BIBLIOTECA

MARX - IN1ST

DESPRE CONCEPTIA MATERIALISTA

A ISTORIEI

EDITURA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN -

www.dacoromanica.ro
froletari din toate ärile, uniti-vii I

www.dacoromanica.ro
 G. V. PLEHANOV

DESPRE

CONCEPTIA MATERIALISTA
A
ISTORIEI

EDITURA PARTIDULUI COMUNIST DIN ROM ANIA

1945

www.dacoromanica.ro
 Cu PRIV1RE LA EDITIA DE FATit
Autorul scrierii de fata Despre conceptia materia-
listä a istoriei- , G. V. Plehanov (1856-4918) a fost
primul care a propagat §i a aparat ideile marxiste in
Rusia. In lucrarile sale: Socialisniu/ lupta
Divergentele noastre de pgreri- , Despre problema
desvoltaii conzeptiei moniste asupra istoriei- §i al-
tele, Plehanov face o critica stralucita parerilor gre§ite
ale narodnicilor ru§i care pretindeau ca in Rusia ca-
pitalismul ar reprezenta un fenomen intamplator-,
Ca in Rusia capitalismul nu va inflori §i, prin urmare,
nici proletariatul nu se va clesvolta. Narodnicii au
sat realizarea socialismului Lira proletariat deoarece
au considerat taranimea, conclusa de intelectuali, drept
puterea revolutionara decisiva' iar comunitatea sa-
teasca ruseasca, drept baza a socialismului.
Cu toate ca. Plehanov a nimicit concepOile gre§ite
ale naiodnicilor, dovedind posibilitatea absoluta' de
aplicare a teoriei marxiste, printio aparare stralucita
a acesteia, mi a putut, totu§i, sä ajunga la concluzia
cA ar fi absolut necesar sa se creeze un partid de tip
nou, care sa fie in stare sa clued' lupta revolution.ara
a proletariatului in conditiile epocii imperialismului
www.dacoromanica.ro
6

a revolutiilor proletare. S'a dovedit ca Plehanov nu

era la inaltimea problemelor epocii actuale. Dupa
1903, clupa ce Partidul Muncitaresc Social-Democrat
al Rusiei se impartise in aripa men§evicA i oea bol-
§evica, Plehanov s'a scufun,dat in mocirla raewvis-
mului a oportunismului, propagänd idei care carac,
terizau pe ideologii Internationalei a II-a ai men-
wvismului rusesc.
Aceasta nu inseinneaza lima, a trebue sa ignorà..'m
lucrárile anterioare ale dui Plehanov, Lenin scrie des-
pre Plehanov: Meritele sale personale din trecutunt
uriase. In cei 20 ani dintre 1883 si 1903, el a scris o
multime de Opere excelente". *i inteadevar, lucräri ale
lui Plehanov, ca: Despre problema desvolfärii con-
ceptiei moniste a istoriei" Despre conceptia materia-
listä a istoriei", Rolul personaliatii in istorie" i§i pas-
treazA insemnatatea lor, Inca azi.
Pentru cititorul de azi observam ca. Plehanov, se
exprima in traele locuri, camuflar, deoarece a scris
in regimul de cenzura al Rusiei de atunci. Astfel nu
intrebuinteaza, de exemplu, niciodata, cuväntul mar-
, sc_riind in locul lui discipolii", sau ceva ase-
manator. Pentru a scäpa de atentia cenzorului, Ple-
hanov dà operii sale teoretice principale despre ma-
terialismul istoric, un titlu cum ar fi: ,,Despre pro-
blema desvoltgrii conceptiei moniste a istorier.. In
notele traducatorului, cititorul gase*te desciWarea u-
nora din ace0 termeni.
Editura in limbi sträine, Moscova..

www.dacoromanica.ro
 Essais sur la conception materialiste de
l'histoire par Antonio Labriola, proles-
seur d l'universite de Rome, avec une
prelace de G. Sorel. Paris 1897.

Mkturisim ea' am inceput sá citim aceastà carte

a prof esorului roman, cu o prejudecatd destul de mare:
am fost influentati in sensul fail de a.numite opere ale
conationalilor sài, astf el de exemplu, de A. Loria *).
Dar chiar primele pagini ale cArtii sale ne-au convins
cá nu am avut dreptate i ca Antonio Labriola este
cu totul altceva deck Achile Loria. Ajunsi la sfk-
§itul lecturii, am simtit nevoia, sa stäin de vorb5 cu
cititorul rus. Sä nddajduim ca nu se va supAra din
aceastd cauzà. Sunt doar atat de putine cktile cu
continut!
Opera lui Labriola a aparut mai intal in limba
Traducerea francezd este rigidd, pe alocuri chiar
deadreptul nereutd. Spunem aceasta cu toatd hotS-
rhea, cu toate ca nu avem la indema.nd originalul ita-
lian. Autorul italian nu poate, insd, sa fie facut respon-
sabil pentru traduckorul francez. In once caz, ideik
* ) Vezi mai cu seams& scrierea 1ui La teoria economica della costi-
tuzione politice.

www.dacoromanica.ro
8

lui Labriola sunf inteligibile, chiar in traducerea gre-

oaie francezà. 64 vedem aCUM, ce idei gasim acolo.
Domnul Kareiev, care este, dupa cum. se §tie, till
cititor destul de zelos, §tiind sa deformeze cu clibacie
once opera ce s'dr,referi oricat de vag la conceptia ma-
terialistA a istoriei, 1'1 ya trece d.esigur pe autorul no-
stru la rubrica Materialismului economic- . Aceasta ar
fr gre*it. Labriola sustine ferm §i destul de consecvent,
conceptia materialista a istoriej, insa nu se considera
materialist economic-. El este de parere, ca aceasta
denumire se potrive§te mai d.egraba tmor autori, de
felul cunoscutului T. Rodgers, decat lui §i tovar4i-
lor sai de idei. Iar acest lucru este just in cel mai inalt
grad, cu toate ca la prima privire nu apare tocmai hm-
pede.
Sa intrebam -un narodnic sau un subjectivist care&
care, ce anume ar fi un materialist economic. Ne va
raspunde : Acesta este un om catre atribue factorului
economic o importanta dominanta in viata sociala. In
felul acesta concep narodnicii §i subiectivi§tii no§tri,
materialismul economic. *i trebue sa admitem CA, Lira
indoialà, exista can:tem care acorda factorului- eco-
nomic, un rol d.ominant in Ariata societatii omene§ti. Dl.
Mihailovslci I-a indicat mai mult decat °data ca mate-
rialist 'economic, pe Louis Blanc, care a vorbit despre
dominatia factorului susmentionat, cu mult inaintea
cunoscutului invatkor al cunoscutilor discipoli ru§i *).
Un lucru nu intelegem pentru ce, eminentul nostru
sociolog subjectivist, 0-a ales tocmai pe Louis Blanc?
El ar fi trebuit sa §tie ca Louis Blanc a avtvt multi
precursori In chestiunea care ne intereseaza. Atät Gui-
* Prin wcunoscutul invfitfitor" se Intelege Karl Marx, prin .discipolif%
se Inteleg marxl.gtii.. N. Trad.

www.dacoromanica.ro
zat, cat 0 Mignet, Augustin Thierry i Tocque-
ville au r&unoscut rolul preponderent al factorului
economic'', cel putin pentru istoria evului mediu
al timpului modern. In felul acesta toti ace0i istorici
ar fi a§adar materiali§ti economici. In timpul nostru,
mentionatul Th. Rodgers s'a dovedit deasemeni, un
materialist economic oanvins, in cartea sa The eco-
nomic interpretation of history"; el a recunoscut dea-
semeni, insemnatatea preponderenta a factorului eco-
nomic". Din aceasta, fire§te, nu se poate incA deduce,
ca ideile social-politice ale lui Th. Rodgers ar fi iden-
tice, de exemplu, cu ac6lea ale lui Louis Blanc. Rod-
gers a reprezentat punctul de vederd al economiei bur-
gheze. Louis Blanc insä a fast unul dintre reprezen-
tantii socialismului utopic. Daca 1-am fi intrebat pe
Rodger,s, ce conceptii are despre ordinea econoraica
burghez'ä, el ar fi raspuns, cA aceasta ordine are la
bazd, Insusirile fundamentale ale naturii omene§ti,
istoria form:aril acestei ordini, ar consta pirin ur-
mare in inaturarea treptatà a obstacolelor, care au
ingreunat candva manifestarea insu0rilor mentionate,
sau, le-au facut chiar imposibile. Louis Blanc ar fi
declarat in schimb, cA Insu0 capitalismul ar fi unul
&titre obstacolele ridicate prin ne§tiinta 0 fort& in
calea crearii acelei ordini economice, care in sfar0t
va corespunde in fapt naturii omene§ti. Dupa cum ve-
'dem, aceasta este o diferenta de päreri, extrem de im-
portant& Cine s'a apropiat mai mult 1e adevar?
Vorbind deschis, suntem de parere cá ambii autori
sunt la fel de indepartati de adevar, dar nu vrem i nici
nu putem sA ne oprim acu.m asupra acestei chestiuni.
Altceva este acum important pentru noi. Il rugam pe ci-
titor sä la not& cA, pentru Louis Blanc ca i pentru

www.dacoromanica.ro
10

Rodgers, insu§i factorul economic predominant in via-

ta sociala, a fost, ca s'A vorbim in termenii matematicii,
o functie a naturii omene§ti, §i mai ales a ratiunii ome-
ne§ti §i a cuno§tintelor omene§ti. Acela§ lucru ar trebui
sä se spund i despre istoricii francezi din timpul Res-
tauratiei, mentionati de noi mai sus. Ei bine, cum sa
denumim in cazul acesta, conceptiile istorice ale oa-
menilor, car,e pe de o parte sustin ca factorul economic
ar domina in viata sociala, dar care sunt convin§i, in
acela§ timp, ca acest factor adica economia socie-
tätii ar fi la ras ndul lui, un rezultat al cunostintelor
si al conceptelor omenesti? Astfel de conceptii nu pot
fi dentunite decat idealiste. Prin urmare, materialismul
economic nu exclude incá idealismul istoric. Dar nici
aceasta nu este inca in totul exact. Noi spanem: nu
exclude inca' idealismul, dar ar trebui sa se spuna: el
poate sil fie o simplä variant& a idealismului istoric
cum a fost cazul de cele mai multe ori pâná azi. Dupà
toate acestea vom intelege dece oam.eni ca Antonio
Labriola, nu se considera' materialisti economici, toc-
mai fiindcg sunt materialisti consecventi i tocmai
fiindca privind sub un unghiu istoric conceptiile
lor reprezintà contrariul direct al idealismului istoric.
II
Dl. Kudrin ne va spune desigur: Dar dup5 obi-
ceiul multor discipor recurgeti la paradoxe, la
jocuri de cuvinte, la sarlatanii si scamatorii. La ei, idea-
listii s'au dovedit a fi materialisti economici. Cum sá-i
intelegem insä in acest caz, pe materiali.stii veritabik
consecventi? Acestia resping oare predominan fa fac-
torului economic? Recunosc ei oare, cá pe la ngá acest
factor in istorie m4 activeazá si alti factori, si c5 irt

www.dacoromanica.ro
 11

zadar am cerceta care din tre factori ii domina pe cei-

lalti? Pe noi nu poate decal sa ne bucure, daca intr'a-
devar, materialiqtii consecventi i veritabili nu au ten-
dinta de a aplica peste tot factorul economic-.
Kudrin Ii vom raspunde, ca materialistii ve-
ritabili i consecventi nu au inteadevar tendinta de a
aplica peste tot factorul economic. Ba chiar, îrisá.i in-
trebarea: ce factor anume ar predomina in viata socia-
la, pare sä fie pentru ei o problema nejustificata. Dar
Dl. Kudrin sa nu se bucure prea devreme, Materialistii
veritabili i consecventi nu au ajuns debe la aceasta
convingere sub influenta domnilor narodnici i subiec-
Fata de obiectiunile, pe care acesti domni le a-
due impotriva ideii predominantei factorului economic,
materia4tii veritabili si consecventi nu au deck un
zambet ingaduitor. In plus, domnii narodnici i subiec-
tivisti au cam intarziat cu aceste obiectiuni. Inca din
timpul lui Hegel s'a aratat, ce ne la locul ei este intre-
barea: ce factor anume predomina in viata sociala?
Idealismul lui Hegel a exclus chiar i posibilitatea unor
astf el de intrebari. Cu atat mai mult le exclude ma-
terialismul nostru dialectic de azi. De cand a aparut
Critica criticii critice- si mai ales de cand a aparut
cunoscuta carte Critica economiei politice", numai
oamenii inapoiati in domeniul teoriei, au putut sd se
mai certe asupra chestiunli insemndtatii relative a di-
feritilor factori istorico-sociali. *t'm cd cele spuse de
noi il vor mira nu numai pe Dl. Kudrin, i pentru acest
motiv ne grabim sa vorbim mai deslusit. Ce insemneaza
aceasta: Factorii istorico-sociali? Cum se naste ideea
despre acestia?
Sà luam un exemplu. Fratii Gracchi îi propun sa
opreasca procedeul vatAmStor pentru Roma, al jefuirii
pamanturilor comune de care bogatasii romani. Bo-
www.dacoromanica.ro
12

gatasii se opun Gracchilor. Se deslantuie o lupta. Fie-

care dintre partidele luptatoare Ii urmdreste Cu patima
scopurile. Daca a vrea sa povestesc aceasta lupta, a-
tunci a putea sa o reprezint ca o lupta a patimilor o-
menesti. Atunci patimile ar aparea drept factori- ai
istoriei interne a Rotuei. Dar atat Gracchii insisi cat si
adversarii lor s'au folosit in lupta de mijloacele pe care
le dadea Dreptul Public Roman. Fireste, ca nu voi uita
acest lucru in povestirea mea, iar astfel, Dreptul Pu-
blic Roman se va dovedi deasemeni un factor al des-
voltarii interne a Republicii Romane.
Mai departe: Oamenii care au luptat impotriva Gra-
cchilor, au fost materialiceste interesati In mentinerea
abuzului aclanc inradacinat.
Oamenii cari i-au sprijinit pe Gracchi, au fost ma-
terialiceste interesati in inlaturarea abuzului. Voi indi-
ca i aceasta imprejurare, astf el incat lupta redata de
mine, va apare ca o lupta a intereselor materiale, ca o
lupta de clase, ca o lupta a saracilor impotriva boga-
tilor. Prin urmare avem si un al treilea factor, si de
data aceasta, cel mai interesant: renumitul factor eco-
nomic.
Daca aveti timpul i placerea, scuinpul meu cititor,
puteti sa NIA indeletniciti cu tot felul de speculatiuni
vaste asupra temei, care factor anume al desvoltarii
interne a Romei a fost acela care ar fi dominat pe cei-
laiti; in prezentarea mea istorica veti gdsi material su-
ficient ca sa sprijiniti oricare conceptie posibila despre
aceasta. In ceeace ma prive§te pe mine insumai, nu
vreau sarenunt deocamdata la rolul unui simplu po-
vestitor, --, nu ma voi infierbanta prea mult din pri-
cina factorilor. Insemnatatea lor relativa' nu nia' inte-
reseaza. Ca povestitor am nevoe de un lucru: sa pre-
zint cat mai exact si mai viu, evenimentele respective.

www.dacoromanica.ro
 13

Pentru aceasta trebue sa fac o legatura fie 0 numai ex-

terna intre ele, grupandu-le dintr'un anumit punct de
vedere. Daca mentionez patimile care au pus in mi§care
partidele in lupta sau constitutia de atunci a Rornei
sau in sfar§it, inegalitatea averilor, existenta acolo, a-
tunci fac aceasta numai §i numai in interesul unei po-
vestiri coherente i vil a evenimentelor. De indata ce
voi fi ajuns la acest tel, ma voi simti complect satis-
facut i voi lasa cu indiferenta pe seama
decida, daca patimile domina economia, sau daca eco-
nomia domina patimile, sau in sfar§it, daca niciunul
din factori nu domina pe celälalt, deoarece fiecare a-
plina regula sanatoasa: a träi §i a lasa §1 pe altul
traiasca.
A§a s'ar intampla daca mi-a§ pastra rolul simplului
povestitor, strain de once tendinta spre speculatie.
Dar ce se intampla, daca nu ma limitez la acest rol,
daca incep s'a" fac filosofie, in legatura cu evenimentele
descrise de mine? Atunci nu ma voi mai multumi cu
legatura externa' a evenimentelor; voi cauta sá deseo-
par cauzele lor interne, iar tocmai acei factori -- pa-
timile omene§ti, Dreptul Public, economia, -- pe care
i-am subliniat mai inainte, punandu-i pe primul plan,
cand m'am lasat condus aproape numai de impulsul
artistic, vor castiga o noua insemnatate uria§a, dupa
parerea mea. Eu voi vedea in ei cauzele interne cautate,
tocmai acele puteri ascunse" , prin influen. ta carora se
0 pot explica evenimentele. :Vol face atunci o teorie
a factorilor.
O varianta sau alta a acestei teorii se va ivi de fapt
In mod cert acolo unde oamenii, care se ocupa de fe-
nomenele sociale, trec dela simpla contemplare i des-
criere a acestor fenomene, la cercetarea legaturii exis-
tente intre ele.

www.dacoromanica.ro
 14

Teoria factorilor cre§te in afard de aceasta, como-

mitent cu diviziunea din ce in ce mai mare a muncii,
din §tiinta socialà. Toate ramurile acestei §tiinte,
etica, politica, dreptul, economia politica §i altele,
trateaza acela§ lucru: activitatea omului social. Dar
fiecare dintre ele o trateaz1 dintr'un punct de vedere
al sAu special. Dl. Mihailovski ar spune ca fiecare
dintre aceste ramuri ar dispune- de o coardr spe-
ciala. Fiecare coardr poate fi consideratà ca factor
al desvolfarii sociale.
i intr'adev&r, putem enumera
acuma aproape tot atatia factori, cdte discipline- e-
xista' Instiinta sociala.
Dupà cele spuse sper s'a se fi ramurit, ce sunt factorii
istorico-sociali, §i cum ia f iinä, ideea despre ei.
Factorul istorico-social este o abstractie, ideea des-
pre el la fiintà pe calea abstragerii. Datorita procesului
de abstragere, diferitele laturi ale ansamblului social
capata chipul unor categorii distincte, iar diferitele ma-
nifestad §i feluri de exprimare ale omului social
morala, dreptul, formele economice, etc. clevin in
rationamentul nostru ni§te puteri speciale, care, ca
sA spunem astfel provoaca §i conditioneaza aceastä
activitate, aparand drept cauze ultime ale ei.
Odata ce teoria factorilor s'a näscut, trebue in mod
necesar s'a' se nasca discutii asupra chestiunii: care din-
tre factori trebue privit ca dominant.
Ill
Intre factori" exista actiune reciproca: fiecare din-
tre ei ii influenteaza' pe toti ceilalti i este supus, la
randul lui, influentei tuturor celorlalti. Rezultatul este
o plasà atál de incurcatá de influente reciproce, de ac-
tiuni directe §i reflectate, incat cineva, care propus

www.dacoromanica.ro
 15

explicarea mersului desvoltarii sociale, va ameti i va

simti nevoia irezistibilä sa gdseascd un fir ca sa scape
din acest labirint. Deoarece experienta amard l-a con-
vins ca punctul de vedere al actiunu reciproce aduce
numai ameteli, va cauta un alt punct de sprijin; va
cauta sd-§i simplifice sarcina. Se va intreba dada nu
cumva unul dintre factorii istorico-sociali, ar fi cauza
prima §i fundamentara a ivirii tuturor celorla1i. Daca
ar izbuti SA' raspuncla a aceasta chestiune in sens po-
zitiv, atunci sarcina sa ar fi inteadevar, incomparabil
mai simpld. S presupunen cà s'ar fi convins, ca toate
legaturile sociale dintr'o tard oarecare sunt conditio-
nate, In origina §i evolutia lor, de mersul desvoltdrii
spirituale a acestei tdri, §i cd acest mers este la xandui
lui determinat prin insusirile naturii omene§ti (punc-
tul de vedere idealist). In a'cest caz el scapd cu u§u-
rintd din cercul vicios al actiunii reciproce, creand o
teorie mai mult sau mai putin inchegatd i consecventa
a desvoltarii sociale. Mai tarziu, continuandu-§i studiul
asupra obiectului, i§i va da seama ca s'a in§elat i ca
nu se poate considera evolutia spirituala a omenirii ca
prima' cauzd a intregii evolutii sociale. Deindata ce-§i
va recunoa§te gresala, va observa desigur in acelas,
timp, cd temporara sa convingere asupra predominan-
tei factorului spiritual fatd de toti ceilalçi i-a fost to-
tu§i de folos, deoarece fard aceasta convingere nu ar
fi pdrdsit punctul mort al actiunii reciproce, §1 nu ar fi
inaintat cu niciun pas in priceperea fenomenelor so-
ciale.
Ar fi nedrept sd se condamne asemenea incercdri
tinzand sd stabileascd o erarhie oarecare, intre factorii
evolutiei istorico-sociale. La vremea lor, aceste incer-
cdri, au fast tot atat de necesare pe cat de inevitabild
a fast insd§i ivirea teoriei factorilor. Antonio Labriola,

www.dacoromanica.ro
16

care a analizat aceasa teorie mai temeinic si mai bine

cleat toti ceilalti autori materialisti, spune foarte nime-
rit: Factorii istorici sunt ceva ce este mult mai putin
cleat Oiinta §i mult mai mult dec.& o eroare grosola-
nr. Teoria factorilor a adus unele foloase
Cercetarea specialä a factorilor istorico-sociali a con-
tribuit dupà cum contribue once studiu empiric
care nu trece dincolo de miqcarea vizibilä a lucrurilor
la perfectionarea uneltelor noastre de observare, §i
ne-a dat posibilitatea, sá gasim in însäsi fenomenele
cari au fost izolate in mod'artificial prin abstractiune,
legatura care le uneqte cu ansamblul social-. In vre-
murile de azi, studiul stiintar sociale speciale este o
necesitate pentru oricine vrea sä reconstruiasa o
parte oarecare a vietii trecute a omenirii. Stiintz istoriei
nu ar fi ajuns departe, fdrà filologie. Si cdt de mari
stmt serviciile aduse stiintei de acei romanisti unilate-
ral, care au. considerat Dreptul Roman, ca ratiune
pus5 pe hdrtie!
Dar oricAt de indreptätità si de folositoare va fi fast
teoria factorilor la timpul sAu, astki ea nu mai rezistà.
nici unei critici. Ea desmembreazà activitatea omului
social, transform5 diferitele laturi i manifestAri ale
acesteia in forte speciale, care ar determina evolutia
istoricA a omenirii. In istoria evolutiei stiintei sociale,
aceastà teorie a jucat aproape acelas rol ca i teoria
diferitelor forte fizice In stiintele naturii. Cuceririle
stiintelor naturii au dus la teoria unirätii acestor forte,
la teoria moderna a energiei. Tot asa au trebuit i re-
zultatele stiintei sociale sA duca la inlocuirea teoriei
faetorilor ca rezultat al unei analize sociale, printeo
conceptie sintetic5 a vietii sociale.
Conceptia sintetica a vietii sociale nu este specific5
materialismului dialectic de azi. O gasim deja la Hegel,

www.dacoromanica.ro
 17

care §i-a propus sa explice in mod §tiintific intregul

proces istorico-social, luat in totalitatea sa, adica inciu-
zand printre altele, toate acele laturi §i manifestad ale
activitAtii omului social considerate de omul care On-
de§te abstract, ca factori izolati. Ca idealist absolur,
Hegel a explicat irisa activitatea omului social prin in-
su§irile spiritului universal. ()data date aceste insu§iri,
sunt date deasemeni intreaga istorie a omenirii in sine,
precum §i rezultatele ei finale. Conceptia sintetica a lui
Hegel a fost in acela§ timp §i o conceptie teleologica* ).
Materialismul dialectic modern a exilat in mod defini-
tiv teleologia din *Uinta sociala.
El a aratat cá oamenii nu fac istorie cu scopul de a
merge pe calle progresului. ce ar fi desemnate cu anti-
cipatie, §.1 nici pentruca ar trebui sa asculte de vreo e-
volutie abstracta (conform expresiei lui Labriola .
metafizica). Ei fac istorie din necesitatea satisfacerii
nevoilor lor, lar §tiinta trebue sa ne explice in ce mod
influenteaza diferitele metode de satisfacere a acestor
nevoi, relatiile sociale ale oamenilor §i activitatea lor
,
spirituall
Felul satisfacerii nevoilor omului social, ha chiar in
,inare masura aceste nevoi in§i§i, sunt determinate de
Insu§irile uneltelor, cu care acesta 1§i supune mai mult
sau mai putin natura; cu alte cuvinte, ele sunt deter-
minate prin situatia fortelor sale de productie. Fiecare
schimbare insemnata, In situatia acestor forte, se o-
glinde§te §i in raporturile sociale ale oamenilor, adica
printre altele §i in relatiile lor economice. Pentru idea-
h§tii de toate genurile §i de toate nuantele, raporturile
economice au fast o functie a naturii omene§ti; mate-
*) Conceptle teleologíca: conceptle care pleaca dela Ideea exístentIS
In natura oí in sodetate a unor scopuri In sine.
G. V. Plehanov. t
www.dacoromanica.ro
18

rialistii dialectici considera aceste raporturi ca o func-

tie a fortelor sociale de productie.
Din aceasta urmeaza: dacä materialistii dialectici ar
fi considerat admisibil sa vorbeasca despre factorii e-
volutiei sociale in alt sens dealt cu scopal ctiticarii a,
cestor fictiuni invechite, attmci ar fi trebuit inainte de
toate, sZ1 atraga atentia a§a zi§ilor materiali§ti-econo-
mici, asupra caracterului schimbator al factorului lor
dominant- ; materialistii moderni nu cunosc o ordine
economica, care singura ar corespunde naturii ome-
nesti, in timp ce toate celelalte feluri de structura eco-
nomica a societatii ar fi, mai mult sau mai putin, o ur-
mare a unei violari a acestei naturi. Dupa teoria mate-
rialistilor moderni, once ordine economica, ce cores-
punde cu situatia fortelor productive din epoca res-
pectiva, corespunde naturii omenesti. Si invers, once
ordine economica incepe sa fie in contradictie cu ce-
rintele acestei naturi, de inaata ce ajunge in contra-
dictie cu situatia fortelor productive. Factorul domi-
nan(' este asadar subordonat unui alt ,,factor". Ei
bine, cum stau dupa toate acestea, lucrurile cu domi-
natia- lui?
Daca lucrurile stau asa, este ciar ca intre materia-
listii dialectici si acei pe care nu fara motiv putem sa-i
denumim materialisti economici, se afla o adevarata
prapastie. Carei orientar ii apartin insa acei discipoli
cu totul neplacuti ai acelui invatator nu chiar placut,
impotriva carora d-nii Kareiev, N. Mihailovski, S. Kri-
venco si alti oameni destepti si savanti au luptat nu
de mult, cu atata patima, insa nu cu tot at:Ma succes?
Daca nu ne in§era. m,discipolii" au aparat intru totul
punctul de vedere al materialismului dialectic. Atunci,
dece d-nii Kareiev, N. Mlailovski, S. Krivenco si alti
oameni destepti si savanti, le-au atribuit conceptiile

www.dacoromanica.ro
 19

materiali§tilor economici, polemizand impotriva lor,

tocmai pentru faptul ca, a§a cum pretind ei, ar atribui
o impoxtania exagerata, factorului economic? S'ar pu-
tea crede ca oamenii destepti §i savan0 au facut acea-
sta, tundca algumentele materiali§tilor economici
raposati sum mai usor de coJr.batut decat argumen-
tele materialistilor dialectici. Dar s'ar putea dease:me-
nea sd se presupuna ea aclversarii savanti ai disc_ipoli-
lor nu prea au priceput conceptiile acestora. Aceasta
presupunere pare sa fie chiar mai verosimila.
Ni se va replica eventual ca in§i§i s'au
denumit uneori materialisti economici §i ca cLenumirea
materialism economic- a fost intrebuintata pentru
prima data de catre unul dintre discipola- francezi.
Aceasta este adevarat. Dar nici discipolii francezi,
nici cei ru§i nu au legat vreodatà de expresia mate-
rialism economic'', ideea pe care o leaga de ea narod-
_nicii §i subiectivistii no§tri. Ajunge sa amintim cA
duipa parerea d-lui Mihailovsld Louis Blanc si d-1
ucovski au fost in aceiasi masura materia146 econo-
casi adeptii nostri de azi ai conceptiei materia-
liste a istoriei. 0 mai mare confuzie a notitmilor nu este

IV

Materialismul dialectic (Labriola intrebuinteaza

denumirea imprumutata dela Engels: materialismul
toric) care inlatura din stiinta sociala once teleologic,
explicand activitatea omului social prin nevoile sale,
prin mijloacele i prin metodele de satisfacere a aces-
tora, existente in epoca respectiva', da pentru prima
data stiintei susmentionate, acea stringentr cu care
obi§miia sci se laude inainte, stiinta-sora a acesteia,

www.dacoromanica.ro
2.9

*tiinta naturata. S'ar putea spune, Ca §tiinta socialb

insaqi, devine §tiinta naturata: notre doctrine natura-
liste d histoire ", spune cu drept cuvant Labriola..
(,,Doctrina noastra naturalista a istorier ). Dar acea-
eta nu inseraneaza deloc, ca' domeniul biologiei s'ar
contopi pentru el cu atela al §tiintei sociale. Labriola_
este un adversar pasionat al Darwinismului politic 0
social-, care, de mult infecteazá intocmai ca o epide-
mie capetele multor ga nditori, mai ales ale avocatilor qii-
ale propagandiqtilor sociologiei- , influe4and ca un o-
bicei la moda, chiar limba practicienilor politici.
Omul este fart indoiald un animal, care este legat
ale celelalte animale prin legaturi de rudenie. In ceeace
prive§te origina sa, el nu este deloc o fiintá privile-
giata; fiziologia organismului säu nu este mai mult
deck un caz individual al fiziologiei generale. La in-
ceput a fost, asemenea celorlalte animale, cu totul sub
influenta mediului natural inconjurátor, care atunci
nu suferise Inca' influenta modificatoare a omului: el
a trebuit sa se adapteze mediului in lupta pentru exi-
steno sa. Dupá conceptia lui Labriola, din aceasta
adaptare . directa la mediul natural, au rezultat
rasele, in másura in care se deosebesc unele de altele,
prin caractere fizice, (de WA rasa albá, cea neagrk.
cea galbend), fárá sa reprezinte formatiuni secun-
dare, istorice 0 sociale, adica natiuni 0 popoare. Ca
rezultat al acestei adaptan i la mediul natural in lupta
pentru existentä s'au format instinctele de bazá ale-
eomunitátii 0 inceputurile 'selectiei sexuale.
Nu putem insä cleat sá banuim, cum a arátat o-
tnul preistoric". Oamenii care in momentul de fatä
populeaza pámántul, precum 0 aceia, care au fast
studiati mai inainte de catre unii cercetátori de in-
credere, sunt destul de departe , in timp , de mo-
www.dacoromanica.ro
 21

smentul in care pentru omenire a Incetat viata

iica in senstu propriu zis al acestui cuvdnt.
exemplu, Cu a ior gens materna- cercetatd §i
descrisa de catre Morgan sunt deja relativ foarte
,avansati pe drumal evolutiei sociaie. Lhiar Australie-
,nii de azi nu numai cá poseda o limba care poate
li considerata conditie §i instrument, cauza §i etea
al vietii in comun §i nu numai cá sunt familiarizati cu
intrebuintarea focului, dar ei traiesc in societati care
.au o ordine determinata, obiceiuri §i institutiuni de-
terminate. Tribul australian i§i are tinutul säti §i me.
lodele sale de vanatoare; el dispune de anumite u-
nelte de aparare §i de atac, de anumite instrumente
pentru pastrarea rezervelor, cunoa§te anumite meto-
4e pentru impodobirea trupului, intr'un cuvdnt,
stralianul trae§te deja intr un mediu oarecum artificial,
desigur foarte primitiv, caruia i se adapteaza Inca din
,prima lui copilarie. Acest mediu artificial social
este conditia necesara pentru once alt progres. Dupd
gradul de desvoltare al acestui mediu se masoara gra-
dul salbaticiei sau al barbariei oricdrui alt trib.
Aceasta formatie sociala primitiva corespunde cu
a§a numitele forme preistorice de viatà ale omenirii.
Inceputurile existentii istorice presupun un stadiu §i
mai inaintat de evolutie al mediului artificial §i o pu-
tere §i mai mare a omului asupra naturii. Complica,.
tele raporturi interne ale societatilor care pa§esc pe
drumul evolutiei istorice, nu stint de fapt cnnditio-
sate de influenta directà a mediului natural. Ele pre-
supun: inventarea anumitor unelte de munca, domes-
ticirPa anumitor animale, indemanarea pentru obti-
nerPa anumitor metal qi altP1P. Aceste miiloPce de
productie i acest mod de productie s'au modificat
diferitele imprejurdri intiuri mod foarte diferit; la

www.dacoromanica.ro
22

ale s'a putut observa progres, stagnare, sau chiar re-

gres, dar niciodata aceste schimbari nu i-au readus
pe oameni la viata pur animalica, adica la o viata a-
ilatA sub intluenta directa' a mediului natural.
Prima §i cea mai importantä sarcinä a §tiintei isto-
rice este deternunarea §i cercetarea acestui medal ar-
tificial, a originii §i a modificarilor sale. A spune cá
acest media formeazä o parte a naturii, inseamnä a
exprima o idee, care nu are niciun sens determinat,
deoarece este prea generalà §i abstraciä- . (Eseuri,
pag. 144).
Aceia§i atitudine negativa ca §i. fata de Darwi-
nismul politic §i social" o are Labriola §i fata de oste-
nelile unor cliletanti dräguti", de a lega conceptia
materialista a istoriei de teoria generalä a evolutiei,
care, dupa observatia sa aspra dar corecta, s'a trans-
format pentru multi intrso simpla metafora metafi-
zica. I§i bate deasemeni joc de amabilitatea naiva a
hcliletantilor draguti", care se ostenesc sa puna con-
ceptia materialista a istoriei sub protectia filosofiei
lui Auguste Comte sau a lui Spencer: aceasta in-
semneaza ea adversarii no§tri cei mai hotariti ne sunt
prezentati ca aliati", spune el.
Observatia despre diletanti se refera evident §i la
profesorul Enrico Ferri, autorul unei carti foarte su-
perficiale Spencer, Darwin §i Marx", care a apärut
In traducere franceza sub titlwl Sociahsme et science
positive's.

V
Prin urmare, oamenii isi fac istoria din tendinta
satisfacerii nevoilor lor. Bineinteles, aceste nevoi
sunt determinate mai intai de natura.; dar ulterior, ele

www.dacoromanica.ro
 23

sunt mult schimbate, calitativ §i cantitativ, de insu-

1-4o4ele productive, care stau
La dispozitia oamennor, conditioneaza toate raportu-
rile lor sociale. De situatia fortelor productive sunt
conchtionate, inainte de toate, acele raporturi reci-
proce in care intrà oamenii, in procesul social al pro-
ductiei, adica raporturil& economice. Aceste raporturi
creeazd, fire§te, anumite interese, care i§i gasesc ex-
presia in Drept. Prin fiecare normä de drept se a-
pärá un interes oarecare- spune Labriola. Evolutia
tortelor productive produce impartirea societatii in
clase, ale caror interese sunt nu numai diferite, dar in
multe privinte §i anume esentiale -- diametral o-
puse. Acest contrast de interese produce conflicte
du§mänoase intre clasele sociale, i lupta dintre ele.
Lupta duce la inlocuirea organizatiei gent,lice * ) prin
organizatia de Stat, a caref misiune consta' in apara-
rea intereselor dominante.
Pe fundamentul raporturilor sociale, conditionate
de situatia data a fortelor productive, creste in cele
din mina morala obisnuitä, adica morala dupd care se
conduc oamenii in practica lor obi§nuitd, de toate
zilele.
In felul acesta, dreptul, ordinea politica §i morala
fiecarui popor in parte, sunt condit:onate nemijlocit §i
direct, de legaturile economice, specifice lui. Aceste
raporturi conditioneaza deasemeni dar ind'rect §i
mijlocit toate ,creatiile gandirii §1 ale fanteziei:
arta, §tiintele etc.
Pentru a intelege istoria gandirii §tiintifice, sau is-
toria artei dintr'o tara oarecare, nu este suficient sà
cunoa§tem economia ei. Trebue sä. §tim sd trecem deb
*) Organiz,atie social& bazatS pe binta (genc) prin care se int lege
totalitatea indivizilor descinzand din acela, strämos.

www.dacoromanica.ro
24

economie la psihologia social& explicatia materialista

a istoriei icleologulor, netiind posibila fait studiul a-
tent §.1 tära inteiegerea acesteia.
Aceasta, tirqte, nu insemneaza ca exista un suflet
oarecare social, sau vreun spirit- colectiv al poporu-
lui, care s'ar desvolta dupa legue sale speciale, qa.-
sind expresia sa in viata soCiaia. Acesta este mad-
cism curat- , spune Labriola. Pentru un materialist, in
acest caz, nu poate ti vorba decat de starea afectiva
§i. intelectuala predominanta a clasei sociale respec-
tive, din tara respectiva §i din epoca respectiva. Aceas-
VA stare a sentimentelor §i a ideilor, este un rezultat al
raporturilor sociale. Labriola este ferm convins, CA nu
formele de con§tiinta ale oamenilor determina formele
existentei lor sociale, ci invers, ca. prin formele exi-
stentei lor sociale, sunt determinate formele con§tiin-
tei lor. Dar odata formate, pe terenul existentei so-
ciale, formele de con§tiintä formeazä o parte a istoriei.
*Uinta istoriei nu se poate limita exclusiv la anato-
mia societatii; ea are in vedere ansamblul total al fe-
nomenelor, care in mod direct sau indirect, sunt con-
ditionate de economia sociala, inclusiv munca fante-
ziei. Nu exisa niciun singur fapt istoric, care nu vi-ar
datora origina economiei sociale; dar tot atat de co-
rect este, ca nu exista niciun singur fapt istoric, ca-
ruja Si nu-i fi premers o anumirä stare de constiintä,
care sä nu fie insotit si urmat de o anumita stare de con-
§tiinta. Din aceasta rezulta insemnatatea uria0 a psi-
hologiei sociale. Daca trebue .s5 tinem seama de ea
chiar §i in istoria dreptului §i a institutiilor politice,
apoi. in istoria literaturii. a artei, a filosofiei etc., nu
putem sä. facem niciun pas fara ea.
Daca spunem ca opera cutare recta absolut fidel
spiritul epocii, de exemplu al RenWerii, atunci vrem

www.dacoromanica.ro
 25

B.& spunem prin aceasta, ca opera respectiva cores-

punde perfect dispozitiei predominante in acea vreme
claselor diriguitoare in viata sociala. Maw timp cat
zaporturile sociale nu s'au schimbat, nici psihologia
societatii nu se schimba. Oamenii se obi§nuesc cu cre-
zurile date, cu conceptele date, cu metodele de gall-
dire date, cu modul dat de a satisface nevoile estetice
clate. Dar daca desvoltarea fortelor productive duce
Ja schimbari esentiale in oarecare masura in
.structura economic& a societatii, i prin urmare §i in
raporturile recTroce ale claselor sociale, atunci se
schimba i psihologia acestor clase §i, odata cu ea,
spiritul vremii- i caracterul national-. Aceasta
schimbare i§i g&se§te expresia; prin aparitia unor noi
conceptii reiigioase, sau unor noi concepte filosofice,
a unor noi tendinte in arta, precum §i a unor noi nevoi
estetice.
Dupa conceptia lui Labriola trebue sa tinem dea-
semeni seama' de faptul ca in ideologii joaca adeseori
un rol foarte mare supravietuirea unor concepte §i a
-unor tendinte, care sunt preluate dela stramo0,
-care sunt pastrate numai prin traditie. In gala de a-
ceasta, se observa' in ideologii i influenta naturii.
Precum §tim deja, mediul artificial schimba foarte
mult influenta naturii asupra omului social. Aceasta
influenta devine dinteuna directa, una indirecta. Dar
ea subsista. In temperamentul fiecarui popor sunt pa-
strate anumite caractere specifice, create prin in-
fluenta mediului natural, care se schimba pan& la un
anumit grad, dar care niciodata nu &spar in mod
complect, prin adaptarea la mediul social. Aceste ca-
ractere speciale ale temperamentillui ponorillti;. for-
meaza ceeace se nume§te rasa. Rasa exercita fart in-
doiala o influenta asupra istoriei anumitor ideologii,

www.dacoromanica.ro
astf el de exemplu asupra istoriei artei. i aceasta
prejurare ingreuneaza §i mai mult, explicatia ei
çificà, .i asa destul de anevoioasa.

VI
Am redat intr'un mod destul de larg i sa speram,
in mod exact, parerile lui Labriola despre dependenta
fenomenelor sociale de structura economicd a soc,e-
t4d, care la randul ei este conchtionata de situatia for-
telor ei productive. In mare masuird suntem rertect de
acord cu el. Dar pe alocuri, conceptiile sale ne fac sa
avem anumite rezerve, Cu privire la care am vrea sä
facem cateva observatiuni.
Inainte de toate, vrem sa ardtäm urmatoarele: dupa
Labriola, statul este o organizatie de dominare a unei
clase sociale asupra ahem sau asupra altora. Acest
lucru este adevarat. Dar aceasta nu exprima, des.gur,
intregul acieviar. In anumite state, cuan sunt China,
sau Egiptul vechiu, unde viata civilizata a fast impo-
sibila, tara lucrar complicate si intinse de amena; are
a cursului si a revärsardor marilor fluvii, si de orga-
nizare a irigatiei, fcrmarea statului ar putea fi expli-
cata in mare masura, prin infhtenta directa a necesi-
tatilor procesului social de produc;ie. Para indoiala,
a existat acolo inegalitate, Rica din timpurile preisto-
rice, si intr'o oarecare mdsura, atat în interiorul tribu-
rilor, care formau Statul, si care adeseori, ca des-
cendenta etnografica erau comp!ect diferite cat
intre triburi. Dar clasele dominante, pe care le in-
talnim In istoria acestor färi au ocupat o pozitie socia%
mai mult sau mai putin important:di, tocmai datorita or-
ganizatiei de Stat, care a fost creata prin necesitatile

www.dacoromanica.ro
 27

procesului social de productie. Casta preotilor egip-

teni i§i datora fara indoiala stapänirea, uria§ei in-
semnatati pe care o aveau cuno§tintele lor primitive
§tiintifice pentru intregul sistem al agriculturii e-
giptene *).
In Apus, din care face parte, bineinteles, §i Grecia,
nu observam niciun f el de influenta a nevoilor directe
ale procesullii social de productie care acolo nu
presupune o organizatie sociala oarecum intinsd a-
supra tormarii Statului. Dar §i acolo trebue sa deducem
aceastà formare, in mare mäsurä, din necesitatea di-
viziunii sociale a muncii, care s'a ivit prin desvoltarea
fortelor sociale productive. Fire§te, cá aceastä impre-
jurare nu a impiedecat Statul sa fie totodata o orga-
nizatie de dominare a minoritatii privilegiate asupra
majoritätii mai mult sau mai putin asuprite **).
Dar nu trebue sá pierdem din vedere Statul, daca
vrem sä evitAm conceptii strambe i unilaterale, asu-
pra roluhui istoric al Statului,
acum trecem la parerile lui Labriola asupra
desvoltarii istorice a ideologiilor. Am vdzut cà dupa
pärerea sa, aceasta desvoltare se complica prin e-
fectul caracterelor rasiale §i, in genere, prin efectul
mediului natural asupra omului. Este foarte regre-
tabil ca autorul nostru nu a gasit necesar sà intä-
*) Unul dintre regii Chaldeei spune despre el insusi: Spre binele
oamenilor am cercetat secretele iluvtilor... am condus apele fluviului in
desert; am umplut cu ea sancu.ile secate. . am impràs,tat-o In sesur
dcscrtului. Le am dat fertil,tate si abundentà. Am fäcut din ele, un /oc
al feri-trti". Ad i se povesteste corect. cu toata ingamfarea, rolul statulul
oriental in organizarea procesului social de productie.
**) Dupa cum in unele cazuri, aceasta nu impiedeca Statul de a fi re-
zult,tul cu-eririi unui popor de catre altul. Rolul fortei in inlocuirea insti-
tutiilor existente prin altele. este foarte mare. Dar atat posibilitatea unei
asemenea inlocuiri, cat i rezultatele ei sociale, nu se explica deloc prin.
fort&

www.dacoromanica.ro
28

Leased si sä explice aceastä pArere, prin exemple;

ne-ar veni astfel mai usor sä-1 intelegem. In tot cazul
nu incape indoiala, cä aceasta pä'rere nu poate fi ac-
ceptatd in felul in care a fost exprimaa.
Triburile pieilor rosii din America, nu apartin fi-
reste aceleiasi rase, ca acele triburi care in timpurile
preistorice au populat arhipelagul grecesc, sou coa-
stele marii Baltice. Este cert, ca omul primitiv din fie-
care aceste tinuturi a suferit influente foarte caracte-
ristice, ale mediului natural. Am putea, prin urmare,
sä ne asteptdra, ca diversitatea acestor influente, sa se
oglindeascS in operele artei primitive ale primilor lo-
cuitori oi tinuturilor mentionate. *i totusi, nu obser-
vAm nimic din toate acestea.
In toate pärtile globului pämantesc, oricat de dife-
rite ar fi ele unelede altele, aceleasi trepte ale des-
volarii artei corespund acelorasi trepte ale desvol-
tärii omului primitiv. Cunoa§tem arta epocii de piatra,
arta epocii de fier; dar nu cunoastem arta diferitelor
rase: a celei albe, a celei galbene etc. Situatia fortelor
productive se oglindeste chiar in amAnunte. La ince-
put de exemplu, gäsim pe vasele de lut numai linii
drepte si fränte: patrate, cruci, linii in zigzag etc. A-
-cest fel de impodobire, II preia arta primitiva, dela
rne§tesuguri Inca' §i mai primitive: tesutul si impleti-
tul. In epoca de bronz se ivesc impodobiri cu linii
curbe, concomitent cu prelucrarea metalelor, care pot
primi la prelucare tot felul de forme geometrice; o-
data. cu domesticirea animalelor, apar infine figuri
de animale si inainte de toate, figura calului *).
Ce-i drept, cu ocazia reprezentärii omurui, trebue
*) Despre toate acestea. vezi Introducerea la Jstoria Alter de WU.
helm Liibke.

www.dacoromanica.ro
 29

neaparat gaseasca expresie influenta caractere-

lor rasiale asupra idealurdor de Irumusete-, speci-
fice arti§tdor primitivi. bste.cimoscut ca tiecare rasa,.
mai ales pe primele trepte ale desvoltdrii sociale, se
considera cea mai trumoasa p apreciaza tocmai acele-
semne, prin care se deosebe§te de ceielalte rase *).
Dar, in primul rand aceste particularitati ale esteticii
rasiale msa in masura in care raman constante
nu pot sa schimbe prin influenta lor mersul desvol-
tarii artei; iar in al doilea rand chiar p ele dainuese
numai 'Dana la un anumit moment, adicä numai in a-
numde imprejurari. in acele cazuri, unde un trib este
silit sa recunoasca superioritatea altui trib, mai des-
voltat, dispare auto-multumirea sa rasiala, iar in
cul acesteia vine imitatia gustului strain, care fusese
mai inainte considerat ca ridicol, ba uneori chiar ca in-
decent p denustator. Se intampla aci cu salbaticii ce-
eace se petrece in societatea civilizatä cu tdranul care
mai intai ip bate joc de obiceiurile p imbracamintea
orä§enilor, p apoi pe masura ce dominatia ora§ului
asupra satului incepe sa se alirme.§i sa ia proportii
ip da toata silinta ca sa p le insu§easca.
In ceeace prive§te popoarele istorice vrem, inainte
de toate sà aratam cà pentru ele cuvantul rasa' nu
poate p nici nu trebue sa fie intrebuintat. Nu cunoa-
§tem niciun singur popor istoric, care sä poatä fi denu-
mit popor de rasa pura; fiecare popor este rezultatuI
unei incruci§ari §i al unei amestecari puternice, reci-
proce, de extrem de lungä durata, de elemente etnice
diverse.
Cum s'ar mai putea incerca dupa toate acestea sta-
*) Vesi despre aceasta Darwin. »Descent of man", Londra
peg. 582-585.

www.dacoromanica.ro
30

bilirea influentei rasei- asupra istoriei ideologiilor la

un popor sou la altul I
La prima privire, ni se pare, ea nimic nu este mai
simplu §i mai corect, decat ideea ca mediul natural ar
influenta temperamentul poporului, i Fin tempera-
ment, istoria desvolitarii spirltuale §i estetice a poporu-
lui. Dar Labriola ar fi trebuit sa-§i aduca aminte de
istoria propriei sale tari, ca sa se convingd cA aceasta
idee e eronata. Italienii de azi traesc in acela§ mediu
natural in care au trait i romanii antici, i totusi, cat
de putin se aseamana temperamentur tributarilor
azi ai lui Menelik, cu temperamentul invingatorilor
aspri ai Cartaginei! Daca am avea ideea sa explicara
de exemplu, istoria artei italiene§ti prin tempera-
mentul italienesc, atunci ar trebui sa ne ()prim foarte
curanci, nedumeriti, in fata problemei, de a §ti care
sunt cauzele ce au schimbat atat de puternic tempe-
ramentul, chiar la diferite epoci, §*1 In diferitele pap
ale peninsulei apeninice.

VII
Autorul Schitelor despre perioada lui Gogol din
literatura ruseasa' ), pune in una din notele sale
la prima carte a economiei politce a lui J. S. Mill:
,,Nu vrem sá pretindem cä rasa nu ar avea nicio in-
semngtate; desvoltarea viintelor naturaIe istorice
nu a ajuns ina la o asemenea exactitate a analizei,
inc.& .s5 se poatä spune ca preciziune in cele rnai multe
cazan: aci lipseste ca desä varqire cutare element. Cine
poate existä in aceastä penitä de otel, o urmä de
*) Este vorba de N. Cernasevski, 1828-89, marele savant si
rus.

www.dacoromanica.ro
 31

platina; aceasta nu se poate nega in mod absolut. Se

poate spune numai un lucru: conform analizei chi-
mice, compunerea acestei penite consta din ea-tea
particule certe de otel incat partea care ar putea fi
constderata prin compozipa sa ca plaLna, este minu-
scula: chiar daca aceasta parte ar exista, ea ar fi in
mod practic neglijabila. baca este vorba de actiune
practica, trebue sa procedinz cu aceasta penita, exact
cum obiqnuim sá procedänz cu or.ce penit à de otel.
Tot asa, in practica, sa Vasa m la o parte rasa came-
nilor, sä-i &at:dn.' pur i simplu ca oameni... Poate ca
rasa unui popor are o influent& oarecare asupra fap-
tului ca poporul res pectiv se af la actualmente intr'o
anumita stare §i nu in alta. Acest lucru nu se poate
nega in mod absolut; analiza istorica nu a a funs inca
la o exactitate matematicä, absoluta. In urma acestei
analize mai ramane, ca in urma analizei chimice
care se face azi, un reziduu mic, o rámá,sifà, foarte
mica, ce necesita metode mai fine de cercetare, inac-
cesibile inca qtiintei in starea ei de azi. Dar acest rest
este foarte mic. In formarea starii de azi a oricarui pc-
por, contribue cu o parte atal de uriaqa influenta u-
nor imprejuräri independente de insu*ile naturale ale
tribului, inca t pentru influenta unor însu.iri diferite de
natura omeneasca generalä, ràmâne un loc., mic, infim,
chiar in cazul cand acestea ar exista realmente".
Ne-am gándit la aceste cuvinte. când am citit con-
sideratiile lui Labriola despre influenta rasei asupra
istoriei desvoltdrii spirituale a omen'rii. Autorul Schi-
telor despre perioada lui Gogol" s'a ocupat de pro-
blema importantei rasei, mai cu seamä dintr'un punct
de vedere practic. Dar §i toti acei care se ocupä cu
cercetäri pur teoretice, ar trebui sà" retifid cele spuse
de el. 5tiinta social:I va cä§tiga extrem de mutt, ciac5

www.dacoromanica.ro
32

vom abandona in fine prostul obicei de a atribui rasei,

tot ce ni se pare de nen-qeies in istoria spirituald a u-
nui popor. Yoate cd insusirile etnice, au exercitat o
oarecare iniluenp asupra acestei istorn. Aceastd in-
fluenia ipoteticd a lost Insd desigur ata de intimd
Inca, in interesul cercetdrii, proceddm mai bine, con-
siderand-o egaid cu zero si luand insusirile observate
in evautia cutdrui popor, drept produs al conditiilor
istorice speciale in care s'a produs aceasta evolutie,
lar nu ca rezultat al influentei rasiale. Bineinteles
vom da de multe cazuri, in care nu vom fi in stare sä
aflära conditiile care au provocat caracterele specifice
care ne intereseaza. Dar ceeace se sustrage azi mij-
loacelor cercetarii stiintifice, poate sa le fie accesibil,
maine. Ref erirea la insu§irile rasiale este ne la locul
ei, chiar i prin faptul cà ea intrerupe munca cerce-
tarii tocmai acolo, ande aceasta ar trebui sà inceapa.
Dece nu seamana istoria poeziei franceze cu'istoria
poeziei germane? Dinteun motiv foarte simplu: tem-
peramentul poporului francez ar fi de asa natura, in-
cat nu ar fi putut avea nici pe Lessing, nid pe Schil-
ler, nici pe Goethe. Multumim pentru explicatie; a-
cum intelegem totull
Labriola ar fi spus, fire§te, ca astfel de explicatii,.
tare nu spun nimic, ar fi departe de el. Si aceasta ar
fi adevärat. Vorbind in general, el pricepe foarte bine
intreaga,lipsa de fond a acestor explicatii i tie
foarte bine de unde anume ar trebui atacata solutio-
narea problemelor de felul exemplului indicat de noi.
Deoarece admite Insa, cà evolup spirituala a po-
poarelor se complica prin caracterele lor rasiale, ar fi
riscat inducä in eroare pe cititorii sai, asa ca s'a
aratat dispus sa faca vechiului fel de gandire, cel
putin in amanunte neinsemnate, unele concesii vata-

www.dacoromanica.ro
 33

matoare pentru stiinta sociala. Observatiile noastre

sunt indreptate tocmai impotriva acestor concesii.
Avem motivele noastre, cand denumim conceptia
combatuta de noi asupra rolului rasei In istoria ideo-
logiilor, conceptia veche. Ea nu este deck o varianta
a acelei teorii, foarte raspandita in secolul trecut,
care vrea sa explice Intregul mers al istoriei, prin
susirile naturii omenesti. Conceptia materialista' a
istoriei este diametral opusa acestei teorii. Dui:LA con-
ceptia noua, caracterui omului social se schimba con-
comitent Cu relatiile socia/e. Prin urmare, insusirile
generale ale caracterului omenesc nu pot explica
istoria. Labriola, adeptul inflacarat i convins al con-
ceptiei materiahste a istoriei, a recunoscut pana la un
punct oarecare, cu toate cà nu in totul, exactitatea
conceptiei vechi. Dar germanii spun foarte corect:
Cine spune A trebue sa spuna si B. Dupa ce recunos-
cuse exactitatea conceptiei vechi intr'un caz, Labriola
a trebuit s'o recunoasca i In alte cateva cazuri. Nu
mai avem nevoie sa spunem, ca aceasta unire a dota
conceptii opuse a trebuit sa fie daunatoare coheziunii
conceptiei sale asupra lumii.

Organizarea oricarei societati existente este de.

terminatà de situatia fortelor ei productive. ()data' cu
modificarea acestei stAri trebue sa' se modifice flea-
parat, mai devreme sau mai tárziu, organizarea so-
cialà. Ea se gaseste, prin urmare, Intr'un echilibru
nestabil, oriunde fortele sociale de productie sunt
crestere. Labriola observa' foarte corect c5, In special,
aceastä nestabilitate impreund cu misearile i luptele
sociale declansate de ea intre clasele sociale, este aceea
G. V. Plehanov. 3

www.dacoromanica.ro
34

care fere§te pe oameni de stagnare spirituala. Anta-

gonismul este cauza principala a progresului, spune el,
repetand ideea unui economist german foarte cunos-
cut *) Dar ad face o restrictie. Dupd parerea sa ar
fi gre§it sA ne inchipuim ca. intotdeauna i in toate
prejurarile, oamenii ii recunosc exact pozitia, vazand
in mod ciar, sarcinile sociale In fata cdrora sunt
A gandi astfel, spune el, ar insemna sA se presupunä
ceva improbabil, ceva ce n'a mai lost-.
Il rugam pe cititor sä-§i indrepte atentia asupra a-
cestei restrictii. Labriola i§i desvalta ideile, dupa cum
urmeaza:
Formele de drept, actiunile politice §i incercArile
de organizare a societAtii au lost i sunt uneori po-
trivite, altA data ins6 greqite, neconforme, necores-
punzAtoare ca situatia respectiv.5. lstoria este plina de
eqecuri. Aceasta inseamnä : dac(5, presupunAnd un
anumit grad de desvoltare spiritualA a acelora care
.trebuiau sA invingä anumite dificultA ti sau sA rezolve
anumite probleme, totul a fost necesar in istorie
dac5 totul in istorie are ratiunea sa suficientA, atunci
nu total a lost rafional in sensul pe care optimiqtii
atribue acestui cuvant. Dupg scurgerea unui timp oa-
recare, cauzele fundamentale ale tuturor transformari-
lor sociale, agadar conditiile economice schimbate, au
dus mai duc Fria uneori pe drumuri ocolite,
la forme de drept, la un sistem politic fi la o organi-
zatie socia15, care corespunde situatiei celei noi. SA
nu se creadi insA, cA deqteptAciunea instinctivA a ani-
malului dotat ca ratiune, s'ar fi manifestat i se mai
manifesteaz5 ina sic et simpliciter ** ) intr'o pricepere
ciará complect5, a oricArei situatiuni, cA, din mo-
*) Este vorba de Karl Mara.
**) Par

www.dacoromanica.ro
 35

raerzt ce o structura economica este data, noi am pu-

tea deduce din ea tot restul, pe o cale logica simpla.
Prin neqtiinta, care la randul ei poate fi explicata, se
poate explica in mare masura, dece istoria a luat cursul
cutare, 0 nu altul. La nestiintä se adaoga instinctele
aspre, pe care omul le-a moqtenit dela stramo0i sai,
animalele, §i care sunt inca departe de a fi lost invin-
se, apoi toate pasiunile, toate nedreptätile §i toate di-
feritele forme ale pervertirii, intregul sistem de min-
ciuni §i de f a tarnicii, tot cinismul, care a trebuit sa ja
fiinta 0 continua sa ia fiinta in mod inevitabil intr'o
societ ate bazata pe supunerea omului de catre om. F AM
sa fim utopiqti, putem sa prevedem, 0 chiar prevedem,
cá pe viitor se va naqte o societatè, care, e§ifá dupa le-
gile miscarii istorice, din ordinea moderna a societatii
qi mai ales din contradictiile acestei ordine, nu
va mai cunoaste niciun antagonism de clase... Dar a-
ceasta este o chestiune a viitorului, iar nu a prezentu-
lui sau a trecutului... Cu timpul, productia sociala , co-
rect organizata, va elibera viafa de sub dominatia ha-
zardului orb, acuma insa, hazardul este cauza multi-
forma a tot felul de evenimente neaqteptate qi de im-
paienjeniri neprevazute, de intámplari- *)
Toate acestea .contin multe lucruri ad.evdrate. Dar
adevArul fnsuvi, Impletinidu-se in mod ciudat cu eroa-
rea, capda aci forma unui paradox nu prea izbutit.
Labriola are fdrd indoiald dreptate, atunci cdncl
crede cd oamenli nu-vi cunosc intotdeauna pozitia so-
ciald vi nu sesizeazd intotdeauna In mod just sarci-
nile sociale care rezultd din aceastd pozitie. Dar daca'
din aceasti pricind, el indicA drept cauzd istoricd a
aparitiei multor forme ale vigil colective vi ale multor
*) Emir', pag: 183-185.

www.dacoromanica.ro
36

obiceiuri, ne§tiinta sau .superstitia, atunci, fara sa-0

dea seama, se intoarce la ptuictul de vedere al ilumi-
ni§tilor *) secolului al 18-lea.
Inainte de a ni se prezenta ne§tiinta drept unul din
motiveie principale, care urmeazA sá ne explice dece
istoria a urmat un anumit curs §i nu aka` , ar trebui
sa se constate, in ce sens anume poate fi intrebuintat
aici, cuvantul acesta. Ar fi o mare eroare daca am
presupune ca acest lucru este evident. Nu, nu este de-
loc atat de evident §i atat de simplu pe cat pare. SA
privim Franta din secolul al 15-lea. Toti reprezen-
tantii intelectuali ai starii celei de a treia nAzulesc cu
pasiune spre libertate i egalitate. Pentru a ajunge la
acest scop, ei cer desfiintarea multor institutiuni so-
dale invechite. Desfiintarea acestor institutiurti a in-
semnat insà, victoria capitalismului, care, dupa culi
§tim azi foarte bine, cu greu poate fi denuanit imperiu
al libertatii 0 al egalitatii. Deci, star putea spune
scopul nobil al filosofilor secolului trecut nu a fost a-
tins. Star putea spune deasemeni cá filosofii nu au fast
In stare sa indice mijloacele necesare pentru atingerea
acestui scop i am putea din aceastd cauzd invi-
nuim de nestiintä, dupa cum au 0 facut multi socia-
li§ti utopici. Inst.* Labriola este mirat de contradic-
tia dintre adevaratele tendinte economice ale Frantei
de atunci, i idealurile ganditorilor sài. Lin specta-
col ciudat, un contrast ciudat!" exclama el. Dar ce este
aici atat de ciudat ? i in ce oare a constat nestiin-
(a." iluministilor .francezi ? Oare in faptul ca a-
veau alta conceptie decat avem noi, in epoca .noastra,
Elespre mijloacele pentru realizarea binelui public?
Dar atunci nu a putut sà fie vorba de aceste mijloace:
*) Expresie desemn5nd ad pe reprezentanIii rationalismului din acea
epoc.5, curent Indreptat impotriva autoritätii spirituale, medievale 1 in
sensul emanciparii sociale.

www.dacoromanica.ro
 37

evolutia istorica a omenirii, adica mai corect, desvol-

tarea fortelor ei productive, nu crease ina, aceste
mijloace. Sa se citeasca Doutes proposées aux philo-
sophes éconornistes- * ) de Mably, sa se citeasca
,,Code de la nature" de Morelli, si se va constata cá
acesti autori, in masura in care erau in desacord cu
marea raajoritate a iluministilor, in conceptiile lor
despre conditiile binelui omenesc, in masura in care
visau la desfiintarea proprietatii particulare, au ajuns
.mai Intâi, intr'o contradictie deschisä i flagranta cu
interesele cele mai importante, mai urgente si cu carac-
ter national general al epocii lor, si in al doilea rand
au considerat ei înii visurile lor ca absolut irealiza-
bile deoarece îi dadeau seama in mod vag de acest
lucru. Prin urmare, Inca °data: In ce a constat ne-
stiinta Oare in aceea ca, recunoscand
interesele sociale ale epocii lor i arátand in mod just
metodele pentru satisfacerea lor (desfiintarea
legiilor vechi i altele), au atribuit acestor metode o
insemnatate cu mult exagerata, considerandu-le
drept cale spre fericirea generala? Aceasta nu
ar fi inca o nestiinta prea grosoland, si din punct de
vedere practic, nici nu ar trebui considerata cu totul
nefolositoare, caci, cu cat iluministii au fost mai con-
vinsi de insemnatatea universala a reformelor cerute
de ei, cu atát mai energic au trebuit ei s'd le sustina.
Iluministii au dat dovada fara indoiala de nestiinta,
In sensul cà n'au putut sa gaseascd firul care sa lege
conceptiile i nazuintele lor cu situatia economica a
Frantei de atunci, ba nici nu au banuit macar existen-
ta unui astfel de fir. S'au considerat drept crainici
ai adevarului absolut. Noi stim acum, cä nu exista un
adevar absolut, cà totul este relativ, cà totul depinde
*) Indoelt infatissate filosofilor economi§ti".

www.dacoromanica.ro
38

de imprejurkile locului si ale timpului, dar tocmai din

aceastà cauza trebue sA fim foarte prudenti in jude-
carea nestiintei" din diferitele epoci istorice. Pe mä.-
surd ce aceastà ne§tiinta se manifesteaza in miqc.5-
rile, nazuintele i idealurile sociale proprii epocilor
respective, ea este deasemeni relativa'.
IX
Cum se nasc normele de drept? Se poate spune, ca
fiecare dintre aceste norme este desfiintarea sau tran-
sformarea vreunei norme vechi, sau a vreunui obi-
cei vechi. Din ce cauza dispar obiceiurile vechi?
Fiindca nu mai corespund situatier4 celei noi, adica
noilor raporturi de fapt in care intra oamenii, in cursul
procesului social de productie. Comunismul primitiv
a disparut din cauza cresterii fortelor productive. Dar
fortele productive nu cresc deck cu incetul. Deaceea
si noile raporturi de fapt ale oamenilor in procesul so-
cial de productie, cresc deasemeni cu incetul. Din a-
cest motiv tot numai cu incetul ,creste i rezistenta pe
care o opun normele sau obiceiurile vechi i prin ur-
mare si nevoia de a se da expresie juridicá corespun-
zOtoare, noilor raporturi de fapt, (economice) ale ea-
menilor. Intelepciunea instinctiva a animalului gandi-
tor, urmeaza de obicei, dupa aceste schimbki de fapt.
Daca vechile norme juridice constitue piedici pentru
o parte anumit5 a societatii, de a-si realiza scopurile
de toate zilele, de a-si satisface nevoile urgente, a-
tunci aceastà parte a societOtii va deveni constient5
neapgrat i extrem de usor, de acest caracter de pie-
did al lor: pentru aceasta nu este nevoie de mult mai
multá intelepciune deck pentru constatarea cà este
incomod sa se poarte incAltOminte prea strOmtO, sau o
arma cu mult prea grea. Dar dela constatarea cS

www.dacoromanica.ro
 39

forma juridicA data are un efect de piedicA, mai este

bineinteles un drum lung 'Ana la tendinta conqtientä
de desfiintare a ei. La inceput oamenii cauta sA o o-
coleascA pur s'i simplu, in fiecare caz in parte. S5 ne
aducem aminte ce s'a intamplat la noi, in marile fa-
milii tdedne§ti, and sub influenta capitalismului inci-
pient s'au ivit noi posibilitati de castig, care au fast
diferite pentru diferitii membri ai familiei. Obisnuitul
drept de familie a devenit atunci o piedicA pentru cei
norocosi, care castigau mai mult d.ecat ceilalti. Dar a-
cesti fericiti nu s'au hotArit atat de usor si atat de cu-
. rand sa combata' vechiul obicei. Un &imp destul de in-
delungat au intrebuintat, pur si simplu, un viclesug,
tainuind o parte a banilor castigati, in fata sefilor fa-
millibar lor. Dar noua ordine economica s'a instaurat
incetul cu incetul, iar familia veche a inceput din ce
in ce mai mult sá se clatine; membrii familiei intere-
sati in desfiintarea vechilor forme familiale 1'0 riclicau
capul din ce in ce mai mult; partajul bunurilor fami-
hale deveni din ce In ce mai frecvent, iar in cele din
urmA, vechiul obicei dispAru, facand lac unui obicei
nou, creat prin noua situatie, prin noile raporturi de
fapt, prin noua economie a sociefalii.
Constiinta oamenilor despre pozitia lor r&inàne in
desvoltarea ei mai mult sau mai putin, In urma des-
voltarii raporturilor -nRi, reale, care modifica' aceasta
pozitie. Totusi aceasta con§tiintà tine pasul raporturi-
lor de fapt. Acolo ande tendinta constienta a oamenilor
de a desfiinta vechile institutiuni si de a crea o nottà or-
dine juridica este slab desvoltatA, acolo ordinea noua
nu este cu totul pregrätità prin structura economia
a societäfii. Cu alte cuvinte, neclaritatea constiintei.

www.dacoromanica.ro
40

, ,,greqelile gandirii necoapte- , neviinta- este

ceeace caractenzeazd de obicei in istorie un singur
lucru: anume cd obiectul asupra cdruia trebue sd deve-
nim con§tienti, adied noile obiecte in devenire, nu
sunt deck slab desvoltate. Ei bine, o ne§tiintd de felul
acesta necunoa§terea §i nepriceperea a ceeace incd
nu a apdrut, a ceeace este deabia in curs de devenire,
este evident o ne§tiintd relativa.
Existd un alt gen de ne§tiintd, anume ne§tiinta re-
feritoare la naturd. Pe aceasta putem s'o denumim
absoluta. MAsura ei este puterea naturii asupra omu-
lui. Deoarece insd desvoltarea puterilor de productie
insemneazd puterea crescandd a omului asupra na-
turii, este ciar ed o inmultire a fortelor de productie
insemneazd o mic§orare a netiintei absolute. Feno-
menele naturale neintelese de oameni, §i prin urmare
nesupuse puterii lor, produc diferitele forme al super-
stitiei. Pe o treaptd oarecare de desvoltare a società-
tii, reprezentdrile superstitioase se impletesc in modul
cel mai strAns cu conceptele morale §i juridice ale oa-
menilor, dându-le astfel o nuantà specified *) In
*) M. M. Kovalevski spune in cartea -sa Legea gi obiceiul in Cau-
caz": O analiza a reprezentarilor religioase gi a formelor de superstitil
ale Igavilor, ne aduce la concluzia a . sub mantia oficiala a ortodoxis-
mului cregtin . acest popor se afla pana astazi Inca, pe acea treapta
de desvoltare care a fost denumita de catre Tylor atat de nimerit ani-
mism". Dupa cum se gtie, acest stadiu este insotit de obicei de o situatie,
in care atat morala publica, cat gi dreptul sunt cu totul subordonate re-
ligiei" .-- vol. II, pag. 82 .. Dar fapt este ca dupa Tylor, ani-
mismul primitiv nu are nicio influentiz nici asupra moralei §i nici asupra
dreptului. Pe aceasta treapta de desvoltare nu exista un raport red-
proc Intre morala gi drept, sau acest raport ramane doar In germene".
Animismului salbatec II lipsegte aproape complect, elernentul moral care
este in ochii omului civilizat esenta oricarei religii practice... legue
morale au cauzele lor speciale" (La civilisation primitive"; Paris 1876,
vol. II, pag 463,-464). Din acest motiv ar fi mal corect sa se spund a
iiferitele forme ale superstitiei religioase se impletesc cu conceptele mo-
rale gi juridice deabia pe o treapta relativ superioara evolutiei sociale. Re-
gretam foarte mult a lipsa de spatiu nu ne permite sa aratam CUM
explica acest lucru, materialismul modern.

www.dacoromanica.ro
 41

procesul luptei provocaa prin desvoltarea rapor-

turilor noi, de f apt, ale oamenilor in procesul social
de productie, conceptiile religioase joacd uneori
un rol mare. Aat inovatorii cdt i apdatorii ordinii
apeleaza la ajutorul zeilor, pun cutare institutii sub
protectia zeilor sau explicA chiar aceste institutiuni
prin manifestarea vointei divine. Se intelege c.5 Eu-
menidele, care pe vremuri au fost considerate de ca-
tre greci drept adepte ale .matriarhatului, nu au f5-
cut pentru apdrarea acestuia mai mult cleat a fkut
Minerva pentru victoria patriarhatului, care i-a
cut se spune atdt de, mult. Oamenii care au in-.
vocat ajutorul zeilor §i al idolilor §i-au risipit in zadar
oboseala §i timpul; ne§tiinta, care a f5cut posibild cre-
dinta in Eumenide, nu i-a impiedecat pe p5zitorii
ordiner greci de atunci sà priceapd foarte bine, c5
vechea ordine de drept mai exact vechiul drept
comun le-a asigurat mai bine interesele. Tot a§a
superstitia, care i-a facut s5-§i pund sperantele in Mi-
nerva, nu i-a impiedicat pe inovatori sá sima intre-
gui caracter insuportabil al ordinii vechi.
Daiacii de pe insula Borneo nu cuno§teau intrebuin-
tarea penei de despicat la spintecatul lemnelor. and
Europenii au adus. pana acolo, autoritatile indigene au
oprit in mod 'solemn, intrebuintarea ei. (E. B. Tylor,
La civilisation primitive, Paris 1876, vol.1, pag. 82).
Aceasta era aparent o dovadd a negiintei lor: cdci ce
poate fi mai lipsit de sens, decat renuntarea la intre-
buintarea unei unelte care u§ureaza munca? G5ndin-
du-ne insä vom spune poate, cd se pot gdsi in acest
caz circumstante atenuante. Interdictia intrebuintärii
unor unelte europene a fast, desigur, una dintre ma-
nifesarile luptei impotriva influentei europene, care
incepuse s sape vechea ordine de viaa a indigenilor.

www.dacoromanica.ro
42

Autoritatile indigene au simtit in mod nectar, ca- clupa

introducerea obiceiurilor europene nu va mai ramane
nici urma din aceasta ordine. Dintr'un motiv oarecare
pana, mai mult decat alte unelte europene, adus
aminte de caracterul distrugator al influentei Europei.
astf el au oprit in mod solemn intrebuintarea ei.
Dece le-a parut tocmai pana simbol al inovatiilor pe-
riculoase? La aceasta intrebare putem sa dam numai
un singur raspuns satisfacator: motivul pentru care
ideea penei s'a Iegat in capetele indigenilor de perico-
lul care le ameninta vechile lor forme de viata, ne este
necunoscut. Dar putem sAsptmem Cu certitudine, ea'
indigenii nu au gresit cand au fost ingrijorati cu pri-
vire la vechea lar forma-de viata: influenta europeana
obisnuieste intr'adevar sa desfigureze sau chiar sa dis-
truga foarte repede i foarte puternic obiceiurile salba-
ticilor si ale barbarilor, supusi ei.
Tylor spune ca. Daiacii, care condamnau sus si tare
intrebuintarea penei, s'au folosit totusi de ea ,cand aru
putut s'o faca in sec_ret. lata fatarnicia alaturi de ne-
stiinta. Dar de unde a venit aceasta? Evident cà moti-
vul era recunoasterea avantagiilor felului nou al despi-
carii lemnelor, insotit de teama de opinia publica sau
de urmarire din partea autoritatilor. Astfel s'a ajuns
la aceea cà intelepciunea instinctiva a animalului gan-
ditor a criticat masura a carei aparitie se datora ace-
stei intelepciuni. i avea dreptate in critica ei: Interzi-
cerea intrebuintarii uneltelor europene nu insemna
deloc eliminarea influentei europene.
Ca sa vorbim in felul lui Labriola, ar fi trebuit sa
spunem, ea' Daiacii au luat la un moment dat o ma-
sura, care nu corespundea pozitiei lor, care nu era In
conformitate cu ea. Am avea perfecta dreptate. Si
am fi putut adaoga la aceasta observatie a lui

www.dacoromanica.ro
 43

briola, ca oamenii nascocesc foarte des astfel de ma-

suri necorespunzatoare i neconforme Cu pozitia lor.
Dar ce urmeaza de aici? Numai atat cà trebue
cautam sà descoperim daca nu cumva exista vreo le-
gatura intre asemenea gre§eli ale oamenilor, pe de o
parte, 0 caracterul sau gradul de desvoltare a rapor-
turilor lor sociale, pe de alta parte. Para indoiala, o
astf el de legatura exista. Labriola crede ca nestiinta
poate fi la randul ei explicata. Noi spunem: nu nurnat
ca poate fi explicatä, dar trebue sá fie explicatä, daca
qtiinta socialá vrea sä fie in stare sä devinä o §tiinta
exacta*. Daca ne§tiinta poate fi explicata prin cauze
sociale, atunci once referire la ea este neintemeiata,
precum i once vorbarie in sensul ca in ne§tiinta s'ar
gasi cheia enignzei-, ce prive§te cauza pentru care
istorià a luat cursul acesta, iar nu altul. Cheia solutiei
nu se gase§te in ne§tiinta, ci in cauzele sociale, care
au creat ne§tiinta, dandu-le o anumita forma 0 nu alta,
un anumit caracter 0 nu altul. Dece sA ne limitám stu-
diile la simple .0 goale referiri la ne§tiinta? Daca este
vorba de conceptia §tiintificä a istoriei, atunci refe-
rirea la ne§tiinta, dovede§te numai ne§tiinta cercetà-
toralui.

Prin once norma a ;dreptului pozitiv se apara un in-

teres oarecare. De unde vin interesele? Sunt ele un
produs al vointei umane 0 al constiintei umane?
ele sunt create prin raporturile economice ale oame-
nilor. °data formate, interesele se oglindesc sub o

www.dacoromanica.ro
44

forma sau alta, in con§tiinta oamenilor. Pentru a a-

para un interes oarecare, trebue sá devenim con*tienli
de el. Deaceea putem i trebue sa consideram once
sistem el dreptului pozitiv, ca un produs al con§tiin-
tei * ) . Interes ele aparate prin sis temul de drept nu sunt
create prin con§tiinta oamenilor §i, prin urmare, corgi-
nutul dreptului nu este determinat prin con§tiinta u-
mana; dimpotriva prin starea con§tiintei sociale (a
mentalitatii sociale) dintr'o anumita epocA este de-
terminata a,cea forma pe care o va lua oglindirea In
con§tiinta oamenilor a interesului respectiv. Nu am
putea sá ne explicam deloc istoria dreptului, daca nu
am lua in considerare starea con§tiintei sociale.
In istoria dreptului trebue sa se 'deosebeasca intot-
deauna cu grije forma de continut. Din punct de ve-
dere formal, dreptul, ca i toate celelalte ideologii, su-
f era influenta tuturor sau cel putin a unora clintre
cellelalte lideologii: a conceptiilor religioase, a ideilor
filosofice i altele. Dar aceasta improjurare ingreu-
neaza, uneori foarte mult, descoperirea legaturii care
existd intre ideile de drept ale oamenilor, i raportu-
rile lor reciproce in procesul social de productie.
*) Dreptul nu este un lucru ce exista in afara actiunilor omului, cum
ar fi asa numitele forte fizice, forte ale naturii, dimpotriva, aceasta este
ordinea pe care oamenii au creat-o pentru ei insisi. Este indiferent pentru
problema respectiva, daca omul se supune in activitatea sa legii cauza-
sau daca actioneaza liber si arbitrar. In once caz, dupa legea cauza-
litatii sau dupa legea libertatii dreptul nu ja fiinta, tousi, in afara acti-
vitatii omenesti, cl dimpotriva in mod exclusiv prin mijlocirea omului".
N. M. Korkunov: Prelegeri asupra teoriei generale a dreptului, Peters-
burg 1894, pag. 297. Lucrul acesta ese absolut just dar exprimat in
mod defectuos. DI. Korkunov a uitat msA sa adauge cA interesele pro-
teguite de sistemele de drept nu sunt create de catre om in mod liber,
ci sunt determinate prin raporturile reciproce ale loc In procesal social
de productie.

www.dacoromanica.ro
 45

Dar aceasta nu ar fi Inca atát de L.:dui. Rau este

!ma faptul CA pe diversele trepte ale evolutiei sociale,
fiecare ideologie datä suferä intr'o mäsurä foarte
influenta celorlalte ideologii. Astfel, vechiul
drept egiptean, i in parte §i dreptul roman, au fost
subordonate religiei; in istoria moderna, dreptul s'a
format sub influenta puternica a filosofiei (repetam
rugam sd nu se uite: vdzut in mod formal). Filo-
sofia a trebuit sà clucd o luptä grea pentru a elimina
influenta religiei asupra dreptului §i pentru a o inlocui
prin propria sa influentà. Aceastd luptd nu a fast de-
cat oglindirea ideologicd a luptei sociale a stdrii celei
de a treia impotriva clerului, dar lupta aceasta a in-
greunat totu§i in mare masurd, elaborarea unor con-
ceptii juste despre origina institutiilor de drept, deoa-
rece ea pdrea sd fie din cauza acestei lupte
produs evident §i neindoielnic al luptei dintre notiuni
abstracte. Vorbind in general, Labriola, fire§te, in-
telege foarte bine ce fel de raporturi de fapt se ascund
in dosul acestei lupte a notamilor. Dar deindata ce
este vorba de amdnunte, arsenalul &au materialist
capituleaza in fata dificultäçii problemei §i, dupd cum
am vazut, el este chiar in stare s'd se limiteze la o in-

*) Cu toate ca i acest lucru are efecte destul de nefavorabile, de

exemplu, chiar supra unor opere cum ar fi Legea i obiceiurile din
Caucaz", a d-lui Kovalevski. In aceasta lucrare DI. Kovalevski consi-
dera adeseori dreptul ca un produs al conceptiilor religioase. Metoda
justa de cercetare ar fi alta: DI. Kovalevski ar fi trebuit sa priveasca
atat conceptiile religioase cat l institutiile de drept ale popoareior cats-
caziene, ca un produs al raporturilor lor sociale in procesal de productie;
lar dupa constatarea influentei unei ideologii asupra a.teia ar fi trebuit
sa incerce sa gaseasca cauza unica a acestel influente. Evident ca DL
Kovalevslci ar fi trebuit sa primeasca acest fel de cercetare cu atat mal
cu cat recunoaste el insusi in mod categoric in celelalte opere ale
sale dependenta cauzala a normelor de drept de productie.

www.dacoromanica.ro
46

vocare a nestiintei, sau a puterii traditiilor. In afara

de aceasta el mai indica simbolismur , ca ultima
cauza a multor obiceiuri.
Simbolismul este intr'adevar un factor.' destul de
important in istoria anumitor ideologii. Dar el nu poate
fi intrebuintat ca ultima cauza a obiceiurilo-. Sa luan
un astf el de exemplu. La tribul caucazian al Isavilor,
temeia isi taie parul cand ii moare fratele, dar
nu face acest lucru cancl ii moare sotul. Taierea
parului este o actiune simbolica, ce a inlocuit un obicei
si mai vechi, acela al auto-sacrificarii pe mormantul ce-
lui defunct. Dar pentru ce face femeia aceasta ac-
tiune simbolica pe mormantul fratelui sau, iar nu pe
mormantul barbatului? Conform sustinerii D4ui M.
Kovalevski trebue sA vedem in ace,st obicei o rama§ita
a epocii de mutt trecute, cand ruda cea mai in varsta,
din partea mainel, , cognatul cel mai apropiat era
capul gintei, legata prin descendenta reala sau apa-
renta de mama gintei *) De aci reese ca actiunile sim-
bolice pot fi intelese numai atunci, cand intelegem
sensul §i origina raporturilor simbolizate prin ele.
De uncle vin aceste raporturi? Raspunsul trebue
cautat, fireste, nu in actiunile simbolice, cu toate cd §i
acestea pot uneori sa ne dea unele indicatii folositoare.
Origina obiceiului simbolic al taierii parului pe MOT,-
mantul fratelui isi gaseste explicatia in istoria familiei,
iar o explicatie a istoriei familiei trebue cautata in is-
toria evolutiei economice.
In cazul de mai sus, care a stárnit interesul nostru,
ritul talerii parului pe mormantul fratelui a supravie-
tuit formei raparturilor de familie, careia ?I datoreaza
existenta. Jata un exemplu pentru influenta traditiei,
*) Lege al obicei In Caucaz" vol. II, pag. 75.

www.dacoromanica.ro
 47

pe care o subliniaza Labriola in cartea sa. Traditia nu

poate insa sä pastreze decal ceeace exista deja. Ea nu
explica originea unui rit oarecare sau in genere a unei
forme oarecare; ba ea nu explica nici macar pastrarea
lor. Puterea traditiei este o putere a inertiei. In
istoria ideologiilor trebue sa ne Intrebam adeseori,
dece anume s'a pastrat cutare rit sau obicei, cu toate
CA au disparut nu numai raporturik care 1-au produs,
dar §i alte obiceiuri sau ceremonii produse de aceste
raporturi. Aceasta Intrebare este echivalenta cu
trebarea: dece anume efectul tdistrugator al raportu-
rilor noi a crutat tocmai cutare ceremonie, sau cutare
obicei, inlaturand Insa pe celelalte? Daca raspundem
la aceasta Intrebare, referindu-ne la puterea traditiei,
nu facem decat sá repetam intrebarea Intr'o forma a-
firmativa'. Care este solutia? Este necesar sa ne intoar-
cem privirile spre psihologia social5 ?
Obiceiurik vechi dispar §i riturile vechi stint inla-
turate atunci cand oamenii intra In raporturi reciproce
noi. Lupta intereselor sociale îi gase§te expresia
forma luptei obiceiurilor si riturilor noi impotriva celor
vechi. Niciun rit sau obicei simbolic, luat in sine, nu
poate sa influenteze nici in sens pozitiv, nici in. sens
negativ, idesvoltarea noi1or raporturi.
Daca aparatorii" sustin cu patima obice_iurile
vechi, ei o fac din cauza ca In capetele lor ideea insti-
tutiilor socia1e care le sunt avantajoase, care le stmt
scumpe §i cu care sunt obi§nuiti, se asociaza in mod
direct cu ideea despre aceste obiceiuri. Daca inovato-
rii urasc §i persifleaza ace_ste obiceiuri, ei o fac din
cauza ca In capetele Jar idees acestor obiceiuri, se a-
sociaza cu ideea raporturilor sociale care pentru ei
sunt nefavorabile §i neplacute, constituind tot atatea
piedici In cales lor.

