Redactor

:
Radu Badale
Coperta:
Walter Riess
Cartografie:
Petruta $erban
Tehnoredactare computerizata:
Corina Roncea, Lili Gaibar
Pe coperta: .. .. . .....•..
bizantina· din secolul al XIII-lea pe· imparat
(Mihail al VIII-lea Paleologul) binecuvantat de Isus Hristos, in prezenta
arhanghelului Mihail; in funcial, al doilea Conciliu ecumenic de la Niceea
(786), prezidat de Constantin al VI-lea (Biblioteca vaticana, Roma).
Helene
L'IDEOLOGIE POLITIQUE
DE L'EMPIRE BYZANTIN
© 1975 Presses Universitaires de France
Toate drepturile asupra acestei versiuni
In limba romana sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN: 973-653-267-4
Format: 16/54 x 84
Coli tipo: 11,5
. Tiparul executat la:
Tipografia MULTIPRINT la§i
Calea Chl"nAulul 22, et 6, la" 6600
tel. 032-211225, 236388 fax. 032-211252

Tn memoria parintelui Vitalien Laurent
... I have sailed the seas and come
To the holy city of Byzantium.
... Set upon a golden bough to sing
To lords and ladies of Byzantium
Of what is past, or passing, or to come*.
W.B. YEATS - Sailing to Byzantium, 1927.
* "... Am trecut peste mari ca sa yin
La sfanta cetate a Bizantului .
... intr-o barca de ~ u r m ~ a m suit, sa Ie cant
Domnitelor ?i nobililor domnibizantini
Despre ce-a fost, ce este ori ce va fi sa fie." (N.tr.)
INTRODUCERE
Studiul ideologiei politice a Bizantului, adica a Imperiului
roman cre?tin de Rasarit, detine, printre problemele care pre-
domina, in prezent, in studiile bizantine, un loc de exceptie.
Lucrari importante ?i valoroase, datorate, in special, savantilor
germani ?i anglo-saxoni, au vazut lumina zilei in ultimii ani':
acestea sunt consacrate, in cea mai mare parte, examinarii
conceptiei imperiale romane (deosebit de insufletite in Bizant,
mai ales intre secolele al·IV-lea ?i al VI-lea, a raporturilor sale
cuideea elenistica de regalitate ?i, bineinteles, a prelungirilor
sale in conceptia cre?tina despre putere. A?adar, se poate con-
sidera ca problema cel mai amanuntit dezbatuta este aceea a
fundamentului ideologic al universalitatii Imperiului bizantin
2
;
totu?i, implicatiile acestui principiu de baza, gandirea politica,
in societatea ?i in viata bizantinilor nu ?i-audobandit inca
studiul pe care il merita.
Lucrarea de fata nu pretinde, nici pe departe, ca ar umple
aceasta lacuna; mult mai modest, ma voi stradui sa examinez
doar cateva aspecte ale principalelororientari ideologice, do-
minante in diversele perioade ale milenarei istorii a Bizantului,
?i voi analiza impactullor asupra mentalitatilor ?i asupra opiniei
publice. Raporturile cetatenilor cu puterea.?i autoritatea, rolul
?i reactiile lor la chestiunile socotite de interes national sau,
pur ?i simplu, publice, vor fi problemele pe care Ie voi puncta,
fara ca, din pacate, sa pot oferi ni?te solutii satisfacatoare.
Situatia fragmentara ?i dispersata a documentatiei constituie
5
adesea 0 piedica Tn conturarea unor aspecte al caror interes
este, totu?i, evident; ma refer, Tntre altele, la mecanismul for-
marii mentalitati1or, la rastalmacirile opiniei publice ?i, Tn
sfar?it, la rezistenta structurilor· mintale Tn fata realitatilor Tn
mi?care. Aceste probleme nu pot fi expuse Tn mod corect ?i
analizate fara 0 examinare prealabila a evolutiei semantice a
termenilor utilizati Tn circumstante determinate. 0 astfel de
ancheta nefiind Tnca facuta, nici initiata, aceasta lipsa se va
resimti Tn studiul nostru.
Tn plus, studiul ideologiilor politice din Bizant (folosesc
intentionat pluralul, data fiind varietatea orientarilor ideologi-
ce din Imperiu) reclama recursulla ni?te surse de diverse cate-
gorii ?i naturi. Este evident ca informatiile provenind din izvoa-
rele scrise dedicate unui anumit public Tngaduie surprinderea
limite/or sociaIe, etnice ?iintelectuale, prin observarea reac-
tiilor persoanelor, de diferite origini ?i conditii, implicate Tn
treburile ob?te?ti. Astfel, sursele hagiografice - Vietile
5fintilor, MiracoIeIe, Rugaciunile etc. - sunt Tn mod special
utile pentru studiul credintelor populare ?i al reaqiilor popu-
latii10r din provincii. Tn schimb, sursele oficiale, mai ales legile
?i decretele imperiale, sunt indispensabile pentru determi-
narea orientarilor ideologice ale carmuirii, Tn vreme ce lite-
ratura savanta - Scrisori etc. - aduce marturii
pretioase asupra pozitiilor, adeseori ale elitelor
bizantine ?i, Tn particular, ale lIintelectualitatii" constantinopo-
litane. Pe de alta parte, iconografia imperiala, ca ?i numis-
matica
3
sau, In mai mica masura, sigiliografia, dezvaluie
secretele propagandei oficiale, deosebit de bine puse la punct
In Bizant. Sa a¢augam, Tn cele din urma, ca studiul atitudinii
Bisericii, esential pentru subiectul nostru, reclama exploatarea
surselor ecleziastice ?i ca istoricii bizantini sunt singurii care ne
furnizeaza informatii despre contextul istoric Tn care au apa-'
rut diversele manifestari ideologice. Prin urmare, se Tntelege
6
ca volumul al documentatiei face subiectul aproape
imposibil de controlat.
Oricum, lacunele imperfectiunile lucrarii de fata nu pot
gasi 0 scuza numai Tn dificultatea atingerii obiectivului propus -
de acest lucru sunt profund convinsa. Tmi place sa cred
ca efortul meu, incomplet, va Tncuraja, fara Indoiala,
cercetarile ulterioare, Tntr-un domeniu interesant Inca destul
de putin explorat. limultumesc coordonatorului acestei colectii,
profesorul R. Mousnier*, pentru ca mi-a oferit ocazia sa Tntre-
prind acest studiu. A? dori sa mentionez, de asemenea, ca
lucrarea de fata a fost realizata la Dumbarton. Oaks, la Centrul
de Studii Bizantine de la Universitatea Harvard: recuno?tinta
mea se Tndreapta catre conducerea acestuia, Tn special catre
directorul sau, M. W. Loerke, pentru ca mi-a pus la dispozitie
biblioteca exceptionala a acestui centru ?i pentru ca mi-a
artatat comorile nepretuite ale colectiei sale bizantine.
Profesorului R. Browning, de la Universitatea din Londra, care
a binevoit sa-mi citeasca manuscrisul, Ti exprim multumirile
mele prietene?ti pentru observatiile facute. Tn sfar?it, a? dori sa
precizez cat de mult a profitat aceasta carte de pe urma
discutiilor mele· cu parintele F. Dvornik,. profesor emerit la
Harvard unul dintre principalii sustinatori ai studiilor despre
ideologia politica a lumii cre?tine.
* Profesorul Roland Mousnier acoordonat colectia "L'Historien" a edi-
turii Presses Universitaires de France, in care a aparut, in 1975, aceasta
carte. (N.red.)
7
Imperiul bizantin In timpullui Vasile al II-lea (976-1025)
p..::::y •••••••••••
s AR 811 V1dm

Capitolul 1
UNIVERSALISMUL
Originile Jmperiului bizantin: legenda istorie
Bizantuleste un totodata, un Imperiu. Conditiaaparte
a cetatii, odinioara modeste, din Stramtoare.a Bosforului a dat,
de timpuriu, legendei. Menita sa devina capitala
primului Imperiu Bizantul, Constantinopolul estecon-
siderat, de la bun Tnceput, ca 0 opera de inspiratie divina:
Dumnezeu i-a aparut Tmparatului Constantin,pentru a-i porun-
ci unde sa pe malurile Bosforului. Tot 0 inter-
ventiedivina a precizat amplasarea exacta a Bizantului, pe
malul european al Bosforului (nu in Calcedonia, aflata pe
malul asiatic). Tn sub indrumarea unui inger, Constantin
a trasat conturul caruia, continuandtraditia inaugu-
rata de Alexandru cel Mare, ii vada numele sau.
Constantinopolului, cetatea aleasa de Dumne-
zeu, a fost, in scurtavreme, socotita ca simbolizand intemeierea
Imperiului Istoriografia a zamislit legenda
sfantConstantinopol - 0 replica, s-ar spune, pentru
legenda pagana a Romei -, iar Orientul roman a prefacut
Constantinopolul in centrul saupolitic cultural. Astfel, 0 data
cu aparitia Constantinopolului, 0 lumenoua intra in istorie -
Bizantul, devenit Constantinopol, inaugureaza Imperiul bizantin,
9
noul Imperiu roman, pus sub semnul noii religii. Legenda, care
sustine ca Imperiul bizantin ar fi fost creat de pentru
cre;;tini, constituie, fara Tndoiala, primul faptideologic bizantin.
Istoria, caci acesta Ti este rolul, se delimiteaza de miraculos - din
perspectiva sa, originea Imperiului bizantin apare Tn Tntreaga-i
complexitate -, ca atare ne informeaza ca 7mparatul Constantin
a ramas pagan pana pe patul de moarte Ti rezerva lui lulian
Apostatul un loc printre Tmparatii Bizantului.
Tntr-adevar, Bizantul datoreaza existenta evenimentelor
care au marcat soarta Imperiului roman la secolului
al IV-lea. Contestat de 0 patura din ce in ce mai larga a popu-
latiei sale - ma refer la considerati, deo parte a isto-
riografiei oficiale, vinovati de caderea Romei
1
-, amenintat de
invaziile barbare, pe care sistemul sau de aparare a granitelor
(limes) nu sa Ie stavileasca, obligat, Tn aban-
doneze pretentiile asupra dominium-ului din Rasarit in favoa-
rea Imperiului persan, rivalul sau, Imperiul roman din veacul a.1
IV-lea a fost reconsidereorientarile politice sa
Tsi reevalueze fundamentul valorilor. Sa consolideze traditia
, , .
unui Imperiu invincibil, sa refaca 0 unitate - a carei scindare
va provoca "schisma Tn suflet" va umple de ama:.
raciune spiritele - erau Tndatoririle urgente, a caror amploare
descuraja elitelelumii romane a epociF.
Cu toate acestea, intemeierea Constantinopolului ca 0
noua cetate imperiala, la rascrucea mai multor lumi, in Orien-
tul roman, toleranta fata de noua care
obtine, de acum Tnainte,multumita Edictului de la Milano,
dreptul de a exista Tnlmperiu, demonstreaza, dupa parerea
mea, vointa stradania de a redresa Imperiul, care se mani-
testa atat pe plan intern, cat pe plan extern. Aceste masuri
dovedesc preocuparea statului de reTntari
legaturile cu populatii1e orientale din Imperiu, al caror devota-
ment fata de cauza romana era vital pentru supravietuirea
10
acestuia. Crearea Constantinopolului ca 0 replica fidela a Romei
constituie 0 marturie a deplasarii atentiei carmuirii Tnspre
Orient, In vreme ce acceptarea corespunde dorin-
tei populatii1or orientale, care furnizau statului mijloacele, In
oameni In bani, ale apararii sale - sa nu uitam ca, Tntr-ade-
var, Orientul, imens tezaur de resurse pentru Imperiu, a fost
cel dintai cucerit de catre noua religie ca din randul popu-
latiilor sale va recruta mentorii discipolii cei
mai Inflacarati.
Tn orice caz, aceste doua masuri esentiale - Intemeierea
Constantinopolului acceptarea - s-au datorat
unui singur om, Imparatului Constantin, caruia i-au fost Indea-
juns ca sa treaca, apoi, drept parintele Imperiului care va rezul-
ta de aici, adica al Imperiului bizantin, chiar daca aceasta dez-
voltare, ulterioara, a politicii sale nu fusese vreodata pre-
conizata nici, binelnteles, darita de el. Orice s-ar spune, exis-
tenta Bizantului este subordonata actiunii constantiniene;
fondatorul sau a fost sanctificat de catre Biserica bizantina,
care II va califica drept "Aidoma Apostolilor" (isapostolos), a
fost proiectat In mit de catre stat locuitorii sau
3

Astfel, noul Imperiu, care marcheaza 0 etapa importanta a
destinului roman, a avut drept baza Constantinopolul, ca
Noua Roma, iar drept fundament spiritual ca
religie a populatiilor lumii romane depinzand, de acum Inainte,
de noua cetate imperiala
4
• acestea sunt cele doua
forte majore din ideologia politica a Imperiului pe care II
numim, impropriu,' cad, Tn realitate, este Imperiul
roman' al Rasaritului avand drept capitala Constantino-
polul. Sa amintim ca, Tntr-adevar, bizantinii nu ?i-au spus nicio-
data altfel decat "romani" ?i ca termenul de "bizantini" Ii
desemna, In epoca, ?i doar sub pana scriitorilor arhaizanti,
numai pe locuitorii din Constantinopol, adica ai ora?ului
construit pe locul vechii cetati Byzantion
5

11
Tntelegem, astfel, de ce numero?i istorici moderni numesc
Imperiul bizantin "Imperiul roman tarziu" sau "Imperiul ro-
man de Rasarit", respingand termenul de bizantin ca impro-
priu ?i, trebuie sa recunoa?tem, Tncarcat de un sens aproape
peiorativ, cristalizat pe baza interpretarilor pripite, avansate
de catre eruditii Secolului Luminilor, la adresa unei· civilizatii
careia nu-i puteau patrunde nici spiritul, nici semnificatia
6

Aceasta disputa Tn jurul numelui Imperiului, care risca sa
ramana acela de "bizantin", reflecta, dupa parerea mea, 0
realitate istorica, pe care ar fi suparator s-o ignoram, Tntai
pentru ca ne permite, cu u?urinta, sa afirmam importanta
legaturilor Imperiului bizantin cu lumea romana ?i cu valorile
sale, apoi pentru ca ne da prilejul sa precizam ca termenul de
"bizantin", cel putin pana Tn epoca a?a-numita protobizantina
(din secolul al IV-Ieapana la sfar?itul secolului al VI-lea), tre-
buie Inteles ca desemnand Imperiul cre?tin al Rasaritului
roman ?i, Tn sfar?it, pentru ca, Tn plus, ne Ingaduie sa subli-
niem, drept consecinta imediata a acestei definitii a
Imperiului bizantin, trasaturile esentiale ale ideologiei politice
din lumea bizantina - ata?amentul cvasineconditionat fata de
valorile romane ?i cre?tine, a?a cum erau conceputeacestea
de lumea elenica ?i elenizata din Orient.
Constantinopolul, devenit centru al lumii greco-romane
cre?tinate, va fi, Tn mod firesc, capitala noului Imperiu; va fi
desemnat ca "Nbua Roma" ?i, totodata, ca "Noul lerusalim";
va fi cetatea Fecioarei
7
, iar despre statui Tn care se afla se va
spune ca este "ocrotit de Tn vreme· ce Tmparatul
sau, deopotriva "Invingator ?i iubitor de pace", va fi considerat
drept aghiotantul, Tmputernicitul lui Hristos pe pamant. Carac-
terul universai al Imperiului bizantin, fondaf pe mo?tenirea
romana, este, astfel, consolidat prin gandirea cre?tina ecume-
nica. Aceasta conceptie romano-cre?tina a universalitatii
Imperiului prinde contur Inca din timpul lui Constantin cel
12
Mare ?i este magistral expusa de catre Eusebiu, In discursul
sau, rostit In anul 335, In onoarea celui dintai Imparat cre?tin
8
.
Prin urmare, se discuta zadarnic despre data de na?tere a
Imperiului bizantin - aceasta a fost ba plasata sub Diocletian
(294-305), din cauza reformei administrative din vremea aces-
tui imparat, ba socotita cu data Intemeierii Constan-
tinopolului(330), ba Impinsa pana In anul 395, data ,separarii
Imperiului roman In Imperiul de Rasarit ?i Imperiul de Apus.
Ramane de necontestat, dupa parerea noastra, faptul ca
Imperiul bizantin Incepe cu domnia Imparatului roman care a
autorizat, prin Edictul de la Milano (312), libera practicare a
cultului cre?tin, celcare a prezidat primul conciliu ecumenic, la
Niceea (325), cel care, In sfar?it, a ctitorit noua cetate imperi-
ala, careia Ii va atribui simbolurile puterii ?i-i va da numele sau
9

Cu toate acestea, Imperiul creat, chiar daca involuntar, de
catre .Constantin va afirma ulterior caracterul specific, mai
ales In timpul perioadei cuprinseintre domnia lui Teodosie I?i
cea a lui Heraclius (379-641). De-a lungul acestor secole,
Bizantul va dobandi trasaturile datorita carora va fi desemnat,
mai tarziu, ca Imperiul grec din Rasaritul cre?tin. Aceasta noua
orientare ideologica, dezvoltata In paralelcugandirea de
sorginte romana, mereu vie, dar pe care tinde sa olnlocuiasca,
va starni conflicte mocnite sau deschise In inima lumii care toc-
mai se na?tea, lumea Bizantului,conflicte care-?i vor lasa
Intiparite urmele asupra Intregii existente a Imperiului.
ideologiilor bizantine: contradiqii
Domnia lui Teodosie I marcheaza un moment de cotitura In
istoria noului Imperiu, Indepartandu-I de traditiile romane -
am In vedere ruptura brutala cu paganismul, rezultata din
masurile luate din porunca acestui Imparat. Tntr-adevar, sub
13
Teodosie, cand cre?tinismul devine religie de stat, s-au adoptat
ni?te masuri care au capatat, adeseori, caracterul de veritabile
persecutii Tmpotriva paganilor - oracolului din Delfi i-a fost
impusa tacerea, Jocurile Olimpice ?i misterele din Eleusis au
fost interzise,· templele au fost jefuite de cre?tini, preotii
pagani s-au vazut nevoiti, cum scria, nu fara amaraciune,
Libanius, "sa taca sau sa moara"10. Din acel moment,.cetatean
al Imperiului roman era considerat oricine Tmbrati?ase
adevarata credinta, cea stabilita de conciliile ecumenice de la
Niceea ?i de la Constantinopol (381) - ba?tina? sau strain,
european, asiatic sau african (Imperiul cuprindea, 7ntr-adevar,
de jur Tmprejurul Mediteranei, teritorii situate pe toate aceste
trei continente), era suficient sa fii cre?tin pentru a avea acces
la orice functie din administratia imperiala, ba chiar ?i la tron.
Secolul allV-lea, Tn timpul caruia se petrece dureroasa operatie
estetica, autoimpusa de catre Imperiu, pentru aranja chi-
pul astfel Tncat sa-i permita sa traiasca 0 noua viata, se Tncheie
cu triumful cre?tinismului. Antichitatea ?i spiritul sau umanist
?i tolerant sunt definitiv Tnmormantate - Imperiul roman
cedeaza locul Imperiului bizantin
t
Tn vreme ce lumea occiden-
tala patrunde Thtr-o noua era a istoriei sale, dominata,. cum
scria Gibbon, de "religie ?i barbarie"ll.
La moartea lui Teoc;iosie, Imperiul roman, Tmpartit, dupa un
stravechi obicei ?i pentru a-i mu1tumi pe cei doi fii ai Tmparatu-
lui defunct, Tn rmperiul de Rasarit ?i Imperiul de Apus, este
lasat prada, sfa?iat ?i divizat, atacurilor din partea popoarelor
germanice; care, Tn valuri succesive, Tncepusera Tnca din secolul
al III-lea sa forteze portile Caucazului ?i sa razbata7n Europa.
Imperiul de Bizantul, stabilit Tn tinuturi manoase, unde
elementul greco-roman era dominant, a putut, gratie noii sale
religii ?i a traditiilor sale politice ?i intelectuale, sa formeze
un stat, solid ?i con?tient de valoarea patrimoniului sau, care
se va opune, eficace, barbarilor
12
. Ajun?i la Dunare, hotarul
14
septentrional al Imperiului, aparat de contingente militare
importante de un lung lant de fortarete, barbarii, Tn pofida
numeroaselor raiduri, nu 0 data spectaculoase, dar Tntotdeau-
na razlele, uneori Tmpinse chiarpana la zidurile Constantino-
polului, au fost Tn cele. din urma, sa recunoasca,
Tntr-un fel sau altul, autoritatea Imperiului, care n-a sa
impuna, pentru a obtine aceasta importante
sacrificii materiale. Bizantul, imperiu multietnic, dar Tncrezator
Tn forta sa culturala, a absorbit asimilat, de-a lungul tim-
pului, elementelestraine de traditiile sale, Tn vreme ce, pe de
alta parte, a pus finantele Imperiului la dispozitia diplomatiei
sale savante, care i-a Tncurajat pe conducatorii recalcitranti ai
diverselor grupe de invadatqri caute Tntr-alta parte un
refugiu un loc unde sa se stabileasca.
In acest mod, ImperiuLdeRasarit, prin sistemul sau de
aparare prinjocul diplomatic subtil, care urmarea sa-iatale
pe barbariunii Tmpotriva altora, sa-i Tndrepte spre
Occidentul depopulat, saracit lasat Tn voia sortii. In.
multumita bazelor sale culturale politice, a Tnglo-
beze pe barbarii care au patruns pe teritoriul sau care i-au
furnizat mana de lucru pentru muncileagricole ;;i soldatii pen-
tru armatele imperiale - Tn randurile carora vor .Iupta
adeseori Tmpotriva propriilor frati13. Tn vreme ce
Imperiul de Apus, cu Roma, capitala sa, dadea ultima sufla-
re, napadit de barbarii care Ii vor fmpartiteritoriul, Tn 476,
Imperiul de Rasarit scapa din experienta care va.zdruncina
Europa Tntre secolele al III-lea al.V-lea cu integritatea terito-
riala aproape neatinsa ;;i cu 0 personalitate nationala ;;i politica
bine consolidata.
Imperiuldin Rasarit ramane, de acum Tnainte, bastionul
refugiul culturii greco-romane: Tn fata Romei
devastate de catre barbari, Constantinopolul devine centrul
lumii civilizate, singura capitala a Imperiului roman: numai
15
Tmparatii sai vor putea, Tn mod legitim, sa poarte acest titlu,
subTntelegandu-se Tmparati ai romanilor, iar patriarhul sau i?i
va vedea rangul ridicat la acela?i nivel cu al papei ?i va fi califi-
cat, pe drept cuvant, drept ecumenic. Constantinopolul va fi
singura cetate-regina, cetatea prin excelenta14, in vreme ce
Roma, distrusa ?i barbarizata, se va pleca Tn fata Constantino-
polului. I?i va mai aduce aminte de gloria sa de odinioara, de
titlurile ?i de intaietatea sa, numai atunci cand Occidentul bar-
bar, pe care II va cre?tina, va gasi puterea de a se ridica impotri-
va Bizantului - dar aceasta se va petrece Intr-o noua lume -
pentru a revendica suprematia. Pana atunci, Occidentul va
trece prin secole de Tntuneric, iar Orientul printr-un timpal
Tndelungatelor stradanii de supravietuire ?i mentinere. Izolat
intre hotarele sale, constant amenintate, saracit ?i vlaguit, cu
vremea, de razboaiele la care II provocau, nelncetat, fie bar-
barii de la miazanoapte (acum avari, slavi ?i bulgari), fie per?ii
sasanizi in Orient, Bizantul va fi constrans sa-?i revizuiasca
politica ?i sa-?i modereze ambitiile. Diplomatia, organizarea
militara ?i administrativa, orientarea intelectuala ?i aspiratiile
spirituale, pe'scurt, viata ?i istoria Imperiului roman de Rasarit,
ale Bizantului, vor fi, de acum Inainte, animate de doua prin-
cipii contradictorii: unul, realist ?ioriental, care vrea cu orice
pret mentinerea teritoriului roman ramas in Imperiu ?i evolutia,
in interiorul granitelor sale, a populatiilor bizantine,iar celalalt,
idealist ?i occidental, care aspira la recucerirea Apusului roman
de sub barbari ?i la reintoarcerea fratilor supu?i in sanul marii
natiuni romane. Visul marii idei universale, intrupat acum in
reconquista vechii lumi romane, se va opune, pe viitor, politicii
cumpatate si conservatoare, care staruia pentru abandonarea
definitiva a' ceea ce era deja pierdut ?i pentru consolidarea
Imperiului In partea orientala, izvorul prosperitatii ?i baza fortei
sale militare. Aceste doua curente politice diferite au avut,
fiecare in parte, partizanii sai Inflacarati, i-au Impartit pe
16
oamenii de stat Tn factiuni, au starnit pasiunile populatiei
constantinopolitane (demele), ale carei tulburari i-au amenin-
tat nu 0 data pe Imparati, s-au manifestat sub diverse forme
In viata intelectuala ?i artistica ?i, oricat de ciudat ar parea, s-au
aflat la originea marilor conflicte religioase care au zdruncinat
adeseori Imperiul ?i care, privite din afara, dau impresia, Tn
zilele noastre, de nelnsemnate "galcevi bizantine".
Se Tntelege, a?adar, de ce toti cercetatorii care abordeaza
studiul fenomenului complex al artei bizantine ridica problema
originilor creatiei artistice Tn Bizant prin alternativa: "Roma sau
Orientul"15. Unii subliniaza influenta Antichitatii greco-roma-
ne, ceilalti nu vad decat Orientul, elenistic sau nu, ca sursa de
inspiratie a creatorilor bizantini. Istoricul nu poate decat sa se
tina deoparte de aceasta conceptie restrictiva despre fenome-
nul bizantin. Adevarata explicatie pentru complexitatea istori-
ca a Bizantu1ui rezida, daca vrem sa enuntam problema Tntr-o
maniera schematica, Tn formula: "Constantinopolul cu Roma
sau Constantinopolul fara Roma", binelnteles In masura In
care Constantinopolul reprezinta Rasaritul roman, iarRoma,
Apusul roman. Numero?ii Tmparati care s-au succedat pe
tronul Bizantului au Tmbrati?at, fiecare dupa originea, obi-
ceiurile ?i temperamentul sau, unul dintre cei doi termeni ai
acestei formule. De aceea, ei au orientat politica ?i eforturile
Imperiului fie spre ofensiva ?i expansiune teritoriala, sub
deviza: "Imperiul roman este universal", fie· spre defensiva ?i
organizare interna, avand drept ·cuvant de ordine: "Imperiul
cre?tin este patria noastra, sa-I aparam de' necredincio?i".
Domnia lui lustinian I marcheaza apogeul ideii imperiale roma-
ne, In vreme ce iconoclasmul se erijeaza Tn aparator Tnver?unat
al ideii orientale - fiecare, la randul sau, va suscita reactii care
vor zdruncina Bizantul. Razboiul, fie Tn interiorul granitelor, fie
Tn afara lor, ramane, oricum, soarta Imperiului de Rasarit. Se
Tntelege, a?adar, de ce istoria sa pare a fi aceea a unui Imperiu
17
militar Tn care, timp de peste 0 mie de ani, autori-
tatea militarilor - avandu-ITn frunte pe Tmparat, "icoana vie a
lui Hristos" - exercita puterea asupra statului, asupra
Bisericii asupra poporului bizantin. De-a lungulTntregii istorii
a Bizantului, armata a reu?it sa ramana depozitara valorilor
politice ?i istorice ale Imperiului; din acest punct de vedere,
Bizantul este unicul mo?tenitor al Romei imperiale ?i, 0 lunga
perioada a existentei sale, va ramane un stat fara putinta de a
deveni 0 natiurie16.
Visurile universaliste:
stradaniile lui lustinian I ale lui Heraclius
Secolul al VI-lea este marcat de urmarirea Tncapatanata a
marii ideii romane - acest vis etern a devenit, Tn sfar?it, sub
lustinian, 0 realitate tangibila. Constantinopolul a reu?it sa
cucereasca vechea lume romana, sa restabileasca sub egida sa
imperium romanum Tntre fostele sale granite ?i sa faca sa dom-
neasca.Tn lume pax romana, semnul hegemoniei sale univer-
sale. Barbarii (ostrogotii, vizigotii, vandalii) fusesera goniti din
Italia, din cea mai mare parte a Spaniei ?i din Africa, per?ii
respectau tratatele Tncheiate cu Bizantul, popoarele rebele ?i
greu de tinut Tn frau din Arabia recunoscusera autoritatea
imperiala, gotii' din Crimeea fusesera constran?i sa se lini?-
teasca, frontiera Dunarii parea de netrecut. Mediterana
Pontul Euxin devenisera lacuri bizantine. Constantino-
polul, a?ezat Tn punctullor de Tntalnire, stapanea marile, popu-
latia sa aduna bogatiile pe care i Ie procurau controlul naviga-
tiei al com'ertului, Tn timp ce Tmparatii sai organizau statui
universal,- cum era pe atunci Bizantul, pe baze noi. Conduce-
rea centrala, instalata la Constantinopol, afost reTntarita. S-au
Tnfiintat mai multe logothesia(ministere), responsabile cu
18
economia, finante1e ?i armata imperiala. 0 Tntreprindere legis-
lativa fara precedent s-a dus la bun sfar?it prin conceperea
unor codexuri care atingeau toate aspectele dreptului - justi-
tia dobandea, astfel, instrumentul de care se va servi Bizantul
pana la sfar?itul existentei sale ?i pe care II va transmite
Europei timpurilor moderne; iar Biserica, dupa triuniful
tiv asupra paganismului - paganii au fost exterminati de catre
lustinian, iar de la Atena a fost Inchisa -,
un caracter rigorist. Cum credinta ?i legea erau Tn serviciul
suveranului, s-a instaurat astfel monarhia absoluta, care ?i:.a
arogat 0 sorginte divina - Trnparatul a fost desemnat ca
"basileu Investit de Hristos", prestigiul?i controlul asupra sta-
tului fiindu-i date de la Dumnezeu.Constantinopolul
domne?te ?i administreaza, totodata. Splendoarea imperiala
este Inscrisa In monumente grandioase (bisericile Sfanta Sofia,
Sfintii Sergiu?i Bachus, Sfantalrina)17, In vreme ce provinciile
Indepartate vad instalandu-se pe teritoriul lor noile forme
administrative,cu un pronuntat caracter militar. Ora?ele lor
devin obiect al solicitudinii imperiale: Salonicul cu Sfantul
Dimitrie, Ravenna cu bazilicile San Vitale ?i San Appollinare,
magnificacoperite cu marmura policroma ?i mozaicuri straluci-
toare, ajung rivalele Constantinopolului. Monumentele din
Roma, devenita bizantina ?i pusa sub autoritatea unor papi ori-
entali (greci ?i sirieni), nu sunt cu nimic mai prejos decat ace-
lea din Inaltele laca?uri ale cre?tinatatii orientale, din Locurile
Sfinte, de pe Muntele Sinai?i din Efes
18
. Importante constructii
de utilitate publica (apeducte, bai, palate administrative)
Impodobesc toate marile cetati ale Imperiului, care dobandesc
un pronuntat caracter urban ?i cosmopolit, In vreme ce, de-a
lungul vastelor frontiere bizantine, se ridica un ?irag neTntre-
rupt de fortarete, centre de colonii militare, nuclee ale noilor
ora?e. Tn fine, 0 densa retea de drumuri, savant trasate
?i Intretinute cu regularitate, une?te Constantinopolul cu
19
provinciile sale periferice, de pe trei continente. Aceste dru-
muri erau de armatele imperiale?i constant utilizate
de catre negustorii care transportau marfurile din Orient In
Bizant ?i apoi mai departe, pana In Occident, facand sa circule
in lumea barbara nomisma bizantina, dolarul Evului Mediu,
dupa expresia lui Lopez
19
• Pe moneda de aur bizantina, faimo-
sui "besant", a carui circulatie n-a fost vreodata Impiedicata de
frontiere, lumea putea sa-I contemple pe imparatul bizantin, In
tinuta militara, avand deasupra capului imaginea lui Hristos
sau a Fecioarei, reprezentarea originii divine a puterii sale, fiind
7nsotit de un Inger, simbolul triumfului ?i al ocrotirii divine, ?i
tinand, Intr-o mana, globullmpodobit de cruci, aratand univer-
salitatea bizantina, iar In cealalta, un labarum - sceptru cruci-
form, simbolul autoritatii romane ?i cre?tine asupra lumii. Sa
marturisim ca nimic nu puteaaduce, mai bine ?i Intr-omaniera
mai frapanta, la cuno?tirita tuturor popoarelor ?i natiunilor
principiile ideologiei care Insufletea Bizantul: universul civilizat,
ecumenic, apartinea Imparatului bizantin, "alesul", "proteja-
tul" lui Dumnezeu, succesorullmparatilor romani: lustinian I,
7ntr-adevar, pusese In fapt aceasta idee mareata. EI a fost cel
dintai Tmparat bizantin reprezentat pe monezi tinand In mana
globullmpodobit de cruci
20

Cu toate acestea, epoca de glorie a perioadei iustiniene,
mareata prin Infaptuirile sale, a fost, ca de obicei, de scurta
durata. Imperiul a cunoscut, la scurt timp, Infrangeri care i-au
spulberat frontierele, i-au modificat caracterul deputere inter-
nationala ?i i-au obligat pelmparatisa-?i modereze pretentiile
universaliste.
La moartea lui lustinian cel Mare (565), statui, a?a cum
specifica Procopiu,' Inlucrarea sa intitulata Istoria secret51, era
ruinat de campaniile militare necontenite ?i de politica mega-
lomana a suveranului, care a fost, totu?i, ultimul mare Imparat
roman. Au urmat devalorizarea monedei de aur (nomisma),
20
tulburari In randul populatiei constantinopolitane, marturii ale
nemultumirii generale, iar armatele imperiale,epuizate de ne-
sfar?itele razboaie de peste mari (Africa ?i Italia), starnite de
politica marii idei imperiale romane, s-au dovedit incapabile sa
asigure apararea tarii, amenintata din toate direqiile. Valurile
avarilor ?i slavilor au fortat, curand, frontierele Dunarii, iar bul-
garii, instalati dincoace de fluviu, ?i-au creatpropriul stat,
primul stat barbar Infiintat pe teritoriu bizantin. Forte1e impe-
riale au suferitcrude Infrangeri In fata per?ilor, care au invadat
provinciile din Orient, au intrat victorioase In Palestina, apoi au
venit, In acela?i timp cu avarii, sa-?i ridice· tabara Inaintea
zidurilor Constantinopolului, salvat, cum spune legenda, de
interventia miraculoasa a ocrotitoarei sale, Sfanta Fecioara.
Imnul "acatist", atribuit lui Roman Melodul, capodopera a
imnografiei bizantine, se vrea vocea poporului, Inaltata pentru
a aduce multumiri mantuitoarei sale, Fecioara, numita, Tnaceasta
circumstanta, "general invincibill'. Tmparatul Heracliusa orga-
nizat replica bizantina :- a mobilizato mare armata nationala,
a respins barbarii. din Nord, a proclamat 0 "cruciada" .Impotri-
va care .ocupasera Locurile Sfinte, a intrat Inlerusa-
Iimul devastat de inamic, a patruns Ininteriorullmperiului per-
san a ruinat Ctesiphonul, capitala acestuia, pentruca, la
urma, In 630, sa aduca el lerusalim, In triumf,
Adevarata Cruce,ceea ce semnifica faptul ca victoria sa era
aceea a ?i Ii dadea, astfel, dreptulla titlul de "Noul
Constantin"22. Tn distrugerea definitiva a puterii persa-
ne de catre armatele bizantinei-a Ingaduit lui Heraclius sa I?i
aroge titlul de "basileus", mai Inainte purtat doar de catre
suveranii sasanizi - acesta va figura, de acum Inainte, In titula-
tura imperiala, alaturi de acela de autocrator-imperator. Pe scurt,
totul a reprezentat 0 dovada a consolidarii unui Imperiu roman
In Rasarit; dominium-ul roman s-a stabilit, pentru prima
oara, In aceasta parte a lumii - mareata Infaptuire
21
chiar ?i visurile romanilor dealtadata. Se Tntelege, astfel, de ce
renumele lui Heraclius I-a umbrit pe eel allui lustinian, ba chiar
?i pe al lui Constantin. Legenda lui a supravietuit vreme
Tndelungata la populatii1e din tinuturile care i-au cunoscut
faptele de vitejie, a?a cum 0 dovedesc textele occidentale ?i
turce?ti din vremea cruciadelor
23

Tnaceasta atmosfera de euforie nationala, iscata de reu?i-
tele lui Heraclius, nu Tncapea loc ?i pentru gandul ca tulburarile
provocate de cativa arabi rebeli, Tn Tndepartatele provincii din
Sud, puteau compromite gloria bizantina ?i chiar puteau pune
Tn pericol existenta Imperiului. Cu toate acestea, Tnfrangerea
armatelor imperiale la Yarmuk (Tn 637), pe cand Heraclius era
Tnca Tn viata, a deschis calea cuceririi arabe - succesele lor ful-
geratoare vor dovedi precaritatea echilibrului stabilit Tntre pre-
tentiile universaliste ale Constantinopolului?i nazuintele sepa-
ratiste profunde ale populatiilor orientale, echilibru despre care
se credea ca arfi de· nezdruncinat, dupa gesta lui Heraclius.
Oricum" Tnainte de Tncheierea secolului al VI-lea, arabii T?i
creasera Califatullor, chiar pe pamantullmperiului, la Damasc,
apoi, profitand de sprijinul populatiilor bizantine din Siria, T?i
construisera flote, cu ajutorul carora Tntreprindeau incursiuni
Tn scop de jaf ?i raiduri sistematice Impotriva teritoriului bizan-
tin, ajungand, Tn cele din urma, sa T?i faca aparitia In fata
cetatii imperiale, asediind-o?i dinspre mare ?i dinspre uscat,
amenintand Tnsa?i existentalmperiului, dupa ce Ii ridiculizasera
prestigiul
24
• Reaqia bizantina va fi pornita Tn numele unei ideo-
logii noi, a carei aparitie ?i punete In practica vor marca 0 coti-
tura decisiva Tnistoria Imperiului. Nu am putea Tnte1ege sem-
nificatia acesteia, nici masura consecintelor sale, daca nu am
, . , ,
tine cont de motivele care explica uluitoarea izbanda araba -
imboldul dat de ideea razboiului sfant combatantilor islamului,
epuizarea lumii romane, ca urmare a razboaielor permanente,
dar, de asemenea, ?i poate mai presus de toate, colaborarea
22
cu inamicul extern a populatiilor orientale, datorata faptului ca
traditiile etnice ?i aspiratiile lor spirituale Ie deosebeau radical
de lumea greco-romana care conducea Constantinopolul ?i
care impunea politicii imperiale 0 orientare conforma propriilor
interese
25
• Toate acestea sunt lucruri care explica ?i care justi-
fica, Tntr-o oarecare masura, pierderea provinciilor orientale ale
Imperiului, aceste focare nestinse de controverse religioase
care au zdruncinat Bizantul, dar care erau, toate, pana la
urma, solutionate potriyit dorintei Constantinopolului, a
Bisericii ?i a Tmparatului sau. A?adar, se constata de la sine ca
noua ideologie bizantina va furniza argumentele ripostei Intr-o
situatie devenita Ingijoratoare,chiar amenintatoare, Pentru
aceasta, se va tine seama de Tnfrangerea politicii imperiale tre-
cute, fata de care noua ideologie se distanteaza, din ce In ce
maimult.
Capitolul2
NATIONAllSMUl
,
Povara iconoclasmul
o noua orientare politica ideologica predomina Tn perioa-
da care se Tntinde de la Tnceputul secolului al VIII-lea pana la
mijlocul secolului al IX-lea. Aceasta perioada este cunoscuta
sub numele de iconoclasm. Intr-adevar, disputa icoa-
nelor nu constituie, In opinia noastra, decat un aspect de supra-
fata, amspune chiar un simplu pretext, al mutatiilor convul-
siilor profunde care au pus la Tncercare Imperiul bizantin, statui,
Biserica ?i societatea sa, vreme de mai bine de un secol.
Orientarile politice ale Tmparatilor Tmparatii
supranumiti Isaurieni - cu toate ca fondatorul dinastiei, Leon
allll-lea (717-741), afost originar din Germaniceea (Armenia)
?i nu din Isauria -, pot fi definite ca realiste populare. in
ceea ce prive?te politica interna, se constata 0 dorinta accen-
tuata de dreptate sociala 0 preocupare de a-i proteja pe cei
slabi impotriva abuzurilor celor puternici. Ecloga, culegerea de
legi publicata de Leon allll-Iea, s-a nascut din eforturile depuse
de acest Tm·parat' pentru ca legile dreptul, "devenite de
neinteles pentru .popor mai ales, pentru cei din provincie",
sa fie accesibile tuturor. Rezultatul acestei stradanii de simplifi-
care a unei legislatii savante Tn numeroase puncte, perimate,
24
este ansamblul operei legislative a Isaurienilor, care va ramane
Tn vigoare pana la interventia Tmparatilor Macedoneni, adica
timp de mai bine de un secol, mai exact pana la redactarea
Basilicalelor, de la sfar?itul secolului al IX-lea. Ecloga, aparuta
din grija de a servi ?i cetatenilor de conditie foarte modesta,
arata, prin continutul sau, ca legile bizantine puteau fi, ?i Tn
acel moment chiar erau, Tn slujba celor maislabi din punct de
vedere economic ?i social. Spiritul de dreptate sociala, care
Tnsufle!e?te lunga introducere a Eclogei, atribuita lui Leon Tnsu?i,
este, din aceasta perspectiva, deosebitde semnificativ - indis-
cutabil, acest preambul constituie cel mai bun manifest de
politica sociala conceput vreodata de un Tmparat bizantin.
"Dintre toate soiurile de bine, dedara Leon, eu am ales drepta-
tea." Tmparatulconstataca numai Tmpartirea dreptatii pe pa-
mant este 0 fapta conforma vointei divine ?i Ti cheama "pe cei
care sunt Tnsarcinati cu aceasta sa T?i Tnabu?e orice pasiune ?i
sa-?i rosteasca sentinta potrivit cerintelor adevaratei dreptati,
aceea care nu-i dispretuie?te pe cei saraci ?i nu-i lasanepedep-
sitipe cei puternici"; elTi Tndeamna, Tn sfar?it, pe judecatori "sa
serveasca egalitatea ?i dreptatea",amintindu-?i ca "Iui Dumne-
zeu nu Ti plac cei care au doua greutati?i doua masuri'."
Obiectivul urmarit de Leon al III-lea prin publicarea Eclogei?i
ideile pe larg dezvoltate Tn preambulul saunu lasa nici 0 Tndoiala
asupra orientarilor politicii iconoclaste. Acestea se pot rezuma
dupa cum urmeaza: sa i se poarte de grija poporului de rand, sa
fie protejat de cei puternici, fiindca,dupa cum explicaLeon allll-Iea,
aceasta este vrerea Domnului ?i pentru ca Tn acest fel bizantinii
vor putea "cu sprijinul ceresc, sa se apere de du?mani". Cu alte
cuvinte, sloganul: "eu Dumnezeu, pentru sarmani ?i asupriti ?i
Tntru apararea patriei" constituie esenta ideologiei bizantine, al
carei scop va fi tocmai crearea solidaritatii nationale, cea care Ie
va Tngadui sa tina piept amenintarii externe, Tn special invaziilor
arabe Tn Rasarit ?i incursiunilor slave Tn Apus.
25
Dreptatea sociala se prezinta ca liantul acestei solidaritati;
ca atare, este conceputa astfel Tncat sa atraga paturile
societatii bizantine, mai ales populatii1e rurale
din restultarii, neglijate pana atunci de Constantinopol,
absorbit de proiectele universaliste pe carei Ie impuneau
elitele sale greco-romane. De acum Tnainte,orice partinire Tn
favoarea intereselor populatiilor urbane, a comerciantilor a
a regiunilor maritime, respectiv orice politica
straina indiferenta fata· de preocuparile populatiei rurale,
tinute, pana atunci, departe de civilizatia greco--romana de
avantajele pe care Ie oferea aceasta adeptilor sai, trebuia sa fie
abandonata. Marea idee romana facuse veacul, Imperiul
era chemat, de acum Tnainte, sa apere interesele propriilor
aparatori - numai Tn acest sens se poate Tntelege vasta
politica, militara sociala de parintele
iconoclasmului, Leon al III-lea, Tmparat care va promul-
ga Ecloga va dicta principiile sale fundamentale. Oare mai
trebuie sa amintim ca, la Tnceputul secolului al VIII-lea, situatia
se schimbase radical pentru Imperiu, a carui capitala aproape
avea sa fie cucerita de arabi, Tn anul 7177
Sa punctam cateva aspectecare vor lamuri politica icono-
c1asta si orientarile sale. Tncade la sfarsitul secolului al VII-lea,
. .
flotilele arabe brazdau marile bizantine (numai Pontul Euxin
ramasese Tn afara razei lor de aqiune), devastand, prin incursi-
unile lor "cursa"), tarmurile insulele,
provocand depopularea regiunilor maritime, jefuind cetatile
odinioara prospere, Tmpiedicand orice activitate comerciala
ajungand, Tn final, saconduca armatele musulmane Tnaintea
Constantinopolului, salvat datorita proiectilelor incendiare, a
caror tehnica fusese pusa la punct tocmai pentru a face fata
primejdiei create, de flotilele arabe
2
• Tnaintea Orientului
de cucerirea araba, Occidentul bizantin luase chipul mahnirii
adanci, sporite de incursiunile slave de atacurile bulgarilor,
26
care, dupa ce inainte de secolului precedent
(679-680), intemeieze un stat al lor la sud de Dunare,
provocasera grele infrangeri armatelor imperiale. Provinciile
balcanice erau inundate de valul slav, care manifesta
prezenta panaTnTndepartata regiune a Peloponesului, Tn
vreme ce populatia· autohtona cauta adapost incetatile care,
Tncercuite. de slavi, se sufocau, treptat, sub presiunea lor. Tn
cateva cuvinte, infiltrarea slava nu numai ca daduse .peste cap,
cel putin pemoment,modul de viata caracterul etnicale
Occidentului bizantin, dar pusese, de asemenea, pentru vreme
indelungata, aceste·regiuni Tn imposibilitatea de a apara
Imperiul de a participa la eforturile sale de a tine piept
inaintarii arabe, devenite ingrijoratoare in Orient
3

