P. 1
Instalatii Electrice

Instalatii Electrice

|Views: 142|Likes:
Published by Flaviu Bogdan
Cap 1 Caracteristici Generale
Cap 1 Caracteristici Generale

More info:

Published by: Flaviu Bogdan on Apr 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2013

pdf

text

original

1.

1

Cap. 1 Caracteristici generale ale echipamentului electric al clădirilor
1.1 Structura instalaŃiilor electrice
Problematica - terminologie: echipament electric, instalaŃie electrică, receptor electric consumator, furnizor, sistem energetic naŃional instalaŃie de producere, transport, distribuŃie şi utilizare - schema de principiu a instalaŃiilor electrice elemente componente tensiuni utilizate - instalaŃii electrice la consumator gradul de dotare a clădirilor cu instalaŃii electrice - categorii de consumatori

Energia primară furnizată omului de către natură nu poate fi consumată în locul, sub forma sau în cantitatea existentă. În mod firesc este necesară transformarea, transportul şi stocarea ei direct sau după transformări intermediare. Cea mai răspândită formă intermediară de utilizare a energiei este cea electrică. Echipament electric - orice dispozitiv care asigură folosirea energiei electrice, atât în unităŃi globale cât şi în unităŃi individuale, pentru producere, transport, distribuŃie sau utilizare. InstalaŃie electrică - totalitatea echipamentelor electrice interconectate într-un spaŃiu dat. Receptor electric (plural: receptoare) - echipamentul destinat consumului energiei electrice în scop util - receptoare de lumină, de forŃă (electromagnetice, electrotermice, electrochimice), de telecomunicaŃii. Consumator de energie electrică (plural: consumatori) - totalitatea instalaŃiilor electrice ce asigură desfăşurarea unei activităŃi umane specifice - construcŃii civile, industriale, agricole, staŃii de pompare, şantiere de construcŃii, studiori de radio/televiziune, teatre ş.a. Consumatorii se racordează la reŃeaua electrică a furnizorului de energie electrică (Sucursala de furnizare şi distribuŃie a energiei electrice). Sistem ElectroEnergetic - SEE - asigură alimentarea consumatorilor prin conexiunea de o formă oarecare între toate elementele de producere, transport şi distribuŃie a energiei electrice. În structura acestuia sunt cuprinse totalitatea instalaŃiilor de producere (centralele electrice), transport (liniile electrice de 700, 400, 220 şi 110 kV, staŃiile de transformare) şi distribuŃie (liniile electrice de 20, 10 şi 6 kV, staŃiile şi posturile de transformare şi/sau distribuŃie) a energiei electrice, având un regim comun şi continuu de producŃie şi consum de energie electrică. În figura 1.1 este dată o schemă generală, de principiu, a instalaŃiilor electrice necesare alimentării unei zone de consum. Energia electrică este produsă în centrale electrice - CE aflate în apropierea surselor de energie primară, tensiunea furnizată de generatoarele electrice sincrone fiind de 10 kV (tensiune optimă de producere a energiei electrice). Pentru realizarea unui transport economic al energiei pe teritoriul Ńării, tensiunea este ridicată într-o staŃie de transformare - SR la un nivel de 110, 220 sau 400 kV. Valoarea tensiunii în instalaŃiile de transport este determinată de caracteristica energetică “sarcină·distanŃă” [MVA·km] a sistemului şi influenŃează mărimea pierderilor tehnologice de energie electrică în reŃeaua de transport. Centralele electrice şi liniile de transport sunt interconectate pe teritoriul naŃional; coordonarea funcŃionării acestora este realizată prin dispecerate teritoriale şi dispeceratul naŃional. În apropierea zonei de consum, tensiunea este coborâtă într-o staŃie de transformare - SC la un nivel de 110 sau 20 kV, de unde este distribuită la staŃiile de transformare - ST amplasate în centrele de greutate ale subzonelor de consum. Apoi, prin intermediul unor puncte de alimentare - PA (staŃii de distribuŃie) se alimentează posturile de transformare - PT, în care tensiunea este din nou coborâtă la valoarea de utilizare a sistemului trifazat 3x380/220 V. Consumatorii sunt alimentaŃi prin staŃii de transformare (cazul ST3), cu distribuŃia în incintă în

1.2

medie tensiune sau prin posturi de transformare (cazul PT2.2), cu distribuŃia în incintă în joasă tensiune. Consumatorii casnici sunt alimentaŃi din reŃeaua de distribuŃie de joasă tensiune a furnizorului (cazul PT1.1), prin cofrete de branşament.