www.dacoromanica.ro
48

Prin urmare, nu este vorba aci dea t de o asocta-

tie de idei. Daca vedem cá un obicei solemn oarecate
nu numai ca a supravietuit raporturilor care 1-au creat,
dar §i obiceiurilor inrudite Cu el, create prin acelea§i
raporturi, trebue sá tragem concluzia cá in capetele
inovatorilor, ideea acestui obicei nu a fost atat de
strans legata de ideea trecutului detestat, ca ideea
celorlalte obiceiuri. Dece nu a fost ea atat de strans
legata? Uneori este u§or sa raspundem la aceasta in-
trebare; alteori lucrul acesta este insA cu totul
bil, deoarece lipsesc indicatiile psihologice necesare.
Dar chiar in acele cazuri, in care ne vedem siliti sa
consideram aceasta problema ca insolubila, cel putin
in situatia de azi a cuno§tintelor noastre, trebue sa ne
gandim ca aci nu este vorba de puterea traditiei, ci de
anumite asociatii de idei, care sunt produse de anumite
raporturi de fapt ale oamenilor in societate.
Istoria ideologiilor se explica in mare masura prin
aparitia, modificarea i disparitia asociatiilor de idei
sub influenta aparitiei, modificarii i disparitiei anti-
mitor combinatiuni ale fortelor sociale.
Labriola nu a dat acestei laturi a problemei atenvla
pe care o merlta. Lucrul acesta iese in evidenta in mod
ciar in canceptia sa asupra filosofiei.
XI
Dupa conceptia lui Labriola, in cursul evolutiei sale
istorice, filosofia se identifica in parte cu teologia, iar
in parte ea este desvoltarea gandirii umane in raportul
ei cu obiectele care fac parte din cercul experientei
noastre. In masura in care filosofia se deosebe§te de
teologie, ea se ocupa cu acelegi probleme, pe care
cauta sd le solution.eze §1 icercetarea §tiintifica propriu
www.dacoromanica.ro
 49

tisä. Ea are tendinta, oti sa precedeze §tiinta, infa-

ti§andu-i solutiile ei proprii, prezumtive, ori, rezu-
mand pur i simplu solutiile deja gäsite, sa le supuie
unei prelucrari logice suplimentare. Se intelege ca §i
aceastä formulare este corecta. Dar aceasta nu este
Inca tot adevarul. SA luam filosofia moderna. Des-
cartes §i Bacon considera ca sarcinä principala a fi-
losofiei, desvoltarea §tiintelor naturii, pentru a spori
astfel dominatia omului asupra naturii. In epoca lor
filosofia se ocupa deci cu acelea§i probleme, care for-
meaza i obiectul §tiintelor naturii. S'ar putea crede
deci, cd solutiile date de filosolie sunt determinate
de starea §tiintelor naturii. Dar lucrul acesta nu este
absolut exact. Starea de atunci a §tiintelor naturii nu
ne poate explica pozilia lui Descartes tap de anumite
probleme tilosotice, de exemplu lata de problema
sufletului etc., in schimb aceastä pozitie i§i gäse§te
explicatia in situatia socialä a Frantei de atunci. Des-
cartes desparte cu strictete, domeniul credintei de a-
cela al ratiunii. Filosofia sa nu este in contradictie cu
catolicismul, ci cauta dimpotriva sä intareascA anumite
dogme ale catolicismului prin argumente noi. In pri-
vinta aceasta ea exprima bine, mentalitatea de atunci
a francezilor. Dupa framantarile indelungate §i san-
geroase ale secolului al XVI-lea, se observa in Franta
o tendinta generala spre pace §i ordine. In domeniul
politic, aceastä tendinta i§i gase§te expresia in simpa-
tiile pentru monarhia absoluta; in domeniul spiritual
intr'o oarecare toleran ta religioasa §i in näzuinta
de a se evita probleme litigioase, care ar fi putut a-
minti de razboiul civil de curand terminat. Astfel de
probleme erau problemele religioase. Pentru ca a-
cestea sä nu fie atinse, a fost necesara o limitare a do-
G V. Plehankm

www.dacoromanica.ro
50

meniului credintei fata de acela al ratiunii. Dupa cum

am spus mai sus, Descartes a facut acest lucru. Dar
aceasta limitare nu era deajuns. In interesul pdcii so-
dale, a fost nevoie ca filosofia sa recunoasca in mod
solemn exactitatea dogmei religioase. Ea a §'1 facut
cest lucru, in persoana lui Descartes. lata motivul
pentru care sistemul acestui ganditor, sistem din care
cel putin doua treimi aveau caracter materialist, a ga-
sit aprobarea multor fete biserice§ti.
Din filosofia lui Descartes a urmat in mod logic
materialismul lui Lamettrie. Dar cu acela§ drept s'ar fi
putut trage din ea §i concluziuni idealiste. Daca fran-
cezii nu au facut acest lucru, a existat o cauza foarte
precisa' de ordin social: atitudinea negativa a stärii a
treia fata de cler in Plano secolului al XVIII-lea.
Daca filosofia lui Descartes s'a nascut din nazuinta
spre o pace sociala, materialismul secolului al XVIII-
lea anunta noi sgucluiri sociale.
Chiar §i din acest lucru se vede ca desvoltarea
filosofice din Franta nu se explica numai din des-
voltarea §tiintelor naturii, ci §i prin influenta directa a
raporturilor sociale in desvoltare, asupra gandirii filo-
sofice. Acest lucru se observa' §i mai mult daca privim
cu atentie istoria filosofiei franceze din alt punct de
vedere.
Am vazut cd Descartes considerd ca sarcina prin-
cipala a filosofiei, intdrirea dominatiei omului asupra
naturii. Materialismul francez al secolului al XVIII-
lea a considerat ca datorie principala a sa, sa inlo-
cuiasca anumite concepte vechi prin altele noi, care
sd poata servi ca baza pentru cld'direa unor raporturi
sociale normale. Despre o sporire a fortelor sociale
de productie, aproape ca nici nu este vorba la mate-

www.dacoromanica.ro
 51

rialistii francezi. Aceasta este o deosebire foarte im-

portant&
De unde provine ea?
Desvoltarea fortelor productive a fost stanjenita
foarte mult, In Franta secolului al XVIII-lea, de ve-
chile raporturi sociale de productie, de institutiile so-
ciale Invechite. Inlaturarea acestor institutiuni era o
necesitate absoluta, In interesul unei desvoltari noi a
fortelor productive. In aceasta inlaturare statea Intreg
sensul miscarii sociale de atunci, din Franta. In filoso-
fie, necesitatea acestei Inlaturari Isi gasea expresia In
forma luptei Impotriva conceptelor invechite, abstracte,
care luasera ninth' avand ea baza raporturile de pro-
ductie Invechite.
In epoca lui Descartes, aceste raporturi erau Inca
departe de a fi Invechite; ca si celelalte institutiuni so-
ciale, care crescusera pe solul lor, ele nu Impiedicau
desvoltarea fortelor productive, cf. le stimulau. Deaceea
nimeni nu se gandea sa le Inlafure. Deaceea filosofia
si-a luat sarcina direct5 sa sporeasca fortele produc-
tive; aceasta a si fost sarcina practica principala a so-
ciet5tii buraheze In perioada ei de formare.
Acestea le spunem ca replica data' lui Labriola. Dar
poate cà replicile noastre sunt de prisos; poate cá sta
exprimat numai In mod imprecis, dar In fond este de
acord tu noi? Am fi foarte bucurosi daca ar fi asa;
oricine se simte satisfacut atunci cand constata ca oa-
meni destepti se declara' de acord cu el.
Daca nu s'ar declara de acord tu noi, am fi repetat
cu regret, cá acest cap inteligent se Insala. In modul
acesta am fi dat poate prilejul subiectivistilor nostri
batrani, sA sd mai distreze Inca °data cu constatarea,
cat de greu e sa deosebesti printre adeptii conceptiei

www.dacoromanica.ro
52

materialiste a istoriei. pe cei veritabili" de ,.cei newt-

ritabili". Le-am fi raspuns insa ramolitilor subiectivisti,
cA rad de ei insisi" *).
Un om care si-a insusit el insusi sensul unui sistem
filosofic nu are dificultati, in a deosebi pe acievaratii a-
depti ai acestui sistem de cei falsi. Daca domnii subiec-
tivisti si-ar fi dat osteneala sa studieze explicatia ma-
terialista a istoriei. ei ar fi stiut singuri wide sunt a-
devaratii discipoli", si cine si-a atribuit In mod frau-
dulos denumirea aceasta mareata. Deoarece insa ei
nu si-au dat aceasta osteneala, si nici nu si-o vor da,
ei nu vor fi in stare ruciodata sa rezolve problema. A-
ceasta este soarta comuna a tuturor inapoiatilor, care
au dezertat din armata activa a progresului. In lega-
tura cu progresul, iti mai aduci aminte cititorule drag,
de epoca in care metafizicienii" erau batiocoriti, in
care filosofia se studia dupa Lewis'', si in parte dupa
Manualul de drept criminal" al D-lui Spasovici, si
in care pentru cititorii progresisti" se nascoceau
formule" speciale, care erau extrem de simple si de
inteligibile chiar pentru elevii de scoala mai tineri? Ce
vremuri minunate au fost acestea! S'au dus aceste vre-
muri, s'au risipit ca ceata. Metafizica" incepe din
nou. sa ademeneasca spiritele rusesti, Lewis" iese
din uz. Si formulele de progrese buclucase, sunt ui-
tate de toti. Acuma chiar si sociologii subiectivisti
deveniti venerabili" si eminenti" -- isi mai aduc
aminte foarte rar de aceste formule. Interesant este de
Oda ca nimeni nu si-a amintit de ele, inteo vreme,
cand, se parea ca sunt extrem de necesare, adica a-
tunci cand la noi a inceput sa se discute chestiunea,
*) Cuvintele unuia din personagille principale In scow finalii a ..,Rs.
vizorului". de Gogol. .. N. T.

www.dacoromanica.ro
 53

daca putem- sa ne abatem de pe drumul capitalismului

si sA apucam pe drumul utopiei. Utopistii nostri s'au
ascuns in spatele unui om care apart' ideea fantezista
a ,,productiei populare" declarandu-se totodata adept
al materialismului dialectic modem. Materialismul
dialectic, deformat in mod sofistic, s'a dovedit prin
urmare singura arma aflatä in mâna utopistilor,
demna de a fi luata In considerare. In aceasta pri.
vinta ar fi foarte folositor si stain de vorba des-
pre modul cum e conceput progresur la adeptii
conceptiei materialiste a istoriei. Desigur, despre a-
ceasta chestiune s'a mai vorbit In presa noastra. mai
mult deck odata. Dar mai Mt:Ai conceptia moderna,
materialised asupra progresului ramane Inca neclara
pentru multi, si apoi, ea, este ilustzata la Labriola prin
multe exemple foarte izbutite, si explicata prin multe
argumente foarte juste, cu toate ca, din pacate, nu este
expusa In mod sistematic si complect. Consideratiile
lui Labriola trebue complectate. Nadajduim ca vom
putea s'o facem intr'un moment mai liber. Dar acuma
trebue sa incheiem.
Inainte de a lasa condeiul din mána, am vrea sa-1
irtai rugam pe cititor sa nu uite c5 .3a numitul mate-
rialism economic, impotriva caruia se indreapta
obiectiunile domnilor narodnici si subiectivisti ai
nostri obiectiuni foarte putin convingatoare, de
altfel , are foarte putin comun cu conceptia mate-
rialista moderna' a istoriei. Din punctul de vedere al
teoriei factorilor, societatea omeneasca se prezintä ca
o incArcaturA grea, pe care diversele forte" mo-
rala, dreptul, economia etc. o cara pe drumul isto-
riei fiecare pe seama ei. Din punctul de vedere al con-

www.dacoromanica.ro
54

ceptiei materialiste moderne a istoriei, lucrurile se in-

fatiqeaza cu totul altfel.
Factorii istorici se dovedesc a fi ni§te simple ab-
stractii, 0 de indata ce ceata pe care ei o reprezinta
se risipe0e, se vede cä oamenii nu fac mai multe istorii,
despartite una de alta: istoria dreptulud, istoria mora-
lei, a filosofiei etc., ci o sin gura istorie a prapriilor lor
raporturi sociale, care in once epoca sunt conditionate
de starea fortelor productive. A§a numitele ideologii
nu sunt cleat oglindiri multiforme, In capetele oame-
nilor, ale acestei unice qi indivizibile istorii.

www.dacoromanica.ro
ATELIERELE GRAFICE Nr.1

www.dacoromanica.ro
 LEI 25
www.dacoromanica.ro