruc
,
tiunea \appendix. Prin aceste
instruc
,
tiuni se realizeaz˘a structura ierarhic˘a a sec
,
tiunilor textului.
Nivelele ierarhiei trebuie obligatoriu respectate: \section (o sec
,
tiune)
trebuie s˘a se ˆımpart˘a (dac˘a este necesar) ˆın \subsection (subsec
,
tiuni)
etc.
Instruc
,
tiunile \part
,
si \chapter se ˆıntrebuin
,
teaz˘a mai ales ˆın docu-
mentele din clasa c˘ar
,
tilor (\documentclass[. . . ]{book}). Pentru clasa
de documente de tip article, instruc
,
tiunea \chapter nu este definit˘a.
Elemente ca \paragraph
,
si \subparagraph se ˆıntrebuin
,
teaz˘a mai rar.
Titlurile de sec
,
tiuni se numeroteaz˘a automat dup˘a principiul zeci-
mal, folosind cifre arabe, latine sau combinate. Op
,
tional, titlurile pot fi
introduse automat ˆın cuprinsul lucr˘arii.
Fiec˘arui nivel de ierarhie ˆıi corespunde un tip
,
si o dimensiune stan-
dard a caracterelor utilizate pentru titlurile lor.
30 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
Sintaxa instruc
,
tiunilor de sec
,
tionare ˆın L
A
T
E
X este foarte simpl˘a; de
exemplu:
\section{titlul sect ¸iunii }
Toate instruc
,
tiunile de sec
,
tionare pot avea
,
si un argument op
,
tional.
Dac˘a argumentul op
,
tional exist˘a, el este folosit ca nume pentru sec
,
tiunea
ˆın cuprinsul c˘areia se afl˘a, ˆın caseta de colontitlu (ce con
,
tine num˘arul de
pagin˘a
,
si numele prescurtat al sec
,
tiunii etc.). Acest “nume de referin
,
t˘a”
al sec
,
tiunii este de regul˘a o prescurtare a numelui complet care se
tip˘are
,
ste la ˆınceputul sec
,
tiunii. Sec
,
tiuni (
,
si sec
,
tion˘ari) de acest fel exist˘a
,
si ˆın cartea de fa
,
t˘a.
\section[Prescurtarea titlurilor]{Prescurtarea titlurilor lungi
ale sec\c{t}iunilor}\label{sec:short_titles}
Dac˘a un titlu de sec
,
tiune nu trebuie numerotat, se poate folosi
instruc
,
tiunea de sec
,
tionare ˆın varianta cu *. De exemplu:
\section*{Mul\c{t}umiri}
Astfel de sec
,
tiuni nu sunt incluse automat ˆın cuprinsul c˘ar
,
tii,
,
si de
aceea trebuie referite prin instruc
,
tiuni speciale.
\section*{Mul\c{t}umiri}
% In carti, unde aveti cuprinsul
\addcontentsline{toc}{section}{Mul\c{t}umiri}
Deoarece numerotarea sec
,
tiunilor se genereaz˘a automat, autorul, la
culegerea textului, nu este obligat s˘a cunoasc˘a numerotarea atribuit˘a
sec
,
tiunilor. Presupunˆand c˘a dori
,
ti s˘a introduce
,
ti o sec
,
tiune nou˘a, nu-
merotarea,
,
si deci toate numerele de sec
,
tiuni se actualizeaz˘a.
ˆ
In aceste
condi
,
tii, evident, nu se pot indica numerele de sec
,
tiune prin referiri di-
recte la ele.
L
A
T
E
X-ul d˘a posibilitate de a referi anumite elemente ale textu-
lui, printre care
,
si titlurile de sec
,
tiune, f˘ar˘a a
,
sti numerotarea lor
real˘a.
ˆ
In locul ˆın care dori
,
ti s˘a face
,
ti referin
,
ta, introduce
,
ti instruc
,
tiunea
3.1. Instruc
,
tiuni de sec
,
tionare 31
\label{nume cheie}. Numele-cheie poate con
,
tine nu numai litere dar
,
si alte caractere speciale (ASCII), ˆın afar˘a de spa
,
tiu (vezi Sect. 1.4).
Dac˘a dori
,
ti s˘a referi
,
ti sec
,
tiuni, tabele, ecua
,
tii etc. care sunt nu-
merotate, instruc
,
tiunea \label trebuie s˘a fie introdus˘a obligatoriu
dup˘a instruc
,
tiunile care genereaz˘a numerotarea \section, \caption,
\equation etc. (
ˆ
In unele c˘ar
,
ti se recomand˘a gre
,
sit folosirea instruc
,
tiunii
\label ˆın˘auntrul instruc
,
tiunii de numerotare.) Apoi, cu ajutorul in-
struc
,
tiunii \ref{nume cheie} pute
,
ti referi numerotarea curent˘a a sec-
,
tiunilor, paragrafelor, ecua
,
tiilor etc. Instruc
,
tiunea
\pageref{nume cheie}
genereaz˘a num˘arul paginii unde se afl˘a elementul referit. Exemplu:
\section{Introducere}\label{sec:intro}+
...
Lista simbolurilor\ind{simbol matematic} matematice este dat\u{a}
in anex\u{a}~\ref{app:math_sym} % referinta
on page~\pageref{app:math_sym}. % referinta
...
\appendix
...
\section{Simboluri matematice}%
\label{app:math_sym} % eticheta
...
Dac˘a instruc
,
tiunea \label este asociat˘a cu un text obi
,
snuit, pentru
care nu se genereaz˘a numerotare, ea prime
,
ste num˘arul sec
,
tiunii curente.
Prezen
,
ta instruc
,
tiunilor \label impune ca translatorul L
A
T
E
X s˘a
creeze un fi
,
sier auxiliar cu extensiunea AUX, ˆın care sunt memorate
informa
,
tiile asupra etichetelor. Pentru ca numerele
,
si paginile s˘a fie
corecte, dup˘a fiecare modificare trebuie compilat textul de dou˘a sau
chiar de trei ori, pˆan˘a ce vor dispare mesajele de avertizare:
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.
32 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
Nu exist˘a fi¸sierul ex001.aux.
Avertizare L
A
T
E
X: referint ¸a de la pagina 1 nu este definit˘a.
Avertizare L
A
T
E
X: referint ¸ele actuale ar putea fi schimbate.
Lansat ¸i translatarea ˆınc˘a o dat˘a, pentru a obt ¸ine referint ¸ele corecte.
Asemenea mesaje se pot genera
,
si pentru referin
,
tele bibliografice
(\bibitem, \cite – vezi Sect. 4.5).
Rolul instruc
,
tiunii \appendix este de a schimba metoda de nu-
merotare pentru instruc
,
tiunile \section. S˘a presupunem, de exemplu,
c˘a la ˆınceputul articolului numerele sec
,
tiunilor sunt arabe: 1, 2, . . .
Dup˘a instruc
,
tiunea \appendix, sec
,
tiunile se vor numerota cu litere: A,
B, C, . . .
ˆ
In genere, pentru orice nivel de ierarhie pute
,
ti indica una
din cele 5 metode de numerotare: arab˘a, roman˘a cu litere minuscule,
roman˘a cu litere majuscule, alfabetic˘a cu litere majuscule, alfabetic˘a
cu litere minuscule, putˆand schimba explicit
,
si valoarea curent˘a a con-
toarelor de numerotare.
3.2 Text obi
,
snuit, entit˘a
,
ti grafice
,
si contexte
Materialul de tip grafic (denumit “display” ˆın L
A
T
E
X) nu se for-
mateaz˘a ca un text obi
,
snuit, ci ˆın moduri specifice de editare. Putem
avea tabele, liste, citate, formule matematice, versuri etc. Fiecare dintre
aceste moduri de editare le vom studia aparte.
Pentru a tip˘ari un text obi
,
snuit, el este pur
,
si simplu cules. Pen-
tru a reprezenta ˆıns˘a entit˘a
,
tile grafice, ˆın text trebuie trecut la modul
de editare grafic˘a, introdus de contextele
1
grafice (“environment”). De
obicei, sintaxa unui context ˆın L
A
T
E
X este urm˘atoarea:
\begin{denumire context }
... % cont¸inutul
\end{denumire context }
Excep
,
tie fac contextele matematice introduse prin: $ . . . $, \( . . .
\), $$ . . . $$, \[ . . . \].
ˆ
In exemplele de pˆan˘a acum a
,
ti putut vedea
deja cˆateva contexte.
1
ˆ
In [3] se utilizeaz˘a termenul de “cadru”.
3.3. Aliniate ˆın textul obi
,
snuit 33
De fapt, ˆınsu
,
si corpul documentului L
A
T
E
X se afl˘a ˆın contextul
\begin{document} . . . \end{document}.
Contextul este un caz particular de grup (sau grupare). No
,
tiunile
de grup
,
si context sunt deosebit de importante: ˆın interiorul unui grup,
variabilele L
A
T
E
X ˆı
,
si p˘astreaz˘a valorile specifice, fiind salvate la ie
,
sirea
dintr-un grup,
,
si restaurate la intrarea ˆın acela
,
si grup.
ˆ
In particular,
schimbarea fonturilor se manifest˘a la nivel de grup (context): la ie
,
sirea
dintr-un context se restaureaz˘a fontul existent la intrarea ˆın el; revenirea
ˆıntr-un context restaureaz˘a ultimul font utilizat ˆın contextul respectiv.
(vezi Sect. 1.4).
ˆ
In mod frecvent,
,
si firesc, contextele sunt imbricate. Instruc
,
tiunile de
ˆınceput
,
si de sfˆar
,
sit de context, cˆat
,
si gruparea contextelor cu ajutorul
acoladelor trebuie s˘a formeze o structur˘a corect˘a, echilibrat˘a. Cea mai
frecvent˘a gre
,
seal˘a ˆın L
A
T
E
X este ˆınc˘alcarea acestei structuri.
3.3 Aliniate ˆın textul obi
,
snuit
Textul obi
,
snuit se ˆımparte ˆın aliniate (paragrafe). L
A
T
E
X-ul ˆıncepe
un aliniat nou atunci cˆand ˆın document se ˆıntˆalne
,
ste un rˆand gol sau
instruc
,
tiunea \par. De obicei primul rˆand se aliniaz˘a, dar ˆın multe
stiluri de L
A
T
E
X, inclusiv pentru articole, primul rˆand de dup˘a titlul din
instruc
,
tiunea de sec
,
tionare (\section, \part, \chapter etc.) nu se
aliniaz˘a, iar toate celelalte se aliniaz˘a. Aceast˘a regul˘a poate fi schimbat˘a,
dup˘a cum am mai precizat ˆın Sect. 1.5.2, la pag. 21.
3.4 Indica
,
tii pentru culegerea textului general
3.4.1 Spa
,
tiile
,
si avansarea rˆandurilor la culegerea textului
Cantitatea de spa
,
tii dintre cuvintele textului cules obi
,
snuit nu are
importan
,
t˘a. De asemenea, ˆıntre limitele unui aliniat nu are importan
,
t˘a
ˆımp˘ar
,
tirea textului pe rˆanduri. L
A
T
E
X-ul introduce singur spa
,
tii cˆat
mai uniforme
,
si ˆımparte aliniatul ˆın rˆanduri. Cum s-a mai spus, dou˘a
avans˘ari ale rˆandurilor (realizˆand un rˆand gol) ˆınseamn˘a un aliniat nou.
Cuvintele nu se transfer˘a de pe un rˆand pe altul deoarece desp˘ar
,
tirea ˆın
34 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
silabe se face automat ˆın L
A
T
E
X . Marginea dreapt˘a sau stˆang˘a a textului
surs˘a poate r˘amˆane nealiniat˘a, alinierea ˆın textul rezultat f˘acˆandu-se
automat.
T
E
X-ul efectueaz˘a spat ¸ie-
rea ¸si ˆımp˘artirea paragrafe-
lor ˆın rˆanduri separate.
Un rˆand gol marcheaz˘a
un paragraf nou.
\TeX{}-ul efectueaz\u{a}
spa\c{t}ierea
\c{s}i \^{\i}mp\u{a}rtirea
paragrafelor \^{\i}n
r\^anduri separate.
Un r\^and gol
marcheaz\u{a} un
paragraf nou.
Conform standardelor obi
,
snuite de tip˘arire, trebuie l˘asat un spa
,
tiu
dup˘a semnele ortografice: punct (la sfˆar
,
situl propozi
,
tiei), virgul˘a, sem-
nul interog˘arii
,
si exclam˘arii, dou˘a puncte, punct
,
si virgul˘a,
,
si nu tre-
buie l˘asate spa
,
tii ˆın fa
,
ta lor.
ˆ
Inaintea parantezei stˆangi
,
si dup˘a paran-
teza dreapt˘a, de asemenea se las˘a spa
,
tiu, dar dup˘a prima parantez˘a
,
si
ˆınaintea celei de-a doua nu se las˘a spa
,
tiu.
ˆ
In
,
t˘ari diferite pot exista standarde diferite, inclusiv fa
,
t˘a de cele
prezentate mai sus. De exemplu, ˆın Fran
,
ta, spa
,
tiul este necesar
,
si ˆınainte
,
si dup˘a simbolurile ! ? : ;.
Atent ¸ie la spat ¸iile de du-
p˘a unele semne de punctua-
t ¸ie.L˘asat ¸i (m˘acar) un spat ¸iu
dup˘a puncte ¸si virgule. L˘a-
sat ¸i un spat ¸iu dup˘a puncte ¸si
virgule.
Aten\c{t}ie la spa\c{t}iile de
dup\u{a} unele semne de
punctua\c{t}ie.L\u{a}sa\c{t}i
(m\u{a}car) un spa\c{t}iu dup\u{a}
puncte \c{s}i virgule.
L\u{a}sa\c{t}i un spa\c{t}iu
dup\u{a} puncte \c{s}i virgule.
Unele utiliz˘ari speciale ale spa
,
tiului ˆın textul obi
,
snuit vor fi exami-
nate mai jos.
3.4.2 Ghilimelele
ˆ
In nici un caz nu v˘a folosi
,
ti de ghilimelele obi
,
snuite ".
ˆ
In L
A
T
E
X,
ghilimelele se formeaz˘a cu ajutorul apostrofului direct sau invers.
3.4. Indica
,
tii pentru culegerea textului general 35
Ghilimele L
A
T
E
X se formeaz˘a astfel: ‘‘ (ghilimele stˆanga – dou˘a ca-
ractere ale apostrofului invers), ’’ (ghilimele dreapta – dou˘a caractere
ale apostrofului direct). Modul de folosire a ghilimelelor sau apostrofului
este, de obicei, specific regulilor ortografice ale fiec˘arei limbi.
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
3.4.3 Cratime
ˆ
In L
A
T
E
X deosebim patru feluri de cratime; la tipar ele au l˘a
,
time
diferit˘a.
ˆ
In primul rˆınd avem semnul matematic minus, care seˆıntˆalne
,
ste
numai ˆın contexte de editare de tip matematic. Apoi exist˘a cratima
din˘auntrul cuvintelor.
ˆ
In enumer˘ari se mai folose
,
ste o cratim˘a mai lung˘a,
care se marcheaz˘a la culegere prin dou˘a minusuri succesive.
ˆ
In sfˆar
,
sit,
mai avem o cratim˘a marcat˘a prin trei minusuri. Aceast˘a cratim˘a ame-
rican˘a nu este bordat˘a cu spa
,
tiu.
ˆ
In engleza britanic˘a, o cratim˘a mai
scurt˘a este bordat˘a cu spa
,
tiu.
x − y.
ˆ
Intr-un. 5–10 pic˘aturi
de ap˘a. Tel. 73–73–73. O cra-
tim˘a—ca aceasta. O cratim˘a
– ca aceasta.
$x-y$. \^Intr-un.
5--10 pic\u{a}turi de ap\u{a}.
Tel. 73--73--73.
O cratim\u{a}---ca aceasta.
O cratim\u{a} -- ca aceasta.
3.4.4 Puncte de suspensie
Dac˘a scriem trei puncte unul dup˘a altul, L
A
T
E
X-ul le va pune foarte
apropiat. Instruc
,
tiunea special˘a \dots tip˘are
,
ste punctele de suspensie
ˆın forma obi
,
snuit˘a (mai spa
,
tiate). Pentru completarea cu puncte a unui
rˆand ˆıntreg exist˘a instruc
,
tiunea special˘a \dotfill.
ˆ
In Fran
,
ta, ˆın standardul tipografic trebuie folosite trei puncte apropi-
ate.
Comparat ¸i trei puncte... cu
punctele de suspensie. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Compara\c{t}i trei puncte... cu
punctele de suspensie\dots \\
\strut\dotfill\strut
36 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
ˆ
In modul matematic exist˘a instruc
,
tiunile specifice: \ldots – aceea
,
si
ca
,
si \dots, pozi
,
tionˆand punctele ˆın partea de jos a rˆandului, instruc
,
tiu-
nea \cdots – a
,
sezˆand punctele ˆın mijlocul rˆandului, puncte de suspensie
verticale
,
si diagonale (vezi Sect. 5.13).
3.4.5 Simboluri L
A
T
E
X rezervate
Simbolurile rezervate ale L
A
T
E
X-ului pot fi tip˘arite cu instruc
,
tiunile:
$ \$ semnul dolar,
% \% semnul procent,
& \& ampersand,
# \# num˘arul,
\_ sublinierea,
{ \{ acolada stˆang˘a,
} \} acolada dreapt˘a,
\ $\backslash$ bara inclinat˘a invers,
˜ \~{} tilda,
ˆ \^{} accentul circumflex.
3.4.6 Utiliz˘ari
,
si dimensiuni speciale ale spa
,
tiului (blank)
Acestea sunt:
• \/ (spat ¸iu “nul”, cu corect ¸ia cursivului),
• ~ (spat ¸iu nesegmentabil),
• \ (bara ˆınclinat˘a invers, urmat˘a de spat ¸iu ),
• \, (spat ¸iu mic),
• \@ (sfˆar¸sit explicit de propozit ¸ie).
Despre corec
,
tia cursivului vezi Sect. 3.6. ~ ˆınseamn˘a spa
,
tiu ce nu
poate fi segmentat (“unbreakable space”). Cele mai tipice situa
,
tii sunt
inscrip
,
tiile de felul:
3.4. Indica
,
tii pentru culegerea textului general 37
300 DPI, sec. 1, Prof. Smith,
300 km.
300~DPI, sec.~\ref{sec:intro},
Prof.~Smith, 300~km.
Dac˘a ˆın locul marcat de ~ s-ar efectua o avansare la rˆand nou, s-ar
pierde sensul expresiei.
\ marcheaz˘a un spa
,
tiu normal ˆıntre cuvinte. El mai poate fi de-
semnat
,
si prin {} (grupare con
,
tinˆand un spa
,
tiu), sau prin \space. Ca
sfˆar
,
sit de propozi
,
tie L
A
T
E
X-ul consider˘a punctul, numai dac˘a ˆın fa
,
ta lui
nu se afl˘a o liter˘a majuscul˘a.
ˆ
In acest caz, L
A
T
E
X-ul consider˘a litera ma-
juscul˘a ca fiind o ini
,
tial˘a provenind din prescurtarea unui nume propriu
– J. Smith. Uneori este necesar s˘a indic˘am acest spa
,
tiu:
I. Ionescu ¸s.a. au scris un ar-
ticol interesant.
. . . etc. nu sunt aici.
. . . etc. nu sunt aici.
I.~Ionescu \c{s}.a.\ au scris un
articol interesant.
\dots etc. nu sunt aici. \\
\dots etc.\ nu sunt aici.
ˆ
In afar˘a de aceste utiliz˘ari, spa
,
tiul normal dintre cuvinte (sau o gru-
pare nul˘a) trebuie ˆınserat la sfˆar
,
situl unor macroinstruc
,
tiuni:
T
E
X¸si L
A
T
E
X.
T
E
X ¸si L
A
T
E
X.
T
E
X ¸si L
A
T
E
X.
\TeX \c{s}i \LaTeX.
\TeX\ \c{s}i \LaTeX.
\TeX{} \c{s}i \LaTeX.
Cˆand o propozi
,
tie se termin˘a cu o liter˘a majuscul˘a, ˆınainte de punct
trebuie de aplicat macroul \@:
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.
Uneori este util s˘a folosim a
,
sa-numitul spa
,
tiu mic:
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ˆıntreab˘a
el.
“ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ˆıntreab˘a
el.
‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’,
\^intreab\u{a} el.\\
‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’,
\^intreab\u{a} el.
Instruc
,
tiunea \hspace realizeaz˘a un spa
,
tiu de dimensiune specifi-
cat˘a:
A B C
A\hspace*{7.7mm}B%
\hspace*{1.6cm}C
38 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
3.4.7 Literele cu semne diacritice
ˆ
Intr-o serie de limbi cu alfabet latin, inclusiv ˆın limba romˆan˘a, se
folosesc semne diacritice.
ˆ
In L
A
T
E
X, diacriticile se numesc accente.
De
,
si nu este prea comod, odat˘a cu fiecare folosire a unui accent tre-
buie ˆınserat˘a
,
si instruc
,
tiunea L
A
T
E
X corespunz˘atoare. Avantajul este
dat de portabilitatea textului editat cu L
A
T
E
X. La culegerea textelor
ˆıntr-o limb˘a diferit˘a de englez˘a se pot alc˘atui pachete specifice limbii
respective.
Tabelul cu aceste instruc
,
tiuni este redat ˆın Sect. A.2. S˘a mai pre-
ciz˘am c˘a aceste instruc
,
tiuni sunt valabile numai ˆın textul obi
,
snuit,
,
si nu
lucreaz˘a ˆın contextul matematic de editare (formule matematice).
ˆ
In folosirea accentelor trebuie s˘a atragem aten
,
tia la urm˘atoarele as-
pecte:
• la folosirea accentelor deasupra literelor i
,
si j trebuie mai ˆıntˆai
scos punctul, ac
,
tiune ce se realizeaz˘a prin instruc
,
tiunile \i – ı,
,
si
\j – , iar apoi accentul necesit˘a gruparea \^{\i} – pentru litera
romˆan˘a ˆı, de exemplu;
• dac˘a numele macroinstruc
,
tiunii const˘a din litere, atunci dup˘a ea
este necesar un spa
,
tiu sau o grupare: \ua sau \u{a} – pentru
litera romˆan˘a ˘a.
S˘a examin˘am mai am˘anun
,
tit semnele diacritice ale alfabetului
romˆan. Ele sunt zece ˆın total,
,
si
,
sase din ele pot fi reprezentate prin
mijloacele standard ale L
A
T
E
X-ului:
\uA sau \u{A}
˘
A;
\ua sau \u{a} ˘a;
\^A
ˆ
A;
\^a ˆa;
\^I
ˆ
I;
\^{\i} ˆı.
Pentru literele
,
S
,
si
,
T, chestiunea este un pic mai complicat˘a. Nu
exist˘a o macroinstruc
,
tiune standard de coborˆare a virgulei sub liter˘a.
ˆ
In
primul caz se poate folosi sedila, ca pentru litera francez˘a ¸c:
3.5. Notele de subsol 39
\cS sau \c{S} S¸
\cs sau \c{s} ¸s
\cT sau \c{T} T¸
\ct sau \c{t} t ¸
Se poate deasemenea folosi instruc
,
tiunea \d pentru coborˆırea punc-
tului sub liter˘a, ˆın loc de virgul˘a (\d{S} pentru S
.
).
ˆ
In sfˆar
,
sit, ˆın Anexa A
se afl˘a pachetul romania pentru culegerea textului romˆan. Acest pachet
trebuie apelat prin \usepackage ˆın preambulul documentului, pentru
a putea fi folosit ˆın editarea textului L
A
T
E
X cu diacritice. Chiar dac˘a
aceasta nu a fost prea comod, ˆın exemplele date ˆın capitolele c˘ar
,
tii toate
literele romˆane
,
sti sunt reprezentate ˆın formele standard T
E
X, doar ˆın
anexe s-a folosit forma scurt˘a oferit˘a de pachetul romania.
3.5 Notele de subsol
Notele de subsol se numeroteaz˘a automat
,
si se tip˘aresc ˆın partea
de jos a paginii. Remarc˘am c˘a ˆıntre instruc
,
tiunea \footnote
,
si textul
anterior este interzis spa
,
tiul.
Notele de subsol
2
sunt nu-
merotate automat. . .
Notele de subsol\footnote{Un
exemplu de
not\u{a} de subsol.}
sunt numerotate automat\dots
Instruc
,
tiunea \thanks este o form˘a special˘a a notei de subsol
utilizat˘a ˆın˘auntrul instruc
,
tiunilor \author, \title
,
si \date (vezi
Sect. 1.5.3). Notele de subsol generate de \thanks nu se numeroteaz˘a
ci se marcheaz˘a cu simboluri de tipul †, ‡, etc. Exemplu:
\author{I.~Ionescu \and J.~Smith\thanks{Firma
‘‘The Hardest Hackers, Inc.’’, SUA.}}+
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic\thanks{Proiectul
a fost finan\c{a}t de funda\c{t}ia A.B.C.,
nr. Pi-31415.}}
2
Un exemplu de not˘a de subsol.
40 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
O spa
,
tiere suplimentar˘a \ este necesar˘a dup˘a \thanks{...} dac˘a
\thanks{...} nu se afl˘a la sfˆar
,
situl liniei.
3.6 Schimbarea fonturilor
Uneori este necesar s˘a punem ˆın eviden
,
t˘a unele cuvinte din text.
Pentru aceasta ˆın L
A
T
E
X se folose
,
ste schimbarea tipului de caractere.
Acest aspect reprezint˘a cea mai mare diferen
,
t˘a dintre L
A
T
E
X 2.09
,
si
L
A
T
E
X2
ε
. La ˆınceput a existat pentru T
E
X numai garnitura de litere
“Computer modern”, creat˘a de D.Knuth. Instruc
,
tiunile de schimbare
a fonturilor erau incluse ˆın formatul de baz˘a. Acum exist˘a ˆıns˘a foarte
multe fonturi pentru T
E
X, inclusiv pentru limbile care nu folosesc alfa-
betul latin. L
A
T
E
X folose
,
ste NFSS2 – noua schem˘a de selec
,
tie a fonturilor,
versiunea 2 (“New Font Selection Scheme”), stabilit˘a ˆın anul 1993.
Schema NFSS2 de fonturi are cinci elemente caracteristice indepen-
dente:
1. codificare (“encoding”);
2. familie (“family”);
3. serie (“series”);
4. form˘a (“shape”);
5. m˘arime (“size”);
ˆ
In actuala edi
,
tie a c˘ar
,
tii noastre nu avem spa
,
tiu pentru o discu
,
tie
asupra codurilor (codific˘arii simbolurilor de tip˘arire). Cel mai probabil
este c˘a sistemul pe care-l utiliza
,
ti folose
,
ste codificarea implicit˘a OT1,
stabilit˘a ini
,
tial pentru T
E
X de c˘atre D. Knuth.
Este deasemenea probabil c˘a ve
,
ti folosi familii de fonturi din gar-
nitura cm – “Computer modern”. De obicei codificarea
,
si garnitura de
fonturi sunt stabilite global ˆın macropachetul de clas˘a
,
si nu trebuie s˘a fie
schimbate ˆın mijlocul documentului. Familiile de fonturi din garnitura
3.6. Schimbarea fonturilor 41
Tabelul 3.1. Familii de fonturi “Computer modern”
cmr Computer Modern Roman
cmss Computer Modern Sans
cmtt Computer Modern Typewriter
cmm Computer Modern Math Italic
cmsy Computer Modern Math Symbols
cmex Computer Modern Math Extensions
“Computer modern” sunt prezentate ˆın Tabelul 3.1. Trei familii “Math”
sunt utilizate pentru formule matematice.
ˆ
In L
A
T
E
X-ul standard exist˘a dou˘a serii de caractere: caracterele nor-
male (“medium series”)
,
si caracterele aldine l˘argite (“bold extended
series”).
Un caracter tip˘arit se prezint˘a ˆın patru forme de baz˘a: forma nor-
mal˘a (“upright shape”), forma cursiv˘a (“italics shape”), forma ˆınclinat˘a
(“slanted shape”)
,
si forma majuscul˘ a mic˘ a (“small caps shape”).
Pentru selectarea familiei, seriei
,
si formei exist˘a dou˘a tipuri de
instruc
,
tiuni. Instruc
,
tiunea cu un singur argument schimb˘a caracteris-
tica fontului numai ˆın argument. Instruc
,
tiunea declarativ˘a nu are argu-
ment
,
si schimb˘a caracteristica fontului pentru textul ce urmeaz˘a pˆan˘a
la urm˘atoarea declara
,
tie sau pˆan˘a la sfˆar
,
situl grupului (contextului) ˆın
care apare. Aceste instruc
,
tiuni sunt prezentate ˆın Tab. 3.2.
Exist˘a zece instruc
,
tiuni de schimbare a m˘arimii caracterelor. Aceste
instruc
,
tiuni sunt declarative (vezi Tab. 3.2).
Amintim c˘a instruc
,
tiunile L
A
T
E
X sunt sensibile la folosirea conven
,
tiei
majuscule-minuscule. De aceea \huge
,
si \Huge sunt, de fapt, instruc
,
ti-
uni diferite.
Caracteristica de m˘arime a fontului este relativ˘a la m˘arimea de
baz˘a (10pt, 11pt, sau 12pt), definit˘a op
,
tional prin instruc
,
tiunea
\documentclass.
ˆ
In realitate nu exist˘a toate combina
,
tiile posibile ale celor cinci ca-
racteristici. Astfel, schema NFSS2 substituie diverse combina
,
tii de ca-
42 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
Tabelul 3.2. Schimbarea caracteristicilor fontului
Instruct ¸iune Caracteristic˘a
\textrm{..} sau \rmfamily Familie
\textsf{..} sau \sffamily Familie
\texttt{..} sau \ttfamily Familie
\textmd{..} sau \mdseries Serie
\textbf{..} sau \bfseries Serie
\textup{..} sau \upshape Form˘a
\textit{..} sau \itshape Form˘a
\textsl{..} sau \slshape Form˘a
\textsc{..} sau \scshape Form˘ a
\tiny M˘arime
\scriptsize M˘arime
\footnotesize M˘ arime
\small M˘arime
\normalsize M˘arime
\large M˘arime
\Large M˘arime
\LARGE M˘arime
\huge M˘arime
\Huge M˘arime
racteristici prin tabelele de descriere a fonturilor (fi
,
siere FD – “font de-
scription”).
ˆ
In L
A
T
E
X 2.09 combina
,
tia de codificare, familie, serie
,
si form˘a se
nume
,
ste “font”. Schimbarea independent˘a a acestor caracteristici nu
este posibil˘a. Instruc
,
tiunile de schimbare a fonturilor sunt declarative
(vezi Tab. B.6 la pag. 139). Instruc
,
tiunile de schimbarea a m˘arimii
fontului ˆın L
A
T
E
X 2.09 sunt acelea
,
si ca ˆın L
A
T
E
X2
ε
.
Instruc
,
tiunile de schimbare a fonturilor din L
A
T
E
X 2.09 exist˘a
,
si ˆın
L
A
T
E
X2
ε
. Ele simuleaz˘a pe cˆat posibil comportamentul instruc
,
tiunilor
din L
A
T
E
X 2.09.
Instruc
,
tiunea \emph{...} face interschimbarea ˆıntre formele nor-
3.6. Schimbarea fonturilor 43
male
,
si inclinate, sau cursive. Din textul normal se trece la cursiv, iar
din textul cursiv, sau inclinat, se trece la forma normal˘a a fontului.
ˆ
In L
A
T
E
X 2.09 instruc
,
tiunea declarativ˘a \em realizeaz˘a interschim-
barea ˆıntre \rm
,
si \it – ˆın textul normal face trecerea la cursiv, iar ˆın
textul cursiv face trecerea la forma normal˘a a fontului.
Trebuie s˘a folosim grup˘ari
pentru a sublinia textul sau
a-l ˆıngro¸sa. Aceste grup˘ari
pot fi imbricate una ˆın alta.
Trebuie s\u{a} folosim
grup\u{a}ri pentru
\emph{a sublinia\/} textul
sau {\bfseries a-l
\^{\i}ngro\c{s}a}.
Aceste grup\u{a}ri
\emph{ pot fi\/
\emph{imbricate\/}
una \^{\i}n alta}.
Corec
,
tia cursivului \/ se folose
,
ste ˆın cazul ˆımbin˘arii cursivului ,
sau a caracterelor ˆınclinate, cu caracterele normale (drepte). Pentru
a ob
,
tine un rezultat mai bun la pozi
,
tionarea trecerii de la cursive la
caracterele normale, mai ales dac˘a dup˘a cursive urmeaz˘a un semn de
punctua
,
tie, este necesar˘a aceast˘a instruc
,
tiune. Mai precis, corec
,
tia cur-
sivului se efectueaz˘a prin ad˘augarea unui spa
,
tiu mic dup˘a ultima liter˘a
cursiv˘a. M˘arimea spa
,
tiului ad˘augat depinde de litera cursiv˘a respectiv˘a.
Exemplu:
Pentru a corecta cursivul ¸si caracterele ˆınclinate, folosim spat ¸iul nul.
Pentru a corecta cursivul ¸si caracterele ˆınclinate, folosim spat ¸iul nul.
abracadabra
abracadabra
Pentru a corecta {\itshape cursivul} \c{s}i caracterele
{\slshape \^inclinate}, folosim spa\c{t}iul nul.
Pentru a corecta {\itshape cursivul\/} \c{s}i caracterele
{\slshape \^inclinate\/}, folosim spa\c{t}iul nul.
{\itshape abra}cadabra
{\itshape abra\/}cadabra
44 Capitolul 3. Sec
,
tiunile
,
si textul obi
,
snuit
3.7 Trecerea la rˆand nou
Instruc
,
tiunea L
A
T
E
X \\
,
si instruc
,
tiunea T
E
X \cr realizeaz˘a trecerea
la rˆand nou ˆın aliniatul curent.
ˆ
In textul obi
,
snuit aceste instruc
,
tiuni se
folosesc mai rar. Ele nu pot fi scrise ˆın succesiune imediat˘a – amintim
c˘a aliniatul se introduce printr-un rˆand gol sau prin instruc
,
tiunea \par.
Instruc
,
tiunea \\[lungime] (de exemplu \\[2mm]) efectueaz˘a avan-
sarea rˆandului
,
si adaug˘a lungimea indicat˘a la spa
,
tiul dintre rˆanduri. In-
struc
,
tiunea \\* , pe pozi
,
tia respectiv˘a, efectueaz˘a avansarea rˆandului,
dar interzice trecerea la pagin˘a nou˘a.
Capitolul 4
Contexte de tip
nematematic
4.1 Alinierea textului
Contextul de aliniere se folose
,
ste pentru a pozi
,
tiona textul c˘atre
marginea din stˆanga, sau din dreapta, sau pentru centrarea textului.
Rˆandurile separate se despart prin \\. Dac˘a nu se indic˘a explicit
instruc
,
tiunea \\, atunci se subˆın
,
telege ˆımp˘ar
,
tirea automat˘a pe rˆanduri.
Exist˘a trei contexte:
\begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga
Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft}
\end{flushleft}
\begin{center} % Pentru centrarea textului
Centrarea sau\\ {\ttfamily center}
\end{center}
\begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta
Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright}
\end{flushright}
Rezultatele vor ar˘ata astfel:
46 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
Alinierea la stˆanga sau
flushleft
Centrarea sau
center
Alinierea la dreapta sau
flushright
Dac˘a trebuie organizat˘a o aliniere mai complicat˘a, se pot folosi con-
textele tabbing, tabular sau array.
Pentru alinierea manual˘a a textului se poate folosi no
,
tiunea de filler
orizotal, implementat˘a de instruc
,
tiunea \hfill,
,
si prin care putem dis-
pune de un spa
,
tiu de lungime (pozitiv˘a) oarecare. Fillerul poate fi privit
ca o bucat˘a de cauciuc elastic, care se alunge
,
ste pentru a ˆımpinge textul
ˆınconjur˘ator spre una din marginile rˆandului. El poate fi oprit numai
de un alt filler. Dac˘a ve
,
ti scrie:
\strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut
atunci ve
,
ti ob
,
tine literele A B C la distan
,
te egale una de alta
,
si de
marginea paginii:
A B C
Elementul invizibil \strut este un suport pentru \hfill de la
stˆanga
,
si de la dreapta.
Se poate deduce c˘a, la centrare, pur
,
si simplu se introduce \hfill
atˆat ˆın stˆanga, cˆat
,
si ˆın dreapta textului ce trebuie centrat.
Folosind \hspace (\hspace{7.7mm} – un spa
,
tiu de exact 7.7 mm),
instruc
,
tiunea \dotfill, care genereaz˘a un rˆand de puncte
,
si, de aseme-
nea, cutiile (vezi Cap. 6), se pot ob
,
tine cele mai variate efecte tipografice.
Instruc
,
tiunea \hfill (“horizontal fill”) implementeaz˘a fillerul ori-
zontal. Cu efect similar, L
A
T
E
X-ul dispune
,
si de \vfill (“vertical fill”),
pentru fillerul vertical.
4.2. Contextele quote, quotation
,
si verse 47
4.2 Contextele quote, quotation
,
si verse
ˆ
In L
A
T
E
X, citatele
,
si versurile sunt introduse de c˘atre urm˘atoarele
contexte: quote, quotation,
,
si verse. Aceste instruc
,
tiuni fac
,
si alinieri
noi, prin spa
,
tieri suplimentare, egale ˆın stˆanga
,
si ˆın dreapta.
Contextul quote este destinat citatelor aflate ˆıntr-un singur aliniat.
Un citat cu quotation poate con
,
tine mai multe aliniate. Sintaxa
instruc
,
tiunilor este ilustrat˘a ˆın exemplele urm˘atoare:
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un ci-
tat scurt. El con-
st˘a dintr-un sin-
gur paragraf de
text. Primul rˆand
din paragraf nu se
aliniaz˘a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.
Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quote}
Acesta este un citat scurt.
El const\u{a} dintr-un singur
paragraf de text. Primul
r\^and din paragraf nu se
aliniaz\u{a}a.
\end{quote}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un
citat mai lung. El
const˘a din dou˘a
paragrafe de text.
ˆ
Inceputul fie-
c˘arui paragraf es-
te indicat de o ali-
niere suplimenta-
r˘a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.
Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quotation}
Acesta este un citat mai lung.
El const\u{a} din dou\u{a}
paragrafe de text.
\^Inceputul fiec\u{a}rui
paragraf este indicat de o
aliniere suplimentar\u{a}.
\end{quotation}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
48 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
ˆ
In contextul verse strofele se despart prin rˆanduri goale, ca
,
si alini-
atele din textul obi
,
snuit. Versurile din aceea
,
si strof˘a se despart prin
\\.
A fost odat˘a ca-n pove¸sti,
A fost ca niciodat˘a,
Din rude mari ˆımp˘ar˘ate¸sti,
O prea frumoas˘a fat˘a.
S¸i era una la p˘arint ¸i
S¸i mˆandr˘a-n toate cele,
Cum e Fecioara ˆıntre sfint ¸i
S¸i luna ˆıntre stele.
M. Eminescu
\begin{verse}
A fost odat\u{a}
ca-n pove\c{s}ti,\\
A fost ca
niciodat\u{a},\\
Din rude mari
\^{\i}mp\u{a}%
r\u{a}te\c{s}ti,\\
O prea frumoas\u{a}
fat\u{a}.
\c{S}i era una la
p\u{a}rin\c{t}i\\
\c{S}i m\^andr\u{a}-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
\^{\i}ntre sfin\c{t}i\\
\c{S}i luna
\^{\i}ntre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
4.3 Listele ˆın L
A
T
E
X
Lista, ˆın L
A
T
E
X, este format˘a din elemente sau puncte ale listei. Pen-
tru a imprima o list˘a format˘a din mai multe elemente se pot folosi con-
textele L
A
T
E
X itemize, enumerate
,
si description.
ˆ
In˘auntrul acestor
contexte, fiecare punct ˆıncepe cu instruc
,
tiunea \item.
4.3. Listele ˆın L
A
T
E
X 49
• Primul punct este . . .
• Al doilea punct este . . .
. . .
• Al n-lea punct este . . .
\begin{itemize}
\item Primul punct este \dots
\item Al doilea punct este \dots
%...
\item Al $n$-lea punct este \dots
\end{itemize}
ˆ
In contextul itemize, fiecare element al listei este marcat cu o
etichet˘a (ˆın cazul dat, un cercule
,
t negru).
ˆ
In contextul enumerate,
punctele se numeroteaz˘a.
ˆ
In contextul description, fiecare instruc
,
tiune
\item trebuie s˘a aib˘a un argument, reprezentˆand denumirea elementu-
lui, el se scrie ˆıntre paranteze p˘atrate.
itemize Este o list˘a simpl˘a.
enumerate Este o list˘a nu-
merotat˘a.
description Este o list˘a ca
aceasta.
\begin{description}
\item[itemize] Este o list\u{a}
simpl\u{a}.
\item[enumerate] Este o
list\u{a} numerotat\u{a}.
\item[description] Este
o list\u{a} ca aceasta.
\end{description}
Contextele de tip list˘a pot fi imbricate pˆan˘a la cel mult patru nivele.
Pute
,
ti, de asemenea, schimba simbolul de marcare a elementelor din
list˘a, ˆın contextele itemize
,
si enumerate indicˆand argumentul op
,
tional
al instruc
,
tiunii \item[. . . ].
Numerotarea ˆın enumerate, la cele patru nivele de imbricare,
este controlat˘a prin patru contoare enumi, enumii, enumiii, enumiv.
Numerele de ordine sunt tip˘arite de c˘atre instruc
,
tiunile \theenumi,
\theenumii, \theenumiii, \theenumiv. Dac˘a, de exemplu, nu dori
,
ti
enumerarea la primul nivel cu cifre arabe ci enumerarea literal˘a, atunci
trebuie redefinit˘a instruc
,
tiunea \theenumi astfel:
\renewcommand{\theenumi}{\alph{enumi}}
Instruc
,
tiunea
\arabic{contorul} determin˘a numerotarea 1, 2, 3, 4, . . . ;
50 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
Analog:
\roman{contorul} i, ii, iii, iv, . . . ; (cifre romane minuscule)
\Roman{contorul} I, II, III, IV, . . . ; (cifre romane majuscule)
\alph{contorul} a, b, c, d, . . . ; (litere latine minuscule)
\Alph{contorul} A, B, C, D, . . . ; (litere latine majuscule)
Exemplu:
a. Acesta este primul
punct al listei numero-
tate.
b. Al doilea punct al listei.
\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
%...
\begin{enumerate}
\item Acesta este primul punct
al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Etichetele contextului itemize se pot schimba cu ajutorul instruc-
,
tiunilor
\renewcommand{\labelitemi}{semnul necesar }
%...
\renewcommand{\labelitemiv}{semnul necesar }
pentru toate cele patru nivele de ˆıncuibare.
Dac˘a elementele listei sunt compuse din mai multe aliniate atunci
trebuie folosit contextul mai general list sau varianta lui simplificat˘a
trivlist. Pentru am˘anunte vezi [1], sau Sect. 10.4.1.
4.4 Contextul verbatim
Dac˘a textul trebuie tip˘arit exact ˆın forma ˆın care este cules (format
surs˘a), vom folosi contextul verbatim:
\begin{verbatim} text \end{verbatim}
Textul va fi tip˘arit cu fontul din \ttfamily (teletype).
Pentru inser
,
tii scurte de text neformatat exist˘a instruc
,
tiunea
\verb|text|
4.5. Scrierea bibliografiei 51
unde ˆın locul caracterului | poate fi utilizat orice alt caracter care nu
apare ˆın text, diferit ˆıns˘a de *.
Exist˘a, deasemeni, contextul verbatim*
,
si instruc
,
tiunea \verb*.
ˆ
In
acest caz, ˆın locul spa
,
tiului blank se imprim˘a spa
,
tiul vizibil .
Instruct ¸iunea \TeX realizeaz˘a
emblema T
E
X-ului.
\verb*|un text| formeaz˘a
untext.
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
Instruc\c{t}iunea \verb|\TeX|
realizeaz\u{a}
emblema \TeX-ului.
\verb+\verb*|un text|+
formeaz\u{a}
\verb*|un text|.
\begin{verbatim}
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
\end{verbatim}
4.5 Scrierea bibliografiei
Bibliografia include o list˘a ordonat˘a de referin
,
te bibliografice.
ˆ
In
L
A
T
E
X se folose
,
ste instruc
,
tiunea \cite, pentru a indica o referin
,
t˘a biblio-
grafic˘a. Exist˘a dou˘a metode de creare a listelor bibliografice ˆın L
A
T
E
X.
Prin prima metod˘a, lista bibliografic˘a este aranjat˘a ˆın manual folosind
mijloacele L
A
T
E
X-ului. A doua metod˘a se folose
,
ste de baza de date bi-
bliografice BibT
E
X, prezentat˘a ˆın [1] (BibT
E
X intr˘a ˆın pachetul emT
E
X).
Pentru a crea o list˘a bibliografic˘a cu mijloacele oferite de L
A
T
E
X se
folosesc instruc
,
tiunile \bibitem ˆın contextul thebibliography.
Prezent˘am lista bibliografic˘a utilizat˘a ˆın manualul de fa
,
t˘a (vezi
pag. 205–206):
\begin{thebibliography}{9}
52 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
\addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname}
\label{loc:biblio}
\item[\strut]{\footnotesize
Referint¸ele sunt listate ^ın ordinea important¸ei: \cite{ll:latex}
este strict necesar˘a, ^ın timp ce
\cite{dk:metafont} nu este destinat˘a utilizatorului obi¸snuit.}
\bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edit¸ia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Edit¸ia 1986 se refer˘a la \latex{} 2.09.}
\bibitem{gms:companion} Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex{} Companion}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Exist˘a ¸si ^ın limba german˘a, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’.}
\bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\
Editura Tehnic˘a, Bucure¸sti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex{}~2.09,
^ın limba rom^an˘a.}
\bibitem{ms:amstex} Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex}\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferent¸ele dintre
\amstex{} ¸si \amslatex{} sunt prezentate ^ın
pachetul \amslatex{}.}
\bibitem{dk:tex} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The \tex book}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\
{\footnotesize Edit¸ia 1991 este rev˘azut˘a pentru
versiunea mai nou˘a \tex{}3.}
\bibitem{dk:metafont} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The METAFONTbook}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru
\tex{}.}
{\footnotesize Descrie crearea
fonturilor pentru \tex{}.}
4.5. Scrierea bibliografiei 53
\label{loc:endbiblio}
\end{thebibliography}
Al doilea parametru al contextului thebibliography impune num˘a-
rul de caractere (cifre) folosit de referin
,
te: {9} ˆınseamn˘a c˘a vor fi nu
mai mult de 9 referin
,
te, {99} ˆınseamn˘a c˘a vor fi nu mai mult de 99 etc.
O referin
,
t˘a bibliografic˘a este desemnat˘a prin instruc
,
tiunea
\cite{nume cheie}.
De exemplu: dac˘a bibliografia arat˘a ca mai sus, instruc
,
tiunea
\cite{dk:tex} afi
,
seaz˘a [5]. Se pot indica mai multe nume cheie,
desp˘ar
,
tite prin virgul˘a. Specificarea unor detalii bibliografice poate fi
efectuat˘a cu ajutorul unui argument op
,
tional. De exemplu:
vezi [5, p. 280] vezi~\cite[p. 280]{dk:tex}
Exist˘a
,
si posibilit˘a
,
ti suplimentare de folosire a referin
,
telor, de exem-
plu “see [2-4]”, folosind pachete auxiliare din L
A
T
E
X.
Capitolul 5
Formulele matematice
T
E
X-ul a fost proiectat de la ˆınceput pentru culegerea textelor
matematice. El este foarte adecvat acestui scop, aceast˘a situa
,
tie fiind
bine reflectat˘a ˆın [1, 2, 4, 5].
Vom descrie ˆın cele ce urmeaz˘a numai posibilit˘a
,
tile standard ale
L
A
T
E
X-ului. Unele pachete adi
,
tionale, ca A
M
S-L
A
T
E
X, au ˆınc˘a
,
si mai
multe instruc
,
tiuni pentru matematic˘a.
5.1 Contexte matematice
ˆ
In L
A
T
E
X trebuie deosebite formulele matematice care sunt p˘ar
,
ti ale
textului obi
,
snuit, de entit˘a
,
tile grafice (aliniate aparte) care, fiindˆın prin-
cipal formule matematice, pot con
,
tine
,
si text obi
,
snuit.
Formulele matematice din cadrul textului obi
,
snuit se culeg ˆıntre se-
paratorii $ . . . $, \( . . . \), sau \begin{math} . . . \end{math}.
Toate aceste perechi sunt echivalente, dar trebuie respectat˘a folosirea
echilibrat˘a a separatorilor de acela
,
si tip ˆın deschidere-ˆınchidere.
Pentru culegerea unui aliniat separat de formule matematice se uti-
lizez˘a perechile de separatori $$ . . . $$, \[ . . . \] , sau
\begin{displaymath} . . . \end{displaymath}
Aceste formule, spre deosebire de formulele din textul obi
,
snuit, se cen-
treaz˘a.
5.2. Alinierea ecua
,
tiilor 55
Exist˘a diferen
,
te ˆıntre tip˘arirea formulelor ˆın cadrul textului obi
,
snuit
,
si ca entit˘a
,
ti grafice – ˆın al doilea caz caracterele sunt mai mari, se
schimb˘a amplasarea lor, se schimb˘a amplasarea indicilor. Compara
,
ti:
lim
x→0
x
2
= 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$
cu
lim
x→0
x
2
= 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $
ˆ
In realitate, $ . . . $ nu este perfect echivalent cu \( . . . \), a
,
sa cum
$$ . . . $$ nu este perfect echivalent cu \[ . . . \]. Toate instruc
,
tiunile
L
A
T
E
X-ului se ˆımpart ˆın robuste (“robust”)
,
si fragile. Instruc
,
tiunile
robuste se execut˘a ˆın toate contextele, de exemplu: $ . . . $, $$
. . . $$, \begin{math} . . . \end{math}
,
si \begin{displaymath} . . .
\end{displaymath}.
ˆ
In opozi
,
tie cu instruc
,
tiunile robuste, contextele
\( . . . \)
,
si \[ . . . \] sunt fragile.
Pentru formulele (ecua
,
tiile) ce necesit˘a numerotare, ˆın L
A
T
E
X sunt
prev˘azute contextele: equation pentru ecua
,
tii scrise pe o singur˘a linie
(rˆand)
,
si eqnarray pentru ecua
,
tii multi-linie (pe mai multe rˆanduri).
Contextul eqnarray* formateaz˘a ecua
,
tiile multi-linie, nenumerotate.
Aceste trei contexte definesc aliniate separate.
5.2 Alinierea ecua
,
tiilor
Formulele matematice uni-linie (pe un singur rˆand) se centreaz˘a au-
tomat. Dac˘a la ˆınceputul documentului ve
,
ti indica
\documentclass[...,fleqn]{...},
atunci formulele matematice vor fi aliniate la stˆanga
1
peste tot ˆın docu-
ment.
ˆ
In contextele cu numerotare, numerele ecua
,
tiilor sunt plasate, im-
plicit, la dreapta. Indicarea op
,
tiunii leqno la ˆınceputul documentului
\documentclass[...,leqno]{...}
are ca efect plasarea numerot˘arii la stˆanga.
1
fleqn – flushleft equations (engl.).
56 Capitolul 5. Formulele matematice
5.3 Deosebiri ˆın culegerea ecua
,
tiilor
ˆ
In formulele matematice spa
,
tiile nu joac˘a nici un rol, cu excep
,
tia,
posibil, a sfˆar
,
sitului macroinstruc
,
tiunii. L
A
T
E
X-ul ignor˘a toate spa
,
tiile
ˆın contextele matematice, deci pentru a indica spa
,
tiul ˆıntr-o formul˘a
trebuie folosite macroinstruc
,
tiuni speciale. Sfˆar
,
situl rˆandului ˆın textul
cules al unei formule matematice este echivalent cu spa
,
tiul, fiind deci
ignorat.
ˆ
In formulele multi-linie (eqnarray, eqnarray*) trebuie indicate
explicit locurile de trecere la rˆandul urm˘ator (prin \\). Rˆandurile goale
ˆın regimul matematic sunt interzise.
Dac˘a formulele trebuie a
,
sezate pe mai multe rˆanduri, cel mai sim-
plu este s˘a consider˘am fiecare rˆand ˆın contextul matematic $$ . . . $$.
ˆ
In acest caz, fiecare formul˘a va fi centrat˘ a separat. La amplasarea sin-
cronizat˘a a formulelor multi-linie se folosesc, a
,
sa cum am mai men
,
tionat,
contextele array, eqnarray, eqnarray*.
Este foarte important ca utilizatorul s˘a-
,
si formeze deprinderea de a
include chiar
,
si cele mai simple formule matematice, (de exemplu, x),
ˆıntre separatori matematici sau ˆın contexte matematice: $x$.
ˆ
In acest
fel, formulele apar eviden
,
tiate cu un font diferit fa
,
t˘a de fontul textului
obi
,
snuit.
ˆ
In acela
,
si timp, formulele matematice dintr-un text trebuie folosite
ˆın mod judicios, ˆın˘auntrul separatorilor $ . . . $ nefiind recomandat˘a
folosirea semnelor de punctua
,
tie. Invers, ˆın alianiatele matematice $$
. . . $$ este recomandat ca semnele de punctua
,
tie s˘a r˘amˆan˘a ˆın˘auntrul
separatorilor de tip matematic.
5.4 Spa
,
tiile ˆın modul matematic
Spa
,
tiile ˆın modul matematic sunt ad˘augate la spa
,
tiul implicit din-
tre simbolurile formulei,
,
si sunt determinate de una din instruc
,
tiunile
prezentate ˆın Tab. 5.1.
Dou˘a exemple de folosire a spa
,
tiilor matematice:
5.4. Spa
,
tiile ˆın modul matematic 57
Tabelul 5.1. Spat ¸iile matematice
\! || spat ¸iu negativ, pentru mic¸sorarea distant ¸ei.
|| spat ¸iu implicit;
\, | | spat ¸iu ˆıngust;
\: | | spat ¸iu mediu;
\; | | spat ¸iu mare;
\ | | spat ¸iu text;
\enspace | | spat ¸iu de l˘at ¸imea unei cifre;
\quad | | spat ¸iu lat
(egal cu l˘at ¸imea literei M majuscule);
\qquad | | spat ¸iu de 2 ori mai mare decˆat \quad;
F
n
= F
n−1
+ F
n−2
n ≥ 2
$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
\qquad n \ge 2
$$
Comparat ¸i

D
dxdy cu

D
dxdy
$$\textrm{Compara\c{t}i}
\int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
\int\int_{D} dx dy
$$
Formulele care con
,
tin diferen
,
tiale au un aspect mai estetic dac˘a
ˆınaintea lor se afl˘a un spa
,
tiu ˆıngust suplimentar.

1
0
f(x) dx
dxdy = r dr dφ
xdy/dx

x
1
dt
t
$\int_0^1 f(x)\,dx$ \\
$dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\
$x\,dy/dx$
$\int_1^x\frac{dt}{t}$
ˆ
In ultimul caz nu a fost necesar˘a folosirea spa
,
tiului mic \,. Uneori
pot fi ˆıntˆalnite formule unde caracterele sunt a
,
sezate prea aproape unul
de altul, sau invers, pot apare spa
,
tieri inutile. Pentru a ˆındrepta aceste
neajunsuri trebuie folosite instruc
,
tiunile \,
,
si \!.
Iat˘a cˆateva exemple de astfel de situa
,
tii:
58 Capitolul 5. Formulele matematice

2 x

log x
O

1/

n

[ 0, 1)
log n(log log n)
2
x
2
/2 n/log n
Γ
2
+ ∆
2
R
i
j
kl

x
0

y
0
dF(u, v)
$\sqrt{2}\,x \qquad
\sqrt{\,\log x}$ \\
$O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
[\,0,1) $ \\
$\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
$x^2\!/2 \qquad
n/\!\log n $ \\
$\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
$R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
ˆ
In fiecare din aceste formule, lipsa utiliz˘arii instruc
,
tiunilor \, sau \!
duce la rezultate mai pu
,
tin satisf˘ac˘atoare.
L
A
T
E
X-ul poate trece automat pe un alt rˆand o parte a formulelor
incluse ˆın text numai dup˘a apari
,
tia caracterelor care desemneaz˘a
rela
,
tii sau opera
,
tii matematice, dar separarea unei formule ˆın subfor-
mule se poate face
,
si explicit, cu instruc
,
tiunea \allowbreak. Efectul
instruc
,
tiunii \allowbreak este op
,
tional, ˆın sensul c˘a for
,
teaz˘a trecerea la
rˆandul urm˘ator numai dac˘a textul formulei nu ˆıncape pe rˆandul curent.
Exemplu:
a
1
, a
2
, . . . , a
n $a_1, a_2,\ldots,\allowbreak a_n$
5.5 Schimbarea fonturilor ˆın modul matematic
ˆ
In contextele matematice se pot include
,
si fragmente mici de text
obi
,
snuit, cu ajutorul unei instruc
,
tiuni de schimbare a fontului cu un
singur argument: \textrm etc. (vezi Sect. 3.6).
ln x, unde x > 0
$$
\ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
ˆ
In L
A
T
E
X 2.09, folosirea textului obi
,
snuit ˆın cadrul unui aliniat
matematic se face prin gruparea {\rm. . . } , sau cu ajutorul instruc
,
tiunii
\mbox{. . . }.
5.5. Schimbarea fonturilor ˆın modul matematic 59
Pentru matematic˘a pot fi folosite
,
si cele 26 litere majuscule caligra-
fice prin intermediul instruc
,
tiunii \mathcal (respectiv, {\cal. . . } ˆın
L
A
T
E
X 2.09). De exemplu:
ABRACADABRA
$$\mathcal{ABRACADABRA}$$
\mathcal este una din cele
,
sapte instruc
,
tiuni de schimbare a fon-
turilor matematice (vezi Tab. 5.2). Pentru celelalte
,
sase, nu exist˘a
instruc
,
tiuni analoge ˆın L
A
T
E
X 2.09. Din ultimile dou˘a linii ale tabelu-
lui se observ˘a c˘a literele din formule sunt formatate implicit ˆın fontul
\mathnormal, diferit de cursivul matematic \mathit.
instrmathit
Tabelul 5.2. Alfabete matematice ˆın L
A
T
E
X2
ε
Instruct ¸iunea Exemplu
\mathcal $\mathcal{X}=x$ X = x
\mathrm $\mathrm{min}_i$ min
i
\mathbf $\sum x = \mathbf{y}$
¸
x = y
\mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X
2
i
\mathtt $\mathtt{F}(x)$ F(x)
\mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz = xyz
\mathit $differ\neq\mathit{differ}$ differ = differ
ˆ
In L
A
T
E
X 2.09 instruc
,
tiunea \boldmath are ca efect folosirea ˆın for-
mule a literelor aldine (grase) , dar nu pentru toate cazurile
,
si nu pentru
toate caracterele. Instruc
,
tiunea trebuie aplicat˘a ˆın exteriorul contextu-
lui matematic. Ea r˘amˆane implicit activ˘a pentru toate formulele care
urmeaz˘a. Pentru inhibarea fontului aldin matematic, ˆın L
A
T
E
X 2.09 se
folose
,
ste instruc
,
tiunea \unboldmath.
Unele denumiri de func
,
tii matematice trebuie s˘a apar˘a tip˘arite ˆın
fontul \mathrm. Pentru multe func
,
tii de acest fel exist˘a instruc
,
tiunile
L
A
T
E
X:
\arccos \cos \csc \exp \ker \limsup \min \sinh
\arcsin \cosh \deg \gcd \lg \ln \Pr \sup
\arctan \cot \det \hom \lim \log \sec \tan
\arg \coth \dim \inf \liminf \max \sin \tanh
60 Capitolul 5. Formulele matematice
Nu trebuie uitat˘a scrierea spa
,
tiului ˆın editarea formulelor de tipul
sin x ($\sin x$).
Pentru utilizarea func
,
tiei mod (modulo), pentru restul ˆımp˘ar
,
tirii a
dou˘a numere ˆıntregi (clase de resturi), avem 2 instruc
,
tiuni ˆın L
A
T
E
X
\bmod (f˘ar˘a argumente)
,
si \pmod (cu un argument).
sin x
a mod b
x ≡ a (mod b)
$$\sin x$$
$$a \bmod b$$
$$x\equiv a \pmod{b}$$
Dac˘a func
,
tia matematic˘a ce este necesar˘a lipse
,
ste din lista de mai
sus (de exemplu, tg), atunci ea trebuie definit˘a de c˘atre utilizator,
,
si
inclus˘a ˆın preambulul documemtului prin urm˘atoarea macrodefini
,
tie:
%\tg - tangenta in formule
\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
sau poate fi scris˘a cu ajutorul instruc
,
tiunii:
$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits$
ˆ
In ambele variante, \mathop atribuie func
,
tiei \tg un singur argu-
ment, ceea ce influen
,
teaz˘a asupra aranj˘arii spa
,
tiilor de dup˘a numele
func
,
tiei. Prin contrast, rela
,
tiile binare, de exemplu >, sunt delimitate
automat cu spa
,
tii pu
,
tin mai mari decˆat ˆın alte cazuri.
Instruc
,
tiunea \nolimits interzice a
,
sezarea indicilor sub denumirea
func
,
tiei.
tg x
tg x
% In preambul
\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
%...
$$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
Compara
,
ti aceast˘a defini
,
tie cu defini
,
tia pentru func
,
tia standard lim:
\def\lim{\mathop{\mathrm{lim}}}
5.6. Indicii superiori
,
si inferiori 61
care permite scrierea $$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$ cu coborˆarea ex-
presiei “x → 0” sub numele func
,
tiei.
lim
x→0
x
2
= 0
$$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$
lim
x→0
sin x
x
= 1
$$
\lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
$$
5.6 Indicii superiori
,
si inferiori
Indicii superiori
,
si inferiori se introduc prin instruc
,
tiunile ^
,
si, res-
pectiv, _ :
x
2
1
$x_1^2$.
Ordinea de aplicare a indicierii nu are importan
,
t˘a – acela
,
si resultat
ob
,
tinˆandu-se
,
si prin $x^2_1$.
Folosind gruparea prin acolade, expresiile pentru indici pot con
,
tine
mai mult decˆat un caracter:
e
−αt
a
3
ij
$e^{-\alpha t} \qquad a^{3}_{ij}$
Uneori sunt necesari indici anteriori (scri
,
si ˆın fa
,
ta bazei). Ace
,
stia se
pot ob
,
tine a
,
sezˆand indicii ˆın func
,
tie de un spa
,
tiu virtual, vid:
1
x
2
1
$_{1}x_{1}^{2}$
sau folosind acoladele {} (gruparea nul˘a):
1
x
2
1
${}_{1}x_{1}^{2}$
Indicii de acest tip sunt folosi
,
ti, ˆın special, ˆın formule tensoriale, ca
ˆın exemplul:
62 Capitolul 5. Formulele matematice
x
i
jk
l
$x_i{}^{jk}{}_l$
Fontul indicilor se mic
,
sorez˘a corespunz˘ator, ˆıntr-un anumit procent,
ˆın func
,
tie de dimensiunea fontului de baz˘a
,
si de tipul lui. Prin indiciere
multipl˘a, indicii de nivel mai mare sau egal cu 3 nu vor mai fi mic
,
sora
,
ti.
De exemplu:
x
2
2
2
2
i
k
m
n
$$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$
Mai jos, ˆın Sect. 5.8 se arat˘a cum se poate inhiba mic
,
sorarea implicit˘a
a caracterelor prin indiciere, ob
,
tinˆandu-se indici de aceea
,
si m˘arime.
Instruc
,
tiunile de indiciere ^
,
si _ se utilizeaz˘a
,
si la precizarea limitelor
unei integrale, ale unei sume, sau pentru trecerea la limit˘a \lim (vezi
exemplul din Sect. 5.5).
ˆ
In privin
,
ta limitelor integr˘arii vezi de asemenea
Sect. 10.6.1.

1
0
x
2
dx
n
¸
i=0
x
n
$$\int_{0}^{1}x^{2} dx$$
$$\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
5.7 Radicalii
Semnul radical se tip˘are
,
ste prin \sqrt{. . . }. Parametrul op
,
tional
ˆın parantezele p˘atrate indic˘a ordinul radicalului .

x
3

2 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}$
ˆ
In L
A
T
E
X, m˘arimea semnului radical se selecteaz˘a automat:

x
2
+ y
2
y =

1 +

1 +

1 +

1 + x
$$\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$$
$$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}$$
5.8. Frac
,
tiile 63
Aspectul vizual neregulat al unor simboluri matematice necesit˘a une-
ori prelucr˘ari suplimentare. S˘a lu˘am exemplul urm˘ator:

g +

m +

l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$
Se observ˘a clar forma inestetic˘a a acestei expresii, determinat˘a de
m˘arimile diferite ale radicalilor. Pentru a evita aceasta
,
si a ob
,
tine rezul-
tatul dorit, trebuie folosit˘a instruc
,
tiunea \mathstrut (vezi Sect. 5.8):

g +

m +

l
$\sqrt{\mathstrut g}+
\sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
5.8 Frac
,
tiile
ˆ
In L
A
T
E
X frac
,
tia se specific˘a prin instruc
,
tiunea \frac{. . . }{. . . }. De
exemplu:
1
1
2
x
2
k + 1
$$1\frac{1}{2}$$
$$\frac{x^{2}}{k+1}$$
Pentru reprezentarea frac
,
tiei se poate folosi
,
si caracterul /.
Dac˘a avem frac
,
tii compuse (frac
,
tii de frac
,
tii), m˘arimea frac
,
tiilor de
ordin superior se mic
,
soareaz˘a corespunz˘ator:
1/2
3
4
7
8
=
6
7
$$ 1/2\qquad
\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} =
\frac{6}{7} $$
x
2
k + 1
x
2
k+1
x
1/2
$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x^{ 1/2 }
$$
64 Capitolul 5. Formulele matematice
Uneori este necesar s˘a inhib˘am mic
,
sorarea automat˘a a caracterelor
ce intervin ˆın scrierea frac
,
tilor compuse, a indicilor etc.
ˆ
In continuare
este ilustrat cum se poate face acest lucru pentru exemplul frac
,
tiilor
continue (ilustr˘am mai ˆıntˆai forma implicit˘a).
a +
1
b +
1
c+
1
d
$$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c +
\frac{1}{d}}}$$
ˆ
In T
E
X exist˘a 3 stiluri pentru cel mult 3 grade de mic
,
sorare a
caracterelor din formule (vezi Sect. 5.6). Acestea sunt definite prin
instruc
,
tiunile:
\displaystyle, \scriptstyle ¸si \scriptscriptstyle.
Indicˆand explicit \displaystyle pentru to
,
ti numitorii
,
si num˘ar˘ato-
rii, vom putea p˘astra aceea
,
si m˘arime a caracterelor din frac
,
tiile compuse:
a +
1
b +
1
c +
1
d
a +
1
b +
1
c +
1
d
$$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
%
$$a +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
Instruc
,
tiunea \mathstrut reprezint˘a o cutie invizibil˘a de l˘a
,
time 0
,
si
cu ˆın˘al
,
timea
,
si adˆancimea caracteristice fontului curent (vezi Fig. 5.1).
Ea permite scrierea numitorului
,
si a num˘ar˘atorului la o anumit˘a distan
,
t˘a
de linia de frac
,
tie.
5.9. Simboluri matematice 65
j a (
'E
w
c
T
h
T
d
n – l˘a
,
timea
d – adˆancimea
/ – ˆın˘ al
,
timea
e
eu
Linia de baz˘a
a rˆandului
$
$
$
$
$
$X
\strut – n = 0; /
,
si d
maxime
Figura 5.1. Dimensiunile simbolului ˆın T
E
X
Instruc
,
tiunea \displaystyle p˘astreaz˘a m˘arimea caracterelor din
formulele separate introduse cu ajutorul contextului ($$...$$). Pen-
tru formulele ˆıncadrate ˆın text obi
,
snuit prin intermediul contextului
($...$), instruc
,
tiunea corespunz˘atoare este \textstyle.
Numitorul
,
si num˘ar˘atorul frac
,
tiei se centreaz˘a automat. Pentru a
renun
,
ta la centrare, trebuie format ˆın dreapta sau ˆın stˆanga numitorului
(num˘ar˘atorului) un spa
,
tiu de lungime variabil˘a, ob
,
tinut cu instruc
,
tiunea
\hfill.
Frac
,
tiile se folosesc
,
si la scrierea derivatelor:
d
2
y
dx
2
∂f(x,y)
∂x
$\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad
\frac{\partial f(x,y)}{\partial x}$
Scrierea derivatelor folosind caracterul

(apostrof) va fi explicat˘a ˆın
Sect. 5.10
5.9 Simboluri matematice
Tabelele cu simbolurile matematice L
A
T
E
X
,
si AMS sunt prezentate
ˆın Anexa C. Iat˘a cˆıteva exemple de utilizare a lor ˆın text obi
,
snuit
,
si ˆın
formule:
66 Capitolul 5. Formulele matematice
Cuvˆantul T
E
X se pronunt ¸˘a
τχ.
100 m
2
I♥NY (I Love New York).
Cuv\^antul \TeX\ se pronun\c{t}\u{a}
$\tau\epsilon\chi$.\\[6pt]
100~m$^{2}$\\[6pt]
I$\heartsuit$NY (I Love New York).
∀x ∈ R : x
2
≥ 0 (5.1)
\begin{equation}
\forall x \in \mathrm{R}:
\qquad x^{2} \geq 0
\end{equation}
x
2
≥ 0, pentru orice x ∈ R (5.2)
\begin{equation}
x^{2} \geq 0,\
\textrm{pentru orice }
x \in \mathrm{R}
\end{equation}
Unele simboluri matematice, numite delimitatori, cum sunt bara ver-
tical˘a | (sau \vert), parantezele etc. pot fi m˘arite conform necesit˘a
,
tilor
de descriere a formulelor matematice.
ˆ
In acest caz este important unde
se afl˘a ace
,
sti delimitatori ˆın formul˘a: la stˆanga, la dreapta sau ˆın inte-
rior. De regul˘a, pentru delimitatorii de stˆınga se adaug˘a un spa
,
tiu ˆın
fa
,
ta lor, dar nu
,
si dup˘a, iar pentru cei de dreapta – viceversa. Dac˘a un
delimitator se afl˘a ˆın interiorul unei formule, se adaug˘a cˆate un spa
,
tiu ˆın
ambele p˘ar
,
ti. Instruc
,
tiunile corespunz˘atoare pentru bara vertical˘a sunt
urm˘atoarele:
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
$$\begin{array}{ccc}
x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]
x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]
x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]
x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y
\end{array}$$
Pentru o frac
,
tie compus˘a:
5.10. Accentele ˆın contextul matematic 67
a + 1
b

c + 1
d
$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
L
A
T
E
X-ul selecteaz˘a implicit dimensiunile acestor delimitatori.
ˆ
In de-
scrierea contextului array vom reveni asupra utiliz˘arii delimitatorilor.
1 +

1
1 −x
2

3
$$
1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
\right) ^3
$$

(x + 1)(x −1)

2
$$
\Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
5.10 Accentele ˆın contextul matematic
Am mai men
,
tionat c˘a, ˆın formulele matematice, trebuie folosite nu-
mai litere f˘ar˘a semne diacritice. Pentru pozi
,
tionarea, deasupra literelor
din formule, a semnelor diacritice matematice (de exemplu: tilda,
s˘ageata de vector etc.) exist˘a instruc
,
tiuni de tipul $\vec a$ care
efectueaz˘a a (vezi Tab. 5.3).
Tabelul 5.3. Accente matematice
\hat a ˆ o \check a ˇ o
\tilde a ˜ o \acute a ´ o
\grave a ` o \dot a ˙ o
\ddot a ¨ o \breve a ˘ o
\bar a ¯ o \vec a o
Pentru pozi
,
tionarea accentelor matematice deasupra literelor i
,
si j
se utilizeaz˘a variantele lor matematice f˘ar˘a punct: $\imath$ – ı
,
si
$\jmath$ – .
Semnele diacritice matematice ˆ x (\hat)
,
si ˜ x (\tilde) au variantele
extensibile \widehat
,
si \widetilde. L˘a
,
timea lor este aleas˘a automat
dup˘a gruparea pe care o acoper˘a, dar care nu poate dep˘a
,
si o anumit˘a
dimensiune maxim˘a.
68 Capitolul 5. Formulele matematice
´
ab
¯
abcd

efghijkl
$\widehat{ab}$ \qquad
$\widehat{abcd}$ \qquad
$\widetilde{efghijkl}$
5.11 Derivate
Utilizarea apostrofelor pentru derivatele se face cu instruc
,
tiunea
\prime. Deoarece apostroful $\prime$ () se afl˘a la nivelul rˆandului,
pentru pozi
,
tionarea lui se va utiliza indicierea superioar˘a (vezi exem-
plu mai jos). Pentru u
,
surin
,
t˘a, ˆın T
E
X exist˘a posibilitatea pozi
,
tion˘arii
apostrofului pentru derivate prin folosirea instruc
,
tiunilor $y’$, $y’’$,
etc.
y

y

y

$y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$
y = x
2
y

= 2x y

= 2
$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
$$
5.12 Elemente etajate
Pentru scrierea coeficien
,
tilor binomiali se utilizeaz˘a instruc
,
tiunea
\choose:

n
k

x
y + 2
$${n\choose k} \qquad
{x\atop y+2}$$
\atop are acela
,
si efect ca
,
si \choose numai c˘a elimin˘a parantezele
ˆınconjuratoare. Acestea sunt instruc
,
tiuni ale T
E
X-ului simplu.
ˆ
In T
E
X-
ul simplu, frac
,
tia este desemnat˘a prin
a
b
$${a\over b}$$,
ˆın timp ce ˆın L
A
T
E
X prin
a
b
$$\frac{a}{b}$$
5.12. Elemente etajate 69
La scrierea construc
,
tiilor etajate de felul \choose, \atop, \frac
,
si
\over p˘ar
,
tile superioar˘a
,
si inferioar˘a primesc acelea
,
si dimensiuni, iar
linia desp˘ar
,
titoare (invizibil˘a ˆın \choose
,
si \atop) se afl˘a la nivelul
rˆandului curent. Pentru a l˘asa partea de jos a construc
,
tiei la dimensiu-
nile standard ale textului, iar pe cea de sus la dimensiuni mic
,
sorate, se
utilizeaz˘a instruc
,
tiunea \stackrel:
A
a

→ B
$$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
Un num˘ar arbitrar de caractere se pot supralinia cu instruc
,
tiunea
\overline:
x
2
+ 1
$$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
Instruc
,
tiunea de subliniere \underline se poate folosi atˆat ˆın textul
matematic cˆat
,
si ˆın cel obi
,
snuit.
x
2
+ 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
Instruc
,
tiunile \overbrace
,
si \underbrace pun deasupra
,
si, respec-
tiv, sub o expresie, acolade orizontale de orice lungime:
. .. .
a + b + c
. .. .
+d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$
ˆ
In formulele uni-linie ˆımpreun˘a cu \overbrace
,
si \underbrace se
pot folosi
,
si instruc
,
tiunile de indiciere pentru marcarea subexpresiilor:
a +
24
. .. .
b +· · · + y +z
. .. .
26
$$ \underbrace{a+\overbrace{b+
\cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
Vezi de asemenea sec
,
tiunea urm˘atoare, unde este descris contextul
array.
70 Capitolul 5. Formulele matematice
5.13 Contextul array
Contextul array se ˆıntˆalne
,
ste de obicei ˆın formule uni-linie, dar
poate fi ˆıntˆalnit
,
si ˆın formulele din text. Cu ajutorul contextului array
sunt descrise matricile din formule. array are un argument op
,
tional (de-
spre care vom vorbi mai tˆarziu),
,
si unul obligatoriu, care con
,
tine atˆatea
litere cˆate coloane are matricea de reprezentat. Litera c indic˘a centrarea
con
,
tinutului coloanei respective, l – alininiarea la stˆanga, iar r – la
dreapta.
ˆ
In corpul array liniile se separ˘a prin instruc
,
tiunea de avansare
la rˆand nou \\, iar elementele unei linii se separ˘a prin simbolul &. Unele
din aceste elemente ale liniei pot fi omise prin utilizarea consecutiv˘a a
doi separatori.
a + b + c uv 27
a + b u + v 13
a 3u + v 2.97
$$ \begin{array}{clr}
a+b+c & uv & 27 \\
a+b & u+v & 13 \\
a & 3u+v & 2.97
\end{array} $$
Dup˘a ultimul element al liniei nu trebuie pus &, iar dup˘a ultimul
rˆand nu trebuie pus \\, deoarece aceste caractere sunt delimitatori.
S˘a remarc˘am c˘a \begin{array} nu ˆınseamn˘a trecerea automat˘a ˆın
regimul matematic, spre deosebire de contextele equation, eqnarray,
,
si eqnarray*.
Parametrul op
,
tional este util mai ales atunci cˆand contextul array
intr˘a ˆıntr-o construc
,
tie mai complex˘a. De obicei, centrul matricei dup˘a
ˆın˘al
,
time corespunde cu linia din mijloc a matricei,
,
si coincide implicit
cu rˆandul curent de editare. Prin op
,
tiunile [t] sau [b] (“top” – sus,
“bottom” – jos), rˆandul curent va coincide cu linia de sus, respectiv cu
cea de jos a matricii. Exemplu:
x =
a
b
c
x =
a
b
c
$$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
\end{array} $$
%
$$x=\begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
\end{array} $$
5.13. Contextul array 71
ˆ
In descrierea matricilor
,
si a vectorilor se utilizeaz˘a frecvent prescur-
tarea cu puncte de suspensie (. . .).
ˆ
In textul obi
,
snuit ele se ob
,
tin prin
instruc
,
tiunea \dots.
ˆ
In textele matematice exist˘a 2 feluri de puncte de
suspensie orizontale: \ldots, pentru partea de jos a rˆandului,
,
si \cdots
pentru centrul rˆandului.
a, . . . , z ¸si a +· · · + z $a,\ldots,z$ \c{s}i $a+\cdots+z$
ˆ
In modul matematic avem
,
si puncte de suspensie verticale prin
\vdots, precum
,
si diagonale prin \ddots. \ldots este, de fapt, echiva-
lent cu \dots. A se vedea exemplul de mai jos, dup˘a discu
,
tia asupra
delimitatorilor mari ce sunt utiliza
,
ti ˆın contextul array.
Delimitatorii mari se utilizeaz˘aˆın mod frecvent ˆın reprezentarea unei
matrici. O matrice, sau un determinant, este inclus˘a ˆıntre 2 bare verti-
cale sau ˆıntre paranteze rotunde mari. Se scrie \left ˆınaintea delimi-
tatorului din stˆanga
,
si \right ˆınaintea celui din dreapta. Dimensiunile
delimitatorului se genereaz˘a automat.

x
11
x
12
x
21
x
22

$$ \left|
\begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
Delimitatorii se pot folosi
,
si ˆın matricile imbricate (matrici ˆın ma-
trici). Deci, \left
,
si \right trebuie s˘a formeze perechi echilibrate
(corect incluse), dar delimitatorii dintr-o asemenea pereche pot fi ele-
mente distincte. De exemplu, matricea poate s˘a ˆınceap˘a cu o paran-
tez˘a mare rotund˘a
,
si s˘a se termine cu o parantez˘a mare, p˘atrat˘a.
Instruc
,
tiunile \left.
,
si \right. determin˘a delimitatori invizibili. Ele
sunt folosite, cel mai frecvent, la scrierea sistemelor de condi
,
tii:
|x| =

−x, dac˘a x < 0;
x, altfel.
$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
-x, & \textrm{dac\u{a} $x<0$;}\\
x, & \textrm{altfel.}
\end{array} \right. $$
Exemplul urm˘ator ilustreaz˘a scrierea unei matrici prin folosirea
punctelor de suspensie:
72 Capitolul 5. Formulele matematice

¸
¸
a
11
· · · a
1n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
· · · a
mn
¸

$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
\vdots & \ddots & \vdots \\
a_{m1} & \cdots & a_{mn}
\end{array} \right) $$
5.14 Marcarea ecua
,
tiilor
,
si referirea lor
Pentru ecua
,
tii pe un singur rˆand (uni-linie) L
A
T
E
X-ul are contex-
tul equation, care numeroteaz˘a automat ecua
,
tiile. Ca
,
si ˆın cazul
sec
,
tiunilor documentului, ecua
,
tiile trebuie marcate cu instruc
,
tiunea
\label , iar referirea lor se face cu ajutorul instruc
,
tiunilor \ref
,
si
\pageref, nefolosind numerele actuale care sunt frecvent schimbate ˆın
procesul edit˘arii documentului, ci doar numele cheie (vezi Sect. 3.1).
ε > 0 (5.3)
. . . Folosim condit ¸ia (5.3). . .
\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{eq:eps_0}
\end{equation}
% ...
Folosim condi\c{t}ia~%
(\ref{eq:eps_0})\dots
ˆ
In mod analog sunt referite ecua
,
tiile din contextul eqnarray.
5.15 Grupe de ecua
,
tii
Pentru formule multi-linie sau sisteme de ecua
,
tii se utilizeaz˘a contex-
tele eqnarray
,
si eqnarray* ˆın locul contextului equation.
ˆ
In eqnarray
fiecare rˆand se numeroteaz˘a, iar ˆın eqnarray* nu se face numerotarea
rˆandurilor. Pentru numerotarea unui sistem de ecua
,
tii se poate utiliza
contextul array ˆın˘auntrul contextului equation.
x −y = 1 (5.4)
x + y = 1 (5.5)
\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{x-y} \\
x+y & = & 1 \label{x+y}
\end{eqnarray}
5.15. Grupe de ecua
,
tii 73
ˆ
In contextele eqnarray
,
si eqnarray* fiecare rˆand se ˆımparte ˆın 3
p˘ar
,
ti (partea stˆıng˘a, partea central˘a
,
si partea dreapt˘a), care se aliniaz˘a
ca ˆıntr-o matrice \begin{array}{rcl}. De obicei, partea central˘a
con
,
tine semnul de rela
,
tie, considerat important ˆın ecua
,
tia respectiv˘a
(ˆın exemplul de mai sus, semnul de egalitate).
Dac˘a ecua
,
tia este mare, autorul trebuie s-o impart˘a ˆın rˆanduri. Pen-
tru ca rˆandurile (liniile) aceleia
,
si ecua
,
tii s˘a nu fie numerotate, ˆın fa
,
ta
instruc
,
tiunii \\ trebuie utilizat˘a instruc
,
tiunea \nonumber.
sin x = x −
x
3
3!
+
x
5
5!


x
7
7!
+· · · (5.6)
\begin{eqnarray}
\sin x & = & x -\frac{x^{3}}{3!}
+\frac{x^{5}}{5!} - \nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!} + \cdots
\label{sin:row}
\end{eqnarray}
Dac˘a nu se dore
,
ste separarea ecua
,
tiei ˆın trei p˘ar
,
ti, trebuie utilizat˘a
instruc
,
tiunea \lefteqn{...}. Dup˘a acolada de ˆınchidere a acestei
instruc
,
tiuni se poate folosi una din instruc
,
tiunile care genereaz˘a spa
,
tii
matematice (vezi Sect. 5.1), ceea ce va m˘ari ˆıns˘a aliniatul urm˘atoarelor
rˆanduri.
cos x = 1 −
x
2
2!
+
+
x
4
4!

x
6
6!
+· · · (5.7)
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} -
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}
74 Capitolul 5. Formulele matematice
5.16 Numerotarea teoremelor
ˆ
In textele matematice se ˆıntˆalnesc frecvent formul˘ari de teoreme,
leme, ipoteze, axiome, propozi
,
tii, reguli, legi, principii etc. Contextele
de acest fel nu sunt predefinite ˆın L
A
T
E
X, ci ˆın A
M
S-T
E
X sau A
M
S-
L
A
T
E
X. Pentru punerea lor ˆın eviden
,
t˘a, utilizatorul L
A
T
E
X-ului trebuie
s˘a-
,
si defineasc˘a un context special, corespunz˘ator.
ˆ
In acest context,
textul se tip˘are
,
ste cu litere cursive, se numeroteaz˘a
,
si prime
,
ste un titlu.
ˆ
In preambulul documentului trebuie incluse urm˘atoarele defini
,
tii:
\newtheorem{theorem}{Teorem\u{a}} % Teoreme
\newtheorem{ax}{Axiom\u{a}} % Axiome
\newtheorem{pr}{Regul\u{a}}[section] % Regulile
% (numerotarea dupa sectiunile)
% ...
De fiecare dat˘a cˆand ˆın document se ˆıntˆalne
,
ste contextul theorem,
se genereaz˘a titlul “Teorema” cu num˘arul corespunz˘ator.
Teorema 1 Pentru orice x,
sin
2
x + cos
2
x = 1
.
. . .
Din Teorema 1 rezult˘a . . .
\begin{theorem}\label{sin2+cos2}
Pentru orice $x$,
$$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$.
\end{theorem}
% ...
Din Teorema~\ref{sin2+cos2}
rezult\u{a} \dots
Din definirea regulilor se poate vedea c˘a numele contextului special
,
si
titlul s˘au nu sunt legate obligatoriuˆıntre ele. Toate contextele de tip spe-
cial se numeroteaz˘a cu acela
,
si contor. Dup˘a teorema 5 urmeaz˘a axioma
6, apoi teorema 7 etc. Dac˘a ve
,
ti indica argumentul op
,
tional (ˆın paran-
teze p˘atrate), numerotarea acestor contexte va con
,
tine num˘arul sec
,
tiunii
(subsec
,
tiunii etc.). Referin
,
tele se organizeaz˘a cu ajutorul instruc
,
tiunilor
\label, \ref,
,
si \pageref.
Capitolul 6
Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si
rigle
6.1 Unit˘a
,
tile de m˘asur˘a ˆın T
E
X
T
E
X-ul d˘a posibilitatea de a indica dimensiunile ˆın unit˘a
,
ti de m˘asur˘a
metrice, de tip
,
tol (inch), sau tipografice. Exist˘a 9 unit˘a
,
ti de m˘asur˘a
scalabile, 9 absolute, dou˘a dependente de m˘arimea caracterelor pentru
textul obi
,
snuit, una dependent˘a de m˘arimea caracterelor pentru text
matematic,
,
si unit˘a
,
ti infinite de m˘asur˘a (“filler”).
Unit˘a
,
tile scalabile sunt prezentate ˆın Tab. 6.1.
Urm˘atoarele 8 formule definesc aceste unit˘a
,
ti de m˘asur˘a tipografice.
Valoarea coeficien
,
tilor din formulele ce urmeaz˘a este exact˘a.
72bp = 1in
1cc = 12dd
1cm = 10mm
1157dd = 1238pt
1in = 2.54cm
1pc = 12pt
72.27pt = 1in
65536sp = 1pt
76 Capitolul 6. Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si rigle
Tabelul 6.1. Unit˘at ¸ile de m˘asur˘a T
E
X scalabile
bp “big point” (punct mare); ≈ 0.3527778mm
cc “cicero”; ≈ 4.5127803mm
cm centimetru; =10.0mm
dd “Didˆot point” (punctul Didˆot)
1
; ≈ 0.3760650mm
in “inch” (t ¸ol); =25.4mm
mm milimetru; = 1.0mm
pc “pica”; ≈ 4.2175176mm
pt “point” (punct); ≈ 0.3514598mm
sp “scaled point” (punct scalat). ≈ 0.0000054mm
Aceste formule sunt suficiente pentru a exprima orice alt˘a unitate de
m˘asur˘a prin intermediul celorlalte 8.
Calculele interne ale translatorului T
E
X se efectueaz˘a ˆın sp – o uni-
tate de m˘asur˘a foarte mic˘a. Lungimea maxim˘a admisibil˘a in T
E
X este
egal˘a cu (2
30
− 1)sp, ceea ce reprezint˘a aproximativ 575cm. Driverele
DVI calculeaz˘a in sistemul metric. Mesajele de eroare de tipul overflow
se tip˘aresc in puncte (pt). (1pt este aproximativ egal cu
1
3
mm).
Toate dimensiunile trebuie s˘a fie indicateˆın numereˆıntregi sau frac
,
tii
zecimale de unit˘a
,
ti de m˘asur˘a. Sunt admise
,
si dimensiuni negative:
25pt, 11.2cm, -0.1in.
Chiar
,
si ˆın cazul dimensiunii zero este obligatoriu s˘a fie indicat˘a o
unitate de m˘asur˘a, de exemplu, 0pt sau 0in.
Exist˘a dou˘a unit˘a
,
ti de m˘asur˘a care se definesc ˆın func
,
tie de dimensi-
unile caracterelor curente: em, ex. 1em este l˘a
,
timea literei M a fontului
curent. 1ex este ˆın˘al
,
timea literei x a fontului curent.
em
,
si ex sunt unit˘a
,
tile de m˘asur˘a ale textului obi
,
snuit.
ˆ
In textul
matematic se folose
,
ste m˘asura mu (“mathematical unit”), egal˘a cu
1
18
din
1
Didˆ ot este o celebr˘a familie de tipografi francezi, cunoscut˘aˆınc˘ a din sec. al 18-lea.
Firmin Didˆot (1764–1836) a inventat sistemul modern de m˘asuri tipografice. Firma
“Firmin Didˆot” exist˘a pˆan˘ a ˆın prezent.
Punctul Didˆot este
1
72
dintr-un
,
tol francez (≈27.1mm).
6.2. Elemente de lipire
,
si de umplere 77
l˘a
,
timea literei M a fontului matematic curent. Dimensiunile dependente
de font sunt scalabile.
Dac˘a ˆın document se precizeaz˘a o m˘asur˘a ˆın unit˘a
,
ti scalabile, atunci
ea va fi recalculat˘a propor
,
tional odat˘a cu schimbarea global˘a a dimen-
siunilor documentului. Dimensiunile de tip true sau adev˘arate, nu se
modific˘a odat˘a cu schimbarea global˘a a dimensiunilor dintr-un docu-
ment: truebp, truecc, truecm, . . . , truesp). Schimbarea global˘a
a dimensiunilor se folose
,
ste rar, de aceea ˆın mod normal dimensiunile
obi
,
snuite sunt egale cu cele adev˘arate
,
si de obicei se folosesc primele.
Dimensiunea poate apare ca parametru al unei instruc
,
tiuni (de ex-
emplu, \hspace{10mm}) sau este atribuit˘a unei variabile dimensionale.
\setlength{\textwidth}{116mm} (L
A
T
E
X)
\textwidth116mm (T
E
X simplu)
\textwidth=116mm (T
E
X simplu)
Exist˘a
,
si unit˘a
,
ti de m˘asur˘a infinite: fil, fill, filll etc., cu grade
diferite de infinitate. Ele se folosesc la definirea elementelor de umplere,
de exemplu, a fillerului de spa
,
tiu (vezi Sect. 4.1).
L˘a
,
timea textului se poate calcula definind o variabil˘a dimensional˘a
nou˘a, de obicei ˆın preambul (\newlength{\gnat}),
,
si atribuindu-i
m˘arimea orizontal˘a a textului (\settowidth{\gnat}{text}) .
6.2 Elemente de lipire
,
si de umplere
Unii parametri dimensionali au proprietatea de a se alungi sau com-
prima. Pentru ace
,
sti parametri, indicarea dimensiunii se face prin
specificarea alungirii
,
si/sau comprim˘arii lor. De exemplu:
\hspace{6pt plus2pt minus3pt}
Dac˘a la lipirea unor asemenea elemente ele nu ˆıncap ˆın spa
,
tiul
alocat, sau nu-l umplu complet, are loc alungirea sau comprimarea
propor
,
tional˘a a dimensiunilor indicate. Astfel de elemente se numesc
elemente de lipire (“glue”). Un exemplu ˆıl reprezint˘a elementele de
lipire puse ˆıntre cuvintele din propozi
,
tie, asigurˆand alinierea marginii
drepte a textului.
78 Capitolul 6. Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si rigle
O facilitate interesant˘a ofer˘a elementul de lipire de l˘a
,
time nul˘a, cu
posibilitatea alungirii infinite, numit filler. Exist˘a un element de umplere
orizontal \hfill (vezi Sect. 4.1)
,
si unul vertical \vfill. De exemplu,
instruc
,
tiunea \centerline{text}, care centreaz˘a textul text, nu este
altceva decˆat
\hfill text \hfill
Deseori, ˆımpreun˘a cu \hfill se utilizeaz˘a
,
si \strut (vezi Sect. 6.7).
Exist˘a ˆınc˘a dou˘a fillere (elemente de umplere) orizontale: \hrulefill
,
si \dotfill. Ele sunt similare cu \hfill, umplˆand ˆıns˘a spa
,
tiul cu o
linie, respectiv cu puncte. Vezi Sect. 6.3.
Definirea elementului de umplere \hfill este urm˘atoarea:
\def\hfill{\hskip0pt plus1fill}
6.3 Spa
,
tierea
Spa
,
tierea orizontal˘a se realizeaz˘a prin
\hspace{lungime},
iar cea vertical˘a – prin
\vspace{lungime}.
Variantele \hspace*{. . . }
,
si \vspace*{. . . } se deosebesc prin aceea
c˘a efectul lor se p˘astreaz˘a chiar
,
si ˆın cazul ˆın care pozi
,
tia lor curent˘a se
afl˘a la margine de rˆand sau pagin˘a. Variantele f˘ar˘a * nu au nici un efect
pe aceste pozi
,
tii.
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut
6.4. Cutiile (boxurile) ˆın T
E
X 79
Pentru a suprima spa
,
tiul de la ˆınceputul unui paragraf se utilizeaz˘a
instruc
,
tiunea \noindent.
Pentru spa
,
tierea vertical˘a se mai pot folosi
,
si instruc
,
tiunile:
\smallskip, \medskip, \bigskip.
6.4 Cutiile (boxurile) ˆın T
E
X
T
E
X-ul construie
,
ste fiecare rˆand din cutii orizontale. De obicei, o
cutie orizontal˘a con
,
tine un caracter, dar poate con
,
tine
,
si reprezent˘ari
vizuale mult mai complexe (minipage, picture, mbox, parbox etc.),
care ˆın procesul construirii rˆandului sunt tratate similar cu caracterele
obi
,
snuite.
Fiecare rˆand construit este inclus apoi ˆıntr-o cutie vertical˘a, iar din
cutiile verticale se monteaz˘a pagina.
ˆ
Intre cutii se afl˘a elemente de lipire
,
si de umplere (fillere).
Cutiile pot fi incluse una ˆın alta. Se poate interveni ˆın procesul
asambl˘arii rˆandurilor, incluzˆand orice fragment de text (cu dimensiuni
mai mici decˆat o pagin˘a) ˆıntr-o cutie orizontal˘a:
\hbox{fragment}
O astfel de cutie este privit˘a ca o liter˘a, dimensiunile fiind determi-
nate de con
,
tinut. Se poate, de asemenea, interveni ˆın procesul asambl˘arii
paginilor, prin includerea unui fragment de text ˆıntr-o cutie vertical˘a:
\vbox{fragment}
care este privit˘a ca un rˆand.
Instruc
,
tiunile \hbox
,
si \vbox apar
,
tin T
E
X-ului simplu.
ˆ
In L
A
T
E
X
exist˘a multe instruc
,
tiuni de nivel mai ˆınalt, care aproape exclud necesi-
tatea folosirii instruc
,
tiunilor \hbox
,
si \vbox.
6.5 Cutii de un singur rˆand
Instruc
,
tiunea \mbox{text} pune con
,
tinutul s˘au, care trebuie s˘a fie un
rˆand, ˆıntr-o cutie orizontal˘a. Instruc
,
tiunea mai general˘a \makebox are
,
si
80 Capitolul 6. Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si rigle
doi parametri op
,
tionali.
ˆ
In lipsa acestor parametri, ea are acela
,
si efect ca
,
si \mbox. Dac˘a se scrie \makebox[5cm]{text}, atunci va fi creat˘a o cutie
cu l˘a
,
timea de 5cm, iar textul din interior va fi centrat. Textul poate s˘a
nu ˆıncap˘a ˆın cutie
,
si atunci marginile lui se vor suprapune peste textul
exterior. L˘a
,
timea cutiei poate fi
,
si zero. Un alt parametru op
,
tional
aliniaz˘a textul la stˆanga [l] (“left”), sau la dreapta [r] (“right”):
Text o cutie text Text\makebox[1.1in][r]{o cutie} text
\framebox are aceia
,
si parametri ca
,
si \makebox. Aceast˘a instruc-
,
tiune pune ˆıntr-un chenar con
,
tinutul s˘au. \fbox este \mbox cu chenar
(sau \framebox f˘ar˘a argumente).
Un text cu o cutie ,
o alt˘a cutie ,
¸si o cutie ˆın chenar, o alt˘a
cutie ˆın chenar , ¸si o
Cutie cu paragrafe
ce poate cont ¸ine chiar ¸si
paragrafe
fiind tratat˘a ca o singur˘a
liter˘a.
Un text cu \makebox[2cm]{o cutie},o
alt\u{a} \makebox[3cm][l]{cutie},
\c{s}i o \fbox{cutie} \^in chenar, o
alt\u{a} \framebox[3cm]{cutie \^in
chenar}, \c{s}i o \fbox{\parbox[t]%
{4cm}{Cutie cu paragrafe
ce poate con\c{t}ine chiar \c{s}i
paragrafe}} fiind tratat\u{a}
ca o singur\u{a} liter\u{a}.
6.6 Cutii cu paragrafe
Dac˘a ˆıntr-o cutie orizontal˘a trebuie inclus text, con
,
tinˆand mai multe
rˆanduri, atunci trebuie folosit˘a instruc
,
tiunea \parbox, sau contextul
minipage.
6.6.1 Instruc
,
tiunea \parbox
Instruc
,
tiunea
\parbox{l˘at ¸ime}{text}
6.6. Cutii cu paragrafe 81
formateaz˘a textul din argumentul s˘au ˆın paragrafe de l˘a
,
timea indicat˘a.
Parametrul op
,
tional precizeaz˘a cum trebuie pozi
,
tionat˘a cutia fa
,
t˘a
de linia central˘a a rˆandului curent. Ini
,
tial, cutia se centreaz˘a fa
,
t˘a de
aceast˘a linie. \parbox[t]{. . . }{. . . } egaleaz˘a partea superioar˘a a cutiei
cu marginea de sus a rˆandului curent, ˆın timp ce [b] egaleaz˘a partea de
jos a cutiei cu marginea de jos a rˆandului (t – “top”, b – “bottom”).
Vezi exemplul din Sect. 6.5
6.6.2 Contextul minipage
Acest context are acela
,
si parametru obligatoriu (l˘a
,
time)
,
si para-
metru op
,
tional (centrare ˆın ˆın˘al
,
time) ca cele existente ˆın instruc
,
tiunea
\parbox. Avem modelul:
\begin{minipage}[centrare ]{l˘at¸ime }
% ... text
\end{minipage}
Contextul minipage (minipagin˘a) are posibilit˘a
,
ti mai largi decˆat
\parbox. De exemplu, notele de subsol au o numerotare separat˘a
,
si
se pozi
,
tioneaz˘a ˆın partea de jos a minipaginii.
Minipaginile pot con-
t ¸ine note
a
de subsol.
Aproape ˆın toate ex-
emplele din aceast˘a carte
sunt folosite minipaginile.
a
O not˘a de subsol.
\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con\c{t}ine
note \footnote{O not\u{a} de subsol.}
de subsol.
Aproape \^{i}n toate exemplele din
aceast\u{a} carte sunt folosite
minipaginile.
\end{minipage}
Iat˘a o alt˘a minipagin˘a.
Minipagina este \hbox,
deci este tratat˘a ca o sin-
gur˘a liter˘a.
\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat\u{a} o alt\u{a} minipagin\u{a}.
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
este tratat\u{a} ca o singur\u{a}
liter\u{a}.
\end{minipage}
82 Capitolul 6. Unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, cutii
,
si rigle
6.7 Rigle
Rigla este o cutie orizontal˘a, tip˘arit˘a ca un dreptunghi negru. Ea
este generat˘a de instruc
,
tiunea
\rule{l˘at ¸ime}{ˆın˘alt ¸ime}.
Un parametru op
,
tional determin˘a deplasarea pe vertical˘a (cu valoa-
rea pozitiv˘a, c˘atre ˆın sus,
,
si cu valoarea negativ˘a, c˘atre ˆın jos):
\rule[deplasare]{l˘at ¸ime}{ˆın˘alt ¸ime}
Rigla de l˘a
,
time nul˘a (0pt, . . . ) este invizibil˘a, dar areˆın˘al
,
timea
,
si de-
plasarea indicate. Incluzˆand-o ˆın cutie, se pot ob
,
tine efecte interesante.
Un element invizibil este
,
si \mathstrut din Sect. 5.8. Pentru textul
obi
,
snuit el se ob
,
tine prin instruc
,
tiunea \strut. Aceast˘a instruc
,
tiune se
utilizeaz˘a
,
si pentru a marca locul de oprire al elementelor de umplere
(dac˘a acestea sunt situate la marginea unei pagini, ele ˆı
,
si pierd efectul):
Text
Text
Text
\hfill Text\hfill\\
\hfill Text\hfill\strut\\
\strut\hfill Text\hfill\strut
Comparat ¸i aceast˘a cutie cu
aceasta cutie . A doua cutie
cont ¸ine un strut – o rigl˘a in-
vizibil˘a.
Compara\c{t}i aceast\u{a} \fbox
{cutie} cu aceasta \fbox{\rule
[-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. A doua
cutie con\c{t}ine un strut --
o rigl\u{a} invizibil\u{a}.
Exemple de rigle:
Iat˘a prima rigl˘a , ¸si a 2-a
rigl˘a , ¸si a 3-a rigl˘a , ¸si a 4-a
rigl˘a .
Iata prima rigl\u{a} \rule{10pt}
{3pt}, \c{s}i a $2$-a rigl\u{a}
\rule{3pt}{10pt}, \c{s}i a $3$-a
rigl\u{a} \rule[4pt]{5pt}{5pt},
\c{s}i a $4$-a rigl\u{a}
\rule[-4pt]{5pt}{5pt}.
6.8. Ridicarea
,
si coborˆarea textului ˆın rˆand 83
6.8 Ridicarea
,
si coborˆarea textului ˆın rˆand
Prin instruc
,
tiunea
\raisebox{deplasare}{text}
o parte de text poate fi
ridicat˘a
sau, prin deplasare negativ˘a,
coborˆat˘a
fa
,
t˘a de linia de baz˘a a rˆandului.
Aceast˘a instruc
,
tiune are doi parametri op
,
tionali.
ˆ
In exemplul
hahaha
hahaha
hahaha
hahaha%
\raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
textul din mijloc e ridicat deasupra rˆandului cu 0.4ex. Pentru calculele
urm˘atoare, ˆın˘al
,
timea textului deasupra liniei de baz˘a a rˆandului trebuie
s˘a fie considerat˘a 1.5ex, iar adˆancimea lui sub linia de baz˘a 0.5ex,
indiferent de parametrii reali.
ˆ
In acest fel se poate evita, de exemplu,
distan
,
tarea rˆandurilor atunci cˆand se efectueaz˘a ridicarea textului.
Capitolul 7
Figuri
,
si desene
7.1 Figura
,
si denumirea ei
Figurile, precum
,
si tabelele (vezi Cap. 8), sunt entit˘a
,
tile grafice mo-
bile (deplasabile) ale unui document.
ˆ
In general L
A
T
E
X-ul determin˘a
pozi
,
tia acestor elemente ˆın documentul tip˘arit ˆın func
,
tie de dimensiu-
nile lor.
Trebuie f˘acut˘a distinc
,
tia dintre figuri
,
si desene. Desenul este o
reprezentare grafic˘a fix˘a, ˆın timp ce figura este un element deplasabil
al textului. Figura poate con
,
tine orice combina
,
tie de elemente T
E
X
(desene, texte, minipagini, etc.)
Figura in L
A
T
E
X este determinat˘a de contextul figure. Numerotarea
automat˘a
,
si denumirea figurii se realizeaz˘a prin instruc
,
tiunea \caption.
Referin
,
tele se organizeaz˘a prin instruc
,
tiunile \label, \ref, \pageref.
Modelul general al unei figuri este:
\begin{figure}
... % cont¸inutul figurii
\caption{titlu }\label{nume cheie }
\end{figure}
Dac˘a figura este culeas˘a dup˘a modelul anterior, atunci ea este
pozi
,
tionat˘a implicit pe partea stˆang˘a a paginii. Centrarea unei figuri
sau pozi
,
tionarea ei ˆın partea dreapt˘a se ob
,
tine dup˘a modelul urm˘ator.
Contextul de pozi
,
tionare este inclus ˆın˘auntrul contextului figure.
7.1. Figura
,
si denumirea ei 85
\begin{figure}
\begin{center}
... % cont¸inutul figurii
\caption{titlu }\label{nume cheie }
\end{center}
\end{figure}
T
E
X-ul
,
si L
A
T
E
X-ul de baz˘a nu prezint˘a metode simple de ˆınconjurare
a figurii sau tabelului cu text. Astfel de metode sunt prezentate ˆın
pachetele floatfig
,
si wrapfig (vezi [2, pag. 150–152]).
Parametrul op
,
tional al contextului figure sugereaz˘a amplasarea
figurii ˆın text. Acest parametru poate con
,
tine pˆan˘a la patru din
urm˘atoarele litere: h (“here”) – aici, t (“top”) – sus, b (“bottom”)
– jos, p (“page”) – pe o pagin˘a separat˘a la sfˆar
,
situl documentului sau
capitolului. Configura
,
tia implicit˘a a acestui parametru este [tbp].
ˆ
In
multe cazuri aceste indica
,
tii nu sunt respectate de L
A
T
E
X datorit˘a cal-
culelor interne de pozi
,
tionare (vezi [2, Cap. 6]).
Exemplu de figur˘a
,
si de referin
,
t˘a la o figur˘a:
Figurile pot fi marcate ¸si apoi
referite ˆın mod obi¸snuit.
Figura 7.1. O figur˘a cu text incorporat
. . . Vezi Fig. 7.1 la pag. 85.
\begin{figure}[htb]
\begin{center}
\fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate \c{s}i apoi
referite \^{\i}n mod obi\c{s}nuit.}}
\caption{O figur\u{a} cu text incorporat}%
\label{fig:no_picture_fig}
\end{center}
\end{figure}
... Vezi Fig.~\ref{fig:no_picture_fig}
la pag.~\pageref{fig:no_picture_fig}.
86 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
7.2 Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X
7.2.1 Contextul picture pentru desene
De obicei contextul picture este folosit drept con
,
tinut pentru o
figur˘a. L
A
T
E
X-ul genereaz˘a pentru contextul picture o cutie orizontal˘a
care poate fi privit˘a ca o liter˘a de dimensiuni corespunz˘atoare.
Contextul picture nu deseneaz˘a ci culege elementele grafice din fon-
turi. De aceea dimensiunile elementelor, distan
,
tele, grosimea liniilor
,
si
unghiurile lor de ˆınclinare, diametrele cercurilor etc. sunt aproximate
corespunz˘ator din fonturile existente. Ca excep
,
tie, liniile drepte verticale
,
si orizontale sunt desenate. Ele pot avea lungimi
,
si grosimi arbitrare.
ˆ
In contextul picture desenele sunt construite prin:
• texte, cutii cu texte ¸si pachete de text;
• linii orizontale ¸si verticale;
• linii ˆınclinate;
• s˘aget ¸i;
• ovaluri ¸si p˘atrimi de ovaluri;
• cercuri;
• discuri;
• curbe Bezier (ˆın L
A
T
E
X2
ε
).
ˆ
Inaintea contextului picture trebuie indicat˘a unitatea de m˘asur˘a
prin atribuirea unei anumite valori parametrului \unitlength, de ex-
emplu
\setlength{\unitlength}{1mm} (L
A
T
E
X)
\unitlength1mm (T
E
X de baz˘a)
Implicit, unitatea de m˘asur˘a este 1pt≈0.35mm. Un desen poate fi
u
,
sor scalat prin schimbarea unit˘a
,
tii de m˘asur˘a.
ˆ
In interiorul contextului
picture unitatea de m˘asur˘a nu poate fi modificat˘a.
7.2. Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X 87
Un alt element controlat al desenului este grosimea liniilor. Spre
deosebire de unitatea de m˘asur˘a, grosimea liniilor poate fi modificat˘a
ˆın orice loc al desenului prin instruc
,
tiunele \thinlines (linii sub
,
tiri)
,
si
\thicklines (linii groase). Aceste instruc
,
tiuni reseteaz˘a
,
si parametrul
\linethickness pentru liniile orizontale
,
si verticale (vezi mai jos). La
intrarea ˆın contextul picture grosimea implicit˘a este \thinlines.
Grosimea exact˘a este dependent˘a de m˘arimea fontului de baz˘a (10pt,
11pt, 12pt). Grosimea din \thicklines este ˆıntotdeauna dubl˘a fa
,
t˘a de
\thinlines.
Grosimea liniilor orizontale
,
si verticale (desenate) poate fi selec-
tat˘a explicit prin instruc
,
tiunea \linethickness{grosime }, de exemplu
\linethickness{0.5pt}.
ˆ
In interiorul contextului picture se pot ˆıntrebuin
,
ta instruc
,
tiunile:
• \put, \multiput
,
si \qbezier (descrise mai jos);
• \thicklines, \thinlines
,
si \linethickness;
• alte instruc
,
tiuni care nu genereaz˘a text.
Dac˘a contextul picture con
,
tine texte ˆın afara instruc
,
tiunilor \put
sau \multiput, acestea pot avea efecte necontrolabile. Aceast˘a remarc˘a
se refer˘a
,
si la spa
,
tiile sau avans˘arile de rˆand care sunt ˆın plus.
Exemplu de context picture:
v v m m
Ha-ha-ha!
\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
\put(10,5){\framebox(20,5)%
{Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}
88 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
ˆ
In exemplul anterior parametrii care reprezint˘a coordonate se scriu
ˆın paranteze rotunde, separa
,
ti prin virgule. Coordonatele pot fi
,
si
negative,
,
si sunt date ˆın unit˘atea de m˘asur˘a aleas˘a.
ˆ
In instruc
,
tiunea
\begin{picture}(40,30)(0,0) prima pereche de parametri reprezint˘a
l˘a
,
timea
,
si ˆın˘al
,
timea desenului. (
ˆ
In cazul dat, l˘a
,
timea este 40mm, iar
ˆın˘al
,
timea este 30mm.) A doua pereche (0,0) determin˘a coordonatele
col
,
tului din stˆanga-jos al desenului ˆın sistemul cartezian.
Elementele desenului pot dep˘a
,
si limitele cutiei definite pentru con-
textul picture, ˆıns˘a ˆın acest caz desenul se suprapune pe textul
ˆınconjur˘ator.
7.2.2 Instruc
,
tiunea \put
Instruc
,
tiunea \put(x,y){obiect grafic} introduce ˆıntr-un context
picture un obiect grafic plecˆand de la punctul lui de referin
,
t˘a, fixat de
obicei ˆın col
,
tul din stˆanga-jos al obiectului grafic. Odat˘a cu descrierea
unui obiect grafic se indic˘a
,
si punctul lui de referin
,
t˘a.
Remarc˘am c˘a ˆıntre coordonatele (x, y)
,
si denumirea obiectului grafic
sunt interzise spa
,
tiile.
7.2.3 Obiecte grafice
ˆ
In continuare sunt men
,
tionate obiectele grafice oferite de L
A
T
E
X-ul
standard.
Text. Cel mai simplu obiect grafic este textul pe un singur rˆand. Punc-
tul lui de referin
,
t˘a este col
,
tul din stˆanga-jos.
ˆ
In text se pot schimba
fonturile.
un text
T
(2,3.5)
\setlength{\unitlength}{5mm}
\begin{picture}(8,6)(0,0)
\put(2,3.5){un text}
\end{picture}
7.2. Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X 89
ˆ
In acest exemplu, cˆat
,
si ˆın toate cele de mai jos, se folose
,
ste
\unitlength5mm
Cutii.
ˆ
In contextul picture instruc
,
tiunile \makebox
,
si \framebox au
parametri diferi
,
ti fa
,
t˘a de folosirea lor ˆın textul obi
,
snuit (vezi Sect. 6.5).
ˆ
In acest context se poate utiliza
,
si instruc
,
tiunea \dashbox cu parametri
similari. Punctul de referin
,
t˘a pentru toate aceste trei tipuri de cutii este
col
,
tul din stˆanga-jos.
Instruc
,
tiunile \makebox
,
si \framebox au ca parametru perechea care
indic˘a dimensiunile dreptunghiului.
\put(x,y){\makebox( l˘at ¸ime, ˆın˘alt ¸ime){ text}}
\put(x,y){\framebox( l˘at ¸ime, ˆın˘alt ¸ime){ text}}
Pentru a desena un dreptunghi gol, se indic˘a un text nul:
\put(x,y){\makebox( l˘at ¸ime, ˆın˘alt ¸ime){}}
Instruc
,
tiunea \dashbox deseneaz˘a un dreptunghi punctat. Ea are un
parametru auxiliar ce stabile
,
ste lungimea liniu
,
tei cu care este construit
dreptunghiul:
\put(x,y){\dashbox{lungime_liniut¸˘a }%
(lat¸ime,^ın˘alt¸ime ){text }}
Aceste trei instruc
,
tiuni centreaz˘a textul ˆın dreptunghi. Cu ajutorul
unui parametru op
,
tional din una sau dou˘a litere se poate indica
,
si ali-
nierea textului: b (“bottom”) – ˆın jos, l (“left”) – la stˆanga, r (“right”)
– la dreapta, t (“top”) – ˆın sus.
De exemplu, instruc
,
tiunea
\put(x,y){\framebox( l˘at ¸ime, ˆın˘alt ¸ime)[rb]{ text}}
pozi
,
tioneaz˘a rˆandul de text ˆın col
,
tul din dreapta-jos (rb, “right-
bottom”). Ordinea literelor din parametrul op
,
tional nu este relevant˘a.
90 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
un text
un text
T
(2,2.1)
\put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
\put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
[br]{un text}}
ˆ
In \makebox se poate indica zero pentru una sau amˆandou˘a dimen-
siunile (l˘a
,
time, ˆın˘al
,
time) cutiei. O dimensiune zero, ˆın combina
,
tie cu
parametrul op
,
tional de pozi
,
tionare a textului determin˘a mutarea punc-
tului de referin
,
t˘a corespunz˘ator. Punctul de referin
,
t˘a se poate afla ˆıntr-
un col
,
t, ˆın centru, sau ˆın mijlocul uneia din laturile dreptunghiului ce
ˆıncadreaz˘a textul.
un text
un text
T
(2,2.1)
c
(2,3.8)
\put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
text}}
Nu exist˘a o metod˘a simpl˘a pentru introducerea unui text de mai
multe rˆanduri ˆıntr-un dreptunghi. (La pag. 91 sunt tratate situa
,
tii si-
milare.)
Linii.
ˆ
In desenele L
A
T
E
X, segmentele de dreapt˘a se numesc linii
(“lines”). Liniile oblice nu pot fi mai scurte decˆat o lungime presta-
bilit˘a. De asemenea, unghiurile lor de inclinare trebuie s˘a apar
,
tin˘a unei
anumite mul
,
timi de valori. Aceste restric
,
tii nu se refer˘a la liniile verticale
,
si orizontale.
Vectorii sunt linii cu s˘ageat˘a la un cap˘at. S˘age
,
tile sunt de un singur
fel (triunghiuri negre alungite).
Liniile punctate se pot trasa numai prin \multiput.
Parametrii liniilor se specific˘a prin coordonate asem˘an˘atoare cu cele
polare. Punctul de baz˘a \put indic˘a ˆınceputul liniei. Apoi prin \line
7.2. Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X 91
,
si \vector se indic˘a coeficientul unghiular (ca raport a dou˘a numere),
urmat de lungimea proiec
,
tiei pe axa Ox (sau Oy).
\put(x,y){\line(∆x,∆y){Pr
x
}}
\put(x,y){\vector(∆x,∆y){Pr
x
}}
De exemplu:
E
T
1 2 3 4 5 6
1
2
3
4
5
0
x
y
Q
Q
Q
Q
Q
Q
,
,
,
Pr
x
=4.2
' E
∆x=3
' E
∆y=−2
T
c
5.3
1.2
\thicklines
\put(1.2,5.3){\line(3,-2){4.2}}
ˆ
In cazul liniei verticale (∆x = 0), ˆın loc de Pr
x
se indic˘a Pr
y
(lungimea liniei). To
,
ti parametrii, ˆın afar˘a de proiec
,
tiile Pr
x ,
si Pr
y
pot fi negativi, cu sens evident.
Asupra coeficientului unghiular (∆x, ∆y) exist˘a restric
,
tii. Valorile
∆x
,
si ∆y pot fi numai numere ˆıntregi prime ˆıntre ele,
,
si ˆın limitele [−6; 6]
pentru \line
,
si [−4; 4] pentru \vector. Dac˘a una din valorile ∆x sau
∆y este 0, atunci cealalt˘a trebuie s˘a fie 1 sau −1.
Pachete de text.
ˆ
In desenele L
A
T
E
X un pachet de text este compus din
cˆateva rˆanduri de text, desp˘ar
,
tite explicit prin instruc
,
tiunea de avansare
a rˆandului \\.
Implicit, fiecare rˆand este centrat. Argumentul op
,
tional [l] deter-
min˘a o aliniere la stˆanga, respectiv, [r] o aliniere la dreapta. Punctul
de referin
,
t˘a al unui pachet de text este col
,
tul din stˆanga-jos.
Exemplu
de
pachet
Ce
este
aceasta?
Cu
vˆa
n
t
T
(1,2)
T
(4,2)
T
(7,2)
\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
pachet}}
\put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
n\\t}}
92 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
Pentru a asigura distan
,
ta egal˘a ˆıntre rˆanduri, ˆın exemplul urm˘ator
la fiecare rˆand este ad˘augat˘a instruc
,
tiunea \strut (vezi Sect. 6.7).
Exemplu
de
pachet
Ce
este
aceasta?
Cu
vˆa
n
t
T
(1,2)
T
(4,2)
T
(7,2)
\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}
\put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
\strut este\\%
\strut aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]%
{\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
Cercuri
,
si discuri. Cercul se culege prin instruc
,
tiunea
\circle{diametru}
iar discul prin
\circle*{diametru}
Punctul de referin
,
t˘a al acestor obiecte grafice este centrul.

g
(4,2)
E
\put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}
Diametrele posibile ale cercurilor
,
si discurilor se schimb˘a discret (cu
pa
,
si mici)
,
si nu pot lua valori foarte mari. L
A
T
E
X-ul alege din setul de
diametre existente ˆın fonturi pe cel mai apropiat de diametrul specificat
de utilizator.
7.2. Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X 93
Ovaluri
,
si p˘atrimi de ovaluri. Ovalul ˆın L
A
T
E
X este figura geome-
tric˘a ob
,
tinut˘a dintr-un dreptunghi c˘aruia i se rotungesc unghiurile. Ca
punct de referin
,
t˘a al ovalului este considerat centrul dreptunghiului din
care provine. Acest punct este
,
si centrul de simetrie. L
A
T
E
X-ul rotunje
,
ste
unghiurile astfel ˆıncˆat s˘a utilizeze arcele cele mai mari ˆın diametru din
cele disponibile ˆın fonturi
,
si corespunz˘atoare dimensiunilor indicate.
\put(x,y){\oval( l˘at ¸ime, ˆın˘alt ¸ime)}
Semiovalurile
,
si sferturile de ovaluri se ob
,
tin indicˆand partea de oval
cu una sau dou˘a litere din setul:
b (“bottom”) – partea de jos,
l (“left”) – partea din stˆanga,
r (“right”) - partea din dreapta,
t (“top”) - partea de sus.
De exemplu, instruc
,
tiunea \put(1,3.4){\oval(8,3.1)[lb]} cule-
ge sfertul din stˆanga-jos al ovalului. Punctul de referin
,
t˘a este centrul
ovalului complet.

E
(4.1,2.3)
E
(4.1,4.55)
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
\put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
Curbele Bezier. Cu ajutorul curbelor Bezier se pot desena curbe
complicate din matematic˘a. Modelul instruc
,
tiunii este:
\qbezier[N](AX,AY )(BX,BY )(CX,CY )
Instruc
,
tiunea define
,
ste o curb˘a Bezier de ordinul 4 specificat˘a de
capetele (AX, AY ), (CX, CY )
,
si punctul de control (BX, BY ).
Parametrul op
,
tional N determin˘a cˆate din punctele curbei sunt
tip˘arite. Dac˘a parametrul lipse
,
ste, num˘arul punctelor tip˘arite se cal-
culeaz˘a automat. Exemple:
94 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
,
A
(0,0)
,
B
(10,30)
,
C
(50,30)
\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
\put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
{$A_{(0,0)}$} }
\put(10,30){\circle{1}}
\put(10,31){\makebox(0,0)[b]
{$B_{(10,30)}$}}
\put(50,30){\circle*{1}}
\put(49,31){\makebox(0,0)[b]
{$C_{(50,30)}$}}
\end{picture}

\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
\put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Chenarul. Chenarul este un exemplu de obiect grafic compus. El
este un dreptunghi ce ˆıncadreaz˘a un alt obiect grafic. Dimensiunile
chenarului sunt determinate de dimensiunile obiectului grafic ˆıncadrat.
Chenarul nu poate ˆıncadra cercuri sau ovaluri. Punctul de referin
,
t˘a
al unui chenar este col
,
tul din stˆanga-jos. Modelul instruc
,
tiunii este:
\put(x,y){\frame{ obiect grafic}}
7.2. Desenarea cu mijloace L
A
T
E
X 95
Exemplu:
Exemplu
de
pachet
T
(1,2)
\put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}}
Desene imbricate. Instruc
,
tiunea \put poate con
,
tine instruc
,
tiunea
\setlength{\unitlength}{lungime}
urmat˘a imediat de un context picture, definind astfel un subdesen.
ˆ
In
cadrul acestui subdesen este folosit˘a o unitate local˘a de m˘asur˘a
,
si un
sistem local de coordonate. Punctul de referin
,
t˘a al unui subdesen este
col
,
tul din stˆanga-jos.
\put(x,y){\setlength{\unitlength}{ lungime}%
\begin{picture} ... \end{picture}}
Este permis˘a imbricarea de orice nivel a desenelor. Vezi exemplu din
sec
,
tiunea urm˘atoare.
7.2.4 Instruc
,
tiunea \multiput
Instruc
,
tiunea
\multiput(x,y)(∆x,∆y){n}{obiect grafic }
este echivalent˘a cu execu
,
tia repetat˘a de n ori a instruc
,
tiunii \put:
\put(x,y){obiect grafic }
\put(x + ∆x,y + ∆y){obiect grafic }
...
\put(x + (n −1) ×∆x,y + (n −1) ×∆y){obiect grafic }
96 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
Increment˘arile ∆x
,
si ∆y pot fi
,
si negative.
Urmeaz˘a un exemplu de utilizarea macrodefini
,
tiilor, contoarelor, de-
senelor imbricate
,
si \multiput.
E
T
1 2 3
1
2
3
4
0
x
y
Scara este 1cm
E
T
1 2 3
1
2
3
4
0
x
y
Scara este 0.5in
%
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
%
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}
\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}{\makebox(0,0)[t]
{\makeTick}} \setcounter{CoordL}{#2}
7.3. T
E
Xcad 97
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]
{\makeTick}} \zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%...
\begin{center}
\unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines
\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
Modelul apelului macroinstruc
,
tiuni \Coord este \Coord{x}{y}.
Dac˘a ˆın exemplul anterior se modific˘a antetul macrodefini
,
tiei la
\def\Coord(#1,#2). . .
atunci apelul se va face cu \Coord(x,y).
7.3 T
E
Xcad
Sistemul emT
E
X con
,
tine programul de editare grafic˘a T
E
Xcad cu
manualul aferent. Cu acest editor se pot culege desene pentru contex-
tul picture. Fi
,
sierul rezultat poate fi inclus (importat) ˆıntr-un docu-
ment prin instruc
,
tiunea \input.
ˆ
In cazul utiliz˘arii T
E
Xcad-ului pentru
preg˘atirea desenelor trebuie utilizat
,
si unul din pachetele de macrode-
fini
,
tii emlines sau emlines2.
98 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
7.4 Importul desenelor
Importul desenelor ˆın document reprezint˘a o facilitate nestandard
(local˘a). Argumentul instruc
,
tiunii T
E
X \special{...} nu se pre-
lucreaz˘a, ci se include nemodificat ˆın fi
,
sierul DVI. Analiza acestei
instruc
,
tiuni revine driverului DVI.
ˆ
In emT
E
X driverele DVI sunt capa-
bile, prin instruc
,
tiunea \special, de a include ˆın text desene bitmap
PCX sau MSP. Unele implement˘ari ale drivelelor DVI pot s˘a nu lucreze cu
aceste formate grafice.
Fiecare desen bitmap are o densitate determinat˘a de un anumit tip de
imprimant˘a. Dac˘a documentul cu desene bitmap importate se tip˘are
,
ste
la imprimant˘a cu o alt˘a densitate, atunci partea de text a documentului
se tip˘are
,
ste corect ˆın prezen
,
ta fonturilor corespunz˘atoare, dar desenele
ˆı
,
si schimb˘a dimensiunile propor
,
tional schimb˘arii densit˘a
,
tii de tip˘arire
,
si,
probabil, nu vor ˆıncape ˆın locul rezervat. Pentru a evita aceast˘a situa
,
tie
se utilizeaz˘a versiuni multiple ale fiec˘arui desen. Dac˘a aceste versiuni
multiple se punˆın directoare diferite, driverul DVI poate selecta automat
versiunea de desen necesar˘a dependent de densitatea de imprimare.
Mai jos urmeaz˘a un exemplu de desen PCX importat (“Leul”, grafica
D.-M. Curteanu). Dimensiunile desenului sunt 7.05cm ×5.72cm.
La includerea desenului PCX, instruc
,
tiunea \special{em:graph. . . }
nu reserv˘a locul pentru desen. Acesta este inclus exact ˆın punctul curent
din paginea curent˘a,
,
si culegerea se continu˘a din asela
,
si punct.
ˆ
In ex-
emplu, locul este rezervat prin includerea ˆın \framebox a unei rigle
invizibile (vezi 6.7).
ˆ
In instruc
,
tiunile L
A
T
E
X utilizate, semnul procentului de dup˘a \rule
este obligatoriu pentru ca schimbarea rˆandului s˘a nu adauge ˆın cutia
\framebox nici un spa
,
tiu.
Pentru a simplifica lucrurile, se define
,
ste macroinstruc
,
tiunea \PCX:
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
Avˆand macrodefini
,
tia precedent˘a ˆın peambul, desenul “Leul” se
ˆıncarc˘a prin:
\begin{center}
7.5. Grafica PostScript 99
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
Parametru al treilea este un deplasament mic orizontal (ˆın stˆanga
dac˘a este negativ, ˆın dreapta dac˘a este pozitiv) care folose
,
ste la centrarea
desenului ˆın locul rezervat.
\begin{center}
\framebox[7.05cm][l]{\rule[-5.72cm]{0pt}{5.72cm}%
\special{em:graph LION.PCX}}
\end{center}
7.5 Grafica PostScript
ˆ
In ultimul timp standardul de-facto pentru procesarea
,
si transferul
de obiecte grafice este limbajul PostScript. Acesta este un limbaj de de-
scriere a paginilor utilizˆand metode specializate de amplasare a textului,
liniilor
,
si desenelor ˆın pagin˘a. Descrierea paginii nu depinde de dispozi-
tivul de ie
,
sire sau de densitatea imprim˘arii.
ˆ
In plus el ofer˘a posibilitatea
lucrului cu desene colorate.
Imaginea grafic˘a ˆın formatul PostScript este rezultatul aplic˘arii
unui program de editare grafic˘a. De exemplu, sistemul de grafic˘a
100 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
,
stiin
,
tific˘a GNUPLOT poate realiza imagini bi-
,
si tridimensionale ˆın for-
matul PostScript.
ˆ
In Windows
1
exist˘a posibilitatea instal˘arii globale
(pentru orice program) a ie
,
sirii ˆın fi
,
siere PostScript.
Fi
,
sierele imagine grafic˘a ˆın formatul PostScript necesit˘a dispozitive
specializate pentru vizualizare sau tip˘arire.
Pentru calculatoarele compatibile IBM PC, sistemul GHOSTSCRIPT
permite vizualizarea formatului PostScript pe orice monitor,
,
si impri-
marea lui pe orice tip de imprimant˘a.
Un fi
,
sier PostScript poate fi ob
,
tinut din orice document scris ˆın T
E
X,
mai precis din fi
,
sierul DVI, cu ajutorul driverului DVIPS. Exist˘a
,
si alte
drivere care fac conversia din DVI ˆın PostScript, de exemplu, DVITOPS.
ˆ
In afara func
,
tiilor standard ale driverelor, DVIPS prezint˘a urm˘atoa-
rele posibilit˘a
,
ti suplimentare (pentru o descriere detaliat˘a vezi [2]):
1. Includerea ˆın textul T
E
X a unui fi¸sier PostScript care a fost preg˘atit ˆın
prealabil, de exemplu un grafic sau un desen. Pentru aceasta se
utilizeaz˘a pachetul epsfig.
2. Marcarea unui fragment de pagin˘a pentru a o supune unei transform˘ari
geometrice, de exemplu unei rotat ¸ii sau comprim˘ari. Pentru aceasta se
utilizeaz˘a pachetul rotating.
3. Marcarea unor fragmente de text modificate prin linii marginale.
Pentru aceasta se utilizeaz˘a pachetul changebar.
ˆ
In preambulul documentului trebuie indicate pachetele utilizate.
Acestea genereaz˘a diferite instruc
,
tiuni pentru diferite drivere DVI a c˘aror
denumire este indicat˘a ca parametru.
Urm˘atoarele instruc
,
tiuni:
\documentclass[...,dvips]{article}
\userpacage{epsfig}
indic˘a folosirea driverului DVIPS
,
si a pachetului epsfig pentru include-
rea desenelor PostScript.
1
Windows este marca ˆınregistrat˘a de Microsoft Corporation.
7.5. Grafica PostScript 101
7.5.1 Importul unui fi
,
sier PostScript
Importul unui fi
,
sier (desen) PostScript se efectueaz˘a indicˆand numele

,
sierului
,
si dimensiunile desenului pentru pachetul epsfig. Modelul ge-
neral este:
\epsfig{file=fn, height=ht, width=wd, clip=,
angle=degrees, silent=, bbllx=llx,
bblly=lly, bburx=urx, bbury=ury}
unde
fn Numele fi¸sierului PostScript.
ht Indic˘a ˆın˘alt ¸imea desenului. Dac˘a acest parametru
lipse¸ste, desenul se tip˘are¸ste cu o ˆın˘alt ¸ime determi-
nat˘a din fi¸sierul PostScript.
wd Indic˘a l˘at ¸imea desenului. Dac˘a acest parametru
lipse¸ste, atunci desenul se tip˘are¸ste cu o l˘at ¸ime de-
terminat˘a din fi¸sierul PostScript.
clip= Comutator care n-are valoare dar trebuie scris cu
semnul =.
degrees Unghiul de rotatie ˆın grade sexagesimale.
silent= Instruct ¸iunea \epsfig act ¸ioneaz˘a f˘ar˘a mesaje.
llx indic˘a x-coordonata colt ¸ului din stˆanga-jos a desenu-
lui.
lly indic˘a y-coordonata colt ¸ului din stˆanga-jos a desenu-
lui.
urx indic˘a x-coordonata colt ¸ului din dreapta-sus a dese-
nului.
ury indic˘a y-coordonata colt ¸ului din dreapta-sus a dese-
nului.
7.5.2 Marcarea
,
si transformarea grafic˘a a unui fragment
de text
Transform˘arile dorite se efectueaz˘a cu ajutorul pachetului rotating.
Modelul general folose
,
ste contextul rotate:
\begin{rotate}{unghiul de rotat¸ie ^ın grade }
% ... orice instruct¸iuni ale L
A
T
E
X-ului
\end{rotate}
102 Capitolul 7. Figuri
,
si desene
ˆ
In acest˘a variant˘a nu este prev˘azut spa
,
tiu pentru rezultatul rotirii.
Urm˘atorul model cu contextul turn rezerv˘a spa
,
tiu pentru fragmentul
rotit.
\begin{turn}{...}
%...
\end{turn}
Cel mai frecvent caz, turn cu 90

, are numele prescurtat sideways.
Se poate roti orice fragment de text, de asemenea tabele, desene,
etc.; sunt permise chiar
,
si rota
,
tii imbricate.
7.5.3 Marcarea actualiz˘arilor ˆın text
Prin instruc
,
tiunea \cbstart[barwidth] se indic˘a ˆınceputul marc˘arii
marginale a unui fragment de text. Parametrul op
,
tional barwidth
define
,
ste l˘a
,
timea liniei de marcare. Sfˆar
,
situl fragmentului marcat se
indic˘a prin \cbend.
7.5.4 Fonturile PostScript
Orice interpretor PostScript are 35 de fonturi standard scalabile.
Astfel apare posibilitatea utiliz˘arii, ˆın loc de fonturile standard ale T
E
X-
ului, a fonturilor PostScript.
Dac˘a se folosesc fonturile standard ale T
E
X-ului, driverul DVIPS in-
clude imaginile lor bitmap ˆın fi
,
sierul PostScript generat
2
.
ˆ
In acest caz

,
sierul PostScript este dependent de densitatea dispozitivului de ie
,
sire
pentru care au fost generate fonturile. Pentru dispozitive cu alt˘a densi-
tate, calitatea imprim˘arii poate s˘a scad˘a.
ˆ
In cazul folosirii fonturilor PostScript, o asemenea problem˘a nu apare
deoarece acestea sunt scalabile.
ˆ
In schimb, folosirea fonturilor PostScript poate conduce la urm˘atoa-
rele probleme.
Fonturile standard PostScript nu con
,
tin toate caracterele existente
ˆın fonturile T
E
X. De exemplu, nu exist˘a caracterul  (j f˘ar˘a punct).
2
ˆ
In plus, DVIPS poate efectua ˆınc˘ a o trecere, cu scopul de a include ˆın fi
,
sier numai
acele simboluri utilizate de-facto.
7.5. Grafica PostScript 103
De asemenea nu exist˘a simbolurile matematice. Din aceast˘a cauz˘a apar
aspecte inestetice la folosirea diferitelor fonturi cˆand, de exemplu, tex-
tul este tip˘arit cu fonturi PostScript TIMES, iar formulele cu fonturile
garniturii Computer Modern ale T
E
X-ului.
Exist˘a fonturi scalabile comerciale PostScript. De exemplu, Math-
Times este fontul matematic corespunz˘ator garniturii Times, iar Lucida
este o garnitur˘a de litere ce con
,
tine toate caracterele T
E
X-ului.
Pentru folosirea fonturilor PostScript sunt utilizate pachete speciali-
zate de macrodefini
,
tii.
Exist˘a cˆateva pachete suplimentare pentru desenarea obiectelor
grafice prin intermediu PostScript, de exemplu, P
I
CT
E
X, epic, eepic.
Capitolul 8
Tabularea
,
si tabelele ˆın
L
A
T
E
X
8.1 Contextul tabbing (de tabulare)
Tabularea este o spa
,
tiere automat˘a, realizat˘a asem˘an˘ator cu cea de la
ma
,
sina de scris. Pentru aceasta exist˘a contextul tabbing. Vom examina
aici numai cele mai simple posibilit˘a
,
ti, pentru am˘anunte a se vedea [1].
ˆ
In prima linie a contextului trebuie setate pozi
,
tiile de tabulare cu
instruc
,
tiunea \=. Pozi
,
tiile de tabulare se pot atribui
,
si ˆın rˆanduri ul-
terioare. Instruc
,
tiunea \> are ca efect un salt orizontal la urm˘atoarul
“tab” (pozi
,
tie de tabulare). Avansarea la rˆandul urm˘ator se face cu
instruc
,
tiunea \\. Pentru stabilirea unor pozi
,
tii de tabulare c˘atre interi-
orul rˆandurilor, se folose
,
ste de mai multe ori instruc
,
tiunea \=. Efectul
se transmite
,
si pentru alinierea rˆandurilor ce urmeaz˘a. Exemplu:
8.1. Contextul tabbing (de tabulare) 105
program p(input, output);
var x, y: word;
begin
readln(x); readln(y);
writeln(x ∗ x+
y ∗ y
);
end.
\begin{tabbing}
pr\=ogram p(input, output);\\
\>var $x$, $y$: word;\\
begin\\
\>readln($x$); readln($y$);\\
\>writeln\=(\=$x*x+$\\
\> \> \>$y*y$\\
\> \>);\\
end.
\end{tabbing}
Instruc
,
tiunile specifice ˆın contextul tabbing sunt prezentate ˆın
Tab. 8.1.
Contextele de tabulare nu pot fi incluse unul ˆın altul, nici ˆın alte
contexte de spa
,
tiere cum sunt cutiile.
Tabelul 8.1. Instruct ¸iunile specifice contextului tabbing
\= Seteaz˘a o pozit ¸ie de tabulare (“tab”).
\> Un salt la tab-ul urm˘ator.
\\ Trecerea la rˆand nou.
\< Un salt la tab-ul precedent.
\kill Inhib˘a tip˘arirea rˆandului curent.
\pushtabs Salveaz˘a pozit ¸iile de tabulare actuale, pentru a le
restitui ulterior prin instruct ¸iunea \poptabs.
\poptabs Vezi \pushtabs. Aceste dou˘a instruct ¸iuni pot fi im-
bricate.
\a‘, \a=, \a’ Produc accentele \‘, \=, \’, deoarece aceste ul-
time instruct ¸iuni sunt redefinite.
\+ Deplaseaz˘a prima pozit ¸ie de tabulare de pe rˆandul
urm˘ator cu un tab spre dreapta, fat ¸˘a de pozit ¸ia
curent˘a.
\- Are efectul opus instruct ¸iunii \+.
\‘ Vezi [1].
\’ Vezi [1].
106 Capitolul 8. Tabularea
,
si tabelele ˆın L
A
T
E
X
Instruc
,
tiunea \kill are ca efect inhibarea tip˘aririi rˆandului curent.
Acest procedeu este util ˆın marcarea unor spa
,
tieri. Exemplu:
A
B
C
D
D
D
C
B
A
B
A
C
\begin{tabbing}
MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill
A\\
\>B\\
\>\>C\+\+\+\\
D\\
D\\
D\-\\
C\-\\
B\\
\<A\\
B\\
\-\kill
A\\
\>\>C
\end{tabbing}
8.2 Contextul table (tabel)
Contextul table este similar cu contextul figure. El este deplasabil
,
si se poate pozi
,
tiona printr-un parametru op
,
tional cu valorile b (“bot-
tom”), h (“here”), t (“top”), p (“page”) (vezi Cap. 7). Ca
,
si figurile,
tabelele se numeroteaz˘a automat
,
si pot fi referite. Unica diferen
,
t˘a fa
,
t˘a
de figuri se refer˘a la explica
,
tia tabelului (figurii) dat˘a de instruc
,
tiunea
\caption – la figuri ea se plaseaz˘a dup˘a figur˘a, iar la tabele explica
,
tia
se plaseaz˘a ˆın fa
,
ta tabelului.
\begin{table}[htb]
\caption{titlu }\label{nume cheie }
% ... cont¸inutul tabelei
\end{table}
Ca
,
si o figur˘a, un tabel se poate centra prin contextele de centrare.
ˆ
In sfˆar
,
sit, exist˘a ˆınc˘a un element de asem˘anare cu figurile. Contextul
picture este strˆans legat de folosirea figurii: el se poate folosi
,
si inde-
pendent, dar cel mai frecvent este con
,
tinut ˆıntr-un context figure.
ˆ
In
8.3. Con
,
tinutul tabelului 107
mod similar, contextul table con
,
tine, frecvent, contextul tabular, de
,
si
acesta, ˆın principiu, poate fi folosit
,
si independent (a se vedea urm˘atorul
paragraf).
8.3 Con
,
tinutul tabelului
8.3.1 Contextul tabular
,
si parametrii lui
Contextul tabular tip˘are
,
ste un tabel ˆın cadrul unei pagini. De obicei
el se afl˘a ˆın˘auntrul contextului table , ˆın calitate de con
,
tinut:
\begin{table}[htb]
\caption{titlu }\label{nume cheie }
\begin{tabular}{...}
% ... r^andurile tabelului
\end{tabular}
\end{table}
Dac˘a tabular nu este inclus ˆın table, atunci utilizatorul trebuie s˘a
gestioneze manual titlul tabelului
,
si amplasarea lui pe pagin˘a.
Contextul tabular are un parametru obligatoriu
,
si unul op
,
tional.
Parametrul obligatoriu indic˘a metoda alinierii
,
si a pozi
,
tion˘arii coloanelor
prin c (“center”), l (“left”) sau r (“right”). Coloanele pot fi separate
printr-o linie vertical˘a, |, sau o linie vertical˘a dubl˘a, ||. Dac˘a este
necesar un chenar, indica
,
ti | sau || ˆınaintea primei litere
,
si dup˘a ul-
tima liter˘a. Trebuie avut ˆın vedere c˘a coloanele se pot unifica (comasa)
u
,
sor, dar nu pot fi desf˘acute. De aceea se precizeaz˘a de la ˆınceput
toate coloanele posibile (adeseori la ˆınceputul tabelului sunt mai pu
,
tine
coloane decˆat ulterior). Este u
,
sor s˘a schimb˘am separatorii
,
si metodele
de aliniere a coloanelor
,
si, de aceea, trebuie alese pentru fiecare coloan˘a
cele mai frecvente semne de separare
,
si metode de aliniere.
Parametrul op
,
tional al contextului tabular este acela
,
si ca
,
si pentru
contextul array (vezi Sect. 5.13),
,
si indic˘a alinierea pe vertical˘a a cutiei
cu tabel ˆın rˆandul curent. Cˆand contextul tabular intr˘a ˆın table, acest
parametru nu se utilizeaz˘a.
Instruc
,
tiunea
\begin{tabular}{|r|r|r|r|}. . .
108 Capitolul 8. Tabularea
,
si tabelele ˆın L
A
T
E
X
define
,
steˆınceputul unui tabel format din patru coloane, al c˘aror con
,
tinut
se aliniaz˘a la dreapta; coloanele sunt desp˘ar
,
tite de linii verticale simple
,
si tabelul este luat, de asemenea, ˆıntr-un chenar simplu.
8.3.2 Rˆandurile tabelului
Rˆandurile obi
,
snuite ale tabelului – corespunz˘atoare parametrilor de
separare
,
si aliniere – sunt compuse din datele fiec˘arei coloane, separate
de simbolul &. Fiecare rˆand, inclusiv ultimul, se termin˘a cu instruc
,
tiunea
de trecere la rˆand nou \\ . Toate acestea sunt foarte asem˘an˘atoare cu
elementele contextului array.
Dac˘a se dore
,
ste ca dup˘a un rˆand s˘a fie trasat˘a o linie orizontal˘a,
atunci dup˘a \\ trebuie folosit˘a instruc
,
tiunea \hline. Pentru trasarea
liniei de deasupra tabelului, prima instruc
,
tiune devine \hline, de ex-
emplu:
\begin{tabular}{. . . } \hline . . .
Spre deosebire de liniile verticale, liniile duble orizontale, descrise
prin instruc
,
tiunea \hline\hline se utilizeaz˘a mai rar.
De exemplu, un tabel foarte simplu, f˘ar˘a linii desp˘ar
,
titoare, se descrie
astfel:
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{rrr}
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
Instruc
,
tiunea \\[4pt] adaug˘a lungimea indicat˘a de parametrul
op
,
tional la spa
,
tiul normal dintre rˆınduri, ceea ce, ˆın cazul dat, m˘are
,
ste
pu
,
tin intervalul dintre capul tabelului
,
si con
,
tinutul lui. Aceea
,
si opera
,
tie
se poate efectua
,
si cu rˆandurile tabelului.
ˆ
In exemplul ce urmeaz˘a folosim liniile orizontale
,
si verticale:
8.3. Con
,
tinutul tabelului 109
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}
Iat˘a un alt exemplu, folosind linii duble:
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 & 1 & 1 \\ \hline
2 & 4 & 8 \\ \hline
3 & 9 & 27 \\ \hline
4 & 16 & 64 \\ \hline
5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
ˆ
In loc de \hline se poate folosi instruc
,
tiunea \cline{m-n}, unde
m
,
si n sunt numere de coloane, ˆıncepˆand cu 1, m ≤ n. Efectul este c˘a
sub acest rˆand se traseaz˘a linia numai sub con
,
tinutul coloanelor de ordin
m pˆan˘a la n, inclusiv. Dup˘a \\ pot fi date cˆateva instruc
,
tiuni \cline.
8.3.3 Comasarea coloanelor
Pentru comasarea mai multor coloane ˆıntr-una singur˘a, cu schim-
barea alinierii, se folose
,
ste instruc
,
tiunea \multicolumn. Utilizarea ei
pentru o singur˘a coloan˘a pur
,
si simplu schimb˘a alinierea coloanei res-
pective. Sintaxa instruc
,
tiunii este urm˘atoarea:
\multicolumn{num˘arul coloanelor de unificat }{aliniere noua }{date }
Alinierea nou˘a rezult˘a din folosirea parametrilor c, l sau r, cu even-
tualii separatori. \multicolumn anuleaz˘a separatorii de la ˆınceputul
tabelului (\begin{tabular}{ . . . })
,
si de aceea separatorii ˆınconjur˘atori
trebuie repeta
,
ti dac˘a este necesar.
Vezi exemplul din sec
,
tiunea urm˘atoare.
110 Capitolul 8. Tabularea
,
si tabelele ˆın L
A
T
E
X
8.3.4 Posibilit˘a
,
ti suplimentare
La descrierea coloanelor, ˆın afar˘a de c, l
,
si r poate fi indicat˘a
,
si
l˘a
,
timea exact˘a a unei coloane prin parametrul p{l˘a
,
time}. Atunci l˘a
,
timea
coloanei este specificat˘a de valoarea parametrului l˘a
,
time. De obicei
l˘a
,
timea coloanei se alege dup˘a l˘a
,
timea maxim˘a a datelor din tabel. O
astfel de coloan˘a se formateaz˘a ca \parbox, dar pentru a folosi ˆın ea
\\ (text multi-linie), trebuie indicat˘a instruc
,
tiunea \parbox, contextul
minipage sau cuntextul array.
Un separator nestandard poate fi definit prin @{text} ˆın loc de | sau
||. Textul se adaug˘a la toate datele coloanei respective.
ˆ
In acest caz
trebuie prev˘azut un spa
,
tiu suplimentar dup˘a textul respectiv, deoarece
spa
,
tiul standard este suprimat.
Definirea coloanelor se poate face prescurtat: c|c|c| este echivalent
cu *{3}{c|}. Astfel de grupe pot fi ˆınserate recursiv.
Facilit˘a
,
tile descrise mai sus sunt comune pentru L
A
T
E
X 2.09
,
si
L
A
T
E
X2
ε
.
ˆ
In L
A
T
E
X2
ε
contextul tabular are cˆateva posibilit˘a
,
ti supli-
mentare. Vezi
,
si [1, 2].
Tabelul 8.2. Octet de eveniment.
Octet
Surs˘a eveniment 0–1 2 3 4–7
Mouse Bu-
toane
Duble Coordonatele cur-
sorului de mouse
Tastatur˘ a cod-cheie nefolosit
Tip de eveni-
ment
cod-
sca-
nare
nefolosit
Program (cˆ amp bitmap) Comand˘ a 1–4 octet ¸i de
informat ¸ie supli-
mentar˘ a: pointer,
longint, word,
integer, byte, sau
character
\begin{table}[ht]
\begin{center}
8.3. Con
,
tinutul tabelului 111
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs\u{a} eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur\u{a} & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand\u{a}}
& 1--4 octe\c{t}i de informa\c{t}ie suplimentar\u{a}:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
Pot apare unele probleme la folosirea notelor de subsol ˆın interiorul
contextului tabular. Cel mai simplu mod de a le solu
,
tiona este folosirea
contextului minipage.
Tabelul 8.3. Sisteme de procesare a textelor
Scribe VMS, UNIX
T
E
X VMS, UNIX
Sisteme de formatare
a
L
A
T
E
X VMS, UNIX
troff UNIX
WordStar MSDOS
Sisteme de procesare
b
Word Perfect MSDOS, Macintosh
MS Word MSDOS, Macintosh
MacWrite Macintosh
a
Toate sistemele listate se bazeaz˘a pe comenzi
b
Toate sistemele listate se bazeaz˘a pe meniuri
\begin{table}[htb]
112 Capitolul 8. Tabularea
,
si tabelele ˆın L
A
T
E
X
\caption{Sisteme de procesare a textelor\strut}
\vspace{10pt}
\begin{center}
\begin{minipage}{302.49083pt}\noindent
\begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline
& Scribe & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& \TeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
Sisteme de formatare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe comenzi}%
& \LaTeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& troff & UNIX \\ \hline
& WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3}
Sisteme de procesare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe meniuri}%
& Word Perfect & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MS Word & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MacWrite & Macintosh \\ \hline
\end{tabular}
\end{minipage}
\end{center}
\end{table}
Capitolul 9
Procesarea textului L
A
T
E
X
,
si mesajele de eroare
ˆ
In timpul compil˘arii textului, T
E
X-ul arat˘a pe ecran numerele
paginilor procesate ˆın paranteze p˘atrate,
,
si de aceea e destul de u
,
sor
s˘a urm˘arim procesul de compilare.
ˆ
In cazul unei erori, pe ecran apare
un mesaj destul de precis
,
si sistemul trece ˆın modul dialog. Unele erori
nu opresc compilarea.
ˆ
Impreun˘a cu mesajul de eroare apare
,
si num˘arul rˆandului (liniei) din

,
sierul surs˘a ce con
,
tine eroarea, de exemplu (l.33), iar dac˘a rˆandul res-
pectiv este inclus din alt fi
,
sier cu \input, atunci ˆın mesajul de eroare va
fi afi
,
sat num˘arul rˆandului din fi
,
sierul original. Toate mesajele L
A
T
E
X-ului
sunt marcate cu cuvˆantul LaTeX, ˆın caz contrar acestea sunt mesaje ale
T
E
X-ului simplu. Trecereaˆın modul dialog este introdus˘a de prompterul:
>
Sunt posibile mai multe r˘aspunsuri la mesajul de eroare, dar cele
mai frecvente sunt r sau x urmate de Enter. R˘aspunsul x opre
,
ste
compilarea. La primele compil˘ari ale unui text complicat, este mai logic
de r˘aspuns cu x, deoarece primele erori sunt, deobicei, pur sintactice.
R˘aspunsul r trece compilarea ˆın regim non-stop.
Dac˘a sistemul cere numele unui fi
,
sier necunoscut (deobicei el este
gre
,
sit scris ˆın text), se tasteaz˘a Ctrl-Z urmat de Enter; apoi, dac˘a este
necesar, x
,
si Enter.
114 Capitolul 9. Procesarea textului L
A
T
E
X
,
si mesajele de eroare
Dac˘a compilarea trebuie oprit˘a, ap˘asa
,
ti Ctrl-Break sau Ctrl-C,
iar dup˘a trecerea L
A
T
E
X-ului ˆın modul dialog, Ctrl-Z, Enter etc.
Nu v˘a face
,
ti probleme dac˘a, din cauza vitezei de derulare a dialogului
de pe ecran nu a
,
ti reu
,
sit s˘a observa
,
ti mesajele de eroare, deoarece, dup˘a
compilare, toate mesajele compilatorului ap˘arute pe ecran,
,
si chiar mai
detaliate, sunt ˆınscrise ˆın fi
,
sierul nume fi
,
sier.LOG, dac˘a textul ini
,
tial s-a
aflat ˆın fi
,
sierul nume fi
,
sier.TEX.
Erori tipice de compilare sunt parantezele
,
si acoladele neechilibrate
(ˆın num˘ar inegal) ale contextelor
,
si grup˘arilor,
,
si instruc
,
tiuni scrise gre
,
sit
(“undefined control sequence”). Pˆan˘ a la ˆınl˘aturarea lor nu trebuie
luate ˆın considerare alte erori.
Dup˘a rezolvarea erorilor sintactice ne vom concentra asupra erorilor
de tipul supraˆınc˘arcare (“overfull”)
,
si subˆınc˘arcare (“underfull”).
Supraˆınc˘arcarea apare atunci cˆand un element de text nu ˆıncape pe
locul atribuit
,
si iese peste marginile paginii (pe orizontal˘a sau vertical˘a).
Vor trebui lichidate toate supraˆınc˘arc˘arile, prin mic
,
sorarea caracterelor,
tabelelor, prin reformatarea ecua
,
tiilor
,
si distribuirea lor pe mai multe
rˆanduri.
ˆ
In fine, va trebui apoi s˘a refacem desp˘ar
,
tirea cuvintelor ˆın
silabe.
Dac˘a ˆın mesajul de supraˆınc˘arcare sau subˆınc˘arcare se v˘ad cuvinte
desp˘ar
,
tite ˆın silabe, rezult˘a c˘a T
E
X-ul nu a terminat aceast˘a opera
,
tie.
ˆ
In
acest caz trebuie sl˘abite condi
,
tiile compil˘arii. De exemplu, introduce
,
ti
ˆın preambul \tolerance1000
,
si porni
,
ti din nou compilarea.
T
E
X-ul ˆıncearc˘a s˘a formateze fiecare paragraf cu intervale egale ˆıntre
cuvinte. Rezultatul ob
,
tinut este apreciat prin criteriul \tolerance, care
ini
,
tial are valoarea 200. Dac˘a valoarea func
,
tiei de insucces atribuit˘a
procesului de compilare este mai mic˘a decˆat \tolerance, sistemul nu
reac
,
tioneaz˘a.
ˆ
In func
,
tie de valoarea parametrului \tolerance, T
E
X-ul
schimb˘a desp˘ar
,
tirea ˆın silabe, ˆınr˘aut˘a
,
tind aspectul exterior al paragra-
fului. De obicei acest mecanism d˘a posibilitatea rezolv˘arii supra-
,
si
subˆınc˘arc˘arilor legate de desp˘ar
,
tirea ˆın silabe. Alte subˆınc˘arc˘ari pot s˘a
r˘amˆan˘a nerezolvate.
Instruc
,
tiunea \sloppy introdus˘a ˆın preambul inhib˘a aproape toate
desp˘ar
,
tirile ˆın silabe, avˆand ca rezultat un aspect inestetic al rˆandurilor.
Aplicarea local˘a a acestui procedeu se face prin folosirea contextului
115
sloppypar.
Pˆan˘a acum s-au prezentat trei pa
,
si ˆın rezolvarea erorilor:
1. Erori pur sintactice;
2. Erorile de tipul overfull ¸si underfull ce nu sunt legate de desp˘art ¸irea
ˆın silabe;
3. Erorile overfull ¸si underfull legate de desp˘art ¸irea ˆın silabe.
Pasul patru se refer˘a la desp˘ar
,
tireaˆın silabeˆın tot textul editat. T
E
X-
ul nu efectueaz˘a ˆıntotdeauna desp˘ar
,
tirile ˆın silabe ˆın mod corect, mai
ales dac˘a nu se lucreaz˘a ˆın englez˘a, ci, de exemplu, ˆın limba romˆan˘a.
Desp˘ar
,
tirile dorite pot fi indicate prin \- ˆın cuvintele care termin˘a
rˆandurile. Algoritmul de desp˘ar
,
tire ˆın silabe al T
E
X-ului nu ac
,
tioneaz˘a
asupra cuvintelor explicit desp˘ar
,
tite cu instruc
,
tiunea \-.
Pasul al cincilea se refer˘a la problemele dificile legate de pozi
,
tia ne-
dorit˘a a figurilor
,
si tabelelor, ˆın general, de ˆımbun˘at˘a
,
tirea aspectului
estetic al documentului.
Vezi de asemeni Sect. 3.1 ˆın privin
,
ta referin
,
telor
,
si a fi
,
sierelor AUX.
,
Si la tip˘arirea pe imprimant˘a pot apare unele probleme. Exist˘a posi-
bilitatea de a imprima numai paginile indicate prin parametrii driverului
DVIDOT, de exemplu, /b12 (imprimarea ˆıncepˆand de la pagina 12)
,
si
/e18 (imprimarea se termin˘a la pagina 18 inclusiv). Aceasta este util
pentru imprimarea separat˘a a paginilor.
ˆındeob
,
ste, emite
Rezultatul proces˘arii unui text cu L
A
T
E
X-ul se poate ob
,
tine ˆıntr-un

,
sier. Apoi scoaterea la imprimant˘a a acestui fi
,
sier se realizeaz˘a prin
instruc
,
tiunea MSDOS:
COPY/Bnume fi¸sierPRN
De regul˘a, ˆınainte de imprimare, trebuie executat˘a comanda MS-
DOS:
MODELPT1RETRY=R
116 Capitolul 9. Procesarea textului L
A
T
E
X
,
si mesajele de eroare
Dup˘a aceast˘a comand˘a, la terminarea hˆartiei, imprimanta a
,
steapt˘a o
pagin˘a nou˘a atˆat timp cˆat este necesar. Depinzˆand de tipul imprimantei,
pot s˘a apar˘a probleme cu indicatorul de terminare a hˆartiei.
ˆ
In aceast˘a
situa
,
tie trebuie folosit parametrul op
,
tional /oa+ al driverelor DVI (numai
ˆın versiunea curent˘a de emT
E
X), care opre
,
ste imprimarea dup˘a fiecare
pagina tip˘arit˘a.
Capitolul 10
Exemple de tehnici
avansate
L
A
T
E
X-ul permite rezolvarea celor mai dificile probleme ce
,
tin de for-
matarea textului. Acestea necesit˘a de obicei tehnici complicate de pro-
gramare. F˘ar˘a a fi exhaustiv, acest capitol con
,
tine exemple subtile de
formatare a textelor.
10.1 Schimbarea formatului paginii
Pentruˆınceput vom descrie parametrii de dimensiune, ce influen
,
teaz˘a
aranjarea textului ˆın pagin˘a.
De obicei, ˆın stˆanga
,
si ˆın partea de sus a oric˘arei pagini se las˘a
liber un spa
,
tiu de 2.54cm (1in), lucru realizat ˆın mod implicit de c˘atre
driverul DVI. Aceste dimensiuni pot fi schimbate prin atribuirea de
noi valori parametrilor corespunz˘atori la lansarea driverelor. T
E
X-ul
calculeaz˘a toate deplas˘arile
,
tinˆand cont de valorile ini
,
tiale ale acestor
parametri. Pentru majoritatea imprimantelor matriciale se recomand˘a
setarea parametrului /t0in deoarece aceste imprimante las˘a o margine
liber˘a de la capul de scriere pˆan˘a la rama de fixat foaia de hˆartie ˆın
imprimant˘a.
Pe orizontal˘a, dup˘a un cˆamp liber de un
,
tol, urmeaz˘a spa
,
tierea:
\oddsidemargin
,
si \evensidemargin pentru paginile impare, respectiv,
118 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
pare. Valorile ini
,
tiale de 0in minimizeaz˘a marginea din stˆanga la 1in.
Apoi se precizeaz˘a l˘a
,
timea textului prin \textwidth. Cˆand pentru o
pagin˘a standard se indic˘a \textwidth16.8cm, atunci ˆın partea dreapt˘a
r˘amˆane marginea de pagin˘a de 10mm.
ˆ
In continuare se pot specifica
parametrii de spa
,
tiere pentru intervalul de pˆan˘a la nota marginal˘a pre-
cum
,
si l˘a
,
timea notei marginale. Notele marginale se folosesc destul de
rar.
Parametrul \linewidth fixeaz˘a l˘a
,
timea rˆandului curent.
ˆ
In multe
cazuri, de exemplu pentru liste, valoarea lui e mai mic˘a decˆat valoarea
parametrului \textwidth, de aceea ultimul se folose
,
ste mai des.
Pe vertical˘a, dup˘a marginea implicit˘a de 1in, urmeaz˘a spa
,
tierea su-
plimentar˘a \topmargin. Invalidarea ei se realizeaz˘a prin parametrul
\topmargin0in. Dup˘a \topmargin urmeaz˘a colontitlul (“header”-ul),
care are ˆın˘al
,
timea specificat˘a de \headheight. Pentru invalidarea
header-ului, imediat dup˘a instruc
,
tiunea \begin{document} se folose
,
ste
una din instruc
,
tiunile \pagestyle{plain} sau \pagestyle{empty}, ˆın
care caz preambulul trebuie s˘a con
,
tin˘a \headheight0pt
,
si delimitatorul
de ˆın˘al
,
time \headsep0pt.
ˆ
In continuare urmeaz˘a textul propriu-zis al paginii, incluzˆand
,
si
notele de subsol.
ˆ
In˘al
,
timea textului se specific˘a prin parametrul
\textheight. Dac˘a se utilizeaz˘a parametrul \pagestyle{plain},
header-ul dispare
,
si pagina se numeroteaz˘a jos. Acest lucru mic
,
soreaz˘a
din ˆın˘al
,
timea util˘a a paginii cu intervalele \footsep plus \footheight
(spa
,
tiul rezervat pentru numerotarea paginilor). Utilizarea parametrului
\pagestyle{empty}, poate conduce la \textheight25cm.
Toate aceste dimensiuni trebuie definiteˆın preambul, iar \pagestyle
– imediat dup˘a parametrul \begin{document}.
10.2 Pagina de titlu
Pagina de titlu se organizeaz˘a cu ajutorul cutiilor verticale
,
si al ele-
mentelor completate ˆın ele. Exemplu:
10.3. Saltul la rˆand nou
,
si pagin˘a nou˘a 119
CARTE
despre
L
A
T
E
X
Autorii
\begin{titlepage}
\vspace*{5mm}
\vfill
\vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
\vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
\vfill
\end{titlepage}
10.3 Saltul la rˆand nou
,
si pagin˘a nou˘a
O mul
,
time de instruc
,
tiuni permit dirijrea procesului de trecere la
rˆand nou
,
si pagin˘a nou˘a. Prezent˘am, pe scurt, aceste instruc
,
tiuni (vezi
,
si [1]).
\newline este echivalent˘a cu \\;
\linebreak fort ¸eaz˘a trecerea la rˆand nou;
\linebreak[n] parametrul n = 0 −4 indic˘a prioritatea
instruct ¸iunii.
4 – oblig˘a trecerea la rˆand nou,
ca ¸si \linebreak.
0 – nu fort ¸eaz˘a trecerea la rˆand nou.
(1, 2, 3) – grade intermediare
ˆıntre aceste dou˘a situat ¸ii;
\nolinebreak interzice ruperea rˆandului ˆın locul dat.
Poate avea un parametru care indic˘a
prioritatea instruct ¸iunii
similar cu \linebreak;
\newpage analog˘a cu \newline;
\pagebreak analog˘a cu \linebreak;
\nopagebreak analog˘a cu \nolinebreak;
\samepage{...} la sfˆar¸situl fiec˘arui rˆand al argumentului
se pune automat \nopagebreak;
120 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
\clearpage instruct ¸iune similar˘a cu \newpage, dar care
tip˘are¸ste toate obiectele deplasabile;
\cleardoublepage similar˘a cu \clearpage, dar care fort ¸eaz˘a
saltul la o pagin˘a impar˘a. Aceast˘a instruct ¸iune
se apeleaz˘a automat la sfˆar¸situl fiec˘arui capitol.
Se pot utiliza, de asemenea,
,
si instruc
,
tiunile sloppy
,
si \fussy, sau con-
textul sloppypar pentru salt la rˆand
,
si/sau pagin˘a nou˘a (vezi Cap. 9).
10.4 Listele
10.4.1 Contextul list
Fiind unul din cele mai generale contexte, list permite crearea
structurilor de tip list˘a. Cazuri particulare ale acestui context sunt con-
textele center, quote, verse etc.. Formatul general este urm˘atorul:
\begin{list}{eticheta implicita}{declaratiile}
\item...
%...
\item...
\end{list}
Eticheta implicit˘a se introduce ˆın \item f˘ar˘a indicarea parametrului
op
,
tional din \item[. . . ]. Ea poate fi inclus˘a ˆıntr-unul sau mai multe
contoare. Declara
,
tiile trebuie s˘a con
,
tin˘a definirea parametrilor de di-
mensiune ai listei
,
si s˘a indice contorul utilizat, instruc
,
tiunile de for-
matare a etichetelor etc. Pentru detalii consulta
,
ti [1].
De obicei, textul care urmeaz˘a unei liste ˆıncepe cu un paragraf nou
numai dac˘a contextul list este precedat de un rˆand gol.
Exemplu:
10.5. Definirea macroinstruc
,
tiunilor 121
Acesta este textul ce precede lis-
ta.
B–I Acesta este pri-
mul element al lis-
tei. Se observ˘a c˘a
marginile din dreap-
ta ¸si din stˆanga au
aceea¸si aliniere.
B–II Al doilea ele-
ment.
\documentstyle...
%-----Preambul------
% ...
\newcounter{bean}
% ...
\begin{document}
% ...
Acesta este textul ce precede
lista.
\begin{list}{B--\Roman{bean}}%
{\usecounter{bean}
\setlength{\rightmargin}
{\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
al listei. Se observ\u{a} c\u{a}
marginile din dreapta \c{s}i din
st\^anga au aceea\c{s}i
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
10.4.2 Contextul trivlist
Contextul trivlist este un caz particular de list˘a, ˆın care toate ins-
truc
,
tiunile \item trebuie s˘a con
,
tin˘a parametrul op
,
tional (\item[...]),
,
si to
,
ti parametrii dimensionali primesc valoarea 0.
10.5 Definirea macroinstruc
,
tiunilor
ˆ
In T
E
X-ul simplu, o macroinstruc
,
tiune se define
,
ste prin:
\def\nume{definitie}
,
si poate avea pˆan˘a la 9 parametri, eviden
,
tia
,
ti prin #1, #2, . . . , #9.
Definirea unei macroinstruc
,
tiuni este echivalent˘a instruc
,
tiunii L
A
T
E
X
\newcommand.
Pentru redefinirea unei macroinstruc
,
tiuni se utilizeaz˘a instruc
,
tiunea
T
E
X \def, sau instruc
,
tiunea L
A
T
E
X \renewcommand.
122 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
Sistemul L
A
T
E
X permite definirea de noi instruc
,
tiuni. De exemplu,
dac˘a un fragment orizontal se repet˘a de mai multe ori ˆın text, el se poate
eticheta
,
si apoi apela ˆın text ori de cˆate ori este necesar. Acest lucru se
realizeaz˘a cu instruc
,
tiunile \newsavebox, \savebox
,
si \usebox.
gnu . . .
gnu . . .
gnu
%memorie pentru numele \toy
\newsavebox{\toy}
% In preambul - se repartizeaza
% ...
% Memoreaza cutia
\savebox{\toy}[0.65in]{gnu}
% ...
% Cutia este folosita de mai multe ori
\usebox{\toy}\dots\\
% ...
\usebox{\toy}\dots\\
\vfill
\strut\hrulefill\strut\\
Proceduri similare se pot aplica
,
si contextului picture:
gnu
gnu
\unitlength5mm
\begin{picture}(8,4)(0,0)
% ...
\savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% ...
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% ...
\end{picture}
10.6 Cˆateva noi exemple ˆın contextul matema-
tic
Aceast˘a tem˘a e ˆıntr-adev˘ar inepuizabil˘a. Vom descrie noi posibilit˘a
,
ti
de utilizare a L
A
T
E
X-ului ˆın editarea matematic˘a.
10.6. Cˆateva noi exemple ˆın contextul matematic 123
10.6.1 Limitele integralei
Culegerea unei integrale se deosebe
,
ste de culegerea unei sume prin
aceea c˘a limitele integralei se scriu, de obicei, lˆang˘a semnul integralei.
Acest lucru se realizeaz˘a implicit. Scrierea limitelor deasupra
,
si sub
semnul integralei se face prin:
\int\limits^{limita superioara}_{limita inferioara}
De exemplu:
n
¸
i=1
π
2
0

+∞
−∞
+∞

−∞
\begin{verbatim}
\begin{displaymath}
\sum_{i=1}^{n} \qquad
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
\int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
\int\limits_{-\infty}^{+\infty}
\end{displaymath}
10.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose
La nivelul de baz˘a, T
E
X-ul ne pune la dispozi
,
tie trei instruc
,
tiuni
pentru editarea frac
,
tiilor:
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3
Primii doi parametri ai fiec˘arei instruc
,
tiuni specific˘a delimitatorii
frac
,
tiei. Un delimitator vid se specific˘a printr-un punct. Dimensiunea
unei frac
,
tii se determin˘a automat.
Al treilea parametru din instruc
,
tiunea \abovewithdelims indic˘a
grosimea liniei de frac
,
tie. Instruc
,
tiuna \overwithdelims deseneaz˘a o
linie de frac
,
tie de o grosime implicit determinat˘a de fontul curent uti-
lizat. Instruc
,
tiunea \atopwithdelims deseneaz˘a o linie de frac
,
tie de
grosime 0 (invizibil˘a).
De exemplu:
124 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate

a
b

n
k
1
2
3
4
\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%...
$$
{a \legendre b} \qquad
{n\euler k} \qquad
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
10.6.3 Folosirea instruc
,
tiunii \phantom
Instruc
,
tiunile \phantom definesc cutii invizibile, ale c˘aror dimen-
siuni sunt determinate de con
,
tinutul lor. Mai precis \phantom{...}
are l˘a
,
timea, ˆın˘al
,
timea (de deasupra liniei de baz˘a),
,
si adˆancimea (de
sub linia de baz˘a) determinate de con
,
tinutul s˘au. Varianta orizon-
tal˘a a instruc
,
tiunii \hphantom{...} are l˘a
,
timea con
,
tinutului s˘au, iar
ˆın˘al
,
timea
,
si adˆancimea ei sunt 0. Varianta vertical˘a, \vphantom{...}
are ˆın˘al
,
timea
,
si adˆancimea con
,
tinutului s˘au, iar l˘a
,
timea 0.
S˘a revenim la exemplul din Sect. 5.12 ce utilizeaz˘a \overbrace
,
si
\underbrace:
a +
. .. .
b + c + d +e
. .. .
$$
\underbrace{a+\overbrace{b+c+d}+e}
$$
Conform regulilor T
E
X construc
,
tiile trebuie s˘a formeze structuri cu
paranteze corect incluse.
ˆ
In continuare prezent˘am, prin exemple, cˆateva
excep
,
tii de la aceast˘a regul˘a. Dac˘a ˆın formula a+b +c +d+e se dore
,
ste
a se uni cu supra-acolad˘a c + d + e
,
si cu sub-acolad˘a a + b + c + d (caz
ˆın care avem o structur˘a asimetric parantetizat˘a) se procedeaz˘a astfel:
10.6. Cˆateva noi exemple ˆın contextul matematic 125
3
. .. .
a + b + c + d
. .. .
4
+e
3
. .. .
a + b + c + d
. .. .
4
+e
$$
\mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
\limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
$$
%
$$
\stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e}
$$
Solu
,
tiile prezentate ilustreaz˘a utilizarea instruc
,
tiunii \phantom. A
doua solu
,
tie este mai scurt˘a.
Instruc
,
tiunea \displaystyle este necesar˘a pentru ca m˘arimea
fontului din con
,
tinutul lui \hphantom s˘a nu se mic
,
soreze.
Anexa A
L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
A.1 Note generale
Gra
,
tie popularit˘a
,
tii sale ˆın lumea academic˘a, T
E
X-ul s-a r˘aspˆandit
rapid ˆın lume
,
si ˆın prezent este utilizat nu numai pentru diferite limbi
bazate pe alfabetul latin, ci
,
si pentru limbele chinez˘a, japonez˘a, rus˘a,
arab˘a etc. Aceste utiliz˘ari au eviden
,
tiat unele limit˘ari ale T
E
X-ului,
cum sunt setul de numai 128 de caractere pentru codificarea fonturilor,
precum
,
si inabilitatea sa de a ˆınc˘arca mai multe tabele de separare a
cuvintelor ˆın silabe.
Dac˘a limba ˆın care este scris˘a partea principal˘a a textului nu este
engleza, sau textul e alc˘atuit din mai multe limbi (manual de limb˘a
str˘ain˘a, dic
,
tionar, etc.), atunci pot apare unele probleme pe care le vom
examina ˆın cele ce urmeaz˘a.
T
E
X-ul a fost proiectat ini
,
tial pentru limbile europene. Algorit-
mul alinierii marginilor textului este orientat ˆın T
E
X-ul de baz˘a pen-
tru scrierea de la stˆanga la dreapta. Limba implicit presupus˘a de T
E
X
este engleza (american˘a), astfel c˘a ˆın toate versiunile T
E
X-ului sunt
folosite regulile engleze
,
sti (americane) de tipografie, precum
,
si tabelul
corespunz˘ator de desp˘ar
,
tire ˆın silabe a cuvintelor.
Pentru unele limbi na
,
tionale trebuie folosite procesoare TEX speciali-
zate. De exemplu, ˆın arhivele interna
,
tionale CTAN (vezi AnexaF.1) poate
fi g˘asit T
E
X-ul arab, japonez
,
si chinez.
ˆ
In T
E
X-ul japonez
,
si chinez fiecare
A.1. Note generale 127
caracter se codific˘a cu ajutorul a doi octe
,
ti ˆın loc de unul. Textele arabe
se scriu de la dreapta la stˆanga.
Exist˘a, de asemenea,
,
si procesorul XeT--TeX (versiunea lui mai veche
se numea XeT-TeX), care permite combinarea textelor ˆın limbi cu direc
,
tii
diferite de scriere.
Dac˘a limba de lucru nu este engleza, atunci se pot contacta cluburile
na
,
tionale de promovare a T
E
X-ului (TUG, “T
E
X User Group”), care ex-
ist˘a ˆın mai multe
,
t˘ari (Estonia, Fran
,
ta, Germania, Italia, Olanda, Polo-
nia, etc.). Vezi adresele din [2, pag. 479–480]. Clubul TUG interna
,
tional
(sediul central) are adresa electronic˘a tug@tug.org.
La folosirea mai multor limbi ˆın acela
,
si document poate fi utilizat
pachetul babel. El sus
,
tine perfect, de exemplu, limbile german˘a
,
si
francez˘a. Sus
,
tinerea limbii romˆane ˆın babel este deocamdat˘a doar no-
minal˘a (august 1995, vezi
,
si mai jos).
Folosirea oric˘arei limbi diferit˘a de englez˘a presupune urm˘atoarele
ac
,
tiuni:
1. Folosirea (neobligatorie) a TCP – pagina de cod a T
E
X-ului pentru trans-
formarea automat˘a a caracterelor introduse ˆın macrourile T
E
X-ului. TCP
se include ˆın format (vezi 1.2). Fi¸sierele surse preparate ˆın acest mod
ˆı¸si pierd portabilitatea. Documentat ¸ia asupra TCP se g˘ase¸ste ˆın fi¸sierul
MAKETCP.DOC, inclus ˆın kitul de distribut ¸ie emT
E
X.
2. Folosirea tabelului de desp˘art ¸ire a cuvintelor ˆın silabe pentru limba dat˘a.
Trebuie avut ˆın vedere c˘a aceste tabele se includ ˆın formatul respectiv,
provocˆand mic¸sorarea spat ¸iului de lucru al procesorului T
E
X. Tabelele de
desp˘art ¸ire a cuvintelor ˆın silabe nu sunt ˆınc˘a realizate pentru multe limbi.
Pentru limba romˆan˘a tabelul de desp˘art ¸ire ˆın silabe este ment ¸ionat ˆın
[3] dar nu exist˘a ˆın arhive publice. Pentru unele limbi exist˘a dou˘a tabele
de desp˘art ¸ire ˆın silabe: tabelul mare, ce asigur˘a desp˘art ¸irea mai precis˘a
a cuvintelor, ¸si tabelul mic, ce ocup˘a mai put ¸in loc ˆın format. Exist˘a ¸si
tabele diferite pentru engleza britanic˘a ¸si american˘a.
3. Definirea macrourilor pentru scrierea mai simpl˘a a literelor cu diacritice
¸si a altor elemente tipografice specifice limbii date.
4. Redefinirea scrierii ˆın limba dat˘a a titlurilor standard: “Capitolul”,
“Bibliografie” etc., precum ¸si a datei curente (\today). Pentru limba
romˆan˘a, numai aceste elemente sunt incluse ˆın pachetul babel (august
1995).
128 Anexa A. L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
A.2 Semnele diacritice
,
si macrourile corespun-
z˘atoare
Tabelul A.1. Accente T
E
X
Macrou Liter˘a Macrou Liter˘a Macrou Liter˘a
\‘o `o \’o ´o \^o ˆo
\~o ˜o \=o ¯o \.o ˙ o
\u o ˘o \v o ˇo \H o ˝o
\"o ¨o \c o ¸ o \d o o
.
\b o o
¯
\t oo oo \oe œ
\OE Œ \ae æ \AE Æ
\aa ˚a \AA
˚
A \o ø
\O Ø \l l \L L
\i ı \j  !‘ ¡
?‘ ¿
Tabelul A.2. Reprezentarea literelor romˆane¸sti cu diacritice prin mijloa-
cele standard ale T
E
X-ului
Macrou Liter˘a Macrou Liter˘a Macrou Liter˘a
\u A
˘
A \u{A}
˘
A \u a ˘a
\u{a} ˘a \^A
ˆ
A \^a ˆa
\^I
ˆ
I \^{\i} ˆı \c S S¸
\c{S} S¸ \c s ¸s \c{s} ¸s
\c T T¸ \c{T} T¸ \c t t ¸
\c{t} t ¸ \d{S} S
.
A.3 Macropachetul romania
Textul c˘ar
,
tii prezente a fost preg˘atit cu L
A
T
E
X2
ε
. Fontul de ecran,
,
si tastatura au fost romˆanizate cu driverele corespunz˘atoare, ce au per-
mis culegerea textului direct ˆın limba romˆan˘a. Pentru compilare a fost
A.3. Macropachetul romania 129
creat formatul special cu TCP (“T
E
X Code Page”), care converte
,
ste au-
tomat literele romˆane
,
sti ˆın macroinstruc
,
tiuni din pachetul romania.
ˆ
In
exemplele din cadrul capitolelor, literele romˆane
,
sti sunt presentate prin
mijloacele T
E
X standard, ˆın timp ce ˆın anexe – prin prescurt˘arile per-
mise de pachetul romania. Exemplul de bibliografie de la pag. 51 este
un fragment din textul-surs˘a al prezentului manual.
Mai jos urmeaz˘a con
,
tinutul fi
,
sierului ROMANIA.STY
,
si descrierea ele-
mentelor lui.
%% This is file ‘‘romania.sty’’
%%
\def\fileversion{v1.3}
\def\filedate{1995/10/14}
\NeedsTeXFormat{LaTeX2e}
\ProvidesPackage{romania}[\filedate\space\fileversion\space%
Romanian macros (A.Colesnicov, L.Malahova)]
\typeout{Package romania\space\fileversion\space\filedate:^^J%
Romanian macros (A.Colesnicov, L.Malahova)}
\newif\ifRomanianaa
\Romanianaatrue
\def\sunt{\ifRomanianaa sunt\else s\^int\fi}
\def\Sunt{\ifRomanianaa Sunt\else S\^int\fi}
\def\SUNT{\ifRomanianaa SUNT\else S\^INT\fi}
\newcounter{Rom@nianstyle}
\setcounter{Rom@nianstyle}{1} % SH, sh, TZ, tz with cedille
\newcommand\asciiRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{0}}
\newcommand\cedilleRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{1}}
\newcommand\commaRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{2}}
\newdimen\rom@ndimen
\def\rum@n#1{\setbox3=\hbox{#1}\rom@ndimen=0.6\wd3%
\setbox4=\hbox{$\vphantom{\box3}_{\hbox{,}}$}%
\advance\rom@ndimen by-0.57\wd4%
\setbox3=\hbox{\kern\rom@ndimen\box4}\wd3=0pt%
\relax\leavevmode\box3#1}
\def\rum#1{\protect\rum@n{#1}}
130 Anexa A. L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
\let\@hatmp\^
\def\RomanAE{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else\protect\u{A}\fi}
\def\Romanae{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else\protect\u{a}\fi}
\def\RomanAA{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else%
\protect\@hatmp{A}\fi}
\def\Romanaa{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else%
\protect\@hatmp{a}\fi}
\def\RomanII{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0I\else%
\protect\@hatmp{I}\fi}
\def\Romanii{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0i\else%
\protect\@hatmp{\protect\i}\fi}
\def\RomanSH{\ifcase\c@Rom@nianstyle S\or%
\protect\c{S}\else\protect\rum{S}\fi}
\def\Romansh{\ifcase\c@Rom@nianstyle s\or%
\protect\c{s}\else\protect\rum{s}\fi}
\def\RomanTZ{\ifcase\c@Rom@nianstyle T\or%
\protect\c{T}\else\protect\rum{T}\fi}
\def\Romantz{\ifcase\c@Rom@nianstyle t\or%
\protect\c{t}\else\protect\rum{t}\fi}
\def\RomanYY{\ifRomanianaa\protect\RomanAA\else%
\protect\RomanII\fi}
\def\Romanyy{\ifRomanianaa\protect\Romanaa\else%
\protect\Romanii\fi}
\catcode‘\"=13
\def"#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAE%
\else\ifx#1a\Romanae%
\else\ifx#1S\RomanSH%
\else\ifx#1s\Romansh%
\else\ifx#1T\RomanTZ%
\else\ifx#1t\Romantz%
\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
\def\^#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAA%
\else\ifx#1a\Romanaa%
\else\ifx#1I\RomanII%
\else\ifx#1i\Romanii%
A.3. Macropachetul romania 131
\else\ifx#1Y\RomanYY%
\else\ifx#1y\Romanyy%
\else\@hatmp{#1}\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
% Romanian Style
\DeclareOption{romstyle}{%
\def\abstractname{Rezumat}%
\def\alsoname{vezi de asemenea}%
\def\appendixname{Anexa} % <-----------
\def\bibname{Bibliografie} % <----------
\def\ccname{Copie}%
\def\chaptername{Capitolul} % <----------
\def\contentsname{Cuprinsul} % <----------
\def\enclname{Anex"a}%
\def\figurename{Figura} % <----------
\def\headtoname{Pentru}%
\def\indexname{Index} % <----------
%\def\indexname{Glosar}
\def\listfigurename{Lista figurilor} % <----------
\def\listtablename{Lista tabelelor} % <----------
\def\pagename{pag.}%
\def\partname{Partea} % <----------
\def\prefacename{Prefa"t"a}%
\def\proofname{Demonstra"tie}%
\def\refname{Lista de referin"te}%
\def\seename{vezi}%
\def\tablename{Tabelul} % <----------
\def\today{\number\day\space\ifcase\month\or
ianuarie\or februarie\or martie\or
aprilie\or mai\or iunie\or
iulie\or august\or septembrie\or
octombrie\or noiembrie\or decembrie\fi
\space\number\year}%
}
\ProcessOptions
\endinput
%%
%% End of romania.sty
132 Anexa A. L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
Acest fi
,
sier este inclus ˆıntr-un director separat
C:\EMTEX\TEXINPUT\LATEX2E\ROMANIA
Procesorul emT
E
X caut˘a automat fi
,
sierul ROMANIA.STY deoarece ˆın
apelul LATEX2E.BAT este inclus˘a comanda MS-DOS
set texinput=C:\emtex\texinput\LATEX2E!;C:\emtex\texinput!
Aseasta ˆınseamn˘a c˘a procesorul caut˘a pachetele de clase, op
,
tiuni,
stiluri etc., ˆın primul rˆand implicit ˆın directorul curent de lucru, apoi
ˆın directorul C:\emtex\texinput\LATEX2E
,
si (prin includerea semnu-
lui “!”) ˆın subdirectoarele de un singur nivel, iar apoi ˆın directorul
C:\emtex\texinput, cu subdirectoarele de un singur nivel. Aceast˘a
metod˘a p˘astreaz˘a neschimbat con
,
tinutul directoarelor standard. Toate
pachetele adi
,
tionale trebuie incluse ˆın subdirectoarele proprii ale direc-
torului C:\emtex\texinput\LATEX2E.
A.3.1 Op
,
tiunea romstyle
Pentru un document ˆın limba romˆan˘a trebuie introdus˘a instruc
,
tiunea
\usepackage[romstyle]{romania}
ˆın preambulul documentului.
ˆ
In acest fel, toate titlurile standard
,
si data
curent˘a vor fi tip˘arite ˆın limba romˆan˘a. Titlurile standard sunt definite
ˆın instruc
,
tiunea \DeclareOption. Dac˘a anumite defini
,
tii din pachet nu
sunt satisf˘ac˘atoare, ele pot fi ref˘acute dup˘a instruc
,
tiunea \usepackage,
din preambulul documentului.
Dac˘a documentul nu este ˆın limba romˆan˘a dar este necesar˘a for-
matarea scurt˘a a literelor romˆane
,
sti (de exemplu, manualul ˆın limba
englez˘a, de ˆınv˘a
,
tare a limbii romˆane), atunci trebuie evitat˘a op
,
tiunea
romstyle.
A.3. Macropachetul romania 133
A.3.2 Formatarea scurt˘a a literelor romˆane
,
sti
ˆ
In pachetul romania este definit˘a instruc
,
tiunea \rum care a
,
seaz˘a vir-
gula sub argumentul s˘au,
,
si apoi zece macrouri pentru literele romˆane
,
sti
(\RomanAE, etc.).
Pachetul romania redefine
,
ste simbolul " ca simbol de categoria
a 13-a (simbol activ). Aceasta ˆınseamn˘a c˘a el ˆınsu
,
si reprezint˘a o
macroinstruc
,
tiune. Apoi sunt definite urm˘atoarele prescurt˘ari: "A pen-
tru
˘
A, "a pentru ˘a, "S pentru
,
S, "s pentru
,
s, "T pentru
,
T,
,
si "t pentru
,
t. Literele sunt definite prin macrourile precedente.
Instruc
,
tiunea \" (umlaut) lucreaz˘a standard (\"a – ¨a). Redefinirea
simbolului " nu are influen
,
te asupra instruc
,
tiunii \".
Redefinirea categoriei pentru simbolul " impune cˆateva restric
,
tii,
comparativ cu T
E
X-ul standard.
• Simbolul " nu mai ˆınseamn˘a ”. Pentru ” trebuie folosite numai dou˘a
apostrofuri ’’.
• Simbolul " este utilizat standard pentru numerele hexazecimale (ˆın T
E
X
de baz˘a "a0=160). Cu pachetul romania se pierde posibilitatea de scriere
a numerelor hexazecimale.
• Dac˘a este utilizat concomitent pachetul romania, precum ¸si un alt pa-
chet ˆın care simbolul " este deasemnea redefinit (de exemplu, pachetul
babel cu opt ¸iunea german), pot apare incompatibilit˘at ¸i ˆıntre definit ¸ii.
Problema poate fi rezolvat˘a numai dup˘a includerea definit ¸iilor din pa-
chetul romania ˆın pachetul babel. Noi vom continua implement˘arile ˆın
direct ¸ia aceasta.
Macroul \^ este redefinit ˆın pachetul romania prin noile macrouri
pentru literele romˆane
,
sti. Sunt definite \^A pentru
ˆ
A, \^a pentru ˆa,
\^I pentru
ˆ
I, \^i pentru ˆı. Pentru litera ˆı s-a ob
,
tinut prescurtarea
legat˘a de \^{\i}.
ˆ
In celelalte cazuri \^ lucreaz˘a obi
,
snuit.
Redefinirea \^ este necesar˘a ˆın corelare cu variantele literelor
romˆane
,
sti discutate mai jos.
Redefinirea categorei simbolului ^ (cum s-a f˘acut cu ") nu este de
dorit fiindc˘a ^ este simbolul cu categoria unic˘a 7
,
si este folosit pentru
indiciere ˆın contextele matematice.
134 Anexa A. L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
A.3.3 Ob
,
tinerea caracterelor specifice limbii romˆane
ˆ
In pachetul romania sunt definite trei variante tipografice pentru
caracterele specifice limbii romˆane:
1. A a A a I i S s T t (f˘ar˘a diacritice).
2.
˘
A ˘a
ˆ
A ˆa
ˆ
I ˆı S¸ ¸s T¸ t ¸ (cu accent
,
si cu sedil˘a).
3.
˘
A ˘a
ˆ
A ˆa
ˆ
I ˆı
,
S
,
s
,
T
,
t (cu accent
,
si cu virgul˘a).
Fiecare din aceste variante se formeaz˘a din acela
,
si text surs˘a.
Ob
,
tinerea uneia dintre aceste variante se realizeaz˘a f˘ar˘a schimbarea car-
acterelor, ci prin includerea ˆın preambul a uneia dintre instruc
,
tiunile
de schimbare a variantei tipografice. Mai jos este prezentat paragraful
precedent din acest manuscris:
^
In pachetul {\ttfamily romania}
sunt definite trei variante tipografice pentru
caracterele specifice limbii rom^ane:
\begin{enumerate}
\item \asciiRomanian
˘
A ˘a
^
A ^a
^
I ^ı S¸ ¸s T¸ t¸
\commaRomanian
(f˘ar˘a diacritice).
\item \cedilleRomanian
˘
A ˘a
^
A ^a
^
I ^ı S¸ ¸s T¸ t¸
(cu accent ¸si cu sedil˘a).
\commaRomanian
\item
˘
A ˘a
^
A ^a
^
I ^ı S¸ ¸s T¸ t¸
(cu accent ¸si cu virgul˘a).
\end{enumerate}
Instruc
,
tiunile de schimbare a variantei sunt urm˘atoarele:
\asciiRomanian, \cedilleRomanian,\commaRomanian.
Varianta tipografic˘a implicit˘a pentru pachetul romania este
\commaRomanian.
ˆ
In prezentul manual aceast˘a variant˘a este folosit˘a
pentru textul normal iar varianta \cedilleRomanian pentru exemple.
A.3. Macropachetul romania 135
A.3.4 Exemplu
LA STEAUA
La steaua care-a r˘as˘arit
E-o cale-atˆat de lung˘a,
C˘a mii de ani i-au trebuit
Luminii s˘a ne-ajung˘a.
Poate de mult s-a stins ˆın drum
ˆ
In dep˘art˘ari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
ˆ
Incet pe cer se suie:
Era pe cˆand nu s-a z˘arit,
Azi o vedem, ¸si nu e.
Tot astfel cˆand al nostru dor
Pieri ˆın noapte-adˆanc˘a,
Lumina stinsului amor
Ne urm˘are¸ste ˆınc˘a.
M. Eminescu
\hspace{50pt}%
{\bfseries LA STEAUA}
\medskip
\begin{verse}
La steaua care-a
r"as"arit\\
E-o cale-at\^at
de lung"a,\\
C"a mii de ani i-au
trebuit\\
Luminii s"a ne-ajung"a.
Poate de mult s-a stins
\^in drum\\
\^In dep"art"ari
albastre,\\
Iar raza ei abia acum\\
Luci vederii noastre.
Icoana stelei
ce-a murit\\
\^Incet pe cer
se suie:\\
Era pe c\^and nu
s-a z"arit,\\
Azi o vedem, "si nu e.
Tot astfel c\^and al
nostru dor\\
Pieri \^in
noapte-ad\^anc"a,\\
Lumina stinsului amor\\
Ne urm"are"ste \^inc"a.
\end{verse}
\medskip
\hspace{50pt}%
{\scshape M.~Eminescu}
136 Anexa A. L
A
T
E
X-ul
,
si limbile naturale
A.3.5 Variante ortografice
Pentru schimbarea automat˘a a ortografiei (“ˆa-sunt”
,
si “ˆı-sˆınt”), tex-
tul trebuie preg˘atit ˆın mod special, dup˘a cum urmeaz˘a:

ˆ
In loc de litera variabil˘a “ˆa-ˆı” se utilizeaz˘a instruc
,
tiunea \^y.

ˆ
In loc de verbul “sunt” se utilizeaz˘a macroul \sunt.

ˆ
In preambul, dup˘a \usepackage se utilizeaz˘a una din instruc
,
tiu-
nile de schimbare a variantei ortografice:
– \Romanianaatrue (“ˆa-sunt”), sau
– \Romanianaafalse (“ˆı-sˆınt”).
Exemplu:
ˆ
I ˆı sˆınt Sˆınt S
ˆ
INT
Fit ¸i atent ¸i, cˆıinii sˆınt r˘ai!
\Romanianaafalse
\^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
ˆ
A ˆa sunt Sunt SUNT
Fit ¸i atent ¸i, cˆainii sunt r˘ai!
\Romanianaatrue
\^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
Astfel, acela
,
si fragment se tip˘are
,
ste ˆın dou˘a variante ortografice
diferite, ca rezultat al unei singure instruc
,
tiuni.
ˆ
In pachetul romania
varianta ortografic˘a implicit˘a este \Romanianaatrue.
Anexa B
Caracteristicile fonturilor
ˆın NFSS2
Exemplul B.1
Exemplul urm˘ator ilustreaz˘a schimb˘arile de fonturi.
Trebuie s˘a folosim grup˘ari
pentru a sublinia textul sau
a-l ˆıngro¸sa. Aceste grup˘ari
pot fi imbricate una ˆın alta.
Trebuie s˘a folosim grup˘ari pentru
\emph{a sublinia\/} textul sau
{\bfseries a-l \^ingro\c{s}a}.
Aceste grup˘ari \emph{ pot fi\/
\emph{imbricate\/} una \^in alta}.
Tabelul B.1. Alfabete matematice ˆın L
A
T
E
X2
ε
Instruct ¸iunea Exemplu
\mathcal $\mathcal{X}=x$ X = x
\mathrm $\mathrm{min}_i$ min
i
\mathbf $\sum x = \mathbf{y}$
¸
x = y
\mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X
2
i
\mathtt $\mathtt{F}(x)$ F(x)
\mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz = xyz
\mathit $differ\neq\mathit{differ}$ differ = differ
138 Anexa B. Caracteristicile fonturilor ˆın NFSS2
Tabelul B.2. Codific˘arile cele mai frecvente ale fonturilor
OT1 Veche (“Old”) de text T
E
X, 128 simboluri
T1 De text T
E
X, 256 simboluri (Cork
1
, DC-EC)
OML Cursivul matematic T
E
X
OMS Simboluri matematice T
E
X
OMX Simboluri matematice T
E
X mari
U Necunoscut˘a (“Unknown”)
Lxx Local˘a
Tabelul B.3. Familii de fonturi “Computer modern”
cmr Computer Modern Roman
cmss Computer Modern Sans
cmtt Computer Modern Typewriter
cmm Computer Modern Math Italic
cmsy Computer Modern Math Symbols
cmex Computer Modern Math Extensions
Tabelul B.4. Seriile cele mai frecvente de fonturi
m Normal˘a (“Medium”)
b Aldin˘a (“Bold”)
bx Aldin˘a ˆınl˘argit˘a (“Bold extended”)
sb Semialdin˘a (“Semi-bold”)
c Condensat˘a (“Condensed”)
1
Cork: ora
,
s ˆın Irlanda unde, ˆın 1990, la conferin
,
ta utilizatorilor T
E
X a fost accep-
tat˘a (validat˘ a) codificarea T1. Tabela cod T1 con
,
tine
,
si literele cu diacritice.
139
Tabelul B.5. Schimbarea caracteristicilor fontului
Instruct ¸iune Caracteristic˘a
\textrm{..} sau \rmfamily Familie
\textsf{..} sau \sffamily Familie
\texttt{..} sau \ttfamily Familie
\textmd{..} sau \mdseries Serie
\textbf{..} sau \bfseries Serie
\textup{..} sau \upshape Form˘a
\textit{..} sau \itshape Form˘a
\textsl{..} sau \slshape Form˘a
\textsc{..} sau \scshape Form˘ a
\tiny M˘arime
\scriptsize M˘arime
\footnotesize M˘ arime
\small M˘arime
\normalsize M˘arime
\large M˘arime
\Large M˘arime
\LARGE M˘arime
\huge M˘arime
\Huge M˘arime
Tabelul B.6. Schimbarea fonturilor ˆın L
A
T
E
X 2.09
\rm Normal font (roman)
\bf Boldface font
\it Italic font
\sl Slanted font
\sf Sans serif font
\sc Caps and Small Caps font
\tt Teletype (typewriter) font
140 Anexa B. Caracteristicile fonturilor ˆın NFSS2
Tabelul B.7. Relat ¸ii ˆıntre unele unit ¸˘at ¸i T
E
X
1 cm =
3600
127
bp ≈ 28.3464567 bp
1 cm =
2787213
1257808
cc ≈ 2.2159288 cc
1 cm =
8361639
314452
dd ≈ 26.5911459 dd
1 cm =
50
127
in ≈ 0.3937008 in
1 cm = 10 mm
1 cm =
2409
1016
pc ≈ 2.3710630 pc
1 cm =
7227
254
pt ≈ 28.4527559 pt
1 cm =
236814336
127
sp ≈ 1864679.8110236 sp
1 pt =
800
803
bp ≈ 0.9962640 bp
1 pt =
1157
14856
cc ≈ 0.0778810 cc
1 pt =
254
7227
cm ≈ 0.0351460 cm
1 pt =
1157
1238
dd ≈ 0.9345719 dd
1 pt =
100
7227
in ≈ 0.0138370 in
1 pt =
2540
7227
mm ≈ 0.3514598 mm
1 pt =
1
12
pc ≈ 0.0833333 pc
1 pt = 65536 sp
Anexa C
Lista simbolurilor
matematice
C.1 Simboluri matematice L
A
T
E
X
In urm˘atoarele tabele sunt indicate toate simbolurile ce pot fi
ˆıntrebuin
,
tate de c˘atre L
A
T
E
X ˆın contextul matematic.
ˆ
In L
A
T
E
X, comparativ cu T
E
X-ul de baz˘a, exist˘a un font suplimen-
tar. Pentru utilizarea lui ˆın L
A
T
E
X2
ε
trebuie ˆınc˘arcat macro-pachetul
latexsym:
\usepackage{latexsym}
(ˆın L
A
T
E
X 2.09 acest font este preˆınc˘arcat.)
Accente matematice
\hat a ˆ o \check a ˇ o
\tilde a ˜ o \acute a ´ o
\grave a ` o \dot a ˙ o
\ddot a ¨ o \breve a ˘ o
\bar a ¯ o \vec a o
142 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
Litere grece
,
sti majuscule
Γ \Gamma Ξ \Xi Φ \Phi
∆ \Delta Π \Pi Ψ \Psi
Θ \Theta Σ \Sigma Ω \Omega
Λ \Lambda Υ \Upsilon
Litere grece
,
sti minuscule
α \alpha ι \iota . \varrho
β \beta κ \kappa σ \sigma
γ \gamma λ \lambda ς \varsigma
δ \delta j \mu τ \tau
c \epsilon ν \nu υ \upsilon
ε \varepsilon ξ \xi φ \phi
ζ \zeta o o ϕ \varphi
η \eta π \pi χ \chi
θ \theta c \varpi ψ \psi
ϑ \vartheta ρ \rho ω \omega
Diferite simboluri speciale
ℵ \aleph / \prime ∀ \forall
/ \hbar ∅ \emptyset ∃ \exists
ı \imath ∇ \nabla \neg
, \jmath

\surd . \flat
/ \ell ¯ \top | \natural
℘ \wp ⊥ \bot | \sharp
! \Re | \| ♣ \clubsuit
· \Im ∠ \angle ♦ \diamondsuit
∂ \partial . \triangle ♥ \heartsuit
∞ \infty \ \backslash ♠ \spadesuit
0 \mho 2 \Box 3 \Diamond
Simboluri de m˘arime variabil˘a
P
\sum
T
\bigcap
J
\bigodot
Q
\prod
S
\bigcup
N
\bigotimes

\coprod
F
\bigsqcup
L
\bigoplus
R
\int
W
\bigvee
U
\biguplus
H
\oint
V
\bigwedge
C.1. Simboluri matematice L
A
T
E
X 143
Simboluri pentru opera
,
tii binare
+ + − -
± \pm ∩ \cap ∨ \vee
∓ \mp ∪ \cup ∧ \wedge
\ \setminus ¬ \uplus ⊕ \oplus
\cdot ¯ \sqcap ¨ \ominus
\times \sqcup ⊗ \otimes
∗ \ast · \triangleleft \oslash
- \star > \triangleright \odot
· \diamond t \wr † \dagger
◦ \circ ( \bigcirc ‡ \ddagger
• \bullet . \bigtriangleup U \amalg
÷ \div \bigtriangledown
Simboluri rela
,
tionale
< < > = =
≤ \leq ≥ \geq ≡ \equiv
≺ \prec ~ \succ ∼ \sim
- \preceq · \succeq · \simeq
< \ll \gg · \asymp
⊂ \subset ⊃ \supset ≈ \approx
⊆ \subseteq ⊇ \supseteq

= \cong
¨ \sqsubseteq ¨ \sqsupseteq >· \bowtie
∈ \in ÷ \ni 1 \Join
¬ \vdash ¬ \dashv [= \models
\smile [ \mid
.
= \doteq
\frown | \parallel ⊥ \perp
∝ \propto
Simboluri pentru nega
,
tii
,
si complement˘ari
,< \not< , \not> ,= \not=
,≤ \not\leq ,≥ \not\geq ,≡ \not\equiv
,≺ \not\prec ,~ \not\succ ,∼ \not\sim
,- \not\preceq ,· \not\succeq ,· \not\simeq
,⊂ \not\subset ,⊃ \not\supset ,≈ \not\approx
,⊆ \not\subseteq ,⊇ \not\supseteq ,

= \not\cong
,¨ \not\sqsubseteq ,¨ \not\sqsupseteq ,· \not\asymp
144 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
S˘age
,
ti
← \leftarrow ←− \longleftarrow ↑ \uparrow
⇐ \Leftarrow ⇐= \Longleftarrow ⇑ \Uparrow
→ \rightarrow −→\longrightarrow ↓ \downarrow
⇒ \Rightarrow =⇒\Longrightarrow ⇓ \Downarrow
↔ \leftrightarrow ←→\longleftrightarrow ´ \updownarrow
⇔ \Leftrightarrow ⇐⇒\Longleftrightarrow ´ \Updownarrow
→ \mapsto −→\longmapsto \nearrow
← \hookleftarrow → \hookrightarrow ` \searrow
÷ \leftharpoonup ÷ \rightharpoonup \swarrow
÷ \leftharpoondown ÷ \rightharpoondown ` \nwarrow
= \rightleftharpoons = \leftrightharpoons ; \leadsto
Paranteze stˆanga
( ( [ [ ¦ \{
[ \lbrack ] \lfloor ] \lceil
¦ \lbrace ' \langle
Paranteze dreapta
) ) ] ] ¦ \}
] \rbrack \rfloor \rceil
¦ \rbrace ) \rangle
Unele simboluri se pot reprezenta prin mai multe instruc
,
tiuni:
Sinonime
,= \ne sau \neq \not=
≤ \le \leq
≥ \ge \geq
¦ \{ \lbrace
¦ \} \rbrace
→ \to \rightarrow
← \gets \leftarrow
÷ \owns \ni
∧ \land \wedge
∨ \lor \vee
\lnot \neg
[ \vert |
| \Vert \|
C.2. Simbolurile AMS 145
Urm˘atoarele simboluri se folosesc ˆın regim de text obi
,
snuit:
Simboluri nematematice suplimentare
† \dag ' \S c ( \copyright
‡ \ddag 1 \P £ \pounds
C.2 Simbolurile AMS
AMS (Societatea American˘a de Matematic˘a) consider˘a un set l˘argit
de simboluri matematice. Pentru utilizarea lor trebuie ˆınc˘arcat macro-
pachetul amssymb
\usepackage{amssymb}
iar ˆın L
A
T
E
X 2.09 stilul AMSSYMBO.STY:
\documentstyle[...,amssymbo,...]{...}
ˆ
In versiunile mai vechi ale fi
,
sierelor de stil, fonturile matematice AMS
pot fi intˆalnite
,
si ˆın grupele msam..., msbm..., precum
,
si (mai rar) ˆın
msxm..., msym....
ˆ
In cazul utiliz˘arii ultimelor dou˘a grupe, fi
,
sierul de
stil trebuie modificat.
ˆ
In edi
,
tia 1995 a fonturilor AMS au fost excluse simbolurile \thorn
,
si \napprox.
¯ \boxdot ¬ \boxplus ¯ \boxtimes
¯ \square B \blacksquare . \centerdot
` \circlearrowright 4 \blacklozenge ♦ \lozenge
´ \circlearrowleft = \rightleftharpoons ¬ \boxminus
= \leftrightharpoons ' \Vdash ' \Vvdash
÷ \twoheadleftarrow ÷ \twoheadrightarrow = \vDash
⇔ \leftleftarrows ⇒ \rightrightarrows ¦ \upuparrows
146 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
| \downdownarrows ` \upharpoonright ` \restriction
\downharpoonright \upharpoonleft ¨ \Lsh
÷ \rightarrowtail ÷ \leftarrowtail = \circeq
· \rightleftarrows \downharpoonleft ¨ \Rsh
~ \rightsquigarrow = \Doteq \gtrsim
+ \looparrowright ¯ \leftrightarrows ` \succsim
÷ \looparrowleft . \gtrapprox ÷ \multimap
∴ \therefore ∵ \because = \doteqdot
= \triangleq ∼ \thicksim \precsim
\lesssim ´ \lessapprox \eqslantless
` \eqslantgtr - \curlyeqprec ` \curlyeqsucc
- \preccurlyeq _ \leqq < \leqslant
≶ \lessgtr = \risingdotseq \ \backprime
= \fallingdotseq · \succcurlyeq _ \geqq
` \geqslant ≷ \gtrless < \sqsubset
< \vartriangleleft \vartriangleright = \sqsupset
_ \trianglerighteq _ \trianglelefteq + \bigstar
> \blacktriangleright * \blacktriangledown ( \between
¬ \blacktriangleleft . \vartriangle = \eqcirc
V \triangledown & \blacktriangle ÷ \lesseqgtr
÷ \gtreqless = \lesseqqgtr = \gtreqqless
= \Rrightarrow ÷ \Lleftarrow Y \veebar
¯ \barwedge \doublebarwedge ∠ \angle
X \measuredangle < \sphericalangle ∝ \varpropto
· \smallsmile · \smallfrown \Subset
\Supset J \Cup J \doublecup
· \rightthreetimes + \doublecap · \curlywedge
( \curlyvee ` \leftthreetimes + \Cap
´ \subseteqq ~ \supseteqq = \bumpeq
· \Bumpeq ≪\lll ≪\llless
≫\ggg ≫\gggtr ´ \circledS
C.2. Simbolurile AMS 147
. \pitchfork ÷ \dotplus ~ \backsim
- \backsimeq U \complement ¡ \intercal
\circledcirc ~ \circledast \circleddash
_ \lvertneqq _ \gvertneqq < \nleq
_ \ngeq ≮ \nless ≯ \ngtr
⊀ \nprec ~ \nsucc _ \lneqq
_ \gneqq < \nleqslant } \ngeqslant
_ \lneq _ \gneq _ \npreceq
_ \nsucceq \precnsim ` \succnsim
\lnsim \gnsim _ \nleqq
_ \ngeqq _ \precneqq _ \succneqq
¸ \precnapprox ¸ \succnapprox ¸ \lnapprox
¸ \gnapprox ~ \nsim [ \nmid
_ \varsubsetneq _ \varsupsetneq , \nsubseteqq
÷ \nsupseteqq ´ \subsetneqq \supsetneqq
´ \varsubsetneqq , \varsupsetneqq _ \subsetneq
_ \supsetneq _ \nsubseteq _ \nsupseteq
∦ \nparallel _ \ntrianglerighteq · \nshortmid
+ \nshortparallel - \nvdash ' \nVdash
= \nvDash ; \ntriangleright _ \ntrianglelefteq
< \ntriangleleft ÷ \nVDash ÷ \nleftarrow
÷ \nrightarrow = \nLeftarrow = \nRightarrow
= \nLeftrightarrow ∅ \varnothing ÷ \divideontimes
÷ \nleftrightarrow ± \nexists 0 \mho
} \digamma κ \varkappa ~ \backepsilon
Z \beth ג \gimel ¯ \daleth
< \lessdot \gtrdot \ltimes
\rtimes . \shortmid + \shortparallel
\smallsetminus ≈ \thickapprox ~ \approxeq
¯ \succapprox . \curvearrowleft . \precapprox
148 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
\curvearrowright / \hslash / \hbar
' \ulcorner ¯ \urcorner . \llcorner
\lrcorner -\leftrightsquigarrow
Urm˘atoarele simboluri AMS se folosesc ˆın regim de text obi
,
snuit.
Simboluri AMS nematematice
Y \yen . \checkmark
1 \circledR ÷ \maltese
Anexa D
Exemple de culegere a
formulelor matematice
Exemplul D.1
lim
x→0
x
2
= 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$
lim
x→0
x
2
= 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $
Exemplul D.2
F
n
= F
n−1
+ F
n−2
n ≥ 2
$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
\qquad n \ge 2
$$
Exemplul D.3
Comparat ¸i

D
dxdy cu

D
dxdy
$$\textrm{Compara"ti}
\int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
\int\int_{D} dx dy
$$
150 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.4

1
0
f(x) dx
dxdy = r dr dφ
xdy/dx

x
1
dt
t
$\int_0^1 f(x)\,dx$ \\
$dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\
$x\,dy/dx$
$\int_1^x\frac{dt}{t}$
Exemplul D.5

2 x

log x
O

1/

n

[ 0, 1)
log n(log log n)
2
x
2
/2 n/log n
Γ
2
+ ∆
2
R
i
j
kl

x
0

y
0
dF(u, v)
$\sqrt{2}\,x \qquad
\sqrt{\,\log x}$ \\
$O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
[\,0,1) $ \\
$\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
$x^2\!/2 \qquad
n/\!\log n $ \\
$\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
$R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
Exemplul D.6
a
1
, a
2
, . . . , a
n $a_1, a_2,\ldots,\allowbreak a_n$
Exemplul D.7
ln x, unde x > 0
$$
\ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
Exemplul D.8
ABRACADABRA
$$\mathcal{ABRACADABRA}$$
151
Exemplul D.9
sin x
a mod b
x ≡ a (mod b)
$$\sin x$$
$$a \bmod b$$
$$x\equiv a \pmod{b}$$
Exemplul D.10
tg x
tg x
% In preambul
\def\tg{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
%...
$$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
Exemplul D.11
lim
x→0
sin x
x
= 1
$$
\lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
$$
Exemplul D.12
x
2
1
x
2
1
x
i
jk
l
x
i
j
e
−αt
a
3
ij
1
x
2
1
1
x
2
1
$x_1^2$ \qquad $x^2_1$ \qquad
$x_i{}^{jk}{}_l$\qquad $x_{i_j}$\\
$e^{-\alpha t} \qquad
a^{3}_{ij}$ \qquad $_{1}x_{1}^{2}$
\qquad${}_{1}x_{1}^{2}$
x
2
2
2
2
i
k
m
n
$$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$
152 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.13

1
0
x
2
dx
n
¸
i=0
x
n
n
¸
i=1
π
2
0

+∞
−∞
+∞

−∞
$$\int_{0}^{1}x^{2} dx\qquad
\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
$$
\sum_{i=1}^{n} \qquad
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
\int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
\int\limits_{-\infty}^{+\infty}
$$
Exemplul D.14

x
3

2

x
2
+ y
2
y =

1 +

1 +

1 +

1 + x
$\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}\qquad
\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$
$$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}$$
Exemplul D.15

g +

m +

l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$

g +

m +

l
$\sqrt{\mathstrut g}+
\sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
Exemplul D.16
1
1
2
x
2
k + 1
1/2
3
4
7
8
=
6
7
$$1\frac{1}{2} \qquad
\frac{x^{2}}{k+1} \qquad 1/2$$
$$\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}}
= \frac{6}{7}$$
153
Exemplul D.17
x
2
k + 1
x
2
k+1
x
1/2
$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x^{1/2}
$$
Exemplul D.18
a +
1
b +
1
c+
1
d
$$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c +
\frac{1}{d}}}$$
Exemplul D.19
a +
1
b +
1
c +
1
d
a +
1
b +
1
c +
1
d
$$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle b +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle c +
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
%
$$a+\frac{\displaystyle
\mathstrut 1\hfill}{\displaystyle b+
\frac{\displaystyle \mathstrut 1
\hfill} {\displaystyle c+
\frac{\displaystyle \mathstrut 1}
{\displaystyle d}}}$$
Exemplul D.20
d
2
y
dx
2
∂f(x,y)
∂x
$\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad
\frac{\partial f(x,y)}{\partial x}$
154 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.21
∀x ∈ R : x
2
≥ 0 (D.1)
\begin{equation}
\forall x \in \mathrm{R}:\qquad
x^{2} \geq 0 \end{equation}
x
2
≥ 0, pentru orice x ∈ R (D.2)
\begin{equation}
x^{2} \geq 0, \
\textrm{pentru orice } x \in
\mathrm{R}
\end{equation}
Exemplul D.22
x
1
, . . . , x
n
x
1
+· · · + x
n
$$
x_{1},\ldots,x_{n} \qquad
x_{1}+\cdots+x_{n}
$$
Exemplul D.23
a + 1
b

c + 1
d
$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
Exemplul D.24
Cuvˆantul T
E
X se pronunt ¸˘a
τχ.
100 m
2
I♥NY (I Love New York).
Cuv\^antul \TeX\ se pronun"t"a
ca $\tau\epsilon\chi$.\\[6pt]
100~m$^{2}$\\[6pt]
I$\heartsuit$NY
(I Love New York).
155
Exemplul D.25
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
x

y x

y x

y
$$\begin{array}{ccc}
x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]
x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]
x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]
x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y
\end{array}$$
Exemplul D.26
1 +

1
1 −x
2

3
$$
1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
\right) ^3
$$
Exemplul D.27
a + 1
b

c + 1
d
$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
Exemplul D.28

(x + 1)(x −1)

2
$$
\Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
Exemplul D.29
a ı
´
ab
¯
abcd

efghijkl
$$\vec a \qquad \imath$$
$$\widehat{ab} \qquad
\widehat{abcd} \qquad
\widetilde{efghijkl}$$
156 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.30
y

y

y

$y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$
Exemplul D.31
y = x
2
y

= 2x y

= 2
$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
$$
Exemplul D.32

n
k

x
y + 2
$${n\choose k} \qquad
{x\atop y+2}$$
a
b
$${a\over b}$$,
a
b
$$\frac{a}{b}$$
A
a

→ B
$$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
Exemplul D.33
x
2
+ 1
$$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
x
2
+ 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
Exemplul D.34
. .. .
a + b + c
. .. .
+d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$
157
a +
24
. .. .
b +· · · + y +z
. .. .
26
$$ \underbrace{a+\overbrace{b+
\cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
Exemplul D.35
3
. .. .
a + b + c + d
. .. .
4
+e
3
. .. .
a + b + c + d
. .. .
4
+e
$$
\mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
\limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}$$
%
$$
\stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e} $$
Exemplul D.36
a + b + c uv 27
a + b u + v 13
a 3u + v 2.97
$$ \begin{array}{clr}
a+b+c & uv & 27 \\
a+b & u+v & 13 \\
a & 3u+v & 2.97
\end{array} $$
Exemplul D.37
x =
a
b
c
x =
a
b
c
$$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
\end{array}$$
%
$$x = \begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
\end{array}$$
Exemplul D.38
a, . . . , z ¸si a +· · · + z, $a,\ldots,z$ "si $a+\cdots+z$,
158 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.39

x
11
x
12
x
21
x
22

$$ \left|
\begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
Exemplul D.40
|x| =

−x, dac˘a x < 0;
x, altfel.
$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
-x, & \textrm{dac"a $x<0$;}\\
x, & \textrm{altfel.}
\end{array} \right. $$
Exemplul D.41

¸
¸
a
11
· · · a
1n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
· · · a
mn
¸

$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
\vdots & \ddots & \vdots \\
a_{m1} & \cdots & a_{mn}
\end{array} \right) $$
Exemplul D.42
ε > 0 (D.3)
. . . Folosim condit ¸ia (D.3). . .
\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{equ:eps_0}
\end{equation}
% ...
Folosim condi"tia~%
(\ref{equ:eps_0})\dots
Exemplul D.43
x −y = 1 (D.4)
x + y = 1 (D.5)
\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{equ:x-y} \\
x+y & = & 1 \label{equ:x+y}
\end{eqnarray}
159
Exemplul D.44
sinx = x −
x
3
3!
+
x
5
5!


x
7
7!
+· · · (D.6)
\begin{eqnarray}
\sinx&=&x-\frac{x^{3}}{3!}+\frac{x^{5}}{5!}-\nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!}+\cdots\label{equ:sin:row}
\end{eqnarray}
Exemplul D.45
cos x = 1 −
x
2
2!
+
+
x
4
4!

x
6
6!
+· · · (D.7)
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} -
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}
Exemplul D.46
Teorema 2 Pentru orice x,
sin
2
x + cos
2
x = 1
.
. . .
Din Teorema 2 rezult˘a . . .
\begin{theorem}\label{th:sin2+cos2}
Pentru orice $x$,
$$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$.
\end{theorem}
% ...
Din Teorema~\ref{th:sin2+cos2}
rezult"a \dots
160 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.47
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3

a
b

n
k
1
2
3
4
\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%...
$$
{a \legendre b} \qquad
{n\euler k} \qquad
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
Exemplul D.48


2
∂x
2
+

2
∂y
2

ϕ(x+iy)

2
= 0
$$\biggl({\partial^2\over\partial
x^2}+{\partial^2\over\partial y^2}
\biggr)\bigl|\varphi(x+iy)\bigr|^2=0
$$
Exemplul D.49
f(x) = cos x (D.8)
f

(x) = −sin x (D.9)

x
0
f(y)dy = sin x (D.10)
\begin{eqnarray}
f(x) & = & \cos x \\
f’(x) & = & -\sin x \\
\int_{0}^{x}f(y)dy&=&\sin x
\end{eqnarray}
Exemplul D.50
ˆ
In exemplul este prezentat setul complet al m˘arimilor semnului radical.

1 +

1 +

1 +

1 +

1 +

1 +

1 + x =? (D.11)
161
\begin{equation}
\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}}}} = ?\label{equ:rrr1}
\end{equation}
Exemplul D.51
¸
j≥0

¸
k≥0
a
jk
z
k

=
¸
n≥0
z
n

¸
k
0
,k
1
,...≥0
k
0
+k
1
+···=n
a
0k
0
a
1k
1
. . .

$$
\prod_{j\ge0}\biggl( \sum_{k\ge0}a_{jk}z^k\biggr)
=\sum_{n\ge0}z^n\,\Biggl(\sum_
{\scriptstyle k_0,k_1, \ldots\ge0\atop
\scriptstyle k_0+k_1+\cdots=n}
a_{0k_0}a_{1k_1}\ldots\,\Biggr)
$$
Exemplul D.52

¸
a

w x
y z

c
d e f
¸

$$\left(\begin{array}{ccc}
a & \left|\begin{array}{cc} w & x\\
y & z \end{array}\right| & c\\
d & e & f \end{array}\right) $$
Exemplul D.53


−∞
e
−x
2
dx

2
=


−∞


−∞
e
−(x
2
+y
2
)
dxdy
=


0


0
e
−r
2
r dr dθ
=


0


e
−r
2
2

r=∞
r=0


= π (D.12)
\begin{eqnarray}
\biggl(\int_{-\infty} ^\infty e^{-x^2}\,dx\biggr)^2
162 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
& =& \int_{-\infty}^\infty \int_{-\infty}^\infty
e^{-(x^2+y^2)}\,dx\,dy \nonumber \\
& =& \int_0^{2\pi}\int_0^\infty
e^{-r^2}r\,dr\,d\theta \nonumber \\
& =& \int_0^{2\pi}\biggl(-{e^{-r^2}\over2}
\bigg|_{r=0}^{r=\infty}\,\biggr)\,d\theta \nonumber \\
& =& \pi
\end{eqnarray}
Anexa E
Exemple de editare a
textului obi
,
snuit
Exemplul E.1
Un document mic.
1
EX001.TEX:
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
\end{document}
Exemplul E.2
T
E
X, L
A
T
E
X ˆa
x normal ¸si x ˆın matematic˘a.
æ Æ
\TeX, \LaTeX{} \^a
x normal "si $x$ \^in
matematic"a.
\ae{} \AE
164 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.3
Textul normal. Textul ˆın
caractere aldine. Textul
normal.
Acoladele separate: } { {
Bara separat˘a: \
Textul normal.
{\bfseries Textul \^in caractere
aldine.} Textul normal.
Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separat"a: $\backslash$
Exemplul E.4
$ ˆınseamn˘a matematic˘a: x
i
.
\$ \^inseamn"a matematic"a:
$x_i$.
Exemplul E.5
Dac˘a trebuie imitat˘a o linie
lung˘a, putem s˘a utiliz˘am sem-
nul % la sfˆar¸situl liniilor.
Dac"a trebuie imitat"a o li%
nie lung"a, pu%
tem s"a utiliz"am
semnul \% la
sf\^ar"situl liniilor.
Exemplul E.6
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, ...]{article}
% ---------------------Preambulul--------------------------
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg"atit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile
165
%...
%--------------- Corpul documentului-------------------
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg"atire a documentului
"stiin"tific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%... textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%... textul sectiunii
%... alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%... textul anexei
%... alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%... referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului
Exemplul E.7
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.
Nu exist˘a fi¸sierul ex001.aux.
Avertizare L
A
T
E
X: referint ¸a de la pagina 1 nu este definit˘a.
Avertizare L
A
T
E
X: referint ¸ele actuale ar putea fi schimbate.
Lansat ¸i translatarea ˆınc˘a o dat˘a, pentru a obt ¸ine referint ¸ele corecte.
166 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.8
T
E
X-ul efectueaz˘a spat ¸ie-
rea ¸si ˆımp˘artirea paragrafe-
lor ˆın rˆanduri separate.
Un rˆand gol marcheaz˘a
un paragraf nou.
\TeX{}-ul efectueaz"a
spa"tierea
"si \^imp"artirea
paragrafelor \^in
r\^anduri separate.
Un r\^and gol
marcheaz"a un
paragraf nou.
Exemplul E.9
Atent ¸ie la spat ¸iile de du-
p˘a unele semne de punctua-
t ¸ie.L˘asat ¸i (m˘acar) un spat ¸iu
dup˘a puncte ¸si virgule. L˘a-
sat ¸i un spat ¸iu dup˘a puncte ¸si
virgule.
Aten"tie la spa"tiile de
dup"a unele semne de
punctua"tie.L"asa"ti
(m"acar) un spa"tiu dup"a
puncte "si virgule.
L"asa"ti un spa"tiu
dup"a puncte "si virgule.
Exemplul E.10
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
Exemplul E.11
x − y.
ˆ
Intr-un. 5–10 pic˘aturi
de ap˘a. Tel. 73–73–73. O cra-
tim˘a—ca aceasta. O cratim˘a
– ca aceasta.
$x-y$. \^Intr-un.
5--10 pic"aturi de ap"a.
Tel. 73--73--73.
O cratim"a---ca aceasta.
O cratim"a -- ca aceasta.
167
Exemplul E.12
Comparat ¸i trei puncte... cu
punctele de suspensie. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Compara"ti trei puncte... cu
punctele de suspensie\dots \\
\strut\dotfill\strut
Exemplul E.13
300 DPI, sec. 1, Prof. Smith,
300 km.
300~DPI, sec.~\ref{sec:intro},
Prof.~Smith, 300~km.
Exemplul E.14
I. Ionescu ¸s.a. au scris un ar-
ticol interesant.
. . . etc. nu sunt aici.
. . . etc. nu sunt aici.
I.~Ionescu "s.a.\ au scris un
articol interesant.
\dots etc. nu sunt aici. \\
\dots etc.\ nu sunt aici.
Exemplul E.15
T
E
X¸si L
A
T
E
X.
T
E
X ¸si L
A
T
E
X.
T
E
X ¸si L
A
T
E
X.
\TeX "si \LaTeX.
\TeX\ "si \LaTeX.
\TeX{} "si \LaTeX.
Exemplul E.16
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ˆıntreab˘a
el.
“ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ˆıntreab˘a
el.
‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’,
\^intreab"a el.\\
‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’,
\^intreab"a el.
Exemplul E.17
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.
168 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.18
Alinierea la stˆanga sau
flushleft
Centrarea sau
center
Alinierea la dreapta sau
flushright
\begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga
Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft}
\end{flushleft}
\begin{center} % Pentru centrarea textului
Centrarea sau\\ {\ttfamily center}
\end{center}
\begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta
Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright}
\end{flushright}
Exemplul E.19
A B C
\strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut
169
Exemplul E.20
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un ci-
tat scurt. El con-
st˘a dintr-un sin-
gur paragraf de
text. Primul rˆand
din paragraf nu se
aliniaz˘a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.
Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quote}
Acesta este un citat scurt.
El const"a dintr-un singur
paragraf de text. Primul
r\^and din paragraf nu se
aliniaz"a.
\end{quote}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
Exemplul E.21
Textul anterior. Textul an-
terior. Textul anterior.
Acesta este un
citat mai lung. El
const˘a din dou˘a
paragrafe de text.
ˆ
Inceputul fie-
c˘arui paragraf es-
te indicat de o ali-
niere suplimenta-
r˘a.
Textul ulterior, ulterior, ul-
terior, ulterior, ulterior.
Textul anterior. Textul
anterior. Textul anterior.
\begin{quotation}
Acesta este un citat mai lung.
El const"a din dou"a
paragrafe de text.
\^Inceputul fiec"arui
paragraf este indicat de o
aliniere suplimentar"a.
\end{quotation}
Textul ulterior, ulterior,
ulterior, ulterior,
ulterior.
170 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.22
A fost odat˘a ca-n pove¸sti,
A fost ca niciodat˘a,
Din rude mari ˆımp˘ar˘ate¸sti,
O prea frumoas˘a fat˘a.
S¸i era una la p˘arint ¸i
S¸i mˆandr˘a-n toate cele,
Cum e Fecioara ˆıntre sfint ¸i
S¸i luna ˆıntre stele.
M. Eminescu
\begin{verse}
A fost odat"a
ca-n pove"sti,\\
A fost ca
niciodat"a,\\
Din rude mari
\^imp"a%
r"ate"sti,\\
O prea frumoas"a
fat"a.
"Si era una la
p"arin"ti\\
"Si m\^andr"a-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
\^intre sfin"ti\\
"Si luna
\^intre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
Exemplul E.23
• Primul punct este . . .
• Al doilea punct este . . .
. . .
• Al n-lea punct este . . .
\begin{itemize}
\item Primul punct este \dots
\item Al doilea punct este \dots
%...
\item Al $n$-lea punct este \dots
\end{itemize}
171
Exemplul E.24
itemize Este o list˘a simpl˘a.
enumerate Este o list˘a nu-
merotat˘a.
description Este o list˘a ca
aceasta.
\begin{description}
\item[itemize] Este o list"a
simpl"a.
\item[enumerate] Este o
list"a numerotat"a.
\item[description] Este
o list"a ca aceasta.
\end{description}
Exemplul E.25
a. Acesta este primul
punct al listei numero-
tate.
b. Al doilea punct al listei.
\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
%...
\begin{enumerate}
\item Acesta este primul punct
al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Exemplul E.26
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
\begin{verbatim}
Continutul contextului
verbatim este tiparit
in fontul din familia
\ttfamily. Toate
caracterele sunt
tiparite asa cum
sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc.
\end{verbatim}
172 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.27
Instruct ¸iunea \TeX realizeaz˘a
emblema T
E
X-ului.
\verb*|un text| formeaz˘a
untext.
Instruc"tiunea \verb|\TeX|
realizeaz"a
emblema \TeX-ului.
\verb+\verb*|un text|+
formeaz"a
\verb*|un text|.
Exemplul E.28
\begin{thebibliography}{9}
\addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname}
\label{loc:biblio}
\item[\strut]{\footnotesize
Referint¸ele sunt listate ^ın ordinea important¸ei: \cite{ll:latex}
este strict necesar˘a, ^ın timp ce
\cite{dk:metafont} nu este destinat˘a utilizatorului obi¸snuit.}
\bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edit¸ia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Edit¸ia 1986 se refer˘a la \latex{} 2.09.}
\bibitem{gms:companion} Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex{} Companion}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Exist˘a ¸si ^ın limba german˘a, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’.}
\bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\
Editura Tehnic˘a, Bucure¸sti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex{}~2.09,
^ın limba rom^an˘a.}
\bibitem{ms:amstex} Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex}\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferent¸ele dintre
173
\amstex{} ¸si \amslatex{} sunt prezentate ^ın
pachetul \amslatex{}.}
\bibitem{dk:tex} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The \tex book}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\
{\footnotesize Edit¸ia 1991 este rev˘azut˘a pentru
versiunea mai nou˘a \tex{}3.}
\bibitem{dk:metafont} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The METAFONTbook}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru
\tex{}.}
{\footnotesize Descrie crearea
fonturilor pentru \tex{}.}
\label{loc:endbiblio}
\end{thebibliography}
Dac˘a bibliografia arat˘a ca mai sus, instruc
,
tiunea \cite{dk:tex}
afi
,
seaz˘a [5].
Exemplul E.29
vezi [5, p. 280] vezi~\cite[p. 280]{dk:tex}
Exemplul E.30
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut
Exemplul E.31
Text o cutie text Text\makebox[1.1in][r]{o cutie} text
174 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.32
Un text cu o cutie ,
o alt˘a cutie ,
¸si o cutie ˆın chenar, o alt˘a
cutie ˆın chenar , ¸si o
Cutie cu paragrafe
ce poate cont ¸ine chiar ¸si
paragrafe
fiind tratat˘a ca o singur˘a
liter˘a.
Un text cu \makebox[2cm]{o cutie},o
alt"a \makebox[3cm][l]{cutie},
"si o \fbox{cutie} \^in chenar, o
alt"a \framebox[3cm]{cutie \^in
chenar}, "si o \fbox{\parbox[t]%
{4cm}{Cutie cu paragrafe
ce poate con"tine chiar "si
paragrafe}} fiind tratat"a
ca o singur"a liter"a.
Exemplul E.33
Minipaginile pot con-
t ¸ine note
a
de subsol.
Aproape ˆın toate ex-
emplele din aceast˘a carte
sunt folosite minipaginile.
a
O not˘a de subsol.
\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con"tine
note \footnote{O not"a de subsol.}
de subsol.
Aproape \^in toate exemplele din
aceast"a carte sunt folosite
minipaginile.
\end{minipage}
Exemplul E.34
Iat˘a o alt˘a minipagin˘a.
Minipagina este \hbox,
deci este tratat˘a ca o sin-
gur˘a liter˘a.
\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat"a o alt"a minipagin"a.
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
este tratat"a ca o singur"a
liter"a.
\end{minipage}
175
Exemplul E.35
Comparat ¸i aceast˘a cutie cu
aceasta cutie . A doua cutie
cont ¸ine un strut – o rigl˘a in-
vizibil˘a.
Compara"ti aceast"a \fbox
{cutie} cu aceasta \fbox{\rule
[-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. A doua
cutie con"tine un strut --
o rigl"a invizibil"a.
Exemplul E.36
Iat˘a prima rigl˘a , ¸si a 2-a
rigl˘a , ¸si a 3-a rigl˘a , ¸si a 4-a
rigl˘a .
Iata prima rigl"a \rule{10pt}
{3pt}, "si a $2$-a rigl"a
\rule{3pt}{10pt}, "si a $3$-a
rigl"a \rule[4pt]{5pt}{5pt},
"si a $4$-a rigl"a
\rule[-4pt]{5pt}{5pt}.
Exemplul E.37
hahaha
hahaha
hahaha
hahaha%
\raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
Exemplul E.38
Figurile pot fi marcate ¸si apoi
referite ˆın mod obi¸snuit.
Figura E.1. O figur˘a cu text incorporat
. . . Vezi Fig. E.1 la pag. 175.
\begin{figure}[htb]
\begin{center}
176 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
\fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate "si apoi
referite \^in mod obi"snuit.}}
\caption{O figur"a cu text incorporat}%
\label{fig:no_picture_fig}
\end{center}
\end{figure}
... Vezi Fig.~\ref{fig:no_picture_fig}
la pag.~\pageref{fig:no_picture_fig}.
Exemplul E.39
v v m m
Ha-ha-ha!
\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
\put(10,5){\framebox(20,5)%
{Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}
Exemplul E.40
un text
T
(2,3.5)
\setlength{\unitlength}{5mm}
\begin{picture}(8,6)(0,0)
\put(2,3.5){un text}
\end{picture}
177
Exemplul E.41
un text
un text
T
(2,2.1)
\put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
\put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
[br]{un text}}
Exemplul E.42
un text
un text
T
(2,2.1)
c
(2,3.8)
\put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
text}}
Exemplul E.43
E
T
1 2 3 4 5 6
1
2
3
4
5
0
x
y
Q
Q
Q
Q
Q
Q
,
,
,
Pr
x
=4.2
' E
∆x=3
' E
∆y=−2
T
c
5.3
1.2
\thicklines
\put(1.2,5.3){\line(3,-2){4.2}}
178 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.44
Exemplu
de
pachet
Ce
este
aceasta?
Cu
vˆa
n
t
T
(1,2)
T
(4,2)
T
(7,2)
\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
pachet}}
\put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
n\\t}}
Exemplul E.45
Exemplu
de
pachet
Ce
este
aceasta?
Cu
vˆa
n
t
T
(1,2)
T
(4,2)
T
(7,2)
\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}
\put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
\strut este\\%
\strut aceasta?}}
\put(7,2){\shortstack[r]%
{\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
Exemplul E.46

g
(4,2)
E
\put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}
179
Exemplul E.47

E
(4.1,2.3)
E
(4.1,4.55)
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
\put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
Exemplul E.48
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
¢
,
A
(0,0)
,
B
(10,30)
,
C
(50,30)
\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
\put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
{$A_{(0,0)}$} }
\put(10,30){\circle{1}}
\put(10,31){\makebox(0,0)[b]
{$B_{(10,30)}$}}
\put(50,30){\circle*{1}}
\put(49,31){\makebox(0,0)[b]
{$C_{(50,30)}$}}
\end{picture}
180 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.49

\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
\put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Exemplul E.50
E
T
1 2 3
1
2
3
4
0
x
y
Scara este 1cm
E
T
1 2 3
1
2
3
4
0
x
y
Scara este 0.5in
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}
181
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}%
{\makebox(0,0)[t] {\makeTick}}
\setcounter{CoordL}{#2}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]%
{\makeTick}}\zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%...
\begin{center} \unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
Exemplul E.51
Exemplu
de
pachet
T
(1,2)
\put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
\strut pachet}}}
182 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.52
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
% ...
\begin{center}
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
Exemplul E.53
program p(input, output);
var x, y: word;
begin
readln(x); readln(y);
writeln(x ∗ x+
y ∗ y
);
end.
\begin{tabbing}
pr\=ogram p(input, output);\\
\>var $x$, $y$: word;\\
begin\\
\>readln($x$); readln($y$);\\
\>writeln\=(\=$x*x+$\\
\> \> \>$y*y$\\
\> \>);\\
end.
\end{tabbing}
183
Exemplul E.54
A
B
C
D
D
D
C
B
A
B
A
C
\begin{tabbing}
MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill
A\\
\>B\\
\>\>C\+\+\+\\
D\\
D\\
D\-\\
C\-\\
B\\
\<A\\
B\\
\-\kill
A\\
\>\>C
\end{tabbing}
Exemplul E.55
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{rrr}
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
Exemplul E.56
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 & 1 & 1 \\
2 & 4 & 8 \\
3 & 9 & 27 \\
4 & 16 & 64 \\
5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}
184 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.57
n n
2
n
3
1 1 1
2 4 8
3 9 27
4 16 64
5 25 125
\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
$n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 & 1 & 1 \\ \hline
2 & 4 & 8 \\ \hline
3 & 9 & 27 \\ \hline
4 & 16 & 64 \\ \hline
5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
Exemplul E.58
Tabelul E.1. Octet de eveniment.
Octet
Surs˘a eveniment 0–1 2 3 4–7
Mouse Bu-
toane
Duble Coordonatele cur-
sorului de mouse
Tastatur˘ a cod-cheie nefolosit
Tip de eveni-
ment
cod-
sca-
nare
nefolosit
Program (cˆ amp bitmap) Comand˘ a 1–4 octet ¸i de
informat ¸ie supli-
mentar˘ a: pointer,
longint, word,
integer, byte, sau
character
\begin{table}[ht]
\begin{center}
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs"a eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\
185
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur"a & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand"a}
& 1--4 octe"ti de informa"tie suplimentar"a:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
Exemplul E.59
Tabelul E.2. Sisteme de procesare a textelor
Scribe VMS, UNIX
T
E
X VMS, UNIX
Sisteme de formatare
a
L
A
T
E
X VMS, UNIX
troff UNIX
WordStar MSDOS
Sisteme de procesare
b
Word Perfect MSDOS, Macintosh
MS Word MSDOS, Macintosh
MacWrite Macintosh
a
Toate sistemele listate se bazeaz˘a pe comenzi
b
Toate sistemele listate se bazeaz˘a pe meniuri
\begin{table}[htb]
\caption{Sisteme de procesare a textelor\strut}
\vspace{10pt}
\begin{center}
\begin{minipage}{302.49083pt}\noindent
\begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline
& Scribe & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& \TeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
Sisteme de formatare%
186 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe comenzi}%
& \LaTeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& troff & UNIX \\ \hline
& WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3}
Sisteme de procesare%
\footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe meniuri}%
& Word Perfect & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MS Word & MSDOS, Macintosh \\ \cline{2-3}
& MacWrite & Macintosh \\ \hline
\end{tabular}
\end{minipage}
\end{center}
\end{table}
Exemplul E.60
0.3527778
25.4
1.0
\begin{tabular}{|r@{.}l|}\hline
0&3527778 \\
25&4 \\
1&0 \\ \hline
\end{tabular}
Exemplul E.61
CARTE
despre
L
A
T
E
X
Autorii
\begin{titlepage}
\vspace*{5mm}
\vfill
\vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
\vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
\vfill
\end{titlepage}
187
Exemplul E.62
Acesta este textul ce precede lis-
ta.
B–I Acesta este pri-
mul element al lis-
tei. Se observ˘a c˘a
marginile din dreap-
ta ¸si din stˆanga au
aceea¸si aliniere.
B–II Al doilea ele-
ment.
\documentstyle...
%-----Preambul------
% ...
\newcounter{bean}
% ...
\begin{document}
% ...
Acesta este textul ce precede
lista.
\begin{list}{B--\Roman{bean}}%
{\usecounter{bean}
\setlength{\rightmargin}
{\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
al listei. Se observ"a c"a
marginile din dreapta "si din
st\^anga au aceea"si
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
Exemplul E.63
gnu . . .
gnu . . .
gnu
%memorie pentru numele \toy
\newsavebox{\toy}
% In preambul - se repartizeaza
% ...
% Memoreaza cutia
\savebox{\toy}[0.65in]{gnu}
% ...
% Cutia este folosita de mai multe ori
\usebox{\toy}\dots\\
% ...
\usebox{\toy}\dots\\
\vfill
\strut\hrulefill\strut\\
188 Anexa E. Exemple de editare a textului obi
,
snuit
Exemplul E.64
gnu
gnu
\unitlength5mm
\begin{picture}(8,4)(0,0)
% ...
\savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% ...
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% ...
\end{picture}
Anexa F
Ob
,
tinerea sistemului L
A
T
E
X
F.1 CTAN
,
si SimTel
Cel mai simplu mod de ob
,
tinere a sistemului T
E
X este preluarea lui
din re
,
teaua InterNet.
ˆ
In general se utilizeaz˘a sistemul FTP (“file transfer
protocol”, protocolul de transmitere a fi
,
sierelor). Acesta lucreaz˘a ˆın
modul dialog cu un calculator la distan
,
t˘a
,
si copiaz˘a fi
,
sierele indicate.
Consulta
,
ti speciali
,
stii locali asupra procedurilor
,
si regulamentului de
utilizare FTP, cˆat
,
si asupra altor sisteme (GOPHER, WWW, etc.).
ˆ
In special trebuie clarificat˘a problema transfer˘arii fi
,
sierelor ˆıntre sis-
temele de operare Unix
1
,
si MS-DOS.
Comunitatea interna
,
tional˘a a utlizatorilor de T
E
X suport˘a re
,
teaua
numit˘a CTAN (“Comprehensive T
E
X Archive Network”). CTAN are trei
servere centrale (vezi Tab. F.1).
Cele trei servere ale CTAN au structura
,
si con
,
tinutul identic. Fi
,
sierul
CTAN:/tex-archive/graphics/mfpic/CTAN.MIRRORS
2
con
,
tine o list˘a de servere suplimentare (“mirrors”) ale CTAN.
1
Unix este marca ˆınregistrat˘ a de AT&T Bell Laboratories.
2
Spre deosebire de MS-DOS, ˆın Unix exist˘a conven
,
tia majuscule-minuscule:
aceea
,
si liter˘a minuscul˘ a difer˘a de cea majuscul˘a.
190 Anexa F. Ob
,
tinerea sistemului L
A
T
E
X
Tabelul F.1. Serverele centrale ale ret ¸elei CTAN
T¸ ara Adresa ¸si IP Server de po¸st˘a
(punctul InterNet)
Germania ftp.dante.de ftpmail@ftp.dante.de
(Heidelberg) 128.69.1.12
Anglia ftp.tex.ac.uk ftpmail@ftp.tex.ac.uk
134.151.44.19
SUA ftp.shsu.edu ftpmail@ftp.shsu.edu
192.92.115.10
Directorul T
E
X-ului ˆın toate aceste servere: /tex-archive
Sursa principal˘a pentru A
M
S-T
E
X este serverul Societ˘a
,
tii Americane
de Matematic˘a (vezi Tab. F.2). Con
,
tinutul lui este par
,
tial dublat ˆın
CTAN.
Tabelul F.2. Servere pentru A
M
S-T
E
X
T¸ ara Adresa Directorul
SUA e-math.ams.org /ams
CTAN /tex-archive/fonts/ams
Aceste servere, precum
,
si celelalte noduri ale re
,
telei InterNet, lu-
creaz˘a sub Unix. Pentru u
,
surin
,
ta lucrului pe PC-uri, se recomand˘a pre-
luarea unor programe utilitare. Cea mai bun˘a colec
,
tie general˘a de pro-
grame pentru PC-uri se afl˘a ˆın arhivele SimTel.
Subre
,
teaua SimTel este compus˘a din arhiva central˘a (care nu este
accesibil˘a), copia principal˘a din SUA
,
si copii multiple ˆın lumea ˆıntreag˘a
(vezi Tab. F.3 pentru cˆateva adrese europene). La data de 28 august
1995 fi
,
sierele SimTel au fost organizate ˆın cinci directoare: msdos/, nt/,
os2/, vendors/, win3/. Orice director con
,
tine liste
,
si indici ˆımpacheta
,
ti
sau neˆımpacheta
,
ti (de exemplu, msdos/SIMLIST.ZIP)
,
si mai multe sub-
directoare tematice.
F.2. Configura
,
tia L
A
T
E
X minimal˘a 191
Tabelul F.3. Serverele selectate SimTel la 28 august 1995
T¸ ara Adresa ¸si IP Directorul
(punctul InterNet)
Copia principal˘a
SUA ftp.coast.net /SimTel
(Detroit, MI) 205.137.48.28
Copii secundare
Anglia ftp.demon.co.uk /pub/mirrors/simtel
158.152.1.44
Cehia pub.vse.cz /pub/simtel
146.102.16.9
Elvet ¸ia ftp.switch.ch /mirror/simtel
130.59.1.40
Frant ¸a ftp.ibp.fr /pub/pc/SimTel
132.227.60.2
Germania ftp.uni-mainz.de /pub/pc/mirrors/simtel
134.93.8.129
Italia cnuce-arch.cnr.it /pub/msdos/simtel
131.114.1.10
Polonia ftp.icm.edu.pl /pub/simtel
148.81.209.3
Slovacia ftp.uakom.sk /pub/SimTel
192.108.131.12
Slovenia ftp.arnes.si /software/SimTel
193.2.1.72
Suedia ftp.sunet.se /pub/pc/mirror/SimTel
130.238.127.3
F.2 Configura
,
tia L
A
T
E
X minimal˘a
Minimum necesar la ˆınceput sub MS-DOS este sistemul emT
E
X. Din
serverul CTAN se copiaz˘a directorul
/tex-archive/systems/msdos/emtex
192 Anexa F. Ob
,
tinerea sistemului L
A
T
E
X
Acest director con
,
tine fi
,
siere text, fi
,
siere ˆımpachetate ZIP
,
si bibliote-
cile fonturilor FLI (56 fi
,
siere, 16 Mb). Fi
,
sierele text neˆımpachetate sunt
ˆın formatul Unix, dar arhiva FIRST.ZIP le con
,
tine ˆın formatul MS-DOS.
Se copiaz˘a FIRST.ZIP ˆın mod binar
,
si se despacheteaz˘a, ob
,
tinˆandu-se
instruc
,
tiunele de instalare. Aceste sunt ˆın limbile englez˘a
,
si german˘a.
emT
E
X lucreaz˘a sub MS-DOS
,
si OS/2. Implemet˘ari pentru alte plat-
forme de calcul se g˘asesc ˆın directorul CTAN:/tex-archive/systems.
ˆ
In
luna august 1995 el con
,
tinea subdirectoarele acorn, amiga, atari, mac,
msdos, nt, os2, unix, vm-cms, vms, precum
,
si common tex, knuth, web2c
nespecifice unor platforme concrete.
emT
E
X con
,
tine numai o parte de L
A
T
E
X2
ε
. Varianta complet˘a
L
A
T
E
X2
ε
ˆın formatul text Unix se g˘ase
,
ste ˆın directorul
CTAN:/tex-archive/macros/latex
O variant˘a l˘argit˘a se poate ob
,
tine folosind recomand˘arile din sec
,
tiu-
nile urm˘atoare.
F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆın re
,
tea
Programele men
,
tionate ˆın Tab. F.4 sunt necesare pentru lucrul sub
MS-DOS cu fi
,
sierele preluate din re
,
teaua InterNet.
Numerele din numele programelor reprezint˘a diverse versiuni ale
acestora. De exemplu, programul unz513x.exe este o versiune actu-
alizat˘a a programului unz512x.exe.
Se copie fi
,
sierele de tipul EXE, ZIP, etc., ˆın modul FTP binar.
Toate programele din Tab. F.4 cu excep
,
tie de pkz204g.exe sunt
gratuite.
O mare parte din aceste programe se afl˘a
,
si ˆın CTAN ˆın directoarele:
CTAN:/tex-archive/tools
CTAN:/tex-archive/tools/tar/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/uue/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/zip/info-zip/MSDOS
CTAN:/tex-archive/tools/zip/pkzip
F.4. Lista directoarelor din servere 193
Tabelul F.4. Programele MS-DOS pentru lucrul ˆın ret ¸ea
Programul Loc ¸si descriere
flip1exe.zip SimTel:msdos/textutil
Programul de conversie a fi¸sierelor text din format
Unix ˆın format MS-DOS ¸si invers. (
ˆ
In Unix sfˆar¸situl
liniilor este marcat de LF, iar ˆın MS-DOS de perechea
CR-LF.)
tar4dos.zip SimTel:msdos/archiver
Lucreaz˘a cu archive Unix de tip tar.
ˆ
In acest di-
rector, precum ¸si ˆın msdos/compress, msdos/zoo,
msdos/zip, se g˘asesc mai multe programe de arhiva-
re. (
ˆ
In Unix extensia fi¸sierelor tz sau tgz ˆınseamn˘a
ˆımpachetarea dubl˘a tar.z sau tar.gz.)
pkz204g.exe SimTel:msdos/zip
Arhivorul zip, contra cost dup˘a testare (“share-
ware”), nu lucreaz˘a cu numele fi¸sierelor Unix.
unz512x.exe SimTel:msdos/zip
unz512x3.exe Dezarhivorul zip, transform˘a numele fi¸sierelor Unix
ˆın MS-DOS.
zip20x.exe SimTel:msdos/zip
Arhivorul zip.
comp430d.zip SimTel:msdos/compress
Lucreaz˘a cu arhive z frecvente ˆın Unix.
gzip124.zip SimTel:msdos/compress
GNU ZIP.
ˆ
Impacheteaz˘a fi¸siere gz, despacheteaz˘a
gz, z, zip.
uuexe540.zip SimTel:msdos/decode
Programele UUDECODE/UUENCODE larg utilizate pen-
tru transmiterea fi¸sierelor binare ca fi¸siere text. Exis-
t˘a ¸si alte programe: MIME, BTOA/ATOB, BINHEX, etc.
F.4 Lista directoarelor din servere
ˆ
In directoriul principal CTAN:/tex-archive se g˘asesc fi
,
sierele:
194 Anexa F. Ob
,
tinerea sistemului L
A
T
E
X
CTAN:/tex-archive/FILES.BYNAME
CTAN:/tex-archive/README.archive-features
CTAN:/tex-archive/README.site-commands
FILES.BYNAME este o list˘a complet˘a a fi
,
sierelor din CTAN.
Este util˘a
,
si preluarea fi
,
sierelor cu informa
,
tii din SimTel:
SimTel:msdos/SIMLIST.ZIP
SimTel:win3/SIMWNLIS.ZIP
Listele enumerate mai sus sunt actualizate zilnic, dar
,
si versiunele
mai vechi sunt foarte utile pentru orientare ˆın serverele CTAN
,
si SimTel.
ˆ
In toamna anului 1995 serverul CTAN con
,
tinea mai multe decˆat 47000
de fi
,
siere cu un volum total mai mare decˆat 1.6 Gb, SimTel:msdos
– aproximativ 11000 de fi
,
siere cu un volum de 1.1 Gb. Numai lista
FILES.BYNAME din CTAN are 3.2 Mb.
Serverul german pentru CTAN poate crea archive zip din fi
,
sierele
,
si
directoarele indicate. Volumul transmisiei listei va scade substan
,
tial prin
utilizarea comanzii FTP:
ftp> get FILES.BYNAME.zip fbn.zip
Se recomad˘a copierea fisierelor din re
,
tea dup˘a verificarea datei.
Fi
,
sierele mai vechi de 1990 sunt foarte rar utile.
Exist˘a copii ale CTAN
,
si SimTel ˆın discuri optice (“CD-ROM”).
F.5 Programe
,
si pachete suplimentare
Se recomand˘a copierea, in afar˘a de emT
E
X,
,
si a L
A
T
E
X2
ε
complet
(vezi mai sus sec. F.2). Versiunea L
A
T
E
X2
ε
este actualizat˘a de dou˘a ori
pe an, ˆın iunie
,
si ˆın decembrie.
O alt˘a colec
,
tie util˘a este
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/4alltex
F.5. Programe
,
si pachete suplimentare 195
O grup˘a de suport din Olanda colec
,
tioneaz˘a toate sistemele
,
si pa-
chetele T
E
Xˆın variante pentru MS-DOS. Dar aceast˘a colec
,
tie este secun-
dar˘a
,
si nu con
,
tine ˆıntotdeauna versiunele cele mai noi. Colec
,
tia 4alltex
este bine organizat˘a tematic
,
si are programul de instalare.
Pentru utilizarea POSTSCRIPT-ului sunt necesare driverul DVI numit
DVIPS
,
si pachetul GHOSTSCRIPT. DVIPS transform˘a fi
,
siere DVIˆın formatul
grafic POSTSCRIPT. GHOSTSCRIPT vizualizeaz˘a
,
si/sau tip˘are
,
ste fi
,
sierele
POSTSCRIPT la orice tip de ecran
,
si/sau imprimanta. Sistemele se g˘asesc
ˆın colec
,
tia 4alltex sau ˆın directoarele lor proprii.
ˆ
In lista ce urmeaz˘a
sunt men
,
tionate dou˘a implement˘ari diferite ale GHOSTSCRIPT-ului:
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/dviware/dvips558.pc/ (directorul)
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333dos.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn1.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn2.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333ini.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr1.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr2.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr3.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr4.zip
CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/gnu/ghostscript-2.6.1msdos.tar.gz
Pentru GHOSTSCRIPT sunt necesare
,
si sursele C++ deoarece do-
cumenta
,
tia nu este complet˘a iar comentariile din textul programelor
con
,
tine informa
,
tii importante.
Un sistem interesant este T
E
XShell (“shareware” – contra cost). El
are o interfa
,
t˘a orientat˘a pe meniuri asem˘an˘atoare celei din sistemele
Borland. Textul surs˘a T
E
X se poate tip˘ari sau corecta cu editorul sis-
temului. Compilarea
,
si vizualizarea rezultatelor se face din editor cu
reˆıntoarcere automat˘a. T
E
XShell se afl˘a ˆın colec
,
tia 4alltex sau ˆın:
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/texshell/ts271.zip
Multe din pachetele de macrodefini
,
tii utile din L
A
T
E
X 2.09 lucreaz˘a
perfect
,
si ˆın L
A
T
E
X2
ε
. Ele se afl˘a ˆın directorul:
CTAN:/tex-archive/macros/latex209
precum
,
si ˆın alte directoare din CTAN.
Diverse informa
,
tii asupra T
E
X-ului circul˘a
,
si ˆın conferin
,
ta electronic˘a
COMP.TEXT.TEX.
Anexa G
Instalarea
,
si componentele
sistemului emT
E
X
G.1 Preg˘atirea pentru instalarea emT
E
X-ului
Instalarea emT
E
X-ului este descris˘a complet ˆın documenta
,
tia sis-
temului. Aici vor fi punctate numai unele aspecte speciale legate de
operarea sub MS-DOS.
Pa
,
sii de instalare sunt urm˘atorii:
1. Instalarea EMM386 (este necesar˘a pentru un calculator cu procesor 80386
sau mai bun).
2. S¸tergerea versiunii precedente a emT
E
X-ului.
3. Instalarea dezarhivorului unzip.
4. Instalarea pachetului de start first.zip.
5. Instalarea pachetelor-suport pentru procesarea pe 32 bit ¸i EMX ¸si RSX.
6. Adaptarea fi¸sierelor CONFIG.SYS ¸si AUTOEXEC.BAT.
7. Instalarea celorlalte componente ale sistemului (vezi sect ¸iunea urm˘atoa-
re).
G.1. Preg˘atirea pentru instalarea emT
E
X-ului 197
Pentru T
E
X-ul sub MS-DOS
,
si procesorul 80386 (80486, Pentium) tre-
buie instalat EMM386, sau alt program similar (QEMM, etc.). Insta-
larea EMM386 se face cu programul MEMMAKER.EXE
,
si este descris˘a ˆın
documenta
,
tia MS-DOS.
Pasul 2 este necesar numai dac˘a ˆın computer exist˘a o versiune prece-
dent˘a de emT
E
X.
Dac˘a exist˘a unele pachete, stiluri
,
si fonturi proprii suplimentare, ele
trebuie salvate
,
si apoi restaurate dup˘a instalarea noii versiuni. Odat˘a
cu fonturile trebuie salvate
,
si metricile lor (TFM, “T
E
X font metrics”).
Trebuie
,
sterse toate directoarele precedente
,
si subdirectoarele lor
(standard, acestea sunt C:\EMTEX
,
si C:\TEXFONTS), ˆımpreun˘a cu toate

,
sierele con
,
tinute ˆın ele.
ˆ
In particular trebuie
,
sterse bibliotecile de fon-
turi standard, deoarece:
1. fonturile standard ale noii versiuni sunt modificate;
2. noile variante ale driverelor DVI genereaz˘a automat fonturi prin
apelul dinamic la METAFONT,
,
si deaceea nu sunt necesare biblio-
teci mari de fonturi.
Din fi
,
sierul AUTOEXEC.BAT trebuie
,
sterse comenzile SET pentru toate
variabilele de mediu MS-DOS (EMTEXDRV, TEXTFM, etc.) r˘amase de la
emT
E
X-ul precedent. Noua versiunea are setul ei propriu de variabile de
mediu,
,
si multe dintre ele sunt folosite numai ˆın anumite cazuri particula-
re (nestandard). Deasemenea, ˆın AUTOEXEC.BAT trebuie
,
sters directorul
C:\EMTEX din comanda PATH.
Dezarhivorul unzip care se instaleaz˘a la pasul 3 este autodespa-
chetabil, fiind fi
,
sier exe.
Cu comanda CD se selecteaz˘a directorul pentru unzip
,
si se execut˘a
din acest director programul unz512.exe. (Pentru procesorul 80386 este
optim˘a varianta unz512x3.exe.) Se alege una dintre cele patru variante
ale programului unzip: pentru procesorul 8086 sub MS-DOS, pentru
procesorul 80386 sub MS-DOS, OS/2 1.0
,
si OS/2 2.0, iar celelalte trei
variante de dezarhivare se pot
,
sterge. Directorul cu unzip trebuie inclus
ˆın comanda PATH din fi
,
sierul AUTOEXEC.BAT. Dup˘a modificarea fi
,
sierului
AUTOEXEC.BAT, calculatorul trebuie reini
,
tializat.
198 Anexa G. Instalarea
,
si componentele sistemului emT
E
X
La pasul 4, cu ajutorul dezarhivorului unzip se instaleaz˘a pachetul
first.zip. Din directorul C:\ se execut˘a comanda:
unzip a:\first.zip
(se presupune c˘a dischetele de distribu
,
tie emT
E
X se utilizeaz˘aˆın unitatea
de diskete A:, iar sistemul se instaleaz˘a pe discul hard C:). Dezarhivorul
creeaz˘a cˆateva directoare
,
si despacheteaz˘aˆın ele fi
,
sierele necesare. Acum
ˆın directorul C:\EMTEX\DOC se vor g˘asi ins
,
truc
,
tiuni detaliate ˆın limbile
englez˘a
,
si german˘a. (Odat˘a cu instalarea fiec˘arui pachet se instaleaz˘a
separat
,
si documenta
,
tia specific˘a.)
Pasul 5 este necesar dac˘a procesorul este 80386 sau mai bun, memo-
ria operativ˘a este 2 Mb sau mai mare,
,
si se dore
,
ste utilizarea vari-
antelor de 32 bi
,
ti ale modulelor executabile (de exemplu, htex386.exe).
Aceasta lucru este recomandabil pentru procesoarele puternice.
Din directorul C:\, cu comanda
unzip a:\emxrsx.zip
se instaleaz˘a cele dou˘a pachete-suport ale modului de procesare pe 32
bi
,
ti, anume EMX
,
si RSX. EMX se instaleaz˘a ˆın propriul director C:\EMX, iar
RSX se instaleaz˘a ˆın directorul comun C:\EMTEX\BIN.
Sub MS-DOS, cele mai frecvent utilizate moduri de acces pentru 32
bi
,
ti sunt DPMI
,
si VCPI. Pachetul EMX este compatibil cu DPMI
,
si lucreaz˘a
perfect cu EMM386 sau QEMM/QDPMI (versiunile 7.5 sau mai noi). Alte
sisteme, de exemplu Windows 3.1, folosesc VCPI
,
si necesit˘a RSX.
La pasul 6 se adapteaz˘a fi
,
sierele de start MS-DOS. Vom rezuma aici
modific˘arile necesare deoarece ˆın documenta
,
tia emT
E
X ele sunt descrise
ˆın mai multe locuri.
ˆ
In fi
,
sierul CONFIG.SYS se
,
sterge comanda BREAK=ON. Parametrii MS-
DOS FILES=
,
si BUFFERS= trebuie s˘a aib˘a valoarea 20 sau mai mare.
Se rezerv˘a memoria necesar˘a pentru variabilele de mediu MS-DOS prin
parametrul /E al comenzii SHELL (vezi manualul MS-DOS):
SHELL=C:\DOS\COMMAND.COM C:\DOS /E:1024 /P
ˆ
In fi
,
sierul AUTOEXEC.BAT, ˆın comanda PATH se includ directoarele
C:\EMTEX\BIN
,
si C:\EMX\BIN. Se ad˘aug˘a apoi variabilele de mediu MS-
DOS:
G.2. Instalarea componentelor emT
E
X 199
SET TEMP=C:\TEMP
SET TMP=C:\TEMP
SET EMTEXDIR=C:\EMTEX
SET DVIDRVFONTS=C:\TEXFONTS
SET INDEXSTYLE=C:\EMTEX\IDXSTYLE
SET MFJOBOPT=/3 /i
SET EMTEXED=C:\ME\ME %%2 %%3 /L%%1
Pentru structura implicit˘a a directoarelor emT
E
X sunt necesare nu-
mai aceste variabile.
Directoarele definite de variabilele TEMP
,
si TMP sunt utilizate pentru

,
siere temporare. Implicit, MS-DOS este instalat cu SET TEMP=C:\DOS.
Se recomand˘a crearea unui director separat pentru fi
,
siere temporare, iar
discul care ˆıl con
,
tine s˘a nu fie ˆımpachetat printr-unul din sistemele de
tip DBLSPACE, DRVSPACE, STACKER etc.
Variabilele EMTEXDIR
,
si DVIDRVFONTS definesc directoarele de baz˘a
pentru sistemul emT
E
X
,
si pentru fonturile lui. Variabila INDEXSTYLE
este utilizat˘a de programul MAKEINDX.
MFJOBOPT /3 determin˘a utilizarea MF386.EXE pentru generarea de
fonturi la calculatoarele cu procesorul 80386 sau mai bun. MFJOBOPT /i
invalideaz˘a oprirea pe erorile care pot apare la generarea unui font cu
densitatea sau m˘arimea foarte mic˘a.
Variabila EMTEXED valideaz˘a apelul editorului de text ASCII cˆand ˆın
timpul translat˘arii textului surs˘a apar erori. Aceast˘a facilitate trebuie
activat˘a
,
si la generarea formatului. Valoarea EMTEXED este exemplificat˘a
pentru editorul Multi-Edit.
Dup˘a modificarea fi
,
sierelor CONFIG.SYS
,
si AUTOEXEC.BAT, calcula-
torul trebuie reini
,
tializat.
G.2 Instalarea componentelor emT
E
X
ˆ
In documenta
,
tia emT
E
X se recomand˘a: dezarhivarea unei compo-
nente, citirea documenta
,
tiei, adaptarea componentei la configura
,
tia cal-
culatorului, repetˆand aceste ac
,
tiuni pentru fiecare dintre componente.
Recomand˘am, la ˆınceput, dezarhivarea tuturor componentelor necesare,
iar apoi adaptarea lor.
200 Anexa G. Instalarea
,
si componentele sistemului emT
E
X
Este posibil ca toate componentele emT
E
X arhivate ca fi
,
siere ZIP s˘a
fie utile, cu excep
,
tia textelor surs˘a ale programelor MAKEINDX
,
si TEXCAD
(fi
,
sierele SRCMKIDX.ZIP
,
si SRCTCAD.ZIP).
Mai pu
,
tin utilizate sunt urm˘atoarele fi
,
siere:
1. Fi¸sierul GERMAN.ZIP este necesar numai dac˘a se dore¸ste ca limba im-
plicit˘a de lucru s˘a fie germana.
2. FONTDC.ZIP schimb˘a codificarea implicit˘a a fonturilor de baz˘a, de la OT1
la T1 (DC-EC, sau Cork).
3. LKURZ.ZIP ¸si L2KURZ.ZIP cont ¸in dou˘a scurte manuale de L
A
T
E
X 2.09,
respectiv de L
A
T
E
X2
ε
, ˆın limba german˘a.
4. Arhiva PKEDIT.ZIP cont ¸ine programul de editare manual˘a a fonturilor.
5. WEB.ZIP cont ¸ine sistemul de a¸sa-numit˘a programare avansat˘a (“literate
programming”), ˆın care este scris T
E
X-ul. WEB este necesar cˆand prin
ret ¸ea se primesc pachete care folosesc tehnici de programare avansat˘a.
6. DVISP10A.ZIP cont ¸ine programul de conversie a fi¸sierului DVI ˆın ASCII
pentru verificarea ortografic˘a (“spelling checking”) a textului, ˆıns˘a arhiva
nu cont ¸ine ¸si programul de verificare.
Se poate lucra
,
si f˘ar˘a PICTEX.ZIP (pachetul suplimentar pen-
tru desene), BIBTEX4A.ZIP (pentru baze de date bibliografice)
,
si
MAKEINDX.ZIP (pentru indexuri
,
si glosare). Totu
,
si se recomand˘a in-
stalarea lor.
Din directorul C:\ se execut˘a comenzile
unzip a:\numele arhivei
pentru toate arhivele zip selectate. Documenta
,
tia componentelor se
ob
,
tine ˆın C:\EMTEX\DOC.
Arhivele FONTCM.ZIP, FONTLTX.ZIP, FONTAMS.ZIP, FONTEMSY.ZIP
(sursele METAFONT de fonturi), TEXCAD.ZIP (T
E
Xcad), TEXWARE.ZIP
(programele suplimentare), MFWARE.ZIP (programele suplimentare ME-
TAFONT), MFJOB12A.ZIP (apelul la METAFONT pentru generarea mai
multor fonturi), PICTEX.ZIP
,
si WEB.ZIP trebuie despachetate
,
si nu nece-
sit˘a adapt˘ari.
G.2. Instalarea componentelor emT
E
X 201
Arhivele DVID16B1.ZIP, DVID16B2.ZIP (drivere DVI), BIBTEX4A.ZIP
,
si MAKEINDX.ZIP trebuie despachetate. Dup˘a dezarhivare se selecteaz˘a,
conform documenta
,
tiei, varianta necesar˘a
,
si se
,
sterg celelalte variante.
De exemplu, driverele DVI exist˘a pentru MS-DOS
,
si pentru OS/2 Pre-
sentation Manager (dvipm). Driverul DVISCRS.EXE se utilizeaz˘a pentru
memorii operative mici, etc.
Arhiva MF4A.ZIP (METAFONT) se despacheteaz˘a. Se selecteaz˘a
programul corespunz˘ator procesorului, de exemplu MF386.EXE,
,
si se
,
sterg celelalte variante. Se genereaz˘a bazele fonturilor (similare for-
matelor utilizate de T
E
X). De exemplu, cu MF386.EXE din directorul
C:\EMTEX\BMFBASES se execut˘a comenzile:
makebas 386 plain
makebas 386 cm
Instalarea procesorului de T
E
X include instalarea pachetelor de baz˘a,
,
si de generare a formatelor. Formatul depinde de varianta T
E
X utilizat˘a
(vezi Sect. 1.1, Sect. 1.2)
,
si de programul selectat.
1. Se despacheteaz˘a arhivele TEX4A.ZIP, LATEX209.ZIP, L2BASE.ZIP ¸si
L2INPUT.ZIP.
2. Se selecteaz˘a varianta de program dorit˘a, de exemplu, HTEX386.EXE
(“Huge” T
E
X pentru 80386), ¸si se ¸sterg celelalte variante.
3. Se genereaz˘a formatele de T
E
X simplu, L
A
T
E
X 2.09 ¸si L
A
T
E
X2
ε
.
De exemplu, pentru generarea formatelor T
E
X cu HTEX386.EXE din
directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS se execut˘a comenzile:
makefmt huge plain US
makefmt huge latex209 8bit -b c:\emtex\bin\latex209
makefmt huge latex2e 8bit -b c:\emtex\bin\latex2e
Arhiva L2TOOLS.ZIP se despacheteaz˘a
,
si se instaleaz˘a conform
documenta
,
tiei din propriul director.
Dup˘a instalarea pachetelor selectate pot fi
,
sterse elementele inutile.
De exemplu, fi
,
sierele de tip CMD sunt pachete pentru OS/2. De asemenea,
202 Anexa G. Instalarea
,
si componentele sistemului emT
E
X
nu sunt necesare fi
,
sierele LOG dup˘a generarea bazelor METAFONT
,
si
formatelor T
E
X. Dac˘a se folose
,
ste varianta HTEX386.EXE a procesorului
de T
E
X, este necesar directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS, iar subdirectoarele
BTEXFMTS
,
si TEXFMTS sunt inutile, etc. Subdirectoarele HELP
,
si BOOK
con
,
tin fi
,
siere help pentru OS/2, etc.
G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi
Se creeaz˘a mai ˆıntˆai directorul C:\TEXFONTS.
ˆ
In emT
E
X exist˘a bi-
blioteci de baz˘a pentru diferite tipuri de imprimante, de exemplu:
FX BASE.FLI – imprimanta matricial˘a de 9 ace, 240 ×216 DPI;
P6L BASE.FLI – imprimanta matricial˘a de 24 ace, 180 ×180 DPI;
P6H BASE.FLI – imprimanta matricial˘a de 24 ace, 360 ×360 DPI;
LJ BASE.FLI – imprimanta laser HP LJ Plus, 300 ×300 DPI;
LJH BASE.FLI – imprimanta laser HP LJ IV, 600 ×600 DPI;
DJ BASE.FLI – imprimanta jet HP DJ, 300 ×300 DPI;
STY BASE.FLI – imprimanta jet Epson Stylus 800, 360 ×360 DPI, etc.
Se selecteaz˘a apoi bibliotecile necesare
,
si sunt copiate ˆın directorul
C:\TEXFONTS.
emT
E
X este implicit adaptat la dou˘a biblioteci de fonturi pentru
fiecare imprimant˘a, xxx BASE.FLI
,
si xxx MORE.FLI.
ˆ
In a doua bibliotec˘a
sunt incluse fonturile care nu exist˘a ˆın biblioteca de baz˘a (prima)
,
si care
sunt generate automat. Crearea bibliotecilor xxx MORE.FLI se realizeaz˘a
prin executarea urm˘atoarelor comenzi din directorul C:\TEXFONTS:
fontlib /c p6l_more.fli
fontlib /c lj_more.fli, etc.
Exemplele anterioare sunt pentru imprimante P6L
,
si LJ.
Fonturile generate automat se ob
,
tin ˆın subdirectorul PIXEL.xxx al
directorului C:\TEXFONTS. Se recomand˘a, dup˘a anumite perioade, mu-
tarea lor ˆın biblioteca xxx MORE.FLI prin comanda MS-DOS:
XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS *0.85715
ˆ
In exemplul anterior este apelat pachetul XXX MORE.BAT, cu valoarile
parametrilor:
G.3. Instalarea bibliotecilor de fonturi 203
LJ – tipul imprimantei
,
si prefixul numelui de bibliotec˘a;
300 – densitatea orizontal˘a a imprimantei (240 pentru FX, etc.);
C:\TEXFONTS – directorul bibliotecii LJ MORE.FLI;
*0.85715 – paramerul op
,
tional de scalare nestandard a fontului (pen-
tru scalare standard, vezi mai jos).
Se recomand˘a includerea pachetului XXX MORE.BAT ˆın directorul
C:\TEXFONTS. Urmeaz˘a textul pachetului:
@echo off
rem ----- XXX_MORE.BAT -----
rem Usage:
rem XXX_MORE prt_type density fonts_dir [non-standard_scale...]
rem E.g.:
rem XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS
rem XXX_MORE FX 240 %DVIDRVFONTS% *2.0 :6
rem (Standard scales are *0.8, *0.9, :0, :h, :1, :2, :3, :4, :5)
set typ=%1
set den=/b%2
set dir=%3\pixel.%1
if not exist %typ%_more.fli fontlib /c %typ%_more.fli
:nstd
if .%4==. goto :std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rDPI %4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
shift
goto :nstd
:std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi *0.8 +*.pk *0.9 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :0 +*.pk :h +*.pk :1 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :2 +*.pk :3 +*.pk :4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :5 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
del %typ%_more.bak
emdelete -r -y %dir%
goto end
:error
204 Anexa G. Instalarea
,
si componentele sistemului emT
E
X
echo *** Error updating font library
:end
set typ=
set den=
set dir=
Acest pachet mut˘a fonturile ˆın biblioteca xxx MORE.FLI
,
si
,
sterge sub-
directorul surs˘a.
Pentru o mai bun˘a execu
,
tie se pot include ˆın directorul C:\TEXFONTS
pachetele de tipul urm˘ator:
@echo off
rem ----- LJ_MORE.BAT -----
XXX_MORE LJ 300 %DVIDRVFONTS% %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9
parametri op
,
tionali reprezentˆand scal˘ari nestandard.
ˆ
In T
E
X, fonturile pot fi scalate. De exemplu, cu dimensiunea de baz˘a
a documentului 10pt, m˘arimea \Huge corespunde dimensiunii 24.88pt.
Deoarece ˆın familia de fonturi cmr (vezi 3.6), nu exist˘a fontul de m˘arime
24.88pt, ˆın acest caz se utilizeaz˘a fontul cmr17 de m˘arime 17.28pt,
scalat ˆın propor
,
tie de *1.44. Scal˘arile standard T
E
X sunt exponen
,
ti cu
baza 1.2 (vezi Tab. G.1).
Tabelul G.1. Scal˘arile standard T
E
X
M Factor de scalare S
:0 1.2
0
1.0000000000 1000
:H 1.2
0.5
=

1.2 1.0954451150 1095
:1 1.2
1
1.2000000000 1200
:2 1.2
2
1.4400000000 1440
:3 1.2
3
1.7280000000 1728
:4 1.2
4
2.0736000000 2074
:5 1.2
5
2.4883200000 2488
De exemplu, se observ˘a c˘a :2 este egal˘a cu *1.44.
Bibliografie
Referin
,
tele sunt listate ˆın ordinea importan
,
tei: [1] este strict necesar˘a, ˆın timp
ce [6] nu este destinat˘a utilizatorului obi
,
snuit.
[1] Leslie Lamport
L
A
T
E
X: A Document Preparation System
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., edi
,
tia a doua, 1994.
Edi
,
tia 1986 se refer˘a la L
A
T
E
X 2.09.
[2] Michael Goossens, Frank Mittelbach, Alexander Samarin
The L
A
T
E
X Companion
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.
Exist˘ a
,
si ˆın limba german˘a, sub titlul “Der L
A
T
E
X-Begleiter”.
[3] Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean
L
A
T
E
X Ghid de utilizare
Editura Tehnic˘a, Bucure
,
sti, 1994.
Descrie L
A
T
E
X 2.09, ˆın limba romˆan˘ a.
[4] Michael D. Spivak
The Joy of T
E
X
American Mathematical Society, 1990.
Diferen
,
tele dintre /
´
S-T
E
X
,
si /
´
S-L
A
T
E
X sunt prezentate ˆın pachetul /
´
S-
L
A
T
E
X.
[5] Donald E. Knuth
The T
E
Xbook
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.
Edi
,
tia 1991 este rev˘azut˘ a pentru versiunea mai nou˘a T
E
X3.
206 Bibliografie
[6] Donald E. Knuth
The METAFONTbook
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
Descrie crearea fonturilor pentru T
E
X.
Index
\abovewithdelims, 123
accente matematice, 67
acolad˘a, 17, 18
acolad˘a orizontal˘a, 69
\acute, 67
aliniat, 33
aliniere, 45
\allowbreak, 58
\Alph, 49
\alph, 49
anex˘a
numerotare, 26
\appendix, 29, 32
\arabic, 49
\arccos, 59
\arcsin, 59
\arctan, 59
\arg, 59
argument obligatoriu, 20
argument op
,
tional, 20
array, 46, 69, 70
articol, 20
autori, 25
data, 25
titlu, 25
\atop, 68
\atopwithdelims, 123
\author, 39
backslash, 17
\bar, 67
\bibitem, 51
bibliografie, 26, 51
\bibtex, 51
\bigg, 66
\Bigl, 66
\Bigr, 66
\bigskip, 79
blank, 17
\bmod, 60
\boldmath, 59
\breve, 67
\c, 38
\cal, 59
\caption, 84, 106
carte, 20
\cdots, 36, 71
\centerline, 78
centrarea textului, 45
\chapter, 29
\check, 67
\choose, 68, 123
\circle, 92
citat, 32
\cite, 51, 53
\cleardoublepage, 119
\clearpage, 119
\cline, 109
cmex, 40
cmm, 40
cmr, 40
208 Index
cmss, 40
cmsy, 40
cmtt, 40
coeficient binomial, 68
coeficient unghiular, 91
colontitlu, 30
comentariu, 18, 28
compilare, 31
context, 17
abstract, 26
array, 70, 107
figure, 84
list, 120
matematic, 54
math, 55
minipage, 80, 81
picture, 86, 122
sintax˘a, 32
tabbing, 104
table, 106, 107
tabular, 107
trivlist, 121
context matematic, 32
\Coord, 97
corec
,
tia cursivului, 43
\cos, 59
\cosh, 59
\cot, 59
\coth, 59
\cr, 44
cratim˘a, 35
\csc, 59
cuprins, 30
cutie, 75, 89
orizontal˘a, 79
vertical˘a, 79
\d, 39
\dag, 39
\dashbox, 89
\date, 23, 39
\ddag, 39
\ddot, 67
\ddots, 71
\def, 121
\deg, 59
delimitator, 17, 18, 71
description, 48
desen, 84, 86
desen importat, 98
desene bitmap, 98
desene imbricate, 95
\det, 59
determinant, 71
diacritice romane
,
sti, 38
\dim, 59
dimensiunile hartiei, 21
displaymath, 54
\displaystyle, 64, 125
document, 14, 32, 84
anex˘a, 25
bibliografie, 25
con
,
tinut, 25
corp, 23, 25
dat˘a, 23
preambul, 22
rezumat, 25
titlu, 25
\documentclass, 16, 20, 163
\dot, 67
\dotfill, 35, 46, 78
\dots, 35, 71
driver DVIDOT, 115
ecua
,
tie, 72
element de lipire, 78
element de umplere
orizontal, 78
vertical, 78
\em, 43
Index 209
\emph, 42
\emTeX, 51
\enspace, 56
enumerate, 48
enumi, 49
enumii, 49
enumiii, 49
enumiv, 49
eqnarray, 55, 56, 72
eqnarray*, 55
equation, 55
etichet˘a, 31
\evensidemargin, 117
\exp, 59

,
sier AUX, 31

,
sier de format, 15

,
sier DVI, 15, 98

,
sier LOG, 114

,
sier TeX, 114

,
siere de stiluri, 21

,
siere FD, 42
figur˘a, 84
filler, 78
fleqn, 55
flushleft, 45
flushright, 45
font
codificare, 40
familie, 40
form˘a, 40
m˘arime, 40
serie, 40
font de baz˘a, 20
\footheight, 118
\footnote, 39
\footsep, 118
form˘a cursiv˘a, 41
form˘a inclinat˘a, 41
form˘a majuscul˘a mic˘a, 41
form˘a normal˘a, 41
format, 15, 21
formatul paginii, 117
formule matematice, 54
\frac, 63, 69
frac
,
tie, 63, 123
\framebox, 80
func
,
tie standard, 60
\fussy, 120
garnitur˘a de litere, 40
\gcd, 59
ghilimele, 34
GHOSTSCRIPT, 100
grafic˘a GNUPLOT, 100
\grave, 67
grup, 17, 33
grupare, 17, 33
\hat, 67
\hbox, 79
\headheight, 118
\headsep, 118
\hfill, 46, 78
\hline, 108
\hom, 59
\hphantom, 124
\hrulefill, 78
\hspace, 37, 46
\hspace*, 78
\i, 38
\imath, 67
indice
inferior, 61
superior, 61
\inf, 59
\input, 28
instruc
,
tiunea, 15
instruc
,
tiuni fragile, 55
instruc
,
tiuni robuste, 55
210 Index
\it, 43
\item, 48, 49, 120
itemize, 48
\j, 38
\jmath, 67
\ker, 59
\kill, 105
\label, 31, 72, 84
\lbrace, 18
\ldots, 36, 71
\left, 66, 71
\lefteqn, 73
leqno, 55
\lg, 59
\lim, 59
\liminf, 59
\limits, 123
\limsup, 59
\line, 90
\linebreak, 119
\linethickness, 87
\linewidth, 118
list˘a, 32, 48
litere caligrafice, 59
\ln, 59
\log, 59
m˘arimea radicalului, 62
macro-pachete, 24
emlines, 97
emlines2, 97
macroinstruc
,
tiune, 15
macro-pachete, 21
\makebox, 79, 89
\maketitle, 25
marginile textului, 45
math, 54
\mathbf, 59
\mathcal, 59
\mathit, 59, 79
\mathnormal, 59
\mathop, 60
\mathrm, 59
\mathsf, 59
\mathstrut, 63
\mathtt, 59
matrice, 70
\max, 59
\mbox, 58
\medskip, 79
mesaje de eroare, 113
\min, 59
minipagin˘a, 81
modul matematic, 32, 56
\multicolumn, 109
\multiput, 87, 95
\newcommand, 121
\newlength, 77
\newline, 119
\newpage, 119
\newsavebox, 122
\newtheorem, 74
NFSS2, 40
\nolimits, 60
\nolinebreak, 119
\nonumber, 73
\nopagebreak, 119
not˘a de subsol, 39
numerotare
Alph, 32
alph, 32
arabic, 32
Roman, 32
roman, 32
teoreme, 74
obiecte grafice, 88
cerc, 92
Index 211
chenar, 94
curbe Bezier, 93
cutie, 89
disc, 92
dreptunghi, 89
linii, 90
ovalul, 93
pachete de text, 91
semiovalul, 93
text, 88
\oddsidemargin, 117
op
,
tiune, 20, 21
ordinul radicalului, 62
\over, 69
\overbrace, 69
overfull, 114
\overline, 69
\overwithdelims, 123
pachet, 21
pachete, 21
floatfig, 85
wrapfig, 85
\pagebreak, 119
\pageref, 31, 51, 84
\pagestyle, 118
pagin˘a nou˘a, 119
\par, 33, 44
paragraf, 21
\paragraph, 29
parantez˘a p˘atrat˘a, 20
\parbox, 80
\part, 29
\phantom, 124
\pmod, 60
\poptabs, 105
postscript, 99
changebar, 100
epsfig, 100
fonturi, 102
rotating, 100
\Pr, 59
preambul, 22, 23, 25
\prime, 68
\pushtabs, 105
\put, 87, 88
\qbezier, 93
\qquad, 56
\quad, 56
quotation, 47
quote, 47
radical, 62
\raisebox, 83
rand, 33
rand nou, 119
raport, 20
\rbrace, 18
\ref, 31, 84
referint ¸˘a, 32, 165
referin
,
t˘a, 31
\renewcommand, 49, 121
rezumat, 26
\right, 66, 71
rigl˘a, 82
rigle, 75
\rm, 43
\Roman, 49
\roman, 49
rotunjirea unghiului, 93
\samepage, 119
\savebox, 122
\scriptscriptstyle, 64
\scriptstyle, 64
scrisoare, 20
\sec, 59
sec
,
tiune, 26
\section, 26, 29
\section*, 30
212 Index
semn diacritic, 38
semne diacritice, 67
separator, 18
separatori, 54
\setlength, 86
\settowidth, 77
simboluri matematice, 65
simboluri rezervate, 36
\sin, 59, 60
\sinh, 59
slide, 20
\sloppy, 114, 120
sloppypar, 115
\smallskip, 79
spa
,
tiu, 18, 33, 37, 56
mic, 36
nesegmentabil, 36
nul, 36
sfar
,
sit de propozi
,
tie, 36
\space, 37
\special, 98
\sqrt, 62
\stackrel, 69
stil, 21, 22
\strut, 46, 78, 82
\subparagraph, 29
\subsection, 29
\subsubsection, 29
\sup, 59
tabbing, 46, 104
tabel, 32, 84, 104, 106
table, 106
tabular, 46, 107
tabulare, 104
\tan, 59
\tanh, 59
TeXcad, 97
text
coborare, 83
ridicare, 83
text obi
,
snuit, 33
\textheight, 118
\textrm, 58
\textstyle, 65
\textwidth, 77, 118
\thanks, 39
thebibliography, 26, 51
\theenumi, 49
\theenumii, 49
\theenumiii, 49
\theenumiv, 49
theorem, 74
\thicklines, 87
\thinlines, 87
tilda, 19
\tilde, 67
tipuri de cutii, 89
\title, 39
\tolerance, 114
\topmargin, 118
\ttfamily, 50
\u, 38
\unboldmath, 59
\underbrace, 69
underfull, 114
\underline, 69
unit˘a
,
ti de m˘asur˘a, 75
bp, 76
cc, 76
cm, 76
dd, 76
em, 76
ex, 76
in, 76
infinite
fil, 77
fill, 77
filll, 77
Index 213
mm, 76
mu, 76
pc, 76
pt, 76
sp, 76
\unitlength, 86
\usebox, 122
\usepackage, 21, 39
variante de TeX
AMSLaTeX, 14
AMSTeX, 14
LaTeX, 14
LaTeX2e, 14
TeX simplu, 14
\vbox, 79
\vdots, 71
\vec, 67
\vector, 91
\verb*, 51
verbatim, 50
verse, 47
versuri, 32
\vert, 66
\vfill, 46, 78
\vphantom, 124
\vspace*, 78
\widehat, 67
\widetilde, 67

Cuvˆnt ˆ a ınainte
TEX1 este un sistem de preg˘tire a textelor pentru tip˘rire, utilizˆnd a a a calculatorul. El a fost creat de cunoscutul matematician si informatician , A american Donald Knuth ˆ anul 1977. L TEX este o variant˘ a TEX-ului, ın a elaborat˘ de Leslie Lamport. a Cuvˆntul TEX se citeste “teh”. D. Knuth s-a inspirat din prescurtaa , rea τ εχ a cuvˆntului grec din care deriv˘ cuvintele “tehnic˘”, “tehnoloa a a gie” etc. Avantajele TEX-ului. Dac˘ ˆ compar˘m cu alte editoare binecunosa ıl a cute cum sunt WordPerfect2 sau Word3 , TEX-ul vine cu urm˘toarele a argumente majore: performante si facilit˘ti tehnice similare (uneori sua, , , perioare); distributie gratuit˘ (“public domain”); portabilitate si compaa , , tibilitate deplin˘ (sistemul se bazeaz˘ pe codul ASCII); circulatia liber˘ a a a , pe reteaua InterNet(fiind singurul editor important ˆ aceast˘ situatie ın a , , privilegiat˘); dezvoltarea rapid˘ pentru domenii de aplicare foarte dia a verse (de la matematic˘ si chimie pˆn˘ la sah si muzic˘), cˆt si pentru a , a a a a , , , majoritatea limbilor de circulatie internatioanl˘; ˆ fine, existenta mula ın , , , tor grupuri si cluburi de suport national si international. , , , , TEX-ul este utilizat cu prec˘dere ˆ editarea documentelor din domea ın niul stiintific: matematic˘, informatic˘, fizic˘, chimie etc., fiind solicitat a a a , , la prezentarea articolelor pentru reviste si conferinte stiintifice. AMS , , , , (Societatea American˘ de Matematic˘) si multe edituri cer prezentarea a a ,
1

TEX este marca ˆ ınregistrat˘ de American Mathematical Society. a WordPerfect este marca ˆ ınregistrat˘ de WordPerfect Corporation. a 3 Word este marca ˆ ınregistrat˘ de Microsoft Corporation. a
2

4

Cuvˆnt ˆ a ınainte

manuscriselor ˆ TEX. Aceasta nu ˆ ın ınseamn˘ c˘ TEX-ul este sau poate fi a a utilizat exclusiv pentru texte stiintifice. , , Un aspect caracteristic sistemelor TEX este reprezentat de flexibilitatea si adaptabilitatea lor deosebite. Pe solutiile standard ale sistemu, , lui, orice utilizator ˆsi poate construi propriul lui mediu de editare. ı, Portabilitatea oferit˘ de TEX si variantele sale este foarte mare: a , acelasi fisier-surs˘ poate fi prelucrat pe orice tip de calculator si tip˘rit a a , , , pe orice imprimant˘, cu rezultate identice. Chiar si pe o imprimant˘ a a , matricial˘, calitatea tiparului este comparabil˘ cu cea tipografic˘. a a a A Versiunea L TEX a devenit din ce ˆ ce mai popular˘ datorit˘ faın a a A cilit˘tilor oferite la editare: L TEX lucreaz˘ ca o constructie deasupra a, a , limbajului TEX, mostenind toate posibilit˘tile TEX-ului, dar fiind mai a, , concis, mai general, mai usor de manevrat si dezvoltat. , , Dificult˘ti specifice TEX-ului. TEX-ul este un sistem complex care a, lucreaz˘ ca un compilator. ˆ timpul culegerii textului surs˘ TEX, nu se a In a vizualizeaz˘ rezultatul final. Utilizatorul poate ˆ a oricˆnd s˘ ias˘ din a ıns˘ a a a textul surs˘ si s˘ controleze forma obtinut˘ pentru imprimare. Avana , a a , tajul oferit de existenta acestor dou˘ etape distincte este c˘ ne putem a a , concentra asupra continutului si a organiz˘rii logice a documentului. a , , Instructiunile de baz˘ din TEX sunt retinute destul de repede ˆ a ın , , procesul lucrului, dar documentatia este absolut necesar˘. Exist˘ multe a a , c˘rti si documente electronice consacrate descrierii diverselor aspecte din a , , TEX si L TEX. , A Sistemul ocup˘ relativ mult spatiu pe discul hard al IBM PC4 . Pentru a , versiunea de baz˘ este necesar un spatiu de circa 18 Mb de memorie. a , Desi TEX posed˘ biblioteci de fonturi foarte bogate, dezvoltarea proa , priilor fonturi este posibil˘ pentru utilizatorii avansati. a , Aceste aparente neajunsuri sunt ˆ a puternic balansate de marile ıns˘ avantaje ale utiliz˘rii sistemelor TEX si L TEX. a , A Continutul manualului. Structura prezentului manual corespunde , A scenariului dup˘ care un utilizator editeaz˘ cu ajutorul L TEX-ului un a a
4

IBM PC este marca ˆ ınregistrat˘ de International Business Machines, Incorporata

ed.

Cuvˆnt ˆ a ınainte

5

document. Este descris ˆ ıntregul ciclu de la culegerea textului surs˘ pˆn˘ a a a A X sau la obtinerea rezultatului final tip˘rit. Toate instructiunile L TE a , , TEX importante sunt prezentate concis si exemplificate imediat sau ˆ ın , anexe substantiale (obtinerea si instalarea sistemului sunt prezentate ˆ ın , , , anexele F si G). , A Ideea de baz˘ este ca utilizatorul s˘ ˆ a a ıncarce L TEX-ul direct pe calculator (cu atˆt mai mult cu cˆt editorul este usor de procurat) si s˘ expea a , , a rimenteze singur, utilizˆnd pas cu pas posibilit˘tile descrise ˆ manual. a a, ın Aceasta va ajuta la asimilarea mai rapid˘ si mai profund˘ a sistemului. a, a Un al doilea aspect major al c˘rtii de fat˘ este utilizarea ei ca manual a , ,a A de referint˘ pentru L TEX si componentele sale. Si din acest motiv, ,a , , toate exemplele din capitole, plus multe informatii suplimentare au fost , concentrate si ˆ anexe. , ın Cui se adreseaz˘ manualul. Manualul se adreseaz˘ unui public a a foarte larg: de la matematicieni si fizicieni, economisti si ingineri, , , , lingvisti si traduc˘tori de limbi str˘ine, elevi, studenti si profesori, tua a , , , , turor celor care doresc s˘ ˆ te temeinic editarea documentelor cu calcua ınve , latorul, folosind un editor foarte puternic si care, ˆ plus, se distribuie ˆ ın ın , mod gratuit (un element de loc neglijabil ˆ perspectiva foarte apropiat˘ ın a a adopt˘rii, si ˆ tara noastr˘, a legislatiei privind drepturile de autor). a ın , a , , Precizare. Trebuie s˘ specific˘m de la ˆ a a ınceput c˘ vom discuta, ˆ prina ın A cipal, versiunea L TEX si realizarea ei pentru IBM PC numit˘ emTEX, a , ambele datate dup˘ 14 august 1995. a Pe 3 iunie 1994 versiunea precedent˘ a L TEX-ului (nr. 2.09) a fost a A A ˆ ınlocuit˘ oficial de versiunea nou˘ L TEX 2ε . Cˆnd vorbim despre L TEX a a A a A X 2ε . Versiunea veche trebuie mentionat˘ exavem deci ˆ vedere L TE ın a , A plicit ca L TEX 2.09. emTEX-ul, de asemenea, a fost ˆ ınlocuit de o versiune nou˘, ap˘rut˘ la mijlocul lunii iulie 1995, si la care ne vom referi ˆ a a a ın , continuare. A Deci, prezent˘m ˆ cartea noastr˘ cele mai noi versiuni de L TEX si a ın a , emTEX.

. . . .5 Structura general˘ unui document L TEX . . . . . .2 Titlul . . . . . .5. . . . . . . . . . 1. . . . . . . . .7 Un model de articol .6 Bibliografia . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . . 1. . rodefinitii . . . . . . . . . . . . . 1. . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . .1 Variante de TEX . . . .5 Anexele . . . . . 2.2 Succesiunea operatiunilor . . . .Cuprinsul Lista tabelelor Lista figurilor 1 Principii generale 1. . . . . . . . . A 1. . .4 Aspectul general al instructiunilor L TEX . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . . . . .1 Editarea unui articol stiintific . . . . . .3 Rezumatul articolului . . . . . . . . . . . . . . . .4 Textul principal . . . . . . . . . 2 Corpul documentului 2. . a 1. 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . . . . . . .3 Un text de prob˘ . . a A 1. . . . . . . . . . . .4 Corpul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Asamblarea documentelor din fisiere separate . . . .5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. . . . . . .1 Structura corpului documentului 2. . .3 Preambulul documentului . . . . . . . 12 13 14 14 14 16 17 20 20 20 22 23 24 25 25 25 26 26 26 26 27 . . . . . . . . 2. . . . . .2 Instructiunea \documentclass si pache te de mac. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .3 Listele ˆ L TEX . . . . . . . . . .2 Text obisnuit. . . . . . . . . verse . . . . . .4 Spatiile ˆ modul matematic . . . . . . . . . . 5. . . . . . . . entit˘ti grafice si contexte . . . . . . . . . . . . 5. . . . . . . . .12 Elemente etajate . . . . . ın A 4. . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Fractiile .4 Puncte de suspensie . . . . . . . . . . . . . .1 Instructiuni de sectionare . . . 5. . . . . . . . . . . . 3. . . 3. . . . .1 Spatiile si avansarea rˆndurilor . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . .6 Schimbarea fonturilor . . . . . . . . . . . . . .6 Indicii superiori si inferiori . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Radicalii . . . . 4. . . . . . 5.4. .1 Alinierea textului . . .7 Literele cu semne diacritice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a. . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . 7 29 29 32 33 33 33 34 35 35 36 36 38 39 40 44 45 45 47 48 50 51 54 54 55 56 56 58 61 62 63 65 67 68 68 . . ın . . . . . 4. . . . .4 Indicatii pentru culegerea textului general . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Deosebiri ˆ culegerea ecuatiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . .6 Utiliz˘ri si dimensiuni speciale ale spatiului a . 3. . . . . . . . . . . . . . . .3 Cratime . . . quotation si . . . . . .5 Notele de subsol . . . . . a 4 Contexte de tip nematematic 4. . a . . . .4 Contextul verbatim . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . ın 5. .5 Schimbarea fonturilor ˆ modul matematic ın 5. . . . . .4. . . . . . . ın . . . 3. . . . . .2 Alinierea ecuatiilor . .4. . 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Contexte matematice . . . . . . . . . . . .3 Aliniate ˆ textul obisnuit . . . . . . . . . . . . .2 Contextele quote. . . . . . . . . . . 5. .2 Ghilimelele . . . . .4. . . . . . 3. . . . . . . . 3. . . . . . . . . .11 Derivate . . . .7 Trecerea la rˆnd nou . . . .10 Accentele ˆ contextul matematic . . . . . . .4. . . . 3. . .5 Simboluri L TEX rezervate . . . A 3. . . . 3. .5 Scrierea bibliografiei . . . . . . . 5 Formulele matematice 5. . . . . . 5. . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . ın . . . . .Cuprinsul 3 Sectiunile si textul obisnuit . . . .9 Simboluri matematice . . . . . . 3. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.6. .1 Figura si denumirea ei .16 Contextul array . . .2 Contextul minipage . Numerotarea teoremelor . . . . . . . . . . . . 6. . . . . . . 7. . . . . . . . . 7. . . . .8 5.2. . . 7. . . . . . . . . cutii si rigle a. . a. . . . . . . . . . . . .1 Unit˘tile de m˘sur˘ ˆ TEX . . . . .14 5. . . . . . . . 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . A 7.4 Instructiunea \multiput . . . .8 Ridicarea si coborˆrea textului ˆ a ın . .2 Elemente de lipire si de umplere .4 Fonturile PostScript . . . . . . .2. . . . . . . .3 Spatierea . . . .5. 6.4 Importul desenelor . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Importul unui fisier PostScript5 . . .5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de text . . . . . . . . 6. . . . . a a . . . . . . . . . .3 Marcarea actualiz˘rilor ˆ text . . . . . . . . . . . . . .5 Cutii de un singur rˆnd . . . . . . . . . . .1 Contextul picture pentru desene . 6. .2. . . . 7. . . 7 Figuri si desene . . . 7.3 Obiecte grafice . . . . . . . . rˆnd a . . . . . . . . . . . . . . Marcarea ecuatiilor si referirea lor . . . . 7. .5. . . . . . . . . . . . . . .2 Marcarea si transformarea grafic˘ a unui fragment a . . . . . . . . a a ın 6. . . . . . . . . . . . .4 Cutiile (boxurile) ˆ TEX . . . . . . 6. . . . . a . . . . . .15 5. . . 102 PostScript este marca ˆ ınregistrat˘ de Adobe Systems Incorporated. . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . .13 5. . . . . . . . . . . . . . . .6. . . . . . . . 7. . . . . . . . . . a 6. . . . . . . . . . .5 Grafica PostScript . . . . . .6 Cutii cu paragrafe . . . . . . .1 Instructiunea \parbox . .7 Rigle . . . . . . . . . ın 6. . . Grupe de ecuatii . . . . . . . . 70 72 72 74 75 75 77 78 79 79 80 80 81 82 83 84 84 86 86 88 88 95 97 98 99 101 6 Unit˘ti de m˘sur˘. . . . . . . . . . . 101 . . . . . . . . . . . .2. . . . . .2 Desenarea cu mijloace L TEX . . . . . . 102 . . .3 TEXcad . . . . . . . . . . . . . . . . Cuprinsul . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . .2 Instructiunea \put . . . . . . . . . . 5 . . . . . . . . . . 6.5. . . . a ın 7. . . . 7. . . . . . . . .

. . A A L TEX-ul si limbile naturale . . .3. . . . . .Cuprinsul 8 Tabularea si tabelele ˆ L TEX ın A . A 9 Procesarea textului L TEX si mesajele de eroare . . . . . . 9 104 . . 133 . . . . .6. 10.3. 122 . . . 10. . . 10. A. . . . . . . . 126 . . . . . . .3 Comasarea coloanelor .3. . . . . . A. . . . . . 10. . .1 Limitele integralei . . 109 . . . A. . . . .2 Formatarea scurt˘ a literelor romˆnesti . . . . . . . .1 Contextul tabular si parametrii lui . . . . . . . . . 121 . . 10 Exemple de tehnici avansate 10. . . . 126 . . . . . . . . . . . . .3 Folosirea instructiunii \phantom . . . . 128 .4 Posibilit˘ti suplimentare . . . . . . . . . . . . 10. . . . . . . 8. . .6 Cˆteva noi exemple ˆ contextul matematic a ın 10. . . . 110 113 117 . . . . . . . 107 . . . . . . . A. 10. 135 . 108 . . . . 123 . . . .6. .2 Contextul table (tabel) . . . 128 . . .6. . . 107 . . . . . a . . . . 120 . . . . a a . . . . . . . . . . . . . . . a. . .1 Optiunea romstyle . . . . . . a a a . 134 . . . . . .1 Contextul tabbing (de tabulare) . . . . . . . 8. .3. . . . .1 Note generale . . . . . . . . . . . . .4. . 106 . . . . . . . . . . . . . . .5 Variante ortografice . . . . . 104 . . . . . . . . a 8. . . . . . . . . . . A. 10. . . . . . . . . . 132 . . 8. .1 Contextul list . . . . .3 Continutul tabelului . . . . . . . . 121 . . . . . . . . . . . 10. .4 Listele . . 136 . . .3. . .3 Saltul la rˆnd nou si pagin˘ nou˘ . . . . . . . . . . . . . . 123 . .2 Contextul trivlist . . . . . .4 Exemplu . . . 119 . . . 10. . . . . . . . . .3 Obtinerea caracterelor specifice limbii romˆne a . . . . . . . . . . .1 Schimbarea formatului paginii . . . . . . 120 . 8. . . 8. . . 118 .3. .2 Pagina de titlu . . .2 Diferite simboluri de tipul \choose .2 Semnele diacritice si macrourile corespunz˘toare . . . A. . . . . . . . . . ANEXE . 124 . . . . . A.5 Definirea macroinstructiunilor . . .3. 117 . . . .3 Macropachetul romania .2 Rˆndurile tabelului . A. . . 8. .3. . . . .3. .4. . . . . . . . . . .

. . . .5 Programe si pachete suplimentare . . . 193 . . . . . 202 Bibliografie Index 205 207 . . .2 Configuratia L TEX minimal˘ . . . . 199 G. . . . . .3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ retea ın . . . . . .3 Instalarea bibliotecilor de fonturi . . . . . . . . . . . . G. . . . . . .1 CTAN si SimTel . . . . . . . A F Obtinerea sistemului L TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 C. 189 . . . . . . . . . . . . . . 189 . . 191 . .1 Preg˘tirea pentru instalarea emTEX-ului . 194 G Instalarea si componentele sistemului emTEX 196 . F. . . . . . F. . . F. . . . . a . . . . . . A F. . .10 B Caracteristicile fonturilor ˆ NFSS2 ın Cuprinsul 137 C Lista simbolurilor matematice 141 A X . 149 163 . 145 D Exemple de culegere a formulelor matematice E Exemple de editare a textului obisnuit . . . . . . . . . F. . . .2 Simbolurile AMS . . . . . . . . . . . . . 192 . . . . . . .1 Simboluri matematice L TE C. . .4 Lista directoarelor din servere .2 Instalarea componentelor emTEX . 196 a G. . . . . . . . . .

. . .2 5. . . . . . .3 Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . 76 at a a Instructiunile specifice contextului tabbing .2 Sisteme de procesare a textelor .1 B. . . . . . . . . . . . . . . .Lista tabelelor 3. . . . . . . . . . Seriile cele mai frecvente de fonturi . . . . . . . . .4 B. . . . . . . . . .1 8. .1 3. . . . . . . . . . . 105 ¸ Octet de eveniment. . . . . . . . . . 184 E. . 128 B. . .09 . . . . . . . . . . .5 B. . Schimbarea fonturilor ˆ L TEX 2. . . . . . . . . .1 Accente TEX . 67 Unit˘¸ile de m˘sur˘ TEX scalabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Schimbarea caracteristicilor fontului .6 B. . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 ¸ Alfabete matematice ˆ L TEX 2ε . . . .2 5. . . 185 . . . . . 110 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . ¸at . . . . . . . . .3 B. . . . . ın A Relatii ˆ ¸ ıntre unele unit˘¸i TEX . . . . . .2 8. . . 137 138 138 138 139 139 140 E. . . 42 Spatiile matematice . . . . . . . . . . 41 Schimbarea caracteristicilor fontului .2 Reprezentarea literelor romˆne¸ti cu diacritice prin mija s loacele standard ale TEX-ului . . . . . . . 128 A. . . . . . . . . . .2 B. .1 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . 59 ın A Accente matematice . . .7 Alfabete matematice ˆ L TEX 2ε . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 8. . . . . . . . . . . . .3 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ın A Codific˘rile cele mai frecvente ale fonturilor a Familii de fonturi “Computer modern” . . . . . . 111 A. . . . .1 5. . .

. . . . . a . .1 F. . . . . . . . 204 a 6 7 AMS-TEX este marca ˆ ınregistrat˘ de American Mathematical Society. . . . . 190 190 191 193 G. . . . a MS-DOS este marca ˆ ınregistrat˘ de Microsoft Corporation. . . . ¸ Servere pentru AMS-TEX6 .2 F. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Serverele centrale ale retelei CTAN . . Servere SimTel . . . . . . . . . . . . . . . Programele MS-DOS7 pentru lucrul ˆ retea ın ¸ . . . . . . . . . . . .12 F. . . . . . .1 Scal˘rile standard TEX . . Lista tabelelor . .3 F. . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 ın O figur˘ cu text incorporat .1 Dimensiunile simbolului ˆ TEX . . . . . . . .1 7. .Lista figurilor 5. . . . . . . . . . . . . . 175 a . . .1 O figur˘ cu text incorporat . 85 a E. . . .

09 ˆ limba este descris˘ ˆ [1. nu numai c˘ a ın a A a extins setul standard de macroinstructiuni. . 2]. descris˘ ˆ [4]. ˆ varianta sa de TEX numit˘ L TEX. obtinˆ a . ındu- . Michael Spivak a extins TEX-ul lui D. Leslie Lamport. A instructiunile lui D. Donald Knuth. a . . TEX-ul simplu este descris ˆ cartea [5]. este inclus˘ ˆ a a ın A A L TEX 2ε . Programul surs˘ este translatat. a A . dar a si redefinit o parte din . A X 2.Knuth creˆnd varianta TEX pentru a AMS. Procesul de preg˘tire a documentelor (articolului) ˆ L TEX este sia ın A milar procesului de compilare a unui program scris ˆ ıntr-un limbaj de programare de nivel ˆ ınalt. Cartea [3] descrie versiunea L TE a ın ın romˆn˘.Knuth. Actuala versiune de L TEX. (“plain TEX”). ın Societatea American˘ de Matematic˘ (AMS) consider˘ TEX-ul ca a a a fiind un instrument oficial de preg˘tire si prezentare a manuscriselor. si anume AMS-TEX. . 1. numit˘ AMS-L TEX. a creat asa-numitul TEX simplu . Pentru utilizarea AMS-L TEX-ului este necesar˘ cartea [4] a A precum si documentatia continut˘ ˆ pachetul AMS-L TEX.Capitolul 1 Principii generale 1. a ın .1 Variante de TEX Autorul TEX-ului. a a A O modificare a AMS-TEX-ului.2 Succesiunea operatiunilor . numit˘ L TEX 2ε . a ın .

De obicei. Deci. macro-comenzi definite ˆ fisierele de stil. A mitive. ın . A instructiunile L TEX. Dup˘ ce se culege textul. . A X. cele definite de utilizator ˆ si. Culegerea textului L TEX. EX001. ın a . . Fisierul DVI poate fi utilizat de orice dispozitiv de iesire: ecran si/sau . care se includ ˆ caz de necesitate. DVI (“device independent”). limbajul L TE In acest program textul propriu-zis este marcat utilizˆnd instructiuni pria . cu procesorul de TEX se obtine un fisier intermediar . precum si ın . a Procesorul TEX de baz˘ execut˘ circa 300 de instructiuni primitive a a . . de exemplu. Succesiunea operatiunilor . 15 se un fisier de coduri obiect.2. ˆ general. aceste instructiuni. ınsu . L TEX-ul 2. La apelul procesorului este ˆ arcat si fisierul de ınc˘ . se deosebesc prin formate specifice. a specializat. fisiere cu extensiunea LTX. format de iesire pentru un dispozitiv concret este f˘cut˘ de anumite a a . programe specializate. ˆ toate variantele. ˆ programul-surs˘ ˆ macrolimbajul de nivel ˆ a ın ınalt. .09. Mention˘m c˘ sistemul TEX nu are un editor a . Extensia fisierului poate fi arbitrar˘. el poate fi salvat pe disc. . TEX-ul simplu. iar a . ˆ a de a se realiza editarea leg˘turilor ˆ ıns˘ a ıntre aceste obiecte). se a . ˆ L TEX 2ε se ˆ alnesc si A utilizeaz˘ TEX. . de asemenea. succesiunea actiunilor este urm˘toarea: ın a . . macro-comenzi predefinite din formatul L TEX. Transformarea fisierului DVI ˆ a ın . . textul-surs˘ trebuie cules utilizˆnd instructiunile din varianta corespuna a . care apoi se lanseaz˘ ˆ executie (nu ˆ a ın ınainte . macroinstructiunile ce reprezint˘ esenta variantei respective de TEX. ce tin de formatarea textelor. gata a preg˘tit pentru un dispozitiv concret.TEX. format FMT cu macrodefinitii suplimentare. imprimant˘ de orice tip. numite drivere DVI. A 1. a 2. aplicˆnd diferitelor portiuni de text a a . . este preferat˘. L TEX 2ε . A Analog se procedeaz˘ si ˆ cazul sistemului L TEX. dar TEX este cea implicit˘ si de aceea a . si “ˆ telege” un macrolimbaj compus din ın . S˘ preciz˘m c˘. . Formatul contine . a AMS-TEX-ul etc. Se compileaz˘ textul prin instructiunea latex2e EX001 si se a . In a ıntˆ . . . se face apelul aceluiasi procea a a ın . . TEX-ul de baz˘. . care se face cu ajutorul oric˘rui edia tor de texte ASCII. z˘toare. Se preg˘teste a . A A sor de TEX.1.

EX001. este presupus˘ implicit. . a ıntoarceti din nou la . . corectati a a a . In a . respectiv vizualizare. iar textul-surs˘. \end{document} 1 se obtine rezultatul de mai sus.a mici decˆt textul explicativ. “1” reprezint˘ num˘rul a ın a a ˆ exemplele urm˘toare sunt expuse numai instructiuni noi si paginii. ˆ dreapta (sau mai jos). compilarea. la imprimare. procesul de compilare TEX. corectarea a . Principii generale obtin mesajele de eroare care impun oprirea compil˘rii. v EX001. . c˘ci pot apare neajunsuri. . Cˆnd rezultatul vizualizat pe ecran este satisf˘c˘tor. vizualizarea a etc. Se vizualizeaz˘ fisierul EX001.) . 4. . .DVI. a . sau numai. culegˆnd urm˘torul fisier: a a a a . Existenta secventelor constante (\documentclass etc.DVI pe ecran prin instructiunea a . nici o eroare la compilarea textului. fisierul initial EX001. pil˘rii. . repetarea com. pˆn˘ cˆnd nu mai apare a a a a a . . EX001. Un document mic.TEX (textul surs˘) si v˘ ˆ a . Acest ciclu de operatii se repet˘.16 Capitolul 1. Exemplele date ˆ manualul de fat˘ sunt tip˘rite cu caractere mai ın a . Rezultatul se afl˘ ˆ stˆnga (sau mai a a ın a sus). Dac˘ aspectul rezultatului nu este satisf˘c˘tor. 3.TEX: \documentclass{article} \begin{document} Un document mic. rezultatele lor. Ca rezultat se obtine fisierul . iar a a a multe greseli se observ˘ mai bine. se recomand˘ a a a a tip˘rirea textului la imprimant˘.3 Un text de prob˘ (Un exemplu) a Dac˘ se efectueaz˘ operatiile de mai sus. aceasta se efectueaz˘ din nou editarea. Dup˘ a a . 1. . greselilor cu ajutorul editorului de texte si. din nou.

4 A Aspectul general al instructiunilor L TEX . este reprezentat˘ de continutul a . . esential˘ ˆ TEX. . unde instructiunea . \ae si \AE vor avea rezultate . Instructiunile sunt sensibile la minuscule (scrierea cu litere mici) si . . a a . unde identificatorul poate contine si cifre. ın a a si instructiuni definite de un singur caracter. instructiuni de tip \^ ˆ care dup˘ \ urmeaz˘ exact un simbol neliteral. . Spre deosebire de limbajele de prograa mare. ˆ acest caz actiunea \bfseries este limitat˘ la a In a . asa numitele contexte.2. De exemplu.4. Numele instructiunii se termin˘ a . 17 1. Sintaxa general˘ a instructiunilor pentru toate sistemele TEX const˘ a a . Aspectul general al instructiunilor L TEX . \TeX. \tex va conduce. la eroare (dac˘ nu este definit˘ a a aceast˘ instructiune). majuscule (litere mari). \bfseries ˆ ınseamn˘ “a trece la caractere aldine (bold-face)” pentru texa tul ce urmeaz˘. L TEX ˆ a x normal ¸i x ˆ matematic˘. a ın .A 1. Dup˘ cum se observ˘ ˆ exemplul ce urmeaz˘. \LaTeX{} \^a A TEX. sau grupare. Grupuri mai complexe. blocului cuprins ˆ ıntre acolada stˆng˘ si cea dreapt˘. din bara-ˆ ınclinat˘-ˆ a ınapoi \ (backslash) dup˘ care urmeaz˘ o liter˘ sau o a a a succesiune de litere. a \mdseries. s ın a æÆ x normal \c{s}i $x$ \^in matematic\u{a}. diferite. cu spatiu (blank) sau cu orice caracter ASCII diferit de liter˘. ın . Notiunea In . numele instructiunilor . . a . instructiunea \TeX realizeaz˘ eticheta a . De exemplu. . de grup. Exist˘ a a . probabil. vor fi discu. (logo) reprezentativ˘ pentru TEX. a a ın a la sfˆrsitul grupului (grup˘rii) au fost restabilite caracterele normale a . tate ˆ Sect. De exemplu. a {\bfseries Textul \^in caractere aldine}. \ae{} \AE ˆ calitate de delimitatori sunt utilizate acoladele { si }. TEX-ului sunt compuse numai din litere. interiorul grupului. 3.

Pentru editarea caracterului acolad˘ se foloseste una din secventele: a . ˆ constructia \begin{document}. Textul ˆ ın caractere aldine. In aa a . . a ˆ liniile f˘r˘ comentariu. a ıntotdeauna de TEX. . rˆndului ˆ fisierul-surs˘ sunt ignorate ˆ a ın . lent cu un spatiu (blank). . . Exist˘ si instructiuni speciale: de exemplu. \{ si \} . f˘r˘ spatii nedorite. . ˆ Intr-un rˆnd de comentariu. . parametru exact simbolul urm˘tor sau gruparea de caractere aflate ˆ a ıntre acolade. contextul matea A matic din L TEX utilizeaz˘ perechile de delimitatori \( . ca separatori ai formulelor ce apar ˆ acelasi rˆnd cu textul obisnuit. . $$ ca separatori ai formulelor ˆ aliniate (paragrafe) ın separate (deci si rˆnduri diferite). \] sau $$ . {\bfseries Textul \^in caractere aldine. . ˆ ın ıncepe cu semnul %. a . Exist˘ tipuri speciale de delimitatori. . Principii generale Textul normal. Acoladele separate: } { { Bara separat˘: \ a Bara separat\u{a}: $\backslash$ ˆ textul pentru L TEX acoladele trebuie s˘ fie echilibrate (num˘rul A In a a celor deschise-stˆnga trebuie s˘ fie egal cu num˘rul celor ˆ a a a ınchisedreapta).} Textul normal. ˆ TEX. ın a . Instructiunea ia drept . fragmente lungi de text. c˘. \) sau $ . .18 Capitolul 1. caracterul sfˆrsitului de rˆnd este de a a . . a a \$ \^inseamn\u{a} matematic\u{a}: $x_i$. sau $\lbrace$ si $\rbrace$ (vezi Anexa C). gruparea {document} este In . a Vom relua aceast˘ discutie mai tˆrziu. si ın . Orice comentariu. ˆ exemplele precedente acoladele au fost utilizate mai ˆ ai In ıntˆ pentru a organiza argumentele instructiunii. De exemplu. . Aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ a a restul rˆndului de dup˘ caracterul % reprezint˘ un comentariu. . parametrul instructiunii \begin. $ˆ ınseamn˘ matematic˘: xi . sfˆrsitul de linie este echivaasemenea ignorat. ˆ matematic˘ caracterul a a. _ introduce indicele inferior etc. Spatiile de la ˆ aa ınceputul . a $. . Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$ Textul normal. Textul normal. \[ . . Iat˘ un a exemplu: . . Caracterul % este utilizat si pentru a scrie . . Comena a a tariile sunt ignorate de procesorul TEX. ˆ capitolul despre matematia a ın .

a si ^ se utilizeaz˘ pentru indicele inferior. tul puterii). ? ! ‘ ’ ( ) [ ] . 16 semne de punctuatie . ˆ textul obisnuit sunt necesare ın . a . 10 caractere speciale: ın . a a . \ marcheaz˘ ˆ a ınceputul instructiunii.A 1. ce nu pot fi aranjate pe rˆnduri diferite. ˆ TEX. . + = | < > Celelalte caractere sunt reprezentate cu ajutorul unor instructiuni . % se utilizeaz˘ pentru comentariu.4. $ si { } se utilizeaz˘ ca separatori. respectiv superior (exponena . instructiuni speciale./ * si 5 semne de operatii matematice: . a a a . zece cifre (0–9). a & se utilizeaz˘ pentru tabulare si aliniere vertical˘. Pentru a utiliza aceste caractere. specializate. a Pentru instructiuni sunt rezervate. : . # $ { } % & ~ _ ^ \ # se utilizeaz˘ pentru definirea argumentelor macroinstructiunii. (inclusiv spatiul) . a . 19 Dac˘ trebuie imitat˘ o linie a a lung˘. caracterului %. De exemplu. as Dac\u{a} trebuie imitat\u{a} o li% nie lung\u{a}. . ın . ˆ textul obisnuit utilizatorul poate folosi literele mari si mici ale In . ~ (tilda) desemneaz˘ un spatiu ce uneste dou˘ entit˘ti. . \Gamma pentru litera greac˘ Γ. (blank) . Aspectul general al instructiunilor L TEX . putem s˘ utiliz˘m sema a a nul % la sfˆr¸itul liniilor. alfabetului latin (52 litere). . . . ˆ succesiune. de exemplu. pu% tem s\u{a} utiliz\u{a}m semnul \% la sf\^ar\c{s}itul liniilor. \% este utilizat pentru reprezentarea .

(11pt≈3. ınc˘ . optiunea 12pt. Nu exist˘ un fisier separat TWOSIDE. a .CLS. . de asemenea.CLO sunt stabiliti ceilalti parametri dimensionali. folie (“slide” ) pentru retroproiector etc. .866mm. margini de m˘rime diferit˘. ˆ cele ce urmeaz˘ se prezint˘ editarea unui articol. articol. a ın . ıntre rˆnduri. Prima instructiune a unui articol trebuie s˘ fie: a .1 Editarea unui articol stiintific . 1.3.a4paper]{article} Primul argument optional este indicat 11pt. ca si ˆ exemplul din Sect. A Cu editorul L TEX se pot produce mai multe feluri de documente: carte. Optiunea twoside este descris˘ ˆ fisierul a a a ın . fontului de baz˘ la 11 puncte tipografice. El seteaz˘ m˘rimea a a . fisierului de clas˘ ARTICLE.5 1. \documentclass{article} Argumentul obligatoriu article defineste ˆ arcarea si utilizarea . este indicat˘ explicit.CLS. . ˆ fisierul de optiuni a . Dac˘ dimensiunea nu a .1. cea implicit˘ este a a . 6. . . SIZE11. tiunilor de baz˘ pentru un articol. ARTICLE.2 Instructiunea \documentclass si pache te de macro. . (CLO ˆ .CLO. a . . ce contine modific˘rile macroinstruca a . distanta ˆ a ınseamn˘ optiunea de clas˘ – “class opa a .5. de exemplu. vezi a Sect. In a a 1.) Depinzˆnd si de dimensiunea de baz˘ a fontului. . Principii generale A Structura general˘ unui document L TEX a 1. De ın A ın a . Argumentele optionale ˆ L TEX se scriu ˆ paranteze p˘trate. Se poate indica.20 Capitolul 1. scrisoare. Al doilea parametru este twoside: la tip˘rire se deosebesc paginile a pare (din partea stˆnga) si impare (din partea dreapt˘).5. ın de 10pt. tion”). exemplu: \documentclass[11pt. Ele vor avea a a . definitii . raport.twoside.

longtable (dac˘ ˆ articol sunt a a ın tabele mai lungi decˆt o pagin˘). Structura general˘ unui document L TEX a 21 Al treilea argument seteaz˘ dimensiunele hˆrtiei la formatul A4 a a (297mm×210mm). ˆ tipografia american˘ alinierea paragrafului (“indentation”) lipIn a seste la primul paragraf din sectiune. imediat dup˘ instructiunea \documentclass. Pachetul indentfirst genereaz˘ a . Instructiunea \usepackage necesit˘ indicarea numelui ˆ a ıntreg al pachetu. . amssymb si amsfonts (dac˘ se folosesc a a a . . lui este format din primele 5 si ultimele 3 caractere ale numelui original. ın . Pachetul A lui.french]{babel} Se pot ˆ arca mai multe pachete cu optiuni comune printr-o singur˘ ınc˘ a . ın . ˆ L TEX 2. aceste macrodefinitii sunt organizate ˆ macro-pachete sau. ın . Dimensiunea implicit˘ este letterpaper – formatul a american pentru scrisori (11in×8. . . ˆ MS-DOS numele ın . longtable – ˆ fisierul ın . In a emlines este descris ˆ fisierul EMLINES. ın . ˆ fisierele de stiluri sau. sau 279. aliniatul inclusiv pentru primul paragraf (ca ˆ aceast˘ carte).a4paper]{article} \usepackage{longtable} \usepackage{indentfirst} Pachetele pot avea optiuni proprii: . mai simplu. a . ın a Utilizarea pachetelor se declar˘ prin instructiunea \usepackage.09 macrodefinitiile sunt continute ın A . secventa . De exemplu.5in. a . In fisierului este limitat la 8 caractere. a. LONGTBLE. . Dac˘ numele pachetului este mai a .5.twoside. pachete (“packages”).STY.9mm).STY. . iar ˆ L TEX 2. ˆ L TEX 2ε . In A .STY. stiluri (“styles”).4mm×215. \usepackage[german. . a .09 se utilizeaz˘ numai primele 8 caractere. . \documentclass[11pt. si indentfirst – ˆ fisierul INDENRST. Cel mai frecvent sunt utilizate pachetele emlines (dac˘ ˆ articol a ın sunt desene f˘cute cu ajutorul TEXcad). A lung de 8 caractere.A 1. instructiune. caracterele si fonturile Societ˘tii Americane de Matematic˘). Pachetele sunt definite ˆ fisiere de tip STY. pe scurt. L TEX 2ε foloseste regula 5 + 3 – numele pachetu. Se pot utiliza si macrodefinitiile aditionale la format.

introduse unele macrodefinitii proprii. transmise tuturor pachetelor.varioref.09 este c˘ ˆ versiunea 2.~Smith} . numele autorilor. \usepackage nu exista 1. Optiunile nespecificate sau nespecifice . poate specifica titlul articolului. a Instructiunea . pentru pachet sunt ignorate de c˘tre acesta. A Diferenta dintre L TEX 2ε si L TEX 2.emlines. . El nu este obligatoriu ˆ L TE ın . .german]{article} % Pentru LaTeX 2. asa-numitul preambul al documentului. Exemplul precedent este. . umentului \documentstyle: \documentstyle[varioref.5.09. In . Tot aici se pot defini sau redefini .babel. corectˆndu-le pe cele indicate ˆ stiluri etc. pot fi .varioref} \usepackage{indentfirst.~Ionescu \and P. . Principii generale este echivalent˘ cu a \usepackage[german]{babel.~Popescu \and J.emlines} Optiunile din instructiunea \documentclass sunt globale si sunt . Preambulul a ın nu trebuie s˘ genereze nici un text.22 \usepackage[german]{babel} \usepackage[german]{varioref} \usepackage{indentfirst} \usepackage{emlines} Capitolul 1.indentfirst. .09 a ın . a de asemenea. A stilurile (pachetele) erau ˆ arcate numai prin prima instructiune a docınc˘ . dimensiunile.3 Preambulul documentului ˆ Intre instructiunile \documentclass si \begin{document} se afl˘ a . ˆ preambul utilizatorul dar obligatoriu pentru articolele stiintifice. A X. echivalent cu: \documentclass[german]{article} \usepackage{babel. .emlines} Utilizatorul poate crea si ˆ arca fisiere proprii de stil (pachete). \author{I. ınc˘ . si deasemenea.

A L TEX-ul standard mai introduce ˆ titlu si data curent˘. tiunea \date{} din preambul suprim˘ aceast˘ parte a titlului (nu a a .A 1. instructiuni. a . cuprins ˆ ıntre perechea de instructiuni \begin{document} . . ın a A L TEX-ul genereaz˘ text numai din informatiile aflate ˆ corpul articolua ın . \title{Exemplu de articol\\ preg\u{a}tit ca manuscris electronic} este.4 Corpul articolului Dup˘ preambul urmeaz˘ corpul documentului (ˆ cazul nostru al a a ın articolului). si cu un a .5.5 prezint˘ instructiunea \thanks . genereaz˘ text. lui. (Definitia implicit˘ este \date{\today}. contin˘. care este o form˘ special˘ a a a . 3. a 1. a . instructiunea \date poate s˘ font mai mic decˆt titlul. a Continutul instructiunii \date va fi tip˘rit centrat. Se observ˘ c˘ numele coautorilor se separ˘ prin a a a instructiunea \and – aceasta fiind obligatorie. . ˆ acest fel. de asemenea. Structura general˘ unui document L TEX a 23 introduce lista autorilor. . Elementele corpului articolului le vom examina ˆ capitolul urm˘tor.5. sub titlu. si \end{document}. nu este obligatoriu ca instructiunea \date s˘ contin˘ data. . un subtitlu arbitrar. a . . a . . \date. \date{12 octombrie 1995} fixeaz˘ data la a . utilizˆnd ımp˘ . standard ˆ L TEX si introduce denumirea articolului. Data poate fi si fixat˘ prin argumentul acestei a . De fapt. Tot ce urmeaz˘ dup˘ instructiunea \end{document} este ignorat de a a . de exemplu. . si a ın˘ . ın A . a Sect. ˆ preambul se pot introduce orice instructiuni L TEX care nu A In . ın a a instructiunea de avans la rˆnd nou \\. Titlul se poate ˆ arti ˆ mai multe rˆnduri independente. de exemplu. Urm˘toarea instructiune a preambulului a . Instrucın a . valoarea specificat˘.) a a . se tip˘reste data). \title. In a a . A c˘tre sistemul L TEX. a notei de subsol utilizat˘ ˆ auntrul instructiunilor \author.

6 Asamblarea documentelor din fisiere sepa.sty}? Explicatia este c˘ macro-pachetele nu se ˆ a ıncarc˘ prin instructiunea a . caracterul @ este considerat liter˘. Poate fi folosit˘ si varianta a . . din TEX-ul simplu.24 Capitolul 1. Poate ap˘rea ˆ a ıntrebarea: prin ce se deosebeste ˆ arcarea suplimen. . 1. .5. a a ˆ arcarea p˘rtilor de document se poate face ˆ mod recursiv. Inc˘ a . cu \usepackage . ˆ ˆ arcarea macro-pachetelor a ın ınc˘ . ˆ ıntre cele dou˘ instructiuni. ınc˘ tar˘ a pachetelor ca EMLINES. rate ˆ document pot fi incluse si p˘rti aflate ˆ alte fisiere. Vezi si Sect. \input ci prin \usepackage. a . instructiunii \input. ın fisierele introduse prin \input pot. . \input nume fi¸ier s care trebuie scris˘ pe un rˆnd separat. De exemplu. Exist˘ mai multe diferente de executie a .2. . . A L TEX: \input{nume fi¸ier } s introduce text din fisierul nume fisier. Instructiunea In ın . contine \input. . Principii generale 1. . .STY de cea prin \input? De ce nu se poate a scrie \input{emlines. a . . de asemenea.

Ea nu are parametri. rezumatul.2 Titlul Titlul articolului.. dup˘ care urmeaz˘ a a a ..~Ionescu \and P.~Smith}+ \title{Exemplu de articol\\ preg\u{a}tit ca manuscris electronic} \date{Prezentat: 10 mai 1995. lista numelor autorilor. articolului se g˘seste bibliografia. sare sunt deja prezente ˆ preambul. ˆ cazul nostru al articolului. \verb+\author{I. structiunea \maketitle . a .. si data sunt create cu in. . figuri etc. ce poate include a a tabele... trebuie s˘ ın a ˆ ınceap˘ cu titlul acestuia si cu numele autorilor.1 Structura corpului documentului Corpul documentului. toate informatiile nece. Dup˘ textul de baz˘ se afl˘ anexele.]{article} % . La sfˆrsitul a a a a . ..Capitolul 2 Corpul documentului 2..~Popescu \and J. Urmeaz˘ apoi textul de baz˘ al articolului. 2. ın \documentclass[. rev\u{a}zut: 27 august 1995} % .. \begin{document} \maketitle % .

textul principal urmeaz˘ dup˘ rezumatul (sinteza) artiIn a a colului. care se ˆ ımp˘ .3 Rezumatul articolului Rezumatul articolului este continut ˆ contextul abstract. \end{thebibliography}. . Sect. \begin{thebibliography} si . separate de textul principal prin instructiunea \appendix. ˆ subsectiuni etc. .1). ˆ rezumat nu este bine a a In .5. 2. deloc. respectiv cu litere.4 Textul principal ˆ general. .5 Anexele Anexele se ˆ alnesc relativ rar ˆ articolele stiintifice.1). instructiune se poate ˆ alni ˆ document numai o singur˘ dat˘. Vezi si Sect. . Rezumatul se culege ca text obisnuit. ˆ ın ıntre in. structiunile \begin{abstract} si \end{abstract}. la rˆndul lor. Dup˘ ıntˆ ın a a a .26 Capitolul 2. prin instructiunea \section . 3.6 Bibliografia Bibliografia este ˆ ıncadrat˘ de instructiunile a . Ele sunt ıntˆ ın . 2. Este recomandabil . . . a . s˘ existe formule complicate si este recomandabil s˘ nu existe formule a a . ımp˘ . ea. . Corpul documentului 2. Sectiunile se pot ˆ arti. Utilizatorul poate ˆ arti textul ˆ sectiuni. Diferenta dintre sectiuni si anexe const˘ numai din modul a . (vezi Sect. ca rezumatul s˘ contin˘ circa 50–100 cuvinte. . fiecare nou˘ anex˘ (chiar dac˘ este una singur˘) se ˆ a a a a ıntroduce printr-o redenumire a anexei. ın ıntroduc . 2. ın . Aceast˘ a . 3. lor de numerotare: cu numere. realizat˘ de instructiunea \section (vezi a . 4.

a ..7.7 Un model de articol Rezumˆnd.. textul sectiunii \section{Note generale}\label{sec:generals} %. .~Smith} % Titlul \title{Exemplu de articol\\ preg\u{a}tit ca manuscris electronic} % Data \date{12 octombrie 1995} % Alte instructiuni care nu genereaza text.. macrodefinitiile %.Corpul documentului------------------\begin{document}% Inceputul textului \maketitle % Sunt generate titlul.. textul anexei %..~Popescu \and J. textul sectiunii %... % de exemplu.. % Comentarii % Definirea clasei \documentclass[11pt. referinte bibliografice \end{thebibliography} \end{document} % Sfirsitul textului ... %--------------.2.twoside. . Un model de articol 27 2. vom prezenta mai jos un model de articol stiintific.. lista autorilor.]{article} % ---------------------Preambulul-------------------------% Lista autorilor \author{I.. % data \begin{abstract}% Inceputul rezumatului Articolul dat este un exemplu de preg\u{a}tire a documentului \c{s}tiin\c{t}ific \^in forma unui manuscris electronic. \end{abstract} % Sfirsitul rezumatului \section{Introducere}\label{sec:intro} %. alte sectiuni \appendix \section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols} %.. ..~Ionescu \and P.. Sectiunile si anexele pot lipsi.. . alte anexe \begin{thebibliography}{99} %.

A X. ˆ textul principal anumite p˘rti (de exemplu.28 Capitolul 2. Corpul documentului A Tot textul L TEX de dup˘ instructiunea \end{document} se consider˘ a a . . ın referintele bibliografice. ın a . . . . 1. sus Sect.5. a fi comentariu L TE Ca si ˆ preambul. . ınc˘ . ˆ ıntr-un fisier separat si ˆ arcate prin instructiunea \input (vezi mai .3). sau textul unei ˆ ıntregi sectiuni) pot fi continute .

3. . . .1 Instructiuni de sectionare: capitol. introduse automat ˆ cuprinsul lucr˘rii. \chapter. sectiu. folosind cifre arabe. . etc. \subsubsection. . Elemente ca \paragraph si \subparagraph se ˆ ıntrebuinteaz˘ mai rar. ˆ L TEX exist˘ urm˘toarele instructiuni de sectionare: In A a a . \paragraph. titlurile pot fi . \part. Tot aici este cuprins˘ si instructiunea \appendix.Capitolul 3 Sectiunile si textul obisnuit . mal. . a a . . paragraf. \subparagraph. \subsection. de documente de tip article. dard a caracterelor utilizate pentru titlurile lor. a . Nivelele ierarhiei trebuie obligatoriu respectate: \section (o sectiune) . Instructiunile \part si \chapter se ˆ ıntrebuinteaz˘ mai ales ˆ docuın . . . . ]{book}). \section. Optional. instructiunea \chapter nu este definit˘. etc. . ın a Fiec˘rui nivel de ierarhie ˆ corespunde un tip si o dimensiune stana ıi . . . trebuie s˘ se ˆ a ımpart˘ (dac˘ este necesar) ˆ \subsection (subsectiuni) a a ın . Prin aceste a . latine sau combinate. Pentru clasa a . instructiuni se realizeaz˘ structura ierarhic˘ a sectiunilor textului. a . a mentele din clasa c˘rtilor (\documentclass[. ne. Titlurile de sectiuni se numeroteaz˘ automat dup˘ principiul zecia a .

30

Capitolul 3. Sectiunile si textul obisnuit , , ,

Sintaxa instructiunilor de sectionare ˆ L TEX este foarte simpl˘; de ın A a , , exemplu:
¸ \section{titlul sectiunii }

Toate instructiunile de sectionare pot avea si un argument optional. , , , , Dac˘ argumentul optional exist˘, el este folosit ca nume pentru sectiunea a a , , ˆ cuprinsul c˘reia se afl˘, ˆ caseta de colontitlu (ce contine num˘rul de ın a a ın a , pagin˘ si numele prescurtat al sectiunii etc.). Acest “nume de referint˘” a, , ,a al sectiunii este de regul˘ o prescurtare a numelui complet care se a , tip˘reste la ˆ a , ınceputul sectiunii. Sectiuni (si section˘ri) de acest fel exist˘ a , , , , a si ˆ cartea de fat˘. , ın ,a
\section[Prescurtarea titlurilor]{Prescurtarea titlurilor lungi ale sec\c{t}iunilor}\label{sec:short_titles}

Dac˘ un titlu de sectiune nu trebuie numerotat, se poate folosi a , instructiunea de sectionare ˆ varianta cu *. De exemplu: ın , ,
\section*{Mul\c{t}umiri}

Astfel de sectiuni nu sunt incluse automat ˆ cuprinsul c˘rtii, si de ın a , , , aceea trebuie referite prin instructiuni speciale. ,
\section*{Mul\c{t}umiri} % In carti, unde aveti cuprinsul \addcontentsline{toc}{section}{Mul\c{t}umiri}

Deoarece numerotarea sectiunilor se genereaz˘ automat, autorul, la a , culegerea textului, nu este obligat s˘ cunoasc˘ numerotarea atribuit˘ a a a sectiunilor. Presupunˆnd c˘ doriti s˘ introduceti o sectiune nou˘, nua a a a , , , , merotarea, si deci toate numerele de sectiuni se actualizeaz˘. ˆ aceste a In , , conditii, evident, nu se pot indica numerele de sectiune prin referiri di, , recte la ele. A L TEX-ul d˘ posibilitate de a referi anumite elemente ale textua lui, printre care si titlurile de sectiune, f˘r˘ a sti numerotarea lor aa , , , real˘. ˆ locul ˆ care doriti s˘ faceti referinta, introduceti instructiunea a In ın a , , , , ,

3.1. Instructiuni de sectionare , ,

31

\label{nume cheie}. Numele-cheie poate contine nu numai litere dar , si alte caractere speciale (ASCII), ˆ afar˘ de spatiu (vezi Sect. 1.4). ın a , , Dac˘ doriti s˘ referiti sectiuni, tabele, ecuatii etc. care sunt nua , a , , , merotate, instructiunea \label trebuie s˘ fie introdus˘ obligatoriu a a , dup˘ instructiunile care genereaz˘ numerotarea \section, \caption, a a , ˆ unele c˘rti se recomand˘ gresit folosirea instructiunii \equation etc. (In a , a , , \label ˆ auntrul instructiunii de numerotare.) Apoi, cu ajutorul inın˘ , a structiunii \ref{nume cheie} puteti referi numerotarea curent˘ a sec, , tiunilor, paragrafelor, ecuatiilor etc. Instructiunea , , ,
\pageref{nume cheie}

genereaz˘ num˘rul paginii unde se afl˘ elementul referit. Exemplu: a a a
\section{Introducere}\label{sec:intro}+ ... Lista simbolurilor\ind{simbol matematic} matematice este dat\u{a} in anex\u{a}~\ref{app:math_sym} % referinta on page~\pageref{app:math_sym}. % referinta ... \appendix ... \section{Simboluri matematice}% \label{app:math_sym} % eticheta ...

Dac˘ instructiunea \label este asociat˘ cu un text obisnuit, pentru a a , , care nu se genereaz˘ numerotare, ea primeste num˘rul sectiunii curente. a a , , A Prezenta instructiunilor \label impune ca translatorul L TEX s˘ a , , creeze un fisier auxiliar cu extensiunea AUX, ˆ care sunt memorate ın , informatiile asupra etichetelor. Pentru ca numerele si paginile s˘ fie a , , corecte, dup˘ fiecare modificare trebuie compilat textul de dou˘ sau a a chiar de trei ori, pˆn˘ ce vor dispare mesajele de avertizare: a a
No file ex001.aux. LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined. LaTeX Warning: Label(s) may have changed. Rerun to get cross-references right.

32

Capitolul 3. Sectiunile si textul obisnuit , , ,

Nu exist˘ fi¸ierul ex001.aux. a s A Avertizare L TEX: referinta de la pagina 1 nu este definit˘. ¸ a A Avertizare L TEX: referintele actuale ar putea fi schimbate. ¸ Lansati translatarea ˆ a o dat˘, pentru a obtine referintele corecte. ¸ ınc˘ a ¸ ¸

Asemenea mesaje se pot genera si pentru referintele bibliografice , , (\bibitem, \cite – vezi Sect. 4.5). Rolul instructiunii \appendix este de a schimba metoda de nu, merotare pentru instructiunile \section. S˘ presupunem, de exemplu, a , c˘ la ˆ a ınceputul articolului numerele sectiunilor sunt arabe: 1, 2, . . . , Dup˘ instructiunea \appendix, sectiunile se vor numerota cu litere: A, a , , B, C, . . . ˆ genere, pentru orice nivel de ierarhie puteti indica una In , din cele 5 metode de numerotare: arab˘, roman˘ cu litere minuscule, a a roman˘ cu litere majuscule, alfabetic˘ cu litere majuscule, alfabetic˘ a a a cu litere minuscule, putˆnd schimba explicit si valoarea curent˘ a cona a , toarelor de numerotare.

3.2

Text obisnuit, entit˘ti grafice si contexte a, , ,

Materialul de tip grafic (denumit “display” ˆ L TEX) nu se forın A mateaz˘ ca un text obisnuit, ci ˆ moduri specifice de editare. Putem a ın , avea tabele, liste, citate, formule matematice, versuri etc. Fiecare dintre aceste moduri de editare le vom studia aparte. Pentru a tip˘ri un text obisnuit, el este pur si simplu cules. Pena , , tru a reprezenta ˆ a entit˘tile grafice, ˆ text trebuie trecut la modul ıns˘ a, ın de editare grafic˘, introdus de contextele1 grafice (“environment”). De a obicei, sintaxa unui context ˆ L TEX este urm˘toarea: ın A a
\begin{denumire context } ... % continutul ¸ \end{denumire context }

Exceptie fac contextele matematice introduse prin: $ . . . $, \( . . . , \), $$ . . . $$, \[ . . . \]. ˆ exemplele de pˆn˘ acum ati putut vedea In a a , deja cˆteva contexte. a

In [3] se utilizeaz˘ termenul de “cadru”. a

3.3. Aliniate ˆ textul obisnuit ın ,

33

A De fapt, ˆ si corpul documentului L TEX se afl˘ ˆ contextul ınsu , a ın \begin{document} . . . \end{document}. Contextul este un caz particular de grup (sau grupare). Notiunile , de grup si context sunt deosebit de importante: ˆ interiorul unui grup, ın , A variabilele L TEX ˆsi p˘streaz˘ valorile specifice, fiind salvate la iesirea ı, a a , ˆ particular, dintr-un grup, si restaurate la intrarea ˆ acelasi grup. In ın , , schimbarea fonturilor se manifest˘ la nivel de grup (context): la iesirea a , dintr-un context se restaureaz˘ fontul existent la intrarea ˆ el; revenirea a ın ˆ ıntr-un context restaureaz˘ ultimul font utilizat ˆ contextul respectiv. a ın (vezi Sect. 1.4). ˆ mod frecvent, si firesc, contextele sunt imbricate. Instructiunile de In , , ˆ ınceput si de sfˆrsit de context, cˆt si gruparea contextelor cu ajutorul a , a , , acoladelor trebuie s˘ formeze o structur˘ corect˘, echilibrat˘. Cea mai a a a a A X este ˆ alcarea acestei structuri. frecvent˘ greseal˘ ˆ L TE a ınc˘ , a ın

3.3

Aliniate ˆ textul obisnuit ın ,

A Textul obisnuit se ˆ ımparte ˆ aliniate (paragrafe). L TEX-ul ˆ ın ıncepe , un aliniat nou atunci cˆnd ˆ document se ˆ alneste un rˆnd gol sau a ın ıntˆ , a instructiunea \par. De obicei primul rˆnd se aliniaz˘, dar ˆ multe a a ın , A stiluri de L TEX, inclusiv pentru articole, primul rˆnd de dup˘ titlul din a a instructiunea de sectionare (\section, \part, \chapter etc.) nu se , , aliniaz˘, iar toate celelalte se aliniaz˘. Aceast˘ regul˘ poate fi schimbat˘, a a a a a dup˘ cum am mai precizat ˆ Sect. 1.5.2, la pag. 21. a ın

3.4
3.4.1

Indicatii pentru culegerea textului general ,
a Spatiile si avansarea rˆndurilor la culegerea textului , ,

Cantitatea de spatii dintre cuvintele textului cules obisnuit nu are , , important˘. De asemenea, ˆ ıntre limitele unui aliniat nu are important˘ ,a ,a A ˆ artirea textului pe rˆnduri. L TEX-ul introduce singur spatii cˆt ımp˘ , a a , mai uniforme si ˆ ın a a , ımparte aliniatul ˆ rˆnduri. Cum s-a mai spus, dou˘ avans˘ri ale rˆndurilor (realizˆnd un rˆnd gol) ˆ a a a a ınseamn˘ un aliniat nou. a Cuvintele nu se transfer˘ de pe un rˆnd pe altul deoarece desp˘rtirea ˆ a a a , ın

ˆ ınaintea celei de-a doua nu se las˘ spatiu. alinierea ˆ textul rezultat f˘cˆndu-se a a a a ın a a automat. . De exemplu. spatiul este necesar si ˆ ın . Unele utiliz˘ri speciale ale spatiului ˆ textul obisnuit vor fi examia ın . ˆ Franta. trebuie l˘sat un spatiu a a . . ˆ L TEX. virgul˘. . L˘a s a sati un spatiu dup˘ puncte ¸i ¸ ¸ a s virgule. . nul interog˘rii si exclam˘rii. dup˘ semnele ortografice: punct (la sfˆrsitul propozitiei). 3. inclusiv fat˘ de cele In .. a . a . Conform standardelor obisnuite de tip˘rire. punct si virgul˘. Un r\^and gol marcheaz\u{a} un paragraf nou. TEX-ul efectueaz˘ spatiea ¸ rea ¸i ˆ artirea paragrafes ımp˘ lor ˆ rˆnduri separate. buie l˘sate spatii ˆ fata lor. dar dup˘ prima parantez˘ si a a a a . ˆ a ın .L˘sati (m˘car) un spatiu t a ¸ a ¸ dup˘ puncte ¸i virgule. nate mai jos. Atentie la spatiile de du¸ ¸ p˘ unele semne de punctuaa ¸ie.a prezentate mai sus. Sectiunile si textul obisnuit . a . a a a . ˆ t˘ri diferite pot exista standarde diferite. Marginea dreapt˘ sau stˆng˘ a textului ın A a a a surs˘ poate r˘mˆne nealiniat˘. .2 Ghilimelele ˆ nici un caz nu v˘ folositi de ghilimelele obisnuite ". si nu trea . a .4. . sema a . Inaintea parantezei stˆngi si dup˘ parana a . teza dreapt˘. a .34 Capitolul 3. silabe se face automat ˆ L TEX . \TeX{}-ul efectueaz\u{a} spa\c{t}ierea \c{s}i \^{\i}mp\u{a}rtirea paragrafelor \^{\i}n r\^anduri separate. de asemenea se las˘ spatiu. .L\u{a}sa\c{t}i (m\u{a}car) un spa\c{t}iu dup\u{a} puncte \c{s}i virgule. . . L\u{a}sa\c{t}i un spa\c{t}iu dup\u{a} puncte \c{s}i virgule. ghilimelele se formeaz˘ cu ajutorul apostrofului direct sau invers. In a In A . ın a Un rˆnd gol marcheaz˘ a a un paragraf nou. ınainte si dup˘ simbolurile ! ? : . . dou˘ puncte. Aten\c{t}ie la spa\c{t}iile de dup\u{a} unele semne de punctua\c{t}ie.

3. .. Comparati trei puncte. care se marcheaz˘ la culegere prin dou˘ minusuri succesive. Tel.4.. rˆnd ˆ a ıntreg exist˘ instructiunea special˘ \dotfill. 3.ca aceasta... ... ˆ Intr-un. a “Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’ 3. Tel.. o cratim˘ mai a a In a a . 73--73--73.. L TEX-ul le va pune foarte a a apropiat. care se ˆ alneste diferit˘... specific regulilor ortografice ale fiec˘rei limbi.. a a . x − y.. O cratim\u{a} -. Aceast˘ cratim˘ amea a a a rican˘ nu este bordat˘ cu spatiu. O cratim\u{a}---ca aceasta. $x-y$. numai ˆ contexte de editare de tip matematic... ˆ enumer˘ri se mai foloseste o cratim˘ mai lung˘. Modul de folosire a ghilimelelor sau apostrofului este. Instructiunea special˘ \dots tip˘reste punctele de suspensie a a ... O craa tim˘—ca aceasta.. ˆ engleza britanic˘. ’’ (ghilimele dreapta – dou˘ caractere a ale apostrofului direct). ˆ forma obisnuit˘ (mai spatiate). 73–73–73. scurt˘ este bordat˘ cu spatiu. . . de obicei. mai avem o cratim˘ marcat˘ prin trei minusuri.. a a In a ...4. Apoi exist˘ cratima ın a din˘untrul cuvintelor. Pentru completarea cu puncte a unui ın a . In a ınd ıntˆ .. Indicatii pentru culegerea textului general . 5--10 pic\u{a}turi de ap\u{a}. la tipar ele au l˘time In A a.... ate. cu punctele de suspensie\dots \\ \strut\dotfill\strut ... a In a a a . \^Intr-un.4 Puncte de suspensie A Dac˘ scriem trei puncte unul dup˘ altul. 35 A Ghilimele L TEX se formeaz˘ astfel: ‘‘ (ghilimele stˆnga – dou˘ caa a a ractere ale apostrofului invers). 5–10 pic˘turi a de ap˘. O cratim˘ a a – ca aceasta.4. ˆ standardul tipografic trebuie folosite trei puncte apropiIn ın . cu ¸ punctele de suspensie... ˆ primul rˆ avem semnul matematic minus. .. ˆ Franta. a a . Compara\c{t}i trei puncte.3 Cratime ˆ L TEX deosebim patru feluri de cratime. ˆ sfˆrsit...

36

Capitolul 3. Sectiunile si textul obisnuit , , ,

ˆ modul matematic exist˘ instructiunile specifice: \ldots – aceeasi In a , , ca si \dots, pozitionˆnd punctele ˆ partea de jos a rˆndului, instructiuın a , , a , nea \cdots – asezˆnd punctele ˆ mijlocul rˆndului, puncte de suspensie ın a , a verticale si diagonale (vezi Sect. 5.13). ,

3.4.5

A Simboluri L TEX rezervate

A Simbolurile rezervate ale L TEX-ului pot fi tip˘rite cu instructiunile: a ,

$ % & # { } \ ˜ ˆ

\$ \% \& \# \_ \{ \} $\backslash$ \~{ } \^{ }

semnul dolar, semnul procent, ampersand, num˘rul, a sublinierea, acolada stˆng˘, a a acolada dreapt˘, a bara inclinat˘ invers, a tilda, accentul circumflex.

3.4.6

Utiliz˘ri si dimensiuni speciale ale spatiului (blank) a , ,

Acestea sunt:
• \/ (spatiu “nul”, cu corectia cursivului), ¸ ¸ • ~ (spatiu nesegmentabil), ¸ • \ (bara ˆ ınclinat˘ invers, urmat˘ de spatiu ), a a ¸ • \, (spatiu mic), ¸ • \@ (sfˆr¸it explicit de propozitie). as ¸

Despre corectia cursivului vezi Sect. 3.6. ~ ˆ ınseamn˘ spatiu ce nu a , , poate fi segmentat (“unbreakable space”). Cele mai tipice situatii sunt , inscriptiile de felul: ,

3.4. Indicatii pentru culegerea textului general ,
300 DPI, sec. 1, Prof. Smith, 300 km. 300~DPI, sec.~\ref{sec:intro}, Prof.~Smith, 300~km.

37

Dac˘ ˆ locul marcat de ~ s-ar efectua o avansare la rˆnd nou, s-ar a ın a pierde sensul expresiei. \ marcheaz˘ un spatiu normal ˆ a ıntre cuvinte. El mai poate fi de, semnat si prin { } (grupare continˆnd un spatiu), sau prin \space. Ca , , a , A sfˆrsit de propozitie L TEX-ul consider˘ punctul, numai dac˘ ˆ fata lui a , a a ın , , A nu se afl˘ o liter˘ majuscul˘. ˆ acest caz, L TEX-ul consider˘ litera maa a a In a juscul˘ ca fiind o initial˘ provenind din prescurtarea unui nume propriu a , a – J. Smith. Uneori este necesar s˘ indic˘m acest spatiu: a a ,
I. Ionescu ¸.a. au scris un ars ticol interesant. . . . etc. nu sunt aici. . . . etc. nu sunt aici. I.~Ionescu \c{s}.a.\ au scris un articol interesant. \dots etc. nu sunt aici. \\ \dots etc.\ nu sunt aici.

ˆ afar˘ de aceste utiliz˘ri, spatiul normal dintre cuvinte (sau o gruIn a a , pare nul˘) trebuie ˆ a ınserat la sfˆrsitul unor macroinstructiuni: a , ,
\TeX \c{s}i \LaTeX. TEX¸i L TEX. s A TEX ¸i L TEX. s A TEX ¸i L TEX. s A \TeX\ \c{s}i \LaTeX. \TeX{} \c{s}i \LaTeX.

Cˆnd o propozitie se termin˘ cu o liter˘ majuscul˘, ˆ a a a a ınainte de punct , trebuie de aplicat macroul \@:
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.

Uneori este util s˘ folosim asa-numitul spatiu mic: a , ,
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ˆ ıntreab˘ a el. “ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ˆ ıntreab˘ a el. ‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’, \^intreab\u{a} el.\\ ‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’, \^intreab\u{a} el.

Instructiunea \hspace realizeaz˘ un spatiu de dimensiune specifia , , cat˘: a
A B C A\hspace*{7.7mm}B% \hspace*{1.6cm}C

38

Capitolul 3. Sectiunile si textul obisnuit , , ,

3.4.7

Literele cu semne diacritice

ˆ Intr-o serie de limbi cu alfabet latin, inclusiv ˆ limba romˆn˘, se ın a a ˆ L TEX, diacriticile se numesc accente. A folosesc semne diacritice. In Desi nu este prea comod, odat˘ cu fiecare folosire a unui accent trea , A X corespunz˘toare. Avantajul este buie ˆ ınserat˘ si instructiunea L TE a , a , A dat de portabilitatea textului editat cu L TEX. La culegerea textelor ˆ ıntr-o limb˘ diferit˘ de englez˘ se pot alc˘tui pachete specifice limbii a a a a respective. Tabelul cu aceste instructiuni este redat ˆ Sect. A.2. S˘ mai preın a , ciz˘m c˘ aceste instructiuni sunt valabile numai ˆ textul obisnuit, si nu a a ın , , , lucreaz˘ ˆ contextul matematic de editare (formule matematice). a ın ˆ folosirea accentelor trebuie s˘ atragem atentia la urm˘toarele asIn a a , pecte: • la folosirea accentelor deasupra literelor i si j trebuie mai ˆ ai ıntˆ , scos punctul, actiune ce se realizeaz˘ prin instructiunile \i – ı, si a , , , \j – , iar apoi accentul necesit˘ gruparea \^{\i} – pentru litera a romˆn˘ ˆ de exemplu; a a ı, • dac˘ numele macroinstructiunii const˘ din litere, atunci dup˘ ea a a a , este necesar un spatiu sau o grupare: \u a sau \u{a} – pentru , litera romˆn˘ ˘. a aa S˘ examin˘m mai am˘nuntit semnele diacritice ale alfabetului a a a , romˆn. Ele sunt zece ˆ total, si sase din ele pot fi reprezentate prin a ın , , A mijloacele standard ale L TEX-ului:
\u A sau \u{A} \u a sau \u{a} \^A \^a \^I \^{\i} ˘ A; a ˘; ˆ A; a ˆ; ˆ I; ˆ ı.

Pentru literele S si T, chestiunea este un pic mai complicat˘. Nu a , , , exist˘ o macroinstructiune standard de coborˆre a virgulei sub liter˘. ˆ a a a In , primul caz se poate folosi sedila, ca pentru litera francez˘ ¸: a c

3.5. Notele de subsol \c \c \c \c S s T t sau sau sau sau \c{S} \c{s} \c{T} \c{t} S ¸ ¸ s T ¸ ¸ t

39

Se poate deasemenea folosi instructiunea \d pentru coborˆ ırea punc, tului sub liter˘, ˆ loc de virgul˘ (\d{S} pentru S). ˆ sfˆrsit, ˆ Anexa A a ın a In a , ın . se afl˘ pachetul romania pentru culegerea textului romˆn. Acest pachet a a trebuie apelat prin \usepackage ˆ preambulul documentului, pentru ın A a putea fi folosit ˆ editarea textului L TEX cu diacritice. Chiar dac˘ ın a aceasta nu a fost prea comod, ˆ exemplele date ˆ capitolele c˘rtii toate ın ın a , literele romˆnesti sunt reprezentate ˆ formele standard TEX, doar ˆ a , ın ın anexe s-a folosit forma scurt˘ oferit˘ de pachetul romania. a a

3.5

Notele de subsol

Notele de subsol se numeroteaz˘ automat si se tip˘resc ˆ partea a a ın , de jos a paginii. Remarc˘m c˘ ˆ a a ıntre instructiunea \footnote si textul , , anterior este interzis spatiul. ,
Notele de subsol2 sunt numerotate automat. . . Notele de subsol\footnote{Un exemplu de not\u{a} de subsol.} sunt numerotate automat\dots

Instructiunea \thanks este o form˘ special˘ a notei de subsol a a , utilizat˘ ˆ auntrul instructiunilor \author, \title si \date (vezi a ın˘ , , Sect. 1.5.3). Notele de subsol generate de \thanks nu se numeroteaz˘ a ci se marcheaz˘ cu simboluri de tipul †, ‡, etc. Exemplu: a
\author{I.~Ionescu \and J.~Smith\thanks{Firma ‘‘The Hardest Hackers, Inc.’’, SUA.}}+ \title{Exemplu de articol\\ preg\u{a}tit ca manuscris electronic\thanks{Proiectul a fost finan\c{a}t de funda\c{t}ia A.B.C., nr. Pi-31415.}}
2

Un exemplu de not˘ de subsol. a

nitura cm – “Computer modern”.Knuth.6 Schimbarea fonturilor Uneori este necesar s˘ punem ˆ evident˘ unele cuvinte din text. a a . 4.. Knuth. versiunea 2 (“New Font Selection Scheme”).09 si a . a ın Schema NFSS2 de fonturi are cinci elemente caracteristice independente: 1. La ˆ ınceput a existat pentru TEX numai garnitura de litere “Computer modern”. a 5. 3. Cel mai probabil a a este c˘ sistemul pe care-l utilizati foloseste codificarea implicit˘ OT1. a a .} nu se afl˘ la sfˆrsitul liniei. . 2. L TEX foloseste NFSS2 – noua schem˘ de selectie a fonturilor. Sectiunile si textul obisnuit . . stabilit˘ ˆ anul 1993. serie (“series”). . a . O spatiere suplimentar˘ \ este necesar˘ dup˘ \thanks{. familie (“family”). inclusiv pentru limbile care nu folosesc alfaA betul latin. Acum exist˘ ˆ a foarte ın a a ıns˘ multe fonturi pentru TEX.. ın A . a fonturilor erau incluse ˆ formatul de baz˘. a ın . a .. A L TEX 2ε . 3. a schimbate ˆ mijlocul documentului.. . .} dac˘ a a a a . Instructiunile de schimbare a . creat˘ de D. A Acest aspect reprezint˘ cea mai mare diferent˘ dintre L TEX 2. m˘rime (“size”). \thanks{. a Este deasemenea probabil c˘ veti folosi familii de fonturi din gara . stabilit˘ initial pentru TEX de c˘tre D. codificare (“encoding”). asupra codurilor (codific˘rii simbolurilor de tip˘rire).a Pentru aceasta ˆ L TEX se foloseste schimbarea tipului de caractere. form˘ (“shape”). . a ˆ actuala editie a c˘rtii noastre nu avem spatiu pentru o discutie In a . De obicei codificarea si garnitura de . Familiile de fonturi din garnitura ın . fonturi sunt stabilite global ˆ macropachetul de clas˘ si nu trebuie s˘ fie ın a.40 Capitolul 3.a . .

sau 12pt). .1. forma ˆ a a ınclinat˘ a ˘ ˘ (“slanted shape”) si forma majuscula mica (“small caps shape”).1. care apare. . uni diferite. . . Trei familii “Math” ın sunt utilizate pentru formule matematice. Aceste a a . . . . instructi. ment si schimb˘ caracteristica fontului pentru textul ce urmeaz˘ pˆn˘ a a a a . Exist˘ zece instructiuni de schimbare a m˘rimii caracterelor. la urm˘toarea declaratie sau pˆn˘ la sfˆrsitul grupului (contextului) ˆ a a a a . 11pt. de fapt.6. Instructiunea declarativ˘ nu are arguın a . instructiuni. Instructiunea cu un singur argument schimb˘ caracterisa . Schimbarea fonturilor Tabelul 3. racteristici. instructiuni sunt declarative (vezi Tab. schema NFSS2 substituie diverse combinatii de ca. Familii de fonturi “Computer modern” cmr Computer Modern Roman cmss Computer Modern Sans cmtt Computer Modern Typewriter cmm Computer M odern M ath Italic cmsy Computer Modern Math Symbols cmex Computer Modern Math Extensions 41 “Computer modern” sunt prezentate ˆ Tabelul 3. majuscule-minuscule.3. ın . A Amintim c˘ instructiunile L TEX sunt sensibile la folosirea conventiei a . Pentru selectarea familiei.2. forma cursiv˘ (“italics shape”). definit˘ optional prin instructiunea a a . De aceea \huge si \Huge sunt. ın . Un caracter tip˘rit se prezint˘ ˆ patru forme de baz˘: forma nora a ın a mal˘ (“upright shape”). 3. Astfel. ˆ L TEX-ul standard exist˘ dou˘ serii de caractere: caracterele norIn A a a male (“medium series”) si caracterele aldine l˘rgite (“bold extended a . \documentclass. series”). Caracteristica de m˘rime a fontului este relativ˘ la m˘rimea de a a a baz˘ (10pt. tica fontului numai ˆ argument. seriei si formei exist˘ dou˘ tipuri de a a . ˆ realitate nu exist˘ toate combinatiile posibile ale celor cinci caIn a .2). 3. Aceste instructiuni sunt prezentate ˆ Tab.

} sau \sffamily Familie \texttt{.} face interschimbarea ˆ ıntre formele nor. Ele simuleaz˘ pe cˆt posibil comportamentul instructiunilor a a . Instructiunile de schimbarea a m˘rimii a ..} sau \mdseries Serie \textbf{. fontului ˆ L TEX 2. 139). . Sectiunile si textul obisnuit ... scription”).. . ın A ın A . Instructiunile de schimbare a fonturilor sunt declarative a .. . este posibil˘. A L TEX 2ε ..} sau \scshape Forma \tiny M˘rime a \scriptsize M˘rime a \footnotesize M˘rime a \small M˘rime a \normalsize M˘rime a \large M˘rime a \Large M˘rime a \LARGE M˘rime a \huge \Huge M˘rime a M˘rime a racteristici prin tabelele de descriere a fonturilor (fisiere FD – “font de.2.} sau \ttfamily Familie \textmd{. Tabelul 3.} sau \slshape Form˘ a ˘ \textsc{.42 Capitolul 3. Schimbarea independent˘ a acestor caracteristici nu a . numeste “font”.. A Instructiunile de schimbare a fonturilor din L TEX 2.} sau \itshape Form˘ a \textsl{..09 combinatia de codificare..} sau \bfseries Serie \textup{. serie si form˘ se In A a .09. A din L TEX 2. familie.6 la pag.. Schimbarea caracteristicilor fontului Instructiune ¸ Caracteristic˘ a \textrm{.09 sunt aceleasi ca ˆ L TEX 2ε .} sau \rmfamily Familie \textsf{. (vezi Tab. . ın . Instructiunea \emph{.09 exist˘ si ˆ a ..} sau \upshape Form˘ a \textit{. ˆ L TEX 2. B.

folosim spa\c{t}iul nul. . Pentru a corecta {\itshape cursivul\/} \c{s}i caracterele {\slshape \^inclinate\/}. mai ales dac˘ dup˘ cursive urmeaz˘ un semn de a a a punctuatie. Pentru a corecta cursivul ¸i caracterele ˆ s ¸ Pentru a corecta cursivul ¸i caracterele ˆ s ınclinate.3. folosim spatiul nul. M˘rimea spatiului ad˘ugat depinde de litera cursiv˘ respectiv˘. ¸ abracadabra abracadabra Pentru a corecta {\itshape cursivul} \c{s}i caracterele {\slshape \^inclinate}. ın sau a caracterelor ˆ ınclinate. Aceste grup˘ri s a pot fi imbricate una ˆ alta. sau inclinat. a ˆ L TEX 2. iar . Schimbarea fonturilor 43 male si inclinate. corec.6. . este necesar˘ aceast˘ instructiune. sau cursive. a Trebuie s\u{a} folosim grup\u{a}ri pentru \emph{a sublinia\/} textul sau {\bfseries a-l \^{\i}ngro\c{s}a}. folosim spatiul nul. se trece la forma normal˘ a fontului. Pentru a obtine un rezultat mai bun la pozitionarea trecerii de la cursive la . . cursiv˘. Aceste grup\u{a}ri \emph{ pot fi\/ \emph{imbricate\/} una \^{\i}n alta}. ın Corectia cursivului \/ se foloseste ˆ cazul ˆ ımbin˘rii cursivului . sivului se efectueaz˘ prin ad˘ugarea unui spatiu mic dup˘ ultima liter˘ a a a a . textul cursiv face trecerea la forma normal˘ a fontului. folosim spa\c{t}iul nul. iar ˆ ın ın . a a a a a . barea ˆ ıntre \rm si \it – ˆ textul normal face trecerea la cursiv. caracterele normale. Mai precis. cu caracterele normale (drepte). a . {\itshape abra}cadabra {\itshape abra\/}cadabra . din textul cursiv. Exemplu: ınclinate. Din textul normal se trece la cursiv.09 instructiunea declarativ˘ \em realizeaz˘ interschimIn A a a .ia cura a t . Trebuie s˘ folosim grup˘ri a a pentru a sublinia textul sau a-l ˆ ıngro¸a.

a a .44 Capitolul 3. Ele nu pot fi scrise ˆ succesiune imediat˘ – amintim ın a c˘ aliniatul se introduce printr-un rˆnd gol sau prin instructiunea \par. efectueaz˘ avansarea rˆndului. 3. . . . Sectiunile si textul obisnuit . . dar interzice trecerea la pagin˘ nou˘. a a a . Ina a a a . . Instructiunea \\[lungime] (de exemplu \\[2mm]) efectueaz˘ avana . ˆ textul obisnuit aceste instructiuni se la rˆnd nou ˆ aliniatul curent. In a ın . . structiunea \\* .7 Trecerea la rˆnd nou a A Instructiunea L TEX \\ si instructiunea TEX \cr realizeaz˘ trecerea a . folosesc mai rar. a a . . pe pozitia respectiv˘. sarea rˆndului si adaug˘ lungimea indicat˘ la spatiul dintre rˆnduri.

. a Rˆndurile separate se despart prin \\. marginea din stˆnga. Exist˘ trei contexte: a \begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft} \end{flushleft} \begin{center} % Pentru centrarea textului Centrarea sau\\ {\ttfamily center} \end{center} \begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright} \end{flushright} Rezultatele vor ar˘ta astfel: a .Capitolul 4 Contexte de tip nematematic 4. Dac˘ nu se indic˘ explicit a a a instructiunea \\. ın . atunci se subˆ telege ˆ artirea automat˘ pe rˆnduri. ımp˘ . a a . sau din dreapta. sau pentru centrarea textului.1 Alinierea textului Contextul de aliniere se foloseste pentru a pozitiona textul c˘tre a .

Dac˘ veti scrie: a . A zontal. El poate fi oprit numai a a de un alt filler. se pot obtine cele mai variate efecte tipografice. . \strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut atunci veti obtine literele A B C la distante egale una de alta si de . Instructiunea \hfill (“horizontal fill”) implementeaz˘ fillerul oria . . Se poate deduce c˘. de asemea a . pentru fillerul vertical. Contexte de tip nematematic Centrarea sau center Alinierea la dreapta sau flushright Dac˘ trebuie organizat˘ o aliniere mai complicat˘.46 Alinierea la stˆnga sau a flushleft Capitolul 4. implementat˘ de instructiunea \hfill. tabular sau array. instructiunea \dotfill. . ın Folosind \hspace (\hspace{7. se pot folosi cona a a textele tabbing. pur si simplu se introduce \hfill a . a . la centrare. cˆt si ˆ dreapta textului ce trebuie centrat. .7 mm). Fillerul poate fi privit a . atˆt ˆ stˆnga. pune de un spatiu de lungime (pozitiv˘) oarecare. cutiile (vezi Cap. ˆ ınconjur˘tor spre una din marginile rˆndului. a ın a a . nea. si prin care putem disa .7mm} – un spatiu de exact 7. L TEX-ul dispune si de \vfill (“vertical fill”). ca o bucat˘ de cauciuc elastic. orizotal. . . . 6). . Pentru alinierea manual˘ a textului se poate folosi notiunea de filler a . care genereaz˘ un rˆnd de puncte si. marginea paginii: A B C Elementul invizibil \strut este un suport pentru \hfill de la stˆnga si de la dreapta. . care se alungeste pentru a ˆ a ımpinge textul . Cu efect similar.

. Primul rˆnd a din paragraf nu se aliniaz˘. Textul anterior. ulterior. El const\u{a} dintr-un singur paragraf de text. El const˘ dintr-un sina gur paragraf de text. . El const˘ din dou˘ a a paragrafe de text. quotation. ın Contextul quote este destinat citatelor aflate ˆ ıntr-un singur aliniat. \begin{quote} Acesta este un citat scurt. Textul anterior. ulterior. a Textul ulterior. ulterior. ulterior. ulterior. ulterior. Textul anterior. Textul anterior. ulterior. \end{quotation} Textul ulterior. Acesta este un citat mai lung. \end{quote} Textul ulterior. egale ˆ stˆnga si ˆ dreapta. ˆ L TEX. Textul anterior. ulterior. ulterior. ˆ Inceputul fiec˘rui paragraf esa te indicat de o aliniere suplimentar˘. Aceste instructiuni fac si alinieri . ulterior. contexte: quote. Acesta este un citat scurt. \^Inceputul fiec\u{a}rui paragraf este indicat de o aliniere suplimentar\u{a}. instructiunilor este ilustrat˘ ˆ exemplele urm˘toare: a ın a . ın a . Contextele quote. Un citat cu quotation poate contine mai multe aliniate. ulterior. 47 4. prin spatieri suplimentare. ulterior. El const\u{a} din dou\u{a} paragrafe de text. Textul anterior. Textul anterior.2 Contextele quote. Primul r\^and din paragraf nu se aliniaz\u{a}a. ulterior. Textul anterior. ulterior. \begin{quotation} Acesta este un citat mai lung.4. ulterior. quotation si verse . Textul anterior. citatele si versurile sunt introduse de c˘tre urm˘toarele In A a a . Textul anterior. noi. a Textul ulterior. .2. Textul anterior. Textul anterior. Sintaxa . quotation si verse . . ulterior. si verse.

. \\.\\ A fost ca niciodat\u{a}. . \end{verse} \medskip \strut\hfill {\scshape M. Versurile din aceeasi strof˘ se despart prin a . a s A fost ca niciodat˘. contexte. Contexte de tip nematematic ˆ contextul verse strofele se despart prin rˆnduri goale. . ˆ auntrul acestor In˘ . A fost odat˘ ca-n pove¸ti. atele din textul obisnuit. Penın A a tru a imprima o list˘ format˘ din mai multe elemente se pot folosi cona a A textele L TEX itemize. ımp˘ a s O prea frumoas˘ fat˘. ˆ L TEX.3 Listele ˆ L TEX ın A Lista.~Eminescu} 4. este format˘ din elemente sau puncte ale listei. a a Si era una la p˘rinti ¸ a ¸ Si mˆndr˘-n toate cele. \c{S}i era una la p\u{a}rin\c{t}i\\ \c{S}i m\^andr\u{a}-n toate cele. M. fiecare punct ˆ ıncepe cu instructiunea \item.48 Capitolul 4. enumerate si description. Eminescu \begin{verse} A fost odat\u{a} ca-n pove\c{s}ti. ca si aliniIn a .\\ Cum e Fecioara \^{\i}ntre sfin\c{t}i\\ \c{S}i luna \^{\i}ntre stele. a Din rude mari ˆ ar˘te¸ti.\\ Din rude mari \^{\i}mp\u{a}% r\u{a}te\c{s}ti.\\ O prea frumoas\u{a} fat\u{a}. ¸ a a Cum e Fecioara ˆ ıntre sfinti ¸ Si luna ˆ ¸ ıntre stele.

ˆ contextele itemize si enumerate indicˆnd argumentul optional a ın a . a . . a itemize Este o list˘ simpl˘. \theenumiv. • Al n-lea punct este . al instructiunii \item[. . enumerarea la primul nivel cu cifre arabe ci enumerarea literal˘. fiecare instructiune punctele se numeroteaz˘. schimba simbolul de marcare a elementelor din . \item Al $n$-lea punct este \dots \end{itemize} 49 ˆ contextul itemize. . .3. a a . . \item trebuie s˘ aib˘ un argument. a a enumerate Este o list˘ nua merotat˘. atunci a trebuie redefinit˘ instructiunea \theenumi astfel: a . el se scrie ˆ ıntre paranteze p˘trate. In a . ˆ contextul description. a ın In .. enumiv. a description Este o list˘ ca a aceasta. a Numerele de ordine sunt tip˘rite de c˘tre instructiunile \theenumi.. 2.. \begin{itemize} \item Primul punct este \dots \item Al doilea punct este \dots %. . . list˘. de exemplu. la cele patru nivele de imbricare. \renewcommand{\theenumi}{\alph{enumi}} Instructiunea . . \item[description] Este o list\u{a} ca aceasta. .. \begin{description} \item[itemize] Este o list\u{a} simpl\u{a}. Listele ˆ L TEX ın A • Primul punct este .4. Numerotarea ˆ enumerate. ]. enumiii. \arabic{contorul} determin˘ numerotarea 1. . . reprezentˆnd denumirea elementua a a lui. . • Al doilea punct este . ın este controlat˘ prin patru contoare enumi. nu doriti a . \theenumiii. . \item[enumerate] Este o list\u{a} numerotat\u{a}. . \theenumii. de asemenea. \end{description} Contextele de tip list˘ pot fi imbricate pˆn˘ la cel mult patru nivele. fiecare element al listei este marcat cu o In etichet˘ (ˆ cazul dat. a a a Puteti. Dac˘. enumii. ˆ contextul enumerate. . 4. 3. un cerculet negru).

Acesta este primul punct al listei numerotate. IV. .. B. a Pentru insertii scurte de text neformatat exist˘ instructiunea a . . . .. \begin{enumerate} \item Acesta este primul punct al listei numerotate.. b. .4.50 Analog: \roman{contorul} \Roman{contorul} \alph{contorul} \Alph{contorul} Exemplu: Capitolul 4. . iii. b. . \renewcommand{\labelitemiv}{semnul necesar } pentru toate cele patru nivele de ˆ ıncuibare. D. 10. (cifre romane majuscule) a. . . III. . a 4. . sau Sect. II. . . ii. Al doilea punct al listei. Pentru am˘nunte vezi [1]. .. \item Al doilea punct al listei. . (cifre romane minuscule) I. . \verb|text| . \end{enumerate} Etichetele contextului itemize se pot schimba cu ajutorul instructiunilor . (litere latine minuscule) A. Contexte de tip nematematic i. C. vom folosi contextul verbatim: a \begin{verbatim} text \end{verbatim} Textul va fi tip˘rit cu fontul din \ttfamily (teletype). \renewcommand{\theenumi}% {\alph{enumi}} %. c. (litere latine majuscule) a.4 Contextul verbatim Dac˘ textul trebuie tip˘rit exact ˆ forma ˆ care este cules (format a a ın ın surs˘). . Dac˘ elementele listei sunt compuse din mai multe aliniate atunci a trebuie folosit contextul mai general list sau varianta lui simplificat˘ a trivlist. d. iv.1. \renewcommand{\labelitemi}{semnul necesar } %.

A L TEX se foloseste instructiunea \cite. prezentat˘ ˆ [1] (BibTEX intr˘ ˆ pachetul emTEX). \verb+\verb*|un text|+ formeaz\u{a} \verb*|un text|. ın ıns˘ Exist˘.5 Scrierea bibliografiei Bibliografia include o list˘ ordonat˘ de referinte bibliografice. Scrierea bibliografiei 51 unde ˆ locul caracterului | poate fi utilizat orice alt caracter care nu ın apare ˆ text. deasemeni. acest caz.a pag. \end{verbatim} Instructiunea \TeX realizeaz˘ ¸ a emblema TEX-ului. contextul verbatim* si instructiunea \verb*. ın a . \begin{verbatim} Continutul contextului verbatim este tiparit in fontul din familia \ttfamily. diferit ˆ a de *. . lista bibliografic˘ este aranjat˘ ˆ manual folosind a a a ın A mijloacele L TEX-ului. . ˆ a a In . 205–206): \begin{thebibliography}{9} . formeaz˘ a Continutul contextului verbatim este tiparit in fontul din familia \ttfamily. 4. Toate caracterele sunt tiparite asa cum sunt culese: # $ % \ ^ _ { } etc. .4. bliografice BibTEX. Toate caracterele sunt tiparite asa cum sunt culese: # $ % \ ^ _ { } etc. \verb*|un text| un text. ın . a ın a ın A Pentru a crea o list˘ bibliografic˘ cu mijloacele oferite de L TEX se a a folosesc instructiunile \bibitem ˆ contextul thebibliography. grafic˘. a a a ın A Prin prima metod˘. A doua metod˘ se foloseste de baza de date bia . ˆ a In . Prezent˘m lista bibliografic˘ utilizat˘ ˆ manualul de fat˘ (vezi a a a ın . Instruc\c{t}iunea \verb|\TeX| realizeaz\u{a} emblema \TeX-ului. . Exist˘ dou˘ metode de creare a listelor bibliografice ˆ L TEX. pentru a indica o referint˘ biblioa . ˆ locul spatiului blank se imprim˘ spatiul vizibil .5.

Inc.09. Inc.} a s \bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\ {\scshape \latex: A Document Preparation System}\\ Addison-Wesley Publishing Company..\\ a s {\footnotesize Descrie \latex{}~2. ^n timp ce a ı \cite{dk:metafont} nu este destinat˘ utilizatorului obi¸nuit.~Knuth\\ {\scshape The METAFONTbook}\\ Addison-Wesley Publishing Company. Contexte de tip nematematic \addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname} \label{loc:biblio} \item[\strut]{\footnotesize Referintele sunt listate ^n ordinea importantei: \cite{ll:latex} ¸ ı ¸ este strict necesar˘. Gheorghe Ardelean\\ {\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\ Editura Tehnic˘. 1991.. 1994. sub titlul ‘‘Der a s ı a \latex-Begleiter’’.\\ {\footnotesize Editia 1991 este rev˘zut˘ pentru ¸ a a versiunea mai nou˘ \tex{}3. 1994.\\ {\footnotesize Diferentele dintre ¸ \amstex{} ¸i \amslatex{} sunt prezentate ^n s ı pachetul \amslatex{}. editia a ¸ doua..} {\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru \tex{}.} ¸ a \bibitem{gms:companion} Michael Goossens.\\ {\footnotesize Exist˘ ¸i ^n limba german˘.} \bibitem{dk:tex} Donald E.52 Capitolul 4. Alexander Samarin\\ {\scshape The \latex{} Companion}\\ Addison-Wesley Publishing Company.. Inc. Bucure¸ti. {\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru \tex{}.\\ {\footnotesize Editia 1986 se refer˘ la \latex{} 2. 1986.~Spivak\\ {\scshape The Joy of \tex}\\ American Mathematical Society.~Knuth\\ {\scshape The \tex book}\\ Addison-Wesley Publishing Company.} .} \bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai. Inc.} a \bibitem{dk:metafont} Donald E. 1990. Frank Mittelbach. 1994.} ı a a \bibitem{ms:amstex} Michael D. ^n limba rom^n˘.09.

\cite{dk:tex} afiseaz˘ [5]. De exemplu: dac˘ bibliografia arat˘ ca mai sus. \cite{nume cheie}. a a .a . . {99} ˆ ınseamn˘ c˘ vor fi nu mai mult de 99 etc. de exema. a. mai mult de 9 referinte. 280] vezi~\cite[p. Specificarea unor detalii bibliografice poate fi a . . De exemplu: a .5. folosind pachete auxiliare din L TEX. desp˘rtite prin virgul˘.4. p. Scrierea bibliografiei \label{loc:endbiblio} \end{thebibliography} 53 Al doilea parametru al contextului thebibliography impune num˘a rul de caractere (cifre) folosit de referinte: {9} ˆ ınseamn˘ c˘ vor fi nu a a . a . instructiunea a a . a efectuat˘ cu ajutorul unui argument optional. A plu “see [2-4]”. vezi [5. Se pot indica mai multe nume cheie. O referint˘ bibliografic˘ este desemnat˘ prin instructiunea a a . 280]{dk:tex} Exist˘ si posibilit˘ti suplimentare de folosire a referintelor.

. sau \begin{math} . . 5. spre deosebire de formulele din textul obisnuit. ın . . aceast˘ situatie fiind a . . 5]. . treaz˘. . . . pot contine si text obisnuit. $. cipal formule matematice. Formulele matematice din cadrul textului obisnuit se culeg ˆ ıntre se. \end{displaymath} Aceste formule. a ın Vom descrie ˆ cele ce urmeaz˘ numai posibilit˘tile standard ale ın a a. a . . Toate aceste perechi sunt echivalente. \). paratorii $ . . ca AMS-L TEX. de entit˘tile grafice (aliniate aparte) care. \end{math}. . \[ . bine reflectat˘ ˆ [1. A A L TEX-ului. textului obisnuit. dar trebuie respectat˘ folosirea a echilibrat˘ a separatorilor de acelasi tip ˆ deschidere-ˆ a ın ınchidere. sau a \begin{displaymath} . a . multe instructiuni pentru matematic˘. Unele pachete aditionale. Pentru culegerea unui aliniat separat de formule matematice se utilizez˘ perechile de separatori $$ . . 4.1 Contexte matematice ˆ L TEX trebuie deosebite formulele matematice care sunt p˘rti ale In A a . El este foarte adecvat acestui scop. . . au ˆ a si mai ınc˘ . \( .Capitolul 5 Formulele matematice TEX-ul a fost proiectat de la ˆ ınceput pentru culegerea textelor matematice. 2. se cen. $$. . \] . fiind ˆ prina. . .

Toate instructiunile . $$ nu este perfect echivalent cu \[ . ın . . . atunci formulele matematice vor fi aliniate la stˆnga1 peste tot ˆ docua ın ment. . ˆ L TEX sunt a ın A . .). numerele ecuatiilor sunt plasate. Contextul eqnarray* formateaz˘ ecuatiile multi-linie. . . . $ . se a. $$ . Formulele matematice uni-linie (pe un singur rˆnd) se centreaz˘ aua a tomat. . Comparati: a a . (rˆnd) si eqnarray pentru ecuatii multi-linie (pe mai multe rˆnduri).5. . . \end{math} si \begin{displaymath} . . Pentru formulele (ecuatiile) ce necesit˘ numerotare. . . In . . plicit. .}.. a a 1 fleqn – flushleft equations (engl. 55 Exist˘ diferente ˆ a a ın . a a . nenumerotate. \documentclass[. contextele \end{displaymath}. si ca entit˘ti grafice – ˆ al doilea caz caracterele sunt mai mari. A L TEX-ului se ˆ ımpart ˆ robuste (“robust”) si fragile. $$. .. x→0 lim x2 = 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$ cu limx→0 x2 = 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $ ˆ realitate. .fleqn]{. .. . .2. Dac˘ la ˆ a ınceputul documentului veti indica .. ˆ opozitie cu instructiunile robuste. . \). de exemplu: $ .leqno]{. \) si \[ . a . \documentclass[. $. schimb˘ amplasarea lor.} are ca efect plasarea numerot˘rii la stˆnga. ıntre tip˘rirea formulelor ˆ cadrul textului obisnuit . Instructiunile ın . Indicarea optiunii leqno la ˆ ınceputul documentului . prev˘zute contextele: equation pentru ecuatii scrise pe o singur˘ linie a a .. imIn . \( . la dreapta. . . asa cum In . 5. ˆ contextele cu numerotare. .. Alinierea ecuatiilor ..2 Alinierea ecuatiilor . $ nu este perfect echivalent cu \( . \] sunt fragile. Aceste trei contexte definesc aliniate separate. . se schimb˘ amplasarea indicilor. robuste se execut˘ ˆ toate contextele. \]. .. $$ a ın .. \begin{math} ..

include chiar si cele mai simple formule matematice. .3 Deosebiri ˆ culegerea ecuatiilor ın . eqnarray*) trebuie indicate In explicit locurile de trecere la rˆndul urm˘tor (prin \\). formulele matematice dintr-un text trebuie folosite In . Este foarte important ca utilizatorul s˘-si formeze deprinderea de a a. fiecare formul˘ va fi centrat˘ separat. Invers. $$ este recomandat ca semnele de punctuatie s˘ r˘mˆn˘ ˆ auntrul a a a a ın˘ . x). ˆ ıntre separatori matematici sau ˆ contexte matematice: $x$. ˆ auntrul separatorilor $ . ˆ mod judicios. separatorilor de tip matematic. (de exemplu. prezentate ˆ Tab. . cel mai sima a . si sunt determinate de una din instructiunile . eqnarray*.4 Spatiile ˆ modul matematic ın . contextele array. . Sfˆrsitul rˆndului ˆ textul a . . 5. a sfˆrsitului macroinstructiunii. a . ˆ formulele multi-linie (eqnarray. plu este s˘ consider˘m fiecare rˆnd ˆ contextul matematic $$ . a . . a a a ın ˆ acest caz. ın Dou˘ exemple de folosire a spatiilor matematice: a . asa cum am mai mentionat. ˆ alianiatele matematice $$ ın . cules al unei formule matematice este echivalent cu spatiul. Formulele matematice 5. . $$. obisnuit. . . . cu exceptia. . . ˆ formulele matematice spatiile nu joac˘ nici un rol. ignorat. Spatiile ˆ modul matematic sunt ad˘ugate la spatiul implicit dinın a . . . formulele apar evidentiate cu un font diferit fat˘ de fontul textului a . ˆ acelasi timp.1. $ nefiind recomandat˘ ın ın˘ a folosirea semnelor de punctuatie. a ın . La amplasarea sinIn a a cronizat˘ a formulelor multi-linie se folosesc. A posibil. . . deci pentru a indica spatiul ˆ ın ıntr-o formul˘ a . fiind deci . eqnarray. tre simbolurile formulei. ın Dac˘ formulele trebuie asezate pe mai multe rˆnduri.56 Capitolul 5. Rˆndurile goale a a a ˆ regimul matematic sunt interzise. ˆ acest ın In fel. 5. ˆ contextele matematice. In a . . L TEX-ul ignor˘ toate spatiile a . trebuie folosite macroinstructiuni speciale.

ıngust suplimentar. ¸ || spatiu ˆ ¸ ıngust. . Iat˘ cˆteva exemple de astfel de situatii: a a . si \!.dr\. ¸ at | | spatiu lat ¸ (egal cu l˘¸imea literei M majuscule). Uneori In a .4. Spatiile ˆ modul matematic ın . ¸ || spatiu text. Pentru a ˆ ındrepta aceste . sau invers. f (x) dx dx dy = r dr dφ x dy/dx x dt 1 t 1 0 $\int_0^1 f(x)\.d\phi$ \\ $x\. \ \enspace \quad \qquad Fn = Fn−1 + Fn−2 n≥2 $$ F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2} \qquad n \ge 2 $$ $$\textrm{Compara\c{t}i} \int\!\!\!\int_{D} dx\. pot apare spatieri inutile. Tabelul 5. .5. ¸ s ¸ || spatiu implicit. Spatiile matematice ¸ || spatiu negativ. ˆ ınaintea lor se afl˘ un spatiu ˆ a .1. at | | spatiu de 2 ori mai mare decˆt \quad.dy=r\.dy/dx$ $\int_1^x\frac{dt}{t}$ ˆ ultimul caz nu a fost necesar˘ folosirea spatiului mic \. de altul. || spatiu mediu. . . ¸ a 57 \! \. neajunsuri trebuie folosite instructiunile \.dx$ \\ $dx\. ¸ | | spatiu de l˘¸imea unei cifre. \: \.dy \quad \textrm{cu} \quad \int\int_{D} dx dy $$ Comparati ¸ D dx dy cu D dxdy Formulele care contin diferentiale au un aspect mai estetic dac˘ a . pot fi ˆ alnite formule unde caracterele sunt asezate prea aproape unul ıntˆ .. pentru mic¸orarea distantei. ¸ || spatiu mare.

.(\log\log n)^2 $ \\ $x^2\!/2 \qquad n/\!\log n $ \\ $\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\ $R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\ $$\int_0^x\!\int_0^y dF(u. a Exemplu: a1 . a2 .1) $ \\ $\log n\. . }. Efectul . . sau cu ajutorul instructiunii . a a . folosirea textului obisnuit ˆ cadrul unui aliniat In A ın . .\allowbreak a_n$ 5. . \qquad \textrm{unde}\ x > 0 $$ ln x.v)$$ dF (u. cu instructiunea \allowbreak. sau \! In a . .5 Schimbarea fonturilor ˆ modul matematic ın ˆ contextele matematice se pot include si fragmente mici de text In . relatii sau operatii matematice.\bigr) \qquad [\. $$ \ln x. . a rˆndul urm˘tor numai dac˘ textul formulei nu ˆ a a a ıncape pe rˆndul curent. 3. .\log x}$ \\ $O\bigl(1/\sqrt{n}\. unde x > 0 ˆ L TEX 2. singur argument: \textrm etc. \mbox{. v) ˆ fiecare din aceste formule. matematic se face prin gruparea {\rm.09. A L TEX-ul poate trece automat pe un alt rˆnd o parte a formulelor a incluse ˆ text numai dup˘ aparitia caracterelor care desemneaz˘ ın a a . . obisnuit. . instructiunii \allowbreak este optional. } . . dar separarea unei formule ˆ subforın .58 √ √ 2x√ log x O 1/ n [ 0. 1) log n (log log n)2 x2/2 n/log n Γ2 + ∆2 Ri jkl x 0 0 y Capitolul 5.0.x \qquad \sqrt{\. . duce la rezultate mai putin satisf˘c˘toare. ˆ sensul c˘ forteaz˘ trecerea la ın a . . cu ajutorul unei instructiuni de schimbare a fontului cu un . a_2. mule se poate face si explicit. (vezi Sect. . an $a_1. lipsa utiliz˘rii instructiunilor \.6).\ldots. Formulele matematice $\sqrt{2}\.

A L TEX: \arccos \arcsin \arctan \arg \cos \cosh \cot \coth \csc \deg \det \dim \exp \gcd \hom \inf \ker \lg \lim \liminf \limsup \ln \log \max \min \Pr \sec \sin \sinh \sup \tan \tanh . {\cal. Pentru multe functii de acest fel exist˘ instructiunile a . De exemplu: ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$ \mathcal este una din cele sapte instructiuni de schimbare a fon. Ea r˘mˆne implicit activ˘ pentru toate formulele care a a a urmeaz˘. dar nu pentru toate cazurile si nu pentru . Instructiunea trebuie aplicat˘ ˆ exteriorul contextua ın . lui se observ˘ c˘ literele din formule sunt formatate implicit ˆ fontul a a ın \mathnormal. .2. . Din ultimile dou˘ linii ale tabeluinstructiuni analoge ˆ L TE ın a .09. . Schimbarea fonturilor ˆ modul matematic ın 59 Pentru matematic˘ pot fi folosite si cele 26 litere majuscule caligraa . } ˆ ın . . mule a literelor aldine (grase) . ˆ L TEX 2.5. . Pentru celelalte sase. lui matematic. A X 2. 5.5.09). instrmathit Tabelul 5. . A L TEX 2. toate caracterele. fontul \mathrm.09 instructiunea \boldmath are ca efect folosirea ˆ forIn A ın . Alfabete matematice ˆ L TEX 2ε ın A Instructiunea ¸ Exemplu \mathcal $\mathcal{X}=x$ X =x \mathrm $\mathrm{min}_i$ mini \mathbf $\sum x = \mathbf{y}$ x=y 2 \mathsf $\mathsf{X}_i^2$ Xi \mathtt $\mathtt{F}(x)$ F(x) \mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz = xyz \mathit $differ\neq\mathit{differ}$ dif f er = differ ˆ L TEX 2. turilor matematice (vezi Tab.2). nu exist˘ a . Pentru inhibarea fontului aldin matematic. fice prin intermediul instructiunii \mathcal (respectiv. Unele denumiri de functii matematice trebuie s˘ apar˘ tip˘rite ˆ a a a ın . diferit de cursivul matematic \mathit.09 se a ın A foloseste instructiunea \unboldmath.

. $\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits$ ˆ ambele variante. Prin contrast. avem 2 instructiuni ˆ L TEX ın A . . . . \mathop atribuie functiei \tg un singur arguIn . .. % In preambul \newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits} %. functiei. . inclus˘ ˆ preambulul documemtului prin urm˘toarea macrodefinitie: a ın a . a ın . \def\lim{\mathop{\mathrm{lim}}} . .tangenta in formule \newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits} sau poate fi scris˘ cu ajutorul instructiunii: a . $$\tg x$$ $$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$ tg x tg x Comparati aceast˘ definitie cu definitia pentru functia standard lim: a .60 Capitolul 5. aa . sunt delimitate . sin x a mod b x ≡ a (mod b) $$\sin x$$ $$a \bmod b$$ $$x\equiv a \pmod{b}$$ Dac˘ functia matematic˘ ce este necesar˘ lipseste din lista de mai a a a . sin x ($\sin x$). . %\tg .. ceea ce influenteaz˘ asupra aranj˘rii spatiilor de dup˘ numele a a a . . dou˘ numere ˆ a ıntregi (clase de resturi). automat cu spatii putin mai mari decˆt ˆ alte cazuri. tg). Formulele matematice Nu trebuie uitat˘ scrierea spatiului ˆ editarea formulelor de tipul a ın . pentru restul ˆ artirii a ımp˘ . atunci ea trebuie definit˘ de c˘tre utilizator. sus (de exemplu. Pentru utilizarea functiei mod (modulo). ment. functiei. si a a . relatiile binare. Instructiunea \nolimits interzice asezarea indicilor sub denumirea . \bmod (f˘r˘ argumente) si \pmod (cu un argument). de exemplu >. .

. res. .5. Ordinea de aplicare a indicierii nu are important˘ – acelasi resultat . Acestia se . ˆ special. ˆ formule tensoriale. lim x2 = 0 $$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$ x→0 sin x =1 x→0 x lim $$ \lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1 $$ 5. _ : x2 1 $x_1^2$.a . ca ın . obtinˆndu-se si prin $x^2_1$. vid: a ın . ın . pectiv. pot obtine asezˆnd indicii ˆ functie de un spatiu virtual. 61 care permite scrierea $$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$ cu coborˆrea exa presiei “x → 0” sub numele functiei. . 2 1 x1 $_{1}x_{1}^{2}$ sau folosind acoladele {} (gruparea nul˘): a 2 1 x1 ${}_{1}x_{1}^{2}$ Indicii de acest tip sunt folositi. . . . a . expresiile pentru indici pot contine . Folosind gruparea prin acolade. . . Indicii superiori si inferiori se introduc prin instructiunile ^ si.6.6 Indicii superiori si inferiori . mai mult decˆt un caracter: a e−αt a3 ij $e^{-\alpha t} \qquad a^{3}_{ij}$ Uneori sunt necesari indici anteriori (scrisi ˆ fata bazei). ın ˆ exemplul: ın . Indicii superiori si inferiori .

. Formulele matematice $x_i{}^{jk}{}_l$ Fontul indicilor se micsorez˘ corespunz˘tor. 1 0 n x2 dx xn $$\int_{0}^{1}x^{2} dx$$ $$\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$ i=0 5. m˘rimea semnului radical se selecteaz˘ automat: In A a a x2 + y 2 $$\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$$ $$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+ \sqrt{1+x}}}}$$ y= 1+ 1+ 1+ √ 1+x .5). a a . Prin indiciere ın a.6. . sau pentru trecerea la limit˘ \lim (vezi a exemplul din Sect. multipl˘. }.7 Radicalii Semnul radical se tip˘reste prin \sqrt{. . ˆ Sect. a caracterelor prin indiciere. Parametrul optional a . ˆ parantezele p˘trate indic˘ ordinul radicalului . 5. 10. ın a a √ x √ 3 2 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}$ ˆ L TEX. . . . obtinˆndu-se indici de aceeasi m˘rime. indicii de nivel mai mare sau egal cu 3 nu vor mai fi micsorati. unei integrale. .62 xi jk l Capitolul 5. ale unei sume. . . Sect. ˆ privinta limitelor integr˘rii vezi de asemenea In a . ˆ a a ıntr-un anumit procent.8 se arat˘ cum se poate inhiba micsorarea implicit˘ ın a a .1. 5. ˆ functie de dimensiunea fontului de baz˘ si de tipul lui. De exemplu: x2km i 22 2 n $$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$ Mai jos. a . Instructiunile de indiciere ^ si _ se utilizeaz˘ si la precizarea limitelor a.

5.8. Pentru a evita aceasta si a obtine rezula . . trebuie folosit˘ instructiunea \mathstrut (vezi Sect. 63 Aspectul vizual neregulat al unor simboluri matematice necesit˘ unea ori prelucr˘ri suplimentare. Dac˘ avem fractii compuse (fractii de fractii). . . m˘rimea fractiilor de a a . . determinat˘ de a a a m˘rimile diferite ale radicalilor. .8): a .8 Fractiile . . . ordin superior se micsoareaz˘ corespunz˘tor: a a . . exemplu: 1 1 2 $$1\frac{1}{2}$$ $$\frac{x^{2}}{k+1}$$ x2 k+1 Pentru reprezentarea fractiei se poate folosi si caracterul /. g+ m+ l $\sqrt{\mathstrut g}+ \sqrt{\mathstrut m}+ \sqrt{\mathstrut l}$ 5. 1/2 3 4 7 8 = 6 7 $$ 1/2\qquad \frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} = \frac{6}{7} $$ $$ \frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad x^{ 1/2 } $$ x2 k+1 x k+1 2 x1/2 . . }{. De In A a . tatul dorit. S˘ lu˘m exemplul urm˘tor: a a a a √ g+ √ m+ √ l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$ Se observ˘ clar forma inestetic˘ a acestei expresii. 5. . }. . ˆ L TEX fractia se specific˘ prin instructiunea \frac{. Fractiile .

. continue (ilustr˘m mai ˆ ai forma implicit˘). a . . $$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle b + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle c + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle d}}}$$ % $$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill} {\displaystyle b + \frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill} {\displaystyle c + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle d}}}$$ a+ b+ 1 1 c+ 1 d a+ 1 b+ 1 c+ 1 d Instructiunea \mathstrut reprezint˘ o cutie invizibil˘ de l˘time 0 si a a a. \displaystyle. a ıntˆ a a+ 1 b+ 1 1 c+ d $$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c + \frac{1}{d}}}$$ ˆ TEX exist˘ 3 stiluri pentru cel mult 3 grade de micsorare a In a .64 Capitolul 5. 5. . a indicilor etc. cu ˆ altimea si adˆncimea caracteristice fontului curent (vezi Fig. . Ea permite scrierea numitorului si a num˘r˘torului la o anumit˘ distant˘ aa a .a de linia de fractie. vom putea p˘stra aceeasi m˘rime a caracterelor din fractiile compuse: a . a . Acestea sunt definite prin instructiunile: . ce intervin ˆ scrierea fractilor compuse. \scriptstyle ¸i \scriptscriptstyle. Formulele matematice Uneori este necesar s˘ inhib˘m micsorarea automat˘ a caracterelor a a a .1). ın˘ . 5. rii. s Indicˆnd explicit \displaystyle pentru toti numitorii si num˘r˘toa aa . . ˆ continuare ın In . . este ilustrat cum se poate face acest lucru pentru exemplul fractiilor .6). caracterelor din formule (vezi Sect.

'E Tw d – adˆncimea a w – l˘timea a. ın formule: . h si d h – ˆ altimea ın˘ .$$).y)}{\partial x}$ Scrierea derivatelor folosind caracterul (apostrof) va fi explicat˘ ˆ a ın Sect. . 5. Pentru formulele ˆ ıncadrate ˆ text obisnuit prin intermediul contextului ın . .. trebuie format ˆ dreapta sau ˆ stˆnga numitorului ın ın a . \hfill.9 Simboluri matematice A Tabelele cu simbolurile matematice L TEX si AMS sunt prezentate . formulele separate introduse cu ajutorul contextului ($$. Pentru a aa a .y) ∂x $\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad \frac{\partial f(x..9. \strut – . Simboluri matematice 65 T h d u e eLinia de baz˘ a X $ a rˆndului $$$ a $$ w = 0. Fractiile se folosesc si la scrierea derivatelor: . instructiunea corespunz˘toare este \textstyle. .5. renunta la centrare.10 5.1. a . Numitorul si num˘r˘torul fractiei se centreaz˘ automat. d2 y dx2 ∂f (x.. ˆ Anexa C. Iat˘ cˆ ın a ıteva exemple de utilizare a lor ˆ text obisnuit si ˆ ın . maxime c ja( Figura 5. Dimensiunile simbolului ˆ TEX ın Instructiunea \displaystyle p˘streaz˘ m˘rimea caracterelor din a a a . . . ($. (num˘r˘torului) un spatiu de lungime variabil˘. obtinut cu instructiunea aa a ..$).

urm˘toarele: a xy xy xy xy x y x y x y x y xy xy xy xy $$\begin{array}{ccc} x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt] x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt] x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt] x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y \end{array}$$ Pentru o fractie compus˘: a . iar pentru cei de dreapta – viceversa. a a . ˆ acest caz este important unde In se afl˘ acesti delimitatori ˆ formul˘: la stˆnga. De regul˘.\ \textrm{pentru orice } x \in \mathrm{R} \end{equation} ∀x ∈ R : x2 ≥ 0 (5. . pot fi m˘rite conform necesit˘tilor a a a. \begin{equation} \forall x \in \mathrm{R}: \qquad x^{2} \geq 0 \end{equation} \begin{equation} x^{2} \geq 0. Dac˘ un a a . pentru orice x ∈ R (5. Formulele matematice Cuv\^antul \TeX\ se pronun\c{t}\u{a} $\tau\epsilon\chi$. de descriere a formulelor matematice. pentru delimitatorii de stˆ a ınga se adaug˘ un spatiu ˆ a . delimitator se afl˘ ˆ interiorul unei formule. rior.2) Unele simboluri matematice. Capitolul 5. . 100 m2 I♥NY (I Love New York).\\[6pt] 100~m$^{2}$\\[6pt] I$\heartsuit$NY (I Love New York). ın ambele p˘rti. numite delimitatori. cum sunt bara vertical˘ | (sau \vert). parantezele etc. dar nu si dup˘. la dreapta sau ˆ intea ın a a ın . ın fata lor.1) x2 ≥ 0. Instructiunile corespunz˘toare pentru bara vertical˘ sunt a . se adaug˘ cˆte un spatiu ˆ a ın a a .66 Cuvˆntul TEX se pronunt˘ a ¸a τ χ.

5.10. Accentele ˆ contextul matematic ın
a+1 b c+1 d

67

$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$

A L TEX-ul selecteaz˘ implicit dimensiunile acestor delimitatori. ˆ dea In scrierea contextului array vom reveni asupra utiliz˘rii delimitatorilor. a
3

1+

1 1 − x2

$$ 1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} } \right) ^3 $$
2

(x + 1)(x − 1)

$$ \Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2} $$

5.10

Accentele ˆ contextul matematic ın

Am mai mentionat c˘, ˆ formulele matematice, trebuie folosite nua ın , mai litere f˘r˘ semne diacritice. Pentru pozitionarea, deasupra literelor aa , din formule, a semnelor diacritice matematice (de exemplu: tilda, s˘geata de vector etc.) exist˘ instructiuni de tipul $\vec a$ care a a , efectueaz˘ a (vezi Tab. 5.3). a Tabelul 5.3. Accente matematice
\hat a \tilde a \grave a \ddot a \bar a a ˆ a ˜ a ` a ¨ a ¯ \check a \acute a \dot a \breve a \vec a a ˇ a ´ a ˙ a ˘ a

Pentru pozitionarea accentelor matematice deasupra literelor i si j , , se utilizeaz˘ variantele lor matematice f˘r˘ punct: $\imath$ – ı si a aa , $\jmath$ – . Semnele diacritice matematice x (\hat) si x (\tilde) au variantele ˆ , ˜ extensibile \widehat si \widetilde. L˘timea lor este aleas˘ automat a, a , dup˘ gruparea pe care o acoper˘, dar care nu poate dep˘si o anumit˘ a a a, a dimensiune maxim˘. a

68

Capitolul 5. Formulele matematice
$\widehat{ab}$ \qquad $\widehat{abcd}$ \qquad $\widetilde{efghijkl}$

ab

abcd

ef ghijkl

5.11

Derivate

Utilizarea apostrofelor pentru derivatele se face cu instructiunea , \prime. Deoarece apostroful $\prime$ ( ) se afl˘ la nivelul rˆndului, a a pentru pozitionarea lui se va utiliza indicierea superioar˘ (vezi exema , plu mai jos). Pentru usurint˘, ˆ TEX exist˘ posibilitatea pozition˘rii a ın a , , , a apostrofului pentru derivate prin folosirea instructiunilor $y’$, $y’’$, , etc.
y y y $y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$ $$ y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2 $$

y = x2

y = 2x y = 2

5.12

Elemente etajate

Pentru scrierea coeficientilor binomiali se utilizeaz˘ instructiunea a , , \choose:
n k x y+2 $${n\choose k} \qquad {x\atop y+2}$$

\atop are acelasi efect ca si \choose numai c˘ elimin˘ parantezele a a , , ˆ ınconjuratoare. Acestea sunt instructiuni ale TEX-ului simplu. ˆ TEXIn , ul simplu, fractia este desemnat˘ prin a ,
a b $${a\over b}$$,

ˆ timp ce ˆ L TEX prin ın ın A
a b $$\frac{a}{b}$$

5.12. Elemente etajate

69

La scrierea constructiilor etajate de felul \choose, \atop, \frac si , , \over p˘rtile superioar˘ si inferioar˘ primesc aceleasi dimensiuni, iar a , a , a , linia desp˘rtitoare (invizibil˘ ˆ \choose si \atop) se afl˘ la nivelul a , a ın a , rˆndului curent. Pentru a l˘sa partea de jos a constructiei la dimensiua a , nile standard ale textului, iar pe cea de sus la dimensiuni micsorate, se , utilizeaz˘ instructiunea \stackrel: a ,
A→B
a

$$ A \stackrel{a’}{\to} B $$

Un num˘r arbitrar de caractere se pot supralinia cu instructiunea a , \overline:
x2 + 1 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$

Instructiunea de subliniere \underline se poate folosi atˆt ˆ textul a ın , matematic cˆt si ˆ cel obisnuit. a , ın ,
x2 + 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$

Instructiunile \overbrace si \underbrace pun deasupra si, respec, , , tiv, sub o expresie, acolade orizontale de orice lungime:
a + b + c +d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$

ˆ formulele uni-linie ˆ In ımpreun˘ cu \overbrace si \underbrace se a , pot folosi si instructiunile de indiciere pentru marcarea subexpresiilor: , ,
24

a + b + · · · + y +z
26

$$

\underbrace{a+\overbrace{b+ \cdots+y}^{24}+z}_{26} $$

Vezi de asemenea sectiunea urm˘toare, unde este descris contextul a , array.

70

Capitolul 5. Formulele matematice

5.13

Contextul array

Contextul array se ˆ alneste de obicei ˆ formule uni-linie, dar ıntˆ , ın poate fi ˆ alnit si ˆ formulele din text. Cu ajutorul contextului array ıntˆ , ın sunt descrise matricile din formule. array are un argument optional (de, spre care vom vorbi mai tˆrziu), si unul obligatoriu, care contine atˆtea a a , , litere cˆte coloane are matricea de reprezentat. Litera c indic˘ centrarea a a continutului coloanei respective, l – alininiarea la stˆnga, iar r – la a , dreapta. ˆ corpul array liniile se separ˘ prin instructiunea de avansare In a , la rˆnd nou \\, iar elementele unei linii se separ˘ prin simbolul &. Unele a a din aceste elemente ale liniei pot fi omise prin utilizarea consecutiv˘ a a doi separatori.
$$ \begin{array}{clr} a+b+c & uv & 27 \\ a+b & u+v & 13 \\ a & 3u+v & 2.97 \end{array} $$

a + b + c uv a+b u+v a 3u + v

27 13 2.97

Dup˘ ultimul element al liniei nu trebuie pus &, iar dup˘ ultimul a a rˆnd nu trebuie pus \\, deoarece aceste caractere sunt delimitatori. a S˘ remarc˘m c˘ \begin{array} nu ˆ a a a ınseamn˘ trecerea automat˘ ˆ a a ın regimul matematic, spre deosebire de contextele equation, eqnarray, si eqnarray*. , Parametrul optional este util mai ales atunci cˆnd contextul array a , intr˘ ˆ a ıntr-o constructie mai complex˘. De obicei, centrul matricei dup˘ a a , ˆ altime corespunde cu linia din mijloc a matricei, si coincide implicit ın˘ , , cu rˆndul curent de editare. Prin optiunile [t] sau [b] (“top” – sus, a , “bottom” – jos), rˆndul curent va coincide cu linia de sus, respectiv cu a cea de jos a matricii. Exemplu:
a x= b c a b x= c $$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c \end{array} $$

% $$x=\begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c \end{array} $$

a a . ın Delimitatorii mari se utilizeaz˘ ˆ mod frecvent ˆ reprezentarea unei a ın ın matrici. Se scrie \left ˆ ınaintea delimitatorului din stˆnga si \right ˆ a ınaintea celui din dreapta. . dac˘ x < 0. ˆ textul obisnuit ele se obtin prin tarea cu puncte de suspensie (. x. Deci. dup˘ discutia asupra a . la scrierea sistemelor de conditii: . $$|x| = \left\{\begin{array}{rl} -x.). . \left si \right trebuie s˘ formeze perechi echilibrate a . .}\\ x. cel mai frecvent. matricea poate s˘ ˆ a ınceap˘ cu o parana tez˘ mare rotund˘ si s˘ se termine cu o parantez˘ mare. . sunt folosite.13.\ldots. suspensie orizontale: \ldots. lent cu \dots. ın trici). echiva. . a a a a Instructiunile \left. Exemplul urm˘tor ilustreaz˘ scrierea unei matrici prin folosirea a a punctelor de suspensie: . A se vedea exemplul de mai jos. . (corect incluse). p˘trat˘. determin˘ delimitatori invizibili. de fapt.z$ \c{s}i $a+\cdots+z$ ˆ modul matematic avem si puncte de suspensie verticale prin In . dar delimitatorii dintr-o asemenea pereche pot fi elemente distincte. ˆ textele matematice exist˘ 2 feluri de puncte de instructiunea \dots. Contextul array 71 ˆ descrierea matricilor si a vectorilor se utilizeaz˘ frecvent prescurIn a .} \end{array} \right. pentru partea de jos a rˆndului. si \cdots a . In a . . Ele a . . a x11 x21 x12 x22 $$ \left| \begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\ x_{21} & x_{22} \end{array} \right| $$ Delimitatorii se pot folosi si ˆ matricile imbricate (matrici ˆ maın . & \textrm{dac\u{a} $x<0$.5. a a. sau un determinant. O matrice. si \right. & \textrm{altfel. $$ |x| = −x. delimitatorului se genereaz˘ automat. pentru centrul rˆndului. este inclus˘ ˆ a ıntre 2 bare verticale sau ˆ ıntre paranteze rotunde mari. Dimensiunile . z ¸i a + · · · + z s $a. \vdots. \ldots este. In . . delimitatorilor mari ce sunt utilizati ˆ contextul array. a altfel. De exemplu. precum si diagonale prin \ddots.

In . A Pentru ecuatii pe un singur rˆnd (uni-linie) L TEX-ul are contexa . ın sectiunilor documentului.  . amn 5. Folosim conditia (5. . Ca si ˆ cazul a . . contextul array ˆ auntrul contextului equation. .72     Capitolul 5. \pageref. . 5. iar referirea lor se face cu ajutorul instructiunilor \ref si . fiecare rˆnd se numeroteaz˘. Folosim condi\c{t}ia~% (\ref{eq:eps_0})\dots ˆ mod analog sunt referite ecuatiile din contextul eqnarray.15 Grupe de ecuatii . am1 ··· . Pentru formule multi-linie sau sisteme de ecuatii se utilizeaz˘ contexa .3) . care numeroteaz˘ automat ecuatiile. ın˘ \begin{eqnarray} x-y & = & 1 \label{x-y} \\ x+y & = & 1 \label{x+y} \end{eqnarray} x−y x+y = = 1 1 (5.1). . . ˆ eqnarray ın In . Formulele matematice $$ \left( \begin{array}{ccc} a_{11} & \cdots & a_{1n} \\ \vdots & \ddots & \vdots \\ a_{m1} & \cdots & a_{mn} \end{array} \right) $$ a11 .. . . a ε>0 (5. ··· a1n .14 Marcarea ecuatiilor si referirea lor .5) . iar ˆ eqnarray* nu se face numerotarea a a ın rˆndurilor. tul equation.3).4) (5. ... . . tele eqnarray si eqnarray* ˆ locul contextului equation. \label . 3. ci doar numele cheie (vezi Sect. nefolosind numerele actuale care sunt frecvent schimbate ˆ ın procesul edit˘rii documentului.  . ecuatiile trebuie marcate cu instructiunea . ¸ \begin{equation} \varepsilon > 0 \label{eq:eps_0} \end{equation} % . . Pentru numerotarea unui sistem de ecuatii se poate utiliza a .

partea central˘ a contine semnul de relatie. partea central˘ si partea dreapt˘). . ıng˘ a. sin x = x− − x3 x5 + − 3! 5! (5. ın instructiunea \lefteqn{. . a . a x2 + 2! x4 x6 + − + ··· 4! 6! cos x = 1 − (5. 5. . autorul trebuie s-o impart˘ ˆ rˆnduri. Dup˘ acolada de ˆ a ınchidere a acestei . .6) x7 + ··· 7! \begin{eqnarray} \sin x & = & x -\frac{x^{3}}{3!} +\frac{x^{5}}{5!} . a . Grupe de ecuatii .7) \begin{eqnarray} \lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!} + }\qquad\nonumber\\ & & +\frac{x^{4}}{4!} \frac{x^{6}}{6!} +\cdots \end{eqnarray} . . ceea ce va m˘ri ˆ a aliniatul urm˘toarelor a ıns˘ a rˆnduri. .1). De obicei.}.15. matematice (vezi Sect. a instructiunii \\ trebuie utilizat˘ instructiunea \nonumber. p˘rti (partea stˆ a. ˆ fata a ın . tru ca rˆndurile (liniile) aceleiasi ecuatii s˘ nu fie numerotate. Pena a ın a . trebuie utilizat˘ a a . 73 ˆ contextele eqnarray si eqnarray* fiecare rˆnd se ˆ In a ımparte ˆ 3 ın . ...\nonumber\\ & & -\frac{x^{7}}{7!} + \cdots \label{sin:row} \end{eqnarray} Dac˘ nu se doreste separarea ecuatiei ˆ trei p˘rti.5. considerat important ˆ ecuatia respectiv˘ ın a . . semnul de egalitate). ın Dac˘ ecuatia este mare. a a ca ˆ ıntr-o matrice \begin{array}{rcl}. (ˆ exemplul de mai sus. instructiuni se poate folosi una din instructiunile care genereaz˘ spatii a . care se aliniaz˘ a .

Toate contextele de tip special se numeroteaz˘ cu acelasi contor. Pentru punerea lor ˆ evident˘. . a a ın ıntˆ . a. Contextele . (subsectiunii etc. a. ipoteze. Dac˘ veti indica argumentul optional (ˆ parana . teze p˘trate). Din Teorema 1 rezult˘ . ˆ preambulul documentului trebuie incluse urm˘toarele definitii: In a . . ci ˆ AMS-TEX sau AMSın A ın A A L TEX. numerotarea acestor contexte va contine num˘rul sectiunii a a . ... Referintele se organizeaz˘ cu ajutorul instructiunilor a . a \begin{theorem}\label{sin2+cos2} Pentru orice $x$. corespunz˘tor. se numeroteaz˘ si primeste un titlu. 6. \ref.74 Capitolul 5. s˘-si defineasc˘ un context special. . . se genereaz˘ titlul “Teorema” cu num˘rul corespunz˘tor. Din Teorema~\ref{sin2+cos2} rezult\u{a} \dots Din definirea regulilor se poate vedea c˘ numele contextului special si a .. axiome. Dup˘ teorema 5 urmeaz˘ axioma a a a . \newtheorem{theorem}{Teorem\u{a}} % Teoreme \newtheorem{ax}{Axiom\u{a}} % Axiome \newtheorem{pr}{Regul\u{a}}[section] % Regulile % (numerotarea dupa sectiunile) % . . \label. De fiecare dat˘ cˆnd ˆ document se ˆ alneste contextul theorem.16 Numerotarea teoremelor ˆ textele matematice se ˆ alnesc frecvent formul˘ri de teoreme. a a a Teorema 1 Pentru orice x. apoi teorema 7 etc. titlul s˘u nu sunt legate obligatoriu ˆ a ıntre ele. legi. ın . utilizatorul L TEX-ului trebuie ın a . a a In textul se tip˘reste cu litere cursive... a . \end{theorem} % . $$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$. sin2 x + cos2 x = 1 . si \pageref. . propozitii. de acest fel nu sunt predefinite ˆ L TEX. principii etc. Formulele matematice 5. . In ıntˆ a leme.). ˆ acest context.. reguli. .

a. si unit˘ti infinite de m˘sur˘ (“filler”). Unit˘tile scalabile sunt prezentate ˆ Tab. a a Valoarea coeficientilor din formulele ce urmeaz˘ este exact˘. 9 absolute. a a ın TEX-ul d˘ posibilitatea de a indica dimensiunile ˆ unit˘ti de m˘sur˘ a ın a.27pt 65536sp = = = = 1in 12dd 10mm 1238pt = 2. sau tipografice. Exist˘ 9 unit˘ti de m˘sur˘ a a. dou˘ dependente de m˘rimea caracterelor pentru a a textul obisnuit.1 Unit˘tile de m˘sur˘ ˆ TEX a. a a . ın Urm˘toarele 8 formule definesc aceste unit˘ti de m˘sur˘ tipografice.54cm = 12pt = 1in = 1pt . a a . matematic. 6. 72bp 1cc 1cm 1157dd 1in 1pc 72. scalabile. a a . a a . una dependent˘ de m˘rimea caracterelor pentru text a a . de tip tol (inch).Capitolul 6 Unit˘ti de m˘sur˘. a. rigle 6. cutii si a.1. a a. a a metrice.

al 18-lea. 0pt sau 0in. = 10. ın unitate de m˘sur˘. a 3 Toate dimensiunile trebuie s˘ fie indicate ˆ numere ˆ a ın ıntregi sau fractii .0mm “pica”. a a In . Unit˘¸ile de m˘sur˘ TEX scalabile at a a “big point” (punct mare). Mesajele de eroare de tipul overflow a se tip˘resc in puncte (pt). 1ex este ˆ altimea literei x a fontului curent. Chiar si ˆ cazul dimensiunii zero este obligatoriu s˘ fie indicat˘ o a a .4mm milimetru. 25pt. ın˘ . ≈ 4. cutii si rigle a. Lungimea maxim˘ admisibil˘ in TEX este a a a a a egal˘ cu (230 − 1)sp. .2175176mm “point” (punct). cunoscut˘ ˆ a din sec. ≈ 0. o . 11. ≈ 0. ≈ 4. a a Exist˘ dou˘ unit˘ti de m˘sur˘ care se definesc ˆ functie de dimensia a a.0000054mm Aceste formule sunt suficiente pentru a exprima orice alt˘ unitate de a m˘sur˘ prin intermediul celorlalte 8. a a Calculele interne ale translatorului TEX se efectueaz˘ ˆ sp – o unia ın tate de m˘sur˘ foarte mic˘. (1pt este aproximativ egal cu 1 mm). Sunt admise si dimensiuni negative: a. Driverele a a DVI calculeaz˘ in sistemul metric. = 1. ˆ textul a. a a . o a a ınc˘ Firmin Didˆt (1764–1836) a inventat sistemul modern de m˘suri tipografice. -0. Didˆt este o celebr˘ familie de tipografi francezi. bp cc cm dd in mm pc pt sp Tabelul 6. ¸ = 25.3527778mm “cicero”.3760650mm o o “inch” (tol). Firma o a “Firmin Didˆt” exist˘ pˆn˘ ˆ prezent. ≈ 0. 1 . egal˘ cu 18 din a a . ex.0mm “Didˆt point” (punctul Didˆt)1 . de exemplu.2cm.1. 1 matematic se foloseste m˘sura mu (“mathematical unit”). o a a a ın 1 Punctul Didˆt este 72 dintr-un tol francez (≈27. ceea ce reprezint˘ aproximativ 575cm. zecimale de unit˘ti de m˘sur˘.5127803mm centimetru. a a . Unit˘ti de m˘sur˘. ≈ 0. em si ex sunt unit˘tile de m˘sur˘ ale textului obisnuit.76 Capitolul 6.1in. unile caracterelor curente: em. 1em este l˘timea literei M a fontului a.1mm). a a ın . curent.3514598mm “scaled point” (punct scalat).

de aceea ˆ mod normal dimensiunile ın . sau nu-l umplu complet. a . truesp). truecm. a a nou˘. drepte a textului. . alocat. de exemplu. indicarea dimensiunii se face prin . de font sunt scalabile. a fillerului de spatiu (vezi Sect. m˘rimea orizontal˘ a textului (\settowidth{\gnat}{text}) . cu grade a. \hspace{6pt plus2pt minus3pt} Dac˘ la lipirea unor asemenea elemente ele nu ˆ a ıncap ˆ spatiul ın . 77 l˘timea literei M a fontului matematic curent. \hspace{10mm}) sau este atribuit˘ unei variabile dimensionale. Unii parametri dimensionali au proprietatea de a se alungi sau comprima. Un exemplu ˆ reprezint˘ elementele de ıl a lipire puse ˆ ıntre cuvintele din propozitie. truecc. obisnuite sunt egale cu cele adev˘rate si de obicei se folosesc primele. are loc alungirea sau comprimarea proportional˘ a dimensiunilor indicate.2 Elemente de lipire si de umplere . atunci a ın a a a ın a. Schimbarea global˘ a a dimensiunilor se foloseste rar. Astfel de elemente se numesc a .6. De exemplu: a . de obicei ˆ preambul (\newlength{\gnat}). Dimensiunile dependente a. specificarea alungirii si/sau comprim˘rii lor. ea va fi recalculat˘ proportional odat˘ cu schimbarea global˘ a dimena a a . . Elemente de lipire si de umplere . a. elemente de lipire (“glue”). Dac˘ ˆ document se precizeaz˘ o m˘sur˘ ˆ unit˘ti scalabile.1). . nu se a modific˘ odat˘ cu schimbarea global˘ a dimensiunilor dintr-un docua a a ment: truebp. Ele se folosesc la definirea elementelor de umplere. Pentru acesti parametri. Dimensiunile de tip true sau adev˘rate. 4. a a 6. emplu. a A \setlength{\textwidth}{116mm} (L TEX) \textwidth116mm (TEX simplu) \textwidth=116mm (TEX simplu) Exist˘ si unit˘ti de m˘sur˘ infinite: fil. . siunilor documentului. . L˘timea textului se poate calcula definind o variabil˘ dimensional˘ a. fill.. si atribuindu-i a ın . . filll etc.2. asigurˆnd alinierea marginii a . a a diferite de infinitate. . Dimensiunea poate apare ca parametru al unei instructiuni (de ex.

. . . afl˘ la margine de rˆnd sau pagin˘. numit filler. ın .7). care centreaz˘ textul text. Definirea elementului de umplere \hfill este urm˘toarea: a \def\hfill{\hskip0pt plus1fill} 6. Variantele f˘r˘ * nu au nici un efect a a a aa pe aceste pozitii. c˘ efectul lor se p˘streaz˘ chiar si ˆ cazul ˆ care pozitia lor curent˘ se a a a ın a . instructiunea \centerline{text}. Ele sunt similare cu \hfill. . cutii si rigle a. . Spatierea orizontal˘ se realizeaz˘ prin a a . umplˆnd ˆ a spatiul cu o a ıns˘ . \hspace{lungime}. Exist˘ un element de umplere a orizontal \hfill (vezi Sect. ˆ ımpreun˘ cu \hfill se utilizeaz˘ si \strut (vezi Sect. } se deosebesc prin aceea . 6.1) si unul vertical \vfill.78 Capitolul 6.3. nu este a . respectiv cu puncte. Variantele \hspace*{. } si \vspace*{. a a . Vezi Sect. .3 Spatierea . a a. Unit˘ti de m˘sur˘. linie. 4. cu a a a. O facilitate interesant˘ ofer˘ elementul de lipire de l˘time nul˘. a posibilitatea alungirii infinite. altceva decˆt a \hfill text \hfill Deseori. De exemplu. . 6. iar cea vertical˘ – prin a \vspace{lungime}.9in}C \\ \strut\hrulefill\strut \vspace{1in} \strut\hrulefill\strut . Exist˘ ˆ a dou˘ fillere (elemente de umplere) orizontale: \hrulefill a ınc˘ a si \dotfill. A B C A\hspace{1cm}B\hspace{0.

5 Cutii de un singur rˆnd a Instructiunea \mbox{text} pune continutul s˘u. mbox. . . exist˘ multe instructiuni de nivel mai ˆ a ınalt. o a . Se poate. care ˆ procesul construirii rˆndului sunt tratate similar cu caracterele ın a obisnuite. tatea folosirii instructiunilor \hbox si \vbox. ˆ a ıntr-o cutie orizontal˘. care trebuie s˘ fie un a a . iar din a cutiile verticale se monteaz˘ pagina. instructiunea \noindent. a a Instructiunile \hbox si \vbox apartin TEX-ului simplu.). Fiecare rˆnd construit este inclus apoi ˆ a ıntr-o cutie vertical˘. a ˆ Intre cutii se afl˘ elemente de lipire si de umplere (fillere). . De obicei. . . Se poate interveni ˆ procesul ın ın asambl˘rii rˆndurilor. Cutiile (boxurile) ˆ TEX ın 79 Pentru a suprima spatiul de la ˆ ınceputul unui paragraf se utilizeaz˘ a . cutie orizontal˘ contine un caracter. Instructiunea mai general˘ \makebox are si a a .6.4. dimensiunile fiind determia a nate de continut. ˆ L TEX In A . rˆnd. dar poate contine si reprezent˘ri a a . picture. \medskip. interveni ˆ procesul asambl˘rii ın a .4 Cutiile (boxurile) ˆ TEX ın TEX-ul construieste fiecare rˆnd din cutii orizontale. incluzˆnd orice fragment de text (cu dimensiuni a a a mai mici decˆt o pagin˘) ˆ a a ıntr-o cutie orizontal˘: a \hbox{fragment} O astfel de cutie este privit˘ ca o liter˘. vizuale mult mai complexe (minipage. . Cutiile pot fi incluse una ˆ alta. . \smallskip. parbox etc. prin includerea unui fragment de text ˆ ıntr-o cutie vertical˘: a \vbox{fragment} care este privit˘ ca un rˆnd. a . de asemenea. . 6. \bigskip. . . care aproape exclud necesi. . . . paginilor. 6. Pentru spatierea vertical˘ se mai pot folosi si instructiunile: a .

1 Instructiunea \parbox . ¸i o cutie ˆ chenar. Unit˘ti de m˘sur˘. o alt˘ s ın a cutie ˆ chenar .o alt\u{a} \makebox[3cm][l]{cutie}. (sau \framebox f˘r˘ argumente). sau la dreapta [r] (“right”): a a Text o cutie text Text\makebox[1. ea are acelasi efect ca In .80 Capitolul 6. a Un text cu \makebox[2cm]{o cutie}. continˆnd mai multe a . 6. Aceast˘ instruca .6. . \c{s}i o \fbox{\parbox[t]% {4cm}{Cutie cu paragrafe ce poate con\c{t}ine chiar \c{s}i paragrafe}} fiind tratat\u{a} ca o singur\u{a} liter\u{a}. doi parametri optionali. atunci va fi creat˘ o cutie a a . a a . sau contextul a a . aa Un text cu o cutie . Instructiunea . iar textul din interior va fi centrat. a nu ˆ ıncap˘ ˆ cutie si atunci marginile lui se vor suprapune peste textul a ın . . ˆ lipsa acestor parametri. o alt˘ cutie a . . cu l˘timea de 5cm. Textul poate s˘ a. atunci trebuie folosit˘ instructiunea \parbox. ın ¸i o s Cutie cu paragrafe ce poate contine chiar ¸i ¸ s paragrafe fiind tratat˘ ca o singur˘ a a liter˘. si \mbox. o alt\u{a} \framebox[3cm]{cutie \^in chenar}. 6. cutii si rigle a. \fbox este \mbox cu chenar a . \parbox{l˘¸ime}{text} at . . exterior. Dac˘ se scrie \makebox[5cm]{text}.1in][r]{o cutie} text \framebox are aceiasi parametri ca si \makebox. tiune pune ˆ ıntr-un chenar continutul s˘u. .6 Cutii cu paragrafe Dac˘ ˆ a ıntr-o cutie orizontal˘ trebuie inclus text. aliniaz˘ textul la stˆnga [l] (“left”). a rˆnduri. Un alt parametru optional a. minipage. \c{s}i o \fbox{cutie} \^in chenar. L˘timea cutiei poate fi si zero.

a \parbox. a a ın a.6.a de linia central˘ a rˆndului curent. a Parametrul optional precizeaz˘ cum trebuie pozitionat˘ cutia fat˘ a a . \parbox[t]{. b – “bottom”). Avem modelul: \begin{minipage}[centrare ]{l˘time } a¸ % .5 6. Minipagina este \verb|\hbox|. Aproape \^{i}n toate exemplele din aceast\u{a} carte sunt folosite minipaginile. a \begin{minipage}[t]{4cm} Minipaginile pot con\c{t}ine note \footnote{O not\u{a} de subsol. . \end{minipage} O not˘ de subsol. Minipaginile pot con¸ine notea de subsol. . metru optional (centrare ˆ ˆ altime) ca cele existente ˆ instructiunea ın ın˘ . \parbox.a . }{. t Aproape ˆ toate exın emplele din aceast˘ carte a sunt folosite minipaginile.2 Contextul minipage Acest context are acelasi parametru obligatoriu (l˘. } egaleaz˘ partea superioar˘ a cutiei a a a cu marginea de sus a rˆndului curent. . ˆ timp ce [b] egaleaz˘ partea de a ın a jos a cutiei cu marginea de jos a rˆndului (t – “top”..6. . . Initial. aceast˘ linie. deci este tratat\u{a} ca o singur\u{a} liter\u{a}.. a Iat˘ o alt˘ minipagin˘. a ın .ime) si paraat . se pozitioneaz˘ ˆ partea de jos a minipaginii.6. a a . . a Vezi exemplul din Sect. a a a Minipagina este \hbox. \end{minipage} \begin{minipage}[b]{5cm} Iat\u{a} o alt\u{a} minipagin\u{a}. De exemplu. cutia se centreaz˘ fat˘ de a a a . text \end{minipage} Contextul minipage (minipagin˘) are posibilit˘ti mai largi decˆt a a. deci este tratat˘ ca o sina gur˘ liter˘.} de subsol. 6. Cutii cu paragrafe 81 formateaz˘ textul din argumentul s˘u ˆ paragrafe de l˘timea indicat˘. ın . . . notele de subsol au o numerotare separat˘ si a .

a ın . ¸i a 4-a a s a s rigl˘ . Iat˘ prima rigl˘ . . Un element invizibil este si \mathstrut din Sect. . . utilizeaz˘ si pentru a marca locul de oprire al elementelor de umplere a .7 Rigle Rigla este o cutie orizontal˘. A doua cutie con\c{t}ine un strut -o rigl\u{a} invizibil\u{a}. si cu valoarea negativ˘. 5. obisnuit el se obtine prin instructiunea \strut. se pot obtine efecte interesante. a a ın˘ . dar are ˆ altimea si dea. cutii si rigle a. Pentru textul .82 Capitolul 6. \c{s}i a $4$-a rigl\u{a} \rule[-4pt]{5pt}{5pt}. a . \rule{l˘¸ime}{ˆ altime}. (dac˘ acestea sunt situate la marginea unei pagini. ele ˆsi pierd efectul): a ı. a \hfill Text\hfill\\ \hfill Text\hfill\strut\\ \strut\hfill Text\hfill\strut Compara\c{t}i aceast\u{a} \fbox {cutie} cu aceasta \fbox{\rule [-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. tip˘rit˘ ca un dreptunghi negru. Aceast˘ instructiune se a . \rule[deplasare]{l˘¸ime}{ˆ altime} at ın˘ ¸ Rigla de l˘time nul˘ (0pt. . Ea a a a este generat˘ de instructiunea a . . Text Text Text Comparati aceast˘ cutie cu ¸ a aceasta cutie . ¸i a 3-a rigl˘ . Exemple de rigle: Iata prima rigl\u{a} \rule{10pt} {3pt}. . ¸i a 2-a a a s rigl˘ . \c{s}i a $3$-a rigl\u{a} \rule[4pt]{5pt}{5pt}. c˘tre ˆ sus. a a . rea pozitiv˘. ) este invizibil˘. Incluzˆnd-o ˆ cutie. 6. \c{s}i a $2$-a rigl\u{a} \rule{3pt}{10pt}. plasarea indicate. at ın˘ ¸ Un parametru optional determin˘ deplasarea pe vertical˘ (cu valoaa a . A doua cutie contine un strut – o rigl˘ in¸ a vizibil˘.8. . c˘tre ˆ jos): a a ın a a ın . Unit˘ti de m˘sur˘.

. ˆ altimea textului deasupra liniei de baz˘ a rˆndului trebuie a ın˘ .5ex]{hahaha}% hahaha textul din mijloc e ridicat deasupra rˆndului cu 0. ˆ acest fel se poate evita. a a a a indiferent de parametrii reali. Pentru calculele a urm˘toare.8 Ridicarea si coborˆrea textului ˆ rˆnd a ın a . ˆ exemplul a In .a Aceast˘ instructiune are doi parametri optionali. a a s˘ fie considerat˘ 1.4ex. a a .5ex. 83 6. \raisebox{deplasare}{text} a o parte de text poate fi ridicat˘ sau.5ex. . coborˆt˘ a aa fat˘ de linia de baz˘ a rˆndului. iar adˆncimea lui sub linia de baz˘ 0. In distantarea rˆndurilor atunci cˆnd se efectueaz˘ ridicarea textului.8.4ex}[1. de exemplu. prin deplasare negativ˘.5ex][0. hahahahahahahahaha hahaha% \raisebox{0. a a a . Ridicarea si coborˆrea textului ˆ rˆnd a ın a .6. Prin instructiunea .

.Capitolul 7 Figuri si desene . ˆ timp ce figura este un element deplasabil a a ın al textului. precum si tabelele (vezi Cap. Referintele se organizeaz˘ prin instructiunile \label.) A Figura in L TEX este determinat˘ de contextul figure. 7. Numerotarea a automat˘ si denumirea figurii se realizeaz˘ prin instructiunea \caption.. . minipagini. a. texte. a . \pageref. ın a a a . . . Modelul general al unei figuri este: \begin{figure} . 8). (desene. Figurile. . . In a pozitia acestor elemente ˆ documentul tip˘rit ˆ functie de dimensiuın a ın . sunt entit˘tile grafice moa. ın˘ .1 Figura si denumirea ei . nile lor. \ref. . Desenul este o a a . Centrarea unei figuri a a a . Contextul de pozitionare este inclus ˆ auntrul contextului figure. etc. ˆ general L TEX-ul determin˘ A bile (deplasabile) ale unui document.. sau pozitionarea ei ˆ partea dreapt˘ se obtine dup˘ modelul urm˘tor. Figura poate contine orice combinatie de elemente TEX . atunci ea este a a a pozitionat˘ implicit pe partea stˆng˘ a paginii. reprezentare grafic˘ fix˘. Trebuie f˘cut˘ distinctia dintre figuri si desene. a . % continutul figurii ¸ \caption{titlu }\label{nume cheie } \end{figure} Dac˘ figura este culeas˘ dup˘ modelul anterior.

1. . ˆ a In . t (“top”) – sus.. 6]). pag..a Figurile pot fi marcate ¸i apoi s referite ˆ mod obi¸nuit. A a figurii sau tabelului cu text. b (“bottom”) a – jos. Vezi Fig. ın s Figura 7. % continutul figurii ¸ \caption{titlu }\label{nume cheie } \end{center} \end{figure} 85 TEX-ul si L TEX-ul de baz˘ nu prezint˘ metode simple de ˆ a a ınconjurare . . Parametrul optional al contextului figure sugereaz˘ amplasarea a . capitolului. . O figur˘ cu text incorporat a .~\pageref{fig:no_picture_fig}. Exemplu de figur˘ si de referint˘ la o figur˘: a.1 la pag. \begin{figure}[htb] \begin{center} \fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate \c{s}i apoi referite \^{\i}n mod obi\c{s}nuit.1.}} \caption{O figur\u{a} cu text incorporat}% \label{fig:no_picture_fig} \end{center} \end{figure} .~\ref{fig:no_picture_fig} la pag. . a . 150–152]). 85. figurii ˆ text. urm˘toarele litere: h (“here”) – aici. p (“page”) – pe o pagin˘ separat˘ la sfˆrsitul documentului sau a a a . Vezi Fig. Figura si denumirea ei . A X datorit˘ calmulte cazuri aceste indicatii nu sunt respectate de L TE a ... culelor interne de pozitionare (vezi [2. Astfel de metode sunt prezentate ˆ ın pachetele floatfig si wrapfig (vezi [2. Acest parametru poate contine pˆn˘ la patru din ın a a . Cap. \begin{figure} \begin{center} . Configuratia implicit˘ a acestui parametru este [tbp]. 7.7. .

a ¸ • ovaluri ¸i p˘trimi de ovaluri. unitatea de m˘sur˘ este 1pt≈0. cutii cu texte ¸i pachete de text. picture unitatea de m˘sur˘ nu poate fi modificat˘. ˆ interiorul contextului a. liniile drepte verticale a . a a In . Un desen poate fi a a usor scalat prin schimbarea unit˘tii de m˘sur˘. . Figuri si desene .2 7. ˆ contextul picture desenele sunt construite prin: In • texte. • s˘geti. si orizontale sunt desenate. s a • cercuri.2. diametrele cercurilor etc.86 Capitolul 7. . figur˘.1 Contextul picture pentru desene De obicei contextul picture este folosit drept continut pentru o . A Desenarea cu mijloace L TEX 7. grosimea liniilor si . sunt aproximate corespunz˘tor din fonturile existente. s • linii ˆ ınclinate. unghiurile lor de ˆ ınclinare. a a a . s • linii orizontale ¸i verticale. ın A ˆ Inaintea contextului picture trebuie indicat˘ unitatea de m˘sur˘ a a a prin atribuirea unei anumite valori parametrului \unitlength. Ele pot avea lungimi si grosimi arbitrare. a a a Contextul picture nu deseneaz˘ ci culege elementele grafice din fona turi. • curbe Bezier (ˆ L TEX 2ε ). De aceea dimensiunile elementelor. . L TEX-ul genereaz˘ pentru contextul picture o cutie orizontal˘ a A a a care poate fi privit˘ ca o liter˘ de dimensiuni corespunz˘toare.35mm. de exemplu A \setlength{\unitlength}{1mm} (L TEX) \unitlength1mm (TEX de baz˘) a Implicit. distantele. Ca exceptie. • discuri.

Spre deosebire de unitatea de m˘sur˘. tat˘ explicit prin instructiunea \linethickness{grosime }. \linethickness pentru liniile orizontale si verticale (vezi mai jos). . a .2. a. ˆ interiorul contextului picture se pot ˆ In ıntrebuinta instructiunile: .0){2}% {\circle*{2.5){\framebox(20.5)% {Ha-ha-ha!}} \thinlines \put(0. .30){}} \end{picture} Ha-ha-ha! v m m v .5pt}. a a a a 11pt. de exemplu a . \linethickness{0. \thinlines si \linethickness. .A 7.0){\framebox(40.0) \thicklines \multiput(14. acestea pot avea efecte necontrolabile. . Dac˘ contextul picture contine texte ˆ afara instructiunilor \put a ın . • \thicklines.5)(11.30)(0.0){2}% {\circle{5}} \put(10. . Exemplu de context picture: \unitlength1mm \begin{picture}(40. Aceste instructiuni reseteaz˘ si parametrul a.5. • \put.2.a \thinlines. • alte instructiuni care nu genereaz˘ text.5)(11. a a ın . La . 12pt). Grosimea liniilor orizontale si verticale (desenate) poate fi selec. intrarea ˆ contextul picture grosimea implicit˘ este \thinlines. grosimea liniilor poate fi modificat˘ a a a ˆ orice loc al desenului prin instructiunele \thinlines (linii subtiri) si ın .2.5}} \multiput(14. \thicklines (linii groase).5. . . \multiput si \qbezier (descrise mai jos). ın a Grosimea exact˘ este dependent˘ de m˘rimea fontului de baz˘ (10pt. Desenarea cu mijloace L TEX 87 Un alt element controlat al desenului este grosimea liniilor. Grosimea din \thicklines este ˆ ıntotdeauna dubl˘ fat˘ de a . sau \multiput. Aceast˘ remarc˘ a a se refer˘ si la spatiile sau avans˘rile de rˆnd care sunt ˆ plus.

.y){obiect grafic} introduce ˆ ıntr-un context . a ın . 7. standard. . ın˘ . a coltului din stˆnga-jos al desenului ˆ sistemul cartezian.6)(0.0) \put(2. picture un obiect grafic plecˆnd de la punctul lui de referint˘. Figuri si desene . si sunt date ˆ unit˘tea de m˘sur˘ aleas˘.2. Punca ˆ text se pot schimba tul lui de referint˘ este coltul din stˆnga-jos.a . ˆ altimea este 30mm.3.0) prima pereche de parametri reprezint˘ a l˘timea si ˆ altimea desenului. Text. Coordonatele pot fi si ın .a obicei ˆ coltul din stˆnga-jos al obiectului grafic. .3 Obiecte grafice ˆ continuare sunt mentionate obiectele grafice oferite de L TEX-ul A In . . negative. . ˆ a ˆ acest caz desenul se suprapune pe textul ıns˘ ın ˆ ınconjur˘tor. (ˆ cazul dat.5){un text} \end{picture} .0) determin˘ coordonatele ın˘ . textul picture. \begin{picture}(40. a 7. un text T (2.2 Instructiunea \put . Odat˘ cu descrierea ın a a . sunt interzise spatiile.30)(0. Instructiunea \put(x.5) \setlength{\unitlength}{5mm} \begin{picture}(8.) A doua pereche (0. In a . fixat de a .3. ˆ instructiunea ın a a a a In . a. In a. Cel mai simplu obiect grafic este textul pe un singur rˆnd. unui obiect grafic se indic˘ si punctul lui de referint˘. ˆ exemplul anterior parametrii care reprezint˘ coordonate se scriu In a ˆ paranteze rotunde. iar a.88 Capitolul 7.a Remarc˘m c˘ ˆ a a ıntre coordonatele (x. l˘timea este 40mm.2. y) si denumirea obiectului grafic . fonturile. separati prin virgule. Elementele desenului pot dep˘si limitele cutiei definite pentru cona.

se indic˘ un text nul: a \put(x. Desenarea cu mijloace L TEX 89 ˆ acest exemplu. ın De exemplu.5). ˆ altime)[rb]{ text}} at ın˘ ¸ pozitioneaz˘ rˆndul de text ˆ coltul din dreapta-jos (rb. 6.a .^n˘ltime ){text }} ¸ ı a ¸ Aceste trei instructiuni centreaz˘ textul ˆ dreptunghi. ˆ altime){}} at ın˘ ¸ Instructiunea \dashbox deseneaz˘ un dreptunghi punctat. Ordinea literelor din parametrul optional nu este relevant˘. parametri diferiti fat˘ de folosirea lor ˆ textul obisnuit (vezi Sect. similari. \unitlength5mm Cutii. r (“right”) ın a – la dreapta. bottom”).y){\dashbox{lungime_liniut˘ }% ¸a (latime. ˆ altime){ text}} at ın˘ ¸ Pentru a desena un dreptunghi gol.y){\framebox( l˘¸ime. a \put(x. instructiunea . .y){\makebox( l˘¸ime. . Punctul de referint˘ pentru toate aceste trei tipuri de cutii este . \put(x. indic˘ dimensiunile dreptunghiului. cˆt si ˆ toate cele de mai jos. ın . Ea are un a . ın . . . ˆ altime){ text}} at ın˘ ¸ \put(x. “righta a ın . . parametru auxiliar ce stabileste lungimea liniutei cu care este construit .a coltul din stˆnga-jos. t (“top”) – ˆ sus. l (“left”) – la stˆnga. a . ˆ acest context se poate utiliza si instructiunea \dashbox cu parametri In . .2.A 7. nierea textului: b (“bottom”) – ˆ jos. se foloseste In a . . a .y){\framebox( l˘¸ime. Cu ajutorul a ın . Instructiunile \makebox si \framebox au ca parametru perechea care . unui parametru optional din una sau dou˘ litere se poate indica si alia . dreptunghiul: \put(x. . ˆ contextul picture instructiunile \makebox si \framebox au In .y){\makebox( l˘¸ime.

1. Figuri si desene . 91 sunt tratate situatii si.3. Aceste restrictii nu se refer˘ la liniile verticale a .2.2) [br]{un text}} ˆ \makebox se poate indica zero pentru una sau amˆndou˘ dimenIn a a siunile (l˘.8) un text c \put(2. milare.90 Capitolul 7. (La pag.2.ime) cutiei. ˆ al. Parametrii liniilor se specific˘ prin coordonate asem˘n˘toare cu cele a a a polare. ın ˆ ıncadreaz˘ textul.3.a . fel (triunghiuri negre alungite). parametrul optional de pozitionare a textului determin˘ mutarea punca .1){\framebox(6.1){\makebox(0.a un colt. tului de referint˘ corespunz˘tor. ˆ combinatie cu at ın˘ t ın . ˆ desenele L TEX. .1. a anumite multimi de valori.8){\dashbox{0. unghiurile lor de inclinare trebuie s˘ apartin˘ unei a a . .3.2.1) Nu exist˘ o metod˘ simpl˘ pentru introducerea unui text de mai a a a multe rˆnduri ˆ a ıntr-un dreptunghi. Apoi prin \line .ime. O dimensiune zero. ˆ centru.2. un text un text T (2.1) \put(2. Liniile oblice nu pot fi mai scurte decˆt o lungime prestaa bilit˘. Liniile punctate se pot trasa numai prin \multiput. De asemenea. a (2. segmentele de dreapt˘ se numesc linii In a (“lines”).2)% {un text}} \put(2.0)[tr]{un text}} un text T (2.5}(6. sau ˆ mijlocul uneia din laturile dreptunghiului ce ın . si orizontale.8){\makebox(0. . Punctul de baz˘ \put indic˘ ˆ a a ınceputul liniei. S˘getile sunt de un singur a a a a .) A Linii. Punctul de referint˘ se poate afla ˆ a ıntr.0){un text}} \put(2. Vectorii sunt linii cu s˘geat˘ la un cap˘t.

∆x si ∆y pot fi numai numere ˆ ıntregi prime ˆ ıntre ele. [r] o aliniere la dreapta. ∆y este 0. respectiv.2) (4. Dac˘ una din valorile ∆x sau a .2 \thicklines \put(1. atunci cealalt˘ trebuie s˘ fie 1 sau −1.2){\shortstack{Ce\\este\\% aceasta?}} \put(7. Desenarea cu mijloace L TEX 91 si \vector se indic˘ coeficientul unghiular (ca raport a dou˘ numere). ˆ loc de Prx se indic˘ Pry In ın a (lungimea liniei).2. a Implicit.2){\shortstack[l]{Exemplu\\% de\\% pachet}} \put(4. 4] pentru \vector. 6] . ın pentru \line si [−4. ∆y) exist˘ restrictii.2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\% n\\t}} . Toti parametrii. .5. . a a A Pachete de text. cu sens evident.2) \put(1. \put(x.2 E 1 0 E 1 2 3 4 5 6 x 1. ˆ desenele L TEX un pachet de text este compus din In cˆteva rˆnduri de text. a a . Valorile a .-2){4.2) (7.A 7.∆y){Prx }} \put(x.y){\vector(∆x. fiecare rˆnd este centrat. Punctul a a de referint˘ al unui pachet de text este coltul din stˆnga-jos. urmat de lungimea proiectiei pe axa Ox (sau Oy).3){\line(3. pot fi negativi. a . Asupra coeficientului unghiular (∆x. min˘ o aliniere la stˆnga. .y){\line(∆x.3 '∆x=3 E T r Q 5 T Q Q ∆y=−2 4 Qr c Q 3 Qr 2 ' Prx =4.a . . desp˘rtite explicit prin instructiunea de avansare a a a . a rˆndului \\.2}} ˆ cazul liniei verticale (∆x = 0). si ˆ limitele [−6. Argumentul optional [l] detera . . ˆ afar˘ de proiectiile Prx si Pry ın a .2.∆y){Prx }} De exemplu: y 5. Cu Exemplu Ce vˆ a de este n pachet aceasta? t T T T (1.

3.2) (4. Cercul se culege prin instructiunea . A X-ul alege din setul de pasi mici) si nu pot lua valori foarte mari.2){\circle{3}} \put(6. la fiecare rˆnd este ad˘ugat˘ instructiunea \strut (vezi Sect. Pentru a asigura distanta egal˘ ˆ a ıntre rˆnduri.2){\shortstack[l] {\strut Exemplu\\% \strut de\\% \strut pachet}} \put(4. ˆ exemplul urm˘tor a ın a . diametre existente ˆ fonturi pe cel mai apropiat de diametrul specificat ın de utilizator.2){\shortstack{\strut Ce\\% \strut este\\% \strut aceasta?}} \put(7.2) E &% \put(4.2) Cercuri si discuri. 6.2) (7. . L TE . \circle{diametru} iar discul prin \circle*{diametru} Punctul de referint˘ al acestor obiecte grafice este centrul. .8){\circle*{2. Figuri si desene .92 Capitolul 7.2){\shortstack[r]% {\strut Cu\\% \strut v\^a\\% \strut n\\% \strut t}} Cu Exemplu Ce vˆ a de este n pachet aceasta? t T T T (1. . a a a . .2}} Diametrele posibile ale cercurilor si discurilor se schimb˘ discret (cu a .a ~ '$ (4. \put(1.7).

ge sfertul din stˆnga-jos al ovalului. $ (4.AY )(BX.3. Punctul de referint˘ este centrul a . a a punct de referint˘ al ovalului este considerat centrul dreptunghiului din . .1)[tr]} % & Curbele Bezier.3){\oval(7.partea de sus. culeaz˘ automat.y){\oval( l˘¸ime. Modelul instructiunii este: a .BY )(CX. BY ). Ovalul ˆ L TEX este figura geomeın A .CY ) Instructiunea defineste o curb˘ Bezier de ordinul 4 specificat˘ de a a . a (“right”) .1. .2.a ovalului complet. De exemplu.1. (“top”) . Desenarea cu mijloace L TEX 93 Ovaluri si p˘trimi de ovaluri. ˆ altime)} at ın˘ ¸ Semiovalurile si sferturile de ovaluri se obtin indicˆnd partea de oval a .1)[lb]} cule. CY ) si punctul de control (BX. L TEX-ul rotunjeste . . Dac˘ parametrul lipseste. tip˘rite. Exemple: a . Cu ajutorul curbelor Bezier se pot desena curbe complicate din matematic˘.55) E ' (4. instructiunea \put(1.1. . (CX.a A care provine.3. ın a .2.55){\oval(7.partea din dreapta. (“left”) – partea din stˆnga. AY ).A 7. cu una sau dou˘ litere din setul: a b l r t (“bottom”) – partea de jos.3) E $ \put(4. capetele (AX.2. \put(x. unghiurile astfel ˆ at s˘ utilizeze arcele cele mai mari ˆ diametru din ıncˆ a ın cele disponibile ˆ fonturi si corespunz˘toare dimensiunilor indicate.3.4){\oval(8. Acest punct este si centrul de simetrie.4.3.1. a tric˘ obtinut˘ dintr-un dreptunghi c˘ruia i se rotungesc unghiurile. Ca a .1)} \put(4. num˘rul punctelor tip˘rite se cala a a a . \qbezier[N ](AX.4. Parametrul optional N determin˘ cˆte din punctele curbei sunt a a .

0){1.0)[b] {$C_{(50.0){1.0)}$} } \put(10.0)[b] {$B_{(10.5.0)(9.5}} \end{picture} r ¢ A(0.3) \qbezier(2.3){\line(1.5}} \put(10.10)(50.3) \qbezier(2.30){\circle{1}} \put(10.75.3)(1.0)(10.4pt} \qbezier(2.30) \thinlines \put(0.30)(50.30){\line(-1.94 Capitolul 7.31){\makebox(0.5}} \put(0.30) b ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ .3){\circle{1.6)(3.30)(-10.30)}$}} \put(50.-1){\makebox(0. Figuri si desene .3)(2.0)[t] r {$A_{(0.30) \qbezier[50](0.5){\line(1.3){10}} \put(50.10) \linethickness{1pt} \qbezier(0.0){\line(1.31){\makebox(0.6)(7.0){40}} \put(0.0) \put(9.5}} \put(0.10)(-2.30) \put(0.0){\circle*{1}} C(50.1){\line(1.6)(4.30){\circle*{1}} \put(49.30)}$}} \end{picture} \setlength{\unitlength}{4mm} \begin {picture}(12. \setlength{\unitlength}{1mm} \begin {picture}(50.0) ¢ ¢ B(10.0) \qbezier(1.0)(7.0)(5.0){1.6)(9.0) \linethickness{0.

El este un dreptunghi ce ˆ ıncadreaz˘ un alt obiect grafic. Chenarul nu poate ˆ ıncadra cercuri sau ovaluri.  Chenarul.a al unui chenar este coltul din stˆnga-jos. \put(x. Chenarul este un exemplu de obiect grafic compus. Modelul instructiunii este: a .y){\frame{ obiect grafic}} . Punctul de referint˘ . . Dimensiunile a chenarului sunt determinate de dimensiunile obiectului grafic ˆ ıncadrat.

2){\frame{\shortstack[l]% {\strut Exemplu\\% \strut de\\% \strut pachet}}} Desene imbricate.y)(∆x. Vezi exemplu din a sectiunea urm˘toare.2) \put(1. Punctul de referint˘ al unui subdesen este .4 Instructiunea \multiput .y){\setlength{\unitlength}{ lungime}% \begin{picture} . \put(x + (n − 1) × ∆x. \put(x. a . a .. . 7. \put(x. .a coltul din stˆnga-jos.2. definind astfel un subdesen.y + (n − 1) × ∆y){obiect grafic } .. \setlength{\unitlength}{lungime} urmat˘ imediat de un context picture. Instructiunea .2. \end{picture}} Este permis˘ imbricarea de orice nivel a desenelor.∆y){n}{obiect grafic } este echivalent˘ cu executia repetat˘ de n ori a instructiunii \put: a a . Instructiunea \put poate contine instructiunea . ..y + ∆y){obiect grafic } . Desenarea cu mijloace L TEX 95 Exemplu: Exemplu de pachet T (1.A 7. sistem local de coordonate. ˆ a In cadrul acestui subdesen este folosit˘ o unitate local˘ de m˘sur˘ si un a a a a ..y){obiect grafic } \put(x + ∆x. \multiput(x.

0)(1.3)(1.96 Capitolul 7.1){#2}} \setcounter{CoordL}{#1} \addtocounter{CoordL}{-1} \multiput(1.0){\theCoordL}{\line(0. y 4 T y 4 3 T 3 2 2 1 Scara este 1cm E x 1 Scara este 0. Urmeaz˘ un exemplu de utilizarea macrodefinitiilor. senelor imbricate si \multiput.5in E x 0 1 2 3 0 1 2 3 % \newcounter{CoordL} \newcounter{Tick} \def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}} \def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}} % \def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1. contoarelor.0){\vector(1.0) \thinlines \put(0. dea .#2)(0.-0. .0){\vector(0. a . . Figuri si desene .0){#1}} \put(0.0){\theCoordL}{\makebox(0.-1){0. Increment˘rile ∆x si ∆y pot fi si negative.2}} \zeroTick \multiput(1.0)[t] {\makeTick}} \setcounter{CoordL}{#2} .

3.2. .#2){\makebox(0.0)[tr]{$y$}} \end{picture}} %.5in\Coord{5}{6}} \put(90. . .y). .2){\makebox(0. manualul aferent. . Cu acest editor se pot culege desene pentru contextul picture.3 TEXcad Sistemul emTEX contine programul de editare grafic˘ TEXcad cu a .1)(0.10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}} \put(20.95){}} \end{picture} \end{center} 97 Modelul apelului macroinstructiuni \Coord este \Coord{x}{y}. \def\Coord(#1.0) \put(10.2.0){\framebox(150. Dac˘ ˆ exemplul anterior se modific˘ antetul macrodefinitiei la a ın a .3..1){\theCoordL}{\line(-1.5in} \thicklines \put(0.1)(0.-0. TEXcad \addtocounter{CoordL}{-1} \multiput(0.20){Scara este 0. ˆ cazul utiliz˘rii TEXcad-ului pentru ment prin instructiunea \input. 7.0)[tr]{0}} \put(#1. \begin{center} \unitlength1mm \begin{picture}(150.20){Scara este 1cm} \put(80. In a .7.0)[r] {\makeTick}} \zeroTick \put(-0. Fisierul rezultat poate fi inclus (importat) ˆ ıntr-un docu.1){\theCoordL}{\makebox(0..#2). preg˘tirea desenelor trebuie utilizat si unul din pachetele de macrodea .2){\makebox(0.10){\unitlength0. finitii emlines sau emlines2.-0.2}} \zeroTick \multiput(-0.95)(0.0){0. atunci apelul se va face cu \Coord(x.0)[tr]{$x$}} \put(-0.

Analiza acestei a ın . driverul DVI poate selecta automat ın versiunea de desen necesar˘ dependent de densitatea de imprimare. Dac˘ documentul cu desene bitmap importate se tip˘reste a a a . Curteanu). La includerea desenului PCX. Unele implement˘ri ale drivelelor DVI pot s˘ nu lucreze cu a a aceste formate grafice.98 Capitolul 7. ˆ instructiunile L TEX utilizate.72cm. instructiunea \special{em:graph. la imprimant˘ cu o alt˘ densitate. a Mai jos urmeaz˘ un exemplu de desen PCX importat (“Leul”. este obligatoriu pentru ca schimbarea rˆndului s˘ nu adauge ˆ cutia a a ın \framebox nici un spatiu. PCX sau MSP. .} nu se prea . dar desenele a . si culegerea se continu˘ din aselasi punct. . ci se include nemodificat ˆ fisierul DVI. de a include ˆ text desene bitmap ın . ın a . . Dac˘ aceste versiuni a a a multiple se pun ˆ directoare diferite. bile.05cm × 5.7). a . . se utilizeaz˘ versiuni multiple ale fiec˘rui desen. \def\PCX(#1. prin instructiunea \special.4 Importul desenelor Importul desenelor ˆ document reprezint˘ o facilitate nestandard ın a (local˘). Dimensiunile desenului sunt 7.-M. a a a. a In .. semnul procentului de dup˘ \rule A In a . In . Acesta este inclus exact ˆ punctul curent a ın din paginea curent˘. desenul “Leul” se a a ın . nu vor ˆ ıncape ˆ locul rezervat.#2)#3#4{\makebox[#1][l]% {\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4. Argumentul instructiunii TEX \special{. lucreaz˘. . ˆ ıncarc˘ prin: a \begin{center} . probabil. Pentru a simplifica lucrurile. Figuri si desene . atunci partea de text a documentului a a se tip˘reste corect ˆ prezenta fonturilor corespunz˘toare. emplu. ı. grafica a D. 7. ˆ emTEX driverele DVI sunt capainstructiuni revine driverului DVI.. ˆ exa . locul este rezervat prin includerea ˆ \framebox a unei rigle ın invizibile (vezi 6.PCX}}} Avˆnd macrodefinitia precedent˘ ˆ peambul. nu reserv˘ locul pentru desen. ˆsi schimb˘ dimensiunile proportional schimb˘rii densit˘tii de tip˘rire si. se defineste macroinstructiunea \PCX: . } . Pentru a evita aceast˘ situatie ın a . Fiecare desen bitmap are o densitate determinat˘ de un anumit tip de a imprimant˘.

5 Grafica PostScript ˆ ultimul timp standardul de-facto pentru procesarea si transferul In . Imaginea grafic˘ ˆ formatul PostScript este rezultatul aplic˘rii a ın a unui program de editare grafic˘.7.05cm. De exemplu.5. ˆ dreapta dac˘ este pozitiv) care foloseste la centrarea a ın a . tivul de iesire sau de densitatea imprim˘rii. ın \begin{center} \framebox[7.5. Acesta este un limbaj de descriere a paginilor utilizˆnd metode specializate de amplasare a textului.PCX}} \end{center} 7.05cm][l]{\rule[-5. a liniilor si desenelor ˆ pagin˘.72cm}% \special{em:graph LION. Descrierea paginii nu depinde de dispoziın a . lucrului cu desene colorate.72cm]{0pt}{5. Grafica PostScript \fbox{\PCX(7.72cm){0pt}{LION}} \end{center} 99 Parametru al treilea este un deplasament mic orizontal (ˆ stˆnga ın a dac˘ este negativ. de obiecte grafice este limbajul PostScript. ˆ plus el ofer˘ posibilitatea a In a . sistemul de grafic˘ a a . desenului ˆ locul rezervat.

a ˆ preambulul documentului trebuie indicate pachetele utilizate.. Pentru aceasta se utilizeaz˘ pachetul changebar. . marea lui pe orice tip de imprimant˘. Figuri si desene . rea desenelor PostScript. Marcarea unor fragmente de text modificate prin linii marginale.. DVIPS prezint˘ urm˘toaIn a a . Marcarea unui fragment de pagin˘ pentru a o supune unei transform˘ri a a geometrice. ˆ Windows1 exist˘ posibilitatea instal˘rii globale matul PostScript.. de exemplu un grafic sau un desen. a 3. a 1. ın ˆ afara functiilor standard ale driverelor. de exemplu. DVITOPS. a Pentru calculatoarele compatibile IBM PC. a . rele posibilit˘ti suplimentare (pentru o descriere detaliat˘ vezi [2]): a. Exist˘ si alte a . a . drivere care fac conversia din DVI ˆ PostScript. stiintific˘ GNUPLOT poate realiza imagini bi. ın . mai precis din fisierul DVI. denumire este indicat˘ ca parametru. a Un fisier PostScript poate fi obtinut din orice document scris ˆ TEX.si tridimensionale ˆ forın . cu ajutorul driverului DVIPS. \documentclass[. si impri. ın . . a 2. Pentru aceasta se utilizeaz˘ pachetul epsfig. Pentru aceasta se ¸ a utilizeaz˘ pachetul rotating. . Fisierele imagine grafic˘ ˆ formatul PostScript necesit˘ dispozitive a ın a . Includerea ˆ textul TEX a unui fi¸ier PostScript care a fost preg˘tit ˆ ın s a ın prealabil. sistemul GHOSTSCRIPT permite vizualizarea formatului PostScript pe orice monitor. In Acestea genereaz˘ diferite instructiuni pentru diferite drivere DVI a c˘ror a a . specializate pentru vizualizare sau tip˘rire.dvips]{article} \userpacage{epsfig} indic˘ folosirea driverului DVIPS si a pachetului epsfig pentru includea . 1 Windows este marca ˆ ınregistrat˘ de Microsoft Corporation. a Urm˘toarele instructiuni: a . .100 Capitolul 7. de exemplu unei rotatii sau comprim˘ri. In a a (pentru orice program) a iesirii ˆ fisiere PostScript.

1 Importul unui fisier PostScript .. a s Comutator care n-are valoare dar trebuie scris cu semnul =. angle=degrees. \begin{rotate}{unghiul de rotatie ^n grade } ¸ ı A % . Dac˘ acest parametru a at a lipse¸te. clip=. desenul se tip˘re¸te cu o ˆ altime determis a s ın˘ ¸ nat˘ din fi¸ierul PostScript. Importul unui fisier (desen) PostScript se efectueaz˘ indicˆnd numele a a . indic˘ x-coordonata coltului din dreapta-sus a desea ¸ nului. Unghiul de rotatie ˆ grade sexagesimale..7. bbllx=llx. bblly=lly. fisierului si dimensiunile desenului pentru pachetul epsfig. de text Transform˘rile dorite se efectueaz˘ cu ajutorul pachetului rotating. bbury=ury} unde fn ht Numele fi¸ierului PostScript.5. indic˘ y-coordonata coltului din dreapta-sus a desea ¸ nului. ¸ ¸ a aa indic˘ x-coordonata coltului din stˆnga-jos a desenua ¸ a lui. s Indic˘ ˆ altimea desenului. Modelul ge. Grafica PostScript 101 7.2 Marcarea si transformarea grafic˘ a unui fragment a . ın Instructiunea \epsfig actioneaz˘ f˘r˘ mesaje. height=ht. a s Indic˘ l˘¸imea desenului.5. bburx=urx. orice instructiuni ale LTEX-ului ¸ \end{rotate} . atunci desenul se tip˘re¸te cu o l˘¸ime des a s at terminat˘ din fi¸ierul PostScript. silent=. a a Modelul general foloseste contextul rotate: . neral este: \epsfig{file=f n. width=wd.5. indic˘ y-coordonata coltului din stˆnga-jos a desenua ¸ a lui. Dac˘ acest parametru a ın˘ ¸ a lipse¸te. wd clip= degrees silent= llx lly urx ury 7. .

In a a a . . \begin{turn}{.3 Marcarea actualiz˘rilor ˆ text a ın Prin instructiunea \cbstart[barwidth] se indic˘ ˆ a ınceputul marc˘rii a .. Fonturile standard PostScript nu contin toate caracterele existente . ˆ loc de fonturile standard ale TEXa ın ului.} %. Pentru dispozitive cu alt˘ densia tate. ˆ schimb. \end{turn} Cel mai frecvent caz.102 Capitolul 7. driverul DVIPS ina clude imaginile lor bitmap ˆ fisierul PostScript generat2 . Figuri si desene . etc. ˆ fonturile TEX. are numele prescurtat sideways.5. . In fisierul PostScript este dependent de densitatea dispozitivului de iesire . ˆ acest˘ variant˘ nu este prev˘zut spatiu pentru rezultatul rotirii... calitatea imprim˘rii poate s˘ scad˘. a 7. Se poate roti orice fragment de text.4 Fonturile PostScript Orice interpretor PostScript are 35 de fonturi standard scalabile. o asemenea problem˘ nu apare In a deoarece acestea sunt scalabile. .5. defineste l˘timea liniei de marcare. cu scopul de a include ˆ fisier numai ınc˘ ın . turn cu 90◦ . 7. Astfel apare posibilitatea utiliz˘rii. . ˆ acest caz ın . Dac˘ se folosesc fonturile standard ale TEX-ului. rotit. Urm˘torul model cu contextul turn rezerv˘ spatiu pentru fragmentul a a . desene. .. a fonturilor PostScript. De exemplu. pentru care au fost generate fonturile. sunt permise chiar si rotatii imbricate. DVIPS poate efectua ˆ a o trecere. Sfˆrsitul fragmentului marcat se a. indic˘ prin \cbend. Parametrul optional barwidth .. folosirea fonturilor PostScript poate conduce la urm˘toaIn a rele probleme. acele simboluri utilizate de-facto. de asemenea tabele. marginale a unui fragment de text. nu exist˘ caracterul  (j f˘r˘ punct). ın a aa 2ˆ In plus. a a a ˆ cazul folosirii fonturilor PostScript. a .

PICTEX. eepic. . texa tul este tip˘rit cu fonturi PostScript TIMES. Grafica PostScript 103 De asemenea nu exist˘ simbolurile matematice. .5. iar Lucida a este o garnitur˘ de litere ce contine toate caracterele TEX-ului. epic. Din aceast˘ cauz˘ apar a a a aspecte inestetice la folosirea diferitelor fonturi cˆnd. Exist˘ cˆteva pachete suplimentare pentru desenarea obiectelor a a grafice prin intermediu PostScript. De exemplu. Exist˘ fonturi scalabile comerciale PostScript.7. de exemplu. de exemplu. Matha Times este fontul matematic corespunz˘tor garniturii Times. Pentru folosirea fonturilor PostScript sunt utilizate pachete specializate de macrodefinitii. iar formulele cu fonturile a garniturii Computer Modern ale TEX-ului. a .

Pozitiile de tabulare se pot atribui si ˆ rˆnduri ul. a. . A L TEX 8. Avansarea la rˆndul urm˘tor se face cu a a . masina de scris. Vom examina a . Pentru stabilirea unor pozitii de tabulare c˘tre interia . orul rˆndurilor.Capitolul 8 Tabularea si tabelele ˆ ın .1 Contextul tabbing (de tabulare) Tabularea este o spatiere automat˘. pentru am˘nunte a se vedea [1]. . Exemplu: a a . se foloseste de mai multe ori instructiunea \=. “tab” (pozitie de tabulare). instructiunea \\. . instructiunea \=. aici numai cele mai simple posibilit˘ti. a ˆ prima linie a contextului trebuie setate pozitiile de tabulare cu In . Instructiunea \> are ca efect un salt orizontal la urm˘toarul a . . se transmite si pentru alinierea rˆndurilor ce urmeaz˘. Efectul a . realizat˘ asem˘n˘tor cu cea de la a a a a . Pentru aceasta exist˘ contextul tabbing. ın a terioare. .

Instructiunile specifice ˆ contextul tabbing sunt prezentate ˆ ın ın . Aceste dou˘ instructiuni pot fi ima ¸ bricate. Tabelul 8. \a’ Produc accentele \‘. \a‘. Instructiunile specifice contextului tabbing ¸ \= Seteaz˘ o pozitie de tabulare (“tab”).1.1. \=. a ¸ \> Un salt la tab-ul urm˘tor. \end{tabbing} 105 program p(input. output). Contextele de tabulare nu pot fi incluse unul ˆ altul. . $y$: word. readln(y).\\ end. end. \kill Inhib˘ tip˘rirea rˆndului curent. ¸ \poptabs Vezi \pushtabs. a \\ Trecerea la rˆnd nou.\\ \>writeln\=(\=$x*x+$\\ \> \> \>$y*y$\\ \> \>). a a a \pushtabs Salveaz˘ pozitiile de tabulare actuale. pentru a le a ¸ restitui ulterior prin instructiunea \poptabs. output).\\ begin\\ \>readln($x$). var x. ¸ \+ Deplaseaz˘ prima pozitie de tabulare de pe rˆndul a ¸ a urm˘tor cu un tab spre dreapta. Tab.1. 8.8.\\ \>var $x$. . Contextul tabbing (de tabulare) \begin{tabbing} pr\=ogram p(input. begin readln(x). nici ˆ alte ın ın contexte de spatiere cum sunt cutiile. readln($y$). ¸ \‘ Vezi [1]. writeln(x ∗ x+ y∗y ). a \Are efectul opus instructiunii \+. deoarece aceste ultime instructiuni sunt redefinite. a \< Un salt la tab-ul precedent. \a=. \’ Vezi [1]. \’. y: word. fat˘ de pozitia a ¸a ¸ curent˘.

se plaseaz˘ ˆ fata tabelului. dar cel mai frecvent este continut ˆ ıntr-un context figure. exist˘ ˆ a un element de asem˘nare cu figurile. Unica diferent˘ fat˘ a . \begin{tabbing} MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill A\\ \>B\\ \>\>C\+\+\+\\ D\\ D\\ D\-\\ C\-\\ B\\ \<A\\ B\\ \-\kill A\\ \>\>C \end{tabbing} A B C D D D C B A B A C 8. Acest procedeu este util ˆ marcarea unor spatieri. continutul tabelei ¸ \end{table} Ca si o figur˘. a ınc˘ a picture este strˆns legat de folosirea figurii: el se poate folosi si indea .. iar la tabele explicatia a a a . a a . un tabel se poate centra prin contextele de centrare. a . tabelele se numeroteaz˘ automat si pot fi referite.2 Contextul table (tabel) Contextul table este similar cu contextul figure. 7). . Contextul In a . a ın . Ca si figurile. t (“top”). h (“here”). .a .. pendent. Instructiunea \kill are ca efect inhibarea tip˘ririi rˆndului curent. \caption – la figuri ea se plaseaz˘ dup˘ figur˘. \begin{table}[htb] \caption{titlu }\label{nume cheie } % . p (“page”) (vezi Cap.a de figuri se refer˘ la explicatia tabelului (figurii) dat˘ de instructiunea a a . Exemplu: ın . . . ˆ In .106 Capitolul 8. Tabularea si tabelele ˆ L TEX ın A . . El este deplasabil si se poate pozitiona printr-un parametru optional cu valorile b (“bot. ˆ sfˆrsit. tom”). .

a . indicati | sau || ˆ ınaintea primei litere si dup˘ ula . a Instructiunea . 8. |. ˆ principiu. \begin{table}[htb] \caption{titlu }\label{nume cheie } \begin{tabular}{. . Contextul tabular si parametrii lui . desi . . . cele mai frecvente semne de separare si metode de aliniere. r^ndurile tabelului a \end{tabular} \end{table} Dac˘ tabular nu este inclus ˆ table. Dac˘ este a a a a necesar un chenar. \begin{tabular}{|r|r|r|r|}. sau o linie vertical˘ dubl˘. dar nu pot fi desf˘cute. Parametrul obligatoriu indic˘ metoda alinierii si a pozition˘rii coloanelor a . cu tabel ˆ rˆndul curent. Contextul tabular are un parametru obligatoriu si unul optional. De aceea se precizeaz˘ de la ˆ a a ınceput . de aliniere a coloanelor si. Este usor s˘ schimb˘m separatorii si metodele a a a . .13). Cˆnd contextul tabular intr˘ ˆ table.. toate coloanele posibile (adeseori la ˆ ınceputul tabelului sunt mai putine . acesta. Contextul tabular tip˘reste un tabel ˆ cadrul unei pagini. 107 mod similar. contextul array (vezi Sect. acest ın a a a ın parametru nu se utilizeaz˘. trebuie alese pentru fiecare coloan˘ a ..3 8. . Trebuie avut ˆ vedere c˘ coloanele se pot unifica (comasa) a ın a usor. Parametrul optional al contextului tabular este acelasi ca si pentru . coloane decˆt ulterior).. contextul tabular.. a prin c (“center”). contextul table contine. frecvent. . paragraf). . . 5. poate fi folosit si independent (a se vedea urm˘torul ın a .3.1 Continutul tabelului . . Coloanele pot fi separate printr-o linie vertical˘. si indic˘ alinierea pe vertical˘ a cutiei a a . ın el se afl˘ ˆ auntrul contextului table .3. De obicei a . atunci utilizatorul trebuie s˘ a ın a gestioneze manual titlul tabelului si amplasarea lui pe pagin˘. ˆ calitate de continut: a ın˘ ın . de aceea. tima liter˘. . . ||. l (“left”) sau r (“right”).8.} % . . Continutul tabelului .

. optional la spatiul normal dintre rˆ ınduri. Toate acestea sunt foarte asem˘n˘toare cu a a a elementele contextului array. coloanele sunt desp˘rtite de linii verticale simple a a . a a a a a a . Pentru trasarea a a . se termin˘ cu instructiunea a a . de ex. . . . de trecere la rˆnd nou \\ . 8. .108 Capitolul 8. . putin intervalul dintre capul tabelului si continutul lui. Dac˘ se doreste ca dup˘ un rˆnd s˘ fie trasat˘ o linie orizontal˘. Fiecare rˆnd. de simbolul &. . liniei de deasupra tabelului. se descrie aa a . . un tabel foarte simplu. descrise prin instructiunea \hline\hline se utilizeaz˘ mai rar. inclusiv ultimul. Spre deosebire de liniile verticale. ˆ cazul dat. se poate efectua si cu rˆndurile tabelului. separate a . si tabelul este luat. f˘r˘ linii desp˘rtitoare. astfel: n 1 2 3 4 5 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 \begin{tabular}{rrr} $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt] 1 & 1 & 1 \\ 2 & 4 & 8 \\ 3 & 9 & 27 \\ 4 & 16 & 64 \\ 5 & 25 & 125 \\ \end{tabular} Instructiunea \\[4pt] adaug˘ lungimea indicat˘ de parametrul a a . a . Aceeasi operatie . prima instructiune devine \hline. . ˆ ıntr-un chenar simplu. De exemplu. . liniile duble orizontale. separare si aliniere – sunt compuse din datele fiec˘rei coloane.3. a .2 Rˆndurile tabelului a Rˆndurile obisnuite ale tabelului – corespunz˘toare parametrilor de a a . al c˘ror continut . defineste ˆ a . ˆ exemplul ce urmeaz˘ folosim liniile orizontale si verticale: In a . se aliniaz˘ la dreapta. atunci dup˘ \\ trebuie folosit˘ instructiunea \hline. ceea ce. emplu: \begin{tabular}{. } \hline . . ınceputul unui tabel format din patru coloane. Tabularea si tabelele ˆ L TEX ın A . de asemenea. m˘reste ın a . .

3 Comasarea coloanelor Pentru comasarea mai multor coloane ˆ ıntr-una singur˘. a . . cu evena a tualii separatori. inclusiv. 8. m ≤ n. m si n sunt numere de coloane. m pˆn˘ la n. \multicolumn{num˘rul coloanelor de unificat }{aliniere noua }{date } a Alinierea nou˘ rezult˘ din folosirea parametrilor c. pentru o singur˘ coloan˘ pur si simplu schimb˘ alinierea coloanei resa a a . unde In . folosind linii duble: a n 1 2 3 4 5 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 \begin{tabular}{|r||r|r|}\hline $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline 1 & 1 & 1 \\ \hline 2 & 4 & 8 \\ \hline 3 & 9 & 27 \\ \hline 4 & 16 & 64 \\ \hline 5 & 25 & 125 \\ \hline\hline \end{tabular} ˆ loc de \hline se poate folosi instructiunea \cline{m-n}. Vezi exemplul din sectiunea urm˘toare. . se foloseste instructiunea \multicolumn.8.3. pective. ˆ ıncepˆnd cu 1. n 1 2 3 4 5 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 \begin{tabular}{|r|r|r|}\hline $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline 1 & 1 & 1 \\ 2 & 4 & 8 \\ 3 & 9 & 27 \\ 4 & 16 & 64 \\ 5 & 25 & 125 \\ \hline \end{tabular} 109 Iat˘ un alt exemplu. Sintaxa instructiunii este urm˘toarea: a . }) si de aceea separatorii ˆ ınconjur˘tori a . trebuie repetati dac˘ este necesar. cu schima barea alinierii. a . Dup˘ \\ pot fi date cˆteva instructiuni \cline. Efectul este c˘ a a . sub acest rˆnd se traseaz˘ linia numai sub continutul coloanelor de ordin a a . Utilizarea ei . . \multicolumn anuleaz˘ separatorii de la ˆ a ınceputul tabelului (\begin{tabular}{ .3. Continutul tabelului . a a a a . l sau r. .

Astfel de grupe pot fi ˆ ınserate recursiv. A Facilit˘tile descrise mai sus sunt comune pentru L TEX 2. minipage sau cuntextul array.4 Posibilit˘ti suplimentare a. Definirea coloanelor se poate face prescurtat: c|c|c| este echivalent cu *{3}{c|}. trebuie indicat˘ instructiunea \parbox. Textul se adaug˘ la toate datele coloanei respective. 8. Atunci l˘timea a. mentare.2. a a. ˆ L TEX 2ε contextul tabular are cˆteva posibilit˘ti supliA L TEX 2ε . l˘timea exact˘ a unei coloane prin parametrul p{l˘. contextul a . word.110 Capitolul 8. spatiul standard este suprimat. coloanei este specificat˘ de valoarea parametrului l˘. a astfel de coloan˘ se formateaz˘ ca \parbox. ˆ afar˘ de c. La descrierea coloanelor. In A a a. deoarece a a .ime}.ime. byte. .3. . 2]. integer. Un separator nestandard poate fi definit prin @{text} ˆ loc de | sau ın ||. O a. Tabelul 8. dar pentru a folosi ˆ ea a a ın \\ (text multi-linie). Octet de eveniment. sau character \begin{table}[ht] \begin{center} . Tabularea si tabelele ˆ L TEX ın A .09 si a. Surs˘ eveniment a Mouse Tastatur˘ a Tip de ment Program eveni0–1 Octet 2 3 BuDuble toane cod-cheie codscanare Comand˘ a 4–7 Coordonatele cursorului de mouse nefolosit nefolosit (cˆmp bitmap) a 1–4 octeti ¸ de informatie supli¸ mentar˘: pointer. l si r poate fi indicat˘ si ın a a . Vezi si [1. a at a. a longint. ˆ acest caz a In trebuie prev˘zut un spatiu suplimentar dup˘ textul respectiv. De obicei a at l˘timea coloanei se alege dup˘ l˘timea maxim˘ a datelor din tabel. . .

\strut}\label{TEv} {\footnotesize \begin{tabular}{|l|p{2.85cm}|}p{2. Macintosh Macintosh Sisteme de formatarea Sisteme de procesareb a b Toate sistemele listate se bazeaz˘ pe comenzi a Toate sistemele listate se bazeaz˘ pe meniuri a \begin{table}[htb] .8. byte.6cm}|}\hline & \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5} {\bf Surs\u{a} eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\ \cline{1-1} \cline{3-5} Tastatur\u{a} & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\ \cline{3-5} & Tip de eveniment & Cod-scanare & \multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5} Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand\u{a}} & 1--4 octe\c{t}i de informa\c{t}ie suplimentar\u{a}: pointer.3. Cel mai simplu mod de a le solutiona este folosirea . Continutul tabelului . Sisteme de procesare a textelor Scribe TEX A L TEX troff WordStar Word Perfect MS Word MacWrite VMS. UNIX UNIX MSDOS MSDOS. Tabelul 8.3cm}|*{2}{p{0. contextului minipage. integer. UNIX VMS. 111 \caption{Octet de eveniment. sau character\\ \hline \end{tabular}} \end{center} \end{table} Pot apare unele probleme la folosirea notelor de subsol ˆ interiorul ın contextului tabular. word. longint. Macintosh MSDOS. UNIX VMS.3.

49083pt}\noindent \begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline & Scribe & VMS. \caption{Sisteme de procesare a textelor\strut} \vspace{10pt} \begin{center} \begin{minipage}{302. Tabularea si tabelele ˆ L TEX ın A . Macintosh \\ \cline{2-3} & MacWrite & Macintosh \\ \hline \end{tabular} \end{minipage} \end{center} \end{table} .112 Capitolul 8. UNIX \\ \cline{2-3} Sisteme de formatare% \footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe comenzi}% & \LaTeX & VMS. UNIX \\ \cline{2-3} & \TeX & VMS. Macintosh \\ \cline{2-3} & MS Word & MSDOS. UNIX \\ \cline{2-3} & troff & UNIX \\ \hline & WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3} Sisteme de procesare% \footnote{Toate sistemele listate se bazeaz\u{a} pe meniuri}% & Word Perfect & MSDOS.

ˆ cazul unei erori. . si de aceea e destul de usor ın a . pe ecran apare a a In un mesaj destul de precis si sistemul trece ˆ modul dialog. ˆ caz contrar acestea sunt mesaje ale a ın TEX-ului simplu. La primele compil˘ri ale unui text complicat. apoi. nu opresc compilarea. dac˘ este ın a a . dar cele a mai frecvente sunt r sau x urmate de Enter. TEX-ul arat˘ pe ecran numerele In a a paginilor procesate ˆ paranteze p˘trate. . fisierul surs˘ ce contine eroarea. s˘ urm˘rim procesul de compilare. gresit scris ˆ text). necesar. iar dac˘ rˆndul resa a a . Trecerea ˆ modul dialog este introdus˘ de prompterul: ın a > Sunt posibile mai multe r˘spunsuri la mesajul de eroare. atunci ˆ mesajul de eroare va ın . Toate mesajele L TEX-ului a a . pur sintactice. de exemplu (l. x si Enter. compilarea. sunt marcate cu cuvˆntul LaTeX.33). ˆ Impreun˘ cu mesajul de eroare apare si num˘rul rˆndului (liniei) din a a a . . se tasteaz˘ Ctrl-Z urmat de Enter. deoarece primele erori sunt. a R˘spunsul r trece compilarea ˆ regim non-stop. deobicei. este mai logic a de r˘spuns cu x. Unele erori ın . pectiv este inclus din alt fisier cu \input. ˆ timpul compil˘rii textului. R˘spunsul x opreste a . . a ın Dac˘ sistemul cere numele unui fisier necunoscut (deobicei el este a .Capitolul 9 A Procesarea textului L TEX si mesajele de eroare . A fi afisat num˘rul rˆndului din fisierul original. .

ap˘sati Ctrl-Break sau Ctrl-C. a a a . tabelelor. detaliate. schimb˘ desp˘rtirea ˆ silabe. Dac˘ compilarea trebuie oprit˘. ın ınc˘ a a r˘mˆn˘ nerezolvate. . iar dup˘ trecerea L TE a ın Nu v˘ faceti probleme dac˘. Pˆn˘ la ˆ aturarea lor nu trebuie a a ınl˘ luate ˆ considerare alte erori. . aflat ˆ fisierul nume fisier . Dac˘ valoarea functiei de insucces atribuit˘ a a . . fului. prin micsorarea caracterelor. va trebui apoi s˘ refacem desp˘rtirea cuvintelor ˆ a In a a . In acest caz trebuie sl˘bite conditiile compil˘rii. TEX-ul a In . a . subˆ arc˘rilor legate de desp˘rtirea ˆ silabe. ın ınr˘ a . avˆnd ca rezultat un aspect inestetic al rˆndurilor. introduceti a a . ınc˘ a .si a a . . dup˘ a . rˆnduri. ˆ functie de valoarea parametrului \tolerance. Enter etc. De exemplu. . A X-ului ˆ modul dialog. a . Alte subˆ arc˘ri pot s˘ ınc˘ a a . deoarece. Erori tipice de compilare sunt parantezele si acoladele neechilibrate . Rezultatul obtinut este apreciat prin criteriul \tolerance. ın silabe. procesului de compilare este mai mic˘ decˆt \tolerance. compilare. initial are valoarea 200. . ınc˘ ınc˘ .TEX. Vor trebui lichidate toate supraˆ arc˘rile. dac˘ textul initial s-a ın . sunt ˆ ınscrise ˆ fisierul nume fisier . a a a Instructiunea \sloppy introdus˘ ˆ preambul inhib˘ aproape toate a ın a . Ctrl-Z. a a . Supraˆ arcarea apare atunci cˆnd un element de text nu ˆ ınc˘ a ıncape pe locul atribuit si iese peste marginile paginii (pe orizontal˘ sau vertical˘). ın . De obicei acest mecanism d˘ posibilitatea rezolv˘rii supra. (ˆ num˘r inegal) ale contextelor si grup˘rilor. din cauza vitezei de derulare a dialogului a a . si chiar mai a . ˆ fine. ın . toate mesajele compilatorului ap˘rute pe ecran. desp˘rtirile ˆ silabe. a . ˆ a . TEX-ul ˆ ıncearc˘ s˘ formateze fiecare paragraf cu intervale egale ˆ a a ıntre cuvinte. . si instructiuni scrise gresit ın a a . . (“undefined control sequence”). sistemul nu a a reactioneaz˘.114 A Capitolul 9. ın a a Aplicarea local˘ a acestui procedeu se face prin folosirea contextului a . ın a a a . Procesarea textului L TEX si mesajele de eroare . rezult˘ c˘ TEX-ul nu a terminat aceast˘ operatie. . ın Dup˘ rezolvarea erorilor sintactice ne vom concentra asupra erorilor a de tipul supraˆ arcare (“overfull”) si subˆ arcare (“underfull”).LOG. ˆ preambul \tolerance1000 si porniti din nou compilarea. . prin reformatarea ecuatiilor si distribuirea lor pe mai multe . care . Dac˘ ˆ mesajul de supraˆ arcare sau subˆ arcare se v˘d cuvinte a ın ınc˘ ınc˘ a desp˘rtite ˆ silabe. ˆ aut˘tind aspectul exterior al paragraa a . . de pe ecran nu ati reusit s˘ observati mesajele de eroare.

ci.1 ˆ privinta referintelor si a fisierelor AUX. . . Si la tip˘rirea pe imprimant˘ pot apare unele probleme. . 3. . trebuie executat˘ comanda MSa DOS: MODE LPT1 RETRY=R . . Pasul al cincilea se refer˘ la problemele dificile legate de pozitia nea . . ın ın ales dac˘ nu se lucreaz˘ ˆ englez˘. mai a . Algoritmul de desp˘rtire ˆ silabe al TEX-ului nu actioneaz˘ a a . TEXa a . Pˆn˘ acum s-au prezentat trei pasi ˆ rezolvarea erorilor: a a . Vezi de asemeni Sect. dorit˘ a figurilor si tabelelor. s a¸ ın Pasul patru se refer˘ la desp˘rtirea ˆ silabe ˆ tot textul editat.ˆ cuvintele care termin˘ a . estetic al documentului. Erorile de tipul overfull ¸i underfull ce nu sunt legate de desp˘rtirea s a¸ ˆ silabe. ın . Exist˘ posia a a . Aceasta este util a pentru imprimarea separat˘ a paginilor. ˆ limba romˆn˘. a . ın 3. 2. ˆ general. asupra cuvintelor explicit desp˘rtite cu instructiunea \-. bilitatea de a imprima numai paginile indicate prin parametrii driverului DVIDOT. ın 1. a ˆ ındeobste. de exemplu. ˆ a ınainte de imprimare. Apoi scoaterea la imprimant˘ a acestui fisier se realizeaz˘ prin a a .115 sloppypar. /e18 (imprimarea se termin˘ la pagina 18 inclusiv). emite . A Rezultatul proces˘rii unui text cu L TEX-ul se poate obtine ˆ a ıntr-un . a a ın a ın a a Desp˘rtirile dorite pot fi indicate prin \. s COPY /B nume fi¸ier PRN De regul˘. instructiunea MSDOS: . Erori pur sintactice. Erorile overfull ¸i underfull legate de desp˘rtirea ˆ silabe. de ˆ a ın ımbun˘t˘tirea aspectului a a. /b12 (imprimarea ˆ ıncepˆnd de la pagina 12) si a . ın ın ul nu efectueaz˘ ˆ a ıntotdeauna desp˘rtirile ˆ silabe ˆ mod corect. de exemplu. fisier. ın a . ın a rˆndurile.

imprimanta asteapt˘ o a a a a a . Procesarea textului L TEX si mesajele de eroare .116 A Capitolul 9. a a a a a pot s˘ apar˘ probleme cu indicatorul de terminare a hˆrtiei. ˆ aceast˘ a a a In a situatie trebuie folosit parametrul optional /oa+ al driverelor DVI (numai . pagin˘ nou˘ atˆt timp cˆt este necesar. . la terminarea hˆrtiei. care opreste imprimarea dup˘ fiecare ın a a . a a . Dup˘ aceast˘ comand˘. ˆ versiunea curent˘ de emTEX). pagina tip˘rit˘. Depinzˆnd de tipul imprimantei.

dup˘ un cˆmp liber de un tol.Capitolul 10 Exemple de tehnici avansate A L TEX-ul permite rezolvarea celor mai dificile probleme ce tin de for. matarea textului.1 Schimbarea formatului paginii Pentru ˆ ınceput vom descrie parametrii de dimensiune. 10. . Acestea necesit˘ de obicei tehnici complicate de proa gramare. Pentru majoritatea imprimantelor matriciale se recomand˘ a setarea parametrului /t0in deoarece aceste imprimante las˘ o margine a liber˘ de la capul de scriere pˆn˘ la rama de fixat foaia de hˆrtie ˆ a a a a ın imprimant˘. Aceste dimensiuni pot fi schimbate prin atribuirea de noi valori parametrilor corespunz˘tori la lansarea driverelor. a Pe orizontal˘. \oddsidemargin si \evensidemargin pentru paginile impare. acest capitol contine exemple subtile de aa . parametri. . urmeaz˘ spatierea: a a a a . ˆ stˆnga si ˆ partea de sus a oric˘rei pagini se las˘ ın a a a .54cm (1in). F˘r˘ a fi exhaustiv. formatare a textelor. ın liber un spatiu de 2. . a aranjarea textului ˆ pagin˘. TEX-ul a calculeaz˘ toate deplas˘rile tinˆnd cont de valorile initiale ale acestor a a a . lucru realizat ˆ mod implicit de c˘tre ın a . ın a De obicei. driverul DVI. respectiv. ce influenteaz˘ . .

a In cazuri. a a care are ˆ altimea specificat˘ de \headheight. poate conduce la \textheight25cm. care caz preambulul trebuie s˘ contin˘ \headheight0pt si delimitatorul a a . . . ˆ altimea textului se specific˘ prin parametrul In˘ . de exemplu pentru liste. . Dac˘ se utilizeaz˘ parametrul \pagestyle{plain}. Cˆnd pentru o a a. Apoi se precizeaz˘ l˘timea textului prin \textwidth.2 Pagina de titlu Pagina de titlu se organizeaz˘ cu ajutorul cutiilor verticale si al elea . plimentar˘ \topmargin. rar. ˆ continuare se pot specifica a a a In parametrii de spatiere pentru intervalul de pˆn˘ la nota marginal˘ prea a a . a pagin˘ standard se indic˘ \textwidth16. Valorile initiale de 0in minimizeaz˘ marginea din stˆnga la 1in. ın˘ . a \textheight. . dup˘ marginea implicit˘ de 1in. a 10. imediat dup˘ instructiunea \begin{document} se foloseste a . atunci ˆ partea dreapt˘ a a ın a r˘mˆne marginea de pagin˘ de 10mm.118 Capitolul 10. mentelor completate ˆ ele. \pagestyle{empty}. Exemplu: ın . Parametrul \linewidth fixeaz˘ l˘timea rˆndului curent. iar \pagestyle ın – imediat dup˘ parametrul \begin{document}. Pentru invalidarea ın˘ . ˆ multe a a. de aceea ultimul se foloseste mai des. Dup˘ \topmargin urmeaz˘ colontitlul (“header”-ul). a a . de ˆ altime \headsep0pt. Notele marginale se folosesc destul de a. . din ˆ altimea util˘ a paginii cu intervalele \footsep plus \footheight ın˘ . Invalidarea ei se realizeaz˘ prin parametrul a a \topmargin0in. ˆ continuare urmeaz˘ textul propriu-zis al paginii. valoarea lui e mai mic˘ decˆt valoarea a a parametrului \textwidth. ˆ ın . a (spatiul rezervat pentru numerotarea paginilor).8cm. incluzˆnd si In a a . Acest lucru micsoreaz˘ a a . Exemple de tehnici avansate pare. Utilizarea parametrului . cum si l˘timea notei marginale. Toate aceste dimensiuni trebuie definite ˆ preambul. urmeaz˘ spatierea sua a a a . Pe vertical˘. a a header-ul dispare si pagina se numeroteaz˘ jos. a header-ului. una din instructiunile \pagestyle{plain} sau \pagestyle{empty}. notele de subsol.

a analog˘ cu \linebreak. \newline \linebreak \linebreak[n] este echivalent˘ cu \\. rˆnd nou si pagin˘ nou˘..3. a analog˘ cu \nolinebreak. .3 Saltul la rˆnd nou si pagin˘ nou˘ a a a . Prezent˘m. . a ın Poate avea un parametru care indic˘ a prioritatea instructiunii ¸ similar cu \linebreak. s 0 – nu forteaz˘ trecerea la rˆnd nou. a a ca ¸i \linebreak. analog˘ cu \newline.10. 3) – grade intermediare ˆ ıntre aceste dou˘ situatii. ¸ a a parametrul n = 0 − 4 indic˘ prioritatea a instructiunii. ¸ a a (1.. ¸ 4 – oblig˘ trecerea la rˆnd nou. . O multime de instructiuni permit dirijrea procesului de trecere la . a ¸ interzice ruperea rˆndului ˆ locul dat. aceste instructiuni (vezi a a a a .5mm} \vbox{\begin{center} Autorii \end{center}} \vfill \end{titlepage} 10. 2.} . a la sfˆr¸itul fiec˘rui rˆnd al argumentului as a a se pune automat \nopagebreak. a forteaz˘ trecerea la rˆnd nou. 119 CARTE despre A L TEX Autorii \begin{titlepage} \vspace*{5mm} \vfill \vbox{\begin{center} \Huge CARTE despre \LaTeX{} \end{center}} \vspace*{7. \nolinebreak \newpage \pagebreak \nopagebreak \samepage{. Saltul la rˆnd nou si pagin˘ nou˘ a a a . pe scurt. si [1]).

Ea poate fi inclus˘ ˆ a ıntr-unul sau mai multe . list permite crearea structurilor de tip list˘. .. quote. a as a Se pot utiliza.. verse etc. . . Pentru detalii consultati [1]. %.120 \clearpage \cleardoublepage Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate instructiune similar˘ cu \newpage. sau con. de asemenea. a .. matare a etichetelor etc. Cazuri particulare ale acestui context sunt cona textele center. dar care forteaz˘ a ¸ a saltul la o pagin˘ impar˘. a . si instructiunile sloppy si \fussy. textul care urmeaz˘ unei liste ˆ a ıncepe cu un paragraf nou numai dac˘ contextul list este precedat de un rˆnd gol.4 10. Declaratiile trebuie s˘ contin˘ definirea parametrilor de dia . 9). \item. a a Exemplu: . . \end{list} Eticheta implicit˘ se introduce ˆ \item f˘r˘ indicarea parametrului a ın aa optional din \item[.4. ... ]. textul sloppypar pentru salt la rˆnd si/sau pagin˘ nou˘ (vezi Cap. . instructiunile de for.. Aceast˘ instructiune a a a ¸ se apeleaz˘ automat la sfˆr¸itul fiec˘rui capitol. contoare. dar care ¸ a tip˘re¸te toate obiectele deplasabile. Formatul general este urm˘torul: a \begin{list}{eticheta implicita}{declaratiile} \item. a s similar˘ cu \clearpage.. a mensiune ai listei si s˘ indice contorul utilizat. a a 10. De obicei.1 Listele Contextul list Fiind unul din cele mai generale contexte.

.. %-----Preambul-----% . . \newcommand. Pentru redefinirea unei macroinstructiuni se utilizeaz˘ instructiunea a .2 Contextul trivlist Contextul trivlist este un caz particular de list˘. #2. 121 Acesta este textul ce precede lista.5. ˆ care toate insa ın tructiunile \item trebuie s˘ contin˘ parametrul optional (\item[. s B–II Al doilea element. \end{list} 10. . \def\nume{definitie} si poate avea pˆn˘ la 9 parametri. . a . \documentstyle. . a a . Se observ\u{a} c\u{a} marginile din dreapta \c{s}i din st\^anga au aceea\c{s}i aliniere. . B–I Acesta este primul element al listei. A Definirea unei macroinstructiuni este echivalent˘ instructiunii L TEX a . sau instructiunea L TEX \renewcommand. \item Al doilea element. Acesta este textul ce precede lista. #9. si toti parametrii dimensionali primesc valoarea 0. . Definirea macroinstructiunilor . . evidentiati prin #1.. \begin{list}{B--\Roman{bean}}% {\usecounter{bean} \setlength{\rightmargin} {\leftmargin}} \item Acesta este primul element al listei... o macroinstructiune se defineste prin: In ..4. \begin{document} % . Se observ˘ c˘ a a marginile din dreapta ¸i din stˆnga au s a aceea¸i aliniere. A TEX \def. ˆ TEX-ul simplu. a . .. \newcounter{bean} % . . .. .5 Definirea macroinstructiunilor .]). 10. .10.. .. .

gnu gnu gnu ......2){\frame{\usebox{\toy}}} % .. \put(3.. A de utilizare a L TEX-ului ˆ editarea matematic˘.. Vom descrie noi posibilit˘ti a a a.. \end{picture} gnu gnu 10.2){\frame{\usebox{\toy}}} \put(0. dac˘ un fragment orizontal se repet˘ de mai multe ori ˆ text. \savebox si \usebox.1. % Memoreaza cutia \savebox{\toy}[0.0) % .65in]{gnu} % . % Cutia este folosita de mai multe ori \usebox{\toy}\dots\\ % . \unitlength5mm \begin{picture}(8.se repartizeaza % .6 Cˆteva noi exemple ˆ contextul matemaa ın tic Aceast˘ tem˘ e ˆ a a ıntr-adev˘r inepuizabil˘. Exemple de tehnici avansate A Sistemul L TEX permite definirea de noi instructiuni.. %memorie pentru numele \toy \newsavebox{\toy} % In preambul .4)(0. . \savebox{\toy}(3.. \usebox{\toy}\dots\\ \vfill \strut\hrulefill\strut\\ Proceduri similare se pot aplica si contextului picture: . el se poate a a ın eticheta si apoi apela ˆ text ori de cˆte ori este necesar. realizeaz˘ cu instructiunile \newsavebox.122 Capitolul 10. a .. .. De exemplu..3)[tr]{gnu} % . . ın a ... Acest lucru se ın a .5.

de obicei. grosime 0 (invizibil˘). Cˆteva noi exemple ˆ contextul matematic a ın 123 10. a De exemplu: . a .1 Limitele integralei Culegerea unei integrale se deosebeste de culegerea unei sume prin .10. fractiei. TEX-ul ne pune la dispozitie trei instructiuni a . aceea c˘ limitele integralei se scriu. Instructiuna \overwithdelims deseneaz˘ o a . lˆng˘ semnul integralei. linie de fractie de o grosime implicit determinat˘ de fontul curent utia .6. Instructiunea \atopwithdelims deseneaz˘ o linie de fractie de a . lizat. . grosimea liniei de fractie. Al treilea parametru din instructiunea \abovewithdelims indic˘ a . a a a Acest lucru se realizeaz˘ implicit. . pentru editarea fractiilor: . Un delimitator vid se specific˘ printr-un punct. unei fractii se determin˘ automat.6.2 Diferite simboluri de tipul \choose La nivelul de baz˘. Scrierea limitelor deasupra si sub a .6. . \overwithdelims#1#2 \atopwithdelims#1#2 \abovewithdelims#1#2#3 Primii doi parametri ai fiec˘rei instructiuni specific˘ delimitatorii a a . semnul integralei se face prin: \int\limits^{limita superioara}_{limita inferioara} De exemplu: \begin{verbatim} \begin{displaymath} \sum_{i=1}^{n} \qquad \int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad \int_{-\infty}^{+\infty} \qquad \int\limits_{-\infty}^{+\infty} \end{displaymath} n i=1 0 π 2 +∞ −∞ +∞ −∞ 10. Dimensiunea a .

tal˘ a instructiunii \hphantom{. Dac˘ ˆ formula a + b + c + d + e se doreste a a a ın .. .. Exemple de tehnici avansate \def\legendre{\overwithdelims()} \def\euler{\atopwithdelims<>} %. are ˆ altimea si adˆncimea continutului s˘u. prin exemple. ˆ care avem o structur˘ asimetric parantetizat˘) se procedeaz˘ astfel: ın a a a .1. a .. $$ {a \legendre b} \qquad {n\euler k} \qquad {\frac{1}{2} \abovewithdelims. iar l˘timea 0. Instructiunile \phantom definesc cutii invizibile.. ˆ altimea (de deasupra liniei de baz˘). Varianta vertical˘.. ˆ altimea si adˆncimea ei sunt 0. Mai precis \phantom{.3 Folosirea instructiunii \phantom . cˆteva In a a exceptii de la aceast˘ regul˘. are l˘timea. paranteze corect incluse.6. a sub linia de baz˘) determinate de continutul s˘u. siuni sunt determinate de continutul lor. Varianta orizona a . si adˆncimea (de a. ın˘ . .3pt \frac{3}{4}} $$ a b n k 1 2 3 4 10. \underbrace: a + b + c + d +e $$ \underbrace{a+\overbrace{b+c+d}+e} $$ Conform regulilor TEX constructiile trebuie s˘ formeze structuri cu a . a se uni cu supra-acolad˘ c + d + e si cu sub-acolad˘ a + b + c + d (caz a a . a a ... 5. a a a. ın˘ ..124 Capitolul 10.12 ce utilizeaz˘ \overbrace si a a . ale c˘ror dimena . \vphantom{. iar a a. S˘ revenim la exemplul din Sect.} . . .} are l˘timea continutului s˘u.} ın˘ . a . ˆ continuare prezent˘m..

A a . Instructiunea \displaystyle este necesar˘ pentru ca m˘rimea a a .6. a . a .10. . Cˆteva noi exemple ˆ contextul matematic a ın 125 3 a + b + c + d +e 4 3 a + b + c + d +e 4 $$ \mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e} \limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+} \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}} $$ % $$ \stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+} \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}} {\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e} $$ Solutiile prezentate ilustreaz˘ utilizarea instructiunii \phantom. . . fontului din continutul lui \hphantom s˘ nu se micsoreze. doua solutie este mai scurt˘.

ın a TEX-ul a fost proiectat initial pentru limbile europene. Algorit. zate. ın a a a . ˆ TEX-ul japonez si chinez fiecare a In . a a a . examina ˆ cele ce urmeaz˘. arab˘ etc. ın bazate pe alfabetul latin. ci si pentru limbele chinez˘.). etc. A. TEX-ul s-a r˘spˆndit a. . cum sunt setul de numai 128 de caractere pentru codificarea fonturilor. precum si inabilitatea sa de a ˆ arca mai multe tabele de separare a ınc˘ . Limba implicit presupus˘ de TEX a a este engleza (american˘). ın Dac˘ limba ˆ care este scris˘ partea principal˘ a textului nu este a ın a a engleza. De exemplu. . rus˘. sau textul e alc˘tuit din mai multe limbi (manual de limb˘ a a str˘in˘. Aceste utiliz˘ri au evidentiat unele limit˘ri ale TEX-ului. a a . japonez si chinez. fi g˘sit TEX-ul arab. mul alinierii marginilor textului este orientat ˆ TEX-ul de baz˘ penın a tru scrierea de la stˆnga la dreapta. rapid ˆ lume si ˆ prezent este utilizat nu numai pentru diferite limbi ın . ˆ arhivele internationale CTAN (vezi AnexaF.1 Note generale Gratie popularit˘tii sale ˆ lumea academic˘.1) poate ın . precum si tabelul . japonez˘. cuvintelor ˆ silabe. atunci pot apare unele probleme pe care le vom a a . . corespunz˘tor de desp˘rtire ˆ silabe a cuvintelor. ın Pentru unele limbi nationale trebuie folosite procesoare TEX speciali. a a a . dictionar. astfel c˘ ˆ toate versiunile TEX-ului sunt a a ın folosite regulile englezesti (americane) de tipografie.Anexa A A L TEX-ul si limbile naturale .

diferite de scriere. numai aceste elemente sunt incluse ˆ pachetul babel (august a a ın 1995). a Exist˘. Dac˘ limba de lucru nu este engleza. ce ocup˘ mai putin loc ˆ format. minal˘ (august 1995. Tabelele de a s ¸ desp˘rtire a cuvintelor ˆ silabe nu sunt ˆ a realizate pentru multe limbi. de asemenea. Poloa ın . inclus ˆ kitul de distributie emTEX. a¸ ın a Trebuie avut ˆ vedere c˘ aceste tabele se includ ˆ formatul respectiv. precum ¸i a datei curente (\today).. Clubul TUG international . Redefinirea scrierii ˆ limba dat˘ a titlurilor standard: “Capitolul”. vezi si mai jos). Documentatia asupra TCP se g˘se¸te ˆ fi¸ierul ı¸ ¸ a s ın s MAKETCP.org. ¸i tabelul mic. as a 3. a La folosirea mai multor limbi ˆ acelasi document poate fi utilizat ın . ın a ın provocˆnd mic¸orarea spatiului de lucru al procesorului TEX. Definirea macrourilor pentru scrierea mai simpl˘ a literelor cu diacritice a ¸i a altor elemente tipografice specifice limbii date. Textele arabe a . Fi¸ierele surse preparate ˆ acest mod ın s ın ˆsi pierd portabilitatea. ın ¸ 2. . de exemplu. Folosirea tabelului de desp˘rtire a cuvintelor ˆ silabe pentru limba dat˘.DOC. Vezi adresele din [2. Pentru limba s romˆn˘. atunci se pot contacta cluburile a nationale de promovare a TEX-ului (TUG. pag. Folosirea oric˘rei limbi diferit˘ de englez˘ presupune urm˘toarele a a a a actiuni: . Olanda. 479–480]. s 4. Germania. nia. pachetul babel.2). TCP a ın se include ˆ format (vezi 1. Pentru unele limbi exist˘ dou˘ tabele a ın a a de desp˘rtire ˆ silabe: tabelul mare. Folosirea (neobligatorie) a TCP – pagina de cod a TEX-ului pentru transformarea automat˘ a caracterelor introduse ˆ macrourile TEX-ului. Note generale 127 caracter se codific˘ cu ajutorul a doi octeti ˆ loc de unul. francez˘. “TEX User Group”). Sustinerea limbii romˆne ˆ babel este deocamdat˘ doar noa a ın a . El sustine perfect. 1. a . ce asigur˘ desp˘rtirea mai precis˘ a ¸ ın a a¸ a a cuvintelor. etc.). ın a “Bibliografie” etc. ist˘ ˆ mai multe t˘ri (Estonia. care permite combinarea textelor ˆ limbi cu directii ın . si procesorul XeT--TeX (versiunea lui mai veche a . . limbile german˘ si a . Italia. Exist˘ ¸i s a ¸ ın as tabele diferite pentru engleza britanic˘ ¸i american˘.1.A. a¸ ın ınc˘ Pentru limba romˆn˘ tabelul de desp˘rtire ˆ silabe este mentionat ˆ a a a ¸ ın ¸ ın [3] dar nu exist˘ ˆ arhive publice. (sediul central) are adresa electronic˘ tug@tug. care ex. ın se scriu de la dreapta la stˆnga. se numea XeT-TeX). Franta.a .

a si tastatura au fost romˆnizate cu driverele corespunz˘toare. Accente TEX Liter˘ Macrou Liter˘ Macrou a a ` o \’o o ´ \^o ˜ o \=o o ¯ \. L TEX-ul si limbile naturale . Pentru compilare a fost ın a a .o ˘ o \v o o ˇ \H o ¨ o \c o o ¸ \d o o \t oo oo \oe ¯ Œ \ae æ \AE ˚ ˚ a \AA A \o Ø \l l \L ı \j  !‘ ¿ Macrou \‘o \~o \u o \"o \b o \OE \aa \O \i ?‘ Liter˘ a o ˆ o ˙ o ˝ o . Reprezentarea literelor romˆne¸ti cu diacritice prin mijloaa s cele standard ale TEX-ului Macrou Liter˘ Macrou Liter˘ Macrou Liter˘ a a a ˘ ˘ \u A A \u{A} A \u a a ˘ ˆ \u{a} ˘ a \^A A \^a a ˆ ˆ \^I I \^{\i} ˆ ı \c S S ¸ \c{S} S ¸ \c s ¸ s \c{s} ¸ s \c T T ¸ \c{T} T ¸ \c t ¸ t \c{t} ¸ t \d{S} S . A. mis culegerea textului direct ˆ limba romˆn˘.2 Semnele diacritice si macrourile corespun.2.1. œ Æ ø L ¡ Tabelul A. a . Fontul de ecran.3 Macropachetul romania A Textul c˘rtii prezente a fost preg˘tit cu L TEX 2ε . A. z˘toare a Tabelul A. ce au pera a .128 A Anexa A.

STY si descrierea elea . ˆ a .3} \def\filedate{1995/10/14} \NeedsTeXFormat{LaTeX2e} \ProvidesPackage{romania}[\filedate\space\fileversion\space% Romanian macros (A.Malahova)} \newif\ifRomanianaa \Romanianaatrue \def\sunt{\ifRomanianaa sunt\else s\^int\fi} \def\Sunt{\ifRomanianaa Sunt\else S\^int\fi} \def\SUNT{\ifRomanianaa SUNT\else S\^INT\fi} \newcounter{Rom@nianstyle} \setcounter{Rom@nianstyle}{1} % SH.}}$}% \advance\rom@ndimen by-0. .57\wd4% \setbox3=\hbox{\kern\rom@ndimen\box4}\wd3=0pt% \relax\leavevmode\box3#1} \def\rum#1{\protect\rum@n{#1}} . tz with cedille \newcommand\asciiRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{0}} \newcommand\cedilleRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{1}} \newcommand\commaRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{2}} \newdimen\rom@ndimen \def\rum@n#1{\setbox3=\hbox{#1}\rom@ndimen=0.Malahova)] \typeout{Package romania\space\fileversion\space\filedate:^^J% Romanian macros (A. ˆ timp ce ˆ anexe – prin prescurt˘rile perın ın a mise de pachetul romania.A. Exemplul de bibliografie de la pag. exemplele din cadrul capitolelor.Colesnicov. literele romˆnesti sunt presentate prin a . . L. ın In . tomat literele romˆnesti ˆ macroinstructiuni din pachetul romania. %% This is file ‘‘romania.Colesnicov. Macropachetul romania 129 creat formatul special cu TCP (“TEX Code Page”). a Mai jos urmeaz˘ continutul fisierului ROMANIA. mentelor lui.6\wd3% \setbox4=\hbox{$\vphantom{\box3}_{\hbox{. mijloacele TEX standard.3. 51 este un fragment din textul-surs˘ al prezentului manual. TZ. care converteste au. L. sh.sty’’ %% \def\fileversion{v1.

\let\@hatmp\^ \def\RomanAE{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else\protect\u{A}\fi} \def\Romanae{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else\protect\u{a}\fi} \def\RomanAA{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else% \protect\@hatmp{A}\fi} \def\Romanaa{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else% \protect\@hatmp{a}\fi} \def\RomanII{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0I\else% \protect\@hatmp{I}\fi} \def\Romanii{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0i\else% \protect\@hatmp{\protect\i}\fi} \def\RomanSH{\ifcase\c@Rom@nianstyle S\or% \protect\c{S}\else\protect\rum{S}\fi} \def\Romansh{\ifcase\c@Rom@nianstyle s\or% \protect\c{s}\else\protect\rum{s}\fi} \def\RomanTZ{\ifcase\c@Rom@nianstyle T\or% \protect\c{T}\else\protect\rum{T}\fi} \def\Romantz{\ifcase\c@Rom@nianstyle t\or% \protect\c{t}\else\protect\rum{t}\fi} \def\RomanYY{\ifRomanianaa\protect\RomanAA\else% \protect\RomanII\fi} \def\Romanyy{\ifRomanianaa\protect\Romanaa\else% \protect\Romanii\fi} \catcode‘\"=13 \def"#1{\relax% \ifx#1A\RomanAE% \else\ifx#1a\Romanae% \else\ifx#1S\RomanSH% \else\ifx#1s\Romansh% \else\ifx#1T\RomanTZ% \else\ifx#1t\Romantz% \fi\fi\fi\fi\fi\fi% } \def\^#1{\relax% \ifx#1A\RomanAA% \else\ifx#1a\Romanaa% \else\ifx#1I\RomanII% \else\ifx#1i\Romanii% .130 A Anexa A. L TEX-ul si limbile naturale .

A.3. Macropachetul romania \else\ifx#1Y\RomanYY% \else\ifx#1y\Romanyy% \else\@hatmp{#1}\fi\fi\fi\fi\fi\fi% } % Romanian Style \DeclareOption{romstyle}{% \def\abstractname{Rezumat}% \def\alsoname{vezi de asemenea}% \def\appendixname{Anexa} % <----------\def\bibname{Bibliografie} % <---------\def\ccname{Copie}% \def\chaptername{Capitolul} % <---------\def\contentsname{Cuprinsul} % <---------\def\enclname{Anex"a}% \def\figurename{Figura} % <---------\def\headtoname{Pentru}% \def\indexname{Index} % <---------%\def\indexname{Glosar} \def\listfigurename{Lista figurilor} % <---------\def\listtablename{Lista tabelelor} % <---------\def\pagename{pag.}% \def\partname{Partea} % <---------\def\prefacename{Prefa"t"a}% \def\proofname{Demonstra"tie}% \def\refname{Lista de referin"te}% \def\seename{vezi}% \def\tablename{Tabelul} % <---------\def\today{\number\day\space\ifcase\month\or ianuarie\or februarie\or martie\or aprilie\or mai\or iunie\or iulie\or august\or septembrie\or octombrie\or noiembrie\or decembrie\fi \space\number\year}% } \ProcessOptions \endinput %% %% End of romania.sty 131 .

Dac˘ anumite definitii din pachet nu ın a . L TEX-ul si limbile naturale . optiuni.1 Optiunea romstyle . apelul LATEX2E.C:\emtex\texinput! Aseasta ˆ ınseamn˘ c˘ procesorul caut˘ pachetele de clase. lui “!”) ˆ subdirectoarele de un singur nivel. ele pot fi ref˘cute dup˘ instructiunea \usepackage. toate titlurile standard si data ın In .132 A Anexa A. . manualul ˆ limba a a . A. de ˆ atare a limbii romˆne). cu subdirectoarele de un singur nivel. ˆ primul rˆnd implicit ˆ directorul curent de lucru. Pentru un document ˆ limba romˆn˘ trebuie introdus˘ instructiunea ın a a a . romstyle. Aceast˘ a metod˘ p˘streaz˘ neschimbat continutul directoarelor standard. Toate a a a . Acest fisier este inclus ˆ ıntr-un director separat ..STY deoarece ˆ a ın .3. apoi ın a ın ˆ directorul C:\emtex\texinput\LATEX2E si (prin includerea semnuın . ˆ acest fel. Titlurile standard sunt definite a a ın a a ˆ instructiunea \DeclareOption. \usepackage[romstyle]{romania} ˆ preambulul documentului.BAT este inclus˘ comanda MS-DOS a set texinput=C:\emtex\texinput\LATEX2E!. C:\EMTEX\TEXINPUT\LATEX2E\ROMANIA Procesorul emTEX caut˘ automat fisierul ROMANIA. a a . curent˘ vor fi tip˘rite ˆ limba romˆn˘. din preambulul documentului. Dac˘ documentul nu este ˆ limba romˆn˘ dar este necesar˘ fora ın a a a matarea scurt˘ a literelor romˆnesti (de exemplu. atunci trebuie evitat˘ optiunea a ınv˘ . ın englez˘. stiluri etc. a a a . iar apoi ˆ directorul ın ın C:\emtex\texinput. a a a a . torului C:\emtex\texinput\LATEX2E. sunt satisf˘c˘toare. . pachetele aditionale trebuie incluse ˆ subdirectoarele proprii ale direcın .

In a a . a ˆ \^i pentru ˆ Pentru litera ˆ s-a obtinut prescurtarea \^I pentru I. a gula sub argumentul s˘u.3. Aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ el ˆ si reprezint˘ o a a ınsu . ¸ Problema poate fi rezolvat˘ numai dup˘ includerea definitiilor din paa a ¸ chetul romania ˆ pachetul babel. ˘ "a pentru ˘. simbolului " nu are influente asupra instructiunii \".A. comparativ cu TEX-ul standard. (\RomanAE. "s pentru s. Literele sunt definite prin macrourile precedente. . ı . a . a . Redefinirea a a .2 Formatarea scurt˘ a literelor romˆnesti a a . si apoi zece macrouri pentru literele romˆnesti a . • Simbolul " este utilizat standard pentru numerele hexazecimale (ˆ TEX ın de baz˘ "a0=160). \^a pentru ˆ. "S pentru S. indiciere ˆ contextele matematice. a macroinstructiune. • Dac˘ este utilizat concomitent pachetul romania. a . a . Cu pachetul romania se pierde posibilitatea de scriere a a numerelor hexazecimale. pachetul ın babel cu optiunea german). Redefinirea categoriei pentru simbolul " impune cˆteva restrictii. Pentru ” trebuie folosite numai dou˘ a a apostrofuri ’’. t. Sunt definite \^A pentru A. ˆ celelalte cazuri \^ lucreaz˘ obisnuit. "T pentru T. ı. precum ¸i un alt paa s chet ˆ care simbolul " este deasemnea redefinit (de exemplu. a . legat˘ de \^{\i}. Instructiunea \" (umlaut) lucreaz˘ standard (\"a – ¨). . ¸ Macroul \^ este redefinit ˆ pachetul romania prin noile macrouri ın ˆ pentru literele romˆnesti. . • Simbolul " nu mai ˆ ınseamn˘ ”. si "t pentru tru A. ın . a 13-a (simbol activ). Macropachetul romania 133 A. Redefinirea \^ este necesar˘ ˆ corelare cu variantele literelor a ın romˆnesti discutate mai jos. Redefinirea categorei simbolului ^ (cum s-a f˘cut cu ") nu este de a dorit fiindc˘ ^ este simbolul cu categoria unic˘ 7 si este folosit pentru a a . . Pachetul romania redefineste simbolul " ca simbol de categoria . .). . ˆ pachetul romania este definit˘ instructiunea \rum care aseaz˘ virIn a . Apoi sunt definite urm˘toarele prescurt˘ri: "A pena a . etc.3. pot apare incompatibilit˘¸i ˆ ¸ at ıntre definitii. . Noi vom continua implement˘rile ˆ ın a ın directia aceasta.

ˆ pachetul romania sunt definite trei variante tipografice pentru In caracterele specifice limbii romˆne: a 1. s a \commaRomanian \item ˘ ˘ ^ ^ ^ ^ S ¸ T t A a A a I ı ¸ s ¸ ¸ (cu accent ¸i cu virgul˘). L TEX-ul si limbile naturale . A. a . aa ˘ a ˆ aIı¸s ¸ t 2.134 A Anexa A. acterelor. de schimbare a variantei tipografice.\commaRomanian. Fiecare din aceste variante se formeaz˘ din acelasi text surs˘. Varianta tipografic˘ implicit˘ pentru pachetul romania este a a \commaRomanian. ˘ a ˆ aIı .3 Obtinerea caracterelor specifice limbii romˆne a . . a a \item \cedilleRomanian ˘ ˘ ^ ^ ^ ^ S ¸ T t A a A a I ı ¸ s ¸ ¸ (cu accent ¸i cu sedil˘). ci prin includerea ˆ preambul a uneia dintre instructiunile ın . . ˆ prezentul manual aceast˘ variant˘ este folosit˘ In a a a pentru textul normal iar varianta \cedilleRomanian pentru exemple. Obtinerea uneia dintre aceste variante se realizeaz˘ f˘r˘ schimbarea cara aa . s a \end{enumerate} Instructiunile de schimbare a variantei sunt urm˘toarele: a . 3. A ˘ A ˆ ˆ ˆ S ¸ T ¸ (cu accent si cu sedil˘). . a . A a A a I i S s T t (f˘r˘ diacritice). A ˘ A ˆ ˆ ˆ S s T t (cu accent si cu virgul˘). Mai jos este prezentat paragraful precedent din acest manuscris: ^n pachetul {\ttfamily romania} I sunt definite trei variante tipografice pentru caracterele specifice limbii rom^ne: a \begin{enumerate} \item \asciiRomanian ˘ ˘ ^ ^ ^ ^ S ¸ T t A a A a I ı ¸ s ¸ ¸ \commaRomanian (f˘r˘ diacritice). . a a . \asciiRomanian. \cedilleRomanian.3.

a s ınc˘ M. s Tot astfel cˆnd al nostru dor a Pieri ˆ noapte-adˆnc˘. Eminescu . Poate de mult s-a stins \^in drum\\ \^In dep"art"ari albastre.3. Icoana stelei ce-a murit\\ \^Incet pe cer se suie:\\ Era pe c\^and nu s-a z"arit.~Eminescu} LA STEAUA La steaua care-a r˘s˘rit aa E-o cale-atˆt de lung˘. Macropachetul romania 135 A. a a Poate de mult s-a stins ˆ drum ın ˆ dep˘rt˘ri albastre.3. ¸i nu e. Icoana stelei ce-a murit ˆ Incet pe cer se suie: Era pe cˆnd nu s-a z˘rit. a a C˘ mii de ani i-au trebuit a Luminii s˘ ne-ajung˘. \end{verse} \medskip \hspace{50pt}% {\scshape M.4 Exemplu \hspace{50pt}% {\bfseries LA STEAUA} \medskip \begin{verse} La steaua care-a r"as"arit\\ E-o cale-at\^at de lung"a.\\ C"a mii de ani i-au trebuit\\ Luminii s"a ne-ajung"a.\\ Lumina stinsului amor\\ Ne urm"are"ste \^inc"a.A. a a Azi o vedem. "si nu e. ın a a Lumina stinsului amor Ne urm˘re¸te ˆ a. In a a Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Tot astfel c\^and al nostru dor\\ Pieri \^in noapte-ad\^anc"a.\\ Azi o vedem.\\ Iar raza ei abia acum\\ Luci vederii noastre.

acelasi fragment se tip˘reste ˆ dou˘ variante ortografice a . dup˘ cum urmeaz˘: a ın a a • ˆ loc de litera variabil˘ “ˆ-ˆ se utilizeaz˘ instructiunea \^y. dup˘ \usepackage se utilizeaz˘ una din instructiuIn a a . diferite. a a .3. c\^yinii \sunt\ r"ai! ˆ a A ˆ sunt Sunt SUNT Fiti atenti. nile de schimbare a variantei ortografice: – \Romanianaatrue (“ˆ-sunt”). A. ın a . varianta ortografic˘ implicit˘ este \Romanianaatrue. sau a – \Romanianaafalse (“ˆ ınt”). ca rezultat al unei singure instructiuni.5 Variante ortografice Pentru schimbarea automat˘ a ortografiei (“ˆ-sunt” si “ˆ ınt”). ı-sˆ Exemplu: ˆ ˆ sˆ Sˆ Sˆ I ı ınt ınt INT Fiti atenti. ı-sˆ tul trebuie preg˘tit ˆ mod special. ˆ pachetul romania In . In a • ˆ preambul. • ˆ loc de verbul “sunt” se utilizeaz˘ macroul \sunt. c\^yinii \sunt\ r"ai! \Romanianaatrue \^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\ Fi"ti aten"ti. texa a . cˆinii sunt r˘i! ¸ ¸ a a Astfel. L TEX-ul si limbile naturale . cˆ ¸ ¸ ıinii sˆ r˘i! ınt a \Romanianaafalse \^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\ Fi"ti aten"ti. In a a ı” a .136 A Anexa A.

Aceste grup˘ri s a pot fi imbricate una ˆ alta.1 Exemplul urm˘tor ilustreaz˘ schimb˘rile de fonturi. Alfabete matematice ˆ L TEX 2ε ın A Instructiunea ¸ Exemplu \mathcal $\mathcal{X}=x$ X =x \mathrm $\mathrm{min}_i$ mini \mathbf $\sum x = \mathbf{y}$ x=y \mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X2 i \mathtt $\mathtt{F}(x)$ F(x) \mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz = xyz \mathit $differ\neq\mathit{differ}$ dif f er = differ . a a a Trebuie s˘ folosim grup˘ri a a pentru a sublinia textul sau a-l ˆ ıngro¸a. Aceste grup˘ri \emph{ pot fi\/ a \emph{imbricate\/} una \^in alta}. ın Trebuie s˘ folosim grup˘ri pentru a a \emph{a sublinia\/} textul sau {\bfseries a-l \^ingro\c{s}a}.Anexa B Caracteristicile fonturilor ˆ NFSS2 ın Exemplul B.1. Tabelul B.

a a .2. Caracteristicile fonturilor ˆ NFSS2 ın Tabelul OT1 T1 OML OMS OMX U Lxx B. Seriile cele mai frecvente de fonturi Normal˘ (“Medium”) a Aldin˘ (“Bold”) a Aldin˘ ˆ argit˘ (“Bold extended”) a ınl˘ a Semialdin˘ (“Semi-bold”) a Condensat˘ (“Condensed”) a 1 Cork: oras ˆ Irlanda unde.4. . Codific˘rile cele mai frecvente ale fonturilor a Veche (“Old”) de text TEX. Tabela cod T1 contine si literele cu diacritice. 256 simboluri (Cork1 . tat˘ (validat˘) codificarea T1. ın . ˆ 1990. la conferinta utilizatorilor TEX a fost accepın .3. . DC-EC) Cursivul matematic TEX Simboluri matematice TEX Simboluri matematice TEX mari Necunoscut˘ (“Unknown”) a Local˘ a Tabelul B. Familii de fonturi “Computer modern” cmr Computer Modern Roman cmss Computer Modern Sans cmtt Computer Modern Typewriter cmm Computer M odern M ath Italic cmsy Computer Modern Math Symbols cmex Computer Modern Math Extensions Tabelul m b bx sb c B. 128 simboluri De text TEX.138 Anexa B.

.5.} sau \scshape Forma \tiny M˘rime a \scriptsize M˘rime a \footnotesize M˘rime a \small M˘rime a \normalsize M˘rime a \large M˘rime a \Large M˘rime a \LARGE M˘rime a \huge \Huge M˘rime a M˘rime a Tabelul B.} sau \sffamily Familie \texttt{...} sau \slshape Form˘ a ˘ \textsc{.} sau \ttfamily Familie \textmd{.} sau \bfseries Serie \textup{..09 ın A \rm Normal font (roman) \bf Boldface font \it Italic font \sl Slanted font \sf Sans serif font \sc Caps and Small Caps font \tt Teletype (typewriter) font ..} sau \rmfamily Familie \textsf{. Schimbarea fonturilor ˆ L TEX 2.} sau \upshape Form˘ a \textit{.....139 Tabelul B.} sau \itshape Form˘ a \textsl{.6. Schimbarea caracteristicilor fontului Instructiune ¸ Caracteristic˘ a \textrm{.} sau \mdseries Serie \textbf{.

7.0351460 cm 0.5911459 dd 0.140 Anexa B.4527559 pt 254 236814336 sp ≈ 1864679.0138370 in 0.3937008 in 2409 pc ≈ 2.0833333 pc .3514598 mm 0. Relatii ˆ ¸ ıntre unele unit˘¸i TEX ¸at 3600 bp 127 2787213 cc 1257808 8361639 dd 314452 50 in 127 10 mm 1 cm = 1 cm = 1 cm = 1 cm = 1 cm = 1 cm = 1 cm = 1 cm = ≈ ≈ ≈ ≈ 28.0778810 cc 0.8110236 sp 127 1 pt 1 pt 1 pt 1 pt 1 pt 1 pt 1 pt 1 pt = = = = = = = = 800 bp 803 1157 cc 14856 254 cm 7227 1157 dd 1238 100 in 7227 2540 mm 7227 1 pc 12 65536 sp ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ 0.9345719 dd 0.3710630 pc 1016 7227 pt ≈ 28.3464567 bp 2.9962640 bp 0.2159288 cc 26. Caracteristicile fonturilor ˆ NFSS2 ın Tabelul B.

1 A Simboluri matematice L TEX In urm˘toarele tabele sunt indicate toate simbolurile ce pot fi a A ˆ ıntrebuintate de c˘tre L TEX ˆ contextul matematic.) ın A ınc˘ Accente matematice \hat a \tilde a \grave a \ddot a \bar a a ˆ a ˜ a ` a ¨ a ¯ \check a \acute a \dot a \breve a \vec a a ˇ a ´ a ˙ a ˘ a . Pentru utilizarea lui ˆ L TE ın ınc˘ latexsym: \usepackage{latexsym} (ˆ L TEX 2.Anexa C Lista simbolurilor matematice C.09 acest font este preˆ arcat. exist˘ un font suplimenIn A a a A X 2ε trebuie ˆ arcat macro-pachetul tar. ˆ L TEX. comparativ cu TEX-ul de baz˘. a ın .

Lista simbolurilor matematice Litere grecesti majuscule .142 Anexa C. α β γ δ ε ζ η θ ϑ \alpha \beta \gamma \delta \epsilon \varepsilon \zeta \eta \theta \vartheta ι κ λ µ ν ξ o π ρ \iota \kappa \lambda \mu \nu \xi o \pi \varpi \rho σ ς τ υ φ ϕ χ ψ ω \varrho \sigma \varsigma \tau \upsilon \phi \varphi \chi \psi \omega Diferite simboluri speciale \aleph \hbar ı \imath  \jmath \ell ℘ \wp \Re \Im ∂ \partial ∞ \infty 0 \mho ℵ ∅ √ ⊥ ∠ \ 2 \prime \emptyset \nabla \surd \top \bot \| \angle \triangle \backslash \Box ∀ ∃ ¬ \forall \exists \neg \flat \natural \sharp \clubsuit \diamondsuit \heartsuit \spadesuit \Diamond ♣ ♦ ♥ ♠ 3 Simboluri de m˘rime variabil˘ a a P Q ‘ R H \sum \prod \coprod \int \oint T S F W V \bigcap \bigcup \bigsqcup \bigvee \bigwedge J N \bigodot L \bigotimes U \bigoplus \biguplus . Γ ∆ Θ Λ \Gamma \Delta \Theta \Lambda Ξ Π Σ Υ \Xi \Pi \Sigma \Upsilon Φ Ψ Ω \Phi \Psi \Omega Litere grecesti minuscule .

< ≤ < \leq \prec \preceq \ll \subset \subseteq \sqsubseteq \in \vdash \smile \frown \propto > ≥ > \geq \succ \succeq \gg \supset \supseteq \sqsupseteq \ni \dashv \mid \parallel = ≡ ∼ = \equiv \sim \simeq \asymp ≈ \approx ∼ \cong = \bowtie 1 \Join |= \models . + ± \ · × ∗ + \pm \mp \setminus \cdot \times \ast \star \diamond \circ \bullet \div − ∩ ∪ \cap \cup \uplus \sqcap \sqcup \triangleleft \triangleright \wr \bigcirc \bigtriangleup \bigtriangledown ∨ ∧ ⊕ ⊗ \vee \wedge \oplus \ominus \otimes \oslash \odot \dagger \ddagger \amalg ◦ • ÷ † ‡ Simboluri relationale .A C. Simboluri matematice L TEX 143 Simboluri pentru operatii binare .1. = \doteq ⊥ \perp ⊂ ⊆ ∈ ⊃ ⊇ | ∝ Simboluri pentru negatii si complement˘ri a . . < ≤ \not< \not\leq \not\prec \not\preceq \not\subset \not\subseteq \not\sqsubseteq > ≥ \not> \not\geq \not\succ \not\succeq \not\supset \not\supseteq \not\sqsupseteq = ≡ ∼ ≈ ∼ = \not= \not\equiv \not\sim \not\simeq \not\approx \not\cong \not\asymp ⊂ ⊆ ⊃ ⊇ .

Lista simbolurilor matematice S˘geti a .144 Anexa C. Sinonime = ≤ ≥ { } → ← ∧ ∨ ¬ | \ne sau \neq \le \ge \{ \} \to \gets \owns \land \lor \lnot \vert \Vert \not= \leq \geq \lbrace \rbrace \rightarrow \leftarrow \ni \wedge \vee \neg | \| . ← ⇐ → ⇒ ↔ ⇔ → ← \leftarrow \Leftarrow \rightarrow \Rightarrow \leftrightarrow \Leftrightarrow \mapsto \hookleftarrow \leftharpoonup \leftharpoondown \rightleftharpoons ←− \longleftarrow ⇐= \Longleftarrow −→ \longrightarrow =⇒ \Longrightarrow ←→\longleftrightarrow ⇐⇒\Longleftrightarrow −→ \longmapsto → \hookrightarrow \rightharpoonup \rightharpoondown \leftrightharpoons ↑ ⇑ ↓ ⇓ \uparrow \Uparrow \downarrow \Downarrow \updownarrow \Updownarrow \nearrow \searrow \swarrow \nwarrow . \leadsto Paranteze stˆnga a ( [ { ( \lbrack \lbrace [ [ \lfloor \langle { \{ \lceil Paranteze dreapta ) ] } ) \rbrack \rbrace ] ] \rfloor \rangle } \} \rceil Unele simboluri se pot reprezenta prin mai multe instructiuni: .

. precum si (mai rar) ˆ a ın ın ..2 Simbolurile AMS AMS (Societatea American˘ de Matematic˘) consider˘ un set l˘rgit a a a a de simboluri matematice. \boxdot \square \circlearrowright \circlearrowleft \leftrightharpoons \twoheadleftarrow \leftleftarrows \boxplus \blacksquare \blacklozenge \rightleftharpoons \Vdash \twoheadrightarrow \rightrightarrows \boxtimes \centerdot ♦ \lozenge \boxminus \Vvdash \vDash \upuparrows ..... ˆ editia 1995 a fonturilor AMS au fost excluse simbolurile \thorn In .]{. fonturile matematice AMS In ... In a a .} ˆ versiunile mai vechi ale fisierelor de stil... ˆ cazul utiliz˘rii ultimelor dou˘ grupe.. . Pentru utilizarea lor trebuie ˆ arcat macroınc˘ pachetul amssymb \usepackage{amssymb} iar ˆ L TEX 2.09 stilul AMSSYMBO.. si \napprox.. fisierul de msxm.2.. stil trebuie modificat. Simbolurile AMS Urm˘toarele simboluri se folosesc ˆ regim de text obisnuit: a ın .. pot fi intˆlnite si ˆ grupele msam.STY: ın A \documentstyle[. ..amssymbo.... Simboluri nematematice suplimentare † ‡ \dag \ddag § ¶ \S \P c £ \copyright \pounds 145 C.. msbm.C. msym.

146 \downdownarrows \downharpoonright \rightarrowtail \rightleftarrows \rightsquigarrow \looparrowright \looparrowleft ∴ \therefore \triangleq \lesssim \eqslantgtr \preccurlyeq \lessgtr \fallingdotseq \geqslant \vartriangleleft \trianglerighteq \blacktriangleright \blacktriangleleft \triangledown \gtreqless \Rrightarrow \barwedge \measuredangle \smallsmile \Supset \rightthreetimes \curlyvee \subseteqq \Bumpeq \ggg Anexa C. Lista simbolurilor matematice \upharpoonright \upharpoonleft \leftarrowtail \downharpoonleft \Doteq \leftrightarrows \gtrapprox \because ∼ \thicksim \lessapprox \curlyeqprec \leqq \risingdotseq \succcurlyeq \gtrless \vartriangleright \trianglelefteq \blacktriangledown \vartriangle \blacktriangle \lesseqqgtr \Lleftarrow \doublebarwedge \sphericalangle \smallfrown \Cup \doublecap \leftthreetimes \supseteqq \lll \gggtr \restriction \Lsh \circeq \Rsh \gtrsim \succsim \multimap \doteqdot \precsim \eqslantless \curlyeqsucc \leqslant \backprime \geqq < \sqsubset = \sqsupset \bigstar \between \eqcirc \lesseqgtr \gtreqqless \veebar ∠ \angle ∝ \varpropto \Subset \doublecup \curlywedge \Cap \bumpeq \llless \circledS .

Simbolurile AMS \pitchfork \backsimeq \circledcirc \lvertneqq \ngeq \nprec \gneqq \lneq \nsucceq \lnsim \ngeqq \precnapprox \gnapprox \varsubsetneq \nsupseteqq \varsubsetneqq \supsetneq \nparallel \nshortparallel \nvDash \ntriangleleft \nrightarrow \nLeftrightarrow \nleftrightarrow \digamma \beth \lessdot \rtimes \smallsetminus \succapprox \dotplus \complement \circledast \gvertneqq \nless \nsucc \nleqslant \gneq \precnsim \gnsim \precneqq \succnapprox \nsim \varsupsetneq \subsetneqq \varsupsetneqq \nsubseteq \ntrianglerighteq \nvdash \ntriangleright \nVDash \nLeftarrow ∅ \varnothing \nexists κ \varkappa \gimel \gtrdot \shortmid ≈ \thickapprox \curvearrowleft \backsim \intercal \circleddash \nleq \ngtr \lneqq \ngeqslant \npreceq \succnsim \nleqq \succneqq \lnapprox \nmid \nsubseteqq \supsetneqq \subsetneq \nsupseteq \nshortmid \nVdash \ntrianglelefteq \nleftarrow \nRightarrow \divideontimes 0 \mho \backepsilon \daleth \ltimes \shortparallel \approxeq \precapprox 147 .2.C.

Lista simbolurilor matematice \hslash \urcorner \leftrightsquigarrow \hbar \llcorner Urm˘toarele simboluri AMS se folosesc ˆ regim de text obisnuit. Simboluri AMS nematematice \yen \circledR \checkmark \maltese . a ın .148 \curvearrowright \ulcorner \lrcorner Anexa C.

dy \quad \textrm{cu} \quad \int\int_{D} dx dy $$ Comparati ¸ D dx dy cu D dxdy .2 $$ F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2} \qquad n \ge 2 $$ Fn = Fn−1 + Fn−2 n≥2 Exemplul D.3 $$\textrm{Compara"ti} \int\!\!\!\int_{D} dx\.1 lim x2 = 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$ $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $ x→0 limx→0 x2 = 0 Exemplul D.Anexa D Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.

a2 .\allowbreak a_n$ Exemplul D.8 ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$ .d\phi$ \\ $x\.4 f (x) dx dx dy = r dr dφ x dy/dx x dt 1 t 1 0 $\int_0^1 f(x)\.1) $ \\ $\log n\.v)$$ Exemplul D.(\log\log n)^2 $ \\ $x^2\!/2 \qquad n/\!\log n $ \\ $\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\ $R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\ $$\int_0^x\!\int_0^y dF(u.\ldots. a_2. Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.dr\.0.dx$ \\ $dx\. an $a_1. . 1) log n (log log n)2 x2/2 n/log n Γ2 + ∆2 Ri jkl x 0 0 y √ dF (u. . .7 $$ \ln x. .\bigr) \qquad [\.5 √ 2x√ log x O 1/ n [ 0.6 a1 .150 Anexa D.\log x}$ \\ $O\bigl(1/\sqrt{n}\.dy=r\. \qquad \textrm{unde}\ x > 0 $$ ln x.dy/dx$ $\int_1^x\frac{dt}{t}$ Exemplul D. unde x > 0 Exemplul D.x \qquad \sqrt{\. v) $\sqrt{2}\.

151 Exemplul D...9 sin x a mod b x ≡ a (mod b) $$\sin x$$ $$a \bmod b$$ $$x\equiv a \pmod{b}$$ Exemplul D.10 % In preambul \def\tg{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits} %. $$\tg x$$ $$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$ tg x tg x Exemplul D.12 $x_1^2$ \qquad $x^2_1$ \qquad $x_i{}^{jk}{}_l$\qquad $x_{i_j}$\\ $e^{-\alpha t} \qquad a^{3}_{ij}$ \qquad $_{1}x_{1}^{2}$ \qquad${}_{1}x_{1}^{2}$ $$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$ x2 1 e −αt x2 1 a3 ij xi jk l xij 2 1 x1 2 1 x1 x2km i 22 2 n .11 $$ \lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1 $$ sin x =1 x→0 x lim Exemplul D.

16 1 1 2 x2 k+1 3 4 7 8 1/2 = 6 7 $$1\frac{1}{2} \qquad \frac{x^{2}}{k+1} \qquad 1/2$$ $$\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} = \frac{6}{7}$$ .15 √ √ √ g+ m+ l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$ $\sqrt{\mathstrut g}+ \sqrt{\mathstrut m}+ \sqrt{\mathstrut l}$ g+ m+ l Exemplul D.13 $$\int_{0}^{1}x^{2} dx\qquad \sum_{i=0}^{n} x^{n}$$ $$ \sum_{i=1}^{n} \qquad \int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad \int_{-\infty}^{+\infty} \qquad \int\limits_{-\infty}^{+\infty} $$ 1 0 n i=1 n x2 dx i=0 π 2 xn +∞ −∞ +∞ 0 −∞ Exemplul D.14 √ x √ 3 2 x2 + y 2 √ y= 1+ 1+ 1+ 1+x $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}\qquad \sqrt{ x^{2}+y^{2} }$ $$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+ \sqrt{1+x}}}}$$ Exemplul D. Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.152 Anexa D.

y) ∂x $\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad \frac{\partial f(x.19 $$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle b + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle c + \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle d}}}$$ % $$a+\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}{\displaystyle b+ \frac{\displaystyle \mathstrut 1 \hfill} {\displaystyle c+ \frac{\displaystyle \mathstrut 1} {\displaystyle d}}}$$ a+ b+ 1 1 c+ 1 d a+ 1 b+ 1 c+ 1 d Exemplul D.y)}{\partial x}$ .20 d2 y dx2 ∂f (x.18 1 b+ 1 1 c+ d a+ $$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c + \frac{1}{d}}}$$ Exemplul D.153 Exemplul D.17 $$ \frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad x^{1/2} $$ x2 k+1 x k+1 2 x1/2 Exemplul D.

.x_{n} \qquad x_{1}+\cdots+x_{n} $$ x1 . pentru orice x ∈ R (D.\ldots.24 Cuvˆntul TEX se pronunt˘ a ¸a τ χ. 100 m2 I♥NY (I Love New York). Cuv\^antul \TeX\ se pronun"t"a ca $\tau\epsilon\chi$.22 $$ x_{1}.154 Anexa D.2) Exemplul D. . Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D. \ \textrm{pentru orice } x \in \mathrm{R} \end{equation} ∀x ∈ R : x2 ≥ 0 (D.\\[6pt] 100~m$^{2}$\\[6pt] I$\heartsuit$NY (I Love New York).23 a+1 b c+1 d $$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$ Exemplul D. . .21 \begin{equation} \forall x \in \mathrm{R}:\qquad x^{2} \geq 0 \end{equation} \begin{equation} x^{2} \geq 0. .1) x2 ≥ 0. xn x1 + · · · + xn Exemplul D.

29 $$\vec a \qquad \imath$$ $$\widehat{ab} \qquad \widehat{abcd} \qquad \widetilde{efghijkl}$$ a ab abcd ı ef ghijkl .28 $$ \Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2} $$ (x + 1)(x − 1) 2 Exemplul D.25 xy xy xy xy x y x y x y x y xy xy xy xy $$\begin{array}{ccc} x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt] x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt] x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt] x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y \end{array}$$ Exemplul D.155 Exemplul D.26 $$ 1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} } \right) ^3 $$ 1+ 1 1 − x2 3 Exemplul D.27 a+1 b c+1 d $$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$ Exemplul D.

$$\frac{a}{b}$$ $$ A \stackrel{a’}{\to} B $$ Exemplul D.30 y y y $y^{\prime} \qquad y’ \qquad y’’$ Exemplul D.31 $$ y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2 $$ y = x2 y = 2x y = 2 Exemplul D.32 n k a b a b A→B a x y+2 $${n\choose k} \qquad {x\atop y+2}$$ $${a\over b}$$.33 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$ $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$ x2 + 1 x2 + 1 Exemplul D.34 a + b + c +d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$ .156 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.

37 a x= b c a b x= c $$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c \end{array}$$ % $$x = \begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c \end{array}$$ Exemplul D.97 Exemplul D. z ¸i a + · · · + z.\ldots.36 $$ \begin{array}{clr} a+b+c & uv & 27 \\ a+b & u+v & 13 \\ a & 3u+v & 2. .z$ "si $a+\cdots+z$.38 a. . .157 24 a + b + · · · + y +z 26 $$ \underbrace{a+\overbrace{b+ \cdots+y}^{24}+z}_{26} $$ Exemplul D.35 $$ \mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e} \limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+} \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}$$ % $$ \stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+} \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}} {\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e} $$ 3 a + b + c + d +e 4 3 a + b + c + d +e 4 Exemplul D. . .97 \end{array} $$ a + b + c uv a+b u+v a 3u + v 27 13 2. s $a.

40 $$|x| = \left\{\begin{array}{rl} -x. ¸ Exemplul D. x. am1 ··· .39 $$ \left| \begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\ x_{21} & x_{22} \end{array} \right| $$ x11 x21 x12 x22 Exemplul D. amn  Exemplul D.. Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.3) .4) (D. & \textrm{altfel. $$ |x| = −x.42 \begin{equation} \varepsilon > 0 \label{equ:eps_0} \end{equation} % .  . ··· a1n . ..158 Anexa D. Exemplul D. ..3). Folosim conditia (D. . dac˘ x < 0. .43 \begin{eqnarray} x-y & = & 1 \label{equ:x-y} \\ x+y & = & 1 \label{equ:x+y} \end{eqnarray} x−y x+y = = 1 1 (D.  .5) . . a altfel.41 $$ \left( \begin{array}{ccc} a_{11} & \cdots & a_{1n} \\ \vdots & \ddots & \vdots \\ a_{m1} & \cdots & a_{mn} \end{array} \right) $$    a11 . Folosim condi"tia~% (\ref{equ:eps_0})\dots ε>0 (D. . & \textrm{dac"a $x<0$.}\\ x.} \end{array} \right. .

..46 Teorema 2 Pentru orice x. . a 2 2 \begin{theorem}\label{th:sin2+cos2} Pentru orice $x$.7) \begin{eqnarray} \lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!} + }\qquad\nonumber\\ & & +\frac{x^{4}}{4!} \frac{x^{6}}{6!} +\cdots \end{eqnarray} Exemplul D.. Din Teorema~\ref{th:sin2+cos2} rezult"a \dots .159 Exemplul D.45 x2 + 2! 4 x6 x + ··· + − 4! 6! cos x = 1 − (D.6) sin x = x− − x7 + ··· 7! \begin{eqnarray} \sinx&=&x-\frac{x^{3}}{3!}+\frac{x^{5}}{5!}-\nonumber\\ & & -\frac{x^{7}}{7!}+\cdots\label{equ:sin:row} \end{eqnarray} Exemplul D. .. \end{theorem} % .44 x3 x5 + − 3! 5! (D. Din Teorema 2 rezult˘ . $$\sin^{2}x + \cos^{2}x = 1$$. sin x + cos x = 1 ..

49 \begin{eqnarray} f(x) & = & \cos x \\ f’(x) & = & -\sin x \\ \int_{0}^{x}f(y)dy&=&\sin x \end{eqnarray} f (x) = f (x) = x cos x (D.1..160 Anexa D. $$ {a \legendre b} \qquad {n\euler k} \qquad {\frac{1}{2} \abovewithdelims.11) ..9) (D.8) − sin x (D.48 $$\biggl({\partial^2\over\partial x^2}+{\partial^2\over\partial y^2} \biggr)\bigl|\varphi(x+iy)\bigr|^2=0 $$ ∂ ∂ + ∂x2 ∂y 2 2 2 ϕ(x+iy) 2 =0 Exemplul D.47 \overwithdelims#1#2 \atopwithdelims#1#2 \abovewithdelims#1#2#3 \def\legendre{\overwithdelims()} \def\euler{\atopwithdelims<>} %.50 ˆ exemplul este prezentat setul complet al m˘rimilor semnului radical..3pt \frac{3}{4}} $$ a b n k 1 2 3 4 Exemplul D. In a 1+ 1+ 1+ 1+ 1+ 1+ √ 1 + x =? (D.10) f (y)dy 0 = sin x Exemplul D. Exemple de culegere a formulelor matematice Exemplul D.

51 ajk z k j≥0 k≥0 = n≥0 zn k0 .53 ∞ −∞ 2 2 e−x dx ∞ ∞ −∞ ∞ 0 = −∞ 2π e−(x 2 2 +y 2 ) dx dy = 0 2π e−r r dr dθ 2 = 0 − π e−r 2 r=∞ dθ r=0 = (D.\Biggl(\sum_ {\scriptstyle k_0.161 \begin{equation} \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+ \sqrt{1+x}}}}}}} = ?\label{equ:rrr1} \end{equation} Exemplul D. .\Biggr) $$ Exemplul D.12) \begin{eqnarray} \biggl(\int_{-\infty} ^\infty e^{-x^2}\..dx\biggr)^2 . \ldots\ge0\atop \scriptstyle k_0+k_1+\cdots=n} a_{0k_0}a_{1k_1}\ldots\. $$ \prod_{j\ge0}\biggl( \sum_{k\ge0}a_{jk}z^k\biggr) =\sum_{n\ge0}z^n\..k_1.52 $$\left(\begin{array}{ccc} a & \left|\begin{array}{cc} w & x\\ y & z \end{array}\right| & c\\ d & e & f \end{array}\right) $$   a d w y e x z  c  f Exemplul D.≥0 k0 +k1 +···=n a0k0 a1k1 . .k1 ..

d\theta \nonumber \\ & =& \pi \end{eqnarray} .dr\.162 Anexa D.dx\.\biggr)\. Exemple de culegere a formulelor matematice & =& \int_{-\infty}^\infty \int_{-\infty}^\infty e^{-(x^2+y^2)}\.dy \nonumber \\ & =& \int_0^{2\pi}\int_0^\infty e^{-r^2}r\.d\theta \nonumber \\ & =& \int_0^{2\pi}\biggl(-{e^{-r^2}\over2} \bigg|_{r=0}^{r=\infty}\.

Exemplul E. \ae{} \AE .2 \TeX. EX001. \LaTeX{} \^a A TEX. s ın a æÆ x normal "si $x$ \^in matematic"a. \end{document} 1 Exemplul E.Anexa E Exemple de editare a textului obisnuit . L TEX ˆ a x normal ¸i x ˆ matematic˘.1 Un document mic.TEX: \documentclass{article} \begin{document} Un document mic.

Acoladele separate: } { { Bara separat˘: \ a Textul normal..} Textul normal. macrodefinitiile .4 \$ \^inseamn"a matematic"a: $x_i$.3 Anexa E.5 Dac"a trebuie imitat"a o li% nie lung"a.~Ionescu \and P..]{article} % ---------------------Preambulul-------------------------% Lista autorilor \author{I.~Smith} % Titlul \title{Exemplu de articol\\ preg"atit ca manuscris electronic} % Data \date{12 octombrie 1995} % Alte instructiuni care nu genereaza text. $ˆ ınseamn˘ matematic˘: xi .164 Exemplul E. . {\bfseries Textul \^in caractere aldine. pu% tem s"a utiliz"am semnul \% la sf\^ar"situl liniilor. a a Exemplul E.twoside. Textul ˆ ın caractere aldine. Dac˘ trebuie imitat˘ o linie a a lung˘. Textul normal. Textul normal.6 % Comentarii % Definirea clasei \documentclass[11pt. putem s˘ utiliz˘m sema a a nul % la sfˆr¸itul liniilor. Exemple de editare a textului obisnuit .~Popescu \and J. Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$ Bara separat"a: $\backslash$ Exemplul E. as Exemplul E. % de exemplu.

% data \begin{abstract}% Inceputul rezumatului Articolul dat este un exemplu de preg"atire a documentului "stiin"tific \^in forma unui manuscris electronic.. Nu exist˘ fi¸ierul ex001... ¸ Lansati translatarea ˆ a o dat˘.Corpul documentului------------------\begin{document}% Inceputul textului \maketitle % Sunt generate titlul. textul sectiunii \section{Note generale}\label{sec:generals} %... textul anexei %.... pentru a obtine referintele corecte. LaTeX Warning: Label(s) may have changed. \end{abstract} % Sfirsitul rezumatului \section{Introducere}\label{sec:intro} %.aux. ¸ a A Avertizare L TEX: referintele actuale ar putea fi schimbate.. a s A Avertizare L TEX: referinta de la pagina 1 nu este definit˘.. %--------------. textul sectiunii %. Rerun to get cross-references right.7 No file ex001.aux. alte sectiuni \appendix \section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols} %....165 %. ¸ ınc˘ a ¸ ¸ .. referinte bibliografice \end{thebibliography} \end{document} % Sfirsitul textului Exemplul E. LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined. alte anexe \begin{thebibliography}{99} %. lista autorilor.

ca aceasta. 73–73–73.L"asa"ti (m"acar) un spa"tiu dup"a puncte "si virgule. ˆ Intr-un. Atentie la spatiile de du¸ ¸ p˘ unele semne de punctuaa ¸ie. Tel. L˘a s a sati un spatiu dup˘ puncte ¸i ¸ ¸ a s virgule. Exemplul E. O cratim"a---ca aceasta.10 “Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’ Exemplul E. 73--73--73. x − y. \^Intr-un. Un r\^and gol marcheaz"a un paragraf nou. Tel. O cratim"a -. \TeX{}-ul efectueaz"a spa"tierea "si \^imp"artirea paragrafelor \^in r\^anduri separate. O cratim˘ a a – ca aceasta.9 Aten"tie la spa"tiile de dup"a unele semne de punctua"tie. .11 $x-y$.166 Exemplul E. 5--10 pic"aturi de ap"a.L˘sati (m˘car) un spatiu t a ¸ a ¸ dup˘ puncte ¸i virgule. O craa tim˘—ca aceasta. TEX-ul efectueaz˘ spatiea ¸ rea ¸i ˆ artirea paragrafes ımp˘ lor ˆ rˆnduri separate. L"asa"ti un spa"tiu dup"a puncte "si virgule. 5–10 pic˘turi a de ap˘. Exemple de editare a textului obisnuit .8 Anexa E. ın a Un rˆnd gol marcheaz˘ a a un paragraf nou. Exemplul E.

. TEX ¸i L TEX.. I. .a. au scris un ars ticol interesant..\ nu sunt aici. ‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’. cu ¸ punctele de suspensie.. 300~km. \TeX{} "si \LaTeX.. . sec. \^intreab"a el. . .\ au scris un articol interesant. nu sunt aici.~\ref{sec:intro}.’’... “ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”. .. nu sunt aici.. Exemplul E.\\ ‘‘\. s A \TeX\ "si \LaTeX. etc. TEX¸i L TEX. Ionescu ¸.. . Smith. Prof. .. \\ \dots etc... \dots etc...12 Comparati trei puncte.13 300 DPI. .. Exemplul E. .17 Fructele au vitamina C.. etc.. Exemplul E.167 Exemplul E. nu sunt aici.14 I. sec.a. cu punctele de suspensie\dots \\ \strut\dotfill\strut Exemplul E. Exemplul E.. ˆ ıntreab˘ a el... 1.. s A s A TEX ¸i L TEX.. Prof.‘Foc’ sau ‘Fum?’\.. Fructele au vitamina C\@.... \^intreab"a el.15 \TeX "si \LaTeX.~Smith.~Ionescu "s..16 “‘Foc’ sau ‘Fum?”’. Compara"ti trei puncte. . 300 km... ˆ ıntreab˘ a el. 300~DPI..

19 A B C \strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strut . Exemple de editare a textului obisnuit . Centrarea sau center Alinierea la dreapta sau flushright \begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stanga Alinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft} \end{flushleft} \begin{center} % Pentru centrarea textului Centrarea sau\\ {\ttfamily center} \end{center} \begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreapta Alinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright} \end{flushright} Exemplul E.18 Alinierea la stˆnga sau a flushleft Anexa E.168 Exemplul E.

ulterior. a Textul ulterior. \begin{quote} Acesta este un citat scurt. El const˘ dintr-un sina gur paragraf de text. ulterior. Textul anterior. El const"a dintr-un singur paragraf de text. \end{quotation} Textul ulterior. Textul anterior.20 Textul anterior. ulterior. Textul anterior. Primul rˆnd a din paragraf nu se aliniaz˘. Exemplul E. Textul anterior. . ulterior. ulterior. ulterior. \end{quote} Textul ulterior. ulterior. El const"a din dou"a paragrafe de text. ulterior. \^Inceputul fiec"arui paragraf este indicat de o aliniere suplimentar"a. ulterior. Textul anterior.169 Exemplul E. ulterior. Primul r\^and din paragraf nu se aliniaz"a. ulterior. El const˘ din dou˘ a a paragrafe de text. a Textul ulterior.21 Textul anterior. Textul anterior. Textul anterior. ulterior. Textul anterior. Acesta este un citat mai lung. ulterior. ulterior. Acesta este un citat scurt. ulterior. \begin{quotation} Acesta este un citat mai lung. ulterior. Textul anterior. Textul anterior. ˆ Inceputul fiec˘rui paragraf esa te indicat de o aliniere suplimentar˘.

~Eminescu} Exemplul E. a Din rude mari ˆ ar˘te¸ti..\\ Din rude mari \^imp"a% r"ate"sti. . Exemple de editare a textului obisnuit . a a Si era una la p˘rinti ¸ a ¸ Si mˆndr˘-n toate cele. M.22 Anexa E. . .\\ A fost ca niciodat"a. A fost odat˘ ca-n pove¸ti...170 Exemplul E. . .\\ Cum e Fecioara \^intre sfin"ti\\ "Si luna \^intre stele.23 • Primul punct este . \begin{itemize} \item Primul punct este \dots \item Al doilea punct este \dots %. • Al doilea punct este .\\ O prea frumoas"a fat"a. Eminescu \begin{verse} A fost odat"a ca-n pove"sti. ¸ a a Cum e Fecioara ˆ ıntre sfinti ¸ Si luna ˆ ¸ ıntre stele. \item Al $n$-lea punct este \dots \end{itemize} . . ımp˘ a s O prea frumoas˘ fat˘. • Al n-lea punct este . . "Si era una la p"arin"ti\\ "Si m\^andr"a-n toate cele. \end{verse} \medskip \strut\hfill {\scshape M. a s A fost ca niciodat˘..

Acesta este primul punct al listei numerotate.171 Exemplul E.. a description Este o list˘ ca a aceasta. Exemplul E. Exemplul E. \item[description] Este o list"a ca aceasta.25 \renewcommand{\theenumi}% {\alph{enumi}} %. \end{enumerate} a. \item Al doilea punct al listei.24 \begin{description} \item[itemize] Este o list"a simpl"a. . \end{verbatim} Continutul contextului verbatim este tiparit in fontul din familia \ttfamily. \begin{enumerate} \item Acesta este primul punct al listei numerotate. Al doilea punct al listei.26 \begin{verbatim} Continutul contextului verbatim este tiparit in fontul din familia \ttfamily. Toate caracterele sunt tiparite asa cum sunt culese: # $ % \ ^ _ { } etc. b. \end{description} itemize Este o list˘ simpl˘.. \item[enumerate] Este o list"a numerotat"a. a a enumerate Este o list˘ nua merotat˘. Toate caracterele sunt tiparite asa cum sunt culese: # $ % \ ^ _ { } etc.

1990. 1994.\\ {\footnotesize Editia 1986 se refer˘ la \latex{} 2. 1994.28 \begin{thebibliography}{9} \addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname} \label{loc:biblio} \item[\strut]{\footnotesize Referintele sunt listate ^n ordinea importantei: \cite{ll:latex} ¸ ı ¸ este strict necesar˘. Exemple de editare a textului obisnuit .} \bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai. \verb*|un text| un text.09.\\ {\footnotesize Diferentele dintre ¸ . Bucure¸ti. Alexander Samarin\\ {\scshape The \latex{} Companion}\\ Addison-Wesley Publishing Company.} ¸ a \bibitem{gms:companion} Michael Goossens. Gheorghe Ardelean\\ {\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\ Editura Tehnic˘. editia a ¸ doua. \verb+\verb*|un text|+ formeaz"a \verb*|un text|. sub titlul ‘‘Der a s ı a \latex-Begleiter’’. ^n timp ce a ı \cite{dk:metafont} nu este destinat˘ utilizatorului obi¸nuit. Inc.} ı a a \bibitem{ms:amstex} Michael D. 1994. ^n limba rom^n˘. Exemplul E.\\ a s {\footnotesize Descrie \latex{}~2..172 Exemplul E. Inc.} a s \bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\ {\scshape \latex: A Document Preparation System}\\ Addison-Wesley Publishing Company.09.\\ {\footnotesize Exist˘ ¸i ^n limba german˘. Instructiunea \TeX realizeaz˘ ¸ a emblema TEX-ului. Frank Mittelbach.~Spivak\\ {\scshape The Joy of \tex}\\ American Mathematical Society.27 Anexa E.. formeaz˘ a Instruc"tiunea \verb|\TeX| realizeaz"a emblema \TeX-ului.

1in][r]{o cutie} text . 280]{dk:tex} Exemplul E.31 Text o cutie text Text\makebox[1. 1991. instructiunea \cite{dk:tex} a a . . a Exemplul E. afiseaz˘ [5]. {\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru \tex{}. 280] vezi~\cite[p.} \bibitem{dk:tex} Donald E..9in}C \\ \strut\hrulefill\strut \vspace{1in} \strut\hrulefill\strut Exemplul E.} {\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru \tex{}.30 A B C A\hspace{1cm}B\hspace{0.} \label{loc:endbiblio} \end{thebibliography} Dac˘ bibliografia arat˘ ca mai sus. Inc. 1986. Inc.~Knuth\\ {\scshape The METAFONTbook}\\ Addison-Wesley Publishing Company.\\ {\footnotesize Editia 1991 este rev˘zut˘ pentru ¸ a a versiunea mai nou˘ \tex{}3.~Knuth\\ {\scshape The \tex book}\\ Addison-Wesley Publishing Company.173 \amstex{} ¸i \amslatex{} sunt prezentate ^n s ı pachetul \amslatex{}..29 vezi [5. p.} a \bibitem{dk:metafont} Donald E.

o alt˘ cutie a .33 \begin{minipage}[t]{4cm} Minipaginile pot con"tine note \footnote{O not"a de subsol.34 \begin{minipage}[b]{5cm} Iat"a o alt"a minipagin"a. a Exemplul E. a a .} de subsol. o alt"a \framebox[3cm]{cutie \^in chenar}. a O not˘ de subsol. deci este tratat˘ ca o sina gur˘ liter˘. Exemplul E.o alt"a \makebox[3cm][l]{cutie}. Exemple de editare a textului obisnuit . \end{minipage} Minipaginile pot con¸ine notea de subsol. "si o \fbox{\parbox[t]% {4cm}{Cutie cu paragrafe ce poate con"tine chiar "si paragrafe}} fiind tratat"a ca o singur"a liter"a. a Un text cu \makebox[2cm]{o cutie}. ın ¸i o s Cutie cu paragrafe ce poate contine chiar ¸i ¸ s paragrafe fiind tratat˘ ca o singur˘ a a liter˘. "si o \fbox{cutie} \^in chenar.32 Anexa E. deci este tratat"a ca o singur"a liter"a. t Aproape ˆ toate exın emplele din aceast˘ carte a sunt folosite minipaginile. \end{minipage} Iat˘ o alt˘ minipagin˘. Un text cu o cutie . Minipagina este \verb|\hbox|. ¸i o cutie ˆ chenar.174 Exemplul E. a a a Minipagina este \hbox. o alt˘ s ın a cutie ˆ chenar . Aproape \^in toate exemplele din aceast"a carte sunt folosite minipaginile.

A doua cutie contine un strut – o rigl˘ in¸ a vizibil˘. "si a $2$-a rigl"a \rule{3pt}{10pt}.36 Iata prima rigl"a \rule{10pt} {3pt}. a Compara"ti aceast"a \fbox {cutie} cu aceasta \fbox{\rule [-20pt]{0pt}{40pt}{cutie}}. . ¸i a 2-a a a s rigl˘ . "si a $4$-a rigl"a \rule[-4pt]{5pt}{5pt}. 175.1 la pag.38 Figurile pot fi marcate ¸i apoi s referite ˆ mod obi¸nuit. a Exemplul E.37 hahaha% \raisebox{0. E.4ex}[1. "si a $3$-a rigl"a \rule[4pt]{5pt}{5pt}. ın s Figura E. Vezi Fig. ¸i a 4-a a s a s rigl˘ .1. A doua cutie con"tine un strut -o rigl"a invizibil"a.5ex]{hahaha}% hahaha hahahahahahahahaha Exemplul E. .35 Comparati aceast˘ cutie cu ¸ a aceasta cutie . ¸i a 3-a rigl˘ .175 Exemplul E. \begin{figure}[htb] \begin{center} . Iat˘ prima rigl˘ .5ex][0. Exemplul E. O figur˘ cu text incorporat a .

39 \unitlength1mm \begin{picture}(40.0){2}% {\circle*{2.5}} \multiput(14.2..5)(11. Exemple de editare a textului obisnuit .30)(0.176 Anexa E. Exemplul E.0) \thicklines \multiput(14. Vezi Fig.3.~\ref{fig:no_picture_fig} la pag.5){\framebox(20.0) \put(2.30){}} \end{picture} Ha-ha-ha! v m m v Exemplul E.~\pageref{fig:no_picture_fig}.5)(11..6)(0.}} \caption{O figur"a cu text incorporat}% \label{fig:no_picture_fig} \end{center} \end{figure} .5){un text} \end{picture} .0){2}% {\circle{5}} \put(10. \fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate "si apoi referite \^in mod obi"snuit.5) \setlength{\unitlength}{5mm} \begin{picture}(8.40 un text T (2.0){\framebox(40.3.5)% {Ha-ha-ha!}} \thinlines \put(0.5.5.2.

1) \put(2.1){\framebox(6.43 y 5.42 (2.2}} 1.2) [br]{un text}} Exemplul E.2 E 1 2 3 4 5 6 x .177 Exemplul E.2.0){un text}} \put(2.2.3 '∆x=3 E T r Q 5 T Q Q ∆y=−2 4 Qr c Q 3 Qr 2 ' Prx =4.2.1.1){\makebox(0.3.1) Exemplul E.3){\line(3.3.5}(6.1.8){\dashbox{0.3.0)[tr]{un text}} un text T (2.2)% {un text}} \put(2.-2){4.41 un text un text T (2.2.2 E 1 0 \thicklines \put(1.5.2.8) un text c \put(2.8){\makebox(0.

45 \put(1.2) (7.2}} .2) (7.2){\shortstack[l] {\strut Exemplu\\% \strut de\\% \strut pachet}} \put(4.8){\circle*{2.2){\shortstack{Ce\\este\\% aceasta?}} \put(7.46 ~ '$ (4.2){\shortstack[l]{Exemplu\\% de\\% pachet}} \put(4.2){\circle{3}} \put(6. Cu Exemplu Ce vˆ a de este n pachet aceasta? t T T T (1.2) E &% \put(4.44 Anexa E.2) (4.178 Exemplul E.2) \put(1.2) Exemplul E. Exemple de editare a textului obisnuit .3.2) (4.2){\shortstack[r]% {\strut Cu\\% \strut v\^a\\% \strut n\\% \strut t}} Cu Exemplu Ce vˆ a de este n pachet aceasta? t T T T (1.2){\shortstack{\strut Ce\\% \strut este\\% \strut aceasta?}} \put(7.2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\% n\\t}} Exemplul E.

2.3){10}} \put(50.31){\makebox(0.30) b ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ .30) \put(0.3){\oval(7.-1){\makebox(0.48 \setlength{\unitlength}{1mm} \begin {picture}(50.4.1.3.1)[tr]} % & Exemplul E.0){\circle*{1}} C(50.1)} \put(4.30){\line(-1.0)(10.10)(50.0)[t] r {$A_{(0.2.4.55){\oval(7.0)}$} } \put(10.0)[b] {$B_{(10.30){\circle{1}} \put(10.179 Exemplul E.30)(-10.0)[b] {$C_{(50.1.10) \linethickness{1pt} \qbezier(0.30) \thinlines \put(0.30)(50.0)(5.1.3.3) E $ \put(4.0) ¢ ¢ B(10.30) \qbezier[50](0.0){\line(1.30)}$}} \end{picture} r ¢ A(0.1.30)}$}} \put(50.47 $ (4.31){\makebox(0.55) E ' (4.0){40}} \put(0.30){\circle*{1}} \put(49.

49 Anexa E. Exemple de editare a textului obisnuit .180 Exemplul E. .

6)(4.5){\line(1.6)(9.3)(1.0) \put(9.0){1.75.3) \qbezier(2.3){\circle{1.5}} \put(0.50 y 4 T y 4 3 T 3 2 2 1 Scara este 1cm E x 1 Scara este 0.3){\line(1.5}} \end{picture} Exemplul E.0) \linethickness{0.5.0)(9.6)(7.3)(2.0) \qbezier(1.6)(3.10)(-2.0){1.5}} \put(0.  \setlength{\unitlength}{4mm} \begin {picture}(12.0)(7.4pt} \qbezier(2.5}} \put(10.0){1.1){\line(1.3) \qbezier(2.5in E x 0 1 2 3 0 1 2 3 \newcounter{CoordL} \newcounter{Tick} .

1){\theCoordL}{\line(-1.10){\unitlength0.-0.1)(0.0)[tr]{$y$}} \end{picture}} %.2}} \zeroTick \multiput(1.3)(1.0)[tr]{0}} \put(#1.0){\vector(0.-0.2}} \zeroTick \multiput(-0.1){\theCoordL}{\makebox(0.51 Exemplu de pachet T (1.0)[r]% {\makeTick}}\zeroTick \put(-0.5in} \thicklines\put(0.20){Scara este 1cm} \put(80.0) \put(10.0){\vector(1..-0.1)(0.2.0)[tr]{$x$}} \put(-0.0){\theCoordL}{\line(0.#2)(0.10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}} \put(20.20){Scara este 0.2.0){0.2){\frame{\shortstack[l]% {\strut Exemplu\\% \strut de\\% \strut pachet}}} .2){\makebox(0.0){#1}}\put(0.0){\theCoordL}% {\makebox(0.#2){\makebox(0.0) \thinlines \put(0.95){}} \end{picture} \end{center} Exemplul E.. \begin{center} \unitlength1mm \begin{picture}(150.5in\Coord{5}{6}} \put(90.0){\framebox(150.0)(1.1){#2}} \setcounter{CoordL}{#1}\addtocounter{CoordL}{-1} \multiput(1.3.181 \def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}} \def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}} \def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1.-1){0.0)[t] {\makeTick}} \setcounter{CoordL}{#2}\addtocounter{CoordL}{-1} \multiput(0.2) \put(1.2){\makebox(0.95)(0.

readln(y). end. $y$: word. \end{tabbing} program p(input.\\ \>var $x$.72cm){0pt}{LION}} \end{center} Exemplul E. begin readln(x). \begin{center} \fbox{\PCX(7.\\ begin\\ \>readln($x$). output).PCX}}} % .5. \def\PCX(#1. writeln(x ∗ x+ y∗y ). Exemple de editare a textului obisnuit .\\ end. y: word. output).52 Anexa E.05cm.\\ \>writeln\=(\=$x*x+$\\ \> \> \>$y*y$\\ \> \>). var x.. readln($y$).182 Exemplul E. ..#2)#3#4{\makebox[#1][l]% {\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.53 \begin{tabbing} pr\=ogram p(input.

56 \begin{tabular}{|r|r|r|}\hline $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline 1 & 1 & 1 \\ 2 & 4 & 8 \\ 3 & 9 & 27 \\ 4 & 16 & 64 \\ 5 & 25 & 125 \\ \hline \end{tabular} n 1 2 3 4 5 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 .54 \begin{tabbing} MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill A\\ \>B\\ \>\>C\+\+\+\\ D\\ D\\ D\-\\ C\-\\ B\\ \<A\\ B\\ \-\kill A\\ \>\>C \end{tabbing} A B C D D D C B A B A C Exemplul E.55 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 \begin{tabular}{rrr} $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt] 1 & 1 & 1 \\ 2 & 4 & 8 \\ 3 & 9 & 27 \\ 4 & 16 & 64 \\ 5 & 25 & 125 \\ \end{tabular} n 1 2 3 4 5 Exemplul E.183 Exemplul E.

3cm}|*{2}{p{0. byte. word.\strut}\label{TEv} {\footnotesize \begin{tabular}{|l|p{2.58 Tabelul E. Exemple de editare a textului obisnuit . n 1 2 3 4 5 n2 1 4 9 16 25 n3 1 8 27 64 125 \begin{tabular}{|r||r|r|}\hline $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline 1 & 1 & 1 \\ \hline 2 & 4 & 8 \\ \hline 3 & 9 & 27 \\ \hline 4 & 16 & 64 \\ \hline 5 & 25 & 125 \\ \hline\hline \end{tabular} Exemplul E. sau character \begin{table}[ht] \begin{center} \caption{Octet de eveniment.1.6cm}|}\hline & \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5} {\bf Surs"a eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\ . Octet de eveniment. a longint.57 Anexa E.85cm}|}p{2. integer.184 Exemplul E. Surs˘ eveniment a Mouse Tastatur˘ a Tip de ment Program eveni0–1 Octet 2 3 BuDuble toane cod-cheie codscanare Comand˘ a 4–7 Coordonatele cursorului de mouse nefolosit nefolosit (cˆmp bitmap) a 1–4 octeti ¸ de informatie supli¸ mentar˘: pointer.

longint. Macintosh MSDOS. word. byte.2.185 \cline{1-1} \cline{3-5} Tastatur"a & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\ \cline{3-5} & Tip de eveniment & Cod-scanare & \multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5} Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand"a} & 1--4 octe"ti de informa"tie suplimentar"a: pointer.59 Tabelul E. UNIX VMS. Macintosh Macintosh Sisteme de formatarea Sisteme de procesareb a b Toate sistemele listate se bazeaz˘ pe comenzi a Toate sistemele listate se bazeaz˘ pe meniuri a \begin{table}[htb] \caption{Sisteme de procesare a textelor\strut} \vspace{10pt} \begin{center} \begin{minipage}{302. UNIX UNIX MSDOS MSDOS. UNIX \\ \cline{2-3} & \TeX & VMS. sau character\\ \hline \end{tabular}} \end{center} \end{table} Exemplul E. integer. UNIX \\ \cline{2-3} Sisteme de formatare% . UNIX VMS. Sisteme de procesare a textelor Scribe TEX A L TEX troff WordStar Word Perfect MS Word MacWrite VMS.49083pt}\noindent \begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline & Scribe & VMS.

0 Exemplul E. Macintosh \\ \cline{2-3} & MacWrite & Macintosh \\ \hline \end{tabular} \end{minipage} \end{center} \end{table} Exemplul E. Exemple de editare a textului obisnuit .}l|}\hline 0&3527778 \\ 25&4 \\ 1&0 \\ \hline \end{tabular} 0.61 CARTE despre A L TEX Autorii \begin{titlepage} \vspace*{5mm} \vfill \vbox{\begin{center} \Huge CARTE despre \LaTeX{} \end{center}} \vspace*{7. UNIX \\ \cline{2-3} & troff & UNIX \\ \hline & WordStar & MSDOS \\ \cline{2-3} Sisteme de procesare% \footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe meniuri}% & Word Perfect & MSDOS.4 1. \footnote{Toate sistemele listate se bazeaz"a pe comenzi}% & \LaTeX & VMS.186 Anexa E.5mm} \vbox{\begin{center} Autorii \end{center}} \vfill \end{titlepage} .60 \begin{tabular}{|r@{.3527778 25. Macintosh \\ \cline{2-3} & MS Word & MSDOS.

Exemplul E..... . %-----Preambul-----% . % Cutia este folosita de mai multe ori \usebox{\toy}\dots\\ % ...... Se observ˘ c˘ a a marginile din dreapta ¸i din stˆnga au s a aceea¸i aliniere. \item Al doilea element. \begin{list}{B--\Roman{bean}}% {\usecounter{bean} \setlength{\rightmargin} {\leftmargin}} \item Acesta este primul element al listei... \end{list} Acesta este textul ce precede lista.... % Memoreaza cutia \savebox{\toy}[0.65in]{gnu} % .. \begin{document} % . \newcounter{bean} % . .. s B–II Al doilea element.63 %memorie pentru numele \toy \newsavebox{\toy} % In preambul .se repartizeaza % .62 \documentstyle. Acesta este textul ce precede lista. \usebox{\toy}\dots\\ \vfill \strut\hrulefill\strut\\ gnu gnu gnu .. B–I Acesta este primul element al listei.187 Exemplul E. Se observ"a c"a marginile din dreapta "si din st\^anga au aceea"si aliniere..

.4)(0.5.64 Anexa E.188 Exemplul E....2){\frame{\usebox{\toy}}} % . \savebox{\toy}(3. \end{picture} .3)[tr]{gnu} % ..0) % . \put(3.. Exemple de editare a textului obisnuit . gnu gnu \unitlength5mm \begin{picture}(8.2){\frame{\usebox{\toy}}} \put(0.1.

Anexa F A Obtinerea sistemului L TEX . a . Comunitatea international˘ a utlizatorilor de TEX suport˘ reteaua a a . ˆ Unix exist˘ conventia majuscule-minuscule: ın a . Acesta lucreaz˘ ˆ a ın . Consultati specialistii locali asupra procedurilor si regulamentului de . a . . Cel mai simplu mod de obtinere a sistemului TEX este preluarea lui . ˆ general se utilizeaz˘ sistemul FTP (“file transfer In a .). utilizare FTP. Cele trei servere ale CTAN au structura si continutul identic. a Spre deosebire de MS-DOS. numit˘ CTAN (“Comprehensive TEX Archive Network”). F. protocol”. CTAN:/tex-archive/graphics/mfpic/CTAN. 2 1 . Fisierul . aceeasi liter˘ minuscul˘ difer˘ de cea majuscul˘.1 CTAN si SimTel . F. etc. . a . ˆ special trebuie clarificat˘ problema transfer˘rii fisierelor ˆ In a a ıntre sis. . . . a a a a .a . temele de operare Unix1 si MS-DOS.1). . CTAN are trei a servere centrale (vezi Tab. Unix este marca ˆ ınregistrat˘ de AT&T Bell Laboratories. cˆt si asupra altor sisteme (GOPHER. .MIRRORS2 contine o list˘ de servere suplimentare (“mirrors”) ale CTAN. protocolul de transmitere a fisierelor). din reteaua InterNet. WWW. modul dialog cu un calculator la distant˘ si copiaz˘ fisierele indicate.

44. .19 SUA ftp. Serverele centrale ale retelei CTAN ¸ Tara ¸ Adresa ¸i IP s Server de po¸t˘ sa (punctul InterNet) Germania ftp.10 Directorul TEX-ului ˆ toate aceste servere: /tex-archive ın Sursa principal˘ pentru AMS-TEX este serverul Societ˘tii Americane a a. La data de 28 august a 1995 fisierele SimTel au fost organizate ˆ cinci directoare: msdos/.ac. vendors/.92. luarea unor programe utilitare. Servere pentru AMS-TEX Adresa Directorul e-math.shsu.115. . . de Matematic˘ (vezi Tab. (vezi Tab. os2/. nt/.12 Anglia ftp.151. grame pentru PC-uri se afl˘ ˆ arhivele SimTel. Orice director contine liste si indici ˆ ımpachetati . .org /ams CTAN /tex-archive/fonts/ams Tara ¸ SUA Aceste servere.de (Heidelberg) 128.69. creaz˘ sub Unix.ZIP) si mai multe sub.de ftpmail@ftp. F.tex. F. msdos/SIMLIST.uk 134. Obtinerea sistemului L TEX .3 pentru cˆteva adrese europene). ın . directoare tematice.dante. se recomand˘ prea a . Tabelul F. Cea mai bun˘ colectie general˘ de proa a . .ac. .uk ftpmail@ftp. copia principal˘ din SUA si copii multiple ˆ lumea ˆ a a ın ıntreag˘ a . lu. CTAN. Continutul lui este partial dublat ˆ a ın . Pentru usurinta lucrului pe PC-uri.1.dante.1.ams. accesibil˘). . win3/.edu ftpmail@ftp. Tabelul F. a ın Subreteaua SimTel este compus˘ din arhiva central˘ (care nu este a a .2).190 A Anexa F.2.edu 192. sau neˆ ımpachetati (de exemplu.tex. precum si celelalte noduri ale retelei InterNet.shsu.

edu. Configuratia L TEX minimal˘ a .uakom.137.102.icm.1.2 A Configuratia L TEX minimal˘ a .2.uni-mainz.3 Slovacia ftp.vse.129 Italia cnuce-arch.60.2 Germania ftp.net /SimTel (Detroit.co.1.se /pub/pc/mirror/SimTel 130.ibp. MI) 205.switch.44 Cehia pub.209.fr /pub/pc/SimTel 132.uk /pub/mirrors/simtel 158.pl /pub/simtel 148.cz /pub/simtel 146.F.si /software/SimTel 193.1.1.ch /mirror/simtel 130.16.238.2.152.131.114.10 Polonia ftp.59.demon.28 Copii secundare Anglia ftp.cnr.de /pub/pc/mirrors/simtel 134.coast.93.40 Franta ¸ ftp.sunet.it /pub/msdos/simtel 131. A 191 Tabelul F.arnes.227.9 Elvetia ¸ ftp.sk /pub/SimTel 192.108.12 Slovenia ftp.127.8.48. Din serverul CTAN se copiaz˘ directorul a /tex-archive/systems/msdos/emtex .81.72 Suedia ftp.3 F. Minimum necesar la ˆ ınceput sub MS-DOS este sistemul emTEX.3. Serverele selectate SimTel la 28 august 1995 Tara ¸ Adresa ¸i IP s Directorul (punctul InterNet) Copia principal˘ a SUA ftp.

4 sunt necesare pentru lucrul sub ın . a F. A X 2ε ˆ formatul text Unix se g˘seste ˆ directorul L TE ın a . fisiere ˆ ımpachetate ZIP si bibliote.ZIP le contine ˆ formatul MS-DOS. . . F. . mac. ˆ modul FTP binar. os2.exe sunt .exe. . cile fonturilor FLI (56 fisiere. . Aceste sunt ˆ limbile englez˘ si german˘. emTEX lucreaz˘ sub MS-DOS si OS/2. Obtinerea sistemului L TEX . precum si common tex. ın ın CTAN:/tex-archive/tools CTAN:/tex-archive/tools/tar/msdos CTAN:/tex-archive/tools/uue/msdos CTAN:/tex-archive/tools/zip/info-zip/MSDOS CTAN:/tex-archive/tools/zip/pkzip . atari. amiga. ˆ a ın In luna august 1995 el continea subdirectoarele acorn. vms. Acest director contine fisiere text. nile urm˘toare. ın . msdos. ın ın . De exemplu. Programele mentionate ˆ Tab. A emTEX contine numai o parte de L TEX 2ε . 16 Mb). F. obtinˆndu-se a ın a . .4 cu exceptie de pkz204g. unix.. gratuite. MS-DOS cu fisierele preluate din reteaua InterNet. ˆ formatul Unix. Fisierele text neˆ ımpachetate sunt . O mare parte din aceste programe se afl˘ si ˆ CTAN ˆ directoarele: a . a Se copie fisierele de tipul EXE. knuth. a . programul unz513x. a instructiunele de instalare. nt. ın a.192 A Anexa F. nespecifice unor platforme concrete. Varianta complet˘ a . etc. dar arhiva FIRST. ın CTAN:/tex-archive/macros/latex O variant˘ l˘rgit˘ se poate obtine folosind recomand˘rile din sectiua a a a . ZIP. forme de calcul se g˘sesc ˆ directorul CTAN:/tex-archive/systems. Toate programele din Tab. Implemet˘ri pentru alte plata a . web2c . Se copiaz˘ FIRST.3 Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ retea ın . . vm-cms. .ZIP ˆ mod binar si se despacheteaz˘.exe este o versiune actualizat˘ a programului unz512x. . Numerele din numele programelor reprezint˘ diverse versiuni ale a acestora.

ˆ acest dia In rector.4.zip SimTel:msdos/compress Lucreaz˘ cu arhive z frecvente ˆ Unix.4 Lista directoarelor din servere ˆ directoriul principal CTAN:/tex-archive se g˘sesc fisierele: In a .exe SimTel:msdos/zip Arhivorul zip.gz. ˆ Impacheteaz˘ fi¸iere gz.zip SimTel:msdos/archiver Lucreaz˘ cu archive Unix de tip tar. transform˘ numele fi¸ierelor Unix a s ˆ MS-DOS.zip SimTel:msdos/textutil Programul de conversie a fi¸ierelor text din format s Unix ˆ format MS-DOS ¸i invers. Programele MS-DOS pentru lucrul ˆ retea ın ¸ Programul Loc ¸i descriere s flip1exe. BINHEX. a s unz512x. z. zip. BTOA/ATOB. nu lucreaz˘ cu numele fi¸ierelor Unix. (ˆ Unix extensia fi¸ierelor tz sau tgz ˆ In s ınseamn˘ a ˆ ımpachetarea dubl˘ tar.) tar4dos. s ın msdos/zip.z sau tar. uuexe540. ın zip20x.exe SimTel:msdos/zip Arhivorul zip. etc. Lista directoarelor din servere 193 Tabelul F. comp430d. contra cost dup˘ testare (“sharea ware”).exe SimTel:msdos/zip unz512x3.zip SimTel:msdos/compress GNU ZIP.zip SimTel:msdos/decode Programele UUDECODE/UUENCODE larg utilizate pentru transmiterea fi¸ierelor binare ca fi¸iere text.F. Exiss s t˘ ¸i alte programe: MIME. se g˘sesc mai multe programe de arhivaa re. msdos/zoo. (ˆ Unix sfˆr¸itul ın s In as liniilor este marcat de LF.exe Dezarhivorul zip. as F.4. . despacheteaz˘ a s a gz. iar ˆ MS-DOS de perechea ın CR-LF. precum ¸i ˆ msdos/compress.) a pkz204g. a ın gzip124.

194

A Anexa F. Obtinerea sistemului L TEX ,

CTAN:/tex-archive/FILES.BYNAME CTAN:/tex-archive/README.archive-features CTAN:/tex-archive/README.site-commands

FILES.BYNAME este o list˘ complet˘ a fisierelor din CTAN. a a , Este util˘ si preluarea fisierelor cu informatii din SimTel: a, , ,
SimTel:msdos/SIMLIST.ZIP SimTel:win3/SIMWNLIS.ZIP

Listele enumerate mai sus sunt actualizate zilnic, dar si versiunele , mai vechi sunt foarte utile pentru orientare ˆ serverele CTAN si SimTel. ın , ˆ toamna anului 1995 serverul CTAN continea mai multe decˆt 47000 In a , de fisiere cu un volum total mai mare decˆt 1.6 Gb, SimTel:msdos a , – aproximativ 11000 de fisiere cu un volum de 1.1 Gb. Numai lista , FILES.BYNAME din CTAN are 3.2 Mb. Serverul german pentru CTAN poate crea archive zip din fisierele si , , directoarele indicate. Volumul transmisiei listei va scade substantial prin , utilizarea comanzii FTP:
ftp> get FILES.BYNAME.zip fbn.zip

Se recomad˘ copierea fisierelor din retea dup˘ verificarea datei. a a , Fisierele mai vechi de 1990 sunt foarte rar utile. , Exist˘ copii ale CTAN si SimTel ˆ discuri optice (“CD-ROM”). a ın ,

F.5

Programe si pachete suplimentare ,

A Se recomand˘ copierea, in afar˘ de emTEX, si a L TEX 2ε complet a a , A (vezi mai sus sec. F.2). Versiunea L TEX 2ε este actualizat˘ de dou˘ ori a a pe an, ˆ iunie si ˆ decembrie. ın , ın O alt˘ colectie util˘ este a a ,

CTAN:/tex-archive/systems/msdos/4alltex

F.5. Programe si pachete suplimentare ,

195

O grup˘ de suport din Olanda colectioneaz˘ toate sistemele si paa a , , chetele TEX ˆ variante pentru MS-DOS. Dar aceast˘ colectie este secunın a , dar˘ si nu contine ˆ a, ıntotdeauna versiunele cele mai noi. Colectia 4alltex , , este bine organizat˘ tematic si are programul de instalare. a , Pentru utilizarea POSTSCRIPT-ului sunt necesare driverul DVI numit DVIPS si pachetul GHOSTSCRIPT. DVIPS transform˘ fisiere DVI ˆ formatul a , ın , grafic POSTSCRIPT. GHOSTSCRIPT vizualizeaz˘ si/sau tip˘reste fisierele a , a , , POSTSCRIPT la orice tip de ecran si/sau imprimanta. Sistemele se g˘sesc a , ˆ lista ce urmeaz˘ ˆ colectia 4alltex sau ˆ directoarele lor proprii. In ın ın a , sunt mentionate dou˘ implement˘ri diferite ale GHOSTSCRIPT-ului: a a ,
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/dviware/dvips558.pc/ (directorul) CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333dos.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn1.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333fn2.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333ini.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr1.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr2.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr3.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/aladdin/gs333sr4.zip CTAN:/tex-archive/support/ghostscript/gnu/ghostscript-2.6.1msdos.tar.gz

Pentru GHOSTSCRIPT sunt necesare si sursele C++ deoarece do, cumentatia nu este complet˘ iar comentariile din textul programelor a , contine informatii importante. , , Un sistem interesant este TEXShell (“shareware” – contra cost). El are o interfat˘ orientat˘ pe meniuri asem˘n˘toare celei din sistemele a a a ,a Borland. Textul surs˘ TEX se poate tip˘ri sau corecta cu editorul sisa a temului. Compilarea si vizualizarea rezultatelor se face din editor cu , reˆ ıntoarcere automat˘. TEXShell se afl˘ ˆ colectia 4alltex sau ˆ a a ın ın: ,
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/texshell/ts271.zip
A Multe din pachetele de macrodefinitii utile din L TEX 2.09 lucreaz˘ a , perfect si ˆ L TEX 2ε . Ele se afl˘ ˆ directorul: a ın , ın A

CTAN:/tex-archive/macros/latex209

precum si ˆ alte directoare din CTAN. , ın Diverse informatii asupra TEX-ului circul˘ si ˆ conferinta electronic˘ a , ın a , , COMP.TEXT.TEX.

Anexa G

Instalarea si componentele , sistemului emTEX
G.1 Preg˘tirea pentru instalarea emTEX-ului a

Instalarea emTEX-ului este descris˘ complet ˆ documentatia sisa ın , temului. Aici vor fi punctate numai unele aspecte speciale legate de operarea sub MS-DOS. Pasii de instalare sunt urm˘torii: a ,
1. Instalarea EMM386 (este necesar˘ pentru un calculator cu procesor 80386 a sau mai bun). 2. Stergerea versiunii precedente a emTEX-ului. ¸ 3. Instalarea dezarhivorului unzip. 4. Instalarea pachetului de start first.zip. 5. Instalarea pachetelor-suport pentru procesarea pe 32 biti EMX ¸i RSX. ¸ s 6. Adaptarea fi¸ierelor CONFIG.SYS ¸i AUTOEXEC.BAT. s s 7. Instalarea celorlalte componente ale sistemului (vezi sectiunea urm˘toa¸ a re).

G.1. Preg˘tirea pentru instalarea emTEX-ului a

197

Pentru TEX-ul sub MS-DOS si procesorul 80386 (80486, Pentium) tre, buie instalat EMM386, sau alt program similar (QEMM, etc.). Instalarea EMM386 se face cu programul MEMMAKER.EXE si este descris˘ ˆ a ın , documentatia MS-DOS. , Pasul 2 este necesar numai dac˘ ˆ computer exist˘ o versiune precea ın a dent˘ de emTEX. a Dac˘ exist˘ unele pachete, stiluri si fonturi proprii suplimentare, ele a a , trebuie salvate si apoi restaurate dup˘ instalarea noii versiuni. Odat˘ a a , cu fonturile trebuie salvate si metricile lor (TFM, “TEX font metrics”). , Trebuie sterse toate directoarele precedente si subdirectoarele lor , , (standard, acestea sunt C:\EMTEX si C:\TEXFONTS), ˆ ımpreun˘ cu toate a , fisierele continute ˆ ele. ˆ particular trebuie sterse bibliotecile de fonın In , , , turi standard, deoarece: 1. fonturile standard ale noii versiuni sunt modificate; 2. noile variante ale driverelor DVI genereaz˘ automat fonturi prin a apelul dinamic la METAFONT, si deaceea nu sunt necesare biblio, teci mari de fonturi. Din fisierul AUTOEXEC.BAT trebuie sterse comenzile SET pentru toate , , variabilele de mediu MS-DOS (EMTEXDRV, TEXTFM, etc.) r˘mase de la a emTEX-ul precedent. Noua versiunea are setul ei propriu de variabile de mediu, si multe dintre ele sunt folosite numai ˆ anumite cazuri particulaın , re (nestandard). Deasemenea, ˆ AUTOEXEC.BAT trebuie sters directorul ın , C:\EMTEX din comanda PATH. Dezarhivorul unzip care se instaleaz˘ la pasul 3 este autodespaa chetabil, fiind fisier exe. , Cu comanda CD se selecteaz˘ directorul pentru unzip si se execut˘ a a , din acest director programul unz512.exe. (Pentru procesorul 80386 este optim˘ varianta unz512x3.exe.) Se alege una dintre cele patru variante a ale programului unzip: pentru procesorul 8086 sub MS-DOS, pentru procesorul 80386 sub MS-DOS, OS/2 1.0 si OS/2 2.0, iar celelalte trei , variante de dezarhivare se pot sterge. Directorul cu unzip trebuie inclus , ˆ comanda PATH din fisierul AUTOEXEC.BAT. Dup˘ modificarea fisierului ın a , , AUTOEXEC.BAT, calculatorul trebuie reinitializat. ,

a a . cu comanda unzip a:\emxrsx. . ın C:\EMTEX\BIN si C:\EMX\BIN. La pasul 6 se adapteaz˘ fisierele de start MS-DOS. Aceasta lucru este recomandabil pentru procesoarele puternice.zip. Pachetul EMX este compatibil cu DPMI si lucreaz˘ a . Parametrii MSIn . . . a .exe). ˆ directorul C:\EMTEX\DOC se vor g˘si instructiuni detaliate ˆ limbile ın a ın .SYS se sterge comanda BREAK=ON. ˆ comanda PATH se includ directoarele In . DOS: . de exemplu Windows 3. cu ajutorul dezarhivorului unzip se instaleaz˘ pachetul a first. .198 Anexa G.zip (se presupune c˘ dischetele de distributie emTEX se utilizeaz˘ ˆ unitatea a a ın .BAT. de diskete A:. memoa ria operativ˘ este 2 Mb sau mai mare. . a a a a separat si documentatia specific˘.COM C:\DOS /E:1024 /P ˆ fisierul AUTOEXEC.) a . DOS FILES= si BUFFERS= trebuie s˘ aib˘ valoarea 20 sau mai mare. a ın Sub MS-DOS. antelor de 32 biti ale modulelor executabile (de exemplu. anume EMX si RSX. Din directorul C:\. cele mai frecvent utilizate moduri de acces pentru 32 biti sunt DPMI si VCPI. htex386. La pasul 4. englez˘ si german˘. (Odat˘ cu instalarea fiec˘rui pachet se instaleaz˘ a . modific˘rile necesare deoarece ˆ documentatia emTEX ele sunt descrise a ın . iar a ın . ın ˆ fisierul CONFIG. Acum a a a ın .zip se instaleaz˘ cele dou˘ pachete-suport ale modului de procesare pe 32 a a biti. Din directorul C:\ se execut˘ comanda: a unzip a:\first. EMX se instaleaz˘ ˆ propriul director C:\EMX. Alte sisteme. folosesc VCPI si necesit˘ RSX. si se doreste utilizarea varia . Se rezerv˘ memoria necesar˘ pentru variabilele de mediu MS-DOS prin a a parametrul /E al comenzii SHELL (vezi manualul MS-DOS): SHELL=C:\DOS\COMMAND. . Pasul 5 este necesar dac˘ procesorul este 80386 sau mai bun. Se ad˘ug˘ apoi variabilele de mediu MSa a . . Vom rezuma aici a . .5 sau mai noi). ˆ mai multe locuri.1. Instalarea si componentele sistemului emTEX . perfect cu EMM386 sau QEMM/QDPMI (versiunile 7. iar sistemul se instaleaz˘ pe discul hard C:). RSX se instaleaz˘ ˆ directorul comun C:\EMTEX\BIN. Dezarhivorul a creeaz˘ cˆteva directoare si despacheteaz˘ ˆ ele fisierele necesare. .

G. a pentru editorul Multi-Edit. . Variabilele EMTEXDIR si DVIDRVFONTS definesc directoarele de baz˘ a . fisiere temporare. STACKER etc. . torul trebuie reinitializat. citirea documentatiei.SYS si AUTOEXEC. nente. Se recomand˘ crearea unui director separat pentru fisiere temporare. iar apoi adaptarea lor. Aceast˘ facilitate trebuie a a a activat˘ si la generarea formatului. iar a . Directoarele definite de variabilele TEMP si TMP sunt utilizate pentru . . . este utilizat˘ de programul MAKEINDX. DRVSPACE. a . discul care ˆ contine s˘ nu fie ˆ ıl a ımpachetat printr-unul din sistemele de . Implicit. G.EXE pentru generarea de a fonturi la calculatoarele cu procesorul 80386 sau mai bun.2. a a Variabila EMTEXED valideaz˘ apelul editorului de text ASCII cˆnd ˆ a a ın timpul translat˘rii textului surs˘ apar erori. Dup˘ modificarea fisierelor CONFIG. pentru sistemul emTEX si pentru fonturile lui. . repetˆnd aceste actiuni pentru fiecare dintre componente. Instalarea componentelor emTEX SET SET SET SET SET SET SET TEMP=C:\TEMP TMP=C:\TEMP EMTEXDIR=C:\EMTEX DVIDRVFONTS=C:\TEXFONTS INDEXSTYLE=C:\EMTEX\IDXSTYLE MFJOBOPT=/3 /i EMTEXED=C:\ME\ME %%2 %%3 /L%%1 199 Pentru structura implicit˘ a directoarelor emTEX sunt necesare nua mai aceste variabile. calculaa .2 Instalarea componentelor emTEX ˆ documentatia emTEX se recomand˘: dezarhivarea unei compoIn a . MFJOBOPT /i invalideaz˘ oprirea pe erorile care pot apare la generarea unui font cu a densitatea sau m˘rimea foarte mic˘. dezarhivarea tuturor componentelor necesare. MS-DOS este instalat cu SET TEMP=C:\DOS. tip DBLSPACE. la ˆ a ınceput. a MFJOBOPT /3 determin˘ utilizarea MF386.BAT. Variabila INDEXSTYLE . Valoarea EMTEXED este exemplificat˘ a. culatorului. adaptarea componentei la configuratia cal. Recomand˘m.

s ¸ a A X 2 .ZIP (pachetul suplimentar pen.ZIP (pentru indexuri si glosare).ZIP si WEB.ZIP schimb˘ codificarea implicit˘ a fonturilor de baz˘. TEXWARE. BIBTEX4A.ZIP contine programul de conversie a fi¸ierului DVI ˆ ASCII ¸ s ın pentru verificarea ortografic˘ (“spelling checking”) a textului.ZIP (pentru baze de date bibliografice) si .ZIP contine programul de editare manual˘ a fonturilor. TEXCAD. (fisierele SRCMKIDX.ZIP si SRCTCAD. Arhiva PKEDIT. aa tru desene). .ZIP). ˆ a arhiva a ıns˘ nu contine ¸i programul de verificare. FONTLTX. DVISP10A. Totusi se recomand˘ ina . A 3. MFJOB12A. Este posibil ca toate componentele emTEX arhivate ca fisiere ZIP s˘ a . .ZIP este necesar numai dac˘ se dore¸te ca limba ims a s plicit˘ de lucru s˘ fie germana.ZIP (programele suplimentare METAFONT). Documentatia componentelor se . FONTAMS. WEB este necesar cˆnd prin ın a retea se primesc pachete care folosesc tehnici de programare avansat˘. ¸ s Se poate lucra si f˘r˘ PICTEX. .200 Anexa G. FONTDC.ZIP contine sistemul de a¸a-numit˘ programare avansat˘ (“literate ¸ s a a programming”). Mai putin utilizate sunt urm˘toarele fisiere: a . ˆ care este scris TEX-ul. ¸ a 5.ZIP (TEXcad). sau Cork). Arhivele FONTCM. respectiv de L TE ε ın a 4.ZIP (programele suplimentare). . 1. .ZIP (sursele METAFONT de fonturi). Din directorul C:\ se execut˘ comenzile a unzip a:\numele arhivei pentru toate arhivele zip selectate. fie utile.ZIP. MFWARE. a a 2. stalarea lor. ¸ a 6.ZIP trebuie despachetate si nu nece. ın .ZIP. Fi¸ierul GERMAN.ZIP ¸i L2KURZ. PICTEX. Instalarea si componentele sistemului emTEX . ˆ limba german˘.ZIP (apelul la METAFONT pentru generarea mai multor fonturi). obtine ˆ C:\EMTEX\DOC.ZIP contin dou˘ scurte manuale de L TEX 2. sit˘ adapt˘ri.ZIP. WEB.09. cu exceptia textelor surs˘ ale programelor MAKEINDX si TEXCAD a . a a . MAKEINDX. . LKURZ. de la OT1 a a a la T1 (DC-EC. FONTEMSY.

Instalarea componentelor emTEX 201 Arhivele DVID16B1. sentation Manager (dvipm). BIBTEX4A. Driverul DVISCRS. Se genereaz˘ formatele de TEX simplu. Se selecteaz˘ varianta de program dorit˘. a . Se genereaz˘ bazele fonturilor (similare fora . L2BASE. si se a .EXE din directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS se execut˘ comenzile: a makefmt huge plain US makefmt huge latex209 8bit -b c:\emtex\bin\latex209 makefmt huge latex2e 8bit -b c:\emtex\bin\latex2e Arhiva L2TOOLS. 1. s s A 3.EXE se utilizeaz˘ pentru a memorii operative mici. 1.EXE a a (“Huge” TEX pentru 80386). conform documentatiei. Dup˘ dezarhivare se selecteaz˘. ¸i se ¸terg celelalte variante. . Se despacheteaz˘ arhivele TEX4A.09 ¸i L TEX 2ε . etc. driverele DVI exist˘ pentru MS-DOS si pentru OS/2 Prea . a documentatiei din propriul director. .ZIP.2) si de programul selectat. . Se selecteaz˘ a a programul corespunz˘tor procesorului.ZIP (drivere DVI). a . De exemplu.ZIP ¸i a s L2INPUT. a si de generare a formatelor.ZIP (METAFONT) se despacheteaz˘. a a . De exemplu.G. De asemenea.ZIP si MAKEINDX. cu MF386. .EXE din directorul C:\EMTEX\BMFBASES se execut˘ comenzile: a makebas 386 plain makebas 386 cm Instalarea procesorului de TEX include instalarea pachetelor de baz˘. . Sect. Formatul depinde de varianta TEX utilizat˘ a . (vezi Sect. matelor utilizate de TEX). .ZIP.1. fisierele de tip CMD sunt pachete pentru OS/2.ZIP. a s A De exemplu.2. 2.ZIP trebuie despachetate. pentru generarea formatelor TEX cu HTEX386. L TEX 2. de exemplu MF386. 1. varianta necesar˘ si se sterg celelalte variante. De exemplu. Dup˘ instalarea pachetelor selectate pot fi sterse elementele inutile. HTEX386. LATEX209. de exemplu. sterg celelalte variante.ZIP se despacheteaz˘ si se instaleaz˘ conform a . DVID16B2.ZIP.EXE. Arhiva MF4A.

ˆ emTEX exist˘ bia ıntˆ In a blioteci de baz˘ pentru diferite tipuri de imprimante. este necesar directorul C:\EMTEX\HTEXFMTS. Crearea bibliotecilor xxx MORE. ın directorului C:\TEXFONTS. jet Epson Stylus 800. cu valoarile In parametrilor: . . etc.85715 ˆ exemplul anterior este apelat pachetul XXX MORE. Dac˘ se foloseste varianta HTEX386. nu sunt necesare fisierele LOG dup˘ generarea bazelor METAFONT si a . formatelor TEX. Se selecteaz˘ apoi bibliotecile necesare si sunt copiate ˆ directorul a ın . xxx BASE. emTEX este implicit adaptat la dou˘ biblioteci de fonturi pentru a In a fiecare imprimant˘.FLI se realizeaz˘ prin executarea urm˘toarelor comenzi din directorul C:\TEXFONTS: a fontlib /c p6l_more. Se recomand˘. a sunt generate automat. de TEX. a laser HP LJ Plus. contin fisiere help pentru OS/2. etc. .FLI P6H BASE. etc. Instalarea si componentele sistemului emTEX . a matricial˘ de 24 ace. jet HP DJ. . etc. DPI. DPI.FLI LJH BASE. . G. .FLI LJ BASE. ˆ a doua bibliotec˘ a .FLI P6L BASE.fli. DPI. C:\TEXFONTS. DPI. de exemplu: a FX BASE.FLI. laser HP LJ IV. DPI.fli fontlib /c lj_more. dup˘ anumite perioade.EXE a procesorului a . Fonturile generate automat se obtin ˆ subdirectorul PIXEL.FLI si xxx MORE.FLI prin comanda MS-DOS: ın XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS *0. sunt incluse fonturile care nu exist˘ ˆ biblioteca de baz˘ (prima) si care a ın a . a matricial˘ de 24 ace. 240 × 216 180 × 180 360 × 360 300 × 300 600 × 600 300 × 300 360 × 360 DPI. Subdirectoarele HELP si BOOK . Exemplele anterioare sunt pentru imprimante P6L si LJ. iar subdirectoarele BTEXFMTS si TEXFMTS sunt inutile.FLI STY BASE. mua a tarea lor ˆ biblioteca xxx MORE.FLI – – – – – – – imprimanta imprimanta imprimanta imprimanta imprimanta imprimanta imprimanta matricial˘ de 9 ace. DPI.xxx al .FLI DJ BASE.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi Se creeaz˘ mai ˆ ai directorul C:\TEXFONTS.BAT.202 Anexa G.

pk if errorlevel 1 goto error del %typ%_more. tru scalare standard.9 +*..G. :3.pk :3 +*. 203 *0.).85715 – paramerul optional de scalare nestandard a fontului (pen. 300 – densitatea orizontal˘ a imprimantei (240 pentru FX.8.pk if errorlevel 1 goto error fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :5 +*.0 :6 rem (Standard scales are *0.BAT ----rem Usage: rem XXX_MORE prt_type density fonts_dir [non-standard_scale.XXX_MORE.FLI..BAT ˆ directorul a ın C:\TEXFONTS.g.fli :nstd if . Se recomand˘ includerea pachetului XXX MORE.pk if errorlevel 1 goto error shift goto :nstd :std fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi *0. etc. Urmeaz˘ textul pachetului: a @echo off rem ----. a .%1 if not exist %typ%_more.pk :h +*.fli fontlib /c %typ%_more. :4. :0.pk :1 +*.8 +*. :h. :1.pk if errorlevel 1 goto error fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :0 +*.pk if errorlevel 1 goto error fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :2 +*.3. Instalarea bibliotecilor de fonturi LJ – tipul imprimantei si prefixul numelui de bibliotec˘.pk :4 +*. :5) set typ=%1 set den=/b%2 set dir=%3\pixel.9. :2. goto :std fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rDPI %4 +*.bak emdelete -r -y %dir% goto end :error . a C:\TEXFONTS – directorul bibliotecii LJ MORE. vezi mai jos).: rem XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS rem XXX_MORE FX 240 %DVIDRVFONTS% *2.] rem E.%4==. *0.pk *0.

5 = 1.FLI si sterge suba ın .0000000000 1000 √ :H 1.7280000000 1728 4 :4 1.204 Anexa G.2000000000 1200 2 :2 1. nu exist˘ fontul de m˘rime ın a a 24. Scal˘rile standard TEX sunt exponenti cu ın a .LJ_MORE.88pt. .44. fonturile pot fi scalate. .2 1. Scal˘rile standard TEX a M Factor de scalare S :0 1.BAT ----XXX_MORE LJ 300 %DVIDRVFONTS% %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9 parametri optionali reprezentˆnd scal˘ri nestandard.20 1.88pt.2 1. a a .1.0954451150 1095 :1 1. baza 1.25 2.23 1. a Deoarece ˆ familia de fonturi cmr (vezi 3.2 2. a a a .28pt. ın a a scalat ˆ proportie de *1. a Pentru o mai bun˘ executie se pot include ˆ directorul C:\TEXFONTS a ın . echo *** Error updating font library :end set typ= set den= set dir= Acest pachet mut˘ fonturile ˆ biblioteca xxx MORE. cu dimensiunea de baz˘ In a a documentului 10pt.1).20. pachetele de tipul urm˘tor: a @echo off rem ----.0736000000 2074 :5 1.4400000000 1440 :3 1. Instalarea si componentele sistemului emTEX .44. G. ˆ TEX.2 (vezi Tab.6). De exemplu.4883200000 2488 De exemplu. m˘rimea \Huge corespunde dimensiunii 24. se observ˘ c˘ :2 este egal˘ cu *1.21 1. directorul surs˘. Tabelul G. ˆ acest caz se utilizeaz˘ fontul cmr17 de m˘rime 17.

Inc. sub titlul “Der L TEX-Begleiter”. Gheorghe Ardelean A L TEX Ghid de utilizare Editura Tehnic˘. 1994. A Editia 1986 se refer˘ la L TEX 2.. Frank Mittelbach. L TE [5] Donald E. Inc. a . . [2] Michael Goossens. . Knuth The TEXbook Addison-Wesley Publishing Company. 1991.. . A X. Alexander Samarin A The L TEX Companion Addison-Wesley Publishing Company. a .09. editia a doua. [1] Leslie Lamport A L TEX: A Document Preparation System Addison-Wesley Publishing Company. . ˆ limba romˆn˘. A Diferentele dintre AMS-TEX si AMS-L TEX sunt prezentate ˆ pachetul AMSın . ın a [3] Artur Pusztai. Inc. Editia 1991 este rev˘zut˘ pentru versiunea mai nou˘ TEX3. a . a . A Descrie L TEX 2..Bibliografie Referintele sunt listate ˆ ordinea importantei: [1] este strict necesar˘. 1994. 1990. ın a a [4] Michael D. ˆ timp ın a ın . Spivak The Joy of TEX American Mathematical Society. A Exist˘ si ˆ limba german˘. Bucuresti. a a a . ce [6] nu este destinat˘ utilizatorului obisnuit.09. 1994.

206 [6] Donald E. Knuth The METAFONTbook Addison-Wesley Publishing Company.. Inc. 1986. Descrie crearea fonturilor pentru TEX. Bibliografie .

70 articol. 69. 45 \allowbreak. 29. 51 bibliografie. 109 cmex. 49 \alph. 119 \clearpage. 59 \arctan. 66 \Bigl. 119 \cline. 17. 60 \boldmath. 51 \bibtex. 66 \bigskip. 49 anex˘ a numerotare. 46. 59 \breve. 106 carte. 33 aliniere. 38 \cal. 66 \Bigr. 40 cmm. 67 acolad˘. 92 citat. 20 \cdots. 40 . 53 \cleardoublepage. 25 data. 123 accente matematice. 79 blank.Index \abovewithdelims. 18 a acolad˘ orizontal˘. 17 \bmod. 25 \atop. 40 cmr. 20 argument optional. 49 \arccos. 20 . 51 \bigg. 67 aliniat. 59 argument obligatoriu. 51. 59 \caption. 123 \circle. 68. 32 \arabic. 26 \appendix. 58 \Alph. 20 autori. 59 \arg. 25 titlu. 26. 45 \chapter. 36. 84. 68 \atopwithdelims. 71 \centerline. 69 a a \acute. 59 \arcsin. 67 \bibitem. 29 \check. 39 backslash. 32 \cite. 17 \bar. 123 \author. 67 \choose. 67 \c. 78 centrarea textului. array.

18. 14. 106.208 cmss. 59 cuprins. 115 ecuatie. 39 \dashbox. 71 \def. 43 . 35. 81 picture. 54 math. 44 cratim˘. 84 list. 31 context. 97 corectia cursivului. 84. 59 delimitator. corp. 23. 38 . 30 comentariu. 121 context matematic. 67 \dotfill. 25 \documentclass. 59 \coth. 43 . 86 desen importat. 78 \em. 59 \cr. 54 \displaystyle. 98 desene bitmap. 71 description. element de lipire. 25 . 68 coeficient unghiular. 86. 17. 121 \deg. \cos. \dim. 78 element de umplere orizontal. 21 displaymath. 40 cmsy. 25 dat˘. 26 array. 40 coeficient binomial. 40 cmtt. 25 a bibliografie. 32. 59 \cosh. 75. 89 orizontal˘. 25 continut. 59 dimensiunile hartiei. 55 minipage. 17 abstract. 72 . 28 compilare. 18. 35 a \csc. 107 tabular. 79 a vertical˘. 67 \ddots. 120 matematic. 48 desen. 30 cutie. 98 desene imbricate. 35. 16. 104 table. 163 \dot. 71 diacritice romanesti. 23 a preambul. 122 sintax˘. 39 \ddag. 89 Index \date. 32 \Coord. 91 colontitlu. 107 figure. 71 driver DVIDOT. 125 document. 107 trivlist. 39 \ddot. 80. 95 \det. 25 titlu. 64. 46. 59 determinant. 59 \cot. 78 vertical. 32 a tabbing. 78 \dots. 79 a \d. 22 rezumat. 20. 84 anex˘. 23. 39 \dag. 70.

fisier DVI. 114 . 33 \hat. 31 a \evensidemargin. 49 eqnarray. 117 \exp. 100 a \grave. 78 fleqn. 114 . 49 enumii. 34 GHOSTSCRIPT. 41 a a form˘ inclinat˘. 55 . 72 eqnarray*. instructiuni fragile. 118 \headsep. 42 \emTeX. 28 instructiunea. 15. 60 . 78 \i. fisier LOG. 108 \hom. 41 a a a form˘ normal˘. \framebox. 42 . 56. 123 . 49 enumiii. 48 enumi. 51 \enspace. 67 indice inferior. 17. 59 ghilimele. 55 . 61 \inf. 15 . 46 \hspace*. 38 \imath. 98 . 40 a serie. 17. 21 . 55 flushleft. 40 a m˘rime. 15 . 80 functie standard. 31 . 40 a \gcd. figur˘. 120 garnitur˘ de litere. 39 \footsep. 55 equation. 41 a a form˘ majuscul˘ mic˘. 67 \hbox. 78 \hline. 61 superior. 63. 46. 124 \hrulefill. 209 . fisiere de stiluri. 45 flushright. 63. 118 \footnote. 37. 55. 40 familie. 49 enumiv. 59 \hphantom. 117 formule matematice. 15. 45 font codificare. 69 fractie. fisiere FD. 40 font de baz˘. 40 form˘. 54 \frac. 79 \headheight.Index \emph. 33 grupare. fisier TeX. 118 form˘ cursiv˘. 56 enumerate. 100 grafic˘ GNUPLOT. fisier de format. instructiuni robuste. 118 \hfill. 20 a \footheight. 59 \input. 67 grup. 78 \hspace. \fussy. 55 etichet˘. 59 fisier AUX. 21 formatul paginii. 84 a filler. 41 a a format.

59 \limits. 56 \multicolumn. 97 macroinstructiune. 39 a numerotare Alph. 77 \newline. 67 \ker. 79. 21 \makebox. 36. 81 a modul matematic. 48. 38 \jmath. 32. 119 not˘ de subsol. 88 cerc. 59 matrice. 59 \mathit. 59. 70 \max. 54 \mathbf. 59 \kill.210 \it. 113 \min. 15 . 48 a litere caligrafice. 119 \newpage. 59 m˘rimea radicalului. 60 \nolinebreak. 55 \lg. 25 marginile textului. 87. 59 \ln. 31. 58 \medskip. 119 \nonumber. 73 \nopagebreak. 60 \mathrm. 92 Index . 59 \mathsf. 89 \maketitle. 84 \lbrace. 59 minipagin˘. 71 \lefteqn. 32 roman. macro-pachete. 79 mesaje de eroare. 59 \mathcal. 109 \multiput. 59 \mathop. 32 arabic. 87 \linewidth. 74 NFSS2. 32 Roman. 72. 62 a macro-pachete. 95 \newcommand. 40 \nolimits. 59 \lim. 74 obiecte grafice. 119 \newsavebox. 73 leqno. 63 \mathtt. 121 \newlength. 32 alph. 123 \limsup. 120 itemize. 66. 59 \mbox. 119 \linethickness. 105 \label. 48 \j. 79 \mathnormal. 59 \mathstrut. 118 list˘. 59 \liminf. 43 \item. 24 emlines. 59 \log. 49. 59 \line. 71 \left. 90 \linebreak. 32 teoreme. 45 math. 122 \newtheorem. 18 \ldots. 97 emlines2. 32.

93 pachete de text. 89 linii. 118 pagin˘ nou˘. 21 . 71 rigl˘. 23. 62 \raisebox. 20 \rbrace. 47 radical. 83 rand. 20 \sec. 62 \over. 33 rand nou. 59 sectiune. 84 \pagestyle. 69 \overbrace. 93 cutie.a \renewcommand. 100 \Pr. 29 \section*. 29 \phantom. 56 \quad. 165 ¸a referint˘. 93 \samepage. 32. 105 postscript. 93 \qquad. 18 \ref. 91 semiovalul. 26 \right. 119 a a \par. 100 epsfig. 87.Index chenar. 124 \pmod. 56 quotation. 90 ovalul. 85 wrapfig. 47 quote. 114 \overline. 43 \Roman. 33. 31. 30 211 . 85 \pagebreak. 44 paragraf. 29 parantez˘ p˘trat˘. 25 \prime. 26. 21 pachete. 21 \paragraph. 68 \pushtabs. 80 \part. 20 a a a \parbox. 21 floatfig. 59 preambul. 66. 69 \overwithdelims. 123 pachet. 22. 64 scrisoare. 99 changebar. 93 text. 119 \pageref. 20. 88 \oddsidemargin. 75 \rm. 119 \savebox. 121 rezumat. 102 rotating. 69 overfull. ordinul radicalului. 105 \put. 26 . 49. \section. 94 curbe Bezier. 82 a rigle. 51. 60 \poptabs. 122 \scriptscriptstyle. 88 \qbezier. 64 \scriptstyle. 89 disc. 117 optiune. 100 fonturi. 31 . 49 \roman. 92 dreptunghi. 49 rotunjirea unghiului. 84 referint˘. 119 raport. 31.

59 \tanh. 78. 104 \tan. 77 Index . 106 table. 46. 20 \sloppy. 60 \sinh. 29 \subsubsection. 46. 59 TeXcad. 49 theorem. 115 \smallskip. 38 \unboldmath. 84. \space. 69 underfull. 76 dd. 114. 77 simboluri matematice. 65 \textwidth. 36 nesegmentabil. 114 \topmargin. 54 \setlength.212 semn diacritic. 76 cm. 83 ridicare. 67 separator. 104. 106 tabular. 26. 49 \theenumiv. 79 spatiu. 62 \stackrel. 49 \theenumiii. 33 . 69 unit˘ti de m˘sur˘. 69 stil. 59. 104 tabel. 98 \sqrt. 76 em. 76 cc. 33. 29 \sup. 18 separatori. 36 sfarsit de propozitie. 86 \settowidth. 89 \title. 87 \thinlines. 46. . 50 \u. 82 \subparagraph. a a bp. 107 tabulare. 49 \theenumii. 59 \underbrace. 75 a. 36 . 21. 22 \strut. 87 tilda. 51 \theenumi. 32. 19 \tilde. 59 slide. \textheight. 39 \tolerance. 83 text obisnuit. 118 \ttfamily. 118 \textrm. 39 thebibliography. 58 \textstyle. 36 \sin. 120 sloppypar. 65 simboluri rezervate. 77. 74 \thicklines. 59 tabbing. 37 \special. 37. 76 in. 118 \thanks. 56 . 76 ex. 38 semne diacritice. 36 nul. 76 infinite fil. 67 tipuri de cutii. 18. 77 fill. 114 \underline. mic. 77 filll. 97 text coborare. 29 \subsection.

14 AMSTeX. 122 \usepackage. 47 versuri. 32 \vert. 124 \vspace*. 78 \vphantom. 50 verse. 67 \widetilde. 67 \vector. 67 213 . 76 sp. 46. 76 \unitlength. 76 mu. 21.Index mm. 14 TeX simplu. 78 \widehat. 71 \vec. 14 LaTeX. 91 \verb*. 66 \vfill. 86 \usebox. 14 LaTeX2e. 79 \vdots. 76 pt. 76 pc. 39 variante de TeX AMSLaTeX. 51 verbatim. 14 \vbox.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->