Figura 1.1. Schema de principiu a instalaŃiilor electrice. CE – centrală electrică; SR – staŃie de transformare ridicătoare; LEA-ÎT – linie electrică aeriană de înaltă tensiune; SC – staŃie de transformare coborâtoare; ST – staŃie de transformare; PA – punct de alimentare; PT – post de transformare; LEA (LEC)–JT – linie electrică aeriană (linie electrică în cablu) de joasă tensiune; C – cofret (firidă) de branşament; Wh – contor de energie activă; TG, TGL, TGF – tablou general, tablou general de lumină, tablou general de forŃă.

Pierderea de putere în conductoare prin efect Joule este dată de relaŃia RS 2 RP 2 ∆p = mRI 2 = m 2 = m 2 , (1.1) U U cos 2 ϕ în care m este numărul fazelor liniei electrice; R - rezistenŃa ohmică a conductorului; S, P puterea aparentă, respectiv activă transportată prin conducŃie pe o fază a liniei; U - tensiunea liniei electrice; ϕ - defazajul între tensiune/curent. Se constată cu uşurinŃă importanŃa unei tensiuni cât mai ridicate (400 kV) pentru obŃinerea unor pierderi cât mai reduse, la fel scăderea numărului fazelor liniei electrice - egal cu 3 în sistemul de curent alternativ trifazat fără conductor neutru (în transmisia în curent continuu se foloseşte un singur conductor activ, cel deal doilea fiind “pământul”), a unei rezistenŃe ohmice cât mai scăzute şi a unui factor de putere cos ϕ cât mai ridicat (valoarea neutrală în sistemul energetic naŃional este de 0,92).

1.3

Exemplu. Să se compare pierderile de putere într-o linie trifazată de alimentare a unui consumator cu următoarele caracteristici: puterea transportată 5 MVA, lungimea liniei 1 km, pentru două variante: tensiunea 110 kV, rezistenŃa ohmică de 1,81 Ω/km (corespunzător unui conductor de aluminiu cu secŃiunea de 25 mm2), respectiv tensiunea 20 kV, rezistenŃa ohmică de 0,30 Ω/km (corespunzător unui conductor de aluminiu cu secŃiunea de 95 mm2). SoluŃie. Aplicarea relaŃiei (1.1), cu precizarea că în sistemul trifazat S = √3⋅UI, conduce la următoarele valori: ∆P110 kV = RS2/U2 = 1,81⋅(5000)2/(110)2=3740 W, adică 0,07%; ∆P20 kV = RS2/U2 = 0,30⋅(5000)2/(20)2=18.750 W, adică 0,37%. DistribuŃia energiei electrice la tensiunea de 20 kV conduce la o pierdere tehnologică de peste 5 ori mai mare decât dacă s-ar utiliza tensiunea de 110 kV.

InstalaŃiile electrice la consumator sunt instalaŃiile ce asigură funcŃionarea acestuia, sunt situate în aval faŃă de punctele de delimitare cu reŃeaua furnizorului de energie electrică şi se află în exploatarea consumatorului. Ele se pot clasifica după destinaŃie: - instalaŃii electrice de iluminat - normal şi de siguranŃă, interior şi exterior; - instalaŃii electrice de forŃă; - instalaŃii de prize - de uz general, industrial; - instalaŃii de telecomunicaŃii interioare; - instalaŃii de protecŃie împotriva şocurilor electrice; - instalaŃii de protecŃie împotriva trăsnetului; - instalaŃii speciale - instalaŃii de ameliorarea factorului de putere şi atenuare (combatere) a regimului deformant; instalaŃii de curent continuu; instalaŃii de iluminat tehnologic. Gradul de dotare a consumatorilor (clădirilor) cu diferite categorii de instalaŃii este indicat prin normative şi reglementări specifice pentru diferitele tipuri de clădiri - de locuit, social-culturale (şcoli, creşe şi grădiniŃe, internate şi cămine, cantine şi restaurante, săli de sport, săli de spectacole), administrative, industriale ş.a. Categorii de consumatori. Conform RFUEE - Regulamentul pentru Furnizarea şi Utilizarea Energiei Electrice (PE 932), consumator este o persoană fizică sau juridică ale cărei instalaŃii electrice de utilizare sunt conectate la reŃeaua furnizorului prin unul sau mai multe puncte de alimentare prin care primeşte şi livrează, dacă are centrală electrică proprie, energie electrică. După natura consumului de energie electrică, consumatorii se împart în: consumatori casnici care folosesc energia electrică pentru iluminat şi receptoare electrocasnice necesare în propria locuinŃă; consumatori industriali şi similari care folosesc energia electrică, în principal, în domeniul extragerii de materii prime, fabricării unor materiale sau prelucrării materiilor prime, a materialelor sau a unor produse agricole în mijloace de producŃie sau bunuri de consum şi, prin asimilare, şantierele de construcŃii, staŃiile de pompare, inclusiv cele pentru irigaŃii, unităŃile de transporturi feroviare, rutiere, navale şi aeriene şi altele asemenea; consumatori terŃiari sunt restul consumatorilor, în afara consumatorilor casnici şi a celor industriali şi similari. În funcŃie de puterea contractată, consumatorii se împart în mici consumatori, cu puteri contractate sub 100 kW şi mari consumatori, cu puteri contractate de 100 kW sau mai mari. În funcŃie de sarcina maximă de durată absorbită în punctele distincte de delimitare, marii consumatori se clasifică în: clasa A - peste 50 MVA, clasa B - între 7,5 ... 50 MVA, clasa C între 2,5 ... 7,5 MVA, clasa D - între 0,1 ... 2,5 MVA (se observă că sarcina aparentă de 0,1 MVA corespunde puterii active de 100 kW pentru un factor de putere unitar).

1.4 Problematica - sistemul de alimentare cu energie electrică - extern, intern - staŃie de primire, punct de delimitare - terminologie: circuit, coloană, tablou de distribuŃie (general, secundar, principal) - tipuri de scheme (prezentare, avantaje, dezavantaje, recomandări de utilizare) radiale - simple, în trepte cu coloane magistrale - secŃionate, nesecŃionate buclate (inelare, plasă) combinate - semne convenŃionale

1.2 Schemele reŃelei de distribuŃie în incinta consumatorului

Sistemul de alimentare a unui consumator cuprinde instalaŃiile electrice care asigură energia electrică necesară funcŃionării acestuia. Se compune din sistemul de alimentare extern partea SEN formată din ansamblul instalaŃiilor electrice aflate în exploatarea furnizorului şi care sunt în amonte de punctul (punctele) de delimitare dintre furnizor şi consumator şi sistemul de alimentare intern - ansamblul instalaŃiilor de producere, distribuŃie şi utilizare a energiei electrice de la punctul (punctele) de delimitare la receptoarele consumatorului.
Punct de delimitare StaŃie de primire

Furnizor

Consumator

Punctul de delimitare – figura 1.2 - este locul în care instalaŃiile consumatorului se racordează la instalaŃiile furnizorului şi în care acestea se delimitează ca proprietate. StaŃia de primire este prima staŃie situată pe amplasamentul sau în vecinătatea amplasamentului unui consumator care îndeplineşte simultan următoarele condiŃii: (a) se află pe traseul reŃelelor electrice de legătură dintre furnizor şi consumator; (b) prin intermediul acesteia se realizează nemijlocit alimentarea cu energie electrică a consumatorului; (c) tensiunea primară sau tensiunea secundară a staŃiei este egală cu cea mai mare tensiune din instalaŃia de utilizare a consumatorului. StaŃia de primire poate fi o staŃie electrică de transformare sau conexiuni, un post de transformare sau un tablou de distribuŃie. ReŃelele electrice de joasă tensiune ale consumatorului sunt constituite din totalitatea coloanelor, tablourilor şi circuitelor electrice. Coloana este ansamblul elementelor conductoare de curent (circuitul) care alimentează un tablou de distribuŃie. Tabloul de distribuŃie este o unitate funcŃională care serveşte concomitent la primirea şi distribuŃia energiei electrice (în joasă tensiune). Circuitul este ansamblul elementelor conductoare care alimentează unul sau mai multe receptoare. Coloana electrică magistrală este coloana care alimentează pe parcursul ei cel puŃin două tablouri de distribuŃie, în derivaŃie. Coloana electrică colectivă este coloana din care se alimentează mai mulŃi consumatori. Coloana electrică individuală este coloana care serveşte pentru alimentarea unui singur consumator. Tabloul general de distribuŃie este tabloul electric racordat direct la reŃeaua furnizorului (de joasă tensiune), la un post de transformare sau la o sursă proprie (de joasă tensiune) a consumatorului şi care distribuie energia electrică la alte tablouri de distribuŃie sau care alimentează direct anumite receptoare ale consumatorului. Tabloul secundar de distribuŃie este tabloul de la care energia se distribuie la receptoarele consumatorului. În funcŃie de complexitatea reŃelei de distribuŃie, între tabloul general şi tablourile secundare pot fi intercalate tablouri principale de distribuŃie alimentate din tabloul general şi care distribuie energia electrică la tablourile secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului. În cadrul sistemului de alimentare intern al consumatorului se distinge

Figura 1.2 Punctul de delimitare în relaŃia furnizor-consumator

1.5

reŃeaua de distribuŃie în incintă, mărginită de punctul de delimitare şi tablourile secundare de distribuŃie. Schemele după care se realizează reŃelele electrice de distribuŃie în incintă sunt: radiale, cu coloane magistrale, buclate (inelare, plasă) sau combinate. Schemele de distribuŃie radiale sunt utilizate pentru alimentarea unor tablouri de distribuŃie de puteri relativ mari şi faŃă de care tabloul general (principal) ocupă o poziŃie centrală. Se pot realiza cu una sau două (rareori mai multe) trepte sau în cascadă, când la unele tablouri de distribuŃie se racordează, alături de receptoare, şi alte tablouri de distribuŃie. Diagrama lineală a schemei radiale se aseamănă cu ramificaŃiile unui copac ale cărui ramuri radiază din trunchi (motiv pentru care această schemă se numeşte şi “arborescentă”), astfel că pentru fiecare punct de consum (“frunză”) există doar o singură cale proprie de alimentare cu energie electrică. Schemele radiale se execută cu cabluri pozate în pardoseală (îngropate, în Ńevi/tuburi de protecŃie, în canale de cabluri) sau aparent, pe elementele de construcŃie. Defectul apărut pe o coloană afectează alimentarea tablourilor şi receptoarelor aflate în aval de locul defectului, restul instalaŃiei fiind alimentat în continuare. ProtecŃia şi comanda coloanelor este sigură şi uşor de dimensionat şi reglat, fiind accesibilă o conducere centralizată a operaŃiilor de control. Consumul de material conductor este însă destul de ridicat iar sistemul de alimentare nu este suficient de flexibil la schimbări ulterioare ale caracteristicilor de consum (poziŃie, putere). Schemele de distribuŃie cu coloane magistrale se folosesc pentru alimentarea unor tablouri de distribuŃie de puteri relativ mici amplasate pe o aceeaşi direcŃie faŃă de tabloul general. Coloanele magistrale sunt secŃionate (în sistemul intrare-ieşire) sau nesecŃionate. Segmentele coloanei sau derivaŃiile se echipează cu aparate de protecŃie şi/sau de conectare pentru efectuarea manevrelor de exploatare. Schemele cu coloane magistrale secŃionate sunt folosite la alimentarea blocurilor de locuit cu cabluri subterane, punctele de intrare-ieşire fiind amplasate în tablourile firidelor de branşament (fiind astfel ferite de intemperii şi lovituri mecanice). Schemele cu coloane magistrale nesecŃionate se execută cu bare capsulate pozate aparent, fixate pe elementele de construcŃie. Defectul apărut într-un punct al coloanei magistrale afectează întreaga instalaŃie aflată în aval de locul defectului. Acest dezavantaj major poate fi eliminat prin alimentarea coloanei magistrale la ambele capete. Sectorul defect se deconectează în ambele părŃi prin acŃionarea protecŃie sau/şi a întreruptoarelor manuale respective, instalaŃia fiind în continuare alimentată din cele două capete similar cu două coloane magistrale cu alimentare simplă. ProtecŃia şi comanda coloanei magistrale secŃionate este mai complexă decât a unei scheme radiale (în special în cazul alimentării la ambele capete). Consumul de material conductor este mai scăzut iar sistemul de alimentare este extrem de flexibil la schimbări ulterioare ale caracteristicilor de consum, cu condiŃia ca puterea suplimentară să nu depăşească rezerva avută în vedere la dimensionarea coloanei magistrale. Comparând o schemă radială în cascadă cu o schemă cu coloană magistrală secŃionată se constată similitudinea acestora. Schemele de distribuŃie buclate se obŃin prin alimentarea coloanei magistrale la ambele capete din acelaşi tablou general - schema inelară şi realizarea unor legături suplimentare directe între tablourile componente - schema plasă. Ele sunt complexe din punctul de vedere al dimensionării şi controlului dar oferă o mare siguranŃă şi flexibilitate în alimentarea consumatorului. Schemele de distribuŃie combinate sunt utilizate în mod frecvent datorită condiŃiilor practice diverse în care trebuie realizată distribuŃia în joasă tensiune a unui consumator. Diferitele variante ale schemelor reŃelelor de joasă tensiune se analizează din punct de vedere al siguranŃei în funcŃionare, se compară între ele pe baza calculelor tehnico-economice, al avantajelor pe care le implică şi se alege soluŃia optimă.

1.6

Scheme radiale

Scheme cu coloane magistrale

Scheme buclate

Schemă combinată

Figura 1.3 Schemele instalaŃiilor electrice de joasă tensiune

1.7

Figura 1.4 DistribuŃie cu coloană magistrală cu canale prefabricate [catalog Schneider]

PoziŃiile de amplasare a tablourilor de distribuŃie sau traseul căii magistrale se stabilesc pe baza determinării centrelor de greutate ale sarcinii sau a minimizării pierderilor de putere (energie) electrică. Abaterea de la amplasamentul optim se reflectă prin creşterea investiŃiilor în materiale conductoare şi a pierderilor de putere (energie). Pentru început se trasează cartograma sarcinilor electrice pe planul consumatorului întrun sistem de coordinate xoy arbitrar ales. Se aplică metoda momentelor sarcinilor, coordonatele centrului de sarcină al unui grup de receptoare determinându-se după legea momentelor statice, în care forŃele se înlocuiesc cu sarcini electrice:
x0 =

∑ (Px )
n 1

i

∑P
n 1

;y0 =

∑ (Py )
n 1

i

i

∑P
n 1

,

(1.2)

i

amplasamentul optim fiind în punctul A(x0, y0). Pentru minimizarea pierderilor de putere (energie) se evidenŃiază faptul ca pierderea de putere este proporŃională cu momentul sarcinii electrice faŃă de punctul de alimentare Pl. Dacă se introduce în relaŃia (1.1) rezistenŃa electrică R = l/γs, puterea activă în sistem trifazat P = √3UIcosϕ şi densitatea de curent J = I/s, pierderea de putere în sistemul trifazat devine Traseul optim al unei căi magistrale este acela pentru care funcŃia obiectiv (1.4) este minimă ∆P = 3RI2 = 3 (l/γs)I(P/√3Ucosϕ) = (√3J/γUcosϕ) Pl ∼ Pl. (1.3)

∑P x
n 1

cm

− x n = min; ∑ P y cm − y n = min ,
n 1

(1.4)

calea magistrală fiind trasată paralel cu axa oy într-un punct de abscisă xcm sau paralel cu axa ox într-un punct de ordonată ycm, depinde pentru care dintre acestea se obŃine cea mai mică valoare a funcŃiei obiectiv.

1.8

Exemplu. Într-o secŃie industrială sunt următoarele receptoare, cu puterea P (kW) şi amplasarea (x,y): 0,6/(3,12); 0,6/(3,10); 0,6/(3,4); 0,6/(3,2); 22/(6,5); 22/(9,11); 22/(10,8); 22/(14,10); 22/(16,6). Să se determine centrul de greutate al sarcinilor şi traseul de pierderi minime ale căii magistrale de alimentare. SoluŃie. Coordonatele centrului de greutate sunt x0 = (0,6·3+ 0,6·3+0,6·3+ 0,6·3+22·6+22·9+22·10+22·14+22·16)/(4·0,6+5·22) = 9,94 y0 = (0,6·12+ 0,6·10+0,6·4+ 0,6·2+22·5+22·11+22·8+22·10+22·6)/(4·0,6+5·22) = 7,98 Axa optimă a coloanei magistrale are abscisa xcm = 10 corespunzătoare funcŃiei obiectiv minime de 346,8, respectiv ordonata ycm = 8,0 corespunzătoare funcŃiei obiectiv minime de 229,6. Astfel că traseul coloanei magistrale va fi paralel cu axa ox la ordonata ycm = 8,0.

1.9

1.3 Traducere modul UTSEB
Elemente de circuit de curent alternativ AC Sistemul monofazat În figură este reprezentat un element de circuit monofazat, echipamentul receptor fiind racordat la sursa de putere prin două conductoare. Puterea consumată este determinată prin relaŃia: P = U I cosφ, unde: U şi I sunt valorile efective ale tensiunii şi intensităŃii curentului, iar cosφ – cosinusul unghiului de defazaj între tensiune şi curent.

Figura 1.5 Element de circuit monofazat Sistemul trifazat cu conductor neutru ReŃeaua de alimentare este constituită din cele trei conductoare de faze, simbolizate prin L1, L2 şi L3, şi conductorul neutral (neutru, de nul), simbolizat prin N.

Figura 1.6 ReŃea trifazată cu condcutor neutru Puterea consumată este determinată prin relaŃia: P = √3 U I cosφ, unde: U este tensiunea de linie (între două faze ale reŃelei de alimentare, de 380V în reŃeaua trifazată de distribuŃie uzuală), I este intensitatea curentului prin conductorul de linie, iar cosφ – cosinusul unghiului de defazaj între tensiune şi curent. Echipamente electrice Echipament electric este un aparat folosit pentru generarea, transformarea, transmiterea, distribuŃia sau consumul energiei electrice – maşini rotative, transformatoare, echipamente de conectare şi control, instrumente de măsură, echipamente de protecŃie, aparatele sistemului de conductoare electrice, instalaŃiile de consum. Astfel, sunt realizate bunuri, produse sau unităŃi asamblate precum aparatele de iluminat, întreruptoare, prize, tablouri de siguranŃe, maşini de spălat, cuptoare electrice, încălzitoare de apă şi frigidere. Deşi ele se numesc instalaŃii de consum sau, mai simplu, instalaŃii, ele sunt în fapt echipamente electrice. Caracteristicile unui echipament electric sunt menŃionate pe plăcuŃa de date a acestuia.