Tn aceste conditii,era din ce Tn ce mai evident ca salvarea
Imperiului depindea exdusiv de populatiile rurale dininteriorul
AsieiMici. Cucerirea araba fiind oprita in fata lantului Muntilor
Taurus, la portile Ciliciei, Imperiul a incercat,
de partea sa. populatii1e ale caror fidelitatear fi
putut contribui la supravietuireasa.Fara nici 0 indoiala ca
politica iconodasta,violent refractara la tot ceea ce amintea
de civilizatia greco-romana deideologia de odinioara, putea
reconcilia Constantinopolul cu populatiile rurale din Asia Mica
Orientala, crescutein lipsuri, traind din. munca pamantului pe
care trebuia acum sa-I apere de invadatori Tn
practicile lor religioase de rigoarea sectelor aniconice, dintot-
deauna Tnfloritoare pe aceste meleaguri .. Sa spunem, pur
simplu, ca din aceasta perspectiva iconodasmul nu se mai
prezinta ca 0 noua orientare politica, intrucat este 0 schimbare
radicala, dictata de necesitate. Nascut pentru a tine piept peri-
colului arab in Orient, iconodasmul a disparut, normal, 0 data
cu acesta. Trecerea sa a lasat, urme adanci in spirite
a marcat profund pentru multa vreme viata, societatea
chiar institutii1e Bizantu1ui.
27
Oricum, se poate afirma, cam schematic, ca iconoclas-
mul marcheaza, pentru Bizant, ruptura cu traditia greco-ro-
mana sub toate aspectele sale. Aceasta ruptura, care simboli-
zeaza, lesne deimaginat, 0 profunda mutatie a lumii bizantine,
se manifesta in mai multe moduri. Prin dedinulvietii urbane,
de exemplu; termenul de dezurbanizare sau, mai degraba, de
ruralizare a Imperiului, utilizat pentru a descrie acest fenomen,
nu este exagerat referitor la epoca respectiva
4
• Prin dezintere-
sui fata de intreaga viata intelectuala
S
prin simplificarea radi-
cala a formelor artistice, justificata, dealtfel, de exigentele ani-
conice ale artei iconoclastice. In ceea ce este mai
important pentru studiul nostru, prinabandonarea oricarei
pretentii universaliste din partea Imperiului,a carui principala
grija este, acum, organizarea propriei aparari.
Pe buza prapastiei, Bizantul va gratie politicii
iconoclaste, fiorul national, cel care ii vaasigura supravietuirea;
dar aceasta se va intampla cu pretulunor jertfe al unor
abandonuri care vor starni resentimente ,puternice, care vor
alimenta, cum vom vedea, curentul cese vaopune iconoclas-
mului. Pentru pentru mai bine de un secol, sacrifi-
ciul national se confunda cu opera imparatilor Se
cuvine s-o examinam ceva mai indeaproape, casa-i observam
repercusiunile asupra mentalitatilor ideologiilor epocii.
Nationalismul bizantin
Secolul al VIII-lea incepe, in ceea ce
ramase bizantine, Intr-o atmosfera posomorata si in saracie
lucie. Statui' in pericol se bizuie din ce in ce mult pe
armata, singura .garantie a salvarii sale, iar armata acapareaza,
din ce in ce mai mult conducerea statului: impune
punctul de vedere dorintele, ii comanda functionarea.
28
Numeroasele revolte din aceasta perioada, care au adus pe
tron ale?i din diverse contingente militare, sunt
o dovada In acest sens. Ca un corolar al acestei birou-
rile ?i tribunalele din Constantinopol, ramase, mai departe, In
mana unor persoane formate dupa vechile principiL ?i educate
In spiritul respectului greco-romane, I?i pierd, treptat,
spre beneficiul provincialilor ?i al militarilor.
Preocuparea lui Leon alill-lea de a simplifica ?i de a
u?ura procedurile judiciare ?i mersul reprezinta reflec-
tarea acestei
Militarizarea a ?i a sale, care pare
a fi 0 dezvoltare aproape normala In ni?te vremuri de confuzie
nationala, constituie, In opinia. noastra, cea mai
semnificativa a noii orientari politice ?i ideologice dinlmperiul
bizantin - aparuta 0 data iconocla?ti, dar carese
va prelung.i, ani de-arandul - ?i reliefeaza mobilizarea
nationale pentru patriei In pericol.
Mai multe aspecte ale vietii?i ale institutiilor bizantine
marturisesc profunzimea fenomenului pe care noil! desem-
nam drept "militarizarea Imperiului bizantin". I se constata
efectele In primul rand In materie de moravuri; sa amintim,de
pilda, ca familiile militarilor nu numai ca bani ?i pute-
re (ei sunt termenul semnificand, In greata bizantina,
puternic?i bogat In acela?i timp), dar erau Inconjurate, de
asemenea, de respect general. Este graitor faptul ca In aceasta
epoca Incepe folosirea numelor de familie - acelea pe care ni
Ie-au pastrat documentele sunt, aproape In totalitate, numele
familiilor militare, armata stand, astfel, la originea aristocratiei
bizantine, mandra de ispravile stramo?ilor sai
6
• Amintim, In
acest sens, ca Bizantul n-a avut niciodata 0 nobilime ereditara,
a?a cum 0 cunoa?tem In Occident, ceea ce demonstreaza
forta carmuiriicentrale a statului bizantin, forta care se va
mentine de-a lungullntregii existente a Imperiului.
29
Un aspect Inca mai specific al militarizarii tarii se percepe
In pe care 0 dobandesc, In decursul acestei epoci,
bizantine - acestea sunt, acum, mai degraba
aglomerari de importanta mult mai modesta, cu exceptia,
binelr1teles, a Constantinopolului, care n-a Incetat vreo c1ipa sa
fie cetatea prin excelenta care ramane, mai departe,
cel mai important din Evul Mediu. Toate cetatile sunt, natural
sau artificial, fortificate - este simptomatic faptul ca nume-
roase cetati din aceasta epoca sunt construite In locuri abrupte
greu accesibile, fiindca servesc drept refugiu populatiilor
rurale din Imprejurimi adapostesc, Tn permanenta,garni-
zoane mai mult sau mai putin importante. Practic, toate sunt
desemnate drept "castra" (fortarete), acest termen, In mod
special elocvent, Inlocuindu-I, treptat, pe acela de "polis" ;;i
sfar;;ind prin a semnifica, In limba greaca,
Cu toate acestea, militarizarea tarii apare limpede, In toata
amploarea splendoarea·· sa, In functionareaaparatului de
stat a tuturor rotitelor Tntregii administratii. fntr-un cuvant,
lasa amprenta asupra tuturor institutiilor care organizeaza
raporturile· cetatenilor cu statui impune principiile Tn toate
ierarhiile stabilite In interiorul multiplelor a;;ezaminte adminis-
trative bizantine. Militarizareaeste rezultatul noului regim pro-
vincial pus In practica acum, anume regimul '"themelor" (ter-
menul 'semnifica "grupare", subTntelegandu-se de soldati),
care va continua sa existe, cu doar cateva modificari minore,
pana la Imperiului. Regimul "themelor" Tnseamna,
indiscutabil, acapararea aparatului de stat de catre militari;
este, Tn oricecaz, 0 inventie pur bizantina, care Tndeparteaza
Imperiul de traditia administrativa romana.
Conform "themelor", dezvoltat generalizat de
catre Imparatii Tntregul teritoriu national a fost
Impartitln districte militare, "themele" (Intelegand provinciile
circumscriptiile administrative) fiind puse sub conducerea
30
unui ofiter superior, strategul, considerat drept reprezentantul
Tmparatului. Strategul cumuleaza, Tn mainile sale
toata autoritatea civila militara din circumscriptia sa. EI are Tn
subordine un contingent militar (desemnat tot cu termenul de
"thema"), acesta este un lucru nou,
din soldati recrutati dintr:e oamenii locului echipati prin
mijloacelefurnizate de populatia respectivei circumscriptii.
Altfel spus, strategul este Tnsarcinat, Tn mod natural, cu
rea regiunii sale, a propriei tari. Vedem aici, Tn opinia noastra,
masura cea mai graitoare a spiritului noii reforme- consti-
tuirea unei armate nationale, Tntretinute prin contributia tutu-
ror, Tnlatura obiceiul de a tocmi armate costisitoare nesigure
Tn ceea ce demercenaristraini, pe
scurt, Tnseamna insuflarea responsabilitatii colective pentru tot
ceea ce are legatura cu apararea tarii crearea, pentru multa
vreme, a unui spirit national de autoaparare
8

Tn mod evident,aceasta armata nationala este animata de
alte idealuri decat aceleacare predominau la soldatiimerce-
nari de odinioara. Noua armata bizantina, alcatuita dinceta-
teni de toateconditiile, de la· cei mai saraci· pana la cei mai
bogati, Tnsarcinata cu apararea propriei tari, nu mai este
atrasa de - este semnificativ faptul ca nu se mai pune
problema revendicarii de catre soldati a platii a maririisoldei,
atat de frecvente Tn epoca precedenta. Aceasta noua armata
numai este Tn serviciul politicii expansioniste, dictate deideea
universalista romana, ci, multmai modest, dar cu 0 mult mai
ferma decizie, ea duce lupta pentru binele patriei. Bizantul
renunta, astfel, la grandioasa conceptie romana, ca 5-0 Tmbra-
pe aceea a apararii pamantului natal, a tarii soldatilor
sai, ravnite de adversarii care sunt du?manii statului ?i ai
credintei bizantinilor, care sunt, altfel natiunii
bizantine nascute din primejdia pe care arabii,
au facut-o sa apese asupra Imperiului.
31
Nationalismul bizantin se prezinta, ca un vast cu-
rent de solidaritate, care populatii de origine etnica
de conditie sociala diferite, dar care sunt, toate, la fel de hota-
rate sa faca fata Tncercarii comune, adica pericolului care ame-
ninta deopotriva statui religia lor. Solidaritatea se
acum, cu solidaritatea nationala este singura
care poate alunga Tngrijorarea poate reda oamenilor statu-
lui demnitatea prestigiul, calcate Tn picioare de
Ca de obicei, nationalismul bizantin a fost, la randul sau,
reaqia, justificata Tncarcata de toate virtutile, a unui stat
a unui popor aflate Tntr-o pozitie deinferioritate, dar hotarate
redobandeasca maretia de altadata. Unitatea nationala
era conditia indispensabila pentru a atinge acest obiectiv Tn
Bizant, s-a Tnfaptuit multumita solidaritatii
Un text, Tnca 0 data, de sub pana imperiala, anume
tratatul despre arta razboiului (Tacticile) Tmparatului Leon al
VI-lea InteleptuPO, demonstreaza, Tntr-o. maniera explicita, dez-
voltarea raspandirea acestei idei dominante - respectiv iden-
tificarea salvarii natiunii bizantine cu mantuirea -,
idee care s-a cristalizat Tn decursul Tndelungatei lupte Tmpotri-
va Tntreprinse cu darzenie conduse victorios
de catre Tmparatii Leon al VI-lea, inspirandu-se,
fara Tndoiala, din tratatele militare ale epocilor precedente,
acorda Tn lucrarea sa 0 atentie deosebita pastrarii unui. moral
ridicat al armatelor din provincie. De aceea, cu Tnsu-
fletire utilizarea cantecelor .-;;·patriotice, am spune.noi, Tn zilele
noastre - compuse de poetii care Tnsoteau, Tn acest scop,
armatele Tn campanii; Ie recomanda, Tn plus, comandantilor de
a Ie tine soldatilor cate 0 predica Tnaintea oricarei lupte; Tn
Ie sugereaza, deopotriva poetilor comandantilor, te-
meIe, subiectele pe care trebuie sa Ie exploateze pentru a emo-
tiona cel mai profund inimile razboinicilor, pentru a Ie spori
curajul a-i Tndemna la acte de vitejie. Astfel, Leon al VI-lea
32
ne-a lasat mo?tenire, fara voie, un superb manifest de patrio-
tism, un adevaratmanual despre valorile nationale bizantine.
Textul, din care citam, mai jos, cateva fragmente, face inutil
orice comentariu asupra continutului nationalismului, senti-
ment care TI Tnsufletea, Tn epoca respectiva, pe tot bizantinul:
"Cantatorii (compozitorii) sa evoce, mai presus de toate,
rasplata care Tnsote?te credinta- Tn Dumnezeu, binefacerile
acordate de Tmparat?i victoriilede dinainte. Dar,cu deosebire,
sa Tntareasca ideea ca batalia la care sunt chemati este 0 lupta
pentru Dumnezeu, pentru iubirea de Dumnezeu, pentru toata
natia ?i, mai Tnaintede toate, pentru fratii no?tri, care se afla
sub jugul necredincio?ilor, pentru copiiino?tri, sotiile noastre ?i
patria noastra; sa nu uite sa aminteasca faptul ca memoria
celor cazuti pentru libertatea fratilor no?triramane ve?nica, iar
razboiulse duce Tmpotriva du?manilor lui Dumnezeu." (eva
mai departe, Tn sfaturile pe care Leon al VI-lea Ie adreseaza
comandantilor, Ie aduce aminte "ca trebuie sa fie gata sa-?i
jertfeasca viata pentru patrie ?i pentru dreapta credinta a
cre?tinilor, precum 0 vor face ?i oamenii lor care, la strigarea
«(rucea va Tnvinge!», vor intra In lupta ca ni?te soldati ai lui
Hristos, Domnul nostru, pentru parintii, pentru prietenii, pen-
tru patria lor ?i pentru Tntreaganatiunecre?tina"11. Se poate,
(oare, descrie mai exact fundamentul nationalismului bizantin,
continutul sau, forta sa, impactul sau asupra ofiterilor ?i
soldatilor, proveniti acum, sa nu uitam, din toate paturile socie-
tatii bizantine?
Tn orice caz, nationalismul bizantin marcheaza mobilizarea
eforturilor unui Intreg popor pentru salvarea patriei sale,
patria bizantina, identificata, acum, cu ansamblul comunitatii
cre?tine. Aceasta idee majora, identificarea natiunii bizantine
cu cea cre?tina, constituie suportul unitatii bizantine ?i baza
ideologiei politice a epocii.
33
De acum Tnainte, bizantinii se considera, Tn mod firesc, noul
"popor ales". Imperiul lor este menit sa fie aparatorul cre?-
tinatatii, statui ?i oastea lor sunt armele Domnului ridicate
Tmpotriva du?manilor Sai, necredincio?ii.Obligatoriu trebuie sa
se admitaca natiunea ?i, prin urmare, nationalismul bizantin
s-au nascut nu din ostilitatea fata de barbari, pecare Imperiul
a Tn timp, sa-i absoarba sa-i asimileze sau, daca nu,
macar sa-i goneasca de pe teritoriile sale, nici din confruntarea
cu cu care, totu?i, disputa stapanirea Orientului, ci Tn
focul luptelor cu arabii, prin excelenta, care ?i ei,
la randul lor, erau Tnsufletiti de 0 idee-forta majora: razboiul
sfant. A?adar, nu este exagerata afirmatia ca nationalismul
bizantin a Tnsemnat riposta Imperiului la razboiul sfant al
Islamului; este, deci, Tnainte de toate, 0 idee cre?tina sub un
alt ve?mant, cu accente aproape mistice, Tntr-adevar, ceea ce
confera, de acum Tnainte, tuturor Tntreprinderilor militare ale
Imperiului aspectul ?i caracterul unor veritabile "cruciade"12.
Aceasta idee arzatoare, care tope?te Tntr-o singura fiinta
patria bizantina credinta Tn lupta contra necredin-
contra celor care ameninta deopotriva spiritul
?i teritoriul national, va fi la mare pret Tn ochii poporului bizan-
tin. Simpla impresionanta Tn enuntul sau, ea a fost pe Tntele-
sui tuturor. Statui, Biserica poporul din Bizant i-au fost
devotati pana la Imperiului. De acum, Tn numele aces-
tei idei Imperiol va Tncheia desface aliantele, prin victoriile
?i prine?ecurile acesteia va judeca eforturile prietenilor sai?i T?i
va cantari propriile forte. Pe scurt, Tn numele acesteia va
pecetlui pacea sau va porni razboiul: bizantinii vor dedara "cin-
stit si nobil razboiul care nu duce la varsarea de sange
cre?ti n"13.· .
Aceasta notiune de razboi nobil, adica de razboi purtat pen-
tru apararea cre?tinatatii, va face sa se uite de ideea razboiu-
lui pentru refacerea Imperiului roman, care Tnflacara, odinioara,
34
Imperiul universalist al Bizantului. Sa spunem, mai simplu, ca
In efortul suprem pentru supravietuirea sa, Imperiul I?i va
extrage energiile din dreapta sa credinta ?i va apara, de acum
Inainte, aceasta ortodoxie (dreapta credinta), cu Inver?unare,
Impotriva oricarui du?man, intern sau extern
14
• Aceasta ultima
constatare ne Ingaduie sa Incepem studiul noii etape a istoriei
ideologiilor bizantine, marcata de proiectele imperialiste ale
Imperiului, care I:-aucondus, In ciuda a?teptarilor, sa duca
razboaie ?i cu alti cre?tini, nu doar cu necredincio?ii sau cu
paganii, din simplul motiv ca acei cre?tini pareau sa conteste
"dreapta credinta" reprezentata ?i aparata de Bizant ?i
Imparatul sau.
Capitolul3
IMPERIALISMUL BIZANTIN
Pax Byzantina
Sfar?itul iconoclasmului ?i triumful ortodoxiei, adica al
"dreptei credinte", marcat de restaurarea cultului icoanelor
(843), corespund retragerii puterii arabe din Orient. Ratiuni
interne lumii musulmane, dar, de asemenea, ba zice chiar
mai ales, opera militara a Tmparati10r care a susci-
tat, cum am vazut, mobilizarea nationala a bizantinilor, explica
declinul arabilor orientali restaurarea autoritatii bizantine, ale
carei frontiere s-au extins pana la Eufrat, considerat, dintot-
deauna, limita extrema a raspandirii culturii chiar Tn
cele mai prospere perioade ale istoriei sale', Este regretabil fap-
tul ca literatura Tnver?unat iconodula (antiiconoclasta) a epocii,
singura care parvenit, pune Tn umbra discrediteaza
intentionat opera stradaniile Tmparatilor care, cu
totii, au lucrat din toate puterile lor pentru a slava Bizantul de
primejdia araba, aqionand cu totii, neprecupetit ?i cu succes,
pentru ceea ce considerau, pe buna dreptate, ca fiind salvarea
nationala.
Oricum, secolu.1 al IX-lea este al instituirii autoritatii bizan-
tine Tn Orient - arabii nemaiavand vreodata ocazia de a
ameninta Constantinopolul - al Tntaririi sale Tn provinciile
36
balcanice - sau, eel putin, In acelea care de bulgari
-, statui bizantin sa dezordinea provocata
deinstalarea inoportuna a populatiilor slave pe teritoriul sau
restabileasca suprematia2. Noi pericole se contureaza
acum la orizont, amenintand Italia bizantina Grecia, tari care
ramasesera hotarat ostile politicii iconoclaste, ale carei orien-
tari, de inspiratie orientala, nu se potriveau nici pe departe cu
nazuintele popoarelor acestora. Primejdia provenea mai ales
din uneltirile arabilor din Africa, amenintand peninsula italica,
dupa ce pusesera piciorul In Sicilia, din actiunea piratilor
arabi instalati Tn insula Creta, capturata prin surprindere de
catre un grup de musulmani spanioli, care 0 folosea, de atunci,
ca baza a incursiunilor lansate impotriva tarmurilor insulelor
La aceste tulburari, deja Tngijoratoare pentru Imperiu,
s-au adaugat presiunea bulgara, care apasa asupra provinciilor
Greciei continentale, ?i, ceva mai tarziu, incursiunile al
caror prim val facut aparitia Tnaintea zidurilor Constantino-
polului in anul 860
3

Vomtrece rapid Tn revista 'evenimentele care au obligat
Bizantul sa Tntoarca spatele frontierei sale orientale 0 data
pacificate Tndrepte atentia catre regiunile occidentale
Tn mod special, catre tinuturile sale maritime. Un reflex condi-
tionat de interesu"' national va dicta, Tnca 0 data, orientarea
politicii imperiale ?i, Tn consecinta, schimbarile ideologiei bizan-
tine. Iconoclasmul, mod de expresie al populatiilor orientale, a
fast abandonat fara dificultate. Imperiul acum,
aspiratiile populatiilor sale occidentale, adica ale lumii profund
legate de traditiile greco-romane, care practica negotul,
me?te?ugurile ?i navigatia, pe scurt, ale lumii maritime, icona-
dule, leagan al elitelor intelectuale de odinioara, lume pe care
Bizantul 0 neglijase pana atunci, constrans de a asigura,
Tnainte de toate, apararea teritoriilor sale orientale. Dupa
succesul actiunii orientale, Imperiul ?i-a Tndreptat Tntreaga
37
atentie catre Occident ?i, absolut firesc, a dus pana la capat
gesturile pe care tot el Ie schitase Tn lupta de mentinere a fos-
tului imperium romanum sub autoritatea sa, respectiv Tn timpul
epocii protobizantine, cand Constantinopolul, urmarind visul
marii idei romane, Tncercase reunificarea, sub controlul sau, a
Occidentului ?i Orientului lumii romane.
Tntr-adevar, totul ne Tndeamna sa tragem concluzia ca, Tn
decursul perioadei care Tncepe de la mijlocul secolului allX-lea,
yom asista la rena?terea universalismului bizantin: aceasta a
fost, fara Tndoiala, dorinta ?i intentia carmuirii bizantine, idea-
lui Tmparatilor din Constantinopol. Cu toate acestea, trebuie
sa adaugam numaidecat ca dezv61tarea pe care, Tntre timp, 0
cunoscuse lumeaTnconjuratoare, nu-i mai Tngaduia Imperiului
cre?tin din Rasarit sa-?i realizeze cu u?urinta grandioasele-i pro-
iecte. Rezistenta violenta a celorlaltor popoare a silit Constan-
tinopolul sa-?i Tnfraneze pretentiile ?i sa dea, prin urmare, 0
forma noua politicii ?i ideologiei sale. Rolul Occidentului
cre?tin, care, 7nzestrat cu un Imperiu sprijinit pe Biserica Romei
- cel putin Tn acel moment-, 7?i revendica de la
Constantinopol titlurile sale de noblete, respectiv titlul de unic
mo?tenitor al Imperiului roman ?i, de unic aparator al
cre?tinatatii, a fost, din acest punct de vedere, decisiv.
Dupa cum se ?tie, titulatura imperiala acaparata de Carol
cel Mare ?i succesorii lui, cu sprijinul ?i binecuvantarea papa-
litatii, iscase proteste ?i reaqii vehemente din partea Constan-
tinopolului, care n-a ?ovait sa recurga la razboi Tmpotriva
Occidentului, razboi care nu s-a desfa?urat numai pe plan
diplomatic. Amploarea ?i violentaincidentului au marcat, dupa
parearea nostra, cea dintai fisura importanta In sanul cre?ti-
natatii: OccidentLJI ?i Orientul, din motive de prestigiu politic,
patrundeau Tntr-o era a nelncrederii reciproce, al carei dez-
nodamant va fi catastrofal pentru IInatiunea cre?tina". Aceasta
situatie va fi, curand, agravata de diferendul ecleziastic 7n
38
pnvtnta doctrinei referitoare la Sfantul Duh, care a mascat
adevaratul motiv de opozitie dintre cele doua Biserici, cel putin
Tn-ceeace aceasta epoca, respectiv revendicarile reci-
proce ale Tntaietatii, adica ale suprematiei tronului fiecareia.
Este la fel de adevarat ca dezvoltarea raporturilor dintre lumea
Occidentului Bizant, prezentata candca 0 problema
a diplomatiei imperiale, cand ca 0 problema de doctrina eclezi-
astica, ocupa acum primul loc pe scena politica din Bizant-
este ceea ce va conditiona, mai presus de toate, evolutia
continutulideologiei bizantine din epoca
4

Tn orice caz, Tn decursul perioadei care cuprinde domniile
Tmparatilor din dinastia Macedoneana, Tn mare de pe la
mijlocul secolului al IX-lea pana la mijlocul secolului al XI-lea
(mai precis din 876 pana Tn 1056), Bizantul urmare?te 0
politica expansionista, pe care 0 bun sfar?it datorita
resurselor, Tn Tn bani, pe care i Ie furnizeaza Orientul
redobandit. Acest efort va fi, Tn timp, Tncununat de succes -
la mijlocul secolului al XI-lea, frontierele bizantine se vor
Tntinde de la Eufrat Caucaz pana Tn Italia ?i de la Dunare
pana Tn Palestina. Aceasta expansiune va piasa Tn tabere
adverse Bizantul vecinii sai - nefiind doar necredin-
dar maiales bulgarii -,ceea ce va altera,
de-a lungul vremii, caracterul fundamental al ideologiei
bizantine, al carei"background" fusese, dupa cum am vazut,
apararea cre?tinatatii Tmpotriva Rezulta de la
sine ca acest efort expansionist va fi Tnfaptuit de un popor care
va crede Tn justetea luptelor sale, chiar atunci cand vor fi
Tndreptate Tmpotrivacoreligionarilor sai. Trebuie sa admitem,
ca bizantinul din aceasta epoca abandoneaza ideea de
aparare, confundata,pana atunci, cu aceea de mantuire
nationala, Tn schimb, ideea maretiei Imperiului
sau, consideratdrept singurul garant al binelui comunS.
39
Cu aceasta, Incepe era imperialismului bizantin, iardez-
voltarea noii ideologii bizantine creeaza mentalitati noi. Este
necesara analiza procesului acestei evolutii, care marcheazao
noua etapa In istoria gandirii politice a Bizantului. Sa amintim,
deocamdata, ca aceasta schimbare s-a ivit din grija Bizantului
de a-?i consolida autoritatea In Occident·?i de a-?i ralia la
aceasta cauza populatiile din tinuturile maritime, acolounde
traditia greco-romana era Inca deosebit de puternica. Sa
adaugam ca In vederea realizarii acestui obiectiv, Imperiul va
declan?a ?i va continua cu obstinatie razboaie ofensive, care,
in timp, vor dauna raporturilor sale cu popoarele vecine,
cre?tine ?i noncre?tine, constranse, la un moment dat, sa se
Tmpotriveasca ori sa se supuna politicii imperiale.
Fundamentul noii orientari a politicii Bizantului, care consti-
tuie, totodata, fundamentul noii ideologii a Imperiului, este
magistral explicat ?i expus, Tntr-o maniera concentrata ?i reve-
latoare, de ditre una dintre personalitatile politice ?i eclezias-
tice cele mai pregnante ale epocii, patriarhul Photios. Intr-ade-
var, lui Photios i se atribuie, pe buna dreptate, culegerea de
legi cunoscuta sub numele de Epanagoge - In realitate,o
introducere la ansamblullegislativ al Macedonenilor
6
• In orice
caz, este deosebit de semnificativ faptul ca unele principii de
ideologie politica ale Imperiului I?i gasesc acum locul
(Epanagoge a fost Intocmita ?i· nkuta publica In 883-886)
Tntr-o culegere de legi, ceea ce Ie confera, incontestabil, un
caracter oficial, a? spune chiar universal, In cadrul lumii bizan-
tine, bineTnteles.
Dupa 0 introducere consacrata, cum se cuvenea, notiunii
de lege ?i d.e justitie, Epanagoge se deschide asupra primLJlui
sau "Titlu", dedi'cat Tmparatului -- care, foarte semnificativ,
este definit ca· lIautoritatea legitima, bunul comun tuturor
cetatenilor" - ?i functiei imperiale, jurisdiqiei ?i obiectivelor
sale. Potrivit acestui "Titlu", IItelullmparatului este sa pastreze
40
sa asigure, prin salvarea bunurilor prezente; sa
recupereze, prin actiunea sa vigilenta, bunurile pierdute;sa
dobandeasca, prin zelul, prin straduinta prin victoriile sale
cinstite, bunurile care Iipsesc". Sa remarcam ideea care va jus-
tifica, de acum Tnainte, Tntreprinderile expansioniste ale Impe-
riului care este explicit prezentata ca 0 parte dinlndatoririle
obiectivele pe carelmparatul trebuie sa Ie urmareasca, fara
odihna, adica obligatia care Ii revine de a redobandi "bunurile
"de a .procura bunurile lipsa". Neaflam, In orice
caz, departe de scopul modest pe care propuneau Imparatii
care, Intr-un alt corp de legi, Ecloga,fusese
definit ca salvarea .apararea, cu ajutorul lui D.umnezeu, a
celor existente
7
• Tn plus, este evident ca mentionarea,ln textul
nostru, a victoriei cinstite, mijlocul pecare ImparatulTI folosea
pentru . atinge scopurile, mai ales pentru a noi
bunuri, bunurile care lipseau pe atunci, presupune 0 modifi-
care a conceptiei despre razboi.Cu altecuvinte, ni se pare ca
notiunea de "razboi nobil" de odinioara, adica "razboiul care
nu provoca moartea este, acum, Tnlocuit cu
notiunea de razboi "drept", definit de catrePhotios, Intr-o
maniera implicita, ce-i drept, ca razboiul care Tngaduie bizanti-
nilor, respectiv prin excelenta, extinda·Imperiul,
garantul, In ochii lor, al binelui universals.
Tot Epanagoge, cu cel de-al doilea "Titlu" alsau, consacrat
patriarhului, ne permite sa discernem procesul care va convin-
ge bizantinii de latura salutara, spune chiar "soteriologica",
a aqiunilor Tntreprinse, ceea ce va justifica, In final, toate inter-
ventiile contra altor ca· ?i, bineTnteles, contra necredin-
Potrivitacestui "Titlu" al Epanagogei, "patriarhul .are
ca sarcina, Inainte de toate, sa vegheze pentru 0 viata curata
. evlavioasa a celor pe care Dumnezeu i-a Incredintat lui; apoi,
trebuie sa-i aduca, pe cat posiQil, la ortodoxie la unirea cu
Biserica pe eretici, adica, dupa legi canoane, pe aceia care
41
s-au Tndepartat de la calea cea dreapta, cei din Biserica
Catolica, ?i, deasemenea, dea-i Tntoarcela credinta pe necre-
dincio?i, prin pilda admirabila ?i stralucita pe care 0 dau
aqiunile sale." Avem aici, cred eu, definitia unei Biserici care
militeaza pentru "dreapta credinta"; aceasta Biserica va cauta
sa se impuna, de data aceasta, prin opera sa misionara, care
cunoa?te, Tntr-adevar, Tn timpul acestei perioade, 0 dezvoltare
fara precedent
9
, dar, totodata, prin sprijinul pe care TI va oferi
aqiunilor Tmparatului contra ereticilor (exemplul persecutie.i
pavlichienilor
lO
?i al exterminarii lor este odovada Tn acest
sens) ?i, bineTnteles, contra celor care s-au separat In· Biserica
Catolica (adica s-audesprins de Biserica ecumenica a
Constantinopolului), altfel spus, Tn fond, ramanea
la aprecierea Bisericii a Tmparatului daca un grup de persoa-
ne·sau chiar popoare Intregi aveau sau nu un comportament
eretic sau schismatic. Poarta era, Tntr-adevar, deschisa tuturor
abuzurilor Tmpotriva rebeli fala de Constantinopol
recalcitranti fata de politica sa. Astfel, n-au lipsit argumentele,
cum vom vedea,pentru a justifica veritabilele razboaie pur-
tate, acum, contra popoarelor cre?tine mai mult chiar,con-
tra popoarelor de catre Bizant.
Se va Intelege, cu evolutia relatiilor dintre
Bizant vecinii sal de'-3 lungullntregului secolal X-lea In cea
mai mare parte a secolului al XI-lea, ca In special, activitatea
militara diplomatica pe care Imperiul 0 va dE?sfa?ura, In toate
directiile, pentru· consolida autoritatea. Tmparatii
eruditi, precum leon al VI-lea Tnteleptulsau Filozoful, dar mai
ales fiul sau, Constantin al VII-lea Porfirogenetul, s-au straduit sa
prezinte Tn ordinea bizantina ca pe un faptnatural
istoric, conform vointeidivine, In vremecelmparatii militari, pre-
cum Nikefor Phokas, loan Tzimiskes ?i, In mod deosebit, Vasile
al II-lea, supranumit Bulgaroctonul, vor purcede, unul dupa altul,
la campanii razboinice, In urma carora hotarele bizantine vor
42
trece dincolo de Caucaz, Palestina ?i Dunare; iaracestecampanii
vor fi purtate fara a se mai tine seama de convingerile religioase
ale adversarilor - 0 dovede?te poreda de Bulgarocton (Omorator
de bulgari) data lui Vasile alII-lea, care a fost figura cea mai popu-
lara ?i cea mai eroica a epopeii bizantine
11

Biserica, gata oricand, Tn ceea ce 0 privea, sa sustinaefor-
tul expansionist al statului, care asigura largirea jurisdictiei
sale, ?i-a Tnceput opera misionara pe langa popoarele din
aalcani, de la Pontul Euxin ?i chiar din Europa Centrala. Photios
?iNikolaos Mystikos, cei mai importanti patriarhi ai epocii
totodata, doua personalitati politice de prim rang, au Tncurajat
Tn mod deosebit Tntreprinderile misionare. Photios seva man-
dri cu lucrul acesta In enciclica(scrisoare circulara) adresata
celorlalti patriarhj12, iar Nikolaos se va Tngriji ca evanghelizarea
popoarelor de la Pontul Euxin sa dea rezultatele scontate; Tn
scrisorile sale catre prelatii din Chersones ?i din Alania, preci-
zeaza atitudinea pe care Biserica trebuie s-o adopte fata de
popoarele de curand, a?adar Tnca insuficient, cre?tinate. Este
interesant de notat ca observatiile patriarhului nu sunt scutite
de tentapreocuparilor politice,a? zice ca sunt chiar supuse
intereselor statului bizantin referitoare la aceastaparte a lumii
- interese politice ?i diplomatice ale Imperiului pe care Biserica
II serve?te prin opera sa misionara
13
• Cre?tinarea bulgarilor ?i,
mai tarziu, a ru?ilor constituie, fara putinta de tagada, succe-
sui de marca al acestei politici,care-i Tngaduie Bizantului sa-?i
Intinda, de'-a lungul timpului, influenta spirituala, artistica ?i
chiar politica asupra lumii sJave, pe 0 arie care cu
mult granitele Imperiului bizantin
14

o epoca, a?adar, de cuceriri ?i deextindere In toate dome-
niile, secolul alX-lea ?i cea maimare parte a secolului al XI-lea
marcheaza ultima perioada a Imperiului bizantin, ca putere
mondiala. Bizantinii, Investiti cu rolul de arbitri mondiali ai
epocii, se mandreau cu victoriile statului lor ?i Incuviintau cu
43
rnsufletire declaratiile savante ?i peremptorii ale Imparatilor ?i
prelati1or. Tntr-adevar, nimeni nu pare sa conteste temeinicia
politicii care Ii reda Bizantului ocazia sa joace rolul menit de
Dumnezeu, rol care Ii revenea ?i din punctde vedere istoric,
respectiv acela de a calauzi lumea catre mantuirea sa. Astfel,
asertiunea lui Nikolaos Mystikos, pe atunci regent allmperiului,
catre Simeon, tarul bulgar, "Apusul apartine statului romanilor
(bizantinilor)"15, ?i declaratia orgolioasa a lui Nikefor Phokas
catre Liutprand, ambasadorullmparatului german, "Stapanirea
marilor este a mea"16, nu numai ca fusesera Intelese de bizan-
tinul mijlociu, dar exprimau, cred eu, ?i convingerile sale pro-
funde. Acest comportament semel, aceasta atitudine, am
spune noi, imperiala, explica, a?a cum yom vedea, schimbarile
din mentalitatea bizantina fata de celelalte popoare. Nu mai
este de mirare, a?adar, di, dupa cativa ani, ?i In legatura cu dis-
trugerea Imperiului bulgar, adica a unui stat cre?tin, de catre
armatele imperiale bizantine, Vasile alII-lea I?i permitea sa scrie,
rntr-un act oficial, adresat, mai mult Inca, unui om al Bisericii,
ca "dintre toate bunurile pe care Dumnezeu Ie revarsase asupra
lui, cel mai pe plac Ii era anexarea teritoriilor la Imperiul sau"17.
Afirmam, Inca 0 data, ca 0 veritabila prapastie desparte
aceasta declaratie a lui Vasile al II-lea de aceea a Imparatului
Leon al III-lea, tare confirma, cu modestie, dupa cum am
vazut
18
, ca d ~ n t r e toate bunurile, el prefera dreptatea pe
pamant. Cele trei secole care s·au scurs Tntre cele doua decla-
ratii imperiale sunt secolele pe care Bizantulle-a folosit pentru
a-?i reca?tiga demnitatea In fata arabilor ?i pentru a-?i' consoli-
da In fata lumii prestigiul renascut - dar care, dealtfel, va fi
curand eclfpsat' de victoria numero?ilor adversari pe care
Bizantul ?i-i facuse In timpul perioadei sale de glorie.
44
Complexul de superioritate - un avatar al imperialismului
De la jumatatea secolului al X-lea pana la seco-
lului al XI-lea se Tntinde perioada de apogeu a Bizantului. De-a
lungul acestei epoci, Imperiul este, fara putinta de tagada,
marea putere mondiala. Acest fapt este evident pentru aliati
acceptat chiar de Astfel, Tn ierarhia universala a
natiunilor - dupa conceptia medievala, potrivit careia statele
aveau, fiecare, un rang anume, dupa importanta lor, Intr-o
ordine imaginara, dar riguroasa -, Bizantul detine locul de
varf al piramidei. Cancelaria imperiala un protocol
subtil, impus de grija de a sublinia cu orice pret aceasta supre-
matie. Actele imperiale,adresate regilor principilor straini,
utilizeaza, pentru fiecare, atribute care ilustreaza· pozitia
destinatarului Tn ierarhia natiunilor, dupa, bineTnteles, gradul
de rudenie dupa raporturile sale cu Imparatul bizantin, con-
siderat "Parintele" familiei imaginare a suveranilor. Astfel, daca
suveranul germanicare dreptulla titlul de "frate", tarul bulgar
se vede trecut la rangul de "fiu", Invreme ce printiide mai
mica importanta sunt desemnati, pur simplu, ca "prieteni",
cand nu Ii selntampla sa se vada calificati cu titulaturi care
denota dar dependenta lor fata de Tmparatul bizantin, fie ea
doar nominala, precum, de pilda, titlul de europalat In cate-
va cazuri, acela de arhonte
19

In fel, curtea bizantina organizeaza ceremonialul
imperial cusingurul scop de a scoate In evidenta maretia
Imperiului. Constantin al VII-lea Porfirogenetul, care ne-a lasat
o lucrare completa despre ceremoniilor· de· la
curtea bizantina, cunoscuta sub titlul latin De Caeremoniis
aulae Byzantinae
20
, a fost redactata Tn limba greaca, pre-
cizeaza ca "multumita ordinii laudabile a ceremoniilor, puterea
imperiala se Tnca mai mareata, Tn prestigiu .
prin aceasta, admiratia strainilor a propriilor
45
SUpU?i"
21
• Nu este de mirare, a?adar, ca acest ceremonial sta-
bile?te cuo grija deosebita ordinea desfa?urarii primirii
suveranilor straini ?i a ambasadorilor acestora, respectandu-Ie
rangul, dar, totodata, ?i mai ales, subliniind, Tn fata tuturor,
caracterul majestuos ?i inaccesibil alTmparatului bizantin, care,
din toate punctele de vedere, ?i dupa 0 expresie formulata de
Tnsu?i Constantin al VII-lea, aparea aidoma lui 'iHristos Tn
mijlocul Apostolilor"
22

Semnificativ este faptul ca principiul"constantinian" despre
originea puterii bizantine a fost dezvoltat Tn mod deosebit de
catre acela?i Porfirogenet, Tn lucrarea adresata fiului sau,
viitorulTmparat Roman al II-lea, despre modulTn care trebuie
condus Imperiul, scriere cunoscuta, de asemenea, sub un titlu
latin, De Aministrando Imperio
23
• Potrivit conceptiei pe care 0
numim "constantiniana" (termenul trebuie Tnteles ca 0 dubla
referinta, Tntai la Constantin, fondatorul Imperiului, dar ?i la
Constantin Porfirogenetul, initiatorul aeestei ideologii politiee),
Bizantul se bucura de 0 pozitiede exceptie printre celelalte
natii, din pricina raporturilor sale privilegiate cu Constantin cel
Mare, care a transferat Tn Constantinopol, capitala Imperiului
sau,Tntreaga maretie a Romei. Fundamentul istoric alsuperi-
oritatii Tmparatului bizantin, Tn calitate de sueeesor al primului
Tmparat fiindastfel stabilit, multumita referintei cons-
tantiniene, Bizantul putea tine seama, cu Tngaduinta, de cele
d3tevadrepturi ale suveranilor occidentali din regiunile pe
care Ie strabatuse Constantin eel Mare, care fusesera, adesea,
martore ale ispravilor sale
24

Expunerea ?i dezvoltarea acestei teorii de catre Constantin
al VII-lea Porfirogenetul merita 0 atentie speciala din partea
noastra, fiindca eu, faptul ca scriitorul
imperial nu nUfTlai ca?tia despre a?a-zisa "donatie constantini-
ana" catre papa Silvestru - ceeace este deja semnifieativ
pentru cireulatia informatiilor Tn lumea medievala -, dar ?i ea
46
a utilizat exploatat continutul acestui text pentrua conferi
o baza solida pretentii10r bizantine privind suprematia Tn
ordinea universala a natiunilor. Folosirea unui document occi-
fals pe deasupra, pentru a Tntemeia revendicarile
bizantine,tocmai Tmpotriva Occidentului" demonstreaza, pe
langa existenta unor disensiuniinterne In sanul lumii occiden-
tale, In cazul de fata diferenduldintre puterea spirituala
puterea temporala, mai ales buna. organizare. aserviciilor .de
informatii bizantine 0 subtilitate diplomatica din partealui
Constantin al VII-lea Porfirogenetul pe care suntem nevoitisa
i-o recunoa?tem, ca un soi decontrapondere lavirtuti1e milita-
re, care Ii lipseau cu
Tntr-adevar,saamintim ca, potrivit documentuluicunoscut
sub numele de "donatia constantiniana", document nascocit,
se pare, In primul sfert al veacului al IX-lea, fara Indoiala Tn
mediul ecleziastic roman; Constantin cel Mare plecand, dupa
construirea Constantinopolului, In noul sau pentru
stabili acolo, i-a Incredintat domeniile sale
suveranului pontif, papa Silvestru. Astfel, acest document,
care certifica, Intr-o anumita masura, existenta statului pontifi-
cal independenta papei fata de puterea temporala,li oferea
Bizantului un prilej nesperat de fonda drepturile ca unic
Imperiu roman. Tntr-adevar, acest document sugereazaimpli-
Eittranslatio imperii, un transfer al Imperiului (Roma fiind
abandonata de catre Imparat) la constantinopol; considerat,
astfel, Inca de la Intemeierea sa, nudoarca al doilea.
imperial, ceea ce afost, In realitate, dar ca singurul impe-
rial, capitala Imperiului. Rezulta, de la sine,ca situatia prezen-
tata In acest mod In "donatia constantiniana" autorizalmpe-
riul bizantin sa se considere. dreptcontinuatorul Imperiului
roman, drept succesorul, mo?tenitorul legatarul Romei.
Grice pretentie la titlul imperial din partea vreunui alt suveran
era, Tn acest fel, dinainte condamnata la ilegitimitate-
argumentul avea greutate mai ales Impotriva Imperiului ger-
manic
26

47
bizuindu-se pe legaturile privilegiate care uneau
Bizantul de Constantin cel Mare, recunoscut drept Tntemeie-
torul sau, Constantin Porfirogenetul n-a sa conceapa
o teorie a nobletii raselor, al carei fundament va fi tot
referinta la Constantin I. EI consacra un Tntreg capitol din De
Administrando Imperio pentru ceea ce s-ar putea numi,
desigur, cu 0 oarecare exagerare, "ierarhia rasiala". Porfiro-
genetul distinge, astfel, rase nobile, mai putin nobile lip-
site de orice noblete - acest lucru fara nici 0 consi-
deratie fata de convingerile religioase alepopoarelor, ci
exclusiv dupa criteriul vechimii culturii lor, masurata prin
raporturile mai mult sau mai putin stranse cu marele
Constantin, altfel spus cu Roma Constantinopolul toto-
data, respectiv cu Bizantul27.
De aici pana la a socoti istoria poporului bizantin ca istoria
rasei nobile prin excelenta nu mai· era decat un pas, care a
fost, de altfel, facut rapid de istoricii ?i de elitele intelectuale
c ale Bizantului. Tn acest seop fusese elaborata, de asemenea, ?i
"referinta biblica", sustinuta de Biserica, prin care bizantinii
erau desemnati ca "noul popor ales"28; sa adaugam, Tn acest
sens, ca referinta biblica, care completa, atat de ingenios,
referinta constantiniana ?i imperiala, a gasit un larg ecou Tn
randurile poporului bizantin, convins de menirea sa istorica
solidar cu politica imperialista a carmuitorilor saL
Aceasta atifudine explica avatarurile pe care le-a cunoscut
ideea imperialista bizantina; dezvoltarea acesteia sta la origi-
nea sentimentului colectiv de superioritate, al ?ovinismului
bizantin, care a Tmbracat, adesea, forma unui rasism sui gene-
ris, Tntrucat ma,nifesta la adresa a orice era socotit strain de
ansamblul bizantinilor. Se constata ca expresiile "rasa fara
onoare ?i fara demnitate", "rasa denaturata", "rasa barbara",
"semintie Tnapoiata ?i sangeroasa"29 sunt frecvent utilizate de
catre bizantini pentru a desemna popoare ca bulgarii, ru?ii sau
48
francii - caracterizate, de cancelaria imperiala, in docu-
mentele care Ie erau adresate, drept
Aceasta atitudine bizantina de straini, sprijinita, mai pre-
sus detoate, pe superioritatea culturii devenite, acum,
izvorul bizantine, marcheaza, in opinia noastra, 0
etapa importanta in elaborarea ideii de in Se
poate spune ca Imperiul multietnic cum fusese
inainte cedase locul unui Imperiu greco-ortodox, uni-
cultural, deci intolerant intransigent fata de popoarele
natiunile animate de idealuri diferite. Astfel, se intelege dispretul
exprimat la adresa unor popoare - precum armenii
30
, care,
un loc important in Imperiu se explica poli-
tica de coercitie impotriva elementelor eretice sau socotite
eretice din pricina ca nule despre
apreciata de Constantinopol ca fiind singurademna. Extermi-
narea pavlichienilor persecutiile contra oricarei mani-
heiste, care au luat adesea aspectul de veritabila vanatoare de
vraj;toare, reprezinta, cred eu, cele ma; bune dovez;31.
Aceasta stare de lucruri poate explica, desigur, cum s-a
sugerat
32
, cruzimea inumana pe care Vasile al II-lea a aratat-o
fata de soldatii bulgari cazuti in mainile sale dupa batalia de la
Kleidion (1014), care a marcat Imperiului bulgar.
Cincisprezece mii de oameni, dupa cum raporteaza Kedrenos,
orbiti din porunca imparatului, au apucat pe drumul de
intoarcere in tara lor, de aceia dintre ei carora, Tn acest
scop, Ii se lasase intact un ochi. Tntr-adevar, natura pedepsei
aplicate prizonieri de razboi lasa de Tnteles ca
bulgarii tarullor, Samuel, erau ferm socotiti de bizantini drept
simplii razvratiti impotriva suveranului lor natural, respectiv
impotriva imparatului bizantin. Sa amintim,in acest sens, ca
luarea vederii era pedeapsa prevazuta de legile bizantine con-
tra vinovatilor de lezmajestate. Este, de altfel, semnificativ fap-
tul ca orbii erau inlaturati de la tronul Bizantului.
49
Tn orice caz, aceasta interpretare a comportamentului lui
Vasile al II-lea este Intarita de natura raporturilor dintre tarul
bulgar ?i imparatul bizantin, a?a cum, cu mai bine de un secol
inainte, 0 definise Nikolaos Mystikos In corespondenta sa ofi-
ciala cu tarul Simeon - tarul trebuia sa-I considere pe Imparat
ca pe propriul sau tata, iar orice actiune a bulgarilor indreptata
impotriva bizantinilor echivala cu un razboi fratricid, fiind com-
parabila cu 0 razvratire, cu revolta unui fiu nerecunoscator
Impotriva tate31ui sau spiritual ?i nu insemna, In sine, decat 0
uneltire a Celui Rau, pentru a duce la pierzanie sufletele cre?ti-
nilor, uneltire care trebuia pedepsita de Dumnezeu, respectiv
de reprezentantul sau pe pamant, Imparatul bizantin
33
.
lata, a?adar, doctrina care Ingaduie, fara indoiala, Imparatului
preacre?tin sa-i pedepseasca, Tntr-o maniera contrara tuturor
principiilor Bizantului34, pe osta?ii bulgari Tnvinovatiti de crima de
lezmajestate - mai este nevoie, oare, sa amintim ca soldatii
bizantini care se rasculasera, sub conducerea unor militari ilu?tri,
impotriva aceluia?i imparat, fusesera scutiti de acest supliciu? Tn
aceasta avem, cu siguranta, Inca 0 proba a respectului de care
s-a bucurat Intotdeauna rasa nobila a bizantinilor, chiar ?i atunci
cand se facea vinovata fata de propriul conducator.
La fel de adevarat este ca bizantinii din aceasta epoca n-au
?ovait niciodata sa recurga la mijloace dintre cele mai con-
damnabile, ba chiar contrare propriilor convingeri - sa
amintim, In acest sens, ca legile bizantine interziceau tortura,
socotita incompatibila cu spiritul civilizatiei bizantine
35
; bizanti-
nii nu autorizau tortura decat impotriva celor pe care Ti
numeau "semintii fara onoare" - Tn acel moment, practic,
toate popoarele straine, invidioase pe a?a-zisa maretie a bizan-
tinilor. Nu este de mirare, deci, ca imparatul bizantin folose?te
serviciile popoarelor pagane impotriva unor natii cre?tine, de
pilda ale peceriegilor ?i ungurilor contra bulgarilor
36
, nici ca ii
declara pe armenii din armata sa ,,0 rasa nestatornica ?i per-
fida"37, nici ca inaltii prelati ai Bisericii socotesc ca "Iatinii, care
50
nu au cu totul din barbarie, sunt, a?adar, incapabili de a
sesiza nuantele dogmei ?i abia de sunt Tn masura sa priceapa
taina Sfintei Treimi
38
", nici ca sentimentele rasiste cuprind
Tntregul popor bizantin
39

In orice caz, este incontestabil faptul ca, de-a lungul seco-
lului al XI-lea, Constantinopolul ramane marele centru cultural
al lumii medievale. Mauropous, scriitor de la mijlocul acelui
veac, Tnalt dregator ?i om al Bisericii totodata, exprima senti-
mentul general, notand ca "Tn Constantinopol se aduna ?i se
revarsa valurile popoarelor ?i neamurilor din Tntreaga lume,pe
care Dumnezeu le-a supus Tmparatului"; acela?i scriitor, Tn dis-
cursul compus Tn cinstea Sfantului Gheorghe, gase?te, pe
ocazia de a sublinia caracterul exceptional a tot
ceea ce are legatura cu Bizantul de a elogia nu doar cetatea
prin excelenta - dupa cum era desemnat Constantinopolul de
catre restul lumii - dar poporul ?i Tmparatul sau; referitor la
capitala, Mauropous noteaza: "Lumea intreaga se proster-
neaza inaintea Sfintei cetati a Sionului, aceasta metropola
plina de evlavie, acest Nou lerusalim... Dumnezeu sala?uie?te
in acest pe care EI I-a cladit, ca sa fie un miracol pentru
toti ceicare TI contempla"; la adresa Tmparatului Constantin
Monomahul, recurge la comparatii biblice, pe
Monomah cu trasaturile unui nou David, in vreme ce poporu-
lui bizantin ii spune "noul Israel", "adevaratul popor ales",
"care se bucura de pace, de prosperitate ?i Tn fericire,
sub conducerea luminata a imparatului sub ocrotirea
Domnului"40. Aceste figuri de stil, menite sa starneasca imagi-
natia populara - discursul lui Mauropous fiind, Tntr-adevar,
pronuntat Tnaintea publicului constantinopolitan - descriu, cu
siguranta, spiritul care domnea in Constantinopol Tn anii
patruzeci ai secolului al XI-lea, adica intr-un moment in care
armatele bizantine debarcau Tn Sicilia ?i in care ultimul stat
armean din Caucaz, principatul avand capitala la Ani, se.
inscria, din proprie initiativa, pe orbita Imperiului, in vreme ce
51
Occidentul descoperea, fermecat, prin intermediul negustorilor,
pelerinilor ?i soldatilor sai, mercenari ai Bizantului, comorile
care impodobeau capitala bizantina ?i fabuloasele sale bogatii,
ale carei fast ?i stralucire trezeau invidiile?i antipatiile - senti-
mentele care se vor dezlantui atunci cand soarta Bizantului va
cunoa?te vicisitudinile pe care nimic nu Ie lasa de banuit in
acest final al primei jumatati de secol al X-lea.
Putere, lux ?i trufie sunt, a?adar, trasaturile istoriei Imperiului
din aceasta epoca - ele dicteaza modul de a fi ?i mentalitatea
bizantinilor, iar lipsa lor de masura vasta la originea nenoroci-
rilor care ii vor a?tepta. Tn orice caz, aceste trasaturi funda-
mentale ale comportamentului bizantin explica de ce statui se
preocupa atat de putin de interesele populatiilor pe care noile
sale frontiere Ie vor cuprinde de acum inainte. Atitudinea
aceasta se va dovedi catastrofala pentrulmperiu. lar acest fapt
pune in lumina conduita poporului bizantin care, fascinat de
gloria Imperiului sau ?i convins pana in strafundul sufletului de
perenitatea acestuia, s-a dedat.preocuparilor dictate de confor-
tul individual, aratandu-se lipsit de orice grija pentru binele
ob?tesc. Abandonareatreptata a armatei nationale ?i inlocuirea
ei cu mercenari, in pofida riscurilor pe care aceasta practica 0
prezenta pentru un stat cultivand dispretul pentru ace?ti
IIsoldati neciopliti", constituie cea mai graitoare dovada a com-
portamentului sau iresponsabil. Mai presus ?i Tnainte de toate,
caracterul sfidator ?i intransigent al comportamentului.bizantin
se poate observa in atitudinea Bisericii fata de ceilalti cre?tini -
nu este 0 Tntamplare ca schisma definitiva dintre Biserica de la
Constantinopol ?i Biserica de la Roma dateaza din aceasta epoca
(1054), chiar din timpul domniei Tmparatului Constantin
Monomahul. Este deosebit de semnificativ ca acest fapt, de
majora pentru istoria cre?tinatatii, cum au
demonstrat ulterioare, a trecut nebagat Tn seama
de bizantinii epocii, de orgoliul puterii lor refractari
la orice avea legatura cu lumeaexterioara.
52
Rasturnarea de soarta n-a Intarziat sa loveasca Bizantul,
de sau fermecat de maretia pe care ?i-o cre-
dea ve?nica garantata de catre Dumnezeu. Astfel, numai lipsa
de ravna In Indeplinirea datoriilor pe care Ie poruncise Dum-
nezeu putea explica, In opinia bizantinilor, schimbarea sortiilor.
Teoria, pur bizantina, a Infrangerii impuse de Dumnezeu drept
pedeapsa pentru slabirea credintei poporului sau I?i de
acum 0 audienta din ce In ce mai larga; dezvoltarea acesteia,
mai ales .In timpul perioadelor de mare cumpana nationala,
cauzate de pericolul turc, va crea,dupa cum vom vedea, ni?te
conditii prea putin propice pentru apararea Imperiului.
Oricum, cu mult Inainte de secolului al XI-lea,
Bizantul nu mai era nici pe departe apt sa mentina macar 0
umbra palidaa gloriei sale, veche abia de cativa ani, numai. In
OcCident, normanzii captureaza ultimul bastion al Italiei bizan-
tine, cetatea Bari, In 1071. In acela?i moment, Imparatul bizan-
tin Roman al IV-lea Diogene devenea prizonierul turcilor seleu:-
cizi, la Manzikert (Van), acolo unde a pierit ,Jloarea tineretului
roman"41. Cativa ani mai tarziu, Grecia ?i coasta albaneza erau
invadate de normanzi, In vreme ce In Asia se instalau turcii,
care, la nici zece ani dupabatalia de la Manzikert, I?i Inte-
meiau, chiar pe teritoriul Asiei Mici bizantine, propriul stat,
Sultanatul din Iconium, apoi invadau Intreaga tara ?i I?i ridicau
tabara In fata Constantinopolului. In sfar?it, In acela?i timp,
popoarele migratoare din Nord, pecenegii cumanii, treceau
Dunarea ?i pustiau provinciile balcanice, ajungand pana la
portile Constantinopolului. Cu putin Inaintede Incheierea
secolului gloriei sale, Bizantul I?i vedea hotarele restranse
"pana Intr-atat ca erau totuna - cum scria, nu fara 0 oarecare
exagerare, loan din Antiohia - cu zidurile capitalei sale"42.
Inaintarea cu pa?i rapizi a catastrofei a Intunecat mintile ?i
a semanat confuzie printre bizantini, popor ?i carmuire, prea
putin pregatiti sa-i tina piept - 0 resimteau, cu totii, plini de
53
amaraClune. Acela;;i Mauropous, doar la Cc3tiva ani dupa
grandiosul sau discurs Tntre slava Bizantului, va gasi accente
patetice pentru a-;;i avertiza, Tn zadar, concetatenii, viitorul
-sumbru care-i a;;tepta; el Tnfiera coruptia, nedreptatea lipsa
oricarei notiuni de morala, care domneau pe atunci Tn Bizant
care Tmpingeau natiunea Tn prapastie
43
. Cronicarii epocii vor
fi, cu toate acestea, unanimi Tn explicarea catastrofei prin per-
fidia populatiilor de la frontiere, ostile Constantinopolului
invidioase pe maretia sa; ei Ie vor acuza de maniheism ;;i,
de a fi aqionat Tmpotriva poporului bizantin manate
de patima lor antiortodoxa. Tn ceea ce-I poporul
bizantin, a carui "viata se mai Tnainte "ca Tntr-o per-
manenta sarbatoare spre slava lui Dumnezeu"44, sub condu-
cerea unor ambitio;;i aventurieri, T;;i va manifesta confuzia.
printr-oserie de razmerite ;;i de tulburari, sa prefaca
Imperiul Tn jucaria scandalagiilorcare ,,!?i faceau veacul prin
piete" a mercenarilor straini,a caror prezenta Tmpovaratoare
se simtea din ce Tn ce rnai pregnant In Constantinopol ;;i In
provincii, starnind Tn bizantini sentimente xenofobe
45
- ca 0
replica, s-ar putea spune, Tntr-un alt context istoric, la dispretul
?ila sentimentul de superioritate pe care bizantinii Ie nutrisera,
odinioara, fata· de tot ce Ie era strain.
Tn orice caz, Tn timpul ultimului sfert din secolul al XI-lea,
confuzia nesiguranta cuprinsesera populatiile bizantine din
provincii, amenintate nu doar de incursiunile du;;rnanilor din
exterior, dar ?i de aqiunilecelor care ar fi trebuit sa slujeasca
Imperiul ;;i interesele sale, adica, pe de-o parte; de trupele de
mercenari care lucrau acum pe cont propriu - sa amintim ca
Rousseul ;;i francii sai reu;;isera sa Tnfiinteze un centru auto-
nom Tn Asia Mica - ;;i, pe de alta parte, de Tnaltii ofiteri bizan-
tini, care se straduiau, cu armatele care Ie erau devotate, sa
acapareze tronul, devenit acum prada u;;oara pentru aventuri-
erii din Constantinopol.
54
Din acest punct de vedere, este semnificativ faptul ca tex-
tele epocii vorbesc din nou despre "Democratie"46, termen
frecvent folosit Tn decursul secolului al VI-lea, cand demele
(gruparile asociate care reprezentau poporul bizantin) T;;i mani-
festau zgomotos interesul pentrutreburile ob;;te;;ti. Tntre timp,
Tnsa, semnificatia lui cazuse Tn desuetudine; acum Tnsemna, la
Bizant, "puterea poporului de rand, a gloatei", apreciata drept
contrara tuturor traditiilor statului legitim. "Democratia" a fost
considerata/Tntotdeauna drept 0 nenorocire nationala, sem-
nificand pentru bizantini mania Domnului, care T;;i pedepsea,
astfel, poporul pentru comiterea unor fapte reprobabile
47
.
Acestea sunt temele pe care Tntreaga literatura politica a
Bizantului Ie va dezvolta Tndelung, Tn stradania de a demonstra
ca numai monarhia este regimul demn de un popor civilizat.
Nici "democratia", nici."tirania" - adica, dupa conceptia bizan-
tina, uzurparea puterii de catre persoane care aqionau Tn
interes personal - nu puteau asigura poporului bizantin
bunastarea, pe care doar monarhia legitima i-o putea oferi
48
.
Cu toate acestea, Tntr-o atmosfera de promiscuitate ;;i de
haos, creatatocmai de multiplele tentative ale partizanilor
"democratiei" ;;i ai "tiraniei", va Tncepe a doua jumatate a
secolului al XI-lea. Situatia era agravata Tn mod deosebit de
catre amenintarea invaziei straine. Tn acest c1imat de dezordi-
ne ?i deruta, Bizantul va Tncerca sa reTnvie sentimentul national
~ i sa Tntreprinda, ca Tn epoca iconoclasta Tn fata arabilor, efor-
tul salvator. Acesta va fi opera Tmparatilor din casa
Comnenulilor, acaror politica, 0 spunem Tn treacat, reamin-
te?te, din mai multe puncte de vedere, de aceea a Tmparatilor
Isaurieni. Realizarea sa va absorbi toate fortele nationale,
urgenta sa evidenta va conferi orientarilor ideologice ale
Imperiului aspectul imperativ al unei mobilizari nationale pen-
tru supravietuirea grecitatii ?i a ortodoxiei,caracterele speci-
fice, Tn acest moment, ale Bizantului.
55
Capitolul4
PATRIOTISMELE BIZANTINE
patriotismului greco-bizantin
Pentru a aduce lumina asupra aspectelor pe care Ie
Tmbraca, Tn decursul acestei noi etape a istoriei sale, ideologia
politica a Bizantului, este necesara prezentarea, pe scurt, a
evolutiei ?i tendintelor vietii intelectuale a bizantinilor Tn seco-
lele X-XI, fiindca acestea, dupa parerea noastra, conditio-
neaza, Tntr-o anumita masura, formele, dar ?i continutul mani-
festarilor ideologice din epocile urmatoare.
Trasatura fundamentala a vietii intelectuale din Bizant, de-a
lungul secolelor sale de maretie, ramane, Tn opinia noastra,
rena?terea interesului pentru Antichitatea greaca ?i realizarile
acesteia1, Din acest punct de vedere este semnificativ faptul
ca, Tn perioada, referintele la universul c1asic ?i la valo-
rile sale se Tnmultesc, ca raspandirea operelor autorilor c1asici
cunoa?te 0 cre?tere considerabila, Tn vreme ce studiulliteraturii
c1asice cucere?te, treptat, nu doar ?colile din Constantinopol,
dar ?i publicul initiat. Principiile enuntate· de marii filozofi ai
Antichitati[ subiectul predilect unor comentarii aprofun-
date, iar stilul lor de viata dobande?te, Tmpotriva oricaror
a?teptari, trasatl.,lrile unui arhetip, ale unui ideal de morala.
Sensul ?i utilizarea expresiei "viata filozofica", a carei valoare
este subliniata de catre Psellos, ?i aparitia conceptului de
56
"viata elena" constituie dovezi In acest sens
2
• Pe scurt, virtutile
lumii antice nu mai sunt considerate incompatibile cu viata
ci, dimpotriva, sunt prezentate drept un element
complementar cvasinecesar al Tnvataturii cel putin
pentru intelectualii care "exceleaza Tn respect" pentru
Antichitate, totodata, spiritul critic fata de
convingerile religioase ale acesteia. Astfel, autori a caror orto-
doxie este necontestata incontestabila, toti, de altfel, Inalti
prelati ai Bisericii din Constantinopol, precum Photios; pentru
secolul al IX-lea, Arethas, pentru al X-lea, Psellos - chiar
el, pentru 0 perioada din viata, fiind calugar -, Xiphilinos
Mauropous, pentru secolul al XI-lea, ca sa nu-i citam decat pe
cei mai reabiliteaza lumea elenica creatia sa, din care,
de altfel, se inspira pentru propriile opere.
Este remarcabil, Inainte de toate, ca, tocmai Tn aceasta
epoca, termenii elen elenism dobandesc semnificatia care Ie
confera dreptul de cetatenie In civilizatia bizantina; ter-
meni, se semnificau, mai Tnainte, pagan paganism,
fusesera huliti de traditia riguroasa. Acum,
desemneaza vechiul grec cultura sa, devenind izvor de noi
virtuti. Mai mult, vor pastra aceasta nobila semnificatie
pana la Imperiului bizantin
3

Pasiunea brusca pentru civilizatia greaca anticamarcheaza,
In existenta Bizantului, 0 avant fa fettre, ca sa
spunem care cuprinde, treptat, ansamblul vietii intelec-
tuale din Bizant, In dauna traditiei cre?tine. Din acest punct de
vedere, este semnificativ faptul ca, In timp, termenii elenic ?i
elenism vor fi utilizati pentru a desemna Tnse?i cultura ?i civi-
lizatia bizantina de catre cei mai de seama reprezentanti ai lor.
Aceasta reprezinta, dupa parerea noastra, un element impor-
tant pentru studiul background-ului ideologic al Bizantului In
decursul ultimelor secole din existenta sa: bizantinii devin, din
pricina elenofoniei, din ce Tn ce mai con?tienti de legaturile lor
privilegiate Cll Antichitatea greaca, ceea ce Ti deosebe?te,
bineTnteles, de lumea latina ?i Ie confera, Tn felul acesta, noi
titluri de noblete. S-ar spune ca eruditii bizantini adopta ter-
menii de elen ?i elenic, Tncarcati, acum, de virtuti, pentru a
raspunde termenului, cvasipeiorativ, de graikos (grec), utilizat,
la adresa lor, de catre latini, adica de cre?tinii din Occident.
Constatam ca idealul grec antic este pe cale sa Tnlocuiasca idea-
lui roman, nu doar pentru ca acesta din urma fusese, la randul
sau, revendicat de Occident, ci mai ales pentru ca lumea
romana, al carei ideal era Tncarcat de 0 semnificatie militara ?i
politica, fusese subjugata, Tn cele din urma, de spiritul grec.
Se Tnte1ege de la sine ca, Tntr-un moment de criza, provocat,
Intre altele, de revendicarile ?i aqiunile Occidentului roman ?i
cre?tin Tmpotriva Bizantului, referinta la elenism va Tnsemna,
pentru Bizant, chiar ?i un solid argument ideologic,
afirmand superioritatea culturii bizantine, compensand lipsa de
putere, pentru a afirma superioritatea armatelor imperiale fata
de lumea din Occident. Este foarte instructiv, din acest punct
de vedere, faptul ca bizantinii confunda, intentionat ?i din ce Tn
ce mai des, Occidentul cu lumea barbara. Acest calificativ este
Inte1es Tn sensul pe care i-I dadusera vechii greci, respectiv
desemneaza drept necivilizate toate popoarele care nu
intrasera Tn raza de inf1uenta a culturii elene
4

Astfel, elenismul antic grecitatea medievala devin, pentru
bizantini, doua etape ale civilizatii - a lor. Amandoua
sunt produse ale unor oameni care au tinut piept, 'Intotdeau-
na eficace, asalturilor lumii barbare, pentru onoarea ?i salvarea
lumii civilizate. Sa ca imaginea lumii bizantine ?i
a lumii barbare se degaja din aceasta conceptie era foarte
potrivita pentru a trezi pariotismul bizantin, Tntr-un moment Tn
care Imperiul, Tmpresurat din toate partile de agresivi
Tntreprinzatori, simtea nevoia sa-?i organizeze replica.
Unitatea nationala trebuia sa se Tnchege Tmpotriva unor
'58
du?mani care, de?i erau manati, fiecare, de propriile interese,
amenintau cu totii Tn acela?i fel Imperiul. Bizantul avea motive
reale sa Ie puna tuturor aceea?i pecete, iar eticheta de barbar
Ie convenea perfect, nici unul dintre ace?tia neavand, Tntr-ade-
var, vreo legatura.oarecare cu Antichitatea greaca. Bizuindu-se
pe acest aspeq, Bizantul T?i va elabora propria specificitate,
care va reprezenta, deacum, temeliacon?tiintei nationale.
Cum cre?tinismul nu mai era suficient pentru a deosebi
Bizantul de du?manii sai, Tntrucat Occidentul cre?tin, pentru
moment, din pricina normanzilor, facea parte dintre ei, bizan-
tinii se vor ata?a de vechea traditie greaca, a?a cumTi
Tndreptatea elenofonia lor, desigur, pe ortodoxie, dreapta
credinta amenintata de - turdi, Tn acel moment
- dar, de asemenea, de catre eretici schismatici, adica de
din Occident.
Astfel
r
caracteruI grec ortodoxia vor fi bunurile nepretuite
pecare bizantinii vor chemati saleapere, cu orice chip, Tmpo-
triva oricarui intern sau extern; elitele bizantine, legate
mai degraba de cultura antica, ?i poporul bizantin, legat, Tnainte
de toate, de traditia ortodoxa, vor aqiona Tmpreuna pentru
Tndeplinirea datoriei de a salva statui grecilor care va
fi, deacum Tnainte, Bizantul. lata originea baza patriotismului
bizantin, care, Tncepand din secolul al XII-lea, va domina viata
Bizantu1ui care, asemenea unui sentiment de frustrare
nationala a gloriei apuse, va lua forma unei adevarate pasiuni,
ale carei excese se vor dovedi, Tn timp, nefaste pentru Imperiu.
Tn orice caz, de la secolului al XI-lea, pentru
multa vreme, patriotismul grec ?i ortodox dicteaza orientarile
politice ideologice ale bizantinilor. Acest patriotism va
Tmbraca, Tn cursul Tndelungatei sale existente, noi dupa cum
vom vedea, chiar forme. Tmprejurarile istorice vor
accentua cand importanta componentei salegrece?ti, cand pe
aceea a componentei ortodoxe, ceea ce va imprima, pana la
59
urma, 0 anumita diversitate aspiratiilor Dar senti-
mentul patriotic, mereu viguros, va calauzi de acum Tnainte
necontenit toateactiunile grecilor ale bizantinilor
adica, pana la istoriei Imperiului chiar maitarziu.
La fel de adevarat este faptul ca patriotismul bizantin pare
sa aiba 0 forma elaborata deja Tnainte de secolul al XI-lea. A
aparut ca opera a intelectualilor, ecleziastici laici, din capi-
tala, care dezvoltasera principiul grec drept un complement
oportunal pricipiului ortodox. Amputea spune chiar ca patrio-
tismul bizantin, cum I-am definit, aTnceput prin a fi un pro-
dus intelectual al Constantinopolului; pe masura ce patrundea
Tn randurile poporului cucerea pierdea unele
din trasaturile sale initiale, dobandindTn schimbaltele, iar con-
textul diverselor perioade istorice Ti impunea noi transformari.
Putem spune, cu alte cuvinte, ca patriotismul bizantin,
ca orice sentiment viu, va ramane Tntotdeauana prezent Tn
spiritul bizantinilor; fiecare Ti va da, potrivit convingerilor lui
personale intereselor. proprii, ori de cate ori va fi cazul,
formele care i se vor parea· adecvate.
Polarizarea constantinopolitana
Un fapt care ni se pare foarte semnificativ (a cantarit greu
Tn soarta Imperiului) este, fara nici 0 Tndoiala, importanta pe
care 0 acum Constantinopolul, nu numai Tn cali-
tatea sa de capitala a Imperiului bizantin, ceea ce a fost din-
totdeauna, dar ca un centru cultural intelectual al lumii
bizantine ca nucleu alTntregii vieti sociale, politice, ba chiar
?i economice ale Bizimtului. Acest fenomen, a carui amploare
nu poate fi explk:ata numai prin rolul administrativ al
Constantinopolului, ni se pare a fi 0 consecinta a patriotismu-
lui bizantin,preocupat sublinieze fundamentul cultural, a
60
direi cea mai fericita expresie va ramane, binelnteles,
Constantinopolul.
Tntr-adevar, Constantinopolul, centru incontestabil al eli-
telor natiunii, care nu mai sunt doar militare, dicteaza toate
formele vietii intelectuale da tonul tuturor manifestarilor
sociale mondene. Ales drept re?edinta de catre 0 societate
rafinata, care I?i afi?eaza bogatiile ?i fastul, chiar ?i Tn mo-
mentele de cumpananationala, Constantinopolul dobande?te,
cu timpul, dimensiunile unei adevarate legende, care depa-
?e?te rapidgranitele bizantine. Frumusetea, maiestatea In
special, bogatia ora?ului framanta mintile contemporanilor, Ie
starne?te curiozitatea Ie provoaca admiratia Incantarea,
sentimenteamestecate, la unii, cu mandrie ?i emotie, iar la
ceilalti,cu invidie ?i pofta dea Ie Insu?i.
Astfel, imaginea Constantinopolului. va fi curand ·confun-
data, mai ales decatre strainii care de acum vinln numar din
ceTnce mai mare sa vizitezeCetatea Regina,cu aceeaa
ansamblului'lmperiului; vor exista scriitorioccidentali care,
ascultand povestirile minunate despre capitala bizantina sau
atin?i direct de vraja acesteia, vor afirma ca mai bine de juma-
tate. din comorile Tntregii lumi se afla In mainile bizantinHor,
ceea ce va avea,lesne de Inchipuit, urmari nefaste pentru ceta-
te ?i Imperiu, devenite tinta armatelor straine influentate de
aceasta legenda
5
• A?adar, Constantinopolul va ajunge sa fie
considerat mai prestigios decat Tnsu?i Bizantul- acest al doilea
termen fiind utilizat In sensul actual -,.. ?i va sfar?i prin a sem-
nifica Imperiul In totalitatea sa
6
, Tn pofida faptului ca soarta
statului bizantin se juca, pe atunci, la frontiere,iar populatii1e
din provincii sufereau consecintele.
Pe scurt, cetatea imperiala, Tmpodobita Insotita de toate
atributele maiestatii, comparata cu 0 zeita ?i, Inca mai plastic, cu
,,0 femeie a carei frumusete atragea privirile pofti-
cioase alesoldatilor grosolani din va fi, Tn
61
orice caz, centrul de interes allumii epocii; va face subiectul sen-
timentelor contradictorii chiar ?i din partea bizantinilor, unii
vazand In existenta sa dovada binecuvantarii divine, altii, motivul
nenorocirii lor. Totul, de-a lungul timpului, se va cristaliza Tn jurul
acestei cetati ?i a legendei sale; cand un ora? binecuvantat, cand
un ora? "pacatos",Constantinopolul va sta, pe viitor, in mijlocul
destinelor Imperiului ?i poporului din Bizant; fiindca, a?a cum a
scris Nicetas, Constantinopolul este, pentru lume, "cetatea
cetatilor, lumina faima lumii, spectacolul nepaman-
tean, maica Bisericilor, temelia credintei, ocrotitoarea literaturii ?i
a artelor, patria ?i vatra frumusetii"8.
Polarizarea constantinopolitana, fenomen care atinge nu
doar lumea bizantina, dar ?i popoarele care au avut un raport
cat de mic cu Bizantul, poate explica, am zice noi, anumite
fapte istorice, Tnca nu pe deplin la.murite ?i, de aceea, foarte
controversate: ma refer, mai ales,la catastrofa din 1204, adica
la caderea Constantinopolului in mainile armatelor celei de-a
patra Cruciade, dar, in mod egaI, la na?terea provincialismului
bizantin, ca 0 replica, s-ar spune, a populatiilordin provincii la
ruina constantinopolitana. Tntr-adevar,dezvoltarea spiritului
regionalist, cu accente anticonstantinopolitane,. va cuceri,. cu
trecerea timpului, 0 mare parte din provinciile bizantine, care
vor Tncerca sa se afirme Tn fata' Constantinopolului, fie ?i cu
riscul de a slabi forte1e Imperiului. Dar se cuvine sa mentionam
ca factorul extern a impus, in cele din urma, solutii care nu
erau nici conforme intereselor Constantinopolului,nici potri-
vite cu nazuintele provinciale. Tocmai aceasta influenta a lumii
exterioare asupra sortii Bizantului a alimentat, constant,
patriotismul grec ?i ortodox, a carui evolutie ramane, Tn orice
caz, tributara destinului Constantinopolului.
Tn conduzie, ,am spune ca patriotismul, grec ?i ortodox,?i
polarizarea constantinopolitana au constituit fundamentele
visului "Marii Idei", care rezuma toate aspiratiile grece?ti catre
62
renasterea maretiei statului lor. Tntr-adevar, acest vis, care s-a
I ,
ivit din convingerea ca Imperiul bizantin va fi restaurat, Tntr-o
buna zi, la Constantinopol, sub un Tmparat grec, a fost nutrit
de pe tot parcursulTndelungatei perioade a dominatiei
continua sa emotioneze neoeleni, crescuti
Tn admiratia pentru faptele de exceptie ale Tmparatilor Mace-
doneni ale celor din ultima perioada de glorie bizantina.
Patriotismul aristocratic
Alexios, fondatorul noii dinastii a Comnenilor, a urcat pe
tron multumita reactiei aristocratiei militare, din care facea
parte familia sa, Tmpotriva politicii delasatoare ?i demagogice
a Tmparatului Nikephoros Botaneiates, care lasase Imperiul la
voia Intamplarii, falimentul finantelor statului adaugandu-se
derutei armatelor. Tntr-adevar, Tn 1081, data venirii la putere a
lui Alexios, normanzii din Italia, condu?i de Roger Guiscard -
care, dupa spusele Anei Comnena, cronicara domniei tatalui
sau, Alexios, ar fi ravnit coroana bizantina
9
-, debarcasera pe
coasta albaneza ?ilnaintau, pas cu pas, In interiorul tarii; turcii
atinseseramalurile Bosforului, dupa ce un Sultanat
al lor, Intai la Niceea, apoi la !conium, "emirate" In aproape
Tntreaga Asie Mica bizantina - numai cateva oaze bizantine
din Frigia rezistasera presiunii lor-, iar pecenegii, care nu-?i
Incetasera incursiunile Impotriva provinciilor balcanice, I?i vor
face aparitia, peste numai cativa ani,chiar la porti1e Constan-
tinopolului.
La fel ca In perioada fulgeratoare a arabilor,
rapiditatea cuceririlor turce demonstreaza, In afara de forta
?i de vitalitatea invadatorilor, vlaguirea lumii invadate.
Tntr-adevar, totul te Indeamna sa crezi ca populatiile din Asia
Mica bizantina s-au aratat prea putin dispuse sa-?i apere tara
63
eficace sa se opuna Tnaintarii favorizate, de altfel,
de politica Tmparatilor a pretendenti la tron,
care cautau recruteze din randurile turcilor soldati-mer-
cenari pentru armatele lor. Istoricii oficiali aiepocii, purtatorii
de cuvant ai Constantinopolului, Tncercand sa-i dezvinova-
teasca pe carmuitorii bizantini, socotesc ca aceasta stare de
spirit din provincii este rezultatul convingerilor eretice ale
populatiilor respective; argumentul este lansat mai ales pentru
a explica atitudinea populatiilor de la frontierele orientale cu
precadere ale armenilor
10
• Dimpotriva, istoriografia moderna
vede aici efectul decaderii politicii imperiale, care, pusa necon-
ditionat Tn serviciul Constantinopolului, se Tngrijea prea putin
de interesele preocuparile populatiilor din provincii
11

Tn orice caz, coabitarea dintre populatii1e autohtone
bizantine nou-veniti este 0 certitudine, Tn pofida deosebirii de
convingeri religioase. Aceasta coabitare se va manifesta activ
cativa ani mai tarziu, cand populatia bizantina din regiunea
Smirnei II ajuta pe Intreprinzatorul emir turc Tzachas cons-
truiasca flota cu ajutorul direia va pustii insulele tarmul
egeean va ameninta chiar ConstantinopoluP2, dar mai ales
cand succesorul lui Alexios, loan Comnen, va porni la recu-
cerirea Asiei Mici de sub ocupatia turca, iar populatiile bizan-
tine din vecinatatea lacului de la Pusguza, din Frigia, vor refuza
sa treaca de partea Tmparatului sa-l ajute Tn Tntreprinderea sa
pentru ca, cum va nota cronicarul Kinnamos,care a relatat
evenimentul, "dupa ce traisera vreme Tndelungata laolalta cu
turcii, adoptasera modul de viata al acestora"13.
Tn fel, situatia celorlalte hotare bizantine, Tn Occi-
dent la nord, unde actioneaza alti prezinta sem-
nele pierderii devotamentului fata de Constantinopol, chiar cu
mult timp Tnainte de urcarea pe tron a dinastiei Comnenilor. Tn
orice caz, victoriile normanzilor mai ales, Tnaintarea pece-
negilor devin explicabile, daca se accepta faptul ca invadatorii
64
au gasit, la populatii1e din regiunile vizate prin actiunile lor, 0
neutralitate binevoitoare, daca nu chiar 0 colaborare activa. Sa
amintim, la acest punct, ca ora?ul Durazzo a fost predat nor-
manzilor In urma tradarii italienilor care se aflau Inauntrul
cetatij14 ?i ca populatiile balcanice, In special cele din regiunile
danubiene, Tmpovarate de masurile impuse asupra lor de
Constantinopol, I?i manifestau nemultumirea prin razmerite
continue Impotriva puterii centrale, ajungand sa creeze, dupa
cum ar spune istoriografia moderna, ni?te mi?cari separatiste
cvasipermanente
15
. Tn mod asemanator cu mi?carile dizidente
ale armenilor din Orient, mi?carile popoarelor balcanice au
compromis rezistenta bizantina ?i au slabit considerabil forta
Imperiului.
Trebuie, oare, sa vedem In aceasta atitudine a provinciilor,
In afara manifestarii sentimentelor etnice exacerbate, indis-
cutabila In cazul armenilor ?i al bulgarilor, reactia populatiilor
rurale defavorizate Impotriva politicii Constantinopolului In
ceea ce Ie privea? Cu alte cuvinte, trebuie sa vedem aici
consecinta politicii expansioniste ?i imperialiste din secolul al
XI-lea a Bizantului, care a cerut de la masele muncitoare -
In epoca respectiva, taranimea - considerabile sacrificii pentru
a-?i Indeplini planurile, fara a face sa profite de pe urma suc-
ceselor sale ?i populatii1e din provincii? Sa amintim, intr-adevar,
ca 0 fiscalitate Impovaratoare ?i nemiloasa Ie fusese impusa
populatiilor de la tara, printr-o administratie inflexibila, Tntot-
deauna in serviciul Constantinopolului, ale carei roade um-
pleau cuferele vistieriei capitalei ?i ale elitelor sale, care nu
aratau decat un aer de trufa?a superioritate la adresa mojicilor
de la tara16.
Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi decat afirmativ;
totu?i, situatia aceasta explica Iiumai partial comportamentul
ulterior al acestor populatii,' mai ales fata de turci, pe care con-
vingerile lor religioase ii indepartau de bizantini. Tntr-adevar,
65
pentru a explica acest fenomen, la prima vedere surprinzator,
al coabitarii In Asia Mica, ar trebui sa
tinemcontde un alt factor important - anume toleranta de
care invadatoriidadeau dovada fata de populatiiledin regiunile
cucerite, mai ales Tn ceea ce privea practica religioasa. Mai
multe faptedemonstreaza acest lucru, ca de pilda ,constructia
de biserici pe teritoriile absenta canonizarii, din
partea Bisericii Ortodoxe, a neomartirilor din aceasta perioada.
Cazul lui Theodor Gabras, aparatorulregiunii Trebizondei
Tmpotriva turcilor, este aparte din toate punctele
de vedere, Intrucat este vorba despre 0 victima militara in
razboiul contra turcilor nu despre· un simplu silit
renege convingerile religioase
17
• Cu altecuvinte, cazul lui
Theodor Gabras intra Tn categoria faptelor ce ilustreaza patrio-
tismul aristocratic care Tnsufletea rezistenta Tmpotriva
nuluiextern allmperiului din carui reprezen-
tanti dematca au fost elitele rnilitare ale Bizantului, tot acelea
care II condusesera pe Alexios Comnen pe tron ....... aparitia aces-
tui Tmparat putand fi, astfel, socotita drept cel dintai gest de
rezistenta bizantina de trezire nationale.
Tntr-adevar,' opera" Comnenilor, Tnceputa· de Alexios, mar-
cheaza efortul pentru recucerirea teritoriilor imperiale - acest
vast proiect militar, a carui punere Tn practica' explica .modifi-
carile profunde pe care le-a suferit ideologia politica bizantina.
Secolul domniei primilor trei Comneni (1081-1182) este
perioada reorganizarii Imperiului, astatului bizantin, total
ruinat de tulburarile provocate de'victoriile straine. 'Sizantul,
amenintat de Occident va rnai depune inca 0
data efortul refacerii nationale, efort condus, sub sceptrul
Comnenilor, de catre aristocratia militara a tarii, c1asa aparuta
pe vremea care randurile pe vre-
mea Macedonenilor, dar fusese neglijata de conducerea civila
din Constantinopol de la mijlocul secolului al XI-lea avea sa
66
renasca, In fine, prin Marii Comneni, cei mai de seama repre-
ai sai.
sub dinastia Comnenilor,armata bizantina, recons-
tituita prin grija acestor va fi Inca 0 data chemata sa
joace rolul decisiv pentru aidoma armatei
Tmparatilor armata Comnenilor va tine in mainile
sale soarta .Imperiului la fel ca armata iconocla?tilor, se va
achita de aceasta indatorire cu succes. Tntr-adevar, perioada
iconoclasta ?i aceea a Comnenilor suntasemanatoaresub mai
multe aspecte, cel putin in ceea ce Imperiului
?i locul sau In lume. Ambele perioade sunt marcate de peri-
colul iminent care apasa asupra Bizantului, ambele au
servit, Inainte de orice, imperativul national, adica acela de a
line piept inamicului extern, In sfar?it, ambele, potrivit nece-
timpului, au condus la militarizarea Imperiului, a insti-
?i a sale. Aceste doua perioade au izbutit mo-
bilizarea efortului national ?i salvarea, In consecinta, a patriei
bizantine. T()tu?i, iconoclasmul ?i secolul Comnenilor difera
Intr-un punct esential: orientarile sociale.ale - In
vreme ce Isaurienii se sprijineau, mai ales, pe elementul popu-
lar al Comnenii ?i-au dus aqiunea la bun sfar?it favo-
rizand, Tn special, respectiv marile familii de civili
militari, careacaparasera funqiilede conducere din stat ?i care
au ramas permanent solidare Intr-o Intreprindere cvasifami-
liala, deoarece, intr-adevar, multe dintre ele erau legate prin
de rudenie. Comnenii accentuau inca ?i mai mult politi-
ca.aristocratica ?i familiala, Zonaras povestind ca Alexios "con-
ducea tara deparc-ar fi fost propria sa infiinland
adevarate c1anuri care controlau organele de decizie ale car-
muirii impuneau, astfel, politica sa. in orice caz, politica
primilor trei Comneni, Alexios, loan ?i Manuil, a fost aceea pe
care salvarea natiunii 0 cerea; ea poarta amprenta unui verita-
bil patriotism aristocratic, care a ajuns sa ralierea la
67
cauza sa a maselor populare din tara, mai ales Incepand din
momentul In care a imbracat forma rezistentei impotriva
Occidentului roman. A?adar, s-ar putea spune ca politicadusa
de Comneni, ca politica patriotica, a constituit continuarea
avantului pe care Bizantul il cunoscuse sub imparatii icono-
c1a?ti ?i, ca politica aristocratica, a fost animata de acelea?i
principii care ii calauzisera ?i pe imparatii Macedoneni - in
orice caz, este expresia perfecta a situatiei critice in care s-a
aflat 0 mare natiune, con?tienta de gloria sa apusa ?i a carei
supravietuire era primejdios amenintata.
Cu toate acestea, se cuvine sa observam ca nota aristo-
cratica a efortului Bizantului de a-?i redobandi maretia pier-
duta a fost data, pentru prima oara, de un functionar civil ?i
nu de catre un reprezentant al aristocratiei militare, cu mult
inainte de urcarea pe tron a Comnenilor. Tntr-adevar, marele
logofat Nikeph'oritzes a fost cel dintai care a incercat sa redre-
seze statui printr-o serie de masuri, de altfel rau intelese, al
caror unic rezultat a fost inlaturareainitiatorului lor. 0 singura
masura, de ordin militar, i-a supravietuit lui Nikephoritzes -
constituirea unui corp de armata special, insarcinat sa contra-
careze inaintarea turceasca in Rasaritul bizantin. Astfel a vazut
lumina zileifaimoasa "tagma" (trupa de soldati) de "Athana-
toi" ("Nemuritori"), care, a?a cum 0 indica ?i numele, era alca-
tuita din elitele armatei. Sa enumeram catevaaspecte defini-
torii ale acestei '"tagma"19: purta numele trupelor de elita ale
Tmparatului Tzimiskes, ceea ce amintea de Tntreaga glorie mili-
tara a secolului al X-lea; era alcatuita din oameni care nu
putusera Tndura jugul turcesc, a?adar, din veritabili patrioti;
se recruta din randul tineretului din Asia Mica, deci din terito-
riul care era,' cum' se ?tie, leaganul aristocratiei bizantine.
Astfel, Tnsarcinati .sa perpetueze opera ilu?trilor predecesori,
ace?ti "Athanatoi" au fost, practic, singurul corp militar pur
bizantin pe care Alexios I il va gasi Tn 1081, cand va urca pe
68
tron
20
. In stradania sa de a reface armata imperiala, Alexios se
va inspira din principiile care animau contingentul de
"Athanatoi" pentru a Tnfiinja corpul de "Archontopouloi", a
carui constituire se Tnscrie Tntre primele acjiuni ale acestui
Tmparat pentru reorganizarea armatei imperiale.
aristocratic, dupa cum indica numele sau (termenul de
arhonte desemna, Tn Bizanj, orice persoana aparjinand c1ase-
lor superioare), a.!catuit din fiii soldajilor cazuji Tn razboi,
"tagma" de "Archontopouloi" a fost, Tn realitate, "Iegiunea de
onoare bizantina"2\ deschisa odraslelor celor care jertfisera
viaja pentru patria romana, pentru "Romania". Apartenenja la
acest corp semnifica "Innobilarea", noblejea ereditara fiind,
dupa cum se necunoscuta In Bizanj. Infiinjand corpul de
"Archontopouloi", Alexios a dorit sa se Tnconjoare de oameni
Tnsuflejiji de principii ca ale sale, de patrioji de aris-
tocraji; trebuie sa mai amintim, oare, ca acest Tmparat era fiu
de arhonte militar, originar din Asia Mica, ca, "asemenea
unui savant sau arhitect, nascocea mai ·mereu lucruri noi", dar
Tntotdeauna pentru binele statului Romaniei
22
?
Tntr-adevar, sub Alexios I, totalitatea armatei bizantine, reor-
ganizata prin sacrificii financiare suportate mai ales de tezaurele
ecleziastice, va fi animata de ideea salvarii patriei, ameninjate Tn
existenja sa, de ideea aristocratica de a-i reda Bizanjului
splendoarea, intinata de politica demagogica a Tmparajilor pre-
cedenji, care facusera din Imperiu 0 prada pentru
manii sai.Armata Comnenilor, pusa sub ordinele unor coman-
danji aparjinand apropiajilor, daca nu chiar membrilor familiei
imperiale, va fi parghia mobilizarii de ansamblu a natiunii, sub
conducerea celor mai de seama reprezentanti ai sai, pentru
teritoriile, dar, de asemenea,· pentru regasi pres-
tigiul- iata principiile ideologiei politice a Bizanjului In epoca
dinastiei Comnenilor, care ne-au determinat s-o desemnam sub
numele de patriotism aristocratic.
69
Capitolul5
IN CAUTAREA NOllOR VAlORI
Sfidarea occidentala ~ i sentimentul antilatin
Un nou eveniment, hotarator pentru comportamentul
bizantinilor dupa sfar?itul secolului al XI-lea ?i care a dat forma
definitiva patriotismului?i ideologiei lor politice, ramane, indis-
cutabil, diferendul care va opune, pe viitor, Occidentul ?i Orien-
tul lumii cre?tine. Se ~ u v i n e sa examinam Tn mod deosebit
evolutia raporturilor dintre cele doua parti ale cre?tinatatii,
fiindca aceasta aduce lumina asupra noilor mentalitati bizan-
tine, explica atitudinea adoptata de Tmparatii care s-au succe-
dat In epoca ?i determina manifestarile Bisericii, ?i, prin
urmare, ale poporului bizantin, a carui influenta va cantari
deseori greu Tn luarea deciziilor de catre carmuire.
tnceputa deja din secolul allX-lea(ln timpul schismei numite
fotiene, dupa numele patriarhului Constantinopolului), de?i ca
un simplu dezacord In interpretarea textelor patristice, referi-
toare. la anumite puncte ale doctrinei. (purcederea Sfantului
Duh)?i la cateva practici Iiturgice (azima) ?i canonice (celibatul
preotilor), amanunte ascunzand, In realitate, pretentiile Romei
?i ale Constantinopolului la primatul scaunului arhieresc al
fiecareia, disputa ecleziastica a cunoscut, cu trecerea timpului,
o amplificare ce va provoca nu doar separarea Bisericilor, ci 0
70
veritabila dezbinare In sanul cre?tinatatii. Aceasta evolu"\:ie a
condus, In cele din urma, la schisma definitivalntre Biserici,
dureros ?i Inzilele noastre, declarata In anul 1054,
cand cardinalul Humbert, legatul papei, ?i patriarhul Mihail
Cherularie au lansat, cel dintai chiar 111 Sfanta Sofia, celalalt, In
Sfantul Sinod din Constantinopol, anatema reciproca, In pofida
tuturor a?teptarilor, Tntrucat, cui mea ironiei, Intalnirea dintre
cele doua pare sa fi avut drept scop recunoa?terea
asemanarilor ?i apoi unirea dintre cele doua Biserici
1

In ciuda eforturilor aproape imediat de Imparat, ale
carui interese In Italia erau compromise.. deturnura luata· de
dintre Bisericile Romei ?i Constantinopolului,pentru a
se apropia de papa?i a ?terge urmele actelor din 1054,
nedemne de cre?tinatate, prapastia cascata Intre cele doua
Biserici devenea din ce In ce mai profunda. Cre?tinii ortodoc?i
?i cre?tinii romani, care se ocoleau unii pe prin Italia·?i prin
marile centre ale Imperiului, In special In Constantinopol, se vor
Tnradacina treptat Intruschisma?i vor Incepesase trateze, reci-
proc,. ca schismatici ?i eretici. Ei vor unii ceilalti,
comportamentul deostilitate ?i de lipsa de potrivit
unei asemenea La Bizant apare ?i se prolifereaza, Tn
acest moment, un gen nou de literaturaecleziastica - tratatele
Impotriva latinilor
2
• In acestea se vor descrie, pe larg?i cu detalii
surprinzatoare pentru mintile simple, ratacirile latinilor, adica
ale cre?tinilor romani, ?i vor deveni un soi de vademecumuri ale
ortodoxului desavar?it, care trebuiasa afledespre toate
motivele de plangere Impotriva Bisericii Romei ?i a slujitorilor ei.
Aceste Tndreptareau cunoscuto raspandire din ce In ce mai
mare ?i 0 primire entuziasta din partea publicului popular, u?or
de catre Biserica. Aceasta, datorita organizarii sale,
putea manevra repede ?i eficace toate populatiile bizantine,
mereu avide, s-a subliniat Tndeajuns acest lucru, de dispute
privind chestiunile religioase ?i dogmatice.
71
Situatja creata prin diferendul ecleziastic se va agrava con-
siderabil, Incepand din momentulTn .care. armatele occidentale
au lansat primele operatiuni Tmpotriva Imperiului bizantin.
Conflictul militar a aparut, astfel, ca 0 consecinta a ostilitatii
dintre Biserici, fapt care a Tnveninat maimult raporturile,
deja Incordate, dintre cele doua comunitati Astfel s-a
explicat - In ochii bizantinilor, eel putin - agresiunea norman-
dalmpotriva teritoriilor italiene ale Imperiului apoi, chiar
tmpotriva teritoriului imperial. Sa nu uitam ca, Intr-adevar, In
urma de la Melfi, care a pecetluit alianta norman-
do-pontificala, In 1059, adica la numai cativa ani dupa schis-
ma Bisericilor, norrnanzii,de acum Tnainteforta armata a
papa/itatii, Tntreprind operatiunile contra bizantinilor din
Italia, care se soldeaza cu expulzarea administratiei bizantine
din aceasta provincie, Tncearca, imediat apoi, Tn anul 1081,
cucerirea Imperiului, Constantinopolul fiind Jinta suprema a
ultimei lor expeditii balcanice. Au existat bizantini care nu s-au
sfiit sa spunacu voce tareceea ce cu totii gandeau Tn sinealor,
anume ca aqiunile normande antibizantineeraurncurajate de
papalitate, manata de dorinta de a:-islabi pe slujitorii rivalei
sale, Biserica din ·Constantinopol. .Puterea militara ambitiile
temporale ale papalitatii, exprimate cu tarie Tn acele momente,
maiales Imparatului german, socotit prietenul
Bizantu1ui,i-au descumpanit pe bizantini, puternic de
traditia patristica,· potrivit careia Biserica era 0 forta spirituala
Tn slujba pacii, i-a Tncredintat de temeinicia suspiciunilor lor.
In orice caz, politica antibizantina a normanzilor marcheaza
o etapa importanta Tn evolutia raporturilor dintreOccidentul
?i Orientul cre?tine, fiindca, 0 data cu aceasta, Tncepe conflic-
tul armat al Apusului Tmpotriva Bizantului, care nu Tnsemna,
pentru bizantini, semnul vita1itatii ?i fortei unei lumi In
ascensiune, cat urmarirea unor scopuri ascunse pe care Ie nu-
treau aceste popoare barbare, In dorinta lor de a Tngenunchea
72
Imperiul glorios al Bizantului, lumea a direi singura vina era
aceea de a nu fisupusa Bisericii Romei.
Ca atare, la randul lor, atacurile normande ii tulbura pro-
fund pe din Rasarit, careleinterpreteaza ca semne ale
unei tradari ale unui razboi fratricid; in plus, au'influentat in
sens negativ judecata bizantinilor asupra oricarei actiuni in
care erau implicati normanzii ii au compromis in ochii lor
chiar stradaniile cele mailaudabileale occiden-
tale in serviciul credintei comune. Se poate afirma ca, pentru
bizantinul agresiunea normanda aaparut, pe de-o
parte, ca 0 consecinta aschisrnei Bisericilor a perfidiei pon-
tificale, iar, pede alta parte, ca preludiul Cruciadelor, care,
foarte curand,aveau sa fie considerate cea mai redutabila
forma de agre?iune occidentala. Tntr-adevar,
mai mult, rolul important pe care I-au jucat normanzii .in
primele Cruciade,inspecial sub conducerea lui Bohemond,
binecunoscut bizantinilor pentruca,mai inainte vreme, Ie
pradase teritoriile, peste toate,concomitenta suparatoare
dintre marea expeditie normanda contra Greciei
celei de-a doua Cruciade, ale careiarmate s-au extrem
de periculoase Constantinopol, Ie-au confirmat Ie-au
intarit bizantinilor neincrederea fata de Cruciade, acesteinitia-
tive pontificale rnilitare cu totul straine de concepti a bizantina
despre razboi.·
Tn acest sens, este interesant de notat ca, in orice caz si
independent de .rezultatele dezastruoase' pentru Bizant pe
care Ie-au avut, intr-adevar, Cruciadele, ideea feno-
menul de cruciada, cum Ie concepea Occidentul, au ramas
absolut de neinteles pentru bizantini, din motive care i?i aveau
originea in cele mai vechi traditiiale Bisericii Ortodoxe?i ale
statului bizantin. Sa amintim, in acest sens, ca Bizantul - in
aceasta, fidel al Romei - a socotit intotdeauna
razboiul ca pe 0 actiune de competenta suveranului, Biserica
73
multumindu-se cu puterea spirituala, lucrand pentru mantui-
rea omenirii ?i dainuirea pacii. Astfel, Cruciada, chiar daca se
dorea un razboi sfant, fiindca era declan?ata de papa Tnsem-
na, pentru bizantini, Tn primul rand, semnul uzurparii puterii
imperiale venind din partea autoritatii spirituale, care comitea,
astfel, un cvasisacrilegiu. Oricum, Cruciada Ti conducea pe slu-
jitorii ei la Tnfaptuirea unor adevarate sacrilegii, Tntrucat Tn ran-
durile cruciatilor luptau preotii, care, apoi, aveau mainile
manjite de sange de om, nu. ?ovaiau sa savar?easca sfanta
Jertfa a euharistiei. Uimirea Anei Comnena sa-I vada pe papa
dispunand de 0 armata proprie
3
este mare, sincera ?i unanim
Tmparta?ita de bizantini. Tntr-adevar, poporul ?i printesa din
acest Imperiu rnvatasera ca Biserica sanqiona cu asprime
folosirea armelor de catre preot sau orice alt om al bisericii.
Probabil aflasera de cazul acelui sarman preot dintr-un targ
capadocian, care fusese excomunicat, cu vreo cateva secole
mai Inainte, pentru faptul ca pl)sese mana pe arme pentru
a-?i apara tara rmpotriva
Dar, dincolo de aceste aspecte exterioare, scopul Insu?i al
Cruciadei, adica razboiul pentru eliberarea Locurilor Sfinte, Ii
lasa fara grai pe bizantini care vedeau In aceasta, In· eel mai
bun caz, 0 Tncercare de uzurpare a titlului lor de aparatori ai
rn eel mai rau, un pretext pentru a masca pro-
iectele nemarturisite, expansioniste, ale Apusului rmpotriva
Rasaritului
s
. I?i aminteau, desigur, ca Biserica Romana ?i sluji-
torii sai nu-?i manifestasera nici cea mai mica intentie de a-i
ajuta pe bizantini atunci cand, cu vreo cativa ani mai Tnainte,
pornisera cu razboi rmpotriva Fatimizilor din Egipt, care ocu-
pasera Pamantul Sfant ?i distrusesera bisericile lerusalimului, a
caror reconstruqie fusese obtinuta, pana la urma, multumita
interventiei armatelor bizantine.
74
Tn sfar?it, sa notam· ca aspectul "soteriologic" al Cruciadei,
care dadea asigurari In privinta iertarii pacatelor participan-
tilor, practica dintotdeauna refuzata de Biserica Ortodoxa, in
pofida staruinte10r imparatilor ?i a influentei lui Nikephoros
Phokas, ii uluia pe bizantini, neatin?i de curentul escatologic
care stapanea pe atunci in Occidentul ale carui populatii, se
?tie, traisera spaima milenarista. Saadaugam, la acest punct,
ca legenda luptei lui Hristos impotriva Anticristului, care ar fi
avut loc la lerusalim, In jurul anului 1000, pare total necunos-
cuta in. Bizant, care, de altfel, spre deosebire de Occident,
adoptase calendarul erei lumii ?i nu calendarul erei incepute cu
na?terea lui Hristos.
Astfel, schisma Bisericilor, agresiunea normanda impotriva
Imperiului in Italia ?i in Balcani, neputinta de intelegere a
fenomenului ?i a principiilor Cruciadei, ca ~ i dezorganizarea
desfa?urarii acestei intreprinderi, care amintea bizantinilor de
invaziile barbarilor de altadata - mai ales din pricina faptului ca
sosirea cruciatilor se facea in valuri ?i ca fiecare grup asculta de
?efi diferiti -, i-au determinat pe bizantini sa priveasca
neincrezatori orice aqiune a cre?tinilor din Apus. De aici pana
la a considera ca ansamblul popoarelor ?i al natiunilor din
Occident alcatuiesc un bloc omogen ostil Bizantului nu era
decat un pas, de altfel repede facut de poporul bizantin. Ca
atare, In spiritul bizantinilor, Apusul cre?tin, in pofida pluralitatii
sale politice ?i a diversitatii sale etnice, forma un tot, 0 unitate
sau, mai bine zis, 0 entitate opaca - caracter care ii era con-
ferit in special de supunerea spirituala a tuturor popoarelor sale
unei autoritati comune, papei. Trebuie spus, de asemenea, in
acela?i sens, ca pentru bizantini Occidentul cre?tin I?i pastra
inca, d e ~ i vag, ce-i drept, titlul sau de mo?tenitor al Imperiului
roman de Apus. Cu alte cuvinte, Bizantul, profund ata?at carac-
terului centralizator al statului sau, I;:;i proteja propria imagine
despre realitatea occidentala, care, Insa, se ;:;tie, nu corespun-
dea nici pe departe acestei viziuni unitare a lucrurilor.
75
lata de ce nu este exagerata afirmatia ca notiunea de
Occident, ca 0 comunitate umana condusade valori,
s-a nascut Tn Bizant la secolului al X-Iea,fiind justificata
Tn primul rand de unitatea spirituala a lumii occidentale
Tntr-o oarecare masura, de raporturile acesteia cu Imperiul
roman de Apus. Este semnificativ faptul ca termenul de "Iatin"
a fost utilizat de bizantini pentru a desemna popoarele din
Occident, independent de apartenenta lor etnica politica.
Altfel spus, latinitateaeste, de acum Tnainte, un soi de replica
la grecitate - termeni desemnand, de acum,doua lumi
diferite prin traditiile culturale aspiratiile lor intelectuale. a
data ce veriga lor comuna, va slabi, termenii vor
ajunge sa desemneze doua lumi adverse.
Sa constatam ca, de la secolului al XI-lea, identita-
tea intereselor acestor lumi, fondata pe forta
romane?i pe taria credintei comune, se va dovedi inconsis-
tenta Tn fata imperativelor create de evolutia pe care fiecare 0
cunoscuse Tn timpul Tndelungatei sale istorii care Ie condu-
sese din secolul al IV-lea pana Tn pragul secolului al XII-lea.
S-ar putea considera, pur simplu, ca secolul al XII-lea a fost
perioada Tn care identitatea acestor doua parti componente
ale s-a transformat Tn alteritate diversitate, apro-
fundate, cu trecerea timpului, pana cand au permis despar-
tirea lor definitiva, pecetluita Tn zorii secolului al XIII-lea, prin
dezmembrarea statului bizantin de catre armatele celei de-a
patra Cruciade, Tn anul 1204
6
• Sa mai precizam ca acest dez-
nodamant justifica a posteriori Tntreaga neTncredere a bizanti-
nilor fata de Occident? Tn orice caz, aceasta evolutie a facut
imposibila orice Tntelegere reala ulterioara Tntre cele doua
faqiuni ale Tmp·otriva i-a aruncat
pe bizantini Tntr-o patima antilatina care Ti va determina, dese-
ori, sa actioneze, dupa cum vom vedea, chiar Tn defavoarea
intereselor statului lor:
76
Originea sentimentelor antilatine, a caror dezvoltare va
cunoa?te forme violente, mai ales din partea poporului bizan-
tin, nu se afla,a?a cum ne-am fi putut a?tepta, Tn schisma din
anul 1054 (care n-a fost, la urma urmei, dedit 0 problema a
autoritatilor ecleziastice ?i a trecut aproape neobservata de
popor), ci Tn agresiunea normanda, considerata, din pricina
concomitentei sale cu declan?area Cruciadelor, drept un
aspect semnificativ al unui vast proiect, nemarturisit, al papali-
tatii Tmpotriva lumii ortodoxe.Tn acela?i fel, ceva mai tarziu,
Cruciada va fi socotita de poporul bizantin ca 0 Tntreprindere
care ascundea, sub masca unor scopuri venerabile, intentiile
mar?ave ale soldatilor salbatici din Occident Tmpotriva Impe-
riului ?i avutiilor acestuia. Sa marturisim ca suntem departe de
pax christiana, care a fost, totu?i, pentru 0 buna perioada a
istoriei Europei, prelungirea vechii pax ramana, amandoua
exprimate, potrivit celor mai bune traditii ale Bizantului, ca
rezultand din pax byzantina, din ordinea instaurata de
Imperiul cre?tinilor din Rasarit.
La fel de adevarat este faptul ca, Tn jurul secolului al XII-lea,
poporul bizantin se considera victima unei agresiuni de comun
acord a lumii occidentale, Tn ansamblul sau -0 actiune scele-
rata, resimtita de bizantini ca 0 insulta la adresa lui Dumnezeu,
Tntrucat urmarea, credeau ei, .distrugerea "Imperiului
Preacre?tin", Ita statului ocrotit ?i iubit de Domnul" - termeni
utilizati Tn actele oficiale pentru a desemna Imperiul bizantin
pe tot parcursul existentei sale.
Tn orice caz, conflictul dintre Apus ?i Bizant, Tnceput cu
razboaiele normande, declan?ate Tntr-un moment Tn care
Imperiul era lovit, Tn Orient, de Tnaintarea turcilor, a fost consi-
derat de catre bizantini drept 0 dovada a imperialismului
occidental, manifestat Tn mai multe domenii deodata: imperi-
alism spiritual, din pricina schismei ?i ostilitatii papalitatii,
imperialism militar ?i politic, din pricina actiunilor normande ?i
77
efectuluiCruciadelor care, sa nu uitam,. au condus nu la eli-
berarea Locurilor Sfinte, ci la constituirea de state latine Tn
Orient, Tn fine, imperialism economic, din pricinadominatiei
exercitate de negustorii occidentali, Tn special italieni, nu
numai asupra comertului international, rezultat tocmai de
Infiintarea statelor cruciatilor, dar asupra pieteiinterne a
Imperiului. Acest din urma fapt, ale carui repercusiuni s-au
dovedit, Tn timp, catastrofale pentru prosperitatea Imperiului
bunastarea cetatenilorsai, este Tnca una dintreconsecintele
agresiunii normande, care, indiscutabil, au marcat definitiv
raporturile dintre Occident Orient, Tn toatedomeniile.
Tntr-adevar, situatia disperata Tn care au azvarlit Bizantul
atacurile normande asupra teritoriului Imperiului Tn anul
1081, I-a obligat pe Alexie Comnen, pe atunci lipsit de orice
mijloace de aparare,Orientul bizantin fiind subjugat de turci, sa
ceara a,jutorul maritim al venetienilor,care aveau legaturi stra-
vechi privilegiate Bizantul. Tngrijorati de a-i vedea pe nor-
manzi instalati pe ambele maluri ale Stramtorii Otranto, ceea _ce
Ie putea compromite liberul acces la Adriatica puteasufoca, Tn
timp, prosperitatea Republicii Serenissime, venetienii s-au grabit
sa raspunda apelului bizantinilor - trimis flota Tn ajutorul
lui Alexios, negociind, Tn schimb, noi privilegii, care Ie-au Tnga-
duit sa se foloseasca de pietele comerciale ale Imperiului ale
Constantinopolului Hrisobula (bula de aur) promulgata Tn
anul 1082 de catre Alexie I, Tn favoarea venetienilor, a fost con-
siderata,_ pe- buna. dreptate, ca-- primul act· de capitul9re al
Imperiului. Conform continutului acestui document, venetienii
Tn Constantinopol 0 adevarata factorie comerciala,
bazilica San Marco s-a ales cu importante donatii, Tn vreme ce
negustorii Serenisiniei Republici aveau practice, pe viitor,
comertul bucuranqu-se de conditii de Tnlesniri fiscale care
faceau din ei cetatenii natiunii celei mai favorizate. Astfel,
venetienii stabilit, treptat, propriile colonii piete de
78
desfacere in toate punctele comerciale din Imperiu
numai Pontul Euxin fiindu-Ie inchis, din motive referitoare la
aprovizionarea Constantinopolului -,adunand, cu timpul, boga-
tii considerabile, pespezele statului ale cetatenilor bizantini.
Activitatea lor in Imperiu prosperitatea lor a crescutlafel de
repede ca dispretul pentru bizantini. De aici a rezultat 0
situatie. tensionata, al carei deznodamant aveasa compromita
raporturile dintre venetieni Bizant.
Tntr-adevar, resentimentul popular nemultumirea oficiala
starnite de comportamentulinsolent al venetienilor,in scurta
vreme socotitide bizantini oaspeti incomozi, s-au mani-
festat inca dela incoronarea lui loan (omnen,fiul succe-
sorul lui Alexios, a carui preocupare majora a fost aceea de a
consolida fortele navale ale Imperiului de ase debarasa, cat
mai .repede .cu putinta,de· tutela venetiana. Ciocniri sange-
roase intre celedoua comunitatiauavut loc atatin Constan-
tinopol, cat ?i in alteora?e ale Imperiului'; acestea au dat sem-
nalulin conflictul veneto-bizantin care,latentsau deschis, va
fi, de acum inainte, un factor important al politicii bizantine
impotriva Occidentului in particular, lmpotriva celorlalte tha-
lasocratii italiene.
Tn orice caz, aspectul violent al conflictului dintre bizantini?i
venetienii instalati in Imperiuva insemna, pentru Bizant, sem-
nul unei noi forme de agresiune occidentala, ?i anume agre-
siuneaeconomica, prin care du?manilor Imperiului Ii se vor
adaugaredutabilele ale 'Italiei, exemplul
venetian fHnd, curand, imitat de catre' Pisa mai· ales, de
Genova - cerinteletimpului conducand, mai
tarziu, Bizantul, preocupat deaseelibera· de sub jugulvene-
tian, sa acorde acelea?i privilegii celorlalteora?e italiene
7
• Se
intelege de ce se considera ca data promulgariihrisobulei lui
Alexie I in favoarea venetienilor marcheazainceputul capitularii
Bizantului tocmai prin aceasta, agresiunea
79
economica aOccidentului Impotriva Imperiului, agresiune ale
carei rezultate au fost, de altminteri, mai redutabile pentru
soarta Bizantului decat victoriile soldatilor din Occident.
D.in acest punct de vedere, politica dusa deComneni, pre-
ocupati, Inainte de toate, sa Impinga frontierele Imperiului cat
ma; departe cu putinta, masurandu-i maretia exdusiv prin vic-
toriile militare - atitudine, trebuie sa foarte aris-
tocratica -, pare contestabila chiar a fost contestata de con-
temporani, sa vada pe care Imperiul 0 sufe-
rea prin infiltrarea italiana In toate centrele comerciale.
fntr-adevar, este surprinzator faptul ca Imparati remarca-
bili, care au fost primii trei Comneni care au prin stra-
duinta lor neobosita, sa redealmperiului prestigiul militar care-i
lipsise atat de dureros la secolului al X-lea, s.,au dove-
dit atat de putin de efectele de repercusiunile pe
care·Ie-ar fi putut avea, In viitor, politica lor fata de republicile
italiene. Acordandu-Ie, fiecareia, pe rand, privilegii comerciale
exorbitante, In speranta hazardata de a :contracara puterea
uneia prin avantul celeilalte, Comneniiau supus, treptat, viata
economica a Bizantu1ui bunului plac al negustorilor italieni,
care au sfar?it prin a se purta nu doar ca stapaniaipietelor
comerciale, dar ?i ca arbitri ai vietii publice.
Aceasta politica a fost practicata, In special, de catre
Manuil I, care, ce-i drept, a conceput ni?te proiecte expansio-
niste a caror realizare necesita. noi aliante ?i ajutor. din partea
italienilor; intr-adevar, Manuil Comnen a fost cel care a dorit
punerea In fapt a ideii grandioase ?i de a uni, Inca 0
data, sub egida Constantinopolului, dar cu sprijinul papei,
lumea Occidentului si a Orientului roman. Insufletit de acest
vis utopic, de de reconquista lumii Manuil
n-a ?ovait sa organizeze ?i sa Tntreprinda expeditiicostisitoare
peste mari, care au condus armatele bizantine,din nou, dar
pentru scurta vreme, Tn Italia, Tn Siria, ba chiar ?i Tn Egipt.
80
Aliantele, de care Imperiul avea nevoie pentru a concretiza 0
asemenea politidi, au fost contractate Tn schimbul unor sume
importante, dar al unor privilegii comerciale pe teritoriul
Imperiului. Megalomania ultimului mare Tmparat din dinastia
Comnenilor a Tnsemnat ruina financiara pentru Bizant.
Aceasta politica, criticata violent de opinia publica a epocii,
ramane, dupa parerea noastra, cea mai sugestiva ilustrare a
patriotismului aristocratic dus la extrem, Tn masura Tn care
alegerea a tinut seama mai degraba de prestigiul Bizantului
decat de bunastarea cetatenilor care suportau cheltuielile
acestei glorii efemere a Imperiului
8
• Reactia Impotriva "nefe-
ricitelor deplorabilelor razboaie"9 ale lui Manuil Comnen,
care, dupa spusele lui Nicetas Choniates, visa "sa duca hota-
rele Imperiului pana la Coloanele lui Hercule (Gibraltar) sa
izbuteascaacolo unde chiar lustinian daduse s-a
manifestat violent dupa moartea acestui Tmparat; va
lua un caracter antilatin ?i antiaristocratic, ceea ce semnifica,
In opinia noastra, sfar?itul aristocratic, a?a cum
II concepusera marii Comneni, chiar daca aceasta noua etapa
a istoriei ideologiei a avut tot un Comnen ca initiator.
Intr-adevar, sub conducerea lui Andronic Comnen'\ care a
fost considerat, Tntr-un mod exagerat, drept Tmparatul "ro?u"
al Bizantului, multimile din provincii, Tn special soldatii din
Paflagonia, au patruns In Constantinopol, Tn anul 1183, ?i,
urmate de gloata din capitala, i-au masacrat pe. straini, Ie-au
jefuit stabilimentele, tara a ocoli frumoasele cartiere ale ora-
?ului, pentrua utiliza un termen modern, apoi I-au aclamat pe
Androniclmparat. Fire?te ca politica acestui favorit al maselor
populare ?i provinciale a fost, Tnainte de toate, antilatina
antiaristocratica. In timpul scurtei sale domnii, sentimentul
antilatin a dobandit, trecand prin forma exasperarii pe care i-a
conferit-o revolta populara, 0 noua dimensiune: avea sa fie im-
pregnat de 0 veritabila ura contra a tot ceea ce era occidental,
81
sentiment Tmparta?it de poporul din Constantinopol, care-i
vazuse pe italieni Tmbogatindu-se pe spinarea sa, ?i de popu-
latiile din provincii, care suferisera mult de pe urma trecerii cru-
ciatilor ?i a stationarii, pe pamanturile lor, a contingentelor de
mercenari occidentali, recrutati de Manuil ?i din ce Tn ce mai
des utilizati de Bizant, din cauza calitatii echipamentului lor de
lupta ?i, sa recunoa?tem, din cauza virtutii lor militare.
Astfel, reaqia Tmpotriva patrunderiioccidentale Tn Imperiu
a atras dupa sine reactiaTmpotriva principiilor calauzitoare ale
adepti10r politicii marilor Comneni, socotiti vinovati de
aservirea Imperiului fata de oamenii Occidentului; patriotismul
aristocratic al Comnenilor, care dorisera sa faca· din Bizant
Imperiul faimos de altadata sa ridice Constantinopolulla ran-
gul de centru· allumii civilizate, va fi abandonat; un patriotism
Tnflacarat popular, animat de ura antilatina, ?iun spirit
patriotic provincial, modest lnambitiile sale, dar ferm Tn
dorinte, vor dicta, de acum Tnainte, politica ideologicaa
Bizantului care, orbit de patima antilatina amenintat, simul-
tan, de Occident ?i de Orient, nu-?i va mai putea regasi nicio-
data suflul care Tiasigurase, odinioara, maretia.
Patriotism atitudine anticonstantinopolitana
La moartea lui Manuil I Comnenul, Tn 1180, oratorii oficiali
ai curtii au prezentat un bilant al actiunilor acestui Tmparat,
care contrasta putin cu ceea ce Tncepuse poporul bizantin
sa murmure dupa campaniile dezastruoase ale lui Manuil de
dincolo de mare; se poate crede, totu?i, ca discursurile oficiale
au avut 0 baza certa, eel putin Tn ceea ce prive?te elogiile
referitoare la realizarile militare ale acestuiTmparat, ale carui
victorii multiple asupra du?manilor externi ai Imperiului justifi-
cau epitetele pompoase pe care le-a utilizat ?i el Tn titulatura
82
sa. Dupa exemplul lui lustinian cel Mare, pe care nu a uitat sa
ia drept model, Manuil s-a desemnat, In actele oficiale, ca
isaurian, cilician, armean, dalmat, ungur, sarb, laz, iberic, bul-
gar, chazar, got etc., dupa numele popoarelor pe care Ie
Tnvinsese
12
• AsHel, nu e de mirare daca accentele pe care le-a
gasit oratorul, ramas anonim, pentru a deplange pierderea lui
Manuil
13
amintesc, totodata, de cele ale elogiilor lui lustinian,
de epitaful pentru Vasile al II-lea Bulgaroctonul, adica pentru
ceimai ai de asemenea, de
acelea din discursurile adresateMonomahului de catre Mauro-
pous Psellos, mai precis atunci cand Imperiul atinsese cea
mai mare Tntindere teritoriala asa, dupa aceea din
timpul domniei lui lustinian. Manuil este numit, Tn acest dis-
curs, ,,'Imparatul strateg, care a condus armatele bizantine
pana la capatullumii, care a nimicit ·puterea turcilor i-a umilit
pe lor la rele - adica pe din Occident,
italienii-, care le-a supus romanilor pe lumii, care a
saconduca drept chibzuit, care afost autocratorul, cos-
mocratorul, stapanul popoarelor, primulTmparat paraclet,cel
care a instaurat pacea 'In lume"14.
Citind acest discurs, rostit 'In public la Constantinopol, la
patru luni dupa moartea Tmparatului, din care noi am citat
doar cateva fraze care ni s-au parut revelatoare pentru tonul
acestui lung text, cu greu putem 'Intelege de ce, la
abia trei ani de la moartea lui Manuil, poporul din Constan-
tinopoll-a 'Inlaturat de la domnie pe fiul acestuimare Tmparat,
pentru a-I proclama 'Imparat al romanilor pe Andronic
Comnen, nutrind principii diametral opuse tuturor celor care
impusesera politica aristocratica chiar aceleia prolatine, a
ultimului mare Comnen. Evolutia acestei situatii avea sa fie
plina de surprize. Tntr-adevar, a devenit Iimpede,
'In foarte scurta vreme, ca orientarile politicii lui Andronic I
Comnen erau prea putin potrivite intereselor marilor familii ale
83
militarilor, care se distinsesera Tn timpul razboaielor purtate de
Manuil ~ i care tineau Tn mainile lorputerea Tn provincii, supuse
de primii trei mari Comneni unui regim militar din cale afara
de riguros. Revoltele care au zdruncinat Imperiul de la Tntro-
narea lui Andronic reprezinta cea mai graitoare dovadaa
nemultumirii unei importante parti din armata, sentiment care
a pus, treptat, stapanire pe populatii1e din provincii ?i pe capi-
tala. Violentele manifestari Tmpotriva lui Andronic ?i Tmpotriva
politicii sale I-au Tnvins, Tn cele din urma, pe acest Tmparat
impulsiv, cu 0 viata deosebit de tumultuoasa. La nici doi ani de
la Tncoronarea sa, Andronic a fost destituit ?i ucis de aceea?i
multime care TI adusese pe tron Tn triumf. Constantinopolul,
Tnsa, Tn momentul acela, era Tn stare de asediu, din pricina
amenintarii normanzilor, care, dupa ce devastasera Salonicul,
cel de.;al doilea ora? al Imperiului (august 1185)15, ajunsesera
7naintea zidurilor capita/ei, semanand panica ?i deruta.
Sfar?itul tragic al lui Andronic marcheaza Tncetarea efortu.:
lui, foarte laudat de contemporanii 'sai, de:a s c o a t ~ Imperiul
bizantin din menghina Occidentului, labunul plac al caruia, de
acum 7nainte, Constantinopolul avea sa se piece, treptat. In
afara de aceasta, razmeritele succesive Tmpotriva lui Andronic
marturisesc 0 evolutie interesanta amentalita!ilorpopulare
din provincie la adresa Constantinopolului./ntr-adevar, aceste
mi?cari violente, care au cuprins, unele· dupa altele, armatele
?i populatii1e din provincii Trnpotriva capitalei, au sfar?it prin
crearea, din partea" provincialilor, aunor reactii ostile capitalei
?i prin raspandirea unei animozitati anticonstantinopolitane,
care va fi, Tn majoritatea cazurilor, exploatata de catre con-
ducatorii avand ambitii persona/e. Aceste revolte, chiar daca,
initial, vizau sa-I rastoarne pe Tmparatul din Constantinopol,
s-au rnu1tumit, Tn c;:ea mai mare parte, cusustragerea catorva
provincii, mai mult sau mai putin irnportante, de sub autori-
tatea sa. Chiar daca actiunile au fost initiate de comandanti ai
84
armatelor imperiale, acestea au sa atraga de partea lor
elementul popular au fost sustinute de catre populatiile lo-
cale, care s-au situat, ca atare, in tabara opusa Constantino-
polului au prin propriile interese, ade-
seori prea putin corespunzatoare dorintelor capitalei. 0 soli-
daritate provinciala, un spirit regional, am spune noi, a aparut,
cu timpul, solidaritate a carei dezvoltare avea sa prezinte cele
mai mari riscuri, constituind un veritabil pericol pentru uni-
tatea nationala, incarnata dintotdeauna de Constantinopol.
Astfel, pe parcursul Tntregii perioade Tncepandcu scurta
domnie a lui Andronic I Comnen pana la caderea Constan-
tinopolului in mainile latinilor, Tn anul 1204, se constata exis-
tenta, Tn provinciile periferice, a unei puternice tendinte cen-
trifuge, care pune, treptat, stapanire pe cvasitotalitatea terito-
riului imperial,avand ca rezultat final izolarea Constantino-
polului, a carui autoritate asupra unei mari parti a lumii bizan-
tine devine pur nominala. Trebuie notat ca aceasta de
dezmembrare a statului, al caruicaracter cenfralizator se men-
tinuse, cu strictete reprezentase, pana atunci,forta
sa, se prezinta sub forme diferite, ducand la rezul-
tat --- respectiv pierderea prestigiului Constantinopolului, care
nu mai este capitala care controla eficace teritoriile depen-
dente. Se remarca, pede-o parte, dizidenta deschisa a guver-
natorilor de provincii, ale caror aqiuni se Tncheiau, cel maiade-
sea, prin constituirea de mid "state" bizantine, desprinse de
autoritatea Constantinopolului (Trebizonda sub familia
Gabras, Ciprul sub Isac Comnen,mai multe tinuturi din Asia
Mica Occidentala sub Asidenos, Maggaphas,Maurozomes
altiii acestea fiind cele mai sugestive exemple
16
), pe de alta
parte, se constata slabirea controlului din partea Constan-
tinopolului, din pricina administratiei sale defectuoase, incapa-
bile sa gestioneze eficace provinciile, impinse, astfel, aproape
involuntar, sa se elibereze din subordinea capitalei.
85
Abandonate in voia sortii, mai ales in ceea ce privea apara-
rea lor in fata extern, achitau obligatiile fis-
cale - sistemul fiscal pare, Tntr-adevar, sa fi functionat Tntot-
deauna bine Tn Bizant -, provinciile au cautat, sa
adopte solutii proprii; sub conducerea personalitatilor locale,
au reconstituit un sistem administrativ rudimentar, care era
insarcinat sa raspunda intereselor trebuintelor populatiilor
respective, a caror contributie Ti asigura, de altfe/, funqionarea
- cazul lui Chamaretos al lui Leon Sgouros, In Grecia conti-
nentala Tn Pelopones, constituie cele mai bune exemple ale
guvernarii regiunilor importante de catre locali. Tn plus, este
semnificativ faptu/ ca noi din alte surse, Tn special
din corespondenta lui Mihail Choniates, mitropolitul Atenei in
ultimii ani de la secoluluial XII-lea, ca regiunile respec-
tive erau foarte neglijate de catre administratia centra/a
17

In orice caz, rezultatele acestei situatii, independent de
formele de dizidenta pe care Ie-am semnalat, sunt identice
pentru Constantinopol imparatii sai: autoritatea imperiala
constantinopolitana, contestata din pricinainsuficientelor sau a
slabiciunilor sale, se stinge, treptat, in regiunile vitale pentru
existenta statului bizantin. Este remarcabil faptul ca tocmai in
provinciile ramase sub controlul imperial se observa slabirea
legaturilor cu Constantinopolul, a carui administratie se dove-
din ce In ce mai neputincioasa de a se ocupa de proble-
ma lor ai carui locuitori se prezinta, In ochii provincialilor,
in mod egoist intr-o lume dominata de lux coruptie, in
ciuda situatiei jalnice din restul Imperiului: Tn acest sens, nu
exista 0 mai buna ilustrare decat scrisoarea lui Mihail Chonia-
tes, in care ii trateaza pe "sclivisitii locuitori ai Constantino-
polului" drept fara minte, nepasatori Tn fata suferintei
care macina Imperiul a problemelor care framanta poporul
de la tara, popor de povara birurilor pusa 7n spinare
de capitala"18;- sa spunem, In paralel, ca aceasta imagine a
86
constantinopolitanilor, corupti de luxul fabulos al ora?ului lor ?i
de modul lor de viata, este la fel de raspandita Tn Occident ?i
va juca un rol aparte Tn timpul celei de-a patra Cruciade, cand
"sarmanul om din vest" va fi ispitit sa-i pedepseasca pe ace?ti
"bogatani", pe ace?ti du?mani ai lui Dumnezeu
19

a adevarata neTntelegere se instaleaza, Tn acest fel, Tntre
locuitorii din provincii ?i constantionopolitani, care se Tnvi-
novatesc reciproc de nerecuno?tinta ?i de nepasare; cu timpul,
fisura devine un fapt general resimtit, iar pierderea afeqiunii,
pe care 0 manifesta din ce Tn ce mai vadit populatii1e provin-
ciale la adresa capitalei, va ajunge sa pecetluiasca ruptura Tn
interiorul lumii bizantine, totu?i amenintata necontehit ?i Tn
ansamblul sau de catre du?manii din exterior. Tntr-adevar, Tn
aceste momente, bulgarii au gasit ocazia de a-?i reconstitui
statui care Ie fusese abolit de catre Vasile al II-lea (al doilea
Tarat bulgar dateaza din 1185-1186), normanzii au reu?it,
dupa cucerirea Salonicului, de la 1185, sa ameninte Tnsu?i
Constantinopolul,Tn vreme ce participantii la cea de-a treia
Cruciada s-au instalat Tn Cipru, la 1192, aceasta insula fiind
deja desprinsa de sub autoritatea Constantinopolului de catre
Isac Comnenul care, lipsit de puterea necesara pentrua se
instala pe tron Tn capitala, a transformat Insula Cipru Tn ceta-
tea sa de scaun, s-a proclamat aici Tmparat al romanilor ?i a
batut moneda cu numele sau. Sa adaugam, Tn final, ca, tot Tn
aceasta perioada, turcii, profitand de confuzia generala ?i
bucurandu-se, fara Tndoiala, de complicitatea guvernatorilor
locali, ?i-au extins dominatia Tn Asia Mica, Tn general Tmpartita
Tntre diver?i "dina?ti", independenti de Constantinopol20.
Astfel, Tn intervalul celor aproape douazeci de ani care
separa moartea lui Manuil I de cea de-a patra Cruciada, Impe-
riul bizantin a vazut cum i se Tntoarce roata destinului, a cunos-
cut macinarea ?i chiar decaderea, Tn pofida efortului laudabil,
dar insuficient, depus de Tmparatii din dinastia Anghelilor, Tn
87
special de Isaac Anghelos, pentru a redresa sistemul lipsit de
puteri al administratiei imperiale. Tn aceasta atmosfera de con-
fuzie se majoritatea aqiunilor separatiste incu-
nunate de succes. Provinciile, una dupa alta, au incercat sa se
emancipezede sub Constantinopolul care, din ce in ce mai sin-
gur, in continuare indiferenta, fara a renunta la vre-
unul dintre avantajele materiale pe careile procurau exploa-
tarea populatiilor din provinciile dependente inca de autori-
tatea sa. Semnalele de alarma, lansate de marii demnitari de
c1erici la adresa constantinopolitanilor aconducerii lor, pen-
tru a suscita un sentiment de solidaritate nationala, raman .
fara ecou
21
• Tonul taios care caracterizeaza aceste texte arata
profunzimea suferintei populatii1or din provincii, a caror unica
legatura cu se concretiza prin prezenta, in
tinutul lor, a agentilor fiscali, de Constantinopol ve-
ghind asupra intereseloracestuia. Din disperare deznadejde,
una dupa alta, provinciile intorc spatele capitalei, populatiile
lor inlesnind calea, probabil fara dea seama, ambitiilor
guvernatorilor bizantini chiar poftelor straini de
Imperiu, al caror comportament fata de ei Ii se parea, in cele
din urma, mai de indurat decat acela al agentilor cons-
tantinopolitani. Pe scurt, casa spunem altfel, statui Bizantului,
Imperiul din Constantinopol, reprezinta, pentru bizantinii
epocii, 0 institutie a nedreptatii a coruptiei: un stat al mer-
cenarilor straini sau autohtoni in serviciul celui mai generos
platnic, la bunul plac al coloniilor de negustori straini; un stat
prizonier al unei caste de parveniti, care impart intre ei be-
neficiile avantajele, in ciuda mizeriei care cot la
cot cu nesiguranta in provincii; un stat, in fine, prada luptelor
interne, care zdruncina palatul, fara a c1inti, in vreun fel,
tele guvernantilor elitelor sale - statui bizantin, in zorii se-
colului al XIII-lea, se indrepta, inexorabil, spre pierzanie
dezmembrare, in paralel cu toate actiunile impotriva
88
lui de d3tre inamicul extern, Tn momentul Tn care au aparut
cruciatii celei de-a patra Cruciade aliatii acestora.
Cu alte cuvinte, ceea ce ni se pare important pentru Tnte-
legerea evolutiei mentalitatilor la secolului al XII-lea
este declinul statului bizantin, pervertirea moravurilor adminis-
trative, blocajul mecanismelor sale, ineficacitatea sistemului
sau, savant sofisticat, indiferenta cetatenilor avidi-
tatea, chiar rapacitatea agentilor sai. Privita din aceasta per-
spectiva, caderea Constantinopolului, Tn 1204, nu este decat
consecinta cvasiinevitabila a situatiei care domnea Tn Bizant
Tnainte de aceasta data; prin amploarea catastrofei pe care
avea sa 0 dezlantuie, aceasta va reprezenta scanteiacare va
trezi atipite va Tngadui 0 ultima tresarire, care va
reda viata lumii bizantine - iata de ce, Tn pofida riscului de a
parea provocator,s-ar putea spune chiar ca Tngenuncherea
Constantinopolului a fost un evenimentaproape salutar pen-
tru natiune salubru pentru statui bizantin, acarui
era puternic aproape iremediabil blocata. Sa reamintim cate-
va scene din viata de la Constantinopol, pe care documentele
epocii ni Ie ofera, Tn mod naiv fara nici un soi de ironie, pen-
tru a ilustra acest subiect: Isaac Anghelos, cunoscut pentru
comportamentul sau fara n-a sa prade odoarele
bisericilor, "ca Tmpodobeasca masa propriile-i
te"22; manat doar de avaritia sa, "a scos la vanzare
dregatoriile, la fel cum pun precupetii la vanzare fructele
legumele"23; fratele sau, Tmparatul Alexie al III-lea, a interzis
transportul de lemn de pe domeniile-sale de vanatoare, aflate
Tn apropiere de Constantinopol, Tn ciuda nevoilor urgente ale
flotei bizantine; marele duce Stryphnos, care, dupa cum ne
relateaza Nicetas Choniates, la perfeqie secretul de
a schimba ancorele vaselor din flota bizantina pe aur care
sa vanda pe bani, pe care-i strangea Tn cuferele perso-
nate, tot echipamentul corabiilor", a preferat "sa faca haz cu
89
suveranul de mobilizarealatina", Tn loc sa pregateasca apara-
rea ora?ului
24
• Astfel ca, Tn fata flotei cruciatilor, bizantinii n-au
putut opune, Tn final, decat IIdouazeci de barci putrede ?i jal-
nice"
25
• Sa notam, totu?i, ca, putin mai Tnainte, Tmparatul
armase ni?te corabii, poruncindu-Ie sa urmareasca ?i sa
jefuiasca vasele negustorilor care navigauln Pontul Euxin ?i
sa-i aducapretioasa lor Tncarcatura la palat
26
• Mai esteatunci
de mirare ca nici 0 nobila fapta militara nu ilustreaza apararea
ora?ului - asigurata,de altfel,de soldati straini, de varegi?
UltimulTmparat a Tncercat, Tn mod ru?inos,sa dea bir cu fugitii,
luandcu el tezaurul imperial, In vreme ce locuitorii Constan-
tinopolului s-au remarcat prin traficul de obiecte sfinte jefuite
de prin biserici de catre latini. IISoldatii Apusului ?tiau demulta
vreme, nespune Nicetas, ca romanii erau robii moravurilor jos-
nice ?i infame"
27
, imaginea capitalei care Ii se Tnfati?a Tnaintea
ochilor fiind aceea a unei "cetati stapanite de desfrau ?i de
opulenta, iar occidentalii ?tiau demult ce soi de Sibaris mai era
?i Constantinopolul
2811

Citind aceste descrieri ale lui Nicetas Choniates - care a
fost martor ocular al evenimentelor; suferind silniciiledin tim-
pul pradarii ora?uluide catre latini,?i unul dintre ceimaiTnalti
dregatori ai Imperiului, apropiat al Tmparatilor carese succe-
dasera pe tron In aceaepoca -, se pot gasi invectivele exaltate
ale calugarilor occidentali Tmpotriva locului de pierzanie pe
care-I reprezenta; pentru ei, Constantinopolul, mult departe
de realitatea
29
pe care 0 descriu cei mai buni ?i cei mai auto-
rizati reprezentanti ai tumii bizantine. Faptulmerita sa fie
subliniat, fiindca a?a seexplica purtarea cruciatilor, care s-au
dedat, se ?tie, cand au patruns Tn Constantinopol, unui jaf
monstruos; ?i, "mai ales, pentru ca· a?a se lamure?te compor-
tamentul locuitorilor din provincii privind " necinstirea ?i ruina-
rea Cetatii Regine".Acela?i NicetasChoniates ne furnizeaza,
involuntar, reactia populatiilor din apropiata vecinatate a
90
Constantinopolului Tn necazurilor locuitorilor acestuia:
IIVazand nenorocirea, am scapat cu fuga; pe drumul surghiu-
nului nostru, badaranii gloata ne luau Tn ras; bateau joc
de necazul ?i de saracia noastra lucie, pe care, fara minte,o
numeau egalitate, voind sa spuna ca situatia noastra de mize-
rie era asemanatoare cu a lor; existau .unii care chiar Ti
Domnului, pentru ca se cumparand
pe maL nimic bunurile
Sa cantarim, 0 acestei dezvaluiri: bizanti-
nii se bucurau de dezastrul care lovise capitala lor pe locui-
torii acesteia, zicand ca se facuse, Tn sfar?it, dreptate, Tntrucat
?i numai devenisera egali - este semni-
ficativ faptulca termenul folosit de Choniatesesteacela de
isopoliteia, care Tnseamna, literal, egalitate juridica de
-', pentru ca soarta lor de plans devenise
Tnsu?ire comuna, Tn ?i de aceia care fuse-
sera, pana atunci, necazurile cons-
tantinopolitanii.Choniates relateazafaptulcuamaraciune, dar
fara uimire: un loc destul de Tnsemn9t pentrua?ti ca
aceasta atitudine era .reactia fireascala indiferenta pe care
capitala 0 manifestase atat de multa vremefata de populatii.le
din provincii de saraci. EI ?tia ca popoare Tntregi din Asia
Mica, orbite de toleranta Tntelegerea pe care 0 aratasera
turcii pentru cre?tini, parasisera, cu numai cativaani mai devre-
me, Inmasa, bizantine se stabiliserain regiunile pe
care sultanulle pusese la dispozitialor, IIpreferasera, spune el,
sa schimbe patria, alesesera traiul laolalta cu barbarii, fugind,
astfel, de domnia nedreptatii"31. Bucuria pentru mizera soarta
comuna, schimbarea chiar de patrie,iata sentimentele dupa
care se ghidau populatii1e din provincii in atitudinea lor fara de
Constantinopol, de politica de locuitorii sai: nimic n-ar putea
demonstra mai bine scindarea solidaritatii nationale In fata
unei situatii care purta, totu?i, toate semnele catastrofei
91
universale, care semnifica limpede capitularea absoluta
Tnaintea celor pe care bizantinii Ii numisera, dispretuitori, cu
cativa ani mai devreme, barbarii din Rasarit, turcii, din
Apus, latinii.
Ar trebui sa se insiste asupra acestor aspecte, mai putin
puse in evidenta de istoricii sa studieze marele
ansamblu alistoriei bizantine sa treaca, repede peste
o situatie care a durat numai vreo cativa ani; noi Ie-am subli-
niat In mod aparte,fiindca ni se pare ca aduc 0 noua lumina
asupra rezultatelorcelei de-a patra Crucia"de, acest eveniment
major tbcmai deaceea, deosebit
de controversat. Suntelil de parere· ca, Inainte de a aborda
studiul celei de.;a patra Cruciade, este absolut
necesar sa avem prezent In minte faptul ca, In ultimii ani ai
secoluluial XII-lea, Constantinopolul, ca de obicei Impodobit
cu bogatii1e sale fabuloase de mult timp legendare, se
cufunda Intr-o izolare cunoa$te "deplina racire a
sentimentelor"32, dupa expresia din epoca, fata de lumea care,
trebuia sa priveasca la el ca la soarele existentei
garantia bunastarii sale. Astfel, ranchiuna amaraciuneasunt
sentimentele care anima populatiile din provincie la adresa
unei capitale nedemne, orbite de iluzia puterii
sale, care, In cele din urma, nu mai era decat 0 aparenta
33
.
Totul indeamna la a crede ca, In pragul secolului al XIII-lea,
Constantinopolu'" era un de cucerit; fost cucerit de
cruciatiicelei de-a patraCruciade, de venetieni, adica
de aceia caredetineau cea mai buna pozitie pentru a
decaderita care domneaacolo, singurii capabili sa aprecieze
interesul strate.gic al avantajele economice
de la rascrucea cailor maritime, singurii animati de 0 veritabila
ura impotriva bizantinilor, maiales Impotriva constantinopoli-
tanilor, care Incercasera adesenrisa le'stavileasca avaritia
34
, In
fine, singurii suficient de viclenicasa Ie prezinte soldatilor celei
92
de-a patra Cruciade miza Constantinopolului ca pe o Tntre-
prindere salutara ?i din toate punctele de vedere legitima,
Tntrucat era yorba de a instaura pe tronul Bizantului Tmparati
de partea lui Hristos ?i a Cruciadei.
Cucerirea Constantinopolului de catre cruciati se prezinta,
Tn cele din urma ?i Tmpotriva oricarei a?teptari, drept con-
secinta politicii constantlnopolitane, bizantinii fiind tentati sa 0
considere ca 0 Tntreprindere vizand exdusiv Constantinopolul.
Tn lurnea bizantina de atunci, traind Tntr-un c1imat general de
"scapacine poate", patriotismul'disparuse ori, mai mult chiar,
luase Tnfati?area apararii regiunilor mai mult sau mai putin
modeste, care Tncercau, sub conducerea locali, sa se
tina la 0 parte de coruptia constantinopolitana ?i de lumea sa
pervertita. Din acest punct de vedeie, este semnificativ faptul
ca "dina?tii" din provincii cautasera sa cada la Tnvoiala cu
inamicul extern, ca sa-?i consolideze·puterea Tnregiunea lor, ?i
caerau prea putini la numar pentru a candida la' titlul de
Tmparat ?i a Tncercasa ajunga la Constantinopol, unde sa fie
Tncoronati - prestigiul coroaneiimperiale pierduse orice
stralucire Tn ochii lor,a?a ca au preferat sa ramana Tn provincii-
Ie lor Tndepartate ?i sa priveasca de acolo Constantinopolul,
"cetatea pacatoasa", alunecand spre pierzanie. Dezastrul din
1204 avea sa fie una dintre consecintele acesteiatitudini?i, la
randul sau, avea sa scoata Tn evidenta toateslabiciunile ?icon-
tradictiile lumii bizantine de atunci.
Tn special divergentele etnice?i diferentele de conditie
sociala vor fi cele care vor ie?i, Tn acel moment, la suprafata,
impunand, Tn final, comportamentul grupurilor Tn fata noii
situatii. Populatiile din Tracia ?i din Macedonia, care posedau
un numar important de elemente etnice eterogene (slavi,
cumani, bulgari), n-au sa colaboreze Tndeaproape cu
bulgarii, care se eliberasera de sub egida
se emancipasera Tn cadrul celui de-Ia doilea Imperiu al lor,
93
trecand, cu sprijinul populatiilor locale, la rezistenta Impotriva
latinilor, chiar In numele legitimitatii bizantine. Dimpotriva, ele-
mentul armean din Tracia ?i mai ales din Asia Mica
Occidentala, exasperat, fara Indoiala, de pozitia Constantino-
polului fata de Biserica lor, a colaborat fati? cu latinii, carora
le-a Tnlesnitlnaintarea
35
• Mai importante Inca, fiindca Ii priveau
pe bizantinii Tn?i?i, ni se par contradictiile socio-economice,
evidentiate deevenimentele din 1204, marturia lui Nicetas
Choniates despre comportamentul populatiilor rurale din
vecinatatea Constantinopolului la vederea necazurilor constan-
tinopolitanilor fiind cea mai potrivitailustrare
36

intr-adevar, toate marturiile surselor concorda asupra unui
punct: paturile dezmo;;tenitilor societatii bizantine, atat cei din
provincii, cat?i cei. din Constantinopol, nu doar ca au ramas
indiferente Tn fata dezastrului capitalei, de la care, la urma
urmei, nucuno?teau decat jugul carmuirii, ci au Incercat sa
profite de tulburarea ;;i confuzia care au rezultat - bunurile
funciare ale marilor institutii constantinopolitane, Tn special -ale,
patriarhiei . situate In provincii,. au .cazut
prada taranilor carelemunceau
37
; _populalia din Constantino-
pol a participat· alaturi decruciati la jefuirea palatelor ?i a
caselor nobilimii, iar micii contribuabili au simtit abolirea sta-
tuluicape 0 eliberare.de greutatea cu care Ti impovarasera
agenti Iipsiti de scupule, oameni ai statului ?i ai Bisericii din
Constantinopol, a?adar, reprezentanti ai' celor mai importanti
proprietari funciari din lumea bizantina. in aceste conditii, se
fntelege dece doliul pentru, cucerirea Constantinopolului n-a
fost nici pe departe unanim, nici macar In sanul lumii bizan-
tine, ?i se pot aprecia dificultatile Intampi-nate de exilatii din
Constantinopoiln st'radania lor de a reconstitui, In Asia Mica,
un stat care se dor,ea continuatorul Imperiului Bizantului; dar,
mai ales, Se explica astfeI Inaintarea cruciatilor In cuprinsul
Imperiului, In pofida divergentelor care domneau in tabara lor
94
?i Tn ciudacaracterului de improvizatie al cuceririi lor. Cu toate
acestea, este semnificativ faptul ca singura rezistenta demna
de acest nume pe care au Tntampinat-o a fost din partea
"dina?tilor" locali, precum acelea a lui Sgouros ?i a lui
Chamaretos, care, de?i T?i separasera destinele de al Constan-
tinopolului, nu puteau Tndura sa-i vada stabilindu-se la ei acasa
pe latini, dintotdeauna considerati drept du?manii adevaratei
credinte38. Ei vor da, astfel, primul imbold Tn trezirea con?tiintei
nationale, care Ie valngadui bizantinilor sa reia puterea·?i sa
reconsidere evenimentele din 1204.
Tntr-adevar, ecourile povestirilor despre cucerirea Constan-
tinopolului ?i, mai ales,despre purtarea incalificabila a latinilor
vor sfar?i prin a suscita indignarea bizantinilor, care T?i vor
aminti, atunci,de vechea lor maretie. De acum Tnainte, se va
considera ca intrareacruciatilor Tn "Regina cetatilor" semnifica
adevarata catastrofa nationala, "robia poporului ales al lui
pierderii Cetatii va fi, treptat, resimtit de
catre toti grecii ortodoc?i, fara exceptie; bizantinulde rand va
afla, cu groaza, ca jefuirea monstruoasa a tot ce avusese mai
sfant Cetatea· fusese organizata de aceia care T?i ziceau soldati
ai lui Hristos, va afla ca masacrele, incendiile, violurile jos-
niciile fara de nume au fast savar?ite Tmpotrivafemeilor ?itopi-
ilor greci, numele de latinva sfar?i prin a Tnsemna profanatorul
infam de care trebuia sa se elibereze cu orice pret.Unani-
mitatea nationalava fi refacuta prin reaqia Tmpotrivacelor
care batjocorisera credinta, legea, patria, Constantinopolul
redevenind Tn scurta vreme sacrul simbol al lumii bizantine
care trebuia salvat ?i eliberat din mainile nelegiuiti1or.
Astfel, resentimentul, mai mult Tnca, trauma pe care le-a
provocat-o purtarealatinilor, ca ?ifrustrarea nationala care a
rezultat au determinat aparitia n6ului patriotism bizantin, care
se va cristaliza, de acum Tnainte, Tn jurul sortii Constantino-
polului ?i al luptei Tmpotriva cuCeritoriior sai. C6nstantinopolul
95
I?i va regasi, In spiritul bizantinilor, virtutile sale stravechi, Tn
vreme ce gre?elile ?i pacatele Ii vor fi uitate ?i iertate. Patrio-
tismul, Tn timpul acestei noi etape din istoria bizantina, se va
confunda cu Tndarjirea antilatina, iar recucerirea de la nele-
giuitii de latini a "Cetatii de scaun a Domnului", cum va fi
desemnat, de acum Tncolo, Constantinopolul, va deveni ratiu-
nea sa de a fi
40
• Acest tel national va trece Tnaintea tuturor
celorlalte, chiar daca interesele Imperiului, reconstituit pe baze
noi In Asia Mica, la Niceea, recomandau 0 politica indepen-
denta de soarta Constantinopolului. Efortul care vafi depus
pentru recucerirea Cetatii de catre lumea care, cu vreo cativa
ani mai devreme, ramasese nepasatoare la soarta sa ?i chiar
ostila fata de tot ceea ce reprezenta, marcheaza, dupa pare-
rea noastra, profunzimea diferendului care separa cele doua
parti ale cre?tinatatii ?i pecetluie?te departirea definitiva dintre
cele doua lumi care, totu?i, cum spunea Sofocle, "erau nascute
pentru a se iubi ?i nu pentru a se uri".
Capitolul6
PATRIOTISMUL GREC SI ORTODOX
J
"Razboiul sfant bizantin":
pasiunea ortodoxa constantinopolitana
Cu dispret pentru intereselecomunitatii 12
lie 1204,crueiatii intrau Tn cetatea imperiala, Tndeplinind, ast-
fel,actiunea care marcheaza ruptura, mai bine zis
finala, dintre cele doua parti ale Este de Tnteles de
ce acest evenimenta fost perceput de catre cei care I-au trait,
dar aceiacare I-au studiat, ca pe-o rasturnaredecisiva a
destinului Bizantu1ui: istoricii, Tn unanimitate, considera ca anul
1204 marcheaza Imperiului universal al Bizantului, iar
bizantinii, Tn unanimitate, au gandit ca Occidentul
vinovat de cel mai grav sacrilegiu, adica de jefuirea Constan-
tinopolulul, sanctuarul era singurul lor
contracaruia . trebuia sa se lupte· pecare trebuia sa-I
doboare, salva natiunea credinta. Pasiunea orto-
doxa constantinopolitana va anima "razboiul sfant" al gre-
eilor, al bizantinilor Tn ansamblu- nu Tmpotriva necredin-
turcii, ci Tmpotriva fratilor de pana mai ieri, latinii. Se
explica, astfel, opinia solid Tnradacinata, care sustine ca eveni-
mentele din 1204 au fost, pentru poporul grec, la fel de hota-
ratoare precum acelea din 1453. Sa Tncercam, sa
97
vedem care sunt importanta semnificatia diderii Constan-
tinopolului din 1204, pentru fiecare dintre cele doua tabere
opuse, ca sa lamurim atitudinile reciproce adoptate ulterior.
Se ca armatele care au cucerit Constantinopolul Tn
1204 erau compuse din razboinici mobilizati pentru cea de-a
patra Cruciada; este dovedit, de asemenea, ca a patra
Cruciada s-a Tncheiat prin cucerirea Constantinopolului n-a
mai vreodata la Parnantul Sfant Trebuie sa constatam,
Tmpreuna bizantinii,ca deznodamantul celer de-a patra
Cruciade dezvaluie aspeete edificatoare despre sfintenia
razboiului dus de Occident. Altfel spus, se constata imediat ca
a patra Cruciada ilustreaza, Tn mod nelnaoielnic, devierea sau
mai degraba deformarea ideii primarede Cruciada
1
• intrucat
cei care au luat crucea Tn timpul celei de-a patra Cruciade nu
s-au Intalnit niciodata cu pentru ca au lasat
lerusalimulTn mainile musulmanilor au preferat exercite
zelul razboinic Impotriva semenilor de credinta sa
ramana in de pe Bosfor fara macar sa fi incercat
calatoria spre Pamantul Sfant, nu mai puteau pretinde ca
Tmplinesc opera "soteriologica" pe care predecesorii lor 0 Tntre-
prinsesera nu 0 data. E. Perroy noteaza, pe buna dreptate, ca
a patraCruciada, maimultdecat oricare alta, s:.a Tndepartat de
idealul originar
2
; bizantinii au fost ultimiicare s-au mirat de
acest lucru.
Intr-adevar, trebuie sa subliniem Inca 0 data ca neTncre-
derea pe care 0 nutreau bizantinii fata de Cruciada, de la bun
rnceput, a fost justificata din plin In 1204. Bizantinul de rand
a pastrat In minte imaginea unui Constantinopol asaltat
pradat de catre cruciati; amintit, atunci, de temerile pe
care lui le'simtisera, la randul lor, vazand multimea
de cruciati ridicase tabara Tnfata cetatii imperiale, Tn
timpul celei de-a doua Cruciade, atunci cand, dupa cum
Mihail Retorul, "poporul din Constantinopol, fara
98
arme, afost cuprins de teama "cand Cetateaa
Tncercat samai stavileasca avansurile acestor amanti nedoriti
cand. "militarii i-au cerut Tmparatului
(Manuil Comnenul) sa porunceasca atacul sa
aceasta mare gramada de oameni (cruciatii)"3, care, dupa cum
precizeaza un alt povestitor din vremea celei de-a doua
Cruciade, Eustatiu din Salonic, "fusesera manati aici de avaritia
lor Tnflacarati de ispita caci nu urmareau, Tn reali-
tate, decatsa puna mana pe Imperiu depofta de
Tnavutire, nadajduiau. sa scufunde. marea arca a universului
(Bizantul),,4. lata lucrul care, temut ?i anuntatde bizantini Tnca
de la a doua Cruciada, a fost, Tntr-adevar, minutios lnfaptuit Tn
timpul celei de-a patra: pentru bizantini, cea de-a patra
Cruciada nu reprezenta decat urmarea fireasca a obiectivului
tintit prin toate aqiunile sfinte ale Apusului. Cu alte
cuvinte, se va dezvalui adevaratul chip al Cruciadei, Tn general,
se va confirma banuiala bizantinului ca Apusul, prin
mijlocirea Cruciadei sub pretextul razboiului sfant, se deda
la vaste operatiuni de jaf 'i'mpotriva, lumii Rasaritului, fara
deosebire de rasa religie. Acest sentiment a fost Tn mod
special Tntarit de justificarea gasita a posteriori de Occident
pentru deznodamantul celei de-a patra
Tntr-adevar, in pofida catorva reactii, manifestate chiar Tn
randurile cruciatilor, in fata turnurii pe care 0 luase Cruciada,
omul Occidentului, precum papa Inocentiu al III-lea, a consi..
derat, Tncele din urma, ca aceasta Cruciada, care Tncepuse ca
un "turnir impotriva sultanului din Babilon (din Cairo)", dupa
cuvintele lui Hugues de Saint-Pol adresate ducelui de Louvain,
atinseseun alt te.I, la felde sfant: pedepsirea ereticilor, care,
dupa Robert de C1ari, exponentulcruciatilor de rand, erau ni?te
nelegiuiti mai rai decat evreii. Altfel spus, soldatii celei de-a
patra Cruciade realizasera ceea cemai multi cerusera, ?i de mai
multa vreme, in Occident, respectiv distrugerea Greciei, care,
99
dupa 0 poezie a calugarului german Gunther, "era muma
tuturor viciilor"S. Astfel, cucerirea Constantinopolului de catre
armatele mobilizate Tmpotriva pentru a lupta
pe Pamantul Sfant a prin a fi considerata, In Occident,
ca 0 victorie a s-ar putea spune ca, de acum
Inainte, pentru occidentali, Constantinopolul valora cat
lerusalimul; este limpede de ce prapastia astfel sapata Intre
Orientul Occidentullumii va fi, pe viitor, de netrecut.
Tn orice caz, deviatie sau scop nemarturisit al celei de-a
patra Cruciade, cucerirea Constantinopolului, In 1204, a dove-
dit ca marea victima a razboiului sfant al Apusului a fost nu
Islamul, ci Imperiul din Rasarit, Bizantul. aceasta nu
doar din cauza jefuirii Constantinopolului, ci mai ales din
cauza masurilor hotarate de cruciati Indata dupa cucerirea
capitalei bizantine. Acestea se rezumau la 0 decizie esentiala:
abolirea statului a Imperiului bizantin. Decizia decurgea din
Tmpartirea Imperiului bizantin Intre Tnvingatori; Partitio di
Romania, acest document de exceptie, ne-a conservat detaliile
partajului
6
care s-a realizat prin crearea Imperiului a Patriar-
hiei latine din Constantinopol, prin alcatuirea unei serii de prin-
cipate .Iatine pe teritoriul Greciei al insulelor din Arhipelag,
dar care a Tn Asia Mica, pentru ca aceasta, Tn pofida reti-
centelor initiale ale locuitorilor, i-a primit pe refugiatii din
Constantinopol a gazduit Imperiulln exil la Niceea, devenit
principalul focaral rezistentei Impotriva profanato-
rilor latini, Impotriva statelor latine de cucerire Impotriva
Bisericii latine - care, sa mentionam In treacat, lsi instalase
, I
reprezentanti oficiali Tn locul c1erului ortodox Tn toate teritoriile
ocupate - avea sa fie organizata rezistenta greceasca, al direi
tel de capatai va fi recucerirea Constantinopolului apararea
ortodoxiei, adica tocmai cele doua obiective ale ceea ce noi
am numit, Tn mod exagerat, fara Indoiala, drept razboiul sfant
bizantin.
100
Frustrarea nationala ~ i forta traditiei: n a ~ t e r e a Marii Idei
Dezmembrarea Imperiului bizantin ?i spulberarea unitatii
nationale, Tntretinute pana atunci, chiar ?i artificial, de catre
Constantinopol, au fost consecinte1e majore ale cuceririi ora?u-
lui de d ~ t r e cruciati Tn 1204. Nevoia de a reconstitui universul
bizantin, obligatoriu pe baze noi, va fi Tn scurt timp resimtita
de catre bizantinii supu?i sau nu sub jugul latin. Aceasta va fi,
de acum Tnainte, politica statelor bizantine infiintate dupa
catastrofa din 1204, adica Imperiul din Niceea, Tn Asia Mica,
"Despotatul" Epirului, in Grecia, ?i, in mai mica masura, Impe-
riul din Trebizonda; acesta din urma, din pricina istoriei ?i a
situarii sale geografice, se va Tnfrunta, Tn special, cu diversele
emirate turce?ti ?i turcomane care-i Tncercuiau teritoriul ?i nu
va putea juca un rol decisiv Tn razboiul antilatin pentru
Constantinopol; sa amintim, Tn treacat, doar ca Imperiul din
Trebizonda se prezinta mai degraba ca 0 formatiune statala
separatista, in genul celor pe care Ie-am intalnit la sfar?itul
secolului al XII-lea
7
, decat ca un stat aparut Tn urma evenimen-
telor dela 1204: zelul sau antilatin ;;i proconstantinopolitan
este, de aceea, considerabil mai temperat.
La fel de adevarat este ca evenimentele de la 1204 au avut
un dublu efect asupra lumii bizantine: pe de-o parte, au facut
evident, chiar ?i Tn ochii celor mai Tncrancenati aparatori ai sai,
e?ecul politicii imperiale de dinainte de cucerirea cetatii ?i au
creat, astfeI, nevoia profunda de reTnnoire ?i de schimbare radi-
cala, iar, pe de alta parte, au starnit Tn bizantini un sentiment
insuportabil de umilinta, care s-a prefacut Tn ura Tmpotriva celor
care Ie abolisera statui, a carui existenta era Tnsemnul demnitatii
lor. Constantinopolul, pierdut, redevine simbolul maretiei
nationale, care trebuia regasita. S-a nascut, astfel, un sentiment
de dragoste nemasurata ?i neconditionata fata de valorile tre-
cutului. Forta traditiei va fi parghia unitatii ?i a mobilizarii
101
nationale.Pentru regasi virtutile, maretia de altadata,
poporul bizantin trebuia, Tnainte de toate, sa recucereasca sedi-
ul gloriei nationale,. Constantinopolul - singurul cu adeva-
rat imperial, simbolul, de acum Tncolo, al tuturor sperantelor
unui popor umilit unei natiuni batjocorite. Constantinopolul
caruia multi, cu vreo cativa ani mai Tnainte, Ti Tntorceau spatele
?i de care se dezinteresau, purificat prin martiriul suferit, va fi
Tnca 0 data sufletul lumii bizantine. Tn ansamblul ei, care,. Tn
pierdut, va Tnfaptui noi actiuni,ce aveau sa-i
redea demnitatea, tara, totu?i, a-i putea locul pe
care 71 ocupase odinioara Tn istoria universala.
Tn orice caz, Tn jurul Constantinopolului al destinului sau
se va juca soartalmperiului In exil; Constantinopolul, simbolul
unei slabiciuni de evitat sau imaginea maretiei de recucerit,
va conditiona, pe viitor, politica bizantina. Din aceasta perspec-
tiva trebuie sa examinam ideologia Imperiului de la
care, mai mult decat oricare alt stat grec provenit din dez-
membrarea Imperiului 7n 1204, constituie continuatorul natural
allmperiului bizantin de qinainte, nu doar din pricina Tnvecinarii
sale imediate cu Constantinopolul, dar, in special, din cauza
originii pur constantinopolitane aelitelor a guvernantilor sai.
Efectiv, pe teritoriul Imperiului de la Niceea, lumea constan..
tinopolitana 7n deruta va gasi refugiu vadobandi, tocmai
prin aceasta, 0 directa despre ce Tnsemna,
7ntr-adevar, 0 provincie bizantina, anume una dintre celemai
importante vitale ale lumii bizantine de altadata. Din acest
punct de vedere, experienta· niceeana ramane de referinta in
istoria bizantina; analiza acesteia ne va Tngadui sa distingem
punctele de contact de asemenea, ciocnirile contradiqiile
celor doua lumi bizantine - respectiv constantinopolitanii
provincialii - care, TQ cadrul Imperiului de la Niceea, erau che-
mate nu doar sa coabiteze dar sa duca trai sa
conlucreze pentru cauza comuna, adica restaurarea statului
102
bizantin. Sa precizam neTntarziat ca elitele din Imperiul de la
Niceea ?i, prin urmare, Tnaltii functionari aistatului sau, de origi-
ne constantinopolitana, celputin laTnceput, pentnJa conduce
?i a organiza noul Imperiu, trebuiau sa se sprijine pe populatiile
din provincii, ale caror nazuinte, nivelde trai '?i de cultura se
deosebeau considerabilde ale lor. Imperiul de la Niceea se
prezinta, astfel, de la bun Tnceput, ca un focar cu elemente hete-
rodite, a caror singura asemanare ramanea pasiunea lor comu-
na pentru ortodoxie ?i pentru Constantinopol sau, mai simplu,
ura lor Tmpotriva latinilor, ceea ce nu i-a Tmpiedicat, sa uti-
lizeze Tn armata lor, reconstituita,mercenari latini, Tntotdeauna
Tn serviciul celui mai generos ofertant ?i dintotdeauna faimo?i
pentru combativitatea 10r
B

A?a stand lucrurile, primului divaj din societatea niceeana,
cel determinat de diversitatea originilor populatiei - trebuie sa
amintim, Tn acestaordine de idei, Ca Niceea a devenit foarte
repede locul de refugiu al bizantinilor din toate tinu.turile
grece?ti supuse de latini .""-- i se adauga divajul sociologic, cu
tot ceeacepresupune el ca diferentade traditii, cultura, avere
?i mbravuri. Devine lesne explicabila, Tn aceste conditii, diversi-
tatea curentelor care s-aumanifestat foarte curand Tn sanul
nouluilmperiu?i care imprimau, fiecare pe masura fortei sale,
o anumita orientare politicii ?i ideologiei noii lumi bizantine,
fara sa 0 abata totu?i, din aceasta cauza, dela obiectivul ei
major:lupta pentru ConstantinopoL Acest tel national
ingaduie oamenilor politici din Imperiul de la Niceeasa puna
bazele ideologiei unitare, In fata curentelor diferite
contradictorii, care riscau sa anihileze, Tn timp, orice stradanie
pentru rena?terea natiunii.
Sentimentul antilatin, adanc Tnradacinat pana atunci la
poporul de· rand,evlavios, superstitios ?i prizonier al· unei reli-
giozitati naive, dobande?te, acum, dimensiunile unei exigente
nationale; este ostentativ tocmai de aceiaa caror politica
103
ii adusese, in inima Imperiului bizantin, pesoldatii latini
coloniile de negustori italieni, care, cu timpul
t
s-au dovedit ,afi
multmai primejdioase pentru Bizant decat a patra Cruciada,
ale carei rezultate au fost, pana la urma,. efemere.
tul neconditionat la ortodoxie semnifica, de acum inainte,
devotamentul pentru cauza nationala,cea mai mica abatere
fiind socotita 0 adevarata tradare. Dar sentimentul antilatin nu
va avea pentru toti semnificatie; va fi interpretat de lJnii
ca mijlocul de a mobiliza efortul national invederea reconsti-
tuirii Imperiului de mai-nainte, va fi inteles dealtii<;a justificarea
virtutilor unei lumi care fusese, pana atunci, in
mod nedrept tinuta deoparte de la hotararile in treburile
Tn fel, exigentafundamentala·de a recuceri
Constantinopolul, obiectivul principal al ideologiei unitare anti-
latine, va fi perceputa de unii drept conditia necesara pentru
regasi bunurile pierdute restaura puterea, dar va. fi
resimtita, de altii,drept ultima speranta pentru gre-
citatii a ortodoxiei, amandoua amenintate decatre latini.
Altfel spus, unii sperau sa gaseasca .in Constantinopolul
recucerit 0 Noua Roma universala imperiala, iar ceilalti ve-
deau in acesta un Nou lerusalim 0 veritabila anti-Roma - pe
aceasta ambiguitate s-afondat, indata dupa 1204, visulcons-
tantinopolitan al poporului grec, vis care a dat unei
ideologii aparte, cunoscuta sub numele evocator de "Marea
Idee". Aceasta ide"ologie va sta.la baza patriotismului neogrec,
animandu-i vreme indelungata pe bizantini de a
inflacara, pana Tn zilele noastre, spiritele exaltate, dornice de a
vedea fluturand, desupra Sfintei Sofii, crucea drapeluluielen
9

Ironia sortii a ca aceasta ideologie cu accente
Marea Idee, sa se fi nascutca o replica la imperialismul cre?tin
al Occidentului ?i nu Tmpotriva turcilor: dar, dupa 1204, avea
justificarea ?i ratiunea de a exista. Fara a fi uria?a, Tn sensuI de
a nu putea fi cuprinsa cu mintea, aceasta era, pur simplu, un
104
ideal de glorie posibila, caremobiliza, pe atund, cu
mic cu mare,lmperiul exilat la Niceea.
Intr-adevar, discursul de la intronarea lui Teodor I Lascaris,
primul imparat de la Niceea, In mod dar fundamentul
ideologieiMarii Idei constituie, din acest motiv,carta politica
ideologica a noului Imperiu, adoptata de totalitatea bizanti-
nilor, fara reticenle, fara "Noi spune
Teodor Lascaris, patriile din care am fost cea dintai
stravechea noastra cetate de scaun, Paradisul, cetatea Atot-
in stramtoare (Bosfor), cetatea Domnului
nostru, giuvaierul pamantului, aceea dorita de toate popoa-
rele vestita in toata lumea in intregul univers"10:· Bizantinii
se vor intoarce spre imparatul de la Niceea, spre eel
care a fost· desemnat, imediat, ca I,imparat al romanilor", ca
spre intruparea lor; din locul sau indepartat de
surghiun, pe Insula Kea, Mihail Choniates Tiva scrielui Teodor
ca tIde la el se ceea ce nadajduiesc rein..
staurarea tronului marelui Constantin acolo Inca de la
origini, Dumnezeu a hotarat ca se va afla"; "voi (niceenii), voi
urmatorii. constructori ai mai spune Mihail
Choniates, adaugand ca "numai Teodor poate ?terge ru?inea
suferitade Cetate ?i poate goni cainii (Iatinii) dintre
zidurile lerusalimului nostru; numai el poate primi titlul denou
intemeietor al Constantinopolului"ll.
Se ?tie, insa, ca grecii vor d?tepta mai bine de un sfertde
veac panasa recupereze Constantinopolul, iar eel care II va
elibera ?i va primi titlul de Noul Constantin va fi eel mai mare
dinastiei fondatorului Imperiului de la Niceea, fapt ce
constituie, sa notam in treacat, inca 0 dovada a contradiqiilor
care au zdruncinat societatea niceeana; Intr-adevar, sa nu uitam
ca realizarea obiectivului grandios pe care il reprezenta
recucerirea Constantinopolului din mainile latinilor cerea eforturi
considerabile ?i liber din partea unor oameni
105
de interese contrarii diverse, in pofida dorintei lor
comune de a se fata de latini Biserica acestora.
Nevoia de a crea un larg consensa fost repede inteleasa de
carmuitorii noului Imperiu; aceasta explica toate compro-
optiunile politice adoptate de catre' imparati
niceeni, aceasta dicteaza alegerile care adauga tabloului ideo-
logic al Marii Idei nuante elemente noi, meritand 0 exami-
nare. din partea noastra.
Dupa cele dintai tatonari ale inceputului pastrand, ca pe
un soi de panza de fundal, obiectivul major, anume recuce-
rirea Constantinopolului, Lascarizii orientat eforturile in
doua .directii: reconstituirea sistemului de stat pe baze
saniHoase consolidarea autoritatii lor atat in fata inamicului
extern - latinii, dar turcii -, cat infata elementelor
dizidente din interior. Acestea din urmaerau reprezentate mai
ales de catre elitele constantinopolitane in exil, mereu ravnind
la putere de aurzi comploturi a instiga revolte. Pentru
aceasta,. cei dintai imparati ai Niceei auinfiintat noi institutii,
care dovedisera eficienta nu doar in Bizant, ca de pilda
regimul theme/or, adicamilitarizarea administratiei provinciilor,
dar in tabara.inamicilor: adoptarea formelor militare sociale
ale lumii ·Iatine, utilizareade soldati occidentali in randurile
armatei niceene, atribuirea"apanjelor" pentru mai-marii
Imperiului, adesea de origine straina, ba chiar iertarea
pacatelor soldatil6r cazuti· in razboi - toate au fost, in pofida
practicate deimparatii de laNiceea,in efortul lor
de a crea un impact dea consolida temeliile statului
lor. imparati asigurasera, abil, de dinainte, sprijinul
devotamentul locale, care, subdomnia lor, aveau
sa cunoasca· 0 noua a importantei lor, insotita de 0
noua bunastaremateriala. In plus,contau pe c1erul local, care
vedea influenta sporita ale carui teze, intransigente fata de
Roma,erau de popor de carmuire. In ei
106
vor incerca sa se foloseasca de competenta oamenilor noi,
nascuti pe pamantul hraniti din cultura elenica,
aceasta cunoscand 0 viguroasa, mai ales subdomnia
literatului subtil care a fost Teodor alII-lea Lascaris.
Evident ca aceasta politica a fost· resimtita ca un de
catre reprezentantii elitelor constantinopolitane exilati Tn
Niceea. Reaqia lor se vamanifesta rapid brutal: masacrul
Mouzalonilor, originari din Asia Mica, de provenienta sociala
modesta, sfatuitori prieteni ai lui Teodor al II-lea Lascaris,
imparatul care practicase cea mai Tndarjita politica antiaristo-
cratica, mai ales, urcarea pe tron a lui·· Mihail al VIII-lea
Paleologul, 0 data cu multimea complicatiilor pe care acest
eveniment 0 va provoca in randul Bisericii al populatiilor
niceene, raman, in opinia noastra, cele mai sugestive exemple
ale revan?ei .constantinopolitane impotriva statului din Asia
Mica,in formare, a?a cum era Imperiul de la Niceea
12

Patriarhul Arsenie, garantul legitimitatii dinastiei Lascari-
zilor, sprijinit de masele populare ?i tarane?ti din teritoriu, I-a
infierat ?i I-a anatemizat pe uzurpatorul Mihail Paleologul, pe
care partida constantinopolitanaaristocratica il adusese pe
tron, destituindu-I pe tanarul imparat loan al IV-lea Lascaris.
Arsenie, tutore al imparatului legitim ?i purtatorul de cuvant al
populatii1or autohtone din Imperiul de la Niceea, devotate
dinastiei Lascarizilor, n-a sa provoace, prin actiunea sa
Tmpotrivalui Mihail Paleologul, 0 veritabila schisma Tn sanul
Bisericii grece?ti
13
, cunoscuta dupa numele patriarhului,
schisma care a suscitat, in acel moment; un interes mult mai
viu decat controversa latina, declasata, pentru 0 c1ipa, pe plan
secund. Este, Tnsa, adevarat ca schisma arsenita adurat putin;
a ramas Tn istorie mai degraba ca 0 expresie a profundei
opozitii a lumii din Asia Mica fata de constantinopolitanii care,
in frunte cu Mihail Paleologul, preluasera conducerea
Imperiului. Masele populare din Asia Mica, dupa ce, sub
107
Lascarizi, cunoscusera 0 epoca de veritabila prosperitate, sim-
teau, nelamurit, ca sub Mihail Paleologul vor fi inca 0 data
chemate sa trudeasca in vederea realizarii scopurilorcelor
care, pentru prestigiul Constantinopolului, condusesera, odi-
nioara, Imperiul la ruina: ele vor reactiona, dar fara succes.
Constantinopolul, chiar ?i in captivitate, i?i lua, din nou,
revan?a asupra provinciilor; pentru a-I elibera, Mihail al VIII-lea
Paleologul nu s-a dat in laturi sa incheie unele acorduri cu
genovezii, care vor cantari greu asupra viitorului Imperiului, iar,
pentru a-I pastra, n-a ?ovait sa aserveasca RomeL Biserica
Imperiului. Dar se va pleca, multa vreme, in fata rezistentei
populare, devenita unanima in contracararea proiectelor
utopice ale imparatului care a fost, fara indoiala, ultimul
imparat al Bizantului care a initiat ?i chiar a dus la bun sfar?it
o politica universalista
14

Capitolul7
UTOPIA, NATIONALA
,
R e v a n ~ a bizantina ~ i patriotismul utopic
La 25 iulie 1261, numai cateva sute de soldati greci, ajutati de
populatia constantinopolitana, vor Tnfaptui visul tare Tnsufletise
timp de 0 jumatate de secol lumea bizantina. Constantinopolul,
din nou bizantin, se pregatea sa T?i ia revan?a Tmpotriva stapa-
nilor sai de pana mai ieri: "Italienii (Iatinii), spune Pachymeres, au
suferit soarta la care Ti condamnasera ?i ei, odinioara, pe romani
(bizantini)"'. Primii care au fost expulzati .de catre bizantini au
fost venetienii - sa ne amintim rolul lor nefast pentru Bizant Tn
timpul celei de-a patra Cruciade -,. exodul celorlalti, abandonati
de regele lor, Baudouin, care daduse bir cu fugitii, s-a desfa?urat
Tn panica ?i jale. Mihail Paleologul s-a grabit sa ajunga Tn capitala.
Aici a fost a doua oara Tncoronat "Tmparat al romanilor", multi-
mea aclamandu-Icu numele de "Noul Constantin", Tn vreme ce,
la cancelaria imperiala, se reuneau Tn titulatura sa toate numele
prestigioaseale marilor dinastii din trecut. Mihail Paleologul,
Ducas, Comnenul,Anghelos, Noul Constantin?i Tmparat al roma-
nilor, iata ceea ce, mai mult decat 0 titulatura, este, Tnainte de
toate, un program politic ?i ideologid.
Tntr-adevar, hrisobula (bula de aur), pe care Mihail al VIrI-lea
o va promulga Tndata dupa intrarea sa Tn Constantinopol ?i
109
care era adresata ansamblului lumii bizantine, constituie noua
carta politica a Imperiului bizantin restaurat: "Caderea ora?u-
lui, declara Tmparatul, a fost urmata de caderea Tntregului
Imperiu; Tn acela?i fel, recucerirea sa veste?te li,mpede elibe-
rarea celorlalte teritorii (...) ?i celelalte locuri vor cunoa?te soar-
ta Constantinopolului ?i, astfel, golul va fi din nou umplut, iar
un viitor pi in de promisiuni Ti a?teapta pe oamenii din tara
noastra"3. Acest ,program grandios va domina toate actiunile
bizantine: se va lovi de .opozitia Apusului care, dupa ce ?i-a
revenit din stupefactia provocata de abolirea regatului latin de
la Constantinopol, va Tncerca sa contracareze proiectele bizan-
tine prin mijlocirea Tntreprinzatorului Carol de Anjou - ceea ce
va absorbi din nou toate forte1e bizantine?i va epuiza, Tn timp,
resursele de care tara dispunea pentru a se apara Tmpotriva
Tnaintarii turce?ti Tn Asia.
inca a data, visul imposibil al hegemoniei universale, nutrit
de Constantinopolul abia ie?it din haos, se va dovedi fatal pen-
tru viitorul Imperiului: populatiilor din Asia Mica Ii se va cere,
din nou, sa furnizeze mijloacele, Tn oameni ?i Tn bani, pentru
desfa?urarea politicii occidentale a lui Mihail al VIII-lea, Tntr-un
moment Tn care adevaratii inamici, turcii, Ie amenintau
caminele. Ele vor fi Tnca 0 data sacrificate de Constantinopolul
fermlansat de Mihail al VIII-lea Tn realizarea politicii utopice de
expansiune. Tntelegem, acum, ciudatele cuvinte ale unui Tnalt
func}ionar de stat niceean, protoascretisul Senaherim, supra-
numit "cel Hain", care, la vestea recuceririi Constantinopolului
de. catre bizantini, Tn mijlocul euforiei generale, a strigat: I,Sa
nu se a?tepte nimeni la ceva bun, deacumrnainte, pentru ca
romaoii au ocupat din nou ora?ul!"4 Senaherim, de origine
orientala, dupa cUYD indica numele sau, a exprimat, prin cuvin-
tele sale amare ?i atat de profetice, profunda convingere a
lumii din Asia Mica, a lumii care constituise forta Lascarizilor ?i
110
care, sub domnia Paleologilor, vazutTnca 0 datasperantele
spulberate Tnavantajul Constantinopolului obsedat de visul
imposibil al Imperiului universal.
Constantinopolul, eliberat, Tncepe, subconducerea lui Mihail
Paleologul, efortul pentru realizarea programuluigrandios sta-
bilit de acest Tmparat; Mihail Paleologul se va fali; Tn autobi-
ografia pe care ne-a lasat-o, cu sale interna-
tionale
5
• EI va mentiona victoriile sale Tmpotriva latinilor italie-
nilor, va cita, rolul sau Tn Vecerniile siciliene, se va opri
asupra bunelor sale relatii cu suveranii egipteni
asupra izbanzilor sale contra despotilor din Epir, dar va uita sa
precizeze ca genovezii pecare elTi introdusese Tn Imperiu erau
pe cale sa devina noii stapani din Constantinopol, ca unirea
Bisericilor pe care voise s-o impuna a fost resimtita ca 0 insulta
de catre derul poporul grec ca, poruncind orbirea tana-
rului Tmparat loan al 0 crimaoribila Tn fata
oamenilor a lui Dumnezeu, caruia Ti invoca, protectia.
Dar, mai ales, Mihail al VIII-lea va evita sa ne spuna ca politica
sa orientala fata de populatiile soldatii din Asia Mica
bizantina a fost dezastruoasa pentru soarta Imperiului;pe
care el 0 dorise, dimpotriva, grandioasa. Sa amintim, Tn acest
sens, caMihaii al VIII-lea, chiar Tnainte de recucerirea
Constantinopolului· de sub latini, poruncise organizarea unor
funeralii imperiale publice pentru ale lui
Vasile al II-lea Bulgaroctonul, pe. care soldalii ... bizantjni Ie
descoperisera terfelite, necinstite, despuiate avand, Tn semn
de batjocura, un fluier varat ingura, in ruinele manastirii· de la
Hebdomon, abandonata de latini
6
• Trebuie sa mai subliniem
ca, prin acest gest simbolic, Mihailal VIII-lea asociat
numele cu al celui mai mare Tmparat din epoca imperialismu-
lui bizantin ca nimeni nu se mai putea Tndoi, astfel, de
semnificalia modelului pe care Tmparatul alesese pentru
politica sa?
111
In orice caz, Mihail al VIII-lea a sa manuiasca, pentru
maretia Imperiului, toate armele de care dispunea: diplomatie,
armata, bani, psihologie ideologie au fost puse la bataie
pentru a servi obiectivelor politiciiimperiale, a carei victorie de
capatai ramane, pentru bizantini, regasirea Tncrederii a dem-
nitatii. "Romania", adica teritoriullmperiuluibizantin; va fi din
nou patria iubita, 'pentru care se cuvine nevoie "sa se
Tndure suferintele, cu mandrie", preciza un Tnalt demnitaral
Imperiului
7
, Tn vreme ce poporul de rand din Constantinopol,
oamenii pietelor, spune Pachymeres, care ne relateaza eveni-
mentul, nu· sa-I pe latinul care ar fi cutezat sa
faca 0 cate de mica aluzie la ocuparea latina a
Dupa cum se vede, luata Tmpotriva latinilor prin
recucerirea Constantinopolului nu Tmblanzise nicidecum pasi-
unea antilatina; ba, dimpotriva, actiunile genovezilor ale
venetienilor, pe care politica lui Mihail al VIII-lea Ti adusese din
nou Tn Imperiu, vor alimenta ura contra Apusului. Ce-i drept,
genovezii venetienii vorexploata, fara scrupule, resursele
lumii bizantine, pe care, Tn plus, 0 alesesera ca teatru al
razboielilor dintre ei al salbaticei lor Tn
fel, fervoarea pentru ortodoxie, care a fost, 0 c1ipa,
amenintata de politica unionista a lui Mihail al VIII-lea, va
din ce Tn ce mai mult poporul bizantin, pastorit de 0
Biserica rigorista de un c1er intransigent. Rezultatul va fi ura
Tmpotriva a tot ce este latin; orice apropiere Tntre Orientul
Occidentul se va dovedi imposibila, aceasta Tntr-un
moment Tn care lupta Tmpotriva turcilor era, Tn mod vadit, 0
necesitate absoluta pentru salvarea Astfel, la
moartea lui Mihail ql VIII-lea Paleologul (Tn 1282), Tn pragul
secolului al XIV-lea, Bizantul restaurat se preocupa prea putin
de Tnaintarea bandelor de turcomani neorganizate, care Ti
azvarlisera, Tn haos pe locuitorii din Asia Mica. Imperiul,
la moartea lui Mihail al VIII-lea, orbitde pasiunea sa antilatina
112
?i mandru de reu?itele sale, de?i efemere, pa?ea Increzator In
noua perioada a istoriei sale. Tn pofida a?teptarilor, aceasta
perioada va fi aceea a deziluziilor. Imperiul, prins Inca 0 data
Intre Orient ?i Occident, va fi sHit sa-?i reconsidere obiectivele,
s a ~ ? i revizuiasca politica ?i sa-?i abandoneze visurile. Ideologia
sa va relmbraca aspectele care anunta 0 cruda realitate,
prezentul va fi grabit, iar viitorul nesigur. Temerile ?i Indoielile
domina, de acum Tnainte, lumea bizantina, izolata In partea sa
balcanica, Inainte de a fi Incercuita ?i asfixiata Intre zidurile
capitalei sale, de-a pururea legendare.
Utopia intelectuala, fatalismulescatologic
~ i certitudinea ortodoxa
Perioada care se deschide cu domnia lui Andronic al II-lea
Paleologul este marcata de 0 serie de crize interne, care Impie-
dicau statui sa Tntreprinda 0 politica omogena In fata
numero?ilor sai .inamici externPO. Tn timpul nesfar?itelor crize
dinastice, care Ii opun pe Paleologi unii altora, ?i casa lor ace-
leia a uzurpatorului Cantacuzino, ?i care scindeaza poporul ?i
oamenii politici, situatia creata de Inaintarea turcilor se Inrau-
tatea, semanand panica ?i confuzia In populatiell. Tntr-adevar,
de pe la mijlocul secolului al XIV-lea, turcii pornesc la cucerirea
partii europene a Imperiului; Bizantul, dupa ce pierduse aproa-
pe toata Asia Mica - exceptie facand Philadelphia, care va
ramane bizantina pana In 1390
12
, cu putin Tnainte de Tncheie-
rea secolului al XIV-lea -, a fost redus teritorialla domeniul con-
stantinopolitan ?i la despotatul din Moreea sau din Mistra, In
regiunea Peloponesului
13
• Tmparatii epocii, surprin?i, s-ar zice,
de rapida Tnrautatire. asituatiei, practicau politica de compro-
misuri ?i luau, adeseori, masuri contradictorii, a caror aplicare a
dat In putine cazuri rezultatele scontate. Aliantele nefire?ti cu
113
diferitii turci, eforturile de apropiere fata de Genova sau
fata de Venetia, ca jocul unionist antiunionist, totodata,
practicat de catre carmuire de Biserica din Constantinopol,
toate au prin a-i aduce la exasperare pe bizantini,
semanand confuzia Tn spirite spulberand orice urma de Tncre-
dere orice credibilitate a politicii imperiale, acum la bunul plac
al fortelor pe care nu sa Ie stapaneasca.
Dezinteresul descurajarea marcheaza atitudinea bizanti-
nilor Tn aceasta lunga perioada din istoria lor, pe care istoricilor
Ie place s-o descrie drept perioada lentei agonii a statului a
Imperiului din Constantinopol. Bizantul, devenit un stat minor,
cum remarca,pe buna dreptate, Ostrogorsky14, a cautat, pe
parcursul Tntregii perioade respective, sa ajungala
Tntelegeri care sa-i Tngaduie continue mizera lui existenta,
adeseori Tn defavoarea demnitatii poporului sau. Oare sa mai
amintim, la acest punct, ca, Tn decursul acestei epoci, se vad
Tmparatii bizantini umili, din Tn prin Europa,
ajutorul Apusului
15
, care, neTnduplecat Tn ceea ce
pozitiile sale unioniste, nu s-a hotarat niciodata sa
veritabila Cruciada contra Turcos? Oare mai trebuie spus, de
asemenea, ca observam uimiti, deopotriva cu istoricii bizantini
ai epocii, participarea personala a unui Tmparat la asaltul
turcesc Tmpotriva r'amase Tn mainile bizantinilor
16
?
Toate aceste fapte, regretabile, demonstreaza, Tn opinia noas-
tra, profunda dezorganizare care Tn Constantinopol,
Tntre secolul al XIV-lea al XV-lea. Tn acesta atmosfera de
deprimare a Tntregii natiuni, bizantinii vor reaqiona, numai ca
fiecare 0 va face dupa conditi,a lui sociala, cultura propriile
interese. Altfel fiecare individ ia, Tn acest moment, locul
cetateanului dezamagit; fiecare, potrivit fortei nazuintelor
sale, va cauta solutii personaIe, a caror unica
comuna va fi absenta oricarei sperante Tn viitorul statului
bizantin.
114
Este firesc ca in aceasta epoca sa se inregistreze, pentru
prima data in Bizant, razmerite populare, provocate in exclu-
sivitate de revendicari sodale ?i economice. Mi?carea zelotilor
din Salonic, singulara prin violenta reaqiei populare impotriva
mai marilor regiunii, este considerata drept cea mai impor-
tanta intreprindere militara a paturilor defavorizate ale socie-
tatii. Este citata, adeseori, drept cel mai potrivit exemplu al
degradarii c1imatului social ?i a raporturilor interetnice din
Bizant (regiunea Salonicului cuprindea un numar considerabil
de locuitori de origine slava). Este, de asemenea, caracterizata,
in mod exagerat, dupa parerea noastra, drept "comuna ro?ie
din Salonic"17. Ramane, inorice caz, ilustrarea perfecta a unei
initiative sangeroase, dictate de insecuritatea care pusese
stapanire pe masele populare ale Imperiului, in fatasaracirii
resurselor sale, provocate de cucerirea turceasca, dar ?i, in
mod egal, deexploatarea occidentala; Tot in acest moment se
inregistreaza 0 reaqieabsolut diferita, in forma ?i in obiec-
tivele .sale, care merita atentia noastra.
Tntr-adevar, spiritele mai putin eclectice, hranite din traditia
intelectuala a Imperiului, se vor refugia cuindarjire in gandi-
rea, literatura ?i filozofia antica18; se vor complace in a sublinia
maretia spiritului Greciei c1asice, careia vor dori, cu incapa-
tanare, sa-i fie continuatori: s-ar zice ca, prin aceasta retragere
in splendorile trecutului, cautau sa uite riscurile prezentului ?i
incertitudinile viitorului.
Cel .mai bunexemplu al acestui curent arhaizant care, sa
remarcam intreacat, ne-a lasat mo?tenire 0 importanta creatie
?i care a influentat cvasitotalitatea intelectualilor laici din
Constantinopol ?i din Mistra, ramane, fara nici 0 indoiala,
Gemistos (Plethon, dupa forma arhaizata a numelui sau)19.
Trebuie sa mai amintim ca Gemistos va fi cel care va suscita,
chiar ?i in Occident, entuziasmul pentru studiile platoniciene,
ca el a fost, adesea, considerat unul dintre precursorii
115
Rena?terii ?i ca a fost desemnat cu supranumele simbolice de
ultimul dintre bizantini?i de cel dintai dintre eleni? Sa spunem
doar ca Occidentul s-a recunoscut indatorat fata de acest· spi-
rit utopic ?i aristocratic, prin gestul lui Sigismund Malatesta,
care a adus rama?itele pamante?ti ale lui Plethon din Mistra,
ocupata de turci, la Rimini. Tn Mistra au existat, intr-adevar,
oameni ca Plethon ?i ca Bessarion, refugiat in Italia, care s-au
tinut departe de orbirea pasiunii antilatine ?i au incercat,
impreuna cu reduta intelectualitatii din Constantinopol, sa
reinsufleteasca interesul pentru Antichitatea elenica, a carei
torta va sustine curentul grec luminafin fata ultragiilor pecare
Ie suferea din partea mai-marilor epocii, din partea turcilor
instalati inaintea portilor Constantinopolului ?i din partea
negustorilor italieni, stabiliti ca stapani in interiorul cetatii.
Tn paralel ?i in opozitie cu acesta mi?care, sa zicem "ilumi-
nista"
20
avant fa fettre, nii?carea, la urma urmelof, semeata ?i
aristocratica prin natura,inregistram existenta unui curent
popular, animat de convingerile raspandite printre oamenii
simpli, influentati de Biserica. Acesta se rezuma, in cateva
cuvinte, la 0 atitudine profund antilatina, a carei tinta ramane,
mai presus de toate, Biserica Romei. Ura contra latinitatii este,
se pare, atatata de c1erul antiunionist, al carui reprezentant de
frunte este patriarhul Ghenadie
21
, du?manul celmai incrance-
nat al curentului de rena?tere elenica propovaduit mai ales la
Mistra. Nu este deloc de mirare ca reprezentantii curentului
arhaizant cauta apropierea de Roma ?ide Apus, Tn schimb cei
ai curentului popular ?i ecleziastic, orbiti de patima lor anti-
latina, nu pregeta sa se apropie de turd. Acestui c1imat al pasi-
unilor arzatoare trebuie sa-i atribuim, credem noi, cuvintele
surprinzatoare' rostite de ultimul mare duce al Bizantului: IIMai
bine vad Tn ora? caftanul turcesc decat tiara latina"
22
; brutali-
tatea ?i modul deschis de a-?i exprima ostilitatea ilustreaza per-
fect tensiunile caredomneau Tn Constantinopol in ajunul
116
cuceririi acestea sunt 0 marturie a orbirii care lovise
Biserica, poporul chiar conducerea bizantina, care a
prin a deveni Tncredintata ca ratiunile Bisericii trebuie sa aiba
Tntaietate Tn fata ratiunilor intereselor de stat. Se ?tie ca
rezultatul acesteiatitudini a fost catastrofa din 1453, dupa
care poporul grec se va chinui apoape patru secole sa-?i revina.
Tn orice caz, Tn ConstantinopolulTncercuit de catre turci,
zdruncinat de luptele interne ?i colonizat, din punct de vedere
economic, de catre latini, poporul·a ajuns sa adopte tezele
neTnduplecate?i ale Bisericii Ortodoxe. Acestea erau
singurele care Ti ofereau certitudini Tn starea de nesiguranta
generala. Tn fata amplorii dezastrului,lumea amintit ca
Tnfrangerea era expresia vointei Domnului; doctrina· biblica
despre Tnfrangere, considerata ca dreapta pedeapsa poruncita
de Dumnezeu,· putea explica nenorocirile abatute asupra
Imperiului putea tine rnai departe poporul cu urechea·· ple-
cata la Tnvatamintele Bisericii sale. Dar, tot atunci, amintit
de teza escatologica despre soarta Bizantului: aceasta putea
alina spiritele Tncrezatoare Tn soarta care Ie era rezervatape
lumea cealalta ajuta, astfel, sa Tndure insuportabilul
prezent
23
.Tn aceste doctrinegasim, Tntr-o oarecare masura,
replica populara la tezele curentului arhaizanf4; ele merita
atentia noastra, pentru ca explica atitudinea bizantinilor, ati-
tudine cu· adevarat surprinzatoare Tn preajma catastrofei uni-
versale.
doctrina asupra Tnfrangerii era fondatape traditia
biblica, aceea care, dupa cum am vazut, suslineaca mania lui
Dumnezeu va lovi poporul sau iubit, daca else va Tndeparta de
la calea cea dreapta. Astfel, pacatele comise de
catre poporul bizantin carmuitorii sai erau singuraexplicatie
a osandei care lumea bizantina
25
• Tn fata acestei con-
vingeri, orice tentativa de a Tntreprinde 0 actiune oarecare
pentru a evita 0 Tnrautatire, pentru a Tncerca sa Tnfaptuiasca
117
ceva, pur simplu, pentru salvarea sau, mai modest Tnca, pen-
tru interesul tarii, devenea zadarnica inutila, sentinta
Domnului fiind definitiva irevocabila. Bizantul trebuia sa
piara pentru pacatele, aceasta era vointa divina, pe
care nimicnu putea s-o opreasca de la Tmplinire. Avem aici
principiul care explica atitudinea fatalista a bizantinilor Tn fata
evenimentelor grave, dar socotite imparabile. OriceTnvoiala
dictata de "principiul iconomiei" era acceptabila, apropierea
de turci nu era deloc condamnabila, Tntrucat, Tn contextul dat,
turciiapareau ca 0 unealta Tn Tndeplinirea vointeidivine.
Prelungirea acestei doctrine se afla, Tn viziunea
apocaliptica a istoriei, care Ii convinge din ce Tn ce
mai mult pe bizantini
26
• Tn decursul acestei ultime perioade a
Bizantului, .Iiteraturaescatologica, despre lumii civili-
zate Anticristului, un avant deosebif
7

Treptat, Bizantului s-acontopit, Tn spiritul popular, cu
Tn ansamblul ei. Bizantului va marca,
Tn mod firesc, Aceasta convingere
mesianica Tn Bizantul renascut va fi formulata, Tntr-o maniera
plastica, prin expresia utiJizata de greciide la Pontul Euxin:
"Romania(adica Tn moarte va Tnflori". Viziunea pro-
fetica va fi aceea care Tiva conduce pe greci sa adopte ca sim-
bol (de altfel,adesea Tnjosit) al istoriei lor, phoenixulrenascand
din proprie. Pe scurt, aceasta credinta profunda Tn
soarta privilegiata a natiunii elenice va Tmpinge laexcese,
comise Tn numele ideologiei Marii Idei, al carei impact asupra
poporului grec se va manifesta Tnca de la statului
neoelen
28
• Vom spune Tnsa, din nou,ca pasivitatea vinovata
aratata de bizantini Tn fata amenintarii
Tnainte de toate, imposibilitatea Tn care se afla natiunea bizan-
tina, orbita de pasiL!nea sa antilatina, de asumaprefacerea
trebuincioasa pentru supravietuirea sa indispensabila pentru
mentinerea statului sau.
118
Tntr-adevar, forta disputelor ecleziastice ?i religioase care
zguduie Constantinopolul Tn vremea Paleologilor, isihasmul,
palamismul, unionismul ?i antiunionismul, pentru a nu Ie cita
dedH pe cele mai importante
29
, marcheaza 0 turnura decisiva
Tn preocuparile lumii bizantine ~ totul te Tndeamna sacrezi ca
bizantinii, incapabili, de acum Tnainte, de a gasi solutii viabile
pentru problemele vitale ale Imperiului, precum, de pilda, cele
ale pacii?i securitatii populatiilor sale, se vor refugia Tn satis-
factia intelectuala, Tn speculatia filOzofica ?i Tn preocuparile
spirituale, Tn care dintotdeauna excelasera. Contr"oversele steri-
le,pe marginea unor subiecte deseori frivole, divizau ?i a?a sla-
bele forte ale Imperiului ?i pasionau olume care Tnainta
r
inexo-
rabil, spre pieire. La Constantinopol, se credea cu tarie ca
sfar?itul Imperiului era deja scris, fiindca aceasta era intentia
de nepatruns cu mintea a "iconomie( divine. Bizantinii, noul
popor ales, ?i Constantinopolul, Noul lerusalim, prin jertfa lor
aveau sa ispa?easca pacatele Tntregii lumi. Se prefera mai
curand barbarizarea decat latinizarea, fiindca numai barba-
rizarea singurului popor civilizat al lumii
r
eel din Bizant, semni-
fica sfar?itulistoriepo. Cele cateva spirite utopice, purtatoare
ale unuinou mesaj de speranta, vor fi repede respinse de
comunitatea ortodoxa; sa amintim, Tn acest sens, ca patriarhul
Ghenadie a pus sa se arda operele fi-Iozofului Plethon.
Constantinopolul va fi, pentru multa vreme, cetatea pacatoasa
care, a?a cum scria Palamas, poetul national al Greciei mo-
derne: "Asemenea unei prostituate, a?tepta sa fie T m b r a t i ~ a t a
de turc"31. Cand Europa, stupefiata, va afla, Tn 1453, de
caderea Constantinopolului, se va simti lipsita de lumina
ochilor, cum scria un autor polonez din epoca
32
r
dar va asista
neputincioasa la abolirea, de catre turci, a celui mai mare
Imperiu cre?tindin Eyul Mediu, a Imperiuluicaruia Ti invidiase,
ea cea dintai, maretia33. Rezistenta ?i moartea eroica a ultimu-
lui Tmparat, Constantin Paleologul Dragases, pe zidurile cetatii,
119
vor constitui singurul act pe masura Bizantului de altadata.
Acesta se afla la originea legendei populare despre
reTnvierea Tmparatului Bizantului34. Tmpreuna cu
Marea Idee, aceasta legenda va fntretine flacara tremuratoare
a patriotismului grec, a carui speranta a fost, pentru multa
vreme, Tngropata sub ruinele cetatii imperiale In 1453
35
.
De acum Tnainte, Literele Artele vor Intoarce spatele
patriei lor - papa .Pius al II-lea a intuit exact, atunci cand a ca-
racterizat caderea Constantinopolului ca pe "a doua moarte a
lui Homer a lui Platon"36 - In vreme ce grecitatea, sub con-
ducerea Bisericii sale, va fncerca salveze traditiile orto-
doxe. Patriarhia din Constantinopol, pactizand cu Invingatorul
cuceritor - a fost dotat cu un statut special de catre
Mahomed al 1I-lea
37
-, va deveni refugiul valorilor nationale
singura forta politica a pqpoarelor supuse: aceasta, cu pretul
umilinte10r al concesiilor ale caror urme a"U marcat istoria po-
poarelor balcanice. Tocmai popoarele din Balcani( hranindu-se
din traditiile culturale ale Bizantului, vor Imparti cu grecii
mo?tenirea Imperiului bizantin. Cartea lui N. lorga, cu titlul
sugestiv de "Bizant dupa Bizan(38, descrie aceasta existenta
postuma a Imperiului a carui civilizatie a marcat toate
popoarele care, chiar daca numai pentru 0 c1ipa din istoria lor,
s-au aflat Tntre hotarele sale sau Tn sfera sa de influenta.
Capitol unic
PRINCIPlllE FUNDAMENTAlE ALE
GANDIRIlPOllTICE IN BIZANT
J
Ordinea (taxis), iconomia (oikonomia)
raporturile lor cu autoritatea temporala spirituala
Pentru a Tntelege temeiurile ideologiei politice a Bizantu1ui
a explica multimea formelor pe care le-a Tmbracat ?i. vari-
etatea expresiilor pe care le-a Tmprumutat, Tn timpul diverselor
perioade din milenara istorie a ImperiuluP, este necesar sa
examinam cateva aspecte ale principii lor care au calauzit gan-
direa politica ?i orientarea intelectuala a bizantinilor. Studiul
evolutiei mentalitatilor, indispensabil pentru Tntelegerea faptu-
lui ideologic, va avea mult de
Statui Biserica, reprezentate de Tmparat ?i, respectiv, de
patriarh, au fost, Se" stalpii de sustinere ai lumii bizantine,
care a continuat lumea romana Tntr-adevar, raportu-
rile puterii temporale cu puterea spirituala au influentat profund
orientarile politicii ale ideologiei fiecarei epoci au conditionat
comportamentul poporului bizantin. Interdependenta lor, care
se manifesta de-a lungulTntregii istorii a Imperiului, constituie un
aspect fundamental al civilizatiei bizantine, Tnca insuficient stu-
diat. Sa adaugam, numaidecat, ca natura raporturilor dintre
statui Biserica Bizantului, Tntemeiata pe 0 solidaritate
121
permanenta ?i liber consimtita, creeaza, deseori, situatii delicate
fntre cele doua institutii, a caror complexitate deruteaza spiritele
moderne, Tnclinate sa priveasca problema raporturilor dintre stat
?i Biserica din unghiul, simplificator, al cezaropapismului
2

Tntr-adevar, convingerea cvasigenerala, Tn ceea ce prive?te
Bizantul, a unei supuneri a Bisericii fata de stat, care se expri-
ma prin cezaropapism, ni se pare prea putin apta sa descrie a
realitate, altminteri mai nuantata ?i mai sofisticata, a rapor-
turilor dintre puterea temporala ?i puterea spirituala, adica din-
tre Tmparatul ?i patriarhul Constantinopolului, care Tncarneaza,
fiecare Tn domeniul sau, autoritatea suprema, recunoscuta ca
atare de catre toti cei care depind de aceasta. Altfel spus,
Tmparatul, fiind cre?tin, depinde de patriarh, iar patriarhul, fiind
cetatean al statului, depinde de Tmparat
3
• Acest lucru pre-
supune separarea absoluta, distinqia neta, Tntre imperium ?i
sacerdatium, ceea ce a fast, efectiv, cazul Bizantului. Astfel,
teoria, larg raspandita, care face din Tmparatul bizantin un
preot
4
nu rezista la a examinare mai atenta a surselor. Teoria se
sprijina pe a practica a Bisericii din Constantinopol, pe care
Teodosie cel Mare a vrut 5-0 impuna ?i Tn Apus, care prive?te
locul Tmparatului Tn interiorul altarului bisericii, Tn momentul
oficierii sfintei jertfe. Aceasta teza a fast vehement criticata de
Sfantul Ambrozie, care i s-a opus lui Teodosie ?i care a exprimat
teoria care va deveni, ulterior, doctrina oficiala a Bisericii, Tn
termenii urmatori: "Purpura face Tmparati, dar nu ?i preoti"5.
Ultimul demers allui Teodosie s-a soldat, a?adar, cu un e?ec, iar
privilegiul Tmparatului de a ramane Tn altar a fast, cum ne con-
firma Constantin al VII-lea, abolit chiar ?i Tn Constantinopol6.
Tn orice caz, separarea Imperiului de sacerdotiu este un fapt
bine stabilit prin legea bizantina
7
?i respectat de catre partile
interesate, Tn ciuda tentativelor reciproce de a acapara din pre-
rogativele celuilalt. Istoria bizantina atesta mai multe astfel de
tentative, prin care se Tncearca a se strica acest echilibru; dar
122
toate sunt initiative ale unor persoane, nu aqiuni ale
institutiilor. Tntr-adevar, au existat la Bizant Imparati puternici,
care ?i-au impus vointa Tn fata patriarhilor, constran?i sa-?i piece
fruntea, cel mai bun exemplu fiind Leon al III-lea Isaurianul,
initiatorul iconoclasmului
8
, precum au existat ?i patriarhi care
s-aucomportat ca ni?te adevarati Tmparati, ?i In domenii care
nu erau de resortullor: cel mai bun exemplu fiind, fara Indoiala,
cel oferit de Mihail Cherularie, initiatorul schismei Bisericilor din
1054
9
- Insa, 0 subliniem Inca 0 data, acestea au fost cazuri
exceptionale ?i nu situatii frecvente ?i durabile.
La Bizant, Tmparatul ?i patriarhul erau condamnati, daca
putem spune astfel, sa colaboreze, altminteri Imperiul s-ar fi
c1atinat din temelii; sa nu uitam ca, Intr-adevar, a
fost admis Tn cetate ?i a devenit religie oficiala a Imperiului In
urma deciziilor imperiale, dar ca Imperiul a devenit bizantin
Intrucat era cre?tin. A?adar, solidaritatea, ba chiar complici-
tatea sunt trasaturile carecaracterizeaza raporturile dintre
Biserica ?i stat in Bizant, maimult decat cezaropapismul sau
papocezarismul, pentru a folosi neologismele, care au fost
intotdeauna considerate ni?te extrapolari reprobabile. loan
Tzimiskes, unul dintre cei mai mari Imparati ai Bizantului,
exprima adevarata doctrina privind raporturile dintre Imparat
?i patriarh cand declara: "Cunosc doua puteri pe pamant ?i In
aceasta viata, sacerdotiul ?i Imperiul; celui dintai Creatorul i-a
dat In grija sufletele, celuilalt, autoritatea. asupra trupurilor;
daca aceste doua parti nu sufera nici 0 ?tirbire, atunci binele
domne?te Tn lume"10. Aceasta declaratie solemna, rostita de
un Tmparat in fata Sinodului ?i a Senatului, adica Tn fata cor-
purilor constituite care reprezentau elitele ecleziastice, politice
?i sociaIe ale Imperiului, ilustreaza perfect pozitia oficiala
asupra locului Tmparatului ?i, respectiv, al patriarhului In
Imperiul Bizantin - ei sunt considerati doua autoritati comple-
mentare ?i interdependente.
123
A?adar, intentionat am ales sa ne oprim Tndeosebi asupra
acestor doua notiuni, ordinea ?i iconomia, care desemneaza, ?i
una ?i cealalta, scopurile ?i imperativele urmarite neabatut de
catre Tmparat ?i, totodata, de catre patriarh. intr-adevar, aceste
doua concepte fundamentale ale gandirii ale politicii lumii
bizantine, ordinea (taxis) iconomia (oikonomia), unul de ori-
gine politica sociala, celalalt de origine intelectuala spiri-
tuala, cel putin Tn epoca bizantina, au fost adoptate, aman-
doua, de catre stat decatre Biserica, totodata, ca baze ale
organizarii lor ca temelii ale conceptiei lor despre lume. alte
notiuni, precum, de pilda, pacea, Intelegerea opusele lor) au
fost esentiale pentru viata .politica Bizantului, dar nici una,
dupa parerea noastra, nu evidentiaza mai dar decatnotiunile
de ordine de iconomiefondul convingerilor bizantine. Se
ridica, astfel, valuldemersului gandirii bizantinilor, amintind ca,
pentru ei, notiunile de ordine de iconomie, la fel ca autori-
tatea temporala cea spirituala, sunt complementare inter-
dependente, una fiind suportul celeilalte, In masura In care
ordinea rezulta din actiunea iconomiei Tn care iconomia nu
este decat 0 manifestare a ordinii. Aceasta din urma era con-
siderata, atunci, ca principiul fundamental al creatiei.
Sa Incercam,acum,sa examinam mai Indeaproape aceste
doua notiuni care' constituie, cu siguranta, adevaratulfunda-
ment allntregii ideologii bizantine ale caror .constanta per-
manenta, cum se desprinddin studiul documentelor din
diversele perioade, contrasteaza cu schimbarile frecvente ale
mentalitatii bizantine, In functie de problemele Tocmai
acest aspect de exceptie, al prezentei continue a notiunilor de
ordine ?i de iconomie In cvasitotalitatea literaturii bizantine din
toate epocile, este. eel care explica multimea de sensuri de
nuante pe care fie.care le-a Tmbracat ?i care Ie confirma rolul
preponderent Tn ansamblul manifestarilor vietii gandirii
bizantine; ambele raman, indiscutabil ?i de departe, cele doua
124
idei majore care determina gandirea praxisul politic al lumii
medievale
Ordine iconomie, fundamentele societalii bizantine
Ordinea iconomia, acesttermen din urma neavand vreo
legatura cu sensul actual, evolutia semantica ulterioara
aduce luminaasupra catorva aspecteale conceptului bizantin,
vor fi examinate aici Tn sensul lor tehnic Tn interdependenta
lor. Astfel, printre multiplele semnificatii ale termenului de
iconomie - diqionarul de greaca patristica al lui Lampene
indica pestetreizeci, repartizate pe mai multe capitole, dar
fara a lua Tn consideratie sensurile acestui termen din literatu-
ra profana
ll
- ne vom opri, cu deosebire, la aceea expimata
prin Kat' oikonomian, expresie Tnsemnand "potrivit iconomiei"
(conform celui mai bun aranjament cu putinta), care face din
aceasta notiune principiul aqiunii Tn lume (praxis) aldemer-
sului urmarit prin gandire,Tn stradania sa de a descifra univer-
sui pentru a face lucrurile inteligibile (theoria). Tnorice caz,
folosireaacestor termeni Tntr-o serie de limbaje tehnice, fara
a-I mai pune la socoteala pe acela de toate zilele,. care acopera
numeroase domenii ale vietii, utilizarea lor frecventa de
catre medii diferite, Tn circumstante diverse variate,
zadarnicesc orice efort de a avansa 0 definitie satisfacatoare.
Astfel, pentru a sublinia pur simplu importanta Tncarcatura
semantica pe care notiunile de "ordine" "iconomie" Ie-au
avut pentru Bizant, vom recurge la comparatii cu alte concep-
te, mai bine cunoscute, Tntrucat au apartinutlumii
c1asice, a carei gandire este de departe mai temeinic studiata
decat aceea a lumii bizantine.
Precizand, imediat, ca aceasta referinta la Antichitate
trebuie Tnteleasa ca ,0 simpla ilustrare, care ne permite nu sa
125
stabilim relatii de semnificatie, ci, mai modest, sa com-
param impactul pe care conceptele astfel relationate I-au avut
in gandirea respectiva a fiecarei epoci, se poate spune ca ter-
menul de ordine (taxis) a jucat, in Bizant, rolul pe care il jucase
in Antichitate termenul de masura (metron), ca termenul de
iconomie, in domeniul speculatiei, era incarcat, la Bizant, cu
virtuti ca termenul intelepciune (sophia) in Grecia
antica
12
• Aceasta comparatie, putin fortata, care trebuie inte-
leasa, repetam, ca 0 ilustrare a importantei acestor notiuni, ni
se pare suficienta pentrua sublinia diferenta profunda dintre
gandirea greaca mentalitatea bizantina. Fiecare dintre ele
exprima doua lumi, care se situeaza se prezinta de la bun
inceput ca diferit orientate, fondullor lingvistic comun ar
putea sa Ie faca sa treaca drept doua etape ale
demers intelectual. Este, evident ca intre metron
(masura) taxis (ordine), pre.cum intresophia (intelepciune)
oikonomia (inteleapta chibzuinta) exista ca
intre lumea rationala ratiuneainterogativa din Antichitate
lumea spirituala autoritatea revelata din Evul Mediu. Altfel
spus,intre Gre.cia antica Bizant s-au interpus, deja,stoicismul
elenistic, Imperiul roman, izvor al autoritatii politice,
nismul oriental,izvor al autoritatii spirituale, care constituie, in
fapt, un background al puterii inconsecinta, alideologiei
politice din Imperiul bizantin
13
• La urma urmei, a.ceasta .com-
paratie a notiunilor de ordine de iconomie cu
acelea de masura intelepciune este, pentru noi,mijlocul eel
mai la indemana de a stabili cadrul in care a actionat intot-
deauna omul bizantin, marginit in gandirea in faptele sale
de limitele pe care autoritatile spirituala temporala, necon-
testate incoritestabile, Ie-au faurit pentru el. Notiunile de
ordine de iconomie acopera, intr-adevar, pentru bizantin,
ansamblul principiilor virtutilor care determina creatia, care
trebuie sa .conduca societatea, Biserica statui care, in orice
126
caz, conditioneaza soarta lumii sub toate celelalte forme. Au,
cu alte cuvinte,valoare de principii universale.
Ordinea, taxis, exprima categoria care domina natura, soci-
etatea ~ i raporturile dintre oameni; este principiul Tntregii vieti,
Tnscris ~ i Tnnascut Tn toate lucrurile din lume. Este dar de ce ter-
menul de taxis, pe langa semnificatia sa primara de ordine,
subTntelegandu-se ordinea stabilita, care trebuia sa fie respec-
tata cu orice pret, Tntrucat era principiul fundamental al
creatiei divine, a dobandit, de timpuriu, la Bizant, sensul de
"ierarhie", devenind astfel termenul tehnic utilizatTn toate lim-
bajele proprii multiplelor domenii de activitateale oamenilor,
implicand actiunea concertata a unor grupuri distincte de per-
soane. Este semnificativ faptul ca termenul de ierarhie, In sen-
sui actual al termenului, a fost 0 creatie pur bizantina ~ i ca a
fost considerat instantaneu (a aparut Inca din secolul al V-lea)
uncaz particular al ordinii (taxis) universale. Raportul dintre
ordine ~ i ierarhie constituie fundamentul gandirii lui Pseudo-
Dionisie Areopagitul, a carui opera despre ierarhia cereasca ~ i
despre ierarhia edeziastica - originala combinatie a principi-
Hor neoplatohiciene, a teorieiaristoteliene ~ i a Invalaturilor
Parintilor Bisericii despre taina creatiei - a exercitat 0 influenta
notorie asupra elaborarii teoriei despre ordine, ca un concept
moral, religios ~ i spirituaj14 .
Tntr-adevar, Pseudo-Dionisie Areopagitul precizeaza dar In
scrierile sale ca, pentru el, "ierarhia este ordinea divina· ~ i
sacra", ca "tinde sa atinga ordinea dupa care este condusa
lumea"15. Tn parafraza operei lui Pseudo-Dionisie, datorata lui
Pachymeres, citim ca trebuiesa se faca distinctia Tntre "mai
multe soiuri de ordine: ordinea naturala, precum aceea a pro-
gresiei aritmetice" (estevorba, deci, fara nici 0 Indoiala, de 0
ierarhie), ordinea "referitoare la persoane, precum ordinea
imperiala a titlurilor ~ i a dregatoriilor, ~ i ordinea sfanta a Bise-
ricii"16, Intelegand, prin aceasta, ierarhia edeziastica pentru
127
care, 'Intr-adevar, Pseudo-Dionisie va scrie un tratat aparte;
toate aceste ordini trebuie sa reflecte arhetipul, ordinea ce-
reasca
17
, singura perfecta, fiindca toateau fost stabilite "dupa
iconomie", adica sunt cele mai bune cu putinta 'In lumea
imperfecta a materieL
In orice caz, 'In spiritul bizantin, termenii deordine de
ierarhie se confunda. Astfel, nu e de mirare daca se'lntalnesc
termenii de taxis uneori, de taxiarhia
18
, desemnand ordinea
corpurilor constituite de catre stat, ale administratiei civile, mi-
litare ecleziastice, dar, de asemenea, ordinea c1aselor a
grupelor sociale. Astfel, taktika, adica listele de prioritati,
deosebit de 'Indragite la Bizant, constituie 0 sursa pretioasa nu
doar pentru studiul organizarii statului a societatii bizantine,
dar pentru conceptia principiului autoritatii 'In toate domenii-
Ie vietii Imperiului. Avem, In afara de taktika militare, cunoscu-
te ?i 'In Antichitate, taktika ecleziastice, taktika
taktika titlurilor functiilor imperiale ale demnitatilor aulice
- texte de creatie pur bizantina, acoperind toate perioadele
istoriei Imperiuluj19.
Aspectul organizarii lumii bizantine, care se desprinde din
studiul acestor surse, completate, binelnteles, cu informatiile
furnizate de catre Iiteratura bizantina In general, tinde sa fie,
dupa cum se ?i cuvenea, imaginea, fidel reflectata, a ordinii
cu Ingeri, sfinti, apostoli profeti care II inconjoara pe
Creator - altfel spus, fiecare grupa fiecare persoana detine,
In lumea bizantina, un loc bine stabilit, un rang anume In
piramida care II are In varf pe Imparat, la fel cum ierarhia
cereasca II are 'In varf pe Dumnezeu
20
• Regasim 'In aceasta 0
i1ustrare a pozitiei 'Imparatului 'In lumea bizantina: el
este reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, este 'Imputer-
nicitul lui Hristos.. Sa amintim, in acest sens, ca 'Imparatul
Constantin al VII-lea Porfirogenetul, 'In opera care poarta su-
gestivul titlu de "Ordinea Imperiului" care este, Intr-adevar,
128
un tratatdespre ordineaaulica despre ceremoniile de la
curte, nu -Ti comparepe patriciii pe din
Imperiu cu apostolii, iar pe imparat, respectand propo'1iilecu
strictete cum nota Porfirogenetul pers.onal, intr-un acces
de modestie -. cu Hristos
21
. Este sa ne imaginam
consecintele acestei convingeri asupra ideologiei imperiale
totodata, asupra ansamblului mentalitatilor bizantine, hranite
din' principiul raporturilor privilegiate dintre statui
ordinea luL 0 dovedesc calificativele folosite pen-
tru a-i tJesemnape. imparat statui bizantin:imparatul este
"menitul, preferatul, alesul lui Dumnezeu""iar statui este
"puterea pastrata, ocrotita garantata de catre Dumnezeu",
pentru a cita doar cateva dintre titlurile oficiale rezervate
"preasfintiti1or imparati ai Bizantului
"preaevlaviosului lor stat"22.
Aceasta situatieconduce la doua constatariimportante
pentru viata sociala din Imperiul bizantin prin
urmare, pentru studiul ideologiilor sale: se Intelege, In primul
rand, ca ordinea imperiala, in toate· acceptiunile acestui ter-
men, nu poate fi inlocuita,intrucat ea reflecta ordinea
decurgedin vointa divina; in al doilea rand,
intrucat ordinease concretizeaza intr-o ierarhie riguroasa,
treptele piramideicare decurg din aceasta sunt, toate, subor-
donate varfului, respectiv imparatullJi,stapanul absolut al sta7"
tului al societatii, dar al lumii, totodata, de vremece este
reprezentantullui Dumnezeu pe pamant. Se explicaastfel cali-
ficativulde Cosmocrator (stapanullumii,al cosmosului) ca
acela,mai surprinzatorinca, de Cronocrator (stapanuLtimpu-
lui)23,atribuiteimparatului bizantin- calificativul de Panto-
crator (stapanul universului) fiindu-i rezervat lui Hristos. Astfel,
simbolurile puterii imperiale. vor fi, in mod absolut firesc, glo-
bul impodobit de cruci sceptrul, in timp ce coroana imperia-
la, care in iconografiaoficialaeste oferita imparatuluide catre
129
un Tnger sau de dHre Hristos va fi simbolul onglnll
divine a puterii
24
• Aceasta origine este reprezentata, Tn plan
real, prin patriarh, cel care deschide ceremonia Tncoronarii
coroana pe capullmparatului, dupa ce I-a binecuvan-
taf
5
• Este de retinut acest detaliu, care marcheaza faptul ca,
Tn limbajul institutional, patriarhul este cel care confera pute-
rea Tmparatului. Tntr-adevar, el este,Tn momentul Tncoronarii,
singurul reprezentant al lui Hristos. Eventualul sau refuz de a
purcede la aceasta aqiune ar face imposibila legalizarea pute-
rii imperiale. Avem, aici, Tnca un aspect al prerogativelor patri-
arhale care atenueaza cezaropapism bizantin,
celalalt fiind posibilitatea pe care 0 avea patriarhul de a-I exco-
munica pe Tmparatul vinovat de fapte considerate condam-
nabile de catre Biserica - sa nu uitam ca aceasta detinea
dreptul de a hotarTTn chestiunile personale, casatoria Tmpa-
ratului fiind una dintre acestea, ba chiar dintre cele mai impor-
tante, din pricina legitimarii copiilor care ar fi putut rezulta
a repercusiunilor acestui fapt asupra succesiunii imperiale. Cu
toate acestea,este necesar sa subliniem ca, Tn piramida imagi-
nara pe care 0 reprezinta ierarhia lumii bizantine, locul privile-
giat sau de varf rezervat Tmparatului n-a fost niciodata con-
testat. Patriarhul. ocupa, Tntr-adevar, Tn listele demnitatilor,
locul secund, autoritatea sa Tn problemele spirituale,
cum am vazut, nu se compara cu aceea a Tmparatului, care nu
mai era socotit, atunci, decat un exemplar.
Aceasta organizare pe verticala a lumii bizantine va ramane
Tn vigoare de-a lungul Intregii existente a Imperiului; s-a
mentinut cu 0 extremarigurozitate, Tn toate marile perioade
ale istoriei n-a fost contestata niciodata In mod
real, societatea bizantina pastrand Tntotdeauna aspectul unei
meritocratii. Astfel, ·Iocul fiecaruia Tn societatea bizantina era
obtinut dupa meritele personale, Tntrucat chiar functia
suprema imperiala era, institutional, deschisa oricarui cetatean
130
din Imperiu. Se Tnte1ege de ce importanta fiecarui rang In ierar-
hie se masura dupa distanta care II separa de rangul imperial.
Importanta anturajului imediat allmparatului I?i gase?te, astfel,
o explicatie cvasiinstitutionala, iar Constantinopolul, ca
re?edinta a Imparatului ?i a curtii, a sfar?it prin a fi socotit sedi-
ullntregii puteri. Rolul acestui ora? Tn ansamblul istoriei ?i al civi-
Iizatiei bizantine este, Tn acest fel, bine pus Tn lumina. Cum se
atractia sa nu s-a exercitat numai asupra bizantinilor, dar
asupra tentati sa explice fenomenul bizantin
exclusiv prin exemplul Constantinopolului, care, devenit soarele
Imperiului, prinintermediul Tmparatului care locuia acolo,
punea Tntru<:atva Tn umbra provinciile pe care, totu?i, se spri-
jinea adevarata maretie a Imperiului; sa mai spunem, referitor
la subiectul nostru, doar ca ora?ul Constantinopol ocupa varful
Tn taxisul (ordinea) ora?elor, precum Tmparatul sau ocupa cel
mai Tnalt rang Tntre oamenii sai, iar patriarhul, locul cel mai Tnalt
Tn ierarhia ecieziastica.Constantinopolul (pus, Tnca de la Tnte-
meiere, sub ocrotirea Fecioarei)26, capitala, a?adar, Tn chip de
Regina Cetatilor - dupa titulatura sa oficiala -, Tmparatul, Tn
chip de cosmocrator, ?i patriarhul, mai presus de toate, ecu-
menic, adica In chip de ?ef spiritual allumii locuite de popoarele
civilizate, constituiau bazele autoritatii necontestate ale lumii
bizantine asupra universului
27
• Fiecare Tn domeniul sau specific
Incarna puterea universala a statului bizantin, solidaritatea lor
fiind garantia salvgardarii ordinii universale, potrivit inten1:ii1or
tainice ale iconomieidivine
28

Ordinea, artade a carmui
Caracterul sacru al ordinii bizantine, personificata de catre
Tmparat, care sacralizeaza tot ceea ce II prive?te (sa amintim, Tn
acest sens, ca atributul theios, adica sfant, este acordat pentru
131
orice are legatura cu persoana imperiala), constituie suprema
garantie a mentinerii"unui statu-quo politic social. Altfel spus,
ordinii bizantine nu i se putea aduce vreo contestatie, nici din
interior, nicLdin exterior, Tntrucat era garantata de Dumnezeu.
Grice tulburare, nu conteaza de ce natura, era contrara prin-
cipiilor statului, dar mai ales, vointei divine. Astfel, orice atin-
gere adusa ordinii imperiale capata, pentru bizantini, aspectul
unui veritabil sacrilegiu era considerata ca 0 uneltire a
nilor lui Dumnezeu ai adevaratei credinte29. Dumnezeu
TmparatulTi pedepseau pe instigatorii acesteia.
Aceasta cvasisacralizare a ordinii stabilite, termenul de
taxis-ordine semnificand, Tn acest context, statu-quo, pax
Byzantina, anumite aspecte ale istoriei bizantine,
defectuos Tntelese, mi se pare mie, de catre istoricii moderni,
mai putin familiarizati cu extrema complexitate politica spiri-
tuala a sofisticatei lumi bizantine. Se Tntelege, de exemplu, de
ce statui bizantin n-a pus, aproape niciodata, Tn practica
reforme adevarate ale institutiilor sale, Tn pofida Tndelungatei
sale existente; a aplicat Tntotdeauna kat' oikonomian, adica s-a
adaptat treptat noilor realitati, fara sa desfinteze vreodata
vechile realitati; s-a conformat noilor situatii fara a opera trans-
formari radicale; pe scurt, prizonier al trecutului sau, a Tncercat
sa Tnteleaga prezentul sa cantareasca viitorul nesigur, fara a
rupe legaturile cu traditia, care a ramas fundamentul exis-
tentei sale
30
• Se Tntelege de ce tentativa iconoclasta, singura
reforma veritabila pe care a cunoscut-o lumea bizantina, a
starnit furtuna pe care 0 sapand marea prapastie
Tn natiunea bizantina, pentru ce aspectul, cel putin exterior,
al statului bizantin se prezinta neschimbat de-a lungul seco-
lelor. Imobilitatea cvasihieratica a spiritului bizantin ramane 0
imagine Tndragita de istorici, aceasta chiar Tn pofida muta-
tiilor profunde pe care le-a suferit Imperiul pe parcursul Tnde-
lungatei sale existente. Sa spunem, pur simplu, ca taxis
132
oikonomia au lucrat Tmpreuna pentru eterna rena?tere a
formelor unei traditii mereu vii, a acelor patria ale bizantinilor,
adica a patrimoniului roman, grec ~ i cre?tin, disputat ?i ravnit
de inamicii sai din exteriorul ?i din interiorul Imperiului.
Respectul neconditionat pentru ordinea prestabilita,
Tnscrisa Tn fapte, potrivit conceptiei bizantine, explica, de ase-
menea, anumite aspecte ale moralei politice ?i c1arifica, pe
aceasta cale indirecta, principiile ideologiei bizantine. Este,
Tntr-adevar, de la sine Tnteles ca absenta ordinii nu putea decat
sa evidentieze 0 stare de lucruri contrara salvarii omului ?i,
totodata, salvarii natiunii. Termenul de ataxia (dezordine) ?i
sinonimele sale (tarache-tulburare, akatastasia-rava?ire, akos-
mia-salos-haos, sygchisis-perturbare a ordinii, anesychia-
neoranduiala, Tngrijorare etc.) califica situatii care conduc, din
punct de vedere spiritual, la pierderea "sufletului" (psych0-
lethros) ?i, din punct de vedere politic, la regimul scelerat, la
"democratie", adica la uzurparea puterii de catre popor, un
sacrilegiu fata de Imparat, care reprezenta singura autoritate
recunoscuta de Dumnezeu
31
• Se Tntelege ca Tmparatul ?i car-
muirea sa puteau pedepsi aspru, fara ?ovaire ?i cu binecuvan-
tarea Bisericii, unele actiuni care, punand Tn pericol ordinea,
contraveneau vointei divine,spre marele prejudiciu al ansam-
blului natiunii. Termenul de ordine, Incarcat, a?adar, de toate
virtutile, Tn mod opus antonimelorsale, a s f a r ~ i t prin a desem-
na principiile morale ~ i reglementarile In vigoare, care trebuiau
respectate fara proteste, ?i aceasta pentru binele comun.
Pe aceasta cale indirecta, termenul de peitharchia, adica
disciplina ~ i , literal, supunere fata de autoritate, a sfar?it prin a
insemna virtutea de capatai, caregaranta ordinea, taxis,
devenita astfel, ?i acesta este un fapt important, sinonima cu
pacea, binele suprem al omenirii, potrivit Tnvataturii lui Hristos
Insu?j32. Ordinea, semnificand pacea, devine 0 virtute "soterio-
logica", predicata de Biserica. Orice mi?care de razvratire,
133
indiferent de natura ei, care ar tulbura ordinea, a?adar pacea,
se pedepsea atat de catre Tmparat, cat ?i de catre Biserica, ale
carei interese, Tn acest domeniu, erau aparate de puterea
tempora/a. Se explica astfel de ce lupta Tmpotriva ereticilor
anatemizati de Biserica a fost Tntotdeauna purtata, la Bizant,
de catre armatele imperiale. Tmparatul, slujitor devotat al
Bisericii, la Tnvataturile careia se supunea aidoma oridirui alt
cre?tin, ramanea singurul garant al ordinii-pacii, precum era ?i
singurul stapan al razboiului, adica al razboiului Tmpotriva
du?manilor statului ?i ai credintei Imperiului de drept divin,
cum a fost, dintotdeauna, Bizantul.
Astfel, ordinea, considerata ca un dat ireversibil Tn Bizant,
dupa statutul care decurgea din actiunea iconomiei divine, tre-
buia sa fie mentinuta cu orice pret, prin actiunea imperiala ?i
ecleziastica. Din aceasta perspectiva, este caracteristic faptul
ca Tmparatul ?i patriarhul aveau grija sa noteze ca politica lor
este calauzita de spiritul de "iconomie", care-i ajuta sa aplice
regula (taxis) cea mai buna cu putinta, Tn lumea imperfecta a
oamenilor, ?i care Ti conduce, mereu kat' oikonomian, la
gasireaunor solutii inedite pentru problemele care preocupau
lumea din subordinea lor. "Iconomia" aparea, Tn acest fel, ca
interventia care sugera reaqiile cel mai putin defavorabile, cele
care provocau cel mai mic rau cu putinta, pe scurt, cele care
se Tndepartau cel mai putin de un ideal fixat. Suntem departe
de interventia care va conduce, mult mai tarziu, este adevarat,
la elaborarea principiului infaibilitatii, de neconceput In Bizant,
tocmai pentru ca era contrar spiritului de iconomie. Ajungem,
de altfel, de-a lungul acestor solutii care se recunosc imper-
fecte, Tntrucat sunt dictate de principiul "iconomiei", la singu-
ra fisuradin conceptia, altminteri perfecta, a respectului
neconditionat pentru ordinea data.
Tntr-adevar, cata vreme ordinea lumii reflecta, Tn masura
posibilului, ordinea divina, ea ar putea fi rasturnata, daca
134
Dumnezeu ar hotarl astfel: "Daca Dumnezeu vrea, subliniaza
un text bizantin, ordinea naturii poate fi data peste cap"33;
aceasta afirmatie categorica, care, spunem In treacat, consti-
tuie fundamentul miracolului (se nume?te miracol rasturnarea
ordinii naturale conform vointei lui Dumnezeu), presupune, de
asemenea, ca In cazul In care carmuirea care aplica ordinea s-a
Tndepartat de cea mai buna ordine cu putinta, daca, altfel
spus, "iconomia" imperiala a funqionat insuficient, Dumnezeu
poate hotari inlaturarea vinovatului; aceasta schimbare, care
se efectueaza Intotdeauna printr-o aparenta dezordine,
explica Inlocuirea violenta a Imparatilor. Astfel, implicarea
constanta a vointei divine In tot ceea ce prive?te ordinea - alt-
fel spus, In tot ceea ce prive?te carmuirea lumii - justifica, In
ultima instanta, revoltele izbutite Impotriva Imparatului, con-
siderat, In acest caz, nevolnic ?i nedemn de Increderea divina,
a?adar obligatoriu de inlocuit cu un altul, ale carui virtuti I-ar
face demn de a fi Imputernicitul lui Hristos. Acest principiu
explica, de asemenea, nesfar?ita tulburare religioasa care a
zdruncinat aproape continuu Bizantul, fiindca nu reprezinta, In
realitate, decat expresia cautarii permanente a celei mai bune
solutii, intr-o lume condusa "prin iconomie" ?i, in consecinta,
fara siguranta spirituala ?i intelectuala oferita de certitudinea
inspirata de revelatie.
Reiese de la sine ca aceasta concePtie despre manifestarea
constanta a vointei divine punea soarta lumii bizantine In ma-
na Domnului. ?i, astfel, facea din bizantini "noul popor ales",
"noul Israel", instrumentul prin care se exprima judecata lui
Dumnezeu asupra oamenilor ?i asupra faptelor acestora
34
:
victoriile imperiale sunt socotite, ca atare, drept manifestarea
unei recompense divine pentru virtutile poporului bizantin, Tn
vreme ce Infrangerile sunt expresia maniei divine Impotriva
poporului sau, cand se Indeparteaza de la calea cea dreapta.
Este, din acest punct de vedere, semnificativ faptul ca, pe
135
masura ce Imperiul care i-au alterat,
pana la urma, caracterul de putere universala sau, mai simplu,
internationala, termenul de krima, insemnand, la origine, jude-
cata (subintelegandu-se judecata divina), pierdut sensuI
initial a prin a fi sinonim cu "pacat", pacat pe care
Dumnezeu II pedepsea neintarziat sau, in cel mai bun caz
dintr-un spirit de "iconomie", iI indrepta il ierta
35

Tn orice caz, termenul de taxis-ordine, cu multimea de sem-
nificatii pe care le-a imbracat In contextul diverselor limbaje,
politic, spiritual, moral institutional, a prin a exprima
adevaratul principiu universal al lumi bizantine. Legile regu-
lile, dictate de grija "iconomiei" celei mai apropiate de perfec-
tiune, vizau sa garanteze acest bine suprem pentru ansamblul
omenirii. Preambululla toate decretele imperiale, introducerile
la culegerile juridice, in toate actele legislative aveau
grija sa precizeze ca imparatul care Ie promulga era animat de
dorinta ae a sluji pacea ordinea, pe care se sprijina maretia
romana, adica bizantina, bunastarea cetatenilor.
Cu toate acestea, dupa cum am vazut
36
, istoria Bizantului
dezminte adeseori sperantele pe care bizantinii Ie-au pus in
perenitatea ordinii in Imperiullor, fara ca, din aceasta cauza,
sa Ii se slabeasca profunda convingere ca ordinea, de fiecare
data restabilita, era reflectarea vointei divine, care trebuia
respectata cu orice pret. Tn cele din urma, imparatului patri-
arhului Ie revenea indatorirea sa creeze conditiile care, dictate
de lIiconomia cea mai Inteleapta", expresia este a epocii, sa
poata garanta domnia ordinii bizantine, a pax
Byzantina
37
• Dar, de asemenea, era de datoria poporului
bizantin sa ca actiunile sale sa fie conforme vointei lui
Dumnezeu, care, dupa intentiile sale de nebanuit, alesese
natiunea bizantina,ca instrument de manifestare: pornind de
la aceasta baza, vicisitudinile sortii pe care le-a cunoscut lumea
bizantina vor fi Intotdeauna justificate, formele cele ma;
136
variate ?i cele mai nea?teptate ale ideologiei sale vor deveni
posibile, contradiqia lor aparenta nefiind, pentru bizantini,
decat efectul "iconomiei", operand de fiecare data cel mai
bine cu dar intotdeauna in diferite. Sa mai
spunem, in acest sens, ca acest rezultat ?ovaielnic ?i nehotarat
al operei "iconomiei" bizantine, exprimat, totu?i, in lumea cer-
titudinilor spirituale din Evul Mediu, aparea ca 0 reminiscenta
indepartata a spiritului critic al Antichitatii grece?ti, care, de?i
denigrat de catre Biserica, n-a fost Tmpiedicat a lasa urme, mai
ales asupra gandirii Parintilor Bisericii, care au elaborat dogma
?i, in consecinta, doctrina "iconomiei".
Tn afara de acestea, vom sublinia, inca 0 data, ca orice
demers intelectual bizantin tinde catre ordinea care, dupa cum
scria Tmparatul Constantin al VII-lea, "este acest lucru maret ?i
pretios, podoaba ?i frumusete a Imperiului ?i temelie a unitatii
sale, a carui absenta este 0 grava insulta adusa majestatii
imperiale; caci dezordinea este specifica unui trup prost
alcatuit, ale carui membre sunt adunate de-a valma, ceea ce
denota 0 conduita fara demnitate ?i fara educatie, proprie
oamenilor care nu sunt Iiberi." Sa consideram ca dorinta expri-
mata de Tmparat, Tn concluzia introducerii la tratatul sau
despre Ordinea Imperiului, a fost a tuturor bizantinilor: "Fie ca
puterea imperiala sa poata sa actioneze Tntru ordine ?i demni-
tate, pentru a reda mi?carea ?i armonia pe care Creatorul a
daruit-o Tntregului nostru Univers"38. lata telul suprem pe care
?i I-a propus Imperiul bizantin. Pentru a-I Tnfaptui, trebuia sa
actioneze "potrivit iconomiei", care-i dicta cel mai bun demers
de urmat ?i-i deschidea calea idealului posibil.
137
ANEXE
324-337 Constantin I
337-361 Constanjiu
361-3631ulian
363-364 lovian
364-378 Valens
379-395 Teodosie
395-408 Arcadius
408-450 Teodosie al II-lea
450-457 Marcian
457-474 Leon I
474 Leon alii-lea
474-475 Zenon
475-476 Basiliskos
476-491 Zenon (bis)
491-518 Anastasie I
518-527 lustin I
527-565 lustinian I
565-578 lustinal II-lea
578-582 Tiberiu I
Constantin
582-602 Mauriciu
602-610 Phokas
610-641 Heraclius
641 Constantin al III-lea
~ i Heraclonas
641 Heraclonas
641-668 Constanjiu al II-lea
668-685 Constantin allV-lea
685-695 lustinian al II-lea
695-698 Leonjiu
698-705 Tiberiu alii-lea
705-711 lustinian alii-lea (bis)
711-713 Filipicus
713-71 5 Anastasie al II-lea
715-717 Teodosieal Ill-lea
717-741 Leon al III-lea
741-775 Constantin al V-lea
775-780 Leon al IV-lea
780-797 Constantinal VI-lea
797-802 Irina
802-811 Nikephoros I
811 Stavrakios
811-813 Mihail I Rangabe
813-820 Leon al V-lea
820-829 Mihail al II-lea
829-842 Teofil
842-867 Mihail al III-lea
867-886 Vasile I
886-912 Leon al VI-lea
912-913 Alexandru
139
913-959 Constantin al VII-lea
920-944 Roman I Lecapenos
959-963 Roman al II-lea
963-969 Nikephoros al II-lea
Phokas
969-976 loan I Tzimiskes
976-1025 Vasile al II-lea
1025-1028 Constantin
al VIII-lea
1028-1034 Roman al III-lea
Argyros
1034-1041 Mihail allV-lea
1041-1042 Mihail al V-lea
1042 Zoe ?i Teodora
1042-1055 Constantin allX-lea
Monomahul
1055-1056 Teodora (bis) .
1056-1057 Mihail al VI-lea
1057--.:1059 Isaac I Comnen
1059-1067 Constantin
al X-lea Ducas
1068-1071 Roman al IV-lea
Diogene
1071-1078 Mihail al VII-lea
Ducas
1078-1081 Nikephoros III
Botaneiates
1081-1118 Alexie I Comnen
1118-1143 loan al II-lea
Comnen
1143-1180 Ma"nuil I 'Comnen
1180-1183 Alexie al II-lea
Comnen
1183-1185 Andronic I
Comnen
140
1185-1195 Isaac al II-lea
1195-1203 Alexie al III-lea
Anghelos
1203-1204 Isaac al II-lea (bis)
?i Alexie al IV-lea Anghelos
1204 Alexie al V-lea
Murzufles
1204-1222 Teodor I Lascaris
1222-1254 loan al 1 I 1 ~ l e a
Ducas Vatatzes
1254-1258 Theodor al II-lea
Lascaris
1258-1261 loan allV-lea
Lascaris
1259-1282 Mihailal VIII-lea
paleologul
1282-1328 Andronic al II-lea
Paleologul
1328-1341 Andronic al III-lea
Paleologul
1341-1391 loan al V-lea
Paleologul
1347-1354 loan al VI-lea
Cantacuzino
1376-1379 Andronic al IV-lea
Paleologul
1390 loan al VII-lea
Paleologul
1391-1425 Manuil alII-lea
Paleologul
1425-1448 loan al VIII-lea
Paleologul
1449-1453 Constantin al XI-lea
Paleologu!.
Note
Introducere
1. Bibliografia minimala, p. 167, din volumul de fata.
2. Lucrare fundamentala: O. Treitinger, Die Ostr6mische
Kaiser- und Reichsidee, editia a doua, Darmstadt, 1965.
3. in afara de opera fundamentala a luiA. Grabar, L'em-
pereur dans I'aft byzantin, Paris, 1932, d. G. Galavaris, "The
symbolism of imperial costume as displayed on byzantine
coins", Tn Museum Notes, t. 8, 1958, p. 99-117;P. Schramm,
Spheira, Globus, Reichsapfel, Stuttgart, 1958.
Capitolul 1- Universalismul
1. A.-Momigliano, "Pagan and Christian historiography in
the fourth century A. D.", Tn The Conflict between paganism
and christianity in the fourth centuryA. D., Oxford, 1963,
p. 79 ~ i urmatoarele.
2. Pentru toate aceste puncte, d. R. Remondon, La crise de
I'Empire romain, coleqia "Nouvelle Clio", nr. 11, Paris, 1964.
3. in afara de opera fundamentala alui J. Vogt, Constantin
der Grosse und sein Jahrhundert, MQnchen, 1960, d. V. Burch,
Myth and Constantine the Great, Londra, 1927; la fel de
interesanta ~ i utila este lucrarea lui A. Piganiol, L'empereur
Constantin, Paris, 1932.
141
4. P. Sherrard, Konstantinopel, Bild einer heiligen Stadt, Urs
Graf, 1963; F. D61ger, "Rom in der Gedankenwelt der Byzan-
tiner", Tn Byzanz und die europaische Staatenwelt, Ettal,
1953, p. 70-115.
5. G. Moravcsik, "Bizantul din perspectiva numelor sale" (Tn
limba greadi), Tn Acta Antiqua ~ c a d . Scientiarum Hungaricae,
t. XVI, fasc. 1-4, Budapesta, 1968, p. 455-464.
6. Voltaire, CEuvres completes, t. 27, Paris, 1978, p. 265:
"Este oprobriul spiritului uman, precum Imperiul grec a fost
oprobriul lumii"; P. Lemerle, "Montesquieu et Byzance", Tn
Flambeau, anul XXXI, 1879, p. 5 ~ i urmatoarele; D. Zakythi-
nos, "Byzanz, Terminologie und politische Theorie", Tn Byzance:
Etat-Societe-Iconomie, Londra, Variorum Reprints, 1973.
7. P. Alexander, "The Strength of Empire and Capital as
seen through Byzantine Eyes", Tn Speculum, t. XXXVII, 1962,
p. 346 ~ i urmatoarele; N. Baynes, "The supernatural Defenders
of Constantinople", Tn Byzantine Studies and other Essays,
Londra, 1960, p. 248-260.
8. Despre Eusebiu, d., Tn ultima instanta, R. Farina, L'lmpe-
ro e I'Imperatore christiano in Eusebio di Cesarea, la prima
teologia politica del christianesimo, Zurich, 1966.
9. Despre aceasta problema, d. lucrarea de baza a lui
G. Ostrogorsky, Geschichte des bizantinischenStaates, editia
a III-a, Munchen, 1963, p. 1-19 (traducerea Tn franceza a
editiei a II-a, Intocmita de J. Gouillard, Paris, 1956).
10. Pro Templis, a lui Ubanius, adresata lui Teodosie, consti-
tuie cea mai elocventa ilustrare a acestei stari de spirit,
ed. Foerster, Oratio XXX, § 8 ?i urmatoarele.
11. Asupra a.cestei opinii .a lui Gibbon, d. remarcile lui
Ostrogorsky, loc. cit
12. J. B. Bury, "Causes of the survival of the Roman Empire
in the East", In Selected Essays, Cambridge, 1930,
p.231-242.
142
13. Cel mai bun reprezentant al acestei politici de toleran!a
fata de barbari ramane Temistios, d. Discursul sau nr. XVI,
Hildesheim, ed. W. Dindrof, 1961, p. 251 urmatoarele.
14. Despre raporturile dintre Roma Constantinopol, d.
F. D61ger, op. cit.; de notat ca, acum, Constantinopolul este
desemnat, totodata, ca "Regina tuturor cetatilor a intregii
lumi" (Constantin Porfirogenetul, De Thematibus, ed. A. Pertusi,
p. 84, 85), ca "patria omenirii" (Zepos, Jus Graecoromanum,
I, p. 33), ca "Preafericita" (Chronicon Paschale, ed. Bonn,
p. 712), ca "Ochiul credintei (L. Sternbach, "Analecta
Avarica", in Actesde I'Acad. de Charcow, 1900, p. 303), fara
a mai vorbi despre calificativele sale frecvente de "Noua
Roma" "Noul lerusalim" (sau "Noul Sion"); vom conveni ca
aceste nume releva fundamentele ideologiei statului bizantin,
inca de la crearea sa; de remarcat este ca nu revendicat
niciodata titlul de "Noua Atena".
15. Titlul lucrarii lui J. Strzygowskij, Rom oder Orient, care
a formulat aceasta problema; despre arta d., in
ultima instanta, A. Grabar, Le premier art chretien (200-395),
"L'univers des formes", Paris, 1966.
16. Pentru analiza sistematica a problemelorepocii aces-
teia, d. articolul meu, "L'Erhpire byzantin: Formation, Evolu-
tion, Decadence", din Les Grandes Empires, Culegere de texte
a Societatii Jean.,Bodin, Bruxelles, 1973, p. 181-198.
17. persoanele particulare participau la lucrarile de
constructie: Sfantul Polieuct, una dintre cele mai importante
biserici din Constantinopol, a fost ctitorita, in secolul al VI-lea,
cu aportul unui aristocrat bogat.
18. Despre realizarile din timpul domniei lui lustinian I, d.
Charles Diehl, Justinien et la civilisation byzantine au Vf siec/e, Paris,
1901; A. Grabar, L'age d'or de Justinien. De fa mort de Theodose
aJ'lslam, "L'univers des formes", Paris, 1966; in ultima instanta,
R. Browning, Justinien and Theodora, Londra, 1971.
143
19. R. S. Lopez, "Tbe Role of Trade in the Economic Read-
justement of Byzantium in the seventh Century", in Dum-
barton Oaks Papers, XIII, 1959, p. 67-85, unde se gasesc
reflectii despre continuitatea iconomieimonetare in Bizant,
bibliografia anterioara.
20. Cf. A. Grabar, L'empereur dans rart byzantin,' Paris,
1932; de notat ca, sub lustinian, BizantuLeste desemnat drept
"statui universal" (Migne, Patr. Gr., 86, Agapetos, "Sfaturi.
pentru lustinian", col. 1163 urmatoarele).
21. Historia Arcana, ed. Haury.
22. Despre insemnatatea politicii lui Heradius, d. P. Lemerle,
"Quelques remarques sur Ie regne' d'Heraclius", in Studi
medievali, seria a III-a, I, 2,1960, p. 347,...361.
23. Ecouri aleaspectului epic al domniei lui Heraclius, in
Giorgio di Pisidia, Poemi, I. Panegirid epid, sub ingrijirea lui
A. Pertusi: "Studia Patristica et Byzantina", 7. Heft, Ettal, 1960;
despre legenda lui Heraclius,.imparatul invincibil,cf. Mihail
Choniates, ed. S. Lampros, p. 354; despre calificativul de "Noul
Constantin",cf. Chronicon Paschale, ed. Bonn, p. 712.
24. Despre Inaintarea arabilor, d.Helene Ahrweiler, "L'Asie
Mineure et les invasions arabes", In Revue historique, 1. 227,
1962, p. 1-32 de autor, l3yzance et la mer, Paris, 1966.
25. H.Gregoire, "Mahomet et Ie monophyisisme", In
Melanges, Ch. Diehl, vol. I, Paris, 1930, p. 107 urmatoarele.
Capitolul 2 - Nalionalismul
1. la,Ecloga, ed. A. Monferratos, p. 2
toarele. De notat ca introducereala Ecloga esteprezentata ca
un preambulla Epanagoge (operaposterioara cu mai bine de
un secol), In manuscrisul editat de Migne, Patr. Graeca,t. 113,
col. 453 urmatoarele.
144
2. Helene Ahrweiler, Byzance et la mer, Paris, 1966 (Tndeo-
sebi prima parte).
3. D. Zakythinos, "La grande breche dans la tradition de I'He-
lIenisme", Tn Melanges Orlandos, Atena, 1966, III, p. 300-324.
4. D. Zakythinos, "Die byzantinische Stadt" (Berichte zum
XI. inter. Byzantinisten-Kongress, V, 3), MQnchen,1958;d.,
de asemenea, raportul lui E. Kirsten, cu titlu.
5. P. Lemerle, L'humanisme byzantin, Paris, 1972.
6. Interesanta este mentionarea "cetatenilor archaioge-
neis" (de vita veche) Tn Teofan, ed. de Boor, p. 383; mai multe
lucrari despre aristocratia bizantina, publicate Tn revista sovieti-
ca Viz. Vremennik, Tn ultimii ani, i se datoreaza lui A. Kazdan.
7. Helene Ahrweiler, "Problemes de la geographie histo-
rique de l'Empire byzantin", Tn Proceedings of the XII/th inter.
Congr. of Byz. Stud., Oxford, 1976, p. 465 urmatoarele.
8. Despre semnificatia efectul regimului "themelor", d.
Helene Ahrweiler, Les structures administratives de I'Empire
byzantin, Londra, Variorum Reprints, 1971 ("Administratia
provinciala Tn secolele IX-XI").
9. Lucrarea lui. C. Tipton, Nationalism in the Middle Ages,
New York, 1972, nu mi-a fost accesibila.
10. Ed. Migne, Patr. Gr., t. 107.
11. Ibid., col. 828 urmatoarele, 949 urmatoarele.
12. Pentru acest punct de vedere, d. textele publicate de
catre A. Pertusi, "Una Acolouthia inedita del X secolo", Tn
Aevum, 1948, t. 22, p. 145-168, de catre Helene Ahrweiler,
"Undiscours inedit de Constantin VII Porphyrogenete", Tn
Travaux et Memoires, til, 1967, p. 393 urmatoarele. De
notat ca, Tn acest al doilea text, soldatii bizantini sunt desem-
nati ca "aparatori ai totodata, ai lui Hristos"
camilites Christi, luptand Tmpotriva "soldatilor lui Beliar-
Mahomed".
145
13. Declaratie a Tmparatului iconoclast Constantin al IV-lea:
cf Kedrenos, ed. Bonn, 1. II, p. 17.
14. Respectarea ortodoxiei a fost mereu considerata
conditia necesara pentru mentinerea statului bizantin (d. mai
ales Eugarios, Hist. eccl., ed. Bidez-Parmentier, p. 101 ?i urma-
toarele): aceasta teza oficiala a devenit populara ?i general
admisa Tn timpul luptelor Tmpotriva Islamului; atunci, dupa
cum precizeaza Porfirogenetul (d. nota nr. 12, p. 34) "razbo-
iul pentru cre?tinatate" a devenit ,,0 virtute ?i izvoruloricarei
glorii".
Capitolul 3 - Imperialismul bizantin
1. Despre Eufrat ?i Tigru, ca hotare ale civilizatiei gre-
co-romane, d. P. Lemerle, "La notion de la decadence: apro-
pos de l'Empire byzantin", Tn Classicisme et declin culturel
dans I'Histoire de /'Islam (Simpozionul de la Bordeaux), 1957,
p. 263-227; despre frontierele culturale Tn general, d.
Rapportsdu XV/eCongres intern. byz.,Bucure?ti, 1971;
pe tema: "Frontierele" (rapoartele lui D. Obolensky, A. Pertusi,
Z. Udalcova-A. Kazdan, N. Oikonomidis ?i raportul general al
lui H. Ahrweiler).
2. Asupra acestui punct, deosebit de .controversat, d., Tn
ultima instanta, A: P. Vlasto, The Entry of the Slavs into Chris-
tendom, Cambridge, 1970, p. 6-12 (bibliografia anterioara); ?i
P. Charanis, "Observations on the history of Greece during the
early Middle Ages", Tn Balkan Studies, 1. XI, 1970, p. 1-34.
3. Despre contacte bizantino-ruse, d. Bulletin
d'/nformation et de Coordination de I'Ass. intern. d'Et. byz., 1. V,
1971, p. 44 ?i urmatoarele (rapoartele lui L. Muller, G. Ostro-
gorsky ?i H. Ahrweiler, prezentate la Congresul International
de Istorice de la Moscova).
146
4. Deconsultat lucrarile fundamentale ale lui F. D6lger,
reunite sub titlul de Byzanz und die europaische Staatenwelt,
Ettal, 1953, ?i lucrarea lui E. Bach, "Imperium Romanum,
Etude sur I'ideologie politique du Xll
e
siecle", In .Class. et
Mediev. , t. 7, 1945, care subliniaza taria ideii romane.
5. D. Obolensky, The Byzantine Commonwealth, Londra,
1971, p. 202 ?i urmatoarele.
6. Cf. editia lui Zepos,Jus Graecoromanum, t. II, 229 ?i
urmatoarele; ?i Migne, Patr. Gr., t. 113, col. 456 ?i urmatoarele.
7. Vezi maisus, p, 24.
8. Notiunea de razboi drept este cea care justifica
mijloacele utilizate de. bizantini practicand, cu arta, politica
expansionista, pe care D. Obolensky 0 califica drept "imperia-
lism defensiv" (op. cit., p. 47).
9. Despreopera lui Chiril?i Metodiu, cf., In ultima instanta,
F. Dvornik, Byzantine Missions among the Slavs. 55. Cons-
tantine-CyrilancJ Methodius, New Brunswick, N. J.,1970.
10. Problemele ?itextele referitoare la paulicienii din Asia
Mica sunt magistral tratate de R. Lemerle ?i colaboratorii sai,
In Travaux et Memoires, t. V, 1973.
11. Opera Imparatilor militari ai epocii este expusa detaliat Tn
lucrarea monumentala ?i mereu la fel de utila a lui G. Schlum-
berger, L'epopee byzantine, In patru volume, Paris, 1890-1905.
12. Document analizat de Helene Ahrweiler, "Les rapports
Ixe siccle", In Bulletin d'lnform. et de Coord.
de I'Ass. inter.d'Et. byz., t. V, 1971, p. 44 ?i urmatoarele.
13. Deosebit de semnificativ este Indemnul lui Nikolaos
catre Petru, arhiepiscopul Alaniei, "sa se arate Tngaduitor cu
vinovatii apartinand c1aselor superioare ?i aspru fata de cei
umili, din popor": Migne, Patr, Gr.,t. III, col. 244 ?i urmatoa-
rele (mai ales col. 248).
147
14. D. Obolensky, The Byzantine Commonwealth, Londra,
1971 *.
15. Migne, Patr. Gr., t. III, col. 176.
16. Analiza acestei declaratii a lui Phokas, In Helene
Ahrweiler, Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 119.
17. Zepos, Jus Graecoromanum, t. I, p. 272.
18. A se vedea mai sus, p. 25. .
19. Despre aceasta idee medievala a ierarhiei natiunilor, d.
Ostrogorsky, "The Byzantine Emperor and the hierarchical
World Order", in The Slavonic and East European Review,
t. XXXV, nr. 84, 1956, p. 1-14; V. Zaimova, "L'idee byzantine
de I' unite du monde et l'Etat bulgare", In Revue de
I'Association inter. d'Et. du Sud-Est europeen, t. III, Sofia,
1969, p. 291-298.
20. Editata de Reiske, In colectia de texte bizantine de la
Bonn; de consultat, despreaceasta lucrare, G. Moravicsik,
Byzantinoturcica, editia a doua, t. I, Berlin, 1958, sub verbo:
"KonstantinusPorphyrogenitus". Cf. A. Toynbee, Constantine
Porphyrogenitus and his world, Londra, 1973.
21. De Caeremoniis, ed. Bonn, I, p. 3 ?i urmatoarele.
22. Ibid., I, p. 638: "Magi?trii?i patridii(lnaltii demnitari ai
Imperiului) joaca rolul Apostolil9r,iar I'mparatul, pe cat posibil,
pe acela de Hristos." .
23. Editia G. Moravicsik-R. Jenkins (cu traducere In engle-
za), Dumbarton Oaks, 1967.**
24. De Administrando Imperio, cap. 13, p.68?i urmatoarele.
25. Despre a?a-numita "donatie constantiniana" ?i Bizant,
d. F. D6lger, Byzanz und die europaische Staatenwelt, Ettal,
* Tradusa In limba rorr'tana la Editura (orint, In 2002, sub titlul Un com-
monwealth medieval: Bizantul. (N. red.)
* * Tradusa In Iimba romana aparuta cu titlul: Constantin
Porfirogenetul, carte de fnvatatura catre fiul sau Romanos, Ed. Academiei,
1971. (N. red.)
148
1953, p. 100 urmatoarele, unde, rolul lui Constantin
al VII-lea nu este pus in evidenta, P. Alexander, "The
Donation of Constantine at Byzantium", in Recueil des Travaux
de I'Institut byz., Belgrad, t. 8, 1963, p. 25 urmatoarele.
26. Se intelege de ce Bizantul va utiliza acest document
abia in secolul al X-lea, adica in epoca pretentiilor sale imperia-
liste: tezadespre translatio imperii este explicit formulata de
Constantin al VII-lea intr-un alt capitol al tratatului De
Administrando Imperio (27, 6), in care noteaza: "Dupa stra-
mutarea Imperiului la Constantinopol", fraza care nu lasa loc
vreunei indoieli despre drepturile Bizantului asupra Imperiului
roman. Sa notam faptul ca Biserica din Constantinopol,
deservita de "donatia constantiniana", care Ii Romei
Intaietatea"a elaborat, atunci, teoria apostolicitatii sale, con-
form careia Biserica Bizantului (inainte de crearea Constanti-
nopolului) a fostintemeiatade Apostolul Andrei, "primul disci-
pol fratele mai mare al lui Petru": asupra acestor puncte
importante din diplomatia ecleziastica, d. F. Dvornik, The idea
of apostolicity in Byzantium and the Legend of the Apostle
Andrew, Cambridge, Mass., 1958.
27. De Administrando Imperio, 13,106 (p. 70): "Rasele
nordice, lipsite de onoore"; ibid., 13, 100-103: "Rasele occi-
dentale, pline de de noblete"; Id., De Thematibus,
ed. Pertusi, p. 85: "Natia bulgara, urata de Dumnezeu"; ibid.,
p. 91: "inferioritatearasiala a slavilor" etc.
28. De notat ca Imparatul Constantin al VII-lea
"popor ales" armata bizantina (d. "Undiscours inedit. .. ", ed.
H. Ahrweiler, in Travaux et Memoires, 1. II, 1967, p. 392 ?i
urmatoarele); despre poporul bizantin, calificat drept "Noul
Israel", d., cu titlu de exemplu, Mauropous, ed. Lagarde,
p. 140; Anonim, ed. Regel, Fontes rerum Byz., II, Petrograd,
1917, p. 191 ?i urmatoarele?i p. 227.
149
29. Cf. nota 27, p. 48 ~ i , cu titlu de exemplu, Photios,
Corespondenta, ed. Valettas, p. 398: "rasa bastarda"; Miklo-
sich-MUller, Acta et Dip/omata, 1. VI, p. 30: "rasa sangeroasa".
30. Armenii sunt considerati nestatornici ~ i necredincio?i;
comportamentul lor este socotit drept ambiguu: ct. De Admi-
nistrando Imperio, p. 188; Zepos, Jus Greac., I, p. 247 - pen-
tru a nu cita decat aprecierile din partea Tmparatilor.
31. Tot Tn aceasta epoca trebuie plasat textul care poarta
titlul de Philopatris (prietenul patriei) ?i care se Tncheie prin
urarea de a vedea supuse Bizantu1ui celelalte popoare ?i
natiuni - Arabia, Babilonia, Egiptul, per?ii ?i scitii sunt citati
explicit (d. ed. Bonn, dupa Leon Diaconul, p. 341-342).
32. D. Zakythinos, Istoria Imperiu/ui bizantin (in Iimba
greaca), Atena, 1972,' p. 441.
,33. Aceasta doctrina este amanuntit prezentata de
Nikolaos Mystikos Tn lunga corespondenta pe care 0 Tntretine
cu Simeon, intimpul atacurilor bulgare Tmpotriva Bizantului:
ct. Migne, Patr. Gr., 1. III, col. 48: comportamentullui Simeon,
comparabil cu al unui "tiran", respectiv cu al unui sperjur fata
de imparat; col. 148 ?i urmatoarele; col. 174 ?i urmatoarele
etc. Este semnificativ chiar ?i limbajul pe care II adopta
imparatul Roman I fata de Simeon: ct. De/tion Hist. Ethn. Het.,
1. II, 1885, p. 41.
34. De subliniat ca philantropia (c1ementa) este considerata
drept virtutea de ,capatai a imparatului ?i a statului Bizantului:
ct., cu titlu de exemplu, concePtia despre "philanthropia
romanilor", descrisa de Mystikos (dar cu referire la prizonierii
arabi), Tn Migne, Patr. Gr., t. III, col. 309 ?i urmatoarele; de
notat, de asemenea, ca legea bizantina interzicea practica tor-
turii (Zepos, Jus Graecoromanum, 1. IV, p. 355-356), ca fiind
opusa acestei "philanthropia".
35. Cf. nota precedenta.
36. Migne, Partr. Gr., 1. III, col. 152, 153.
150
37. Zepos, Jus Graecoromanum, I, p. 247.
38. Citat de M. Jugie, Le schisme des Eglises, Paris, 1941,
p.227.
39. Cf. Psellos, Scripta Minora, ed. Kurt-Drexl, 1. II, p. 239;
Cecaumeni Strategicon, ed. Wassilievsky-Jernstedt, p. 95.
40. Mauropous, ed. Lagarde, p. 137 urmatoarele, mai
ales p. 140-141.
41. Expresia ii apartine lui Attaleiatos, Bonn, p. 77, martor
ocular al evenimentelor.
42. Discurs catre Alexie I, editat de P. Gautier, Revue des
Etudes byz., 1. 28, 1970, p. 5-55.
43. Mauropous, ed. Lagarde, p. 165 urmatoarele.
44. Mauropous, ed. Lagarde, p. 141.
45. Reactia impotriva strainilor este deosebit de puternica
in provincii, unde stationau contingentele de mercenari: d.
textele reunite de Helene Ahrweiler sub titlul "Recherches sur
I' administration provinciale aux Ixe-Xle siecles", in lucrarea
publicata de Variorum Reprints, Les structures administratives
de I'Empire byzantin, Londra, 1971, VIII, p. 33 urmatoarele.
46. Sp. Vryonis,«Byzantine'"Demokratia"and the Guilds in
the 11
th
century Byzantium», in Dumbarton Oaks Papers, 1. 17,
1963, p. 289-314.
47. Cf. mai jos, p.133 urmatoarele.
48. Aceste idei constituiau baza teoriei politice a bizanti-
nilor; sunt conforme conceptieielenistice de regalitate; se vor
regasi, amanuntit expuse fara modificari notabile, in intrea-
ga Iiteratura politica a Bizantului, mai ales in numeroasele
elogii adresate imparatilor in tratatele despre stat (Po/iteia),
texte care au cunoscut 0 dezvoltare deosebita in Bizant;
caracterul lor didactic ne impiedica sa Ie conside-
ram drept opere de actualitate politica, merita, cu toate aces-
tea, un studiu aprofundat.
151
Capitolul4 - Patriotismele bizantine
1'- Despre originile acestei r e n a ~ t e r i , d. P. Lemerle, Le pre-
mier humanisme byzantin. Notes et remarques sur
enseignement et culture aByzance des origines au x
e
siecle,
Paris, 1971.
2. De consultat, Tn primul rand, Psellos, Scripta minora,
Milano, ed. Kurtz-Drexl, 1936 ~ i 1941; ~ i C. Sathas, Mesaionike
biblioth., 1. 5, Paris, 1876.
3. Despre sensuI acestor termeni, d. K. Lechner, Barbaren
und Hellenen, im Weltbild der Byzantiner, Munchen, 1954.
4. Cf. J. Hussey, Church and Learning in the Byzantine
Empire, 867-1185, Londra, 1937.
5. Robert de Clari, 81, 88, 92; Gunther de Pairis, 8 ~ i , mai
ales, 10, ed. P. Riant, Exuviae Sacrae Const., Geneva, 1877, I,
p. 57 ~ i urmatoarele.
6. Termenul de "Noua Roma", referitor la Imperiul bizantin, a
fost utilizat de Psellos, d. C. Sathas, op. cit., p. 121, 128 ~ i 224.
7. Eustatiu din Thesalonic, ed. W. Regel, Fontes, I, p. 107.
8. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 763.
9. Ana Comnena, Alexiada, ed. Leib, vol. I, p. 43, 144.
10. J. Laurent, Byzance et les Turcs seldjoucides dans I'Asie
Mineure occidentalejusqu'en 1081, Paris-Nancy, 1913, p. 7 ~ i
urmatoarele.
11. De consultat, mai departe, lucrarea fundamentala a lui
Sp. Vryonis, The decline of Medieval Hellenism in Asia Minor
and the Process of islamization from the eleventh through the
fifteenth century, Berkeley-Los Angeles-Londra, 1971.
12. Ana Comnena, ed. Leib, t. II, p. 110; Helene Ahrweiler,
Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 184-187.
13. Kinnamos, ed. Bonn, p. 15. .
14. Guillaume de Pouille, La geste de Robert Guiscard,
Palermo, ed. Marguerite Mathieu, 1961, p. 231: tradarea
152
venetienilor; Ana (omnena, ed. Leib, II, p. 56-57, unde se
spune ca latini i-au Tnapoiat Durazzo lui Alexios, dupa
moartea lui Guiscard.
15. Este teza istoricilor romani, Tn special a lui E. Stanescu,
"La crise du Bas-Danube byzantin au cours de la seconde moitie
du Xle siecle", Tn Recueil des travaux de I'Institut d'Etudes bizan-
tines (Belgrad), t. IX, 1966, p. 49-73: N. "Les
Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du Xle
siecle", Tn Revue roumaine d'Histoire, t. XII, 1973, p. 61-82.
16. Despre comportamentul elitelor sociaIe bizantine, d.,
Tn ultima instanta, Simpozionul de la Dumbarton Oaks pe te-
ma "Societatii bizantine" Tn particular, raportul lui G. Ostro-
gorsky, "Observations on the Aristocracy in Byzantium",
Dumb. Oaks Papers, t. XXV, 1971, p. 3-32.
17. Asupra tuturor acestor puncte, d. S. Vryonis, op. cit.,
p. 143 urmatoarele.
18. Zonaras, ed. Bonn, p. 766.
19. Nikephoros Bryennios, ed. Bonn, p. 133-134.
20. Ana (omnena, ed. Leib, t. I, p. 92.
21. Ibid., t. II, p. 108-109: Ana compara acest contingent
cu "Hieros Lochos" ("Iegiunea sacra") a spartanilor.
22. Ana (omnena, ed. Leib, t. I, p. 114-115.
Capitolul 5 - Tn cautarea noilor valori
1. de consultat, L. Brehier, Le schisme oriental du Xle
siecle, Paris, 1899; M. Jugie, Le schisme byzantin. Aper{:u
historique et doctrinal, Paris, 1941.
2. H.-G. Beck, Kirche und theologische Literatur im byz.
Reich, MOnchen, 1959, p. 306 urmatoarele, 663 urma-
toarele; de asemenea, J. Darrouzes, "Un faux acte... ", Tn Revue
d'Etudes Byz., t. 28, 1970, p. 221 urmatoarele, cu 0 notita
asupra bibliografiei.
153
3. Ana Comnena, ed. Leib, I, p. 47.
4. M. Glycas, ed. Bonn, p. 561-562.
5. Despre Bizant Cruciada, d. P. Lemerle, Tn X Congresso
inter. di Scienze Storiche, Roma, 1955, "Relazioni", III,
p. 545-637 (ansamblul rapoartelor prezentate).
6. P. Lemerle, «L'ortodoxie et I'recumenisme medieval: Les
origines du "schisme" des Eglises}), Tn Bulletin de J'Ass.
Guillaume-Bude, .iunie 1965, p. 228
evolutia separarii dintre Occidentul Orientul
7. Pentru toate aceste puncte d., Tn ultima instanta,
H. Ahrweiler, Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 175
urmatoarele.
8. Despre politica lui Manuil, cf. ibid., p. 233 urmatoarele.
9. Tzetzes, Epistulae, nr. 10, p. 12, despre "expe-
ditia nelegiuita".
1O. Nicetas Choniates,ed. Bonn, p. 265
de asemenea, p. 208.
11. Despre acest Tmparat d., Tn ultima instanta, O. Jure-
wicz, Andronik I. Komnenos, 1962.
12. Cf. Migne, Patr. Gr., t.133, col. 773; ibid., 1. 140, col.
273 etc.
13. Anonim, ed. W. Regel, Fontes rerum Byz, 1. II, Petrograd,
1917, p. 191-228.
14. Ibid., p. 225.
15. Despre jefuirea cetatii 5alonicului de catre normanzi,
d. Eustatiu din 5alonic, De expugnatione Thessal., Palermo,
ed. 51. Kyriakides, 1961.
16. Cf. remarcile pe care Ie-am formulat Tn lucrarea mea,
"L'histoire et la. geographie de la region de 5myrne entre les
deux occupations turques (1081-1317)", Tn Travaux et
memoires, t. I, 1965, p. 4 urmatoarele.
17. Mihail Akominatos-Choniates, Ta S6zomena, ed.
5. Lampros, Tn doua volume, Atena, 1879-1880.
154
18. Ibid, t. I, p. 307 ?i urmatoarele, memoriul adresat
Tmparatului Isaac Anghelos ?i, mai ales, t. II, p. 83.
19. Despre reaqia cruciatului simplu lavederea Constanti-
nopolului, d. povestirea lui Robert de Clari, La conquete de
Constantinople, Paris, ed. P. Lauer, 1924.
20. Despre puterea dina?tilor independenti, d. Helene
Ahrvveiler, Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 280 ?i urmatoarele.
21. Cf., cu titlu de exemplu, memoriul adresat de catre
mitr6polituiAtenei, Mihail Choniates, lui Isaac Anghelos, ed.
Lampros, I, p. 307 ?i urmatoarele.
22. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 582-583.
23. Id, loe. cit.
24. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 716.
25.lbid,p.717.
26. Ibid, p. 699.
27. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 629.
28. Ibid, p. 717.
29. Despre textele occidentale ?i Constantinopol, se poate
consulta, acum, B. Ebels-Hoving, Byzantium im westerse ogen,
1096-1204, Assen, Van Gorcum, 1971.
30. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 785.
31. Ibid, p. 657.
32. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 657, L 12-13.
33. Ibid, p. 784-785.
34. Despre evolutia raporturilor veneto-bizantine, d.
H. Ahrweiler, Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 255 ?i
urmatoarele.
35. Cf. Helene Ahrweiler, "L'histoire et la geographie de la
region de Smyrne", Tn Travaux et memoires, t. I, 1965, p. 20.
36. Nicetas Choniates, ed. Bonn, p. 784-785.
37. Cf. H. Ahrweiler, op. cit., p. 56 ?i urmatoarele.
38. Nicetas Choniates, ed. Bonn, Urbs Capta, p. 799 ?i
urmatoarele.
155
39. Nikolaos Mesarites, Die Palatsrevolution des Johannes
Komnenos, Wurzburg, ed. A. Heisenberg, 1907, p. 16 (concluzia).
40. Cf., cu titlu de exemplu, Mihail Akominatos-Choniates,
ed. Lampros, 1. II, p. 151.
Capitolul 6 - Patriotismul grec ~ i ortodox
1. H. Gregoire, "The question of the diversion of the fourth
Crusade", In Byzantion, t. XV, 1940/1, p. 158-166; A. Frolow,
Recherches sur la deviation de la 4
e
croisade, Paris, 1955.
2. E. Perroy, Moyen Age.
3. Ed. W. Regel, Fontes rerum Byz., 1. I, p. 173-174.
4. Eustatiu din Salonic, ed. W. Regel, op. cit., 1. I, p. 106-107.
5. Gunther de Pairis, Historia constantinopolitana, ed.
P. Riant, Exuviae, I. § 10.
6. Cf. editia lui A. Carile, "Partitio terrarum imperii
Romanie", In Studi Veneziani, 1. VII, 1965, p. 125-305.
7. Cf. mai sus, p. 85.
8. Despre societatea de la Niceea, d. Helene Ahrweiler,
"Histoire et geographie de la region de Smyrne", In Travaux et
memoires, 1. I, 1965, p. 2-202.
9.Cf. C. Dimaras, Despre Marea Idee (In limba greadi),
Atena, 1970.
10. Editia C. Sathas, Mesai6nike biblioth., 1. I, p. 106 ?i
urmatoarele.
11. Editia S. Lampros, To S6zomena, 1. II, p. 150, 151, 260
?i 355.
12. Cf. J. Irmscher, «Nikaa als "Zentrum des griech. Patrio-
tismus"», In Revue des Etudes sud-est europeennes, 1. 8,
1970, p. 33-47.
13. Cf. relatarea din testamentul lui Arsenie, ed. Migne,
Patr. Gr., 1. 140, col. 948-958.
14. Despre Mihail Paleologul, d. C. Chapman, Michel
Paleologue restaurateur de I'Empire byzantin, Paris, 1926, ?i,
156
Tn ultima instanta, D. Geanakoplos, Michael Palaeologus and
the West, Cambridge, Mass., 1959.
Capitolul 7 - Utopia nalionala
1. Pachymeres, ed. Bonn, I, p. 148.
2. Un portret al lui Mihail Paleologul, restaurator al
Imperiului, este realizat de H. Ahrweiler, Tn Les Hommes d'Etat
celebres, publicata sub coordonarea lui Ch. Samaran, Paris,
Editions L. Mazenod, 1970, p. 30 ~ i urmatoarele.
3. Pachymeres, ed. Bonn, p. 153 ~ i urmatoarele.
4. Senaherim a fost un literat ~ i un savant cunoscut; despre
parerea sa referitoare la Constantinopol: d. Pachymeres, ed.
Bonn, I, p. 149.
5. Imper. Michaelis Palaeologi, De Vita Sua, ed. H. Gregoire,
Tn Byzantion, t. 29/30, 1959-1960, p. 460.
6. Cf. relatarea lui Pachymere, ed. Bonn, I, p. 124-125;
aceasta Tntamplare i-a inspirat poetului national al Greciei
moderne, K. Palamas, lungul poem epic cu titlul: Fluierul
regelui.
7. Miklosich-Muller, Acta et Diplomata Graeca, t. IV, p. 235.
8. Pachymeres, ed. Bonn, I, p. 425.
9. Despre razboiale veneto-genoveze pe teritoriul bizantin, d.
G. Bratianu, La mer Noire, Munchen, 1969, p. 171 ~ i urmatoarele.
10. Despre acest Tmparat, d. A. Laiou, Constantinople and
the Latins, the foreign policy of Andonikos /I (1282-1328),
Cambridge, Mass., 1972.
11. Pentru 0 expunere amanuntita a situatiei sub Paleologi,
d. G. Ostrogorsky, Histoire de I'Etat byzantin, Paris, 1956,
p. 490 ~ i urmatoarele, IIDeciin et chute de l'Empire byzantin
(1282-1453)".
12. Sp. Vryonis, The decline of Medieval Hellenism in Asia
Minor... , Los Angeles-Londra, 1971.
157
13. Despre acest stat, d. lucrarea fundamentala a lui
D. Zakythinos, Le despotat grec de Moree, In doua volume,
Paris, 1932, Atena, 1953.
14. G. Ostrogorsky, "Byzance, Etat tributaire de l'Empire
turc", In Recueils des travaux de I'Inst. byz. de Belgrade, t. 5,
1958, p. 49-58; de autor, Histoire de I'Etat byz., Paris,
1956, p. 499.
15. Cf., cu titlu deexemplu, R.-J. Loenertz, "Jean V
a Venise (1370-1371)", in Revue des Et. byz., t. 16, 1953,
p. 217 urmatoarele.
16. Este vorba de Manuil al II-lea Paleologul: despre acest
Imparat, d. J. Barker, Manuelll Palaeologus (1391-1425),
New Brunswick, 1969.
17. R. Browning, "Comuna zelojilor' din 5alonic" (In limba
rusa), In Istoritcheski PregIed, t. 6, 1950, p. 509
urmatoarele. .
18. Despre toate aceste probleme, d. Artet societe a
Byzance sous les Paleologues, Documentele Colocviului orga-
nizat de Adunarea internajionala a statelor bizantine' la
Venejia, septembrie 1968;Siblioteca Institutului de. 5tudii
Bizantine Postbizantine de la Venejia, nr. 4, Venetia, 1971;
Documentele celui" de-al XIV-lea Congres internat-ional al
statelor bizantine, 1971, "Rapports", Societe et vie
intellectuelle au Xlve siecle, t. I.
19. Cf. F. Masai, Plethon et platonisme de Mistra, Paris,
1956; D. Zakythinos, Despotat grec de Moree, t. II, p. 322
urmatoarele.
20. 51. Runciman, The Last Byzantine Renaissance, Cam-
bridge, 1970.
21. Ghenadie a 'fost primul patriarh al Constantinopolului
sub turci; despre .Ghenadie, d., In ultima instanja, C. J. G.
.Turner, "The career of George-Gennadius 5cholarius", In
Byzantion,t. 39,1969-1970, p.420-455.
158
22. Pentru aceste cuvinte, rostite de Luca Notaras, d.
H. Evert-Kappesowa, "La tiare ou Ie turban", Tn
slavica, t. XIV, 1953, p. 245 ?i urmatoarele.
23. Accentul asupra acestor probleme a fost pus de catre
C. Mango, "Byzantinism and Romantic Hellenism", Tn Journal
of the Warburg and Courtauld Institutes, t. XXVIII, 1965,
p.29-43.
24. Despreliteraturaescatologica din Bizant, d. P. Alexander,
The Oracle of Baalbeck, Dumbarton Oaks, 1967?i noteledin
C. Mango, loc. cit.
25. Argumentul a fost folosit, de asemenea, de catre
unioni?ti, care subliniau faptul ca perioada maretiei Imperiului
corespunde cu aceea a pacii dintre Biserici: d. Bekkos, ed.
Migne, Patr. Gr., t. 141, col. 16, 44; C. Meliteniotes,ibid., col.
1036 ?i urmatoarele: schisma dintre Biserici sta la originea
tuturor necazurilor Imperiului bizantin.
26. Despre acest principiu fundamental al gandirii bizan-
tine, d. mai jos, p. 119.
27. A. Vasiii ev, "Medieval Ideas of the End of the world",
Tn Byzantion, t. 26,1942/3, p. 497 ?i urmatoarele.
28. Cf. remarcile lui D. M. Nicol, Byzantium and Greece
("Inqugurallecture in the Koraes Chair", UnJversitatea'din
Londra, 1971, p. 20.
29. Cf. J. Meyendorff, "Spiritual Trends in Byzantium in the
late 13
th
and early 14
th
.Centuries", Tn Art et Societe aByzance
sous les Paleologues
i
Venetia,1971, p. 53-71; ?i H. G. Beck,
"Humanismus und Palamismus", Tn Rapports du XI/e Congres
inter. des Et. byz., III, Belgrad-Ohrida, 1961; I. Sevcenko,
"Society and intellectual life in the 14
th
century", Tn XIV
Congres inter. des Et. byz., Bucure?ti, 1971, Rapports, I,
p.7-31.
30. Lucrarea lui J. Irmscher, DieWeltgeschitliche Bedeu-
tung des byz. Reiches, Berlin, 1967, nu mi-a fost accesibila.
159
31. K. Palamas, Dodecalogul tiganului.
32. Citat de O. Halecki, "La Pologne et l'Empire byzantin",
In B'yzantion, 1. VII, 1932, p. 65.
33. Despre caderea Cetatii d., Tn ultima instanta, St. Runci-
man, La chute de Constantinople, Paris, 1968.
34. Cf. G. Megas, "Caderea Constantinopolului Tn cante-
cele ?i legendele grecilor" (Tn limba greaca), Tn L'Hellenisme
contemporain, volumul celui de-al cincilea centenaral cuceririi
Constantinopolului, Atena, 1953, p. 247 ?i urmatoarele.
35. Textele despre cetatea Constantinopolului au fost reuni-
te de E. Fenster, Tn Laudes Constantinopolitanae, Miscellanea
Byzantina Monacensia, v. 9, MOnchen, 1968, elogii ?i monodii.
36."Secunda mors ista Homero est, secundus Platonis obitus"
- citat de D. Zakythinos, "Constantinopolul natiunii (elene)", Tn
Nea Estia (Tn Iimba greaca), 1. 1086, 1972, p. 5 ?i urmatoarele. .
37. V. Laurent, "Les premiers patriarches de Constantinople
sous la domination turque (1454-1476)", Tn Revue des Et.
byzantines, 1. 26, 1968, p. 229-263.
38. N. lorga, Byzance apres Byzance, editie noua, Bucure?ti,
1971.*
Capitol unic - Principiile fundamentale ale gandirii
politice din
1. Cf. mai sus: universalism, nationalism, imperialism ?i
?ovinism, patriotism etc., p. 13 ?i urmatoarele.
2. Despre aceasta problema fundamentala, d. A. W.
Ziegler, "Die byzantinische Religionspolitik und der sog.
C3saropapism\Js", festgabe ftJrPaul Diels, MOnchen, 1953,
p. 81-97; ?i F. Dvornik, Early Christian and Byzantine political
philosophy, The Dumbarton Oaks Center for Byz. Studies,
* Aparuta In an In versiune romaneasca, subtitlul Bizant dupa
Bizant. (N. red.) .
160
1966, t. II, p. 724-850. De notat ca teza despre cezaropapis-
mul bizantin, care, de altfel, n-afost admisa de autorii citati
mai sus, se bazeaza pe Novella, nr. 131 pana la 545, ale lui
lustinian I, text promulgat pentru a reglementa problemele
Bisericii Intr-un moment In carerelatiile cu Roma constituiau
preocuparea majora aTmparatului.
3. Sa notam, In acest sens, teza exprimata In culegerea de
maxi.mecunoscutasub titlul de "Melissa" (Albina): "Cat pri-
alcatuirea trupeasca, imparatul este aidoma tuturor
oamenilor", Migne, Patr. Gr., 1. 136, col. 1012 b; d. comenta-
riullui I. Sevcenko, "A neglected Byz. source of MoscQvite poli-
tical ideology", In Harvard Slavic Studies, t. II, 1954, p. 141-179.
4. Cf. L. Brehier,,,Hiereus et Basileus", In Memorial Louis
Petit, 1948, p. 41-45.
5. Citat de Reiske, In comentariulla De Caeremoniis Aulae
Byzantinae, Bonn, t. II, p. 736.
6. De Caeremoniis, ed. Bonn, I, p. 627.
7. Cf. Epanagoge, ed. Zepos, Jus Graecoromanum, t. II,
titlurile 2 3, mai sus, In lucrarea de fata, p. 122.
8. Cf. mai sus, p. 24.
9. Cherularie este cel care a dedaratca "diferenta dintre
imperium sacerdotium este minima, daca nu. chiar inexis-
tenta": Skylitzes, ed. Bonn, p. 643; de asemenea, Psellos,
Scripta Minora, ed. Kurtz-Drexl, I, p. 276 )80.
1 Leon Diconul, ed. Bonn, p. 101.
11. De notat ca termenul· "iconomie" a fost utilizat In
epoca bizantina pentru a desemna beneficiulobtinut de la
Imparat, adica semnifica ansamblul masurilor luateln favoarea
unui individ; acest sens apare dupa secolul al XII-lea nu fi-
gureaza In diqionarullui Lampe. In ceea ce ordinea
(taxis), Lampe ofera mai bine de cincizeci desemnificatii.
12. De notat expresia "Intelepciunea iconomiei", in· Vasile
din Seleucia, Oratio, XXIX; Migne, Patr. Gr., t. 85, col. 325;
161
termenul.bizantin de "iconomie" poate fi, de asemenea, com-
parat cu acela de "phronesis" al anticilor, semnifidind Tntelep-
ciunea omeneasca.
13. Gandirii elenistice Bizantul Ti datoreaza doctrinasa asu-
pra imparatului,·· asemanatoare cu doctrina asupra regalitatii
stabilita de Edante, Diotogene, Stenidas, Dion Hrisostomul
etc. Despre aceasta problema, d. C. Lacombrade, Le discours
sur fa rdyaute de Synesios de Cyrene, Paris, Belles-Lettres,
1951, p. 88 si urmatoarele.
14. lui Pseudo-Dihnisie, editata de Migne, Patr. Gr.,
1. III IV.
15. Migne, Patr. Gr., t. III, col. 373?i urmatoarele.
16. Ibid., t.1I1, col. 128 ?i col. 385; ?i adnotarile, ibid., t. IV,
col. 29.
17. Ibid., t. III, col. 506 mai ales, col. 537. De notat ca
teoria ?i bizantina conform careiaordinea lumii
este reflectarea imperfecta a ordinii.lumii cere?ti nu
este sub nici 0 forma, de Tn acest sens, d.
declaratiile unui Tmputernicit sasanid catre Mauticiu: "Ordinea
lumii facuta de oameni este pe dos fatade ordinea· cereasca
facuta de Dumnezeu" (Teofilact Simocata, ed. Bonn, p. 174).
18. Termenul de taxiarhia Tnsemnand ierarhie,Tn Pseudo-
Dionisie, ed. Patr. Gr.,t. IV, col. 273; Teofilact Slmo-
cata, ed. Bonn, p. 174; ji 52 ?i,mai ales, Tn Petru Patricius,
De .Politica sapientia, ed. Mai, Script. vet. nova coli., II,
p. 599-600 (despre autor ?i opera, d. V. Valdenberg,
idees politiques dans les fragments attribues a Pierre Ie
Patrice", Tn Byzantion, t. II, 1926, p. 55-76).
19. Despre taktika, d., Tn ultima instanta, N.Oikonomides,
Les Listes de preseance byzantines des IX
e
et x
e
siecles, Paris,
1972.
162
20. Lucrarea lui H. Goltz, Hiera Mesiteia: Zur Theorie der
hierarehisehen Sozietat im Corpus areopagitieum, Diss. Halle
(Saale), 1972, nu mi-a fost accesibiliL
21. De Caeremoniis, ed. Bonn, O. Trettinger, Die
ostromisehe Kaiser- und Reiehsidee naeh ihrer Gestaltung im
hofisehen Zeremoniell, Darmstadt, 1956.
22.. Despre originea misticii imperiale, d. J. Gaudemet, Les
Institutions de I'Antiquite, Paris, 1967, p. urmatoarele,
ca L. Brehier, Les Institutions de I'fmpire byzantin, Paris,
1949, p. 1 urmatoarele.
23. De Caeremoniis, ed. Bonn, p. 639.
24. A. Grabar, L'fmpereur dans I'art byzantin, Paris, 1936.
25. De Caeremoniis, ed. Bonn, p. 192, 193.
26. N. Baynes, "The Supernatural Defenders of Constanti-
nople", Tn Byzantine Studies and other essays, Londra, 1960,
p.248-260.
27. Despre aceasta doctrina, d. Tn ultima instanta,
G. Ostrogorsky, "Die byzantinische Staatenhierarchie", In Zur
byzantinisehen Gesehiehte, Darmstadt, 1973, p. 119-141.
28. Economia sacralizata a bizantinilor: d. Lampe,
Dietionnaire, s. v. (Sda
29. Despre aceasta idee fundamentala a regimului bizan-
tin, d., cu titlu de exemplu, Nikephoros, ed. De Boor, p. 6;
Lydos, De Ostentis, ed. Bonn, p. 15; Teofilact Simocata, ed.
Bonn, p. 303 urmatoarele.
30. Acest respect al unor "patria" constituie, pen-
tru bizantini, forta Imperiului lor, d. Synesios, De regno, ed.
Migne, Patr. Gr., t. 66, col. 1077.
31. Cf.,'Tntre altele, Teofilact Simocata, ed. Bonn, p. 327
mai ales, p. 166, 168-169.
32. Peitharehia conduce la pace garanteaza bunastarea
cetatenilor: d. prezentarea lui Basiliskos, Tn Euagrios, Hist. feci.,
ed. Bidez-Parmentier, p. 101-104. Tn legatura cu acesta, d.
163
sensuI termenului eutaxia (ardine buna), Tn Pseuda-Dianisie,
ed. Migne, Patr. Gr., t. IV, cal. 272.
33. M. Jugie, "Qmilii bizantine despre Feciaara Maria",
Patr%gia Orienta/is, t. XVI, 1922, fasc. 3, p. 460.
34. Cf. mai sus, p. 113.
35. Termenul semnifica, astazi: prejudiciu.
36. Cf. mai sus, p. 24 ?i urmataarele.
37. Despre apera imperiala, cansiderata ca rezultat al celei
mai bune "icanamii", ct. Nikalaas Mystikas, Epistulae, ed.
Migne, Patr. Gr., t. III, cal. 212-213 ?i 319; de natat a defi-
nitie interesanta a icanamiei data de Mystikas: "icanomia este
imitarea Tngaduintei divine" (cal. 213) ?i, de asemenea,
"icanamia este un compramis binevenit".
38. De Caeremoniis, ed. Bann, I, p. 3-4, 5 ?i p. 517.
Bibliografie minimala*
BARKER (E.), Social and political thought in Byzantium,
Oxford, 1957 (selectia textelor ~ i traducerea engleza).
BAYNES (N. H.), Byzantine Studies and other Essays, Londra,
1960 (mai ales "The Hellenistic civilization and East Rome",
p. 1-23).
BREHIER (L.), Les institutions de I'Empire byzantin, Paris, 1949
(generala ~ i utila).
DAGRON (G.), Naissance d'une capitaIe. Constantinople et ses
institutions de 330 a451, Paris, 1974.
DOLGER (F.), Byzanz und die europaische Staatenwelt, Ettal,
1953 (indispensabila pentru raporturile dintre Orientul ~ i
Occidentul c r e ~ t i n e Tnainte de Cruciade).
DIEHL (Ch.), Byzance: grandeur et decadence, Paris, 1919
(generala ~ i sugestiva).
DVORNIK (F.), Early Christian and Byzantine political philoso-
phy, The Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies,
1966, doua volume (numai vol. II se refera la perioada
noastra: opera fundamentala).
GRABAR (A.), L'empereur dans I'art byzantin, Paris, 1936
(importanta pentru arta oficiala).
HUNGER (H.), Prooimion. Elemente der byz. Kaiseridee in den
Aregen der Urkunden, Wien, Graz, K61n, 1964 (indispensa-
bila pentru politica oficiala);
* Importanta bibliografie despre Imparat ?i ideea imperiala nu a fost
citata, pentru ca a fost luata In consideratie In notele din text. (N.a.)
165
Byzantinische Geisteswelt, Baden.:Baden, 1958 (selec}ia tex-
telor ?i traducerea germana).
LECHNER (K.), Hellenen und Barbaren im Weltbild der
Byzantiner, Munchen, 1954 (Inlocuind "Byzance I' CEuvre c1as-
sique" din J. Juthner, Hellenen und Barbaren, Leipzig, 1923).
LEMERLE (P.), Le premierhumanismebyzantin. Notes et
remarques sur I'enseignement et culture a Byzance des
origines au xe siecle, Paris, 1971 (fundamentala pentru
via1a intelectuala).
MILLER (D. A.), The Byzantine tradition, New York, Londra,
1966 (format carte de buzunar, idei adeseori originale).
OBOLENSKY. (D.), The Byzantine Commonwealth. Eastern
Europe 5 0 0 ~ 1453, Londra, 1971 (indispensabila pentru
studiul ariei de raspandire a civiliza}iei bizantine). .
OSTROGORSKY (G.), Histoire de I'Etat byzantin, Paris, 1956
(necesara pentru istoria generala).
SHERRARD (Ph.), The Greek East and the Latin West. A Study
in the Christian Tradition, Londra, 1959 (accentul pe istoria
gandirii).
VACALOPOULOS (A.), Origins of the Greek Nation, The
Byzantine period, 1204-1461, New Brunswick, New
Jersey, 1970 (punctul de vedere grecesc· asupra ultimelor
perioade ale Bizantului; lucrare utila).
ZAKYTHINOS (D.), Bizan}, statuI ~ i societatea (In limba
greaca), Atena, 1951 (Iucrare deosebit de sugestiva pentru
dezvoltarea lumii bizantine).
Articole importante
ALEXANDER (P. J.), "The strength of Empire and Capital as
seen through Byzantine Eyes", In Speculum, t. XXXVII,
1962, p. 346.
ANGELOV (D.), "Byzance et I'Europe occidentale", In Etudes
historiques aI'occasion du X/le Congres international des
Sciences historiques, Sofia, 1965, t. II, p. 47-61.
166
CHARANIS (P.), "How Greek was the Byzantine Ermpir,e:,\tm
Bucknell Review, Lewisburg,1963, p; .
IRMSCHER (J.), "Der Hellenismus im Geschichtsverstandnisder
Byzantiner", In Soziale Probleme im Hellenismustlnd im
r6mischen Reich, Praga, 1973, p. 37-62.
LEMERLE (P.), "Byzance et les origines de notre civilisation", in
Venezia e I'Oriente fra tardo Medioevo e Rinascimento,
Florenta, 1966, p. 1-17.
MANGO (C.), "Byzantium and Romantic Hellenism", I'n The
Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 1. XXVIII,
1965, p. 29-43.
MORAVCSIK (Gy.), "Bizantulln lumina numelor sale" (In limba
greaca), In Acta Antiqua Academiae Scientiarum
Hungaricae,t. XVI, p. 455-464.
NICOL (D. M.), "Byzantium and Greece",lnaugural Lecture in
the Koraes Chair, Universitatea din Londra, 1971, p.1-20.
RUNCIMAN (St.), "Byzantine and Hellene in the fourteenth
century", In Melanges pour les six cents ans de I'Hexabiblos
de Constantin Armenopoulos, Salonic, 1952, p. 27 .
SALAVILLE (S.), "De I'hellenisme au byzantinisme", In Echos
d'Orient, t. XXX, 1931, p. 28-64.
VALDENBERG (V.), "Les idees politiques dans les fragments
attribues a Pierre Ie Patrice", I'n Byzantion, 1. II, 1926,
p.55-76.
ZAKYTHINOS (D.), "Constantinopolul natiunii" (In limba
greaca), In Nea Estia, fasc. 1086, 1972, p. 1-14.
Opere despre celelate civilizalii medievale
CARLYLE (R. W. A. J.), A History of Medieval Political Theory
in the West, Edinburgh, Londra, 1950, In
volume.
MORRALL (J.), Political thought in medieval times, New York,
1958 (mic manual).
167
ROSENTHAL (E.), Political thought in medieval Islam,
Cambridge University Press, 1958.
SCHRAEDER (H.), Moskau das Dritte Rom, Studien zur
Geschichte der politischen Theorien in der slavischen Welt,
Hamburg, 1929.
Index
A
Adriatica - 78
Africa - 18,21,37
akatastasia - 133
akosmia - 133
Alania - 8, 43
Alexie alill-lea Anghelos - 89,142
Alexie I Comnen - 66,67,68,69,
78, 142, 153
Ambrozie (Sfantul) - 122
Ana Comnena - 63, 74, 154,
anesychia - 134
Andronic alII-lea Paleologul -114
Andronic I Comnen - 81, 83, 84
Anghelos - 89, 90, 110, 142, 157
Ani - 51
arabi - 22, 26, 37, 74, 151
Arabia - 18, 152
archontopouloi - 69
Arethas- 57
armeni - 24, 64, 66
Armenia - 8, 24
arsenita - 108
Arsenie - 107, 158
Asia Mica - 171
Asidenos - 85
ataxia - 133
Atena-8, 19, 147, 152, 156,
158, 160, 162, 168
athanatoi - 68
avari - 16, 89, 92, 99
- azima -70
B
Balcani - 43, 75, 120
Bari - 8,53
basileus - 19, 21, 163
Baudouin - 109
Bazilicalele - 24
besant - 20
Bessarion - 116
Bizant, passim.
bizantini, passim.
Bohemond - 73
Bosfor - 98, 105
bulgari - 8, 16,21,26,36,39,43,
48,49,50,65,87,93
C
Calcedonia - 9
Carol eel Mare - 38
Carol de Anjou - 111
castra - 30
Caucaz - 8, 39, 42, 51
cezaropapism - 122, 130
Chamaretos - 86, 95
Chersones - 43
Cherularie (Mihail) - 71, 123, 163
Choniates (Mihail) - 86,87, 105,
146,156
169
Cho"niates (Niketas) - 81,89, 90,
91,94, 1 5 ~ 1 5 ~ 157
chronocrator - 129
Cipru - 8,87
Coloanele lui Hercule - 81
Comneni - 66,67,68,80,81,82,
84
Constantin- 9-13, 21, 22, 46-48,
1OS, 141, 143
Constantin allV-lea - 141, 148
Constantin allX-lea Monomahul-
51, 52, 142
Constantin al VII-lea Porfirogenetul
- 45,46,47,122,128,137,
145. 147, 150, 151
Constantin al XI-lea Paleologul
Dragases - 119
Constantinopol, passim.
. cosmocrator - 129, 131
Creta - 8,37
Crimeea - 18
Ctesiphon - 21
cumani - 53, 93
o
Damasc - 8, 22
Delfi - 14
democralie - 55, 133
Dioclelian - 13
dominium - 10, 21, 34
donalia constantiniana - 46,149
Dunarea - 8, 14, 18,39,42,53
Durazzo - 8, 65, 154
dynatoi - 29
E
Ecloga - 24, 25, 26, 41, 146
Efes - 8, 19
Egipt - 74,· 80
elenism - 57, 58
170
Eleusis - 14
enciclica - 43
Epanagoge - 40, 41, 146, 163
Epir - 101, 111
Eufrat - 8,36, 39, 148
Europa - 14, 15,43, 114, 119
Eusebiu - 13, 144
Eustaliu din SaIonic - 99, 156, 158
eutaxia - 165
F
Fatimizi - 74
franci - 48, 55
Frigia - 63, 64
G
Gabras - 66, 85
Gabras (Theodor) - 172
Gemistos, v. Plethon.
Genova - 79, 114
Germaniceea - 24
Ghenadie - 119, 160
Gibraltar - 81
glob Tmpodobit de cruci -20, 129
goli - 18
Grecia - 37,53,86,101,126
Guiscard (Robert) - 63, 154
Gunther de Pairis - 154, 158
H
Heraclius - 13, 18, 21, 22, 1,41,
146
Hugues de Saint-Pol -99
Humbert - 71
I
!conium - 8, 53, 63
iconoclasm - 24
iconoclast - 26, 27, 55, 67, 132,
148
iconodul - 36
iconomie, passim.
ierarhie - 127,128,129,131,164
lerusalim - 12, 21, 51,75, 104,
119, 145
imperium romanum - 18, 38
Inocenliu al III-lea - 99
loan alII-lea Comnen- 64, 67, 79,
142
loan al IV-lea Lascaris - 107, 111
loan al VI-lea Cantacuzino- 113, 142
loan de Antiohia - 53
loan I Tzimiskes - 42, 123, 142
Isac alii-lea Anghelos - 88, 89, 142
Isac I Comnen - 85, 87, 142
isapostolos - 11
Isaurieni - 24, 55
Islam - 145, 148, 170
isopoliteia -91
Israel (Noul) - 51, 135; 151
Italia - 8,18, 21, 37, 39, 63, 71,
72,75,80, 116
lulian Apostatul - 10
lustinian I...;. 17, 18,20, 141, 145,
162
K
Kea - 105
Kedrenos - 49, 148
Kinnamos - 64, 154
Kleidion - 49
krima - 136
L
labarum- 20
Lascarizi - 107
latini - 58, 90, 95, 96, 100, 103,
104, 105, 111, 117, 154
Leon al III-lea Isaurianul - 24-26,
29,44,123
Leon al VI-lea inte1eptul - 32, 42
lezmajestate - 49, 50
libanius - 14, 144
limes- 10
Liutprand - 44
logothesia -19
M
Macedoneni - 25,63,68
Macedonia - 93
Maggaphas - 85
magistru - 150
Mahomed al II-lea ~ 120
Malatesta (Sigismund) - 116
Manuil I Comnen - 67, 80-83,
142
Manzikert - 53
Marea Idee - 26, 104, 120,158
Mauriciu - 141, 164
Mauropous- 51,54,57,83,151,
153 •
Mauroz6mes - 86
Melfi -72
metron - 126
Mihail al VIII-lea Paleologul-1 07,
108, 112
Mihail Retorul - 98
Milano (edictul) - 10, 13
Mistra -113,115,116,160
Moreea -113
Mouzaloni - 107
N
Niceea - 8, 13, 14, 63
Niceea; Imperiulde la Niceea - 96,
100-103,105-107, 157
Nikephoros alill-lea Botaneiates -
63
Nikephoros al II-lea Phokas - 42,
44, 75, 142
171
Nikephorositze - 68
Nikolaos Mystikos - 43,44, 50,
149,152
nomisma - 20
normanzi - 53, 78, 156
Noua Roma - 12, 104
Noul Constantin - 105, 109
Noul lerusalim - 12, 51, 104, 119
o
oikonomia, v. iconomia.
ordinea, passim.
Orient, passim.
ortodoxie - 35,41,57,59,103,
104, 112, 156
ostrogoti - 18
Otranto - 78
P
Pachymeres - 109,112,127,159
Paflagonia - 81
Palamas-119, 159, 161
Paleologi - 113, 159
Palestina - 21, 39, 42
pantocrator - 129
Partitio di Romania - 100
patria - 17, 33, 34, 62, 69, 91, 95,
112, 133
patriciu - 150
pavlichieni - 42, 49 .
pax Byzantina - 36, 77, 132
pax christiana - 77
pax romana - 18, 77
pecenegi - 50, 53, 63
peitharchia - 133
Peloponez - 113
p e r ~ i - 164
Photios - 40, 41, 43, 57, 151
Philadelphia - 113
philanthropia - 152
172
Pisa - 79
Pius al II-lea - 120
Plethon - 115, 116, 119
polis - 30
politeia - 153
Pontul Euxin - 18, 26, 43, 79, 90,
118
Procopiu .,... 20
Psellos - 57,83,152, ,154,163
Pseudo-DionisieAreopagitul - 127,
128
psycho/ethros - 133
Pusguza - 64
R
rasa - 48, 50, 99, 151
Ravenna - 8,19
reconquista - 16, 80
renovatio - 80
Rimini - 116
Robert de Clari - 99, 154, 157
Roma, passim.
Roman al II-lea - 46, 142
Roman al IV-lea Diogene - 53
Roman Melodul - 21
Romania - 100
Rousseul - 54
r u ~ i - 37,43,48
S
Salonic - 8, 99, 115, 156, 158,
160, 169
sa/os - 133
Samuel- 49
schisma - 52, 71, 72, 75, 77, 107,
161
seleucizi - 53
Senaherim - 110, 159
Sgouros (Leon) - 86, 95
Sicilia - 8,37, 51
Silvestru (papa) - -46
Simeon - 44, 50, 152
Sinai (Munte) - 19
Sion (Noul) - 51, 145
Siria - 8, 22, 80
slavi - 16, 27, 93
Smirna - 8, 64
sophia - 126
Spania - 18
strateg - 83
Stryphnos - 89
sygchlsis - 133
T
Tactici/e - 32
tagma ""7 68, 69
taktika - 128, 164
tarache - 133
taxiarchia - 128
taxis; v. ordinea.
Teodor al II-lea Lascaris' - 107
Teodor I Lascaris - 105, 142
Teodosie I - 13
theme - 30,31,106,147
Themistios - 145
tiranie - 55
Tracia ~ 93, 94
trans/atio imperii - 47, 151
Trebizonda - 8, 85, 101
turci - 53, 59, 63, 64, 65, 66, 77,
78,83,87,91,92,97,104,
106,110,112,113,114,116,
117,118, 119, 160
Tzachas - 64
U
unguri - 50
V
vandali - 18
varegi - 90
Vasile al II-lea Bulgaroctonul- 44,
49, 83, 111
Venetia- 8, 114, 160, 161
venetieni - 79, 92
vizigoti - 18
X
Xiphilinos - 57
y
Yarmuk - 22
Z
zeloti - 115,160
Zonaras - 67, 155
POSTFATA
J
Nascuta la 28 august 1926, la Atena, autoarea cartii de
fata, Helene Ahrweiler-Glykatzi, s-a format profesional sub
Tndrumarea.a doi dintre cei mai de seama ai seco-
lului al XX-lea: Dionysios Zakythinos Paul Lemerle. Cel dintai,
Tnnoitorul bizantinologiei postbelice, i-a fostprofesor
la Atena, unde facut studiile universitare; cel de al doilea,
parintele actualei franceze de bizantinologie, i-a conaus,
la Paris, teza de. doctorat - Byzance et fa .Mer, Paris, 1966 -
o lucrare de referinta In domeniu. Stabilita definitiv In ·Franta,
unde s-a casatorit, Helene Ahrweiler-Glykatzi a facut 0 prodi-
gioasa cariera academica. Dupa ce a lucrat vreme de dois-
prezece ani Tn calitate de cercetator la CNRS, i-a suc-
cedat lui Paul Lemerle ca titulara a catedrei de bizantinologie
de la Sorbona. Universitatile din Londra, New-York, Belgrad,
Lima, New Brunswick, Universitatea de Sociale din
Atena si Universitatea Americana din Paris i-au acordat titlul de
doctor' honoris causa. Academiile Elena, Britanica, Belgiana,
Germana Bulgara au cooptat-olntre membrii lor. A detinut
inalte responsabilitati universitare culturale, fiind, vreme de
mai multi ani,· rectorul Universitatii Paris I, cancelarul
Universitati10r din Pqris, Universitatii Europene din
Paris, directoarea Centrului de cercetari privind istoria civi-
lizatia Bizantului Orientului Apropiat
Centrului Georges Pompidou, consilier superior In Ministerul
Educatiei Nationale al Frantei, Centrului Cultural
174
European de la Delphi. A Indeplinit importante
func}ii In asocia}ii internalionale, cum sunt:
Comitetul International de Istorice, Asocia}ia Interna-
lionala de Studii Bizantine, Asociatia Interna}ionala de Studii
Sud-Est Europene. A fost distinsa, nu de mult, cu Legiunea de
Onoare de Jacques Chirac. Tn anii din urma, a
0 prodigioasa activitate In presa greaca
scrisa fapt mai pu}in cunoscut, s-aIncumetat chiar
sa evoce Iiric, In neogreaca, prin poeme care ne amintesc une-
ori de Constantin Cavafis, Bizan}ul.
Destinulacestei mari doamne a bizantinologiei contempo-
rane este asemanator cu almultor intelectuali greci
care pregatirea profesionalalnApus,devenind
apoi, In }arile care i-au gazduit, eminen}1 cercetatori profe-
sori, creatori, nuo data, de In domeniul studiilor bizan-
tine. Notez aki,pe negandite, spre exemplificare,doar cateva
numede Inva}a}i stabili}i, pentrumai Indelungata sau mai
scurta vreme, Intaridin Europa Nord: Nikolaos
Svoronos, Sofia' Antoniadis-Bibicou, Catherine Spyros
Asdrachas, Asterios Argyriou - In Franla, Nikolaos A.
Oikonomides Elisabeth Zachariadou - In Georg
VeJoudis Victor Tiftixoglou -In Germania, Peter
Angeliki Laiou -In Statele Unite ale Americii. Apartinand unor
generatii diferite,unii trecuti acum In lumea drepti1or, domi-
nati de preocupari diferite, ani mati de convingeri filozofice
politice adesea diferite, to}i au .Tnsa un· merit co-
mun:ei au adus cu sine, pentru Ie celor care j,.au
pre}uit, pe de 0 parte, stapanirea lirpbii
.Iimba lor materna, unica prin complexitate,subtili-
tate, bogalie milenara functie culturala, iar,pe de alta parte,
inestimabile privind traditiile culturii
bizantine, spiritualitatea rasaritene, ment
9
litatea ?i
via}a umanitalii balcanice ?i microsiatice, pe care numai trairea
175
Tn ambianta lor Ie poate da de care nu este cu putinta
Tntelegerea autentica a lumii bizantine. Cu 0 pasiune pe care
cititorul roman poateexplica astazi maibine decat oricine,
ei au contribuit decisiv nu numai la cunoa?terea trecutului
bizantinal lumii din care proveneau, dar ?i la
acestei lumi ca 0 componenta esentiala a marii familii
europene de natiuni ?i culturi. I-a facut, desigur, mai convin-
gatori deplina lor conformare la rigorile disciplinei de gandire
de expresie literara a Apusului, lor
europenitate, la Impamantenirea carora In tara lor de
unde cei mai multi au revenit, la rastimpuri sau definitiv, .s-au
simtit, de asemenea, datori sa contribuie, ani mati de cel mai
curat ?i mai· adevarat patriotism elenic.
Intre eruditi, Helene, Ahrweiler-Glykatzi s-a distins
prin studii privitoare la istoria sociala, economica institu-
tionala a Imperiutui bizantin, la geografia demografia
istorica bizantina, ..din care facut domenii predilecte de
investigatie Cercetatorul care se ocupa fie de struc-
turile economice ale Imperiului bizantin, de institutiile ?i prac-
ticile fiscului, de politica agrara, de istoria monetara, fie de
organizarea administrativa a provinciilor lui, mai ales a celor
microasiatice, fie de istoria armatei a modului bizantin de a
concepe ?i purta razboiul, de institutiile maritime, de
echipaje, de construqia navelor, de politica maritima a
Bizantulqi, fie de atitudinea bizantinilor fatade straini ?i de
minoritatile etnice religioase, fie de conceptul bizantin de
frontiera nu poate sa nu se refere la contributiile Domniei sale,
dintre care cele mai importante, In afara deteza de doctorat,
sunt adunate In doua volume masive de autor: Etudes sur les
structures administratives et sociales de Byzance, Variorum
Reprints, Londra, 1971 ?i Byzance: les pays et les territoires,
Variorum Reprints,' Londra, 1976.
Pe langa toate aceste studii, de Intinderi diferite, cu carac-
ter preponderent analitic monografic, menite sa c1arifice
176
aspecte particulare ale istoriei Bizantului a civilizatiei bizan-
tine, pornind Tntotdeauna de la izvoare noi sau de la noi inter-
pretari ale surselor cunoscute, Helene Ahrweiler-Glykatzi a
elaborat Tnsa luminoase pagini de sinteza istorica, referitoare
la Tntreaga Tn timp a ceeace s-a numit "fenomenul
bizantin". Dupa concisa, pregnanta personala evocare a
formarii, evolutiei decadentei Imperiului, publicata, Tn 1973,
la Bruxelles, Tn culegerea Les grands Empires, editata de
Societatea Jean Bodin, a Tncredintat tiparului, la Paris, Tn 1975,
L'ideologie politique de I'Empire byzantin, cartea publicata
acum, Tn versiune romaneasca, de Editura Corint. Este singura
prezentare globala a ideologiei politice bizantine de care dis-
punem pana acum. Nu numai caracterul de introducere gene-
rala Tntr-un domeniu esential al istoriei bizantine Ti confera
acestei carti valoare utilitate. Indispensabila pentru infor-
marea publicului cultivat asupra ideilor politice ale bizantinilor,
ea ramane, la un sfert de veac de la prima editie
aparitia pretioaselor contributii ulterioare ale altor Tnvatati de
prestigiu - ma gandesc, Tn primul rand, la Agostino Pertusi ?i
Gilbert Dagron - mereu actuala plina de sugestii fertile?i
pentru speciali?tii ispititi de cercetarea teme.
Doua sunt, cred, ideile, profund originale ?i convingator
argumentate, care sustin structura eleganta a acetsei carti ?i
care, cum autoarea sugereaza, merita sa fie reluate
dezvoltateprin viitoare cercetari.Este vorba, mai Tntai, de
relevarea mobilitatii ideologiei bizantine. Sub aparenta Tncre-
menirii obstinate Tn forme de gandire politica ramase neschim-
bate de la Tntemeierea Constantinopolului pana la prabu-
lui sub asaltul otomanilor, Bizantul Tnnoit, Tn realitate,
necontenit, cu admirabila suplete, ideologia, Tn raport cu
Tmprejurarile istorice Tn care s-a gasit ?i cu prioritatile pe care
acestea Ie-au impus factorilor politici de decizie, raspunzatori
de soarta lui. Atat de mari suntdiferentele Tntre curentele de
177
gandire politica care au dominat, In diferite epoci, spiritul
·bizantinilor, Incat Helene Ahrweiler-Glykatzi se marturise?te, la
un moment dat, tentata sa vorbeasca nu despre una singura,
ci despre mai multe ideologii politice bizantine succesive ori
coexistente. Caci, a?a cum autoarea demonstreaza, au existat:
un universalism bizantin, de sorginte romana, care a stapanit
cugetarea ?i aspiratiile bizantinilor In secolele IV-VII, un natio-
nalism bizantin, cu radacini In provinciile microasiatice,
amenintate de arabi, In. secolele VIII-IX, un imperialism bizan-
tin constantinopolitan, de recuperare a teritoriilorpierdute ?i
apoi universalist, In secolele IX-XI, un patriotism aristocratic,
sub Comneni, In secolul al XII-lea, un patriotism grec ?i orto-
dox, In secolele XIII-XV, ale Indoitei confruntari cu latinii cato-
lici ?i cu turcii musulmani, concurat, sub ultimii Paleologi, de
proiectul utopic al restaurarii integrale c'3 Imperiului In unire cu
Roma ?i care va inspira, In buna masura, gandirea grecitatii
postbizantine. A aprofunda studiul acestei ideologii In perma-
nenta transformare, a descifra nuantat ,determinarile sociale,
economice, religioase, regionale, etnice ale variatiilor ei In
timp, a-i urmari consecintele Tn toate planurile vietii omene?ti,
a-i fixa loculTn evolutia generala a ideilor politice pe continen-
tul european ?i relatia tensiva cu gandirea politica occidentala,
pe liniile trasate ferm ?i inspirat de autoare, ramane 0 datorie
a generatiilor viitoare de bizantini?ti.
Tn al doilea rand, este yorba de identificarea elementelor
permanente, de continuitate, ale ideologiei bizantine, de fac-
torii care-i dau, totu?i, 0 incontestabila coerenta ?i stabilitate,
controland, Tn ultima instanta, dinamica evolutiei ei. Tnaceasta
ordine de idei,. Helene Ahrweiler-Glykatzi se apre?te Tn chip
special asupra a doua concepte cheie, definitorii ~ p e n t r u men-
talitatea bizantina:. conceptul de randuialJ sau ordine (gr.
taxis) ?i conceptul de iconomie, Tnteleapta chibzuinta sau
adaptare cumintela Tmprejurari (gr. oikonomfa). Sunt doua
178
concepte desprinse din gandirea teologicaortodoxa a
cre?tinatatii rasaritene, care I?i gasesc aplicareaIn toatedome-
niile vietii omene?ti, a?adar ?i In viata politica.Ordinea ideala
impusa de Dumnezeu lumii create se realizeaza, potrivit bizan-
tinilor, prin iconomia divina. Exista ?i 0 ordine politica a lumii,
concedata de Dumnezeu, In vederea mantuirii ei, omenirii
cazute. La realizarea ?i mentinerea acesteia trebuie sa conlu-
creze, procedand iconomic, cu Inteleapta chibzuinta, cele
doua institutii investite de EI cu autoritate: Imperiul, detina-
torul autoritatii supreme Tn plan temporal, ?i· Biserica,
detinatoarea supremei autoritati In plan spiritual. Principiile
fundamentale, structurile ierarhice, telurile finale ale celor
doua institutii, Implinirea dreptatii, instaurarea armoniei Tntre
oameni ?i mantuirea sufletelor lor, dictate de Dumnezeu, nu
pot face obiect de contestare, nici de compromis. 'Metoda de
realizare a ordiniicatre care ambele tind comporta, Tnsa, vari-
ante de extrema diversitate, elaborate, prin imitarea iconomiei
divine ?i sub controlul ei, de oameni; acestea pot fi criticate,
respinse sau chiar negociate. Mentinerea ordinii politice bizan-
tinea lumii poate reclama fie Tncurajarea patriotismului local,
fie afirmarea universalismului imperial, uneori promovarea
spiritului de intransigenta ?i apelulla forta militara, alteori tran-
zactia cu adversarul ?i compromisul diplomatic; metamorfo-
zele ideologiei bizantine, trecute Tn revista de autoare, au,
a?adar, ratiuni iconomice ?i reprezinta forme diverse, adaptate
imperfectei lumi pamante?ti, ale nazuintei permanente catre 0
ordine ideala. Tn cazuri extreme, cand e radical subminata de
pacato?irea societatii bizantine, aceasta ordine nu poate fi
restaurata decat cu conditia prealabilei prabu?iri a Imperiului
corupt sub stapanirea temporara,cu functie punitiva, a eretici-
lor latini sa!J a necredincio?ilor musulmani. Asemenea ordinii
primordiale, paradisiace, a Tntregii lumi create.
179
Ideologia politica bizantina, manifestare intelectuala poli-
morfa a aspiratiei catre Intronarea ordinii sacre Tn lume, susti-
nute providential, cu iconomie, de Imperiu de Biserica, este,
adanc InradacinataTn conceptia religioasa despre lume
istorie a Rasaritului. Mai presus de toate devierile con-
trafacerile pe care Ie poate suferi, ea este, pentru bizantini,
expresie a nazuintei catre mantuire totodata, re-
velare a iubirii exigente a lui Dumnezeu fata de oameni.
aceasta perspectiva studiul cugetarii politice bizan-
tine, Helene Ahrweiler-Glykatzi ofera cititorilor cheia apta sa
deschida portile deplinei corectei aprederi a
Tntregii productii culturale a Bizantului.
15.07.2002

Cuprins
INTRODUCERE , 5
Capitolul 1 - UNIVERSALlSMUl 9
Originile Imperiului bizantin: legenda ~ i istorie 9
N a ~ t e r e a ideologiilorbizantine: maretie ~ i contradictii 13
Visurile universaliste: stradaniile lui lustinian I ~ i
ale lui Heraclius _ 18
Capitolul 2 - NATIONALlSMUl 24
Povara realitatii: iconoclasmul 24
Nationalismul bizantin 28
Capitolul 3 - IMPERIALlSMUl BIZANTIN 36
Pax Byzantina :.36
Complexul de superioritate - un avatar al imperialismului .. .45
Capitolul 4 - PATRIOTISMElE BIZANTINE .56
N a ~ t e r e a patriotismului g-reco-bizantin 56
Polarizarea constantinopolitana 60
Patriotismul aristocratic 63
Capitolul 5 -IN CAUTAREA NOllOR VAlORI 70
Sfidarea occidentala ~ i sentimentul antilatin 70
Patriotism provincial ~ i atitudine anticonstantinopolitana 82
181
Capitolul 6 -PATRIOTISMUL GREC ORTODOX 97
"Razboiul sfant bizantin": pasiunea ortodoxa
constantinopolitana 97
Frustrarea nationala forta traditiei: Marii Idei 101
Capitolul 7 - UTOPIA NATIONAL.A 109
bizantina patriotismul utopic 109
Utopia intelectuala, fatalismul escatologic
certitudinea ortodoxa 113
Capitol unic - PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE GANDIRII
POLITICE IN BIZANT 121
Ordinea (taxis), iconomia (oikonomia)
raporturile lor cu autoritatea temporala spirituala 121
Ordine iconomie, fundamentele societatii bizantine 125
Ordinea, iconomia arta de a carmui 131
ANEXE
Imparatii bizantini 139
Note 141
Bibliografie minimala* 165
Index 169
POSTFAT.A 174
, .
\vem la CLUBUL cARTII CORINT.
MPLETATI acest talon cu exemplarelor dorite
ieti-I netimbrat in orice cutie
AVANTAJELE DE AFI MEMBRU
AL CLUBULUI CARTII CORINT:
,rimiti periodic catalogul aparitiilor editoriale;
lrimiti solicitate, prin direct la domiciliu, iar
sunt suportate de
lrimiti cate 0 carte cadou pentru fiecare nou membru pe
are if aduceti in clubul nostru;
yeti comanda la 30 de exemplare, beneficiati de
reducere de 10%;
entru comenzi mai mari de 30 de exemplare, beneficiati de
reducere de 15%;
fiind limitate, prioritate membrilor CLUBULUI
:MIll CORiNT.
ditura dreptul de aface de pret, periodic.


CR
Se taxeaza
la destinalie
DESTINATAR:
CLUBUL CARTII
./
CORINT
CP 1 - 591
Cod 70700
Tel: (01) 222.19.49

XPEDITOR: Nume: .
,dress: localitate: str: ; .
r: bl: sc: ap: cod jud (sect): ..
r telefon: ..
lumele noului membru al Clubului Clutii CORINT adus de tine:
Dinamica ca italismului
Acordul Churchill-Stalin din 1944
Tenta ia tranzi iei
Originea
a focarelor de conflict
din Peninsula
Arta
Cartagina sau Imperiul marii
Alexandru Mad earu
Adelin Gu ot, Patrick Restellini
FranCfois Decret
288
248
256
11000C
12500C
9500C

Redactor: Radu Badale Coperta: Walter Riess Cartografie: Petruta $erban Tehnoredactare computerizata: Corina Roncea, Lili Gaibar

Pe coperta: . .. . .....•.. moned~ bizantina· din secolul al XIII-lea reprezentandu~1 pe· imparat (Mihail al VIII-lea Paleologul) binecuvantat de Isus Hristos, in prezenta arhanghelului Mihail; in funcial, al doilea Conciliu ecumenic de la Niceea (786), prezidat de Constantin al VI-lea (Biblioteca vaticana, Roma).

Helene Ahiweii~r L'IDEOLOGIE POLITIQUE DE L'EMPIRE BYZANTIN © 1975 Presses Universitaires de France Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-267-4 Format: 16/54 x 84 Coli tipo: 11,5 . Tiparul executat la:
Tipografia MULTIPRINT la§i
Calea Chl"nAulul 22, et 6, la" 6600 tel. 032-211225, 236388 fax. 032-211252

Tn memoria parintelui Vitalien Laurent ... I have sailed the seas and come To the holy city of Byzantium . ... Set upon a golden bough to sing To lords and ladies of Byzantium Of what is past, or passing, or to come*. W.B. YEATS - Sailing to Byzantium, 1927.

* "... Am trecut peste mari ca sa yin La sfanta cetate a Bizantului. ... intr-o barca de ~ur m~am suit, sa Ie cant Domnitelor ?i nobililor domnibizantini Despre ce-a fost, ce este ori ce va fi sa fie." (N.tr.)

dominante in diversele perioade ale milenarei istorii a Bizantului. nici pe departe. bineinteles. publice. totu?i. in cea mai mare parte. detine. Situatia fragmentara ?i dispersata a documentatiei constituie 5 . rolul ?i reactiile lor la chestiunile socotite de interes national sau. pur ?i simplu. in studiile bizantine. mult mai modest. in prezent. sa pot oferi ni?te solutii satisfacatoare. un loc de exceptie. mai ales intre secolele al·IV-lea ?i al VI-lea. vor fi problemele pe care Ie voi puncta. in societatea ?i in viata bizantinilor nu ?i-audobandit inca studiul pe care il merita. datorate. in special. fara ca. Lucrarea de fata nu pretinde. Lucrari importante ?i valoroase. ?i voi analiza impactullor asupra mentalitatilor ?i asupra opiniei publice. a prelungirilor sale in conceptia cre?tina despre putere. au vazut lumina zilei in ultimii ani': acestea sunt consacrate.?i autoritatea.INTRODUCERE Studiul ideologiei politice a Bizantului. savantilor germani ?i anglo-saxoni. ca ar umple aceasta lacuna. gandirea politica. din pacate. implicatiile acestui principiu de baza. A?adar. examinarii conceptiei imperiale romane (deosebit de insufletite in Bizant. printre problemele care predomina. a raporturilor sale cuideea elenistica de regalitate ?i. se poate considera ca problema cel mai amanuntit dezbatuta este aceea a fundamentului ideologic al universalitatii Imperiului bizantin 2 . Raporturile cetatenilor cu puterea. ma voi stradui sa examinez doar cateva aspecte ale principalelororientari ideologice. adica a Imperiului roman cre?tin de Rasarit.

iconografia imperiala. Mira co IeIe. dezvaluie secretele propagandei oficiale. prin observarea reactiilor persoanelor. Aceste probleme nu pot fi expuse Tn mod corect ?i analizate fara 0 examinare prealabila a evolutiei semantice a termenilor utilizati Tn circumstante determinate. sunt indispensabile pentru determinarea orientarilor ideologice ale carmuirii. etnice ?iintelectuale.Discursun~ Scrisori etc. Tn schimb. studiul ideologiilor politice din Bizant (folosesc intentionat pluralul. sigiliografia. Tn particular. evident.aduce marturii pretioase asupra pozitiilor. Tntre altele. se Tntelege 6 . ca studiul atitudinii Bisericii. totu?i. ca ?i numismatica 3 sau. sursele oficiale.adesea 0 piedica Tn conturarea unor aspecte al caror interes este. la rastalmacirile opiniei publice ?i. de diferite origini ?i conditii. Tn sfar?it. 0 astfel de ancheta nefiind Tnca facuta. nici initiata. adeseori nuantate~ ale elitelor bizantine ?i. ma refer. Tn plus.Vietile 5fintilor. Este evident ca informatiile provenind din izvoarele scrise dedicate unui anumit public Tngaduie surprinderea limite/or socia Ie. esential pentru subiectul nostru. . ale lIintelectualitatii" constantinopolitane. Tn cele din urma. implicate Tn treburile ob?te?ti. Rugaciunile etc. mai ales legile ?i decretele imperiale. Prin urmare. Tn vreme ce literatura savanta . deosebit de bine puse la punct In Bizant. la rezistenta structurilor· mintale Tn fata realitatilor Tn mi?care. Astfel. la mecanismul formarii mentalitati1or. data fiind varietatea orientarilor ideologice din Imperiu) reclama recursulla ni?te surse de diverse categorii ?i naturi. In mai mica masura.sunt Tn mod special utile pentru studiul credintelor populare ?i al reaqiilor populatii10r din provincii. aceasta lipsa se va resimti Tn studiul nostru. . Pe de alta parte. reclama exploatarea surselor ecleziastice ?i ca istoricii bizantini sunt singurii care ne furnizeaza informatii despre contextul istoric Tn care au apa-' rut diversele manifestari ideologice. sursele hagiografice . