Revist\ ap\rut\ cu sprijinul ASOCIA}IEI “SUFLET PENTRU SUFLET” FERE{TI {COLII CU CLASELE I-VIII FERE{TI

COLECTIVUL DE REDAC}IE: Colectivul de redac]ie Gabriela Rusu -redactor [ef Antonio Br\ilescu - redactor [ef adjunct Alina Zailic, Laura Galeru, Finica Merl\, Felicia Trofin - redactori Consultan]i: Anca Iacob, Dan Ravaru, Lucian Lefter, Ghighi Zailic (directorul {colii Fere[ti) Redac]ia revistei : Asocia]ia Suflet pentru Suflet [i {coala Fere[ti Localitatea Fere[ti Tel: 0761.319730 e-mail:sufletpentrusuflet@yahoo.com Tehnoredactare: Anca Isabela IACOB

3

FRUMOASA LUNÃ AUGUST...
Pe 15 august Asocia]ia “Suflet pentru suflet“ în colaborare cu {coala Fere[ti, Prim\ria [i Centrul P.A.P.I a organizat cea de-a doua edi]ie a Festivalului de Spiritualitate [i Cultur\ Tradi]ional\ ,,Dor de suflet românesc“. Festivalul a debutat cu un Simpozion: ,,Dialog de suflet“ în care au fost evocate personalit\]ile P\rintelui Vasile Lupu, a profesorului [i directorului de C\min Cultural Sandu Trifan, lansarea primului num\r al revistei ,,Suflet pentru suflet“, elogiu adus familiilor cu mul]i copii, moment dedicat românilor pleca]i în str\in\tate [i centenar Anica Arteni. Simpozinul a fost deschis cu intonarea Imnului de stat [i cu urarea de bun venit celor prezen]i prin glasurile cristaline ale copiilor cu piesa : ,,Bine a]i venit voi oaspe]i buni [i dragi“ [i apoi s-au derulat celelalte teme propuse:

P\rintele Vasile Lupup\stor sufletesc al p\rin]ilor no[tri
Izvor nesecat al culturii a fost [i este Biserica, care a scos la lumin\ figuri emblematice pentru evolu]ia cultural\ a acestui neam sfânt. Una dintre aceste mari personalit\]i de care s-au învrednicit [i aceste meleaguri a-l cunoa[te, a fost [i P\rintele Vasile Lupu. N\scut în Fere[ti, în martie 1911, a urmat cursurile {colii Fere[ti, apoi Seminarul Teologic de la Hu[i cu o durat\ de 8 ani, aprofundându-[i studiile 5 ani la Facultatea de Teologie de la Cern\u]i, absolvit\ cu rezultate foarte bune. De[i avusese posibilitatea s\ slujeasc\ la ora[, datorit\ studiilor Sfin]iei Sale, a dorit s\ se întoarc\ în satul natal pentru a-[i ajuta cons\tenii [i, astfel, în 1937 este numit preot la Parohia Fere[ti [i T\t\r\ni. În 1952 este arestat sub pretextul c\ ar fi fost un legionar care ar fi complotat împotriva regimului comunist. Este supus unui regim de deten]ie foarte aspru, pentru a recunoa[te fapte ce nu le-a s\vâr[it. Pentru a rezista acelor orori specifice sistemului de deten]ie comunist, p\rintele i-a înv\]at rug\ciuni pe colegii de celul\ [i la rândul s\u, a înv\]at de la ei, intelectuali [i ace[tia, cuno[tin]e în diferite domenii. Astfel p\rintele a ajuns s\ vorbeasc\ [ase limbi str\ine: greaca, latina, franceza pe care le înv\]ase la seminar, [i ebraic\, german\, englez\ în închisoare. În 1952 este eliberat. Nu au reu[it s\-i pun\ în,, cârc\“ dovezi incriminatorii, [i se întoarce la marea sa dragoste, Biserica, spre ai sluji Domnului [i oamenilor pân\ aproape de ultimele clipe ale vie]ii. Din c\s\toria cu Maria Stelu]a nu au rezultat copii dar a iubit foarte mult copii [i a încercat s\-[i fac\ cât mai mul]i ,,fii spirituali“, botezând [i cununând la to]i cei care l-au solicitat. În 1979 este transferat la Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului“ din

Vaslui, ajutându-[i în acest fel nepotul, pe care de altfel îl între]inu-se la Seminarul Teologic de la Neam], s\ vin\ preot tot în satul natal. În 1994 pleca s\ ,,slujeasc\“ cu îngerii pentru Domnul, s\ fie mai aproape de El, dar s\ se roage `n continuare pentru cons\teni.

Sandu Trifan mentor cultural al Fere[tilor
S-a n\scut pe 25 august 1932, în localitatea Fere[ti [i a urmat cursurile {colii Normale. A debutat ca profesor la [coala din satul natal unde p\[ise de mic al\turi de mama sa, care s-a num\rat printre primele doamne înv\]\toare ale [colii. Din c\s\toria cu Aneta Merl\ au rezultat trei copiii, un b\iat [i dou\ fete. Acestea au urmat tradi]ia familiei, [i au slujit pe ,,altarul“ sacru al înv\]\mântului. Dragostea pentru tradi]iile [i obiceiurile zonei l-au preocupat înc\ din primii ani de activitate ca înv\-

4
]\tor, dar pe atunci nu exista în sat un C\min cultural. Toate activit\]ile cultural-artistice se desf\[urau întro sal\ de clas\. Aceste lipsuri nu lau împedicat s\ ini]ieze înfiin]area unei echipe de dansatori forma]i din trei genera]ii: copii, adolescen]i [i gospodari, grupuri folclorice [i s\ preg\teasc\ alaiul s\rb\torilor de iarn\. Timp de aproape 40 de ani i-a îndrumat pe ace[tia în tainele [i armonia dansului, a muzicii populare [i o obiceiurilor de iarn\. Genera]iile de dansatori, cânt\re]i, instrumenti[ti, masca]i, î[i amintesc cu nostalgie acele timpuri. N-au uitat nici de orele de munc\, efortul depus pentru a atinge perfec]iunea, dar nici de bucuria succesului, de bucuria vizit\rii atâtor locuri. Participarea la nenum\rate festivaluri [i concursuri, a confirmat valoarea acestei personalit\]i prin câ[tigarea mai multor premii. Credem c\ [i-a îndeplinit cu succes misiunea pe care i-a dat-o Dumnezeu pe aceast\ lume: s\ conserve [i s\ promoveze valoarea [i spiritualitatea locurilor de care a apar]inut. Dac\ Blaga spunea c\: ,,Ve[nicia s-a n\scut la sat“ , noi, genera]ia de ast\zi, suntem datori s\ ducem mai departe ,,ve[nicia“ neamului românesc care cuprinde în ea atâtea minunate tradi]ii [i spiritualitate!... S\ ducem mai departe dar\ [i munca domnului Sandu Trifan care prin dragoste [i d\ruire, a ridicat nivelul cultural al zonei, a f\cuto cunoscut\ [i altora [i î[i merit\ pe deplin apelativul de mentor cultural al Fere[tilor.

Familia cre[tin\
În vremea de încordat\ lupt\ religios moral\ [i cultural\, între Cre[tinismul biruitor [i p\gânismul elen, în sec. IV, când împ\ratul Iulian Apostatul încerca s\i discrediteze pe cre[tini, s\-i fac\ ridicoli, cel mai vestit profesor p\gân, Libarius, a rostit aceste cuvinte de admira]ie care au r\mas înscrise ca un imn în cartea de aur a Cre[tinismului: ,,Ce femei admirabile sunt la cre[tini!“ Spunând aceste cuvinte, Libarius se referea la Antusa, mama Sfântului Ioan Gur\ de Aur, pe care, f\r\ a o cunoa[te, o pre]uia foarte mult. La temelia cre[terii [i preg\tirii pentru via]\ a fiec\rui mare cre[tin a stat [i devotamentul unei mame bune. În vremea persecu]iilor, curajul femeilor cre[tine a fost atât de mare, încât s-ar putea s\ par\ neadev\rat. Al\turi de mam\ a stat [i ,,stâlpul casei“ pentru a sprijini familia s\ nu se pr\bu[easc\ [i s\-[i c\l\uzeasc\ copiii spre ceea ce este mai bine. {i comunitatea noastr\ se poate mândri cu astfel de familii ce au crescut [i au educat un num\r mare de copii. Asocia]ia ,,Suflet pentru suflet“, Prim\ria [i Consiliul Local Fere[ti au decis s\ s\rb\toreasc\ de Ziua satului familiile care au de la [apte copii . Ne-am oprit la aceast\ cifr\ pentru c\ ea are o semnifica]ie aparte în Biseric\, cele [apte taine: Botez, Mirungere, Spovedanie, Împ\rt\[anie, Cununie, Preo]ie, Sf. Maslu. Despre familia cre[tin\, nu se poate vorbi decât în strâns\ leg\tur\ cu Biserica . De[i au tr\it vremuri grele, nu s-au temut de num\rul mare de copii, c\ nu ar avea cu ce s\-i creasc\, s\ le asigure un viitor, s-au temut totu[i de ceva: de mânia lui Dumnezeu dac\ nu i-ar aduce pe lume! Pentru sacrificiul [i dragostea lor le aducem mul]umiri din inim\ c\ au pus o ,,c\r\mid\“ la marea familie cre[tin\ a neamului românesc! Familiilor plecate la ceruri le aducem un pios omagiu, iar celor care ast\zi sunt cu noi, ne revine onoarea s\ le men]ion\m numele:

1.Arteni Vergina [i Vasile 2.Arteni Victoria [i Ion 3.Arteni Anica [i Costache 4.Benghea Mioara [i Constantin 5.Buh\iescu Mihaela [i Dorel 6.Cov\cel Lucica [i Vasile 7.Ciocoiu Vasâlca [i Neculai 8.Dragomanu Maria [i 9.Filip Maria [i Gheorghe 10. Filip Veronica [i Ion 11.Gurgu]\ Pamfilia [i Neculai 12.Lupu Margareta [i Vasile 13.Moisei Doina 14.Mocanu Olgu]a [i Neculai 15.Macovei Valentina [i Petre 16.Moisei Valentina [i 17.Potorac Doina [i Vasile 18.Potorac Maria [i Ion 19.Postolache M\ndi]a [i 20.P\uc Maria [i Pavel 21.P\uc Tinca [i Alexandru 22.P\uc Ana [i Neculai 23.Sluser Valentina [i Laz\r 24.Sluser Mioara [i Mitri]\ 25.Sava Elena [i Ghi]\ 26.Stratulat Maria [i Jenic\ 27.StratulatDorina [i Ion 28.Profireanu Gali]a [i Gheorghe 29.Vizitiu F\sâna [i Petru 30.P\uc Maria [i Pavel 31.Ignat Maria [i Ion

5

Românii no[tri înstr\ina]i
De Hramul satului se adun\ pe acas\ [i copiii no[tri pleca]i la munc\ printre str\ini. Fiecare dintre ei se str\duie[te, ca m\car o dat\ în an, s\-[i vad\ p\rin]ii, familia, prietenii [i s\ spere c\ într-o zi va fi mai bine în ]ara lor pentru a se întoarce definitiv acas\. Prima încercare de a face din sosirea lor acas\, într-un concediu de dou\ s\pt\mâni, o s\rb\toare pentru întreaga comunitate a avut o prezen]\ modest\, dar sper\m c\ `n viitor vor fi `ntr-un num\r din ce `n ce mai mare, vom fi mai uni]i.

Centenar, D-na Anica Arteni
Un moment pe care l-am considerat unicat în programul nostru, a fost cel dedicat longevivei doamne Anica Arteni. Invita]ia de a fi prezent\ la Festival pentru a o s\rb\tori pe aceast\ bunicu]\ a satului care a ajuns în pragul unui centenar, a constituit pentru noi nu numai o onoare, ci [i o obliga]ie moral\. Din nefericire, nu a putut fi prezent\ la eveniment [i am fost nevoi]i s\ o omagiem mai târziu. Curiozitatea de a o cunoa[te mai îndeaproape [i dorin]a arz\toare de a o avea al\turi de noi în Festival, m-a determinat s\ m\ deplasez personal la locuin]a dumneaei. Fire[te c\ nu se a[tepta la musafiri la o or\ atât de matinal\, [apte. Nora cu care locuie[te, d-na Steliana, m-a poftit în cas\, m-a prezentat [i i-a explicat motivul vizitei mele. Bunicu]a m-a privit din cap pân\ în picioare câteva secunde, ce p\reau c\ nu se mai termin\, [i mi-a spus cu o voce cald\ :,,[\z mata cole pi pat“. M\ sim]eam atât de mic\. M\ aflam în fa]a unei fiin]e care a dus pe umeri un veac de grji, munc\, bucurii, o lume pentru unii demult uitat\. Nu îndr\zneam s\ scot nici un cuvânt, eu, care vorbesc tot timpul, o priveam cu team\ [i admira]ie [i îmi doream tare mult s-o îmbr\]i[ez, dar curajul m\ p\r\sise. Era adev\rat\? Aveam de dat un greu examen, s\ o conving pe bunicu]a s\ ias\ din lini[tea pe care o are de ni[te ani [i s\ vin\ `n agita]ia noastr\. Îmi era fric\ de un refuz, voiam s\ o ar\t tinerei genera]ii [i mai ales, s\ o determin s\ ne povesteasc\ câte ceva din experien]a de via]\ a dânsei, `ncât abia mai respiram. St\tea t\cut\ pe marginea patului [i aveam impresia c\ prive[te dincolo de mine. Chipul ei luminat, privirea blând\ mi-a dat curaj [i am început s\ o analizez. Dac\ spui un b\trân de 100 de ani , în cazul în care mai tr\ie[te, î]i imaginezi un gârbovit m\runt [i pl\pând. Bunicu]a mi s-a p\rut m\rea]\, bine f\cut\ [i dreapt\, îmbr\ct\ cu o c\ma[\ ce sem\na cu una popular\, îmbrobodit\ cu un batic înflorat [i peste fust\, obi[nuitul [or]. Am început chiar s\-i num\r ridurile, dar am renun]at imediat întrucât, n-o s\ crede]i, nu avea prea multe pentru a[a o vârst\. F\r\ s\ exagerez câtu[i de pu]in, bunicu]a ar\ta cu aproape vreo 20 de ani mai tân\r\ [i p\rea gata de mers la pr\[it în gr\din\. Mai întâi pe furi[, apoi cu acordul dânsei, am

început s\ analizez [i înc\perea, îmi era dor s\ v\d o odaie adev\rat\, f\r\ prea mult amestec modern. Într-un col], nelipsita zestre tip\rit\ cu grij\, pere]ii împodobi]i cu vechi covoare ]esute chiar de bunicu]a, cus\turi. Paturile acoperite tot cu covoare, într-un cap\t plapuma [i perna, iar pe jos ]oale din cârp\. Mi-a atras aten]ia un interesant col] religios ornat cu un prosop ]esut [i cu o candel\ arzând. În fiecare diminea]\ d-na Steliana trebuie s\ cure]e candela [i so aprind\, c\ci bunicu]a spune c\ prima grij\ este Dumnezeu. Soba din col] [i o mas\ cu tamburel m-au f\cut s\ m\ simt într-o gospod\rie veche, chiar dac\ pe dinafar\ casa este din vremurile noastre (c\ci bunicu]a locuie[te cu nepo]ii [i str\nepo]ii). De ce mi-a fost fric\, de un refuz categoric, n-am sc\pat. Din prea mult bun sim], bunicu]a a considerat deranjant\ prezen]a ei, al\turi de noi, cei afla]i în secolul,, vitezei“. Se temea s\ nu ne pun\ pe noi, organizatorii, într-o postur\ nepl\cut\ urcând pe scen\ ,,o bab\“ cum î[i zice dânsa. Am plecat nec\jit\, dar am în]eles-o. Emo]iile, prea multa g\l\gie, canicula poate nu i-ar fi f\cut bine, [i mi-am zis c\ ar mai potrivit s\ venim cu to]ii la ea, dup\ Festival. Dup\ un timp, ne-am anun]at vizita, [i într-o duminic\ [i, iat\-ne încolona]i în curtea bunicu]ei, `mbr\ca]i ca de mare s\rb\toare, cu flori în mân\, cu primul num\r al revistei [i cu diploma de excelen]\ pe care i-am acordat-o.

6
Ne a[tepta pe sc\ri, senin\, frumoas\ [i bucuroas\ c\ vede atâtea feti]e îmbr\cate în costume populare. Copiii i-au cântat mul]i ani [i câteva melodii populare pe care bunicu]a cred c\ le-a apreciat foarte mult dup\ cât era de atent\ [i vesel\. Am ciocnit împreun\ un pahar de suc [i am servit cu poft\ eugeniile aduse de doamna Steliana. La final am rugao s\ ne ,,depene“ câteva amintiri. Foarte lucid\ [i coerent\ în vorbire, cu în]elepciunea [i umorul specific vârstei, ne-a povestit câte ceva din via]a [i din vremurile ei. Cu deosebit\ pl\cere vi le relat\m [i dvoastr\, cititorilor no[tri: R: Cum era pe când era]i copil [i cum v-a]i fi dorit s\ fie? B: M\ duceam cu vitele, c\ nu m-au dat la [coal\, n-avea cine munci. Câtiodat\ m\ luam cu joaca [î uitam di ele [î li sc\pam la vale.M-apucam [î li c\tam cî altfel îni tr\gie tata o b\taie. Ni-o p\rut r\u cî n-am înv\]at [î eu sâ scriu , ni-o pl\cut, da a[a o fost sî cie. În fiecare duminicî m\ duce mama la bis\ricî [î la s\rb\tori m\ îmbr\cam în costum popular. R:Cum crede]i c\ a]i ajuns la vârsta aceasta frumoas\? chis\li]\ (acu catî numa ,,drugii“ di seleam) [î mai d\deam o bucatî [î apoi vinem pi jos acas\. Ehei, mam\, soarili r\s\re pi bucat\, acu r\sari [î asfin]\[ti la bar. Toamna pârâie bruma [i ghia]a sub chicioare, m\ usturau t\lchili, acu stau sacii cu înc\l]\minte di ]îi poftâ sî ti ui]i!... Da sî [tii cî am mâncat sîn\tos, ca acu , otr\vurili istea pe cari li mânca]i?!... avem oi, gr\sâmi di porc, brânzî di vacî\ în putinî, uscatî (acu ]-o d\ di strec\toare) ci s\m\nam în gr\din\, t\ti aveu gust. Diminea]a un p\h\rel di ]uic\ ca sî dischid\ stomacu, dup\ masî un pahar di vin, acu... R: Când v-a fost mai greu? B:Când erau copchii nici, am avut 10. Îi mai l\sam la tata câtiodatî, da-i luam [î la câmp [-apoi strâga câti un om care îl auz\ plângând: ,,Oi Arteni, auzî cum plîngi copchilu acela în car!“ Îi b\te soarili în cap, li intra ]\rnî [î furnici în gurî da tot mai s\n\to[î erau! Ca acu? cocolo[î]î [î tot bolnavi! R:Ce sfat le da]i copiilor ? B:Dacî li dau, or s\ri di pi scaun. La masî nu-sî mai fac cruci: ,,Mul]umim Doamni di pâni [î di sari [î di darurili Sfin]îii Tali“, pi drum nu mai dau bunî zâua, mor di râs dacî v\d un b\trân. R:V-a]i bucurat c\ au venit copiii s\ v\ vad\? B:Da, cum sâ nu! Au cântat frumos [î sânt îmbr\ca]î frumos, ei a[a da! Aveam s\ mai aflu de la una din nepoate, doamna educatoare Maricica Manea, c\ bunicu]a a fost câteodat\ mai sever\ chiar [i în educa]ia nepo]ilor. Îi pl\cea ca ace[tia s\ fac\ lucrurile foarte bine [i de multe ori se ar\ta nemul]umit\ de cum treb\luiau prin curte, sf\tuindu-[i fiul s\ fie mai atent la felul cum îi educ\. La final i-am mul]umit [i ne-am desp\r]it de bunicu]\ cu promisiunea c\ vom reveni în vizit\ la ea [i cu rug\mintea la bunul Dumnezeu s\ mai tr\iasc\ s\n\toas\ pentru c\ are ce-i înv\]a [i pe al]ii. Oare noi, care mânc\m atât de nes\n\tos, tr\im într-un stres continuu, ce [anse avem s\ ajungem la aceast\ venerabil\ vârst\?

B: Da p\i, d\ ,eu zîc c\-i voia Domnului. N-am stat digiaba, am muncit m\i mam\.. [tii, tocmai undi sânt Sole[tii, un jâdan ave p\mânt . Muncem pânî asfin]\ soarele, mâncam di ojân\ m\m\lig\ cu ciapî sau

Lansarea revistei
Direct pe scen\ s-a lansat [i primul num\r al revistei ,,Suflet pentru suflet“ [i onoarea de a fi prezenta]i acum, la început de drum, a venit din partea domnului profesor Dumitru Marin, directorul televiziunii Tv Vaslui. Anul acesta am împlinit zece ani de când am început s\ desf\[ur\m activit\]i extra[colare sponsorizate. Materializarea activit\]ilor în care au fost implica]i copiii, prin editarea unei reviste, am considerat-o o necesitate [i ne propunem ca s\ apar\ periodic, evident [i dup\ posibilit\]i, aceast\ publica]ie.

7
{i a `nceput spectacolul!...
Partea a doua a Festivalului a continuat cu un spectacol de cântec, joc [i voie bun\. Din ,,lada cu zestre“ a satului am scos valorile noastre autohtone, p\strate cu grij\ de-a lungul timpului. Tân\ra genera]ie, actuali elevi ai [colii, au preluat cântecele b\trânilor [i într-un spectacol deosebit au încântat asisten]a cu talentul [i bucuria lor. Primele dou\ piese, de factur\ religioas\, au fost dedicate Maicii Domnului [i preg\tite de maestra noastr\ în domeniu, doamna profesoar\ Stela Borislavschi. Partea folcloric\ a fost minu]ios coordonat\ de inimoasa profesoar\ Creanga Balan. În acela[i ritm antrenant a continuat [i rapsodul popuar al satului, domnul Laz\r Strufang\ [i domnul Mocanu Ghi]\, care au avut [i un program de dans [i cântece cu copiii. {i pentru c\ Fere[tiul avea pe vremuri o echip\ de dans de înalt\ clas\, am considerat de bun augur prezen]a în cadrul Fastivalului a unui grup renumit de dansatori: ,,S\lcioara Prutului“ de la S\line[tiHu[i coordona]i de d-na Crina Branici în colaborare cu renumitul coregraf Virginel Solomon. Minunatul spectacol prezentat de ace[tia a ridicat de pe scaune spectatorii [i i-a antrenat în dansul lor. Sper\m c\ acest moment i-a sensibilizat pe to]i, re`nviind în memeoria lor acele vremuri când dansul ocupa un loc de cinste în via]a satului. [i dac\ tot ne-am încins la joc [i voie bun\, am continuat spectacolul în satul vecin, T\t\r\ni, care pân\ prin ‘68 f\cuse parte tot din comuna Fere[ti. Ne-am str\duit s\ le readucem [i lor în memorie acele vremuri frumoase, când împreun\ cu fere[tenii f\ceau activit\]i deosebite. Dac\ sediul Asocia]iei organizatoare a Festivalului este acolo, cred c\ se impunea o reprezenta]ie [i pentru locuitorii acestui sat. Prin repetarea an de an a acestui Festival, vom relansa valorile noastre, folclorul [i dansul autentic [i vom trezi în con[tiin]a tinerilor importan]a apropierii de acestea.

Finica Marinela Merl\, profesor

8

LUMEA NOASTR|, LUMEA {COLII
Septembrie...
Luna sepembrie are un ,,parfum“ aparte, începe un nou an bisericesc, un nou an [colar, un nou anotimp. În tradi]ia popular\ este numit\ ,,R\pciune“ luna ce deschide u[a toamnei, cu vreme schimb\toare. Totodat\ [i luna vinului ,,Vinitel“, acum strângându-se rodul viilor, dat fiind c\ acum începe un nou anotimp. Astfel, dac\ de ,,R\pciune“ e cald, atunci luna urm\toare ,,Brum\rel“, timpul va fi rece [i cu mult\ umezeal\. Dac\ tun\ în septembrie, va fi mult\ z\pad\ în ,,F\urar“. Dac\ în septembrie înfloresc scaie]ii, atunci toamna va fi lung\ [i frumoas\. Dac\ rândunelele se duc repede e semn c\ [i iarna e aproape. Anul bisericesc începe pe 1 septembrie, spre deosebire de cel civil care începe pe 1 ianuarie. Potrivit tradi]iei mo[tenit\ din ,,Legea vehe“, în aceast\ zi s-a început crea]ia lumii [i tot în aceast\ zi [i-a început ,,Mântuitorul“ activitatea Sa public\. Începutul anului bisericesc numit Indiction, este s\rb\torit [i la evrei [i este preluat din Roma antic\ [i s\rb\torit de ortoodocxie . Purtând în suflet culorile verii, ne întâlnim în prag

de toamn\ pentru a începe un nou an [colar. Emo]ia reântâlnirii cu profesorii, colegii ne cople[e[te pe to]i. Ne propunem s\ ne implic\m sus]inut în activit\]ile educative pentru a accede pe treptele cunoa[terii. Cei mai emo]iona]i sunt întotdeauna [colarii de clasa I. Pentru ei, lumea pove[tilor cap\t\ noi sensuri, invitându-i s\ dezlege tainele cititului [i socotitului [i s\ descopere misterele personajelor de basm. În aceea[i m\sur\ de emo]iona]i sunt [i [colarii de clasa a V-a, se desprind de ,,aripa” protectoare a doamnei înv\]\toare [i p\[esc într-un alt ciclu -gimnaziu-unde domnii dirigin]i [i domnii profesori preiau [tafeta educa]iei lor. Cu emo]ie [i bucurie în suflet ne împ\rt\[esc [i domnii dirigin]i mesajul lor pentru acest nou început: Redactor: [tiu c\ a]i mai fost diriginte [i la alte clase, anul acesta este totu[i prima dat\ când lua]i clasa a Va . Ne pute]i spune ce sentimente v\ încearc\? Ce a[tept\ri ave]i de la aceast\ nou\ genera]ie? Prof. Diriginte: Este un sentiment de început de drum, neclar, m\ simt ca un copil cu o juc\rie nou\,

adic\ sunt curios cum este, cum arat\ . A[tept\rile sunt mari, ]inând cont c\ au avut parte de ni[te doamne înv\]\toare profund interesate în educa]ia elevilor. Totu[i sunt în expectativ\, a[teptând primele concursuri de matematic\, primele lucr\ri ale clasei. Redactor: Sunte]i primul an ca profesor diriginte la

9
{coala Fere[ti, ce sim]i]i? Cum vede]i colaborarea cu clasa pe care a]i primit-o? Profesor diriginte: Primele impresii au fost pozitive, pe elevii clasei a V-a B îi cunosc din primul an de activitate pedagogic\ [i sunt mul]umit\ atât de preg\tirea cât [i de conduita lor. Desigur, tindem mereu spre mai bine [i cu fiecare pas în plus pe treptele educa]iei urm\rim s\ dobândim noi cuno[tin]e [i noi realiz\ri. Fiind un an de tranzi]ie, elevii au nevoie de timp pentru a se acomoda cu nout\]ile [i schimb\rile specifice ciclului gimnazial [i anume : profesori diferi]i pentru fiecare disciplin\, evaluarea prin note [i nu prin calificative, mai multe teme [i lec]ii mai diferite [i din nefericire [i un num\r insuficient de manuale la unele dicipline . {i poate mai emo]iona]i decât [colarii au fost
-un bilan] statistic privind domeniul resurselor umane în urma desf\[ur\rii examenelor de corigen]\, ce au încheiat anul [colar 2009-2010; -sprijinul autorit\]ilor locale privind amenajarea localului [colii (igenizarea [colii); -acordarea facilit\]ilor de ordin social : programul guvernamental,,lapte [i corn” burse sociale pe cele patru categorii (navet\, orfani, bolnavi 1%) rechizite [i manuale [colare excursii prin programul activit\]ilor cultural-religioase; -încadrarea [colii [i repartizarea educatoarelor, înv\]\toarelor, a profesorilor dirigin]i [i a profesorilor la diferite specialit\]i; -structura anului [colar 2010-2011; -programul de desf\[urare a cursurilor [colare pentru anul [colar 2010-2011 [i repartizarea s\lilor de curs; -prezentarea ofertei [colare pentru anul [colar 2010-2011 [i acordurile de parteneriat ale [colii cu institu]iile din cadrul comunit\]ii, cu O.N.G.

p\rin]ii [i bunicii care au venit s\-i înso]easc\ la început de drum. Fiecare dintre ei î[i pun speran]a într-un viitor mai bun pentru copiii [i nepo]ii lor. Aten]ia copiilor [i a p\rin]ilor a fost îndreptat\ spre cuvântul de deschidere al Domnului Director, Zailic Ghighi . În continuare v\ prezent\m pe scurt ce a cuprins discursul domniei sale: -un scurt bilan] al activit\]ilor instructiv-educative pe anul [colar 2009-2010;

Finica Marinela Merl\, profesor

15 Septembrie - un nou început
Cea]a plutea deasupra satului dându-i o alt\ culoare. Poate c\ toamna era de vin\ pentru paleta coloristic\ a împrejurimilor din acel an, 1977, când, timid\ [i emo]ionat\, p\[eam cu ghiozdanul în spate spre [coala g\tit\ de s\rb\toare. Curtea, în mijlocul c\reia se afla catargul ca un uria[, la cap\tul c\ruia se afla drapelul, primea tot mai mul]i [colari g\l\gio[i [i agita]i. Forfota era mare, iar curtea [colii devenea ne`nc\p\toare. Ne-am a[ezat în careu [i am început s\ cânt\m imnul de stat pentru deschidera noului an [colar. Ecoul glasurilor de copii se auzeau de departe. Era zi de s\rb\toare, buchetele de flori din mâinile copiilor ,,zâmbeau” alintate de razele soarelui. Ordona]i pe clase, doamna înv\]\toare ne-a dus prin,, tunelul” de flori în clasa ce ne a[tepta ner\bd\toare cu abecedarele pe b\nci. Mirosul de vopsea proasp\t\, cur\]enia [i aranjamentul din clas\ stârnea în mine un sentiment de atrac]ie fa]\ de [coal\. De atunci, timp de doisprezece ani, 15 septembrie reprezenta un nou început. Dup\ terminarea liceului nu am mai intrat pe poarta [colii. Ziua de 15 sepembrie aducea în sufletul meu un gol, parc\ îmi lipsea ceva. Vedeam copiii mergând spre [coal\, a[ fi mers [i eu, dar timpul meu trecuse... Mai târziu, am avut posibilitatea s\ p\[esc din nou pragul [colii, dar

10
de aceast\ dat\ în calitate de mam\. Veneam cu drag la fiecare început de an [colar s\-mi aduc copiii. Îmi p\reau cei mai frumo[i dintre to]i. Când doamna înv\]\toare îi striga pe nume, ochii îmi l\crimau iar vocea îmi tremura de emo]ie. Fiorii de alt\dat\ îmi reveneau [i prin copiii mei m\ vedeam din nou copil. Vedeam curtea [colii cu feti]e în uniform\, cu [or]ule]ul albastru în fa]\, b\ie]ii în costume, to]i cu cravate ro[ii la gât. Copiii mei nu au avut posibilitatea s\ vad\ acela[i tabou. Uniformele au disp\rut odat\ cu schimbarea regimului politic, curtea era la fel de înc\p\toare, îns\ îmbr\c\mintea elevilor ar\ta precum florile ce le aveau în mâini. Ast\zi, copiii îmi sunt mari, au trecut de vârsta [colar\, îns\ eu revin la fiecare început de an [colar, în calitate de profesor.

Profesor, Emilia G\in\

A sunat clopo]elul !
E septembrie... Marea bucurie a verii începe încet, încet s\ se sting\. A venit toamna. E anotimpul preferat al celor care tr\iesc mai mult cu sufletul, decât cu mintea. Melancoliile anotimpului le priesc. Îi face mai delica]i, mai sentimentali, u[or mai tri[ti, dar mult mai bine în pielea lor. Se scutur\ primele frunze purtate de vânt, se ofilesc florile în gr\dini. Prietenii cu aripi sau cu l\bu]e au dor de duc\. Melancoliile toamnei îi ating [i pe ei. {i ast\zi s-a mai întâmplat ceva: strada pe care stau n-a mai fost la fel de pustie, la flor\ria din col] era aglomera]ie mare, iar parcul din spatele blocului avea b\ncile goale. A sunat clopo]elul ! A mai început un an [colar. În curtea [colii toat\ lumea a uitat de grijile cotidiene [i î[i caut\ din priviri doamna. În sala de clas\ se auzea respira]ia celor mici [i din când în când o musc\ trezit\ din somnul dulce al dimine]ii de toamn\. Cei mai emo]iona]i erau bobocii, îngrijora]i c\ nu-[i mai g\seau educatoarea [i parc\ nici mama nu mai era... {i pentru mine a sunat clopo]elul: pentru a 25a oar\ ! Profesor, Carmen Grigoru]\

11

PATRIA ~N VERSURI
Români de pretutindeni
Fra]ilor, români de pretutindeni, Cât va d\inui lumea, s\ nu uita]i De-ale patriei locuri cinstite, Fie c\ e Marea Neagr\ ori Carpa]i. Nu uita]i nici de p\rin]ii vo[tri, Ce se sting încet de-al vostru dor, De copiii r\t\ci]i pe strad\, C\utând pe mama sau pe tat\l lor. E ciudat str\inul, iar munca e grea, F\r-de r\utate: Vino-n ]ara ta! Chiar de-i neagr\ pâinea [i traiul e greu, Cu dragostea familiei te hr\ne[ti mereu. Mult iubita ]ar\, a fost cotropit\ De-a ei fii mi[ei, care i-a crescut, Întoarc\-se roata, aducând acas\, Pe copiii no[tri, înrobi]i cum sunt .

Uni]i în credin]\ [i în rug\ciune, Muncind cu blânde]e [i senin\tate, Birui-vom r\ul, birui-vom moartea, Bucuro[i vom trece, în via]\ prin toate. Ciprian Sluser, student

Zilele de azi
Hai s\ ne unim ca fra]ii C\ci noi nu suntem ca al]ii! S\-nv\]\m s\ ne sporim {i cum munca s\ tr\im! Zi de zi pe la servici, Pentru-o pâine s\ câ[tigi! Poate traiul ]i-e mai drept Când vei fi un om corect! Românii care-au luptat, De r\zboi ei n-au sc\pat. {i uni]i noi am r\mas, Pân\-n ultimul nost’ ceas! Sunt mândra de ]ara mea, Toat\ lumea zice-a[a, Dar când e vorba s\ muncim , Cu to]ii vrem s\ fugim!

Iar altul care se trude[te {i nimeni nu-l r\spl\te[te, Pentru faim\ [i avere El continu\ s\ spere! Magda Trifan, clasa a V-a a

12

SPIRITUALITATE CRE{TIN|
Na[terea Maicii Domnului
M\icu]\, floare aleas\, De cre[tini ai fost culeas\, Prin lacrimi, cântec [i-nchinare, Tu ne e[ti Mijlocitoare. M\icu]\, Floare aleas\, În gr\dina Domnului Mireas\, Pentru a Ta mare iubire Noi ]i-aducem mul]umire!

M\icu]\, floare aleas\, Tu cea Sfânt\ [i Mireas\, Ne-ai adus izb\vitor, Pe Iisus Mântuitor.

Maic\ Preacurat\
Maic\ Preacurat\, vino, de gre[eli m\ iart\, {i m\ scap\ de p\cate, C\ci team\ mi- este de moarte. Tu e[ti mereu Milostiv\, Îmi ar\]i calea cea dreapt\, Lumineaz\-mi al meu suflet, Gândurile îmi îndreapt\. Auzi strig\tul meu, Maic\! C\ci vr\jma[ii sunt aproape, Vor s\ uit de rug\ciune {i s\-ndur groaznica moarte. Îns\, cu a ta putere, Ia-mi necazurile toate, D\ruie[te-mi s\n\tate, S\ le pot trece pe toate. Amin Sluser Ciprian, student

M\icu]\, aleas\ floare, Ce dai lumii alinare, Noi la tine ne rug\m Comoar\-n suflet Te p\str\m.

M\rg\ritar mult pre]uit, Tu la ceruri Te-ai suit, Sus cu îngerii petreci {i Te rogi cu ei în veci.

Raiul azi ni-l mijloce[ti Pe to]i s\ îi primene[ti. Pe cei ce vor cânta Acum [i-n veci: Aliluia. Celor ce azi împodobesc Cu lauri chipul T\u ceresc, Tu mil\ sfânt\ le rever[i Prin al t\u Fiu îi mântuie[ti. Elena Butuc

13

~n\l]area Sfintei Cruci
"Cel ce Te-ai în\l]at pe Cruce de bun\voie,poporului T\u celui nou,numit cu numele T\u,îndur\rile Tale d\ruie[te-i Hristoase Dumnezeule.Vesele[te cu puterea Ta pe credinciosul nostru popor,d\ruindu-i lui biruin]\ asupra potrivnicilor, având ajutorul T\u arm\ de pace,nebiruit\ biruin]\." (Condacul În\l]\rii Sfintei Cruci)
Sfântul [i Marele Constantin,cel care a oprit prigonirile împotriva cre[tinilor a dovedit în timpul domniei sale mult\ râvn\ întru sprijinirea Bisericii lui Hristos. Loca[uri de închinare a ridicat [i multe moa[te ale sfin]ilor mucenici ai Domnului a adunat de prin locurile unde fuseser\ îngropate în tain\ de credincio[i, aducându-le în biserici [i la loc de cinste a[ezându-le. Deci, aflând Constantin împ\ratul [i despre Crucea pe care primise Mântuitorul patimile [i moartea, a trimis pe Maica sa, Elena, s\ se duc\ la Ierusalim, s\ caute Sfânta Cruce. Dac\ a în]eles Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de venirea împ\r\tesei, a ie[it cu mare cinste înaintea ei, cu to]i Episcopii de prinprejur.Ea a început a-i întreba de Sfânta Cruce. Unul spunea într-un chip, altul în alt chip [i nimeni adev\rul nu-l [tia, c\ci era [i vreme mult\ de când era ascunsa [i îngropat\. Atunci,Macarie,Patriarhul s-a dat spre rug\ciune [i de la Dumnezeu a fost ar\tat locul acela unde era Sfânta Cruce.Degrab\ a adunat împ\r\teasa de a s\pat [i a cur\]it locul acela [i s-a ivit Golgota unde a fost r\stignit Hristos.Nu departe de acolo a aflat [i trei cruci : una a lui Hristos [i dou\ ale celor doi tâlhari,ce-i r\stigniser\ deodat\ cu Hristos.Ce dinadinsul a mai c\utat [i a aflat [i piroanele. Dar împ\r\teasa în mâhnire [i în grij\ a c\zut, c\ nu putea s\ cunoasc\, din aceste trei cruci,care este a lui Hristos. Aceast\ nepricepere a dezlegato tot Macarie Patriarhul, cu o minune într-acest chip: o fat\ de neam mare murise în Ierusalim. Patriarhul a adus cele trei cruci [i a pus câte una

pe dânsa [i numai cât s-a apropiat Crucea lui Hristos de acea fat\ moart\, c\ îndat\ a înviat [i a fost s\n\toas\,a s\rit,umbla [i cu glas mul]umea [i l\uda e Dumnezeu.Dac\ s-a r\spândit vestea cum s-a aflat Sfânta Cruce,îndat\ s-au strâns mul]ime mare de cre[tini care doreau s\ vad\ Sfânta Cruce. Pentru c\ nu to]i puteau s\ o vad\, Patriarhul Macarie s-a suit pe amvon [i a ridicat Cinstita Cruce în vederea tuturor. Dac\ a v\zut, toat\ mul]imea începu a striga: Doamne miluie[te-ne. Profesor, Corina Scîntei

14

Sfânta Cuvioas\ Parascheva
La 14 octombrie, în fiecare an, Biserica Ortodox\ de pretutindeni pr\znuie[te pe Sfânta Cuvioasa Parascheva. În chip deosebit ea este cinstit\ în Moldova, întrucât de 350 de ani moa[tele ei se g\sesc la Ia[i. Este cunoscut\ în popor [i sub numele de "Sfânta Vineri" sau "Vinerea Mare". Cuvioasa Parascheva a tr\it în prima jum\tate a veacului al XIlea. S-a n\scut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ]\rmul m\rii Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istambul), pe atunci capitala Imperiului bizantin. P\rin]ii ei erau oameni de neam bun [i credincio[i, râvnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, dup\ ce a înv\]at carte, s-a c\lug\rit sub numele de Eftimie; apreciat de cârmuitorii de atunci ai Bisericii, dar [i de credincio[i, a fost ales la vremea cuvenit\ episcop în localitatea Madite. Parascheva [i-a petrecut anii copil\riei în casa p\rin]ilor sub ocrotirea acestora. Se spune c\ pe când avea zece ani a auzit citindu-se într-o biseric\ cuvintele Mântuitorului: " Oricine voie[te s\ vin\ dup\ Mine, s\ se lepede de sine, s\[i ia crucea [i s\-Mi urmeze Mie (Marcu 8.34)". aceste cuvinte au impresionat-o atât de mult, încât [i-a împ\r]it toate hainele s\racilor. Acela]i lucru l-a f\cut [i în alte împrejur\ri, f\r\ s\ ]in\ seama de mustr\rile p\rin]ilor ei. Dup\ trecerea câtorva ani, [i-a p\r\sit p\rin]ii [i "frumuse]ea acestei lumi", retr\gându-se "în adâncul pustiei". S-a oprit mai întâi la Constantinopol, unde a ascultat cuvinte de înv\]\tur\ de la c\lug\ri [i c\lug\ri]e cu aleas\ via]\ duhovniceasc\. Urmând sfaturile acestora, a p\r\sit capitala, îndreptându-se spre ]inutul pontului, oprindu-se la m\n\stirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a r\mas vreme de cinci ani. De aici a plecat spre ]ara Sfânt\, în dorin]a de a-[i petrece restul vie]ii în locurile pe care le-a str\b\tut [i Mântuitorul Iisus Hristos [i Sfin]ii Apostoli. Dup\ ce a v\zut Ierusalimul, s-a a[ezat întro m\n\stire de c\lug\ri]e în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul [i cu rug\ciunea, `ntocmai ca Sfântul Ioan botez\torul, ca Maria Egipteanca sau ca atâ]ia al]i ostenitori spre cele duhovnice[ti. Mitropolitul Varlaam al Moldovei în Cazania sa, tip\rit\ la Ia[i în 1643, spune c\ acum nu mai avea grij\ "nici de ve[minte [i de a[ternuturi, nici de mânc\ri [i de mese, nici de cas\ sau slujnice, ci numai de cur\]ia sufletului [i de r\spuns judec\]ii ce va s\ fie". Ea "pururea suspina [i nep\r\sit tânjea cumu-[i va înfrumuse]a sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui ceresc, lui Iisus Hristos, cum se va îndulci la vederea Mirelui s\u, de slava [i de lumina [i de bucuria cea fericit\. De aceasta... ochii de lacrimi îi erau întuneca]i pururea". Într-o noapte, îns\, pe

când avea ca la 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, s\ se reîntoarc\ în locurile p\rinte[ti: "S\ la[i pustia [i la mo[ia ta s\ te întorci, c\ acolo ]i se cade s\ la[i trupul p\mântului [i s\ treci din aceast\ lume c\tre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit". [i continu\ mitropolitul Varlaam în Cazania sa ca ea " f\r\ de voie las\ pustia [i se întoarse în lume [i la ]arigrad (Constantinopol, n.n.) veni. [i mereu în biserica Precistei ce este în Vlaherna [i c\tre icoana Sfin]iei Sale c\zu [i cu lacrimi se ruga a[a [i zicea: N-am alt\ n\dejde, n-am alt acoper\mânt. Tu-mi fii îndrept\toare, tu-mi fii folositoare.... C\ pân\ am umblat în pustie pe tine te-am avut ajutor, iar acum, dac\ m-am întors în lume, îndrepteaz\-m\ pân\ la sfâr[itul vie]ii mele, c\ alt\ n\dejde nu am". Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, localitatea în care v\zuse lumina zilei, f\r\ s\ spun\ cuiva cine este [i de unde vine. "Acolo - continu\ mitropolitul Varlaam - trud\ c\tre trud\ [i durere c\tre durere adaug\, cu post [i cu nedormire pe sine se înfrumuse]a...., cu lacrimi p\mântul uda [i a[a se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, caut\ din loca[ul T\u cel sfânt; am l\sat toate [i dup\ Tine am c\l\torit în toat\ via]a mea. [i acum, îndur\-te Doamne, spune îngerului blând s\ ia cu pace sufletul meu". Împ\cat\ cu sine, cu oamenii [i cu Dumnezeu, [i-a dat astfel sufletul. A fost îngropat\

15
ca o str\in\, nimeni ne[tiind cine era. Dar Dumnezeu, voind s\ o prosl\veasc\, a descoperit în chip minunat cine era acea str\in\. Se spune c\ un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ]\rm, iar un sihastru care tr\ia acolo, a rugat pe ni[te cre[tini s\-l îngroape dup\ rânduiala cre[tineasc\. S\pând deci o groap\, "aflar\ trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred [i plin de mireasm\". Cu toate acestea, au pus al\turi de ea [i trupul cor\bierului. Dar în noaptea urm\toare, unuia dintre cre[tinii care s\paser\ groapa, cu numele Gheorghe, i sa ar\tat în vis o împ\r\teas\, [ezând pe un scaun luminat [i înconjurat de îngeri, iar unul dintre ace[tia îl mustra pentru c\ n-a scos din groap\ trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împ\r\teasa pe care o v\zuse în vis [i care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva, ia poruncit s\ ia degrab\ trupul ei [i s\-l a[eze undeva la loc de cinste. În aceea[i noapte, o credincioas\ pe numele Eftimia a avut aceea[i vedenie. Credincio[ii de acolo, auzind de visul celor doi, au în]eles c\ este un semn dumnezeiesc, drept care au luat trupul Cuvioasei din mormânt [i l-au a[ezat în biserica Sfin]ii Apostoli din Epivat. Îndat\ au avut loc vindec\ri minunate în urma rug\ciunilor care se f\ceau lâng\ cinstitele sale moa[te. Se spune c\ dreptcredincio[ii cre[tini din Epivat au zidit o biseric\ chiar pe locul în care au tr\it p\rin]ii ei, [i unde v\zuse ea îns\[i lumina zilei. Vestea despre acestea s-a r\spândit în toat\ Peninsula Balcanic\ [i în Asia Mic\, încât mul]i credincio[i greci, bulgari [i valahi din aceste locuri se îndreptau spre Epivat ca s\ se închine la cinstitele ei mostre [i s\-i cear\ s\ mijloceasc\ în fa]a tronului ceresc pentru ei.

lie po tro ebuieu i a M tr n ânt cum v\]at ugat f la S a[a în -a r cle ine g\tit ce a s [i s tei ra ine b tia \. V re in er fin icin s-a p \ci d. A m a]a s , [tiu \ cu ea d u e f t\ d [i e , c ei p la m a n tra lin iîn \ti i se e ea \ var ea in ra sp unch prega]i. L \ trag vine zi a \ d oat put ctu gen unt did rm \-i ua sei s s can a u a c do ioa e: oia c\ t a stru în t\ v \jit\ nu vecât tând o, nu trei e [i l irare e. A Cuv strig ...., fa ec c\ l s \ d O n \ te a, hev ntr ]ele u m zec sc\ s\ nt\ ta rte fric min ân\rarasc en i bile re-i f luat umea g\ [i stude Sfân s-a foa îi e ]ine \. T P xam doi ma i a ul] lân [ti la gi a [i ate ioas ânt\ La e imii , [i ct [ -i m s\ p u e de am\ ltate T it\ ez acu o uv "Sf a". pr e s\ t p C : t, ] d f u m\ erf la une splin , trag e ini iut p olie ncep ai [tiu sp\r nu o ine p ai ]ele e d [t trop a î u ede a u b s m T c nu bile nger na. Aa Mi u[\ ece, era nentru inat u strâ spli ânt la t z ci c [i p rm i. a cu le]el la Sf . De ai lu atun ele . A ten Ia[ bi nit heva Tu de slujb \]at dic î ve rasc as\, . [i ate înv me Multe, mari [i minunate miPa uvio ....!" la to ic de m e nuni face Cuvioasa Parascheva "C eu olie ein acu nu itrop t tem \ [i în fiecare zi, cine le poate M uca dicin num\ra? Sfânta Cuvioas\ p me a de Parascheva, roag\-te Lui Dumnezeu pentru mântuirea noastr\ [i în aceast\ via]\ ajut\-ne s\ trecem cu bine peste greut\]ile [i ispitele zilnice. Amin. Sluser Ciprian (student)

Iat\ o minune s\vâr[it\ de Cuvioasa Parascheva:

16

Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil
"Ast\zi este zi de bucurie, zi scump\ pentru inima credinciosului ortodox; este s\rb\toarea `n cinstea Sfin]ilor Mihail [i Gavriil [i a `ntregii o[tiri cere[ti".
pr\znuim ast\zi preacinstitul lui praznic. Împreun\ cu Sfântul Arhanghel Mihail, pr\znuim ast\zi [i pe prea frumosul [i prea veselitorul Arhanghel Gavriil. Pentru c\ [i acesta multe faceri de bine a f\cut neamului omenesc, atât în Legea Veche, cât [i în cea Nou\. C\ci în proorocia lui Daniil se pomene[te însu[i numele lui, când tâlcuie[te Daniil visul ce a v\zut pentru împ\ra]ii mezilor [i ai per[ilor [i ai elinilor: "Gavriile, zice, f\-l pe acela (adic\ pe Daniil) s\ în]eleag\ vedenia" (Daniil. 8, 16). [i iar\[i acela[i Gavriil a ar\tat aceluia[i Daniil c\ dup\ [aptezeci de s\pt\mâni de ani, adic\ dup\ patru sute nou\zeci [i [apte de ani, are s\ vin\ Hristos. "[i iat\, zice Gavriil, b\rbatul pe care l-am fost v\zut la începutul vedeniei zburând, s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de sear\. [i m-a f\cut s\ în]eleg [i celelalte" (Daniil 9, 21). Acesta este cel care a binevestit femeii lui Manoe c\ are s\ nasc\ pe Samson. Acesta este cel care a binevestit lui Ioachim [i Annei c\ au s\ nasc\ pe Doamna [i St\pâna de Dumnezeu N\sc\toarea. Iar în Legea Nou\, acesta a binevestit lui Zaharia, stând de-a dreapta altarului t\mâierii, c\ va na[te pe marele Ioan ~naintemerg\torul. Acesta a hr\nit [i pe pururea Fecioara Maria doisprezece ani în\untru în Sfintele Sfintelor cu hran\ cereasc\. Acesta însu[i, [i cine se îndoie[te? a binevestit N\sc\toarei de Dumnezeu c\ va na[te de la Duhul Sfânt pe Fiul [i Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta s-a ar\tat lui Iosif în vis, precum zic mul]i, [i i-a zis s\ nu se team\, ci s\ ia pe Mariam, femeia sa, c\ ce s-a z\mislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Acesta s-a ar\tat [i pastorilor [i le-a binevestit, c\ S-a n\scut Hristos Mântuitorul lumii. Acesta [i în vis a zis lui Iosif s\ ia pruncul [i pe Mama lui [i s\ fug\ în Egipt. [i iar\[i acesta însu[i i-a zis s\ se întoarc\ în p\mântul lui Israel. Mul]i îns\ din sfin]i]ii înv\]\tori [i din scriitorii de cânt\ri socotesc c\ dumnezeiescul Gavriil a fost [i îngerul cel îmbr\cat în ve[mânt alb, care, pogorându-se din cer, a r\sturnat piatra de pe u[a mormântului lui Iisus, D\t\torului de via]\, [i a [ezut deasupra ei. [i el a fost cel care a binevestit mironosi]elor învierea Domnului. [i ca s\ spunem mai cuprinz\tor, dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrup\rii Cuvântului lui Dumnezeu din început pân\ în sfâr[it. Pentru aceasta [i Biserica lui Hristos îl pr\znuie[te pe el, împreun\ cu Arhanghelul Mihail, [i cheam\ harul [i ajutorul lui, rugându-i ca prin ajutorul [i rug\ciunile lor, [i în veacul de acum s\ afl\m sc\pare de rele, [i în cel ce va s\ fie s\ ne învrednicim de bucuria cereasc\ [i de împ\r\]ie. Amin. Profesor, Corina Scîntei

Mihail, preaîncuviin]atul mai-marele peste cetele puterilor celor f\r\ de trup, [i în Legea Veche [i în cea Nou\ a ar\tat ce este harul Evangheliei, [i arat\ multe faceri de bine neamului omenesc. C\ de vreme ce pizma[ul [i lupt\torul mântuirii noastre, în\l]ându-se s-a mândrit împotriva Ziditorului s\u [i a zis: "Punevoi scaunul meu deasupra norilor" [i l\udându-se c\ "voi fi asemenea cu Cel înalt", a c\zut din cinstea de arhanghel, precum gr\ie[te Domnul ("V\zut-am, zice, pe satana, ca fulgerul din cer c\zând"). Asemenea cu el [i ceata ce era sub el, în\l]ându-se, a c\zut. Acest de-a-pururea l\udat, p\zind ca o slug\ credincioas\ credin]a c\tre St\pânul [i ar\tând mult\ nevoin]\ spre neamul nostru, a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu ca s\ fie mai mare peste cetele în]eleg\toare. C\ v\zând c\ a c\zut vicleanul, a strâns cetele îngere[ti [i a zis: "S\ lu\m aminte: L\udat-au cu glas pe Domnul tuturor", ca [i cum ar fi zis: S\ lu\m aminte noi cei ce suntem zidi]i ce au p\timit cei ce erau cu noi, care pân\ acum au fost lumin\, [i acum s-au f\cut întuneric. Pentru aceasta o adunare ca aceasta s-a numit Soborul îngerilor, adic\ luarea aminte [i în]elegere [i unire. Acesta dar, marele folositor [i de bine-f\c\tor mântuirii noastre, înmul]ind [i întinzând spre mul]i multe faceri de bine mântuirii, s-a ar\tat la mul]i v\zându-se. C\ s-a ar\tat lui Avraam [i lui Lot la pustiirea [i pierderea Sodomei. Ar\tatu-s-a lui Iacov când fugea de fratele s\u. Mers-a înaintea taberei fiilor lui Israel, când se izb\veau [i au sc\pat de robia [i de chinul egiptenilor. Ar\tatu-s-a lui Valaam, când mergea s\ blesteme pe Israel. [i c\tre Iosua al lui Navi a zis, când l-a întrebat: "Eu, Arhistrategul puterilor Domnului, acum am venit". Acesta a cufundat de tot [i râurile ce se rev\rsaser\ de p\gâni asupra aghesmei [i a loca[ului de închinare. Se afl\ [i altele multe ce se spun despre el în Sfânta Scriptur\. Pentru aceasta [i noi, având pe acesta ajutor [i p\zitor vie]ii noastre,

17

Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat. Ocrotitorul românilor

"Ca cel dintre Apostoli mai `ntâichemat [i lui Petru frate adev\rat, St\pânului tuturor, Andreie, roag\te, pace lumii s\ d\ruiasc\ [i sufletelor noastre (Troparul Sfantului Andrei)

Acesta era din ora[ul Betsaida, fecior al unui oarecare Iona evreul, fratele lui Petru, cel dintâi dintre ucenicii lui Hristos. Acesta a fost mai întâi ucenic al lui Ioan înaintemerg\torul [i Botez\torul. Apoi dac\ a auzit pe dasc\lul s\u ar\tând cu degetul [i zicând: "Iat\ Mielul lui Dumnezeu cel ce ridic\ p\catul lumii", l\sându-l pe el a urmat dup\ Hristos. [i zicând lui Petru: "Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret", l-a atras spre dragostea lui Hristos. Se afl\ [i altele multe în Sfânta Scriptur\ despre dânsul. Acestuia, dup\ ce a urmat lui Hristos, când a fost dup\ în\l]area Lui de au luat sor]i apostolul, [i au mers care într-o ]ar\, care într-alta, atunci acestui întâi-chemat i-a c\zut soarta [i a luat Bitinia [i Marea Neagr\ [i p\r]ile Propontidei [i Calcedonul, Bizan]ul, Tracia, Macedonia [i p\r]ile cele ce ajung pân\ la fluviul Dun\rea, Tesalia, Grecia [i p\r]ile Ahaiei, asemenea [i Aminsos, Trapezunta, Iraclia [i Amastris. Îns\ acestea le-a umblat nu a[a degrab\, cum le trecem cu cuvântul, ci în fiecare ]ar\ r\bdând multe împotriv\ [i multe lucruri cu nevoi, le-a biruit pe toate cu îndemnul [i cu ajutorul lui Hristos. Dintre care cet\]i aducând una la mijloc, voi l\sa pe celelalte celor ce le [tiu. C\ci mergând acesta la Sinope [i propov\duind cuvântul lui Dumnezeu, a suferit multe necazuri [i torturi de la cei ce locuiau acolo, pentru c\ acei s\lbatici oameni l-au trântit jos [i, apucându-l de mâini [i de picioare, l-au tras gr\pi[, [i cu din]ii l-au scuturat, [i l-au b\tut cu lemne [i cu pietre, [i l-au lep\dat

departe de cetate, dar el iar\[i s-a ar\tat cu totul întreg [i s\n\tos de r\ni, cu harul Înv\]\torului [i Mântuitorului s\u. Deci, sculându-se de acolo a trecut multe cet\]i [i ora[e, precum: Neocezareea, Samosata, la alani, la abasgi, zichii, bosfori]i [i hersoni]i, apoi s-a întors la Bizan] [i acolo hirotonind episcop pe Stahie, [i colindând celelalte ]\ri, a venit la luminatul Ostrov al Peloponesului [i în Paleapatra, primit fiind în gazda de un om anume Sosie, care bolea greu, l-a t\m\duit [i îndat\ toat\ cetatea Patrelor, a venit la Hristos. [i Maximila, femeia proconsulului, fiind vindecat\ de cumplit\ boal\ [i dobândind grabnic\ t\m\duire, a crezut în Hristos, împreun\ cu preaîn]eleptul Stratoclis, fratele proconsulului Egheat, [i al]ii mul]i ce aveau multe feluri de boli s-au t\m\duit prin punerea mâinilor apostolului. Pentru aceasta mâniindu-se Egheat, [i prinzând pe apostolul Domnului [i r\stignindu-l cu capul în jos pe o cruce, l-a scos din via]a aceasta. Pentru aceasta [i el, nedreptul, dreapt\ r\spl\tire a luat de la Dumnezeu, c\ci c\zând într-o râp\ înalt\, s-a risipit. Iar moa[tele apostolului dup\ aceea peste mult\ vreme au fost mutate la Constantinopol, în zilele împ\ratului Constantiu, fiul mai-marelui Constantin, prin porunca lui, de Mucenicul Artemie. [i au fost a[ezate cu ale lui Luca Evanghelistul [i cu ale lui Timotei în luminata biseric\ a Sfin]ilor Apostoli. Profesor, Corina Scîntei

18

Sfantul Ierarh Nicolae - Arhiepiscopul din Mira Lichiei
Sfântul Ierarh Nicolae s-a n\scut `n localitatea Patara din Asia Mica, `n a doua jum\tate a secolului al III-lea. Particip\ `n calitate de episcop la primul sinod ecumenic ]inut la Niceea `n anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform c\reia Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod este recunoscut drept un mare ap\r\tor al ortodoxiei. Atât de puternic a argumentat Nicolae [i at\t de `nc\p\]ânat a fost Arie, `ncât, `ngrijorat de ruptura care se putea face `n Biseric\, viitorul Sfânt i-a dat ereticului o palm\ `n cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a r\mas obiceiul ca, `n 5 decembrie, celor neascult\tori s\ li se dea o joard\ `n semn de avertisment. ~n colindele române[ti se cânt\, `n plin\ iarn\, despre florile dalbe, flori de m\r. Dac\ ne `ntreb\m de ce de m\r, trebuie s\ [tim c\ b\trânii no[tri cuno[teau c\ acea joard\ a Sfântului Nicolae trebuie s\ fie una de m\r, iar dac\ aceasta, pus\ `n ap\, va `nflori pân\ la Na[terea Domnului, `nsemn\ c\ Sfântul a mijlocit pentru iertarea celui c\ruia i-a dat crengu]a cu flori albe. Sfântul Nicolae a avut m\sura lucrurilor atât de bun\, `ncât a [tiut c\ dup\ mustrare se cere mângâiere [i c\ `ncerc\rile vie]ii pot fi pentru unii prea ap\s\toare. A d\ruit mult s\racilor, a lini[tit pe `ntrista]i, a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi, ar\tând lumii slava Tat\lui ceresc. A r\mas `n seama ierarhului Nicolae o poveste adev\rat\, dureroas\ [i mi[c\toare. Zic cei vechi c\, `ntr-o zi, a aflat Sfântul Nicolae despre un tat\

din cetatea Mira care, de durere c\ nu are zestre suficient\ s\-[i m\rite cu cinste fiicele, pl\nuia s\ le ia zilele [i apoi s\ se omoare, ca nu cumva fetele sale s\ fie nevoite s\ ajung\ batjocura b\rba]ilor avu]i. Mi[cat de durerea tat\lui [i `ngrijorat de soarta fetelor [i a b\trânului, Sfântul Nicolae a poruncit slugilor sale s\ ia câteva pungi cu galbeni [i s\ le strecoare `n casa familiei aceleia. Moare `n anul 340, iar din anul 1087, moa[tele sale se p\streaza la Bari, `n sudul Italiei.

Sfantul Nicolae - etimologia:
icolae este unul dintre numele personale cele mai `ndr\gite [i mai r\spândite. El este format din cuvintele grece[ti: nike - victorie, biruin]\ [i laos - popor, [i are `n]elesul de "om ce face parte dintr-un popor victorios". S\rb\toarea lui are [i numele de Sîn Nicoara, o posibil\ deriva]ie din "Sanctus Nicolaus". Profesor, Corina Scîntei

N

19

Sfânta Filofteia, model de în]elepciune [i via]\ pentru copii
Sfin]ii au fost înc\ din veacuri ocrotitorii no[tri. Ei, prin via]a lor sfânt\, au îndemnat lumea spre ~mp\r\]ia lui Dumnezeu. Dintre Sfin]ii ocrotitori ai copiilor amintim pe Sfântul Stelian, ,,Ocrotitorul copiilor n\scu]i [i nen\scu]i” [i Sfânta Filoteea. Mântuitorul le-a l\sat Sfintele Moa[tele spre închinare [i ajutor ca r\spl\tire a bunei credin]e [i a multor virtu]i. Prin milostenie ei au dobândit via]\ ve[nic\ c\ci Mântuitorul spunea: ,,De ve]i da unui s\rac, Mie îmi ve]i da”. Acest principiu a stat la baza form\rii spirituale a Sfintei Filoteea, n\scut\ în ora[ul Târnovo, capitala ]aratului bulgar la începutul secolului al XIII-lea. Trimis\ fiind cu mâncare la ]arin\ unde lucra tat\l ei, a observat o mul]ime de s\raci [i le-a dat [i lor. Diavolul, urâtorul [i mult urâciosul, cel ce nu iube[te fapta bun\, a s\dit în sufletul tat\lui ei ,,neghina cea r\uf\c\toare” [i l-a pus s-o urm\reasc\. Astfel a descoperit ce f\cea Filoteea cu mâncarea, de ajungea cu foarte pu]in\ la ]arin\ [i, luând b\rdi]a pe care o ]inea la brâu a aruncat-o spre ea. Lovind-o în picior, a murit pe loc, întrucât s-a scurs tot sângele din ea dup\ voia lui Dumnezeu care a transformat-o în Sfinte Moa[te direct, la cei 12 ani ea fiind ca un înger. Trupul micu]ei a fost cuprins de mireasm\ [i lumin\ [i însp\imântat de cele întâmplate, tat\l a chemat Episcopul locului ca s\ vad\ minunea. Ast\zi, Sfintele Moa[te se p\streaz\ la M\n\stirea Curtea de Arge[. Ea este una dintre cele mai iubite sfinte a copiilor [i numele ei înseamn\: ,,iubitoare de Dumnezeu”, theus= Dumnezeu [i filo=iubire, tocmai pentru dragostea sa f\cut\ fa]\ de semeni. Aceast\ iubirea era s\dit\ de Dumnezeu în inima ei din clipa z\mislirii ei [i în popor mai este cunoscut\ [i cu numele de Filofteea. Via]a ei Sfânt\ a atras pe calea bun\ mai mul]i tineri care din iubire pentru Mirele ceresc au ales c\lug\ria [i fecioria, tr\indu-[i via]a dup\ modelul Sfin]ilor. Sfânta Muceni]\ Filotea este pild\ de urmat [i pentru noi, copii, prin faptele sale ne d\ un impuls spre o via]\ curat\, în dragoste fa]\ de Hristos [i Maica Domnului [i ne îndreapt\ pa[ii spre un rost mai bun în via]\. Multe minuni a f\cut Sfânta, una care ne atrage aten]ia mai mult, nou\, copiilor, este cea petrecut\ în Vâlcea. Dup\ al doilea r\zboi mondial, atunci când era secet\ mare, locuitorii au cerut Episcopului locului s-o aduc\ pe Sfânta Filoteea, care era cunoscut\ ca fiind sora Sfântului Ilie, cel care aduce ploaia. În pelerinajul prin sate cu Sfintele Moa[te, dup\ rug\ciune, începea s\ plou\. Când au ajuns la o fântân\, Sfintele Moa[te s-au f\cut grele ca atunci când a fost ucis\ [i nu voia s\ fie dus\ oriunde, alegându-[i singur\ m\n\stirea. Locuitorii au în]eles c\ Sfânta le d\ un semn [i cercetând au descoperit în

fântân\ trupul unui copil, aruncat fiind de mama lui. Dup\ descoperire Sfânta s-a f\cut u[oar\ [i au continuat drumul prin alte sate. S\ urm\m a[adar modelul Sfintei Muceni]e, s\ facem cât mai multe fapte bune, s\ avem dragoste fa]\ de cei din jur, s\ ne rug\m pentru semeni, [i s\ zicem cu credin]\: ,,Sfânt\ Muceni]\ Filoteea, roag\-te lui Dumnezeu pentru noi copiii”, n\d\jduind astfel c\ vom putea intra [i noi în împ\ra]ia lui Dumnezeu, precum Sfânta [i Milostiva Muceni]\ Filoteea. Chiri]\ Gabriel - Cls. a VIII-a [i Carmen Chiri]\ - Cls. a XII-a Îndrum\tor, profesor Finica Marinela Merl\

20

DIALOG ~NTRE GENERA}II
Ziua Interna]ional\ a Persoanelor de Vârsta a III-a
În 1990 Forurile Interna]ionale au decis ca la 1 octombrie a fiec\rui an s\ fie ziua când trebuie s\ le aducem un omagiu vârstnicilor, ca semn de apreciere a lor pentru contribu]ia la dezvoltarea societ\]ii. Cu acest prilej, [i în comunitatea noastr\, Asocia]ia ,,Suflet pentru suflet” [i [coala Fere[ti a organizat o activitate la C\minul Cultural ,,Sandu Trifan” pentru a-i omagia pe cei care au parcurs traseul vie]ii num\rând în tolba cu amintiri [i bune [i rele. Copiii, prin cântece, joc [i voie bun\ i-au antrenat pe invita]i în atmosfera lor [i astfel genera]ii diferite s-au bucurat de un moment de suflet. Pentru a con[tientiza copiii s\ nu r\mân\ indiferen]i în fa]a persoanelor vârstnice, Asocia]ia [i {coala a organizat excursii la Azile din Vaslui [i Neam]. Copiii au fost marca]i de povestea de via]\ a celor afla]i acolo. Doi dintre copiii Corului bise-

ricesc “Iustina[“ au dorit s\ ne împ\rt\[easc\ impresiile lor.

Profesor, Finica Marinela Merl\

Cine n-are b\trâni, s\-[i cumpere!
Copiii se duc în lume iar p\rin]ii ajung în spitale, azile sau trec în via]a cealalt\. La fel am întâlnit b\trâni la Spitalul Social Codae[ti-Vaslui, în una din vizitele noastre f\cute acolo. Parohul bisericii, p\rintele VIad Rusu, împreun\ cu doamna profesoar\, ne-au propus s\ le cânt\m cântece biserice[ti b\trânilor, pentru a le mai alina suferin]a. Cadrele medicale ni s-au al\turat câteva minute acelui moment emo]ionant pentru to]i. La sfâr[it, to]i b\trânii aveau lacrimi în ochi, ne mul]umeau [i ne d\deau sfaturi. ~n viat\ to]i avem nevoie de un sfat b\trânesc! Gabriel Chirit\, cls. a VlII-a a

Cu to]ii [tim c\ via]a e trec\tore. Dumnezeu ne d\ pe acesta lume, dup\ care începem a ne dezvolta [i cu pa[i repezi parc\ ne ajunge b\trâne]ea.

S\ fii m\car pentru o clip\ “copilul"unui b\trân dintr-un azil!
Atunci când într-o familie se na[te un mic îngera[, bucuria p\rin]ilor nu poate fi exprimat\. Ace[tia îl cresc [i îi ofer\ toat\ dragostea [i sprijinul lor, atât moral cât [i material. Ei se simt împlini]i atunci când copiii lor reu[esc s\-[i cl\deasc\ un viitor promi]\tor. ~ns\ mare le este mâhnirea atunci când sunt da]i uit\rii [i abandona]i în azile. ~n nenum\ratele noastre pelerinaje am f\cut adesea vizite s\rmanilor b\trâni afla]i în azile: M-rea Petru-Vod\, Cod\e[ti. Cu toat\ dragostea, am vrut s\ le readucem zâmbetul pe buze m\car pentru o clip\. Ins\ lacrimile de pe fe]ele lor te înduio[eaz\ [i un fior p\trunde în adâncul sufletului [i te face s\-]i promi]i c\ nu-]i vei da uit\rii niciodat\ proprii p\rin]i [i c\ m\car din când în când s\ fii pentru o clip\ copilul unui b\trân dintr-un azil care, din nefericire, este acolo. Rug\ciunile noastre cântate îi fac pe b\trâni s\ spere c\ fii lor vor primi ajutor de la Dumnezeu, pentru a se lumina [i a realiza ce au f\cut [i vor veni la ei [i le vor spune: "S\rut mâna, mama sau tata! Am venit s\ te iau acas\ m\car pentru câteva zile!" Suntem mul]umi]i c\ ne-a ajutat Dumnezeu s\ alung\m triste]ea celor afla]i în nevoi, chiar dac\ numai pentru câteva clipe.

Beatrice Cimbal\-cls.aXI-a c a ~ndrum\tor, profesor Finica Marinela Merl\

21

ORIZONTURI CULTURALE {I EDUCATIVE
Se num\r\ bobocii...
Nici nu se ridicase roua în diminea]a zilei de 27 septembrie [i doi inspectori din cadrul Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\ „Podul ~nalt” al Jude]ului Vaslui, p\[eau pe drumurile largi ale comunei Fere[ti. Eu [i colegul meu, plt. adj. Patrichi Florinel, am fost primi]i cu c\ldura atât de domnul primar cât [i de cet\]enii comunei cu care am avut prilejul de a discuta despre prevenirea incendiilor la gospod\rii. Am v\zut atunci c\ bunul sim] s-a n\scut la sat, pentru c\ am sim]it respectul pe care îl au cet\]enii pentru haina militar\. Ba chiar mai mult, au apreciat activitatea noastr\ de prevenire cât [i munca depus\ în orice moment de colegii no[tri de la interven]ie. Aceste lucruri m\ determin\ s\-mi fac meseria cu pl\cere [i s\ nu plec pe teren cu inten]ia de a sanc]iona, ci de a oferi sprijinul [i asisten]a tehnic\ necesare în cele mai multe cazuri. Desigur, m\ c\l\uze[te spiritul corectitudinii [i aplic legea atunci când este nevoie pentru c\, din p\cate orice p\dure are [i usc\turile ei. La Fere[ti nu a fost cazul - o comun\ cu oameni responsabili, iar `n astfel de cazuri îmi face întotdeauna pl\cere s\ m\ aflu în mijlocul lor. Aceea[i ospitalitate am observat-o pa[ind pe treptele {colii de Arte si Meserii, unde eram a[tepta]i de domnul director Zalic Ghighi, un om deosebit, solidar cu inten]iile noastre de a p\stra [coala ferit\ de efectele dezastruoase ale incendiilor. Soarele înc\ se ascundea dup\ norii cenu[ii de toamn\, dar era ceva ce înc\lzea acel loc: inocen]a [i bucuria copiilor ce alergau prin curte în pauza mare. Înc\ nu [tiau c\ le preg\tesc un exerci]iu de evacuare. Soneria electric\ anun]\ sfâr[itul pauzei iar copiii se îndreapt\ spre s\lile de clas\. Curiozitatea din ochii lor [i zâmbetul timid m\ fac s\ retr\iesc sentimentele care m\ încercau în copil\rie. Cu siguran]\ se întreab\ ce caut eu acolo, lucru pe care îl vor afla în aproximativ 15 minute de la începutul orei de curs, moment în

care dau alarma pentru exerci]iu de evacuare. Inten]ia elevului de serviciu a fost s\ apese butonul soneriei, dar îl opresc la timp [i îl rog s\ dea alarma cu clopo]elul presupunând c\ s-a întrerupt alimentarea cu energie electric\. În pas vioi, calmi, f\r\ s\ se îmbulzeasc\ se adun\ to]i pe terenul din curtea [colii. Am apreciat acest lucru [i le-am spus c\ a[a trebuie s\ se comporte [i într-o situa]ie real\. Încarc discursul meu cu o fil\ de istorie [i le precizez c\ septembrie este [i luna prevenirii incendiilor [i pe data de 13 septembrie s\rb\torim Ziua Pompierilor, amintindu-ne de actul de eroism înf\ptuit de pompierii condu[i de cpt. Pavel Z\g\nescu în b\t\lia din Dealul Spirii contra trupelor otomane în anul 1848. Con[tien]i fiind c\ o preg\tire temeinic\ pentru un comportament adecvat în cazul producerii unor situa]ii de urgen]\ vom fi în m\sur\ s\ ne salv\m via]a dar [i s\ intervenim pentru salvarea altor vie]i, [i cum repeti]ia este mama înv\]\turii reamintesc unele din sfaturile date în acea zi: Dac\ observi fl\c\ri [i fum anun]\-i imediat pe p\rin]i sau pe cei din jurul t\u; Ie[i afar\ din cas\ cât mai urgent posibil. Mergi la unul din vecini [i roag\-l s\ sune la 112. Ajut\-]i [i fr\]iorii sau prietenii de joac\ mai mici pe timpul evacu\rii din cl\dire;

22
Dac\ este mult fum în camer\, atunci înainteaz\ în genunchi, deoarece la nivelul podelei acesta este mai pu]in dens; Nu te ascunde în dulap sau sub pat. Trebuie doar s\ ie[i afar\ [i s\-i alertezi pe cei din jur. În cazul în care ie[irea din cas\ este blocat\ atunci mergi într-o camer\ care are fereastr\. Pune p\turi, cârpe sau alte materiale textile umede la baza de jos a u[ii pentru a împiedica p\trunderea fumului [i gazelor. Dac\ ai un telefon în camer\, sun\ la 112. Dac\ nu ai telefon în camer\, atunci deschide fereastra [i strig\ dup\ ajutor. Nu te întoarce înapoi în cl\dire, nici m\car pentru animalele sau juc\riile tale preferate. Via]a ta e mai valoroas\! Aceasta este o parte a muncii de prevenire. Aceast\ cale este lung\, r\d\cinile sunt amare dar fructul este dulce. A[tept\m cu ner\bdare sa vedem cum genera]iile urm\toare cresc în spiritul protej\rii vie]ii, mediului [i bunurilor materiale. Sergent major Elvis Piru[ Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]\ „Podul Înalt” al jude]ului Vaslui Preg\tirea Popula]iei

Ziua Armatei Române
octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire na]ional\, ziua când armata român\ [i-a îndeplinit menirea fireasc\, aceea a de a readuce în hotarele ei patria care a z\mislit-o. o Devenit\ simbol al tuturor b\t\liilor [i eroilor nea mului românesc, data de 25 Octombrie a r\mas întip\rit\ în sufletele românilor ca zi în care ]ara î[i s\rb\tore[te Armata [i pe cei care au fost sau sunt în slujba ei. Din 1830, anul înfiin]\rii armatei române moderne, pân\ în 1951, în tradi]ia româneasc\ nu a existat o zi dedicat\ exclusiv s\rb\toririi acestei institu]ii. Aflat\ în centrul aten]iei publice, mai ales dup\ R\zboiul de Independen]\ din 1877-1878, armata a participat 1 anual la manifest\rile prilejuite Ziua În\l]\rii Domnului, devenit\, dup\ Primul R\zboi Mondial Ziua Eroilor, [i la cele din Ziua Na]ional\ a Regatului Românei (10 Mai). Dac\ armata ca organism al statului român nu a avut propria zi aniversar\, în schimb, categoriile de for]e armate, respectiv diferitele genuri de arme, unit\]i [i mari unit\]i î[i s\rb\toreau ziua odat\ cu praznicele propriilor patroni spirituali. Ace[ti patroni au fost confirma]i pentru categoriile de for]e armate prin Înaltul Decret Regal nr. 1621 din 24.05.1929, iar pentru unit\]ile ce apar]ineau aceluia[i tip de arm\ prin Înaltul Decret Regal nr. 1343 din 17.04.1931. În martie 1948, acest gen de s\rb\toare a fost abando nat, fiind apoi reluat din anul 1994.

25

23

1 Decembrie 1918 - Marea Unire
Columna istoric\ a fiec\rui popor inscrip]ioneaz\ în ea o mul]ime de date istorice. La români, columna istoric\ înscrie la loc de cinste, deasupra tuturor datelor istorice, una de o importan]\ excep]ional\, 1 DECEMBRIE 1918. Este ziua în care neamul românesc ajunge s\ se integreze în hotarele fire[ti ale Daciei str\bune de pe vremea lui Decebal, Ziua Unirii fra]ilor cu fra]ii. Ideea Unirii a str\juit de-a lungul timpului ca un fir ro[u lupta zbuciumat\ a poporului român. [i-au dorit-o [i marii no[tri voievozi, primul care a reu[it s\-i aduc\ pe români la hotare a fost Mihai Viteazul la1600. Domnitorul Al.I. Cuza sub care s-a înf\ptuit Unirea Moldovei cu ]ara Româneasc\ a considerat aceasta ca fiind credin]a lui politic\ [i ]inta de mântuire a na]iunii române''. Chiar dac\ aceste dou\ Uniri s-au realizat condi]ionat [i pentru o scurt\ perioad\ de timp, ele au readus [i-au întarit în con[tiin]a românilor ideea de unitate na]ional\. În 1918 prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia, pe 27 martie. Între 15-28 noiembrie a urmat Bucovina [i ultimele alipite au fost Banatul, Cri[ana, Maramure[, Ardealul la 1 decembrie la Alba Iulia. În acest ora[ Simbol al Unirii s-au adunat peste 1228 delega]i ale[i [i peste 100.000 oameni veni]i din toate col]urile ]\rii, în c\ru]e, cu trenul, c\lare sau pe jos. To]i cereau Unirea sau Moartea [i au intonat entuziasma]i

“De[teapt\-te, române“! de Andrei Mure[anu “E scris pe tricolor unire!” de Ciprian Porumbescu. Prin unirea tuturor românilor, realizat\ prin voin]a liber\ a reprezentan]ilor na]iunii, s-a creat Statul Na]onal Unitar Român, s-a deschis calea unor mari reforme democratice, s-a accelerat ritmul de dezvoltare [i modernizare a societ\]ii române[ti. Cu ocazia acestei zile, a tuturor romanilor, colectivul de elevi ai {colii cu clasele I-VIII Feresti, sub îndrumarea prof. Finica Marinela Merl\, reprezentanta Asocia]iei ,,Suflet pentru suflet'' ne-a încântat v\zul [i auzul cu un program artistic specific evenimentului marcat, activitate ce a avut loc la Caminul Cultural ,,Sandu Trifan'' din comuna Fere[ti, jude]ul Vaslui. Programul a început cu expunera unei prezent\ri power point cu inorma]ii [i imagini caracteristice momentului. Activitatea a continuat cu un program artistic de cântece : Hai s\-ntindem hora mare, A[a-i românul, Ardealul, Nu uita c\ e[ti român; poezii patriotice: Vatra Fericirii, Hora ve[nic\-a Unirii Imnul Unirii, Sunt român, Mar[ul revolu]ionar [i dou\ povestioare: Am fost [i eu la Alba Iulia [i am v\zut Unirea cea mare [i Tricolorul Unirii. Cu acordul autorit\]ilor locale reprezentate prin Domnul Primar Vasile Ludovic Trifan, programul s-a încheiat cu o frumoas\ hor\ a unirii. Profesor, Laura Eliza Galeru o o

24

Nicolae Milescu Sp\tarul
Personalitate de talie interna]ional\ recunoscut\ a veacului al XVIIlea n\cscut la mo[ia p\rinteasc\ din zona Vasluiului în iunie 1636, care a decedat în 1708 la Moscova. C\rturar de seam\, diplomat, geograf, traduc\tor [i nu în ultimul rând c\l\tor neiscusit, care a fost numit [i "Sp\tarul” de la func]ia pe care acesta a de]inut-o în ]ara Româneasca de sp\tar (sp\tarul era cel care purta spada domnului, având [i atribu]ii militare de comandant de oaste). Cunosc\tor [i vorbitor a mai multor limbi straine: greaca, slavona, latina, turca [i rusa, cu studii temeinice realizate la Colegiul Patriarhal din Constantinopol , dup\ care se va întoarce la Ia[i; ajungând s\ fie ales reprezentantul ]\rii în Imperiul Otoman [i mai târziu trimis sol la Berlin [i Stockholm. Bustul lui Nicolae Milescu Sp\tarul, în fa]a Muzeului Jude]ean {tefan cel Mare din Vaslui În perioada 1661-1668 realizeaz\ prima traducere integral\ în limba roman\ a Vechiului Testament, având ca sursa principal\ textul grecesc din Septuaginta, ap\rut\ la Frankfurt în 1597. A r\mas în memoria iubitorilor de [tiin]\ prin celebrul sau periplu prin Orient realizat între 1675-1678 trimis de ]arul Rusiei la ambasada din China pentru a culege informa]ii atat despre ]ara în sine, cât [i despre drumurile c\tre ea. C\l\torie care va constitui un adev\rat document istoric peste decenii în urma c\reia Nicolae Milescu ne va descrie elemente importante din cultura [i civiliza]ia chinez\. Descrieri care nu au întârziat deloc s\ fie a[ternute pe hârtie într-o vast\ lucrare intitulat\ Descrierea Chinei tradus\ [i îngrijit\ de Corneliu B\rbulescu, Bucure[ti, ESPLA, 1958 [i Jurnalul de c\l\torie în China, edi]ie îngrijit\ tot de Corneliu B\rbulescu, ESPLA, 1956 realizat de acesta pe parcursul vastei c\l\torii, în urma c\reia autorul r\mâne profund impresionat de frumuse]ile ei. Al\turi de lucr\rile men]ionate Nicolae Milescu va realiza [i o alt\ oper\ intitulat\ Aritmologhia, etica [i originalele lor latine, edi]ie critic\ tradus\ de Pandele Olteanu, Bucure[ti, Editura Minerva, 1982. Se retrage din 1671 în Rusia, unde va sta pân\ la moartea sa [i pe care istoriografia rusa îl mentiona cu numele de Nikolai Sp\tar. La început era tra-

duc\torul oficial al ]arului [i reprezentant al curentului grec la curtea ]arilor, dorind s\ sublinieze superioritatea culturii [i limbii grecesti asupra celei latine. Totu[i spre sfâr[itul vie]ii, atras fiind de curentul sus]inut de Petru cel Mare devine ap\r\torul culturii apusene. Cu toate acestea chiar dac\ a fost mult plecat prin c\l\torii el a fost un patriot convins, fiind adesea un dibace mijlocitor între ]ar [i trimi[ii }\rilor Române, neuitându-[i ]ara de ba[tin\ niciodat\. Prof. Laura Eliza Galeru

NOTE: 1. Dic]ionarul literaturii române de la origini pân\ la 1900, Bucure[ti, Editura Academiei, 1979, pp. 570-575. 2. P.P. Panaitescu, Nicolae Milescu Sp\tarul (1636-1708), edi]ie îngrijit\, studiu introductiv [i de {tefan S. Gorovei, Ia[i, Editura Junimea, 1987, pp. 38-45. 3. Radu {tefan Vergatti, Nicolae Milescu Sp\tarul, Bucure[ti, Editura Paideia, 1998 , pp.95-96. 4. Neagu Djuvara, O scurt\ istorie a românilor povestit\ celor tineri, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2002 , pp. 63-69.

25

R\d\cini latine ale cre[tinismului românesc
În spa]iul românesc de la N [i de la S de Dun\re, cre[tinismul s-a propagat înc\ din sec. I d.H. În faptele apostolilor întâlnim descrierea peregrin\rilor acestora la S de Dun\re, fiind subliniat\ prezen]a apostolului Andrei crucificat la Paras în Grecia. Desigur c\ activitatea lor misionar\ s-a radiat pe întreg teritoriul în care mai târziu va lua na[tere poporul român. La Nord de Dun\re înc\ înainte de cucerirea român\ au existat cre[tini refugia]i din imperiu datorit\ persecu]iilor. {tim c\ Traian a pretins de la Decebal expulzarea dezertorilor romani din timpul lui Domi]ian [i credem c\ nu gre[im c\ între ace[tia s-au aflat cre[tini care au c\utat refugiul peste Dun\re. De altfel trebuie s\ men]ion\m c\ morala religiei getodacilor, indiferent dac\ o numim monoteism, hit’, sau politeism era foarte apropiat de cre[tinism. În primul rând, categoria ,,cti[tilor”, adev\ra]i asce]i geto-daci prefigureaz\ pe c\lug\rii de mai târziu. În primele secole ale cre[tinismului din zona dun\rean\ se vor ridica teologi [i apologe]i de o mare suprafa]\ în lumea cre[tin\. Mai întâi Dionosios Exigus-cel Mic, cel care a stabilit calendrul cre[tin, cu s\rb\torile sale. Apoi Ioan Cassian, stabilit în Sudul Fran]ei, unul din marii conduc\tori ai cre[tinilor din acea perioad\. În Moesia cre[tinismul s-a instaurat cu t\rie [i Episcopii de aici au p\storit [i în Nordul Dun\rii unde enclavele cre[tine din prima perioad\ s-au conservat [i au constituit premizele cre[tin\rii generale a poporului român... Ne-au r\mas dou\ inscrip]ii celebre din acea perioad\: ,,Sit tibi terra levis”- s\-]i fie ]\râna u[oar\ [i o piatr\ votiv\: ,,Ego zenobius posuit” = Eu Zenovi am pus aceast\ piatr\. Dar etimologia ne ofer\ cele mai multe dovezi în privin]a vechimii latine a cre[tinismului românesc: Dominus Deus-Dumnezeu, Basilica-biseric\, Agtelus-înger, crux-cruce, monumentum-mormânt. La fel noi am primit numele sfin]ilor, ini]ial în forma latin\, care a c\p\tat forme noi datorit\ legilor fonetice ale limbii române: Untru-Undrea-

Andrei, Gherghios-Gheorghe, Paulus-Paul, DemetriusMetru- Dimitrie. Au r\mas denumirile Sânt Ion de la Sanctus Ioannes, Sânt Gheorghe de la Sanctus Georgius. Mai târziu, datorit\ imperiului romano-bulgar a ap\rut un nou strat de termeni cre[tini, grec prin filier\ slav\: Anghel-înger, Târcovia-]ârcva-biseric\ în bulgar\, Pavel pentru Paul, Sfânt Vasile pentru Sânt Vasili. Evolu]ia ulterioar\ în cadrul ortodoxiei a p\strat totu[i termeni de baz\ proveni]i din limba latin\ ceea ce constituie înc\ un argument pentru nobila origine a poporului român. Profesor Dan Ravaru

26

{i tu î]i po]i dezvolta inteligen]a emo]ional\ !
Mediul [colar a constituit pentru mine “piatra de temelie" a experien]ei profesionale dobândite pân\ în prezent. Acest fapt mi-a permis s\ observ elevii de vârste diferite, în contexte variate, [i s\ în]eleg problemele cu care se confrunt\ ace[tia, dar [i caren]ele [i neajunsurile existente în mediul [colar. Neimplicarea suficient\ a familiei, a [colii [i a societ\tii în ansamblu,îi arunc\ pe tineri în incertitudine [i situa]ii confuze. Un num\r tot mai mare de educatori [i cercet\tori în domeniul educa]iei recunosc faptul c\ la sfâr[itul anilor de scoal\, elevii sunt nepreg\ti]i s\ fac\ fa]\ provoc\rilor vie]ii de fiecare zi, atât la nivel personal, cât [i ca membri ai societa]ii. Studiile arat\ c\ inteligen]a emo]ional\ este cel mai bun predictor pentru achizi]iile viitoare ale copiilor, pentru succes, fa]\ de inteligen]a tradi]ional\, cognitiv\ [i abilit\]ile tehnice. Dinamica schimb\rilor sociale contemporane solicit\ o bun\ capacitate de adaptare a individului la mediu, care se poate realiza numai dac\ în]elegem rolul important pe care îl are folosirea inteligent\ a emo]iilor. Teoriile moderne despre inteligen]\ s-au dezvoltat prin observarea faptului c\ persoana de-a lungul vie]ii este într-o permanent\ dezvoltare. Pentru a avea succes în via]\ trebuie s\-[i formeze, pe parcursul educa]iei formale, abilit\]i de gestionare eficient\ a emo]iilor.. Abordarea prin excelen]\ cognitiv\ a demersurilor curriculare [i didactice nu este suficient\ pentru a avea succes [i a fi fericit. Speciali[tii sus]in faptul c\ exist\ un decalaj sim]itor între dezvoltarea fizic\ a tinerilor, mult mai rapid\ decât `n urm\ cu 30 de ani, [i dezvoltarea psihic\. Din punct de vedere psihic, ace[tia nu [i-au însu[it anumite comportamente, [i tocmai de aceea [coala ar trebui s\ se axeze pe inteligen]a emo]ionala, pentru c\ tinerii au foarte multe întreb\ri, al c\ror r\spuns nu îl g\sesc, mai ales în societatea de azi, în care informa]iile sunt foarte multe, dar nu întotdeauna cele avizate. Este tot mai evident faptul c\ [coala las\ la întâmplare inteligen]a emo]ional\ a elevilor, supralicitând unilateral preg\tirea [colar\. Inteligen]a educa]ional\ este implicat\ în mod uzual în rezolvarea problemelor bine definite, adic\ cele pentru care se pot specifica starea ini]ial\, starea final\ [i pa[ii ce trebuie urma]i pentru a trece de la starea ini]ial\ la starea final\. Pentru toate aceste probleme exist\ o solu]ie care poate fi considerat\ cea mai bun\. Inteligen]a emo]ional\ este implicat\ în rezolvarea problemelor slab definite, adic\ acelea care pot fi interpretate în diferite moduri [i pentru care nu exist\ o solu]ie optim\ obiectiv\. Cele mai multe din problemele cu care ne confrunt\m sunt de natur\ social\ [i de aceea inteligen]a emo]ional\ este considerat\ un bun predictor pentru reu[ita social\. Elevului de azi, aflat la vârsta împlinirii caracterului, i se vorbe[te tot mai pu]in despre suflet, despre con[tiin]a moral\, despre valori [i despre ideal. În curriculumul s\u supraînc\rcat de tematica [tiin]ific\, educa]iei morale i se rezerv\ un spa]iu mult mai mic sau chiar inexistent. Copil\ria [i adolescen]a sunt considerate optime pentru a ne forma obiceiuri emo]ionale esen]iale, care î[i vor pune amprenta pe întreaga existen]\. Diversitatea si gravitatea problemelor cu care se confrunt\ elevii în [coli atrage cu sine necesitatea implement\rii programelor de alfabetizare emo]ional\.. Acestea urm\resc dezvoltarea la elevi a competen]elor emo]ionale [i sociale.. Aceste competen]e pot fi dezvoltate prin antrenarea elevilor în activit\]i specifice de în]elegere [i gestionare eficient\ a emo]iilor, în activit\]i de luare a deciziilor, rezolvare de probleme, rezolvare creativ\ a conflictelor, prin promovarea în clas\ a activit\]ilor de grup, în perechi [i individual, în vederea dezvolt\rii abilit\]ilor sociale [i form\rii unei atitudini deschise [i tolerante în rela]iile cu ceilal]i. Dr. Maurice Elias, specialist în psihologia copilului [i expert în dezvoltarea social\ si emo]ional\ de la Rutgers University explic\ pericolele omiterii programelor de dezvoltare emo]ional\ [i social\ adresate elevilor "multe din problemele [colilor noastre sunt rezultatul dificult\]ilor sociale si emo]ionale de care sufer\ copiii si ale caror consecin]e continu\ s\ se manifeste. Copiii sunt “asedia]i " de un arsenal de emo]ii [i sentimente confuze, dureroase [i d\un\toare, ceea ce-i impiedic\ efectiv s\ înve]e". Prin înv\]are social\ [i emo]ional\, inteligen]a emo]ional\ a copiilor este dezvoltat\, constituind un bagaj enorm pentru viitorul lor personal si profesional. Alina Gabriela Zailic, profesor psiholog

27

Povestea Cr\ciuni]ei
r\ciuni]a sau Poinsettia, este o plant\ des utilizat\ `n decorurilor fesc c tive [i asta datorit\ frunzelor ei deosebit de aspectuoase [i rezistente. c . Cr\ciuni]a apar]ine genul Euphorbia care cuprinde specii erbacee, c c c arbustive sau suculente. Soiurile mai noi sunt mult mai rezistente fa]\ de c . soiurile care erau disponibile acum câ]iva ani. Cr\ciunul are un farmec c . c c aparte acolo unde sunt prezente [i aceste flori minunate. c c .

C

Despre Cr\ciuni]ã
Petalele viu colorate ale acestei plante, care ar\ta ca ni[te flori, sunt de fapt, ni[te frunze superioare, numite bractee. Florile ei sunt mici, verzi sau galbene [i cresc `n centrul grupului de frunze, fiind greu de remarcat. Cr\ciuni]a este o plant\ subtropical\ [i, ca urmare dac\ temperaturile nop]ii scad sub 10 grade C, frunzele acesteia se vor ofilii. Temperaturile pe timp de zi, care dep\[esc 21 de grade C, duc la o mic[orare a duratei de via]\ a acestei plante. ~n zonele cu climate mai reci, acestea sunt crescute ca [i plante de interior. Dac\ sunt crescute `n interior, ele trebuie expuse diminea]a la soare [i trebuie ]inute departe de soare `n perioada cea mai cald\ a zilei. Aceast\ plant\ este una dintre cele mai dificile, atunci când vine vorba de re`nflorire. Pentru a-[i dezvolta florile, "Cr\ciuni]a" are nevoie

prim\vara de o perioad\ `n care s\ fie ]inut\ departe de lumin\, vreme de aproximativ dou\ luni.

Cr\ciuni]a [i Cr\ciunul
Aztecii au v\zut `n poinsettia simbolul purit\]ii. Multe decenii mai târziu, cre[tinii din Mexic au `nceput s\ o foloseasc\ `n aranjamentele de Cr\ciun [i s\ `i spun\ Cr\ciuni]a. Aceast\ floare mexican\, fiind cunoscut\ `n Romania sub numele de Cr\ciuni]a este folosit\ `n majoritatea ornamentelor de Cr\ciun datorit\ culorii sale ro[ii viu colorate [i a faptului c\ sezonul de `nflorire coincide cu perioada s\rb\torilor de iarn\. Cr\ciuni]a are de obicei culoarea ro[ie. Pentru unii, aceast\ floare cu frunzele `n forma de stea simbolizeaz\ Steaua Betleemului. "Steaua Cr\ciunului" a devenit un simbol al Cr\ciunului [i este folosit\ `n deco-

rurile festive. O legend\ din Mexic explica modul `n care acestea au ajuns s\ simbolizeze Cr\ciunul. Se pare c\, din cauza faptului c\ un copil nu a putut cump\ra un cadou pentru Hristos `n Ajunul Cr\ciunului, acesta a cules câteva frunze de pe marginea drumului. Copilului i s-a spus c\ dac\ ofer\ un cadou simplu, dar din suflet, acesta va fi v\zut cu ochi buni. Când a ajuns `n biserica, planta a `nceput sa `nfloreasc\, sco]ând flori verzi [i rosii, iar enoria[ii au sim]it c\ sunt martorii unui miracol care are loc chiar in ziua Cr\ciunului.

Cr\ciuni]a - cultivare
Ar fi cel mai potrivit s\ culege]i câteva ramuri de la o floare matur\, c\ mai apoi s\ le l\sa]i s\ se dezvolte singure, pân\ când s\ ajung\ la m\rimea pe care o dori]i, de Cr\ciun. Culege]i `n iulie sau august câ]iva buta[i, lungi de 7-10 cm, dintre ramurile tinere. Planta]i fiecare r\muric\ `ntr-un ghiveci mic, separat, care s\ con]in\ un amestec de jum\tate nisip, jum\tate mu[chi de turb\. }ine]i ghivecele la umbr\ [i uda]i p\mântul mereu `n timp ce r\murelele cap\t\ r\d\cini. Tot acest proces trebuie sa dureze aproximativ trei s\pt\mâni. Muta]i plantele `n ghivece mai mari, care s\ con]in\ un amestec egal de nisip, p\mânt, mu[chi de turb\ [i perli]\. P\mântul `n care cre[te Cr\ciuni]a ar trebui p\strat mereu umed, `ns\ nu cu apa `n exces.

{tiai c\? ⌧ Craciuni]a este cea mai popular\ dintre florile de s\rb\tori. ⌧ Cr\ciuni]a este originar\ din Mexic [i America Central\. ⌧ Cr\ciuni]a poate avea [i flori de culoarea crem, piersica, l\mâie [i de culoarea roz, cu pete albe sau aurii. ⌧ Denumirea botanica a Cr\ciuni]a este Euphorbia pulcherrima, ceea ce `nseamn\ "cea mai frumoas\ Euphorbia". ⌧ Aceast\ floare a fost numit\ dup\ Joel Roberts Poinsett, ambasadorul SUA `n Mexic, care a fost responsabil pentru introducerea ei `n SUA. ⌧ Cercet\rile recente au dovedit faptul c\ aceast\ plant\ nu este o floare otr\vitoare. ⌧ Câteodat\, Cr\ciuni]a atinge `n\l]imi de pân\ la 4,8 m. ⌧ Cr\ciuni]a mai este cunoscut\ [i sub numele de "floarea homar", "flac\ra mexican\" sau "steaua Cr\ciunului" ⌧ Ziua de 12 decembrie a fost declarat\ Ziua Cr\ciuni]ei.

28
Evita]i s\ depozita]i ghivecele `n care sunt plantate Cr\ciuni]ele `n zone `n care circula]ia aerului este ridicat\, `n apropiere de u[i, ferestre, ventilatoare sau radiatoare. Dac\ totu[i le depozita]i `n astfel de loca]ii, acest lucru va duce la o `nflorire prematur\ a florilor [i o colorare tot prematur\ a bracteelor, ca mai apoi s\ se ofileasc\ prea repede. deoarece ar putea s\ `i provoace leziuni. Nu permite]i p\mântului din ghiveci s\ se usuce. Dac\ atinge]i p\mântul [i sim]i]i c\ e uscat, uda]i-l pân\ când apa se scurge de tot prin g\urile de pe fundul ghiveciului. Din cauza faptului c\ apa `n exces nu este bun\ pentru aceast\ plant\, ghiveciul ar trebui s\ aib\ un drenaj bun. Solul `necat `n ap\ nu are suficient aer, ceea ce poate duce la deteriorarea r\d\cinilor. Plantele care sunt expuse la o surs\ de lumin\ mai puternic\ [i mai `ndelungat\ necesit\ o udare mai intens\. Men]ine]i temperatura `nc\perii cuprins\ intre 18 si 210 C `n timpul zilei, pentru ca planta s\ `nfloreasc\ cum trebuie. Este bine s\ muta]i ghiveciul `ntr-un loc mai r\coros noaptea, `ns\ nu este absolut necesar. Deoarece putregaiul r\d\cinii are [ansa mai mare s\ apar\ la temperaturi sub 150 C, nu depozita]i ghiveciul `ntr-o `nc\pere mai rece de atât. Cr\ciuni]a formeaz\ boboci de floare când lumina zilei dureaz\ mai pu]in de 12 ore. Ajuta]i Cr\ciuni]a s\ `nfloreasc\ ajutându-v\ de fotoperiodism. ~ncepând cu 1 octombrie, proteja]i planta de lumin\ prin a[ezarea ei `ntr-un loc `ntunecat, zilnic, `ntre orele 5:00 si 8:00. Expunerea la cât de pu]in\ lumin\ `n aceast\ perioad\ va opri `nflorirea. Dup\ un astfel de tratament de 40 de zile, planta poate fi depozitat\ `ntro `nc\pere iluminata normal. Beneficiind de apa, `ngr\[\mant [i temperaturi cuprinse `ntre 18 [i 21 de grade C, planta va `nflori `n luna decembrie. Dup\ ce plantei `ncep s\ `i cad\ frunzele, `nceta]i a o mai uda [i `ncuraja]i intrarea ei `n stare latent\, p\strând-o `ntr-o `nc\pere mai r\coroas\. Profesor, Ramona Pavel

Cr\ciuni]a - `ngrijire

Depozita]i ghiveciul `n care a]i plantat Cr\ciuni]a `n apropierea unui geam cu vedere spre soare, unde va beneficia de lumina solar\. Cele mai bune locuri pentru depozitare sunt geamurile cu orientare estic\, vestic\ sau sudic\. Ave]i grij\ ca nici o parte a plantei s\ nu ating\ geamul rece,

Cr\ciuni]a alb\

29

Calendarul inven]iilor
Înainte de Hristos
600.000 - Focul 40.000 - Barca 5.000 - C\r\mida 3.200 - Cerneala 1.200- Pra[tia

Dup\ Hristos
105 - Hârtia 106 - Banii de hârtie 1000 - Lentilele de sticl\ 1286 - Ochelarii 1498 - periu]e de din]i 1565 - Creionul

1637 1686 1800 1832 1850 1859 1871 1882 1900

- Umbrela de ploaie - Înghe]ate - Bateria - Tramvaiul - Chibriturile - Liftul - Margarina - Fierul de c\lcat - Filmul sonor

1914 1931 1937 1942

-

Femoarul Microscopul electronic Pixul Racheta

Profesor, Carmen Grigoru]\

30

ÎNV|T|M, DISTRÂNDU-NE!

31

32

33

Profesor, Simona Aliciuc o o m Profesor, Radu Olimpiu Casandra o o m

34

35

Profesor, Corina Scîntei o o o

36

PA{II MICULUI PELERIN

Palatul Mitropolitan Ia[i - 10 octombrie 2010

M\n\stirea Golia - 17 octombrie 2010

M\n\stirea Golia - 17 octombrie 2010

M\n\stirea Sih\stria - 30 august 2010

M\n\stirea Cet\]uia - 10 octombrie 2010

37

ACTIVIT|}I SPORTIVE
Un moment foarte a[teptat la 15 august, cu prilejul S\rb\torii Hramului Satului, îl constituie întrecerile sportive. Cu o participare larg\ atât din patrea copiilor cât [i din partea adul]ilor, de câ]iva ani au avut loc concursuri la urm\toarele ramuri sportive: tenis de mas\, tenis de câmp, volei, [ah [i volei. În 2007 Domnul Director Zailic Ghighi a înfin]at Asocia]ia Sporiv\ ,,Unirea Fere[ti” care în colaborare cu Direc]ia Jude]ean\ Sport Vaslui periodic desf\[oar\ o serie de activit\]i sportive ce sunt premiate cu diplome, cupe, tricouri [i bani. La volei clasamentul echipelor a fost urm\torul: loc I Sluser Marcel, II Zailic Ghighi, III Arteni Sebastian. Tenisul de mas\ [i de câmp are în fiecare an în primele locuri membrii familiei Sluser(Marcel, Mih\i]\, Andrei) ,adev\ra]i împ\timi]i ai sportului alb care au atras [i al]i adep]i ce au fost imedit remarca]i cum ar fi Rusu Cornel-locII [i Cov\cel Ionu]-loc III. [ahul a fost reprezentat de Lupu Vasil locI, Filip Costic\ II, Lungu Adrian III, G\in\ Ion IV. Domnul Director Zailic Ghighi a ob]inut în decursul celor 40 de ani, ca profesor de sport, rezultate deosebite la numeroasele concursuri la care a participat, confirmându-i valoarea, [i pe cea a copiilor. De asemenea în comunitatea noastr\ a fost înfiin]at [i un Centru de lupte libere de Sluser Marian-octombrie 2006, ce desf\[oar\ activit\]i în colaborare cu Clubul Sportiv ,,Viitorul” Vaslui . În martie 2007 au avut prima participare la Campionatele Na]ionale unde au avut un debut promi]\tor: o medalie de bronz prin Raluca P\uc [i dou\ locuri 5 prin Cosmina Lupu [i Ionu] Arusn\cioaie. Aceste rezultate aveau s\ încurajeze echipa s\ participe la cât mai multe concursuri. În 2008 Vasluiul organiza Campionatele Na]ionale de Lupte libere la copii iar Fere[tiul repetau ,,figura” din 2006: Andreia P\uc lua medalia de aur iar Raluca P\uc [i Ionela P\uc ocpau locurile cinci.

În prim\vara aceluia[i an, Sluser Marian înfiin]eaz\ un Centru de lupte [i în comuna vecin\, D\ne[ti, ob]inând rezultate foarte bune [i cu ace[tia. La Campionatele Na]ionale din 2009 s-a venit acas\ cu trei medalii de bronz [i dou\ locuri cinci [i urmau alte preg\tiri. Vasluiul a dovedit c\ are copii talenta]i [i bine preg\ti]i la acest sport [i într-o datorie de onoare a organizat [i în prm\vara lui 2010 Campionatele Na]ionale pentru copii la Lupte libere. Fere[tiul ob]inea cele mai bune rezultate ale sale: trei medalii din care una din aur [i astfel Andreia P\uc devenea campioan\ na]ional\ la copii [i dou\ de bronz prin Perju Marcela, Perju Gabriela iar centrul D\ne[ti trei medalii de bronz. Mangalia a fost locul de desf\[urare a Campionatelor Na]ionale la Cade]i [i Centrul D\ne[ti a ob]inut dou\ medalii de bronz [i dou\ locuri cinci. Ace[ti elevi î[i continu\ preg\tirea sportiv\ la Vaslui cu antrenorii Beligan Neculai [i Fr\]il\ Vasile [i de aceia, ace[tia , împreun\ cu Sluser Marian au fondat ,,Asocia]ia de Lupte Libere Vaslui” pentru a ajut cât mai mul]i elevi pasiona]i de acest sport. În noul an [colar concursurile sportive au adus deja onoare [colii. Au fost selec]iona]i cinci elevi în proiectul ,,Handbalul la sate”, ini]iat de Ministerul Educa]iei Cercet\rii Tineretului [i Sportului, pentru programul de preg\tire cu profesori de la Liceul cu Program Sportiv. Elevii Buh\iescu Marcel, Hurjui Petric\, Ciobanu Ana Maria, Moisei Larisa, Perju Gabriela au fost antena]i de acela[i inimos profesor, Domnul Director Ghighi Zilic. Men]ion\m cu mare bucurie [i succesul ob]inut de domnul profesor C\t\lin Hagiu, nou venit în [coala noastr\, la handbal: Locul I la fete [i b\ie]i. La un a[a debut frumos, ne a[tept\m la rezultate frumoase în continuare [i le ur\m succces la urm\toarele competi]ii. Profesor, Finica Marinela Merl\

38

SCRISOAREA SFÂNTULUI IERARH NICOLAE C|TRE MAI MARII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Dragii mei Pream\ri]i Slujitori,

S ,

tiindu-v\ slujitori a lui Dumnezeu [i ai oamenilor, în aceast\ perioad\ v înc\rcat\ a s\rb\torilor închinate Na[terii Domnului nostru Iisus Hristos, în care sunt foarte ocupat cu împ\r]irea darurilor pentru cei cumin]i [i pentru nevoia[i, v\ cer sprijinul pentru a m\ ajuta la împlinirea visurilor unui grup de îngeri în trup. Ace[tia reu[esc s\ aduc\ Bisericii Dreptm\ritoare frumuse]e, prin sacrificiu [i vocile lor inocente. Clopo]eii ce vestesc Na[terea Mântuitorului, al\turi de glasurile acestor copii ai Corului,,Iustina[“, au ridicat spre în\l]imea cerului dolean]ele lor, de a putea împreun\ sluji, cântând în cadrul Sfintei Liturghii oficiate atât de Preafericirea Voastr\, P\rinte Patriarh, cât [i de Înalt Preasfin]itul P\rinte Mitropolit Teofan [i Preasfin]itului P\rinte Episcop Corneliu. Apelez la Fr\]iile Voastre, ce sunte]i imaginea [i modelul lui Hristos întrupat, plini de dragoste [i în]elegere, cu dorin]a de a ajuta pe to]i cei mici [i neputincio[i. Cunoscând îndemnul [i dorin]a Mântuitorului Hristos de a fi l\sa]i copiii s\ vin\ la El, am ales ace[ti copii minuna]i spre a fi sprijini]i în drumul frumos pe care l-au a început în via]a lor, pentru c\ ei s-au bucurat dimpreun\ la însc\unarea Arhieriilor a Voastre. Dorindu-se a se face remarca]i prin educa]ia [i cultura în care tr\iesc, prin s cartea în care ne-am bucurat s\ apar\ al\turi de mari duhovnici ai acestei binecuvâna tate [i de Dumnezeu p\zite ]\ri, [i-au întrupat gândurile [i dorin]ele [i v-au d\rut a a aceast\ carte în momentele de înalt\ duhovnicie pe care le-a]i tr\it. a Demersul lor a fost sus]inut de Puterile nev\zute ale Cetelor Îngere[ti [i de rug\ciunile fierbin]i ale Sfin]ilor [i mi-au oferit posibilitatea de a fi un intermediar în a fa]a Fr\]iilor Voastre în acest interval plin de sacralitate.

Al Vostru prieten drag, Sfântul Ierah Nicolae.

39

SFINTELE S|RB|TORI DE IARN|
Ce zi minunat\ !
1) Bucuro[i, noi cânt\m ast\zi, Ne bucur\m nespus, Caci Maica Preacurata L-a nascut pe Iisus. 2) Cu to?ii suntem veseli, Cu drag îl l\ud\m, Ducându-I multe daruri, La Dânsul ne-nchin\m.

Refren: Ce zi minunat\, Pentru c\ a venit, Senin, pe-aceast\ lume, Al nostru Domn iubit.
3) S\-l l\ud\m pe Tat\l, Dar [i pe Duhul Sfant [i s\-L sl\vim pe Fiul, Pruncul Cel Preaiubit.

Refren: Ce zi minunat\, Pentru c\ a venit, Senin, pe-aceasta lume, Al nostru Domn iubit.
4) Cu noi va fi de-apururi Blând ne va mângaia, Calea spre mantuire, El ne va arata.

Refren: Ce zi minunat\, Pentru c\ a venit, Senin, pe-aceasta lume, Al nostru Domn iubit.

Refren: Ce zi minunat\, Pentru c\ a venit, Senin, pe-aceasta lume, Al nostru Domn iubit.

~ndrum\tor, Anca Alix\ndroae m o o Profesor, Carmen Grigoru]\ o o m o

40

S\rb\tori de alt\dat\...
La sfat cu mo[ Grigore, potcovarul satului, 85 de ani - Spune-mi mo[ule, cum erau în trecut s\rb\torile de iarn\ [i ce p\rere ai despre s\rb\torile de ast\zi? - Apoi, draga mo[ului, m\ cuprinde nostalgia gândindu-m\ la vremurile de odinioar\. Frumos o mai fi [i ast\zi cu atâtea lumini, dar atunci era mult mai frumos. Dar ca s\-]i pot povesti despre Cr\ciun [i Anul Nou trebuie s\ încep cu l\satul secului de postul Cr\ciunului. În ziua de l\satul secului, mama sau nevasta preg\teau bucate alese: t\iau pui pe care îi frigeau la ceaun, fierbeau sarmale în oal\ de lut [i coceau pâine în cuptor de c\r\mid\. Apoi invitau na[ii [i prietenii, scoteau oala cu vin [i petreceau pân\ la miezul nop]ii. A doua zi toate gospodinele luau vasele [i le schimbau cu cele pe care le foloseau în post. Lingurile de lemn dup\ ce erau op\rite erau puse la stre[ina casei pentru a fi geruite. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt, oamenii tr\iau mai lini[ti]i [i nu se f\ceau hore sau nun]i. În preajma Cr\ciunului, fiecare om mergea la biseric\ se spovedea [i se împ\rt\[ea. Dar frumos era pentru noi în ajunul Cr\ciunului când t\iau p\rin]ii porcul: c\ram paie pentru pârlit [i ne învârteam în jurul lui în a[teptarea [oricului, iar oamenii mari mai cinsteau câte un pahar de vin. Dup\ ce terminau cu t\iatul porcului, gospodinele preg\teau bucatele: umpleau chi[ca, f\ceau sarmale [i cârna]i pentru ziua mult a[teptat\. În ajun se mânca doar turte f\r\ drojdie coapte pe plit\ [i unse cu jolf\-f\cut\ din s\mân]\ de cânep\ [i floarea soarelui cu zah\r.seara toat\ casa era curat\, iar lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoan\. În prima zi de Cr\ciun mergeam cu to]ii la biseric\, st\team la slujb\, iar la amiaz\ când ajungeam acas\ mâncam, ne odihneam o or\, dou\, apoi plecam în sat la hor\. Hora se f\cea în curtea unui gospodar. Tinerii dansau în curte, iar p\rin]ii st\teau deoparte [i priveau cu cine dansa fiul sau fiica. B\ie]ii se a[ezau în hor\, învârteau hora o dat\, de dou\ ori, iar fetele se prindeau în dreapta b\iatului pe care îl îndr\geau. Când se strica hora, fiecare b\iat trebuia s\ aib\ pereche, altfel r\mânea de râs. La fel se întâmpla [i în celelalte zile de Cr\ciun. Dac\ ast\zi lumea a[teapt\ Cr\ciunul pentru daruri, atunci nici vorb\ de a[a ceva. În ajunul Anului Nou copii mergeau cu plugu[orul, adunau col\cei [i veneau seara acas\ cu traista plin\. Când se însera fl\c\ii porneau [i ei cu plugul. În grupuri de 6-7 fl\c\i mergeau [i urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confec]ionat de ei [i bice cu care pocneau. Unii umblau cu ursul, î[i preg\teau m\[tile [i costumele înc\ din postul Cr\ciunului. Al]ii formau Rândurile. Se îmbr\cau în costume na]ionale cu cing\tori la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiec\rui gospodar. Informa]ii despre s\rb\torie de iarn\ de la tanti Sofica, 42 de ani. Spune-mi tanti Sofica, cum se desf\[urau s\rb\torile de iarn\ în timpul copil\riei dumitale? Farmecul s\rb\torilor se sim]ea înc\ de la Sfântul Andrei, când b\ie]ii furau po]ile la casele cu fete, iar noi încercam s\ ne g\sim tovar\[i pentru piesele de Anul Nou. În ce constau piesele pe care le preg\tea]i? Ne grupam câte patru sau cinci copii [i fiecare avea rolul lui. De exemplu în piesa "Banda P\una[ului" erau patru personaje[ P\unul, Zâna, Groza [i Turcul. Ne duceam în fiecare sear\ dup\ ce ie[eam de la [coal\, la unul din membri s\ facem preg\tire. Seara în postul cr\ciunului, b\ie]ii pocneau din pocnitori sau sunau din corn, preg\ti]i din timp pentru aceast\ perioad\. Cu cât se apropiau s\rb\torile, cu atât satul era mai animat. Dar marea bucurie era atunci când în timpul s\rb\torilor era z\pad\. A[teptam Cr\ciunul cu drag. Ast\zi copii îl a[teapt\ pe Mo[ Cr\ciun s\ le aduc\ cadouri sub brad, noi atunci a[teptam s\ ne pun\ sub pern\ câte un dar [i cum eram mul]i la p\rin]i, darul consta în câteva dulciuri, un m\r [i o pereche de [osete sau un fes. Toate zilele Cr\ciunului nu f\ceam altceva decât s\ ne c\ut\m tot ce ne trebuia pentru costumul de Anul Nou. Biata mama nu mai [tia cum s\ ne împace când ne certam fra]ii între noi, de la costumul na]ional p\strat în cas\. Mergeam din timp la bunicu pentru c\ciul\. O împodobeam cu flori de mireas\, m\rgele [i funde colorate, apoi ne rugam de bunica s\ ne dea traista ei. Deasupra costumului na]ional purtam boand\ din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la ora dou\sprezece ziua dintr-un cap\t al satului [i umblam din cas\ în cas\. Oamenii ne r\spl\teau cu colaci, covrigi, mere [i nuci. A[a umblam pân\ noaptea târziu. Cel mai pl\cut era când ajungeam la na[a de botez, care ne a[tepta cu colaci de buhai împleti]i în patru, iar varga în dou\, cu mere [i bani. Noaptea dormeam la una dintre noi, iar a doua zi împ\r]eam colacii [i banii. Fl\c\ii în jur de 20 de ani, în grupuri de 4-5 se mascau, î[i luau bice [i t\l\nci, î[i alc\tuiau ur\turi [i mergeau cu uratul la rude [i la fetele pe care le îndr\geau. În timpul s\rb\torilor de iarn\, la hora satului se legau prietenii care mai târzii deveneau c\s\torii, între b\ie]ii întor[i din armat\ [i fetele ce veneau de la [colile din alte ora[e. Emilia G\in\, student\

41

UR|RI ~N PRAG DE AN NOU
Aho, aho, copii [i fra]i Sta]i pu]in [i nu mâna]i, Ci cuvântul ne-asculta]i. St\m noi bine cu-nv\]atul, Excelent cu colindatul, Dar n-am uitat nici uratul C\ a[a-i de la str\buni , S\-i ur\m pe cei mai buni, S\ ur\m pe fiecare Dup\ meritul ce-l are [i sper\m c\ ve]i ierta De-om uita pe cineva! Trage]i roat\ dragii mei [i suna]i din zurg\l\i S\ se-aud\ peste v\i! Mâna]i m\i: H\i! H\i! To]i ceilal]i au mare chin C\ le strecur\m venin. Atunci când noi concur\m Toate premiile lu\m. V\ ur\m în Noul An, Fericire, s\n\tate, Mult succes s-ave]i în toate, Noi s\ nu v\ sup\r\m Bine s\ colabor\m, Leafa s\ vi se m\reasc\, Stresul s\ v\ ocoleasc\, La anul [i la mul]i ani!

Consiliului Jude]ean Vaslui
Noi ur\m în acest an, Consiliului Jude]ean, {i la to]i edilii lui, De aici de la Vaslui. Numai s\n\tate, De bucurii s-ave]i parte, S\ conduce]i cu succes Pe cei care v-au ales! C\ de asta ur\m noi, S\ ne sc\pa]i de nevoi. Manati mai:H\i! H\i! Vrem ca-n anu care vine S\ ne fie mult mai bine, S-avem fapte [i nu [oapte, S\ nu d\m pe al]ii vina Când a noastr\ e pricina. {i de dracu-[i bag\ coada, Dansând printre noi lambada D\m c-o leac\ de t\mâie Ca asta s\ nu mai fie. Locuri de munc\ s\ crea]i! Competitivi vrem s\ fim, Astfel, bine-o s\ tr\im. S\ nu mai plec\m dup\ c\p[uni Sau s-o facem pe nebunii, Ocupându-ne cu mangla Prin Paris sau prin Finlanda. Îl ur\m pe pre[edinte, Domn Vasile Mihalache, Domnii: Buzatu, Bichine] {i le mul]umim frumos C\ ne-au aprobat proiectul, Costume-am achizi]ionat Astfel, tradi]ia am continuat. Îl ur\m c-a[a e drept {i pe-al nostru bun prefect, {i pe al]ii nou\ dragi. Domnu Ravaru, Domnu Lefter, consultan]i, Cu idei ne-au îndrumat. Doamnu’ [i cu Doamna Iacob, specialisti, Repede ne-au ajutat {i revist\-am editat. Domnu Onciu ne-a-ncurajat Folclorul l-am relansat, În primul Festival organizat În al nostru Fere[ti sat, Ce l-au pregatit cu noi, So]ii Cornea, amândoi.

Scumpelor noastre dirijoare,
Mai avem noi de urat, Un om tare-nsemnat, {i pe preot l-a uimit Ce cor mare-a preg\tit, Iar satul s-a minunat Ce slujb\ i s-a cântat! În ]inut îndep\rtat, Pe unde a colindat Toat\ lumea s-a mirat De ce a realizat! Tare mult s-a str\duit Cu migal\ a muncit {i r\bdare… infinit. De gre[eam cumva un ton, Ce zic ton, un sfert de ton, Repetam pân\ vedeam C\ piesa noua iesea A[a cum doamnei îi pl\cea. {tim c\ Domnul v\ iube[te Pentru El doar v-a]i jerfit, {i cu drag i-a]i preg\tit Copiii sa cânte duminica Sfânta Liturghi-a Sa. Iar acum vom încheia Dorindu-v\ cam a[a: Domnul s\ v\ r\spl\teasc\ Bun\tatea sufleteasc\ {i-n Rai când o s\-intra]i De noi tot n-o s\ sc\pa]i! Doamnei Creanga,dirijorul, La mul]i ani, îi spune corul C\ v\ este drag folclorul. Din suflet v\ mul]umim, {i s\ [ti]i c\ v\ iubim C\ci cu drag ne-a]i învatat, Cântece de am cântat.

Inspectoratului {colar Jude]ean Vaslui [i [colii Fere[ti
S\ facem acum urare Inspectoratului care, Zi de zi supravegheaz\ Munca ce se desf\[oar\ {i în [coli de pe la ]ar\, Ca elevii s\ înve]e: La licee, [coli m\re]e, C\ [i dân[ii au valoare Concurând peste hotare.. {tim c\ ne-a]i sponsorizat, Transportul ne-a]i decontat, La Bra[ov când am plecat, V-am reprezentat frumos Prin acel loc merituos. Frumos noi v\ mul]umim {i S\rb\tori fericite v\ dorim! Cadrelor din cancelarie, Ce-[i fac bine datoria, To]i iubindu-[i meseria, Chiar în schimburi de lucreaz\, O familie formeaz\, C\ci directorul vegheaz\ Mersul bun coordoneaz\. Dânsul e un om corect, Nu-i g\se[ti nici un defect. E un vrednic gospodar Om harnic ca el mai rar, Manager de-nalt\ clas\ {i la [coal\ [i acas\. Despre sport, ce s\ vorbim Dac\ fere[tenii vin,

42
De urat am, mai ura, Dar ni-i c\ vom însera {i drumul nostru-napoi E numai gropi [i noroi. Tare bine ne-ar p\rea S\ vem [i noi [osea! Ne-am dori de Anul Nou, Drumul asfaltat cadou, O sal\ de sport dotat\, Gr\dini]a terminat\, {i ca s\ vezi ghinion... În [coal\ nu-i nici telefon. Dac\ tot `l rezolva]i, Atunci când mai candida]i, V\ vom fi ca ni[te fra]i! Proiectelele s\ se-nmul]easc\, Toate s\ vi se g\teasc\, Comuna s\ înfloreasc\, Cu to]ii s\ v\ mul]umeasc\, Cinste s\ v\ d\ruiasc\., Bugetul s\ v\ cresc\, Pe profesori s-ajuta]i Naveta s-o deconta]i! Î]i ur\m tot ce-]i dore[ti! Anul Nou s\ î]i aduc\ Fericire,spor la munc\, S\n\tate la copii, Nesfâr[ite bucurii! Dragi s\teni, dragi gospodari, La anul [i la mul]i ani!

Darnicilor sponsori Cadrelor medicale
O s\n\toas\ urare, Dragelor noastre cadre medicale, C\ci mult le mai nec\jim Atunci când ne-mboln\vim! Ne consult\ cu r\bdare {i apoi ne stabile[te Re]eta ce se potrive[te V\ aducem o urare Din suflet la fiecare: Cunoscu]i s\ fi]i în lume, S-ave]i firm\ cu renume, Tineri s\ mai angaja]i De [omaj s\ îi sc\pa]i, {coala s-o sponsoriza]i. În anul ce a trecut Bune lucruri a]i f\cut. Noi v\ mul]umim frumos Rugându-ne lui Hristos S\ v\ ]in\ s\n\to[i! V\ ur\m la to]i s\ vin\ Mo[ Cr\ciun cu tolba plin\, Evident, modernizat, Doar cu Euro-nc\rcat, Iar când ve]i fi pricopsi]i, Un b\nu] mai d\rui]i! Ca s\ nu cre\m erori, Da]i m\car la ur\tori, Nu c-am fi ca un erou, Dar a[a-i de Anul Nou! Opri]i plugul dragii mei! Aho, hoo hoo! La Anul [i la mul]i ani!

Autorit\]ilor locale
Iat\-n prag de s\rb\toare, Dragi autorit\]i locale, V\ aducem o urare Din suflet la fiecare. Ca echip\ muncitoare, Multe rezultate are, C\ci ei bine sunt condu[i De primarul nostru Lu[ {i de vicele Sebastian. Ajutorul social, Nu-i un lucru-a[a banal, V-a]i str\duit s\ il da]i La to]i cei neajutora]i. Ne-a]i instalat o central\ {i copilul azi cald are, A]i dat multe milioane Pentru-a noastr\ [coal\ care, Are ast\zi [i panouri [i perdele {i covoare. Anul nou ce, iat\, vine, S\ v\ fie mult mai bine:

Dragilor no[tri s\teni
S\ mai facem o urare Gospodarilor no[tri care, Trudesc vara pe ogoare, Muncind cu foarte mult spor La Stegaru [i Bogata, Velni]a [i la S\rata, Ca recolte mari s\ scoat\, S\ aib\ via]\ bogat\. Gospodinele, se [tie, ve[nic prin buc\tarie }ese, coase, spal\ bine, Mai vorbesc ca-ntre vecine. La ]ar\ tradi]ia se ]ine, V\ rug\m s\ nu uita]i {coala s-o mai vizita]i Profesorii sa întreba]i, Cum mai st\m cu notele La fel [i cu poznele! Gospodar de la Fere[ti,

Elevii [colii Fere[ti Îndrum\tori profesorii: Alix\ndroae Anca, Stoleru Florin, Merl\ Marinela Finica