1.10 InstalaŃii electrice InstalaŃia electrică este un ansamblu de echipamente electrice cu caracteristici armonizate conectate împreună pentru un scop bine definit. Astfel instalaŃiile electrice sunt alcătuite din echipamente electrice. Există o reŃea cu accesorii locale, realizată pentru alimentarea cu energie electrică a altor instalaŃii ale clădirii. InstalaŃii pentru transferul energiei InstalaŃia pentru transferul energiei (denumită mai demult cu termenul "de curenŃi tari") este tipul de instalaŃie creat în scopul utilizării abilităŃii curentului electric de desfăşura o muncă. În această categorie se cuprind toate tipurile de instalaŃii care generează, transformă, transportă şi distribuie energie electrică. Această clasificare este asociată scopului pentru care este destinată instalaŃia, ea nu depinde de curentul sau tensiunea instalaŃiei. InstalaŃii pentru transferul de informaŃii InstalaŃia pentru transferul de informaŃii (denumită şi cu termenul "de curenŃi slabi") este tipul de instalaŃie care nu este creat în scopul utilizării abilităŃii curentului electric de desfăşura o muncă, ci pentru a transmite un semnal, cum este transmiterea şi primirea unor impulsuri, sau emiterea unor curenŃi cu schimbarea frecvenŃei sau lungimii semnalului. Nici această clasificare nu depinde de curentul sau tensiunea instalaŃiilor, ci doar de scopul acestora. Valoarea curentului este limitată în domeniul mA (miliamperi). InstalaŃiile oentru telecomunicaŃii, reŃeaua de calculatoare, jocuri electronice sunt componente ale acestor tipuri de instalaŃii. Caracteristica acestor instalaŃii nu constă în eficacitate, ci în transmisia făra distorsiuni a semnalelor. Caracteristici ale echipamentelor electrice Orice echipament electric este prevăzut cu o plăcuŃă de date ce conŃine informaŃiile cele mai importante ale acestuia.

Figura 1.7 Eticheta unui echipament electric Tensiunea nominală Un. Energia electrică este un produs. Calitatea acesteia se defineşte şi prin tensiunea electrică. Echipamentul trebuie să funcŃioneze doar la o tensiune definită ca "nominală". Dacă aceste valori sunt scrise cu o liniuŃă de separare (de exemplu 220 – 230 V), aceasta înseamnă că echipamentul poate fi folosit la o tensiune cuprinsă între cel mai scăzut nivel – 10% şi cel mai mare + 10%, fără nici o deconectare. Dacă aceste valori sunt separate cu o bară (de exemplu 110/230 V), aceasta înseamnă că acest echipament poate fi "comutat" pe oricare dintre cele două tensiuni, dar înainte de conectarea echipamentului la reŃea trebuie verificat nivelul tensiunii din reŃeaua de alimentare şi dacă setarea tensiunii pe echipament este corect efectuată. Imediat după semnul V al tensiunii există o marcare cu semnul ~ , ceea ce înseamnă că aparatul poate fi folosit numai în curent alternativ AC; pentru marcarea cu semnul = înseamnă că aparatul poate fi folosit numai în curent continuu DC; marcarea cu semnul înseamnă că aparatul poate fi conectat la ambele sisteme de curenŃi. Puterea nominală Pn. Pentru un receptor de energie electrică, puterea este indicată în W sau kW. Curentul nominal este intensitatea curentului electric absorbit din reŃea, în regim constant, prin conductorul de alimentare, indicat în A. Gradul de protecŃie IP. ProtecŃia asigurată prin carcase împoriva pătrunderii corpurilor solide şi a apei este reprezentată prin indicativul IP (International Protection) urmat de două cifre ce reprezintă dimensiunea protecŃiei asigurate – cu cât mai mare este cifra, cu atât mai mică este dimensiunea corpului ce poate pătrunde prin golurile carcasei (de ex. prima cifră 2 este echivalentă cu dimensiunea unui deget uman, iar a doua cifră 2 reprezintă faptul că picături de apă ce cad sub un unghi de până la 15˚ faŃă de verticală nu pot pătrunde în carcasă. În cazul în care echipamentul este destinat să fie folosit în locuinŃe, protecŃia împotriva pătrunderii corpurilor solide este asigurată pentru pătrunderea unui deget uman şi nu mai este marcată, iar protecŃia contra pătrunderii apei este indicată printr-un simbol.

1.11 Tabelul 1.1 a. Niveluri de protecŃie împotriva pătrunderii corpurilor solide Prima cifră a nivelului IP ProtecŃia împotriva: Aparate deschise, fără protecŃie 0 Palmă umană 1 Deget uman 2 Sârmă cu diametrul 2,5 mm 3 Sârmă cu diametrul 1 mm 4 Pulbere fină în cantitate periculoasă 5 Pulbere fină care nu poate pătrunde 6 b. Niveluri de protecŃie împotriva pătrunderii apei şi simbolurile acestora A doua cifră a nivelului Marcarea pe ProtecŃia împotriva pătrunderii apei IP echipament casnic Denumire ProtecŃia împotriva: Normal No protection 0 Protejat împotriva Stropire perpendiculară 1 stropilor de apă Picături ce cad la 2 15° faŃă de perpendiculară Protejat împotriva ploii Picături ce cad la 3 60° faŃă de perpendiculară Protejat împotriva Apă împroşcată din orice 4 împroşcării cu apă direcŃie Protejat împotriva Jet de apă din orice 5 jeturilor de apă direcŃie fără presiune Valuri marine 6 Protejat la imersiune Scufundare de scurtă 7 durată în apă Protejat la scufundare 8 O marcare specială este utilizată pentru echipamentele ce pot fi montate direct pe lemn sau alte materiale inflamabile, pentru cele folosite în medii explozive sau pentru acelea a căror utilizare este sigură doar în anumite condiŃii speciale de supraveghere a activităŃii manuale.

F
Echipament montat pe lemn sau material inflamabil

Ex
Protejare la explozii Utilizarea echipamentului este sigură doar în anumite condiŃii speciale de supraveghere a activităŃii manuale

Simboluri de certificare Marca (care a fost recomandată pentru echipamentele electrice) înseamnă că producătorul declară pe proprie răspundere că echipamentul nu este mai periculos decât produsele similare ce întrunesc cerinŃele de siguranŃă ale Standardelor Europene. Îndeplinirea acestor cerinŃe este certificată prin simbolurile particulare ale unor laboratoare de testare independente. Unele dintre acestea sunt arătate mai jos:

Ungaria

Germania

Austria

ElveŃia

Ungaria/SiguranŃă împotriva Exploziei

Tensiunile reŃelei de alimentare ReŃea de tensiune medie – reŃea trifazată cu tensiune nominală între 1 şi 35 kV. Într-o clădire, doar transformatorul de alimentare operează în primar cu tensiunea medie.

1.12 ReŃea de tensiune joasă -tensiunea nominală a unei reŃele de tensiune joasă nu depăşeşte 1 kV în cazul tensiunii AC – de curent alternativ. ReŃeaua de alimentare cu energie a unei clădiri operează la tensiune joasă. Această reŃea este de curent alternativ AC, valoarea nominală a tensiunii fiind 0,4 kV, sau 400/230 V (tensiunea de linie / tensiunea de fază) ReŃea de tensiune foarte joasă – tensiunea nominală nu este mai mare de V (AC) şi 120 V (DC). Este utilizată pentru echipamente din locuinŃe care necesită cerinŃe speciale de protecŃie contra şocurilor electrice. Niveluri ale tensiunii nominale sunt de V, 24 V şi 48 V. Aceste reŃele sunt monofazate cu două conductoare. Structura unei reŃele Diagrama bloc de mai jos descrie structura reŃelei de curenŃi tari dintr-o clădire. Unitătie componente sunt: racordul de joasă tensiune (low-voltage working feeding), tablourile de distribuŃie (distribution switchboards), reŃeaua conductoare (conductor network), sursele de energie auxiliare (auxiliary energy sources), circuitele de utilizare (utilization circuits).

Figura 1.8 Structura unei reŃele electrice de distribuŃie Proprietate şi autoritate în cadrul unei reŃele de distribuŃie a energiei

Figura 1.9 Delimitarea proprietăŃii şi autorităŃii în cadrul unei reŃele electrice de distribuŃie

1.13 Tablouri de distribuŃie Tablourile de distribuŃie sunt echipamente de conexiune şi distribuire a energiei electrice. Pentru aceasta, ele sunt echipate cu aparate de măsură şi dispozitive de conectare şi protecŃie – întreruptoare manuale, întreruptoare cu protecŃie magnetotermice, siguranŃe fuzibile – şi alte echipamente electrice. Tablourile au una sau două intrări şi multe plecări. Dispozitivele ce protejează conductoarele reŃelei sunt amplasate în tablouri. Întreruptorul principal, utilizat pentru închiderea/deschiderea alimentării tabloului, precum şi dispozitivele de comandă şi control al plecărilor sunt amplasate în tablou. Tablourile există într-o varietate largă de tipuri şi dimensiuni.

Figura 1.10 Tablouri d edistribuŃie ProtecŃia tablourilor de distribuŃie. Dispozitivele plasate într-un tablou de distribuŃie sunt protejate prin carcasă. Acele tablouri pot să fie amplasate şi să funcŃioneze într-o încăpere care îndeplinesc cerinŃele referitoare la gradul de protecŃie IP (pericol la foc, pericol la praf, apă şi umiditate). O sarcină primară pentru funcŃionarea tablourilor este de a verifica integritatea carcasei. Amplasarea tablourilor de distribuŃie

Figura 1.11 LăŃimea zonei de protecŃie în faŃa tabloului de distribuŃie, pentru verificări şi operare Identificarea tablourilor de distribuŃie. Tablourile de distribuŃie dintr-o reŃea primesc un nume şi un indicator de identificare. Acestea sunt menŃionate atât pe planuri cât şi pe tablou. Operatorul va ataşa planul instalaŃiei electrice (a

1.14 tabloului de distribuŃie) pe tablou, ceea ce va ajuta la îndeplinirea sarcinilor de exploatare şi întreŃinere a tablourilor de distribuŃie. Exploatarea tablourilor de distribuŃie, defecŃiuni. Tablourile de dsitribuŃie şi dispozitivele de conectare sunt închise în carcase. Toate întreruptoarele, butoanele, aparatele de control sunt amplasate pe faŃa carcasei. Ele pot fi operate de persoane care nu au competenŃa de electrician. Indicatoarele plasate pe suprafeŃele vizibile ale acestora au rolul de a informa operatorul. DefecŃiunile ce pot să apară vor fi reparate de electricieni, cu excepŃia cazurilor în care defecŃiunea poate fi remediată fără ajutorul unor scule cum este reconectarea unui întreruptor, schimbarea unei lămpi în soclu sau înlocuirea unui fuzibil de tipul D. Fuzibilul de tip cuŃit poate fi şi el înlocuit de o persoană fără competenŃa unui electrician, dacă a fost instruită în prealabil pentru acel tip de siguranŃă. Conducte electrice În interiorul clădirii, în majoritatea cazurilor conductele sunt de tipul "izolat", din cupru sau aluminiu, cu izolaŃie de PVC sau alte materiale izolante, executate sub formă de cablu sau conductoare introduse în tuburi de protecŃie. Conductele au cel puŃin două straturi de izolaŃie – izolaŃia primară a miezului conductor şi ce asecundară, care poate fi parte a conductei (cum este cazul unor cabluri mici sau a unei conducte tip punte "intenc") sau este un tub de protecŃie sau o carcasă izolantă în care se montează conductoarele. PoziŃionarea conductelor electrice se face îngropat sub tencuială sau aparent pe perete.

Figura 1.12 Conducte pozate îngropat

Figura 1.13 Conducte pozate aparent

1.15 Zone de poziŃionare a conductelor. Este de dorit ca instalaŃia electrică de distribuŃie din interiorul clădirii să urmeze trasee uniforme şi prestabilite, pentru evitarea intersectării cu alte conducte şi a deteriorării mecanice de către ocupanŃii încăperilor.

Figura 1.14 Trasee de pozare a conductelor electrice Exploatare, defecŃiuni şi autoritate. Nu se foloseşte nici un indicator – marker – în reŃeaua de conductoare care să facă referire la tensiunea de lucru, curentul admisibil sau numărul de conductoare. ReŃeaua de conductoare nu necesită nici o lucrare de întreŃinere. DefecŃiunuile conductoarelor apar la punctele de contact, ruperi sau deteriorări ale izolaŃiei. DefecŃiunea de contact poate fi percepută prin dezvoltarea locală de căldură, ruperea conductorului este percepută prin întreruperea funcŃionării, iar dispozitivele de protecŃie acŃionează în cazul deteriorării izolaŃiei. ReparaŃiile defectelor conductoarelor este o sarcină a unui expert (personal competent). ÎntreŃinere. ReŃeaua de distribuŃie interioară se execută pe baza unui proiect tehnic. În acest proiect sunt precizate şi cerinŃele de întreŃinere periodică şi de verificare a instalaŃiei electrice. Se va urmări ca echipamentele să fie curate, să fie asigurate condiŃiile de răcire, accesul la contoare şi întreruptoare să fie asigurat, zgomotele produse de echipamente să fie în limite admisibile.

1.16

1. Lămpile electrice şi prizele de uz general din locuinŃe reprezintă: a) un consumator de energie electrică b) receptoare electrice c) o instalaŃie electrică de utilizare 2. Într-o clădire de birouri racordată printr-un branşament trifazat la reŃeaua de distribuŃie a furnizorului se pot alimenta receptoare cu tensiunea de: a) 220 V b) 380 V c) 1000 V 3. Pentru racordarea unor clădiri cu locuinŃe colective la reŃeaua furnizorului se recomandă utilizarea unei scheme: a) radiale b) cu coloane magistrale secŃionate c) buclate 4. PoziŃionarea instalaŃiei electrice în încăperile unei clădiri de birouri trebuie să urmeze: a) trasee regulate – orizontale şi verticale – orientate după contururile încăperii b) trasee directe, cele mai scurte, între tablou şi receptoare c) trasee îngropate sub tencuială. 5. Punctul de delimitare în relaŃia furnizor - consumator de energie electrică este a) locul în care instalaŃiile consumatorului se racordează la instalaŃiile furnizorului şi în care acestea se delimitează ca proprietate b) stabilit de către proprietarul construcŃiei, în raport cu delimitarea proprietăŃii juridice (de exemplu, pe baza cărŃii funciare) c) determinat de locul de montare a contorului de energie electrică

1.4 Întrebări

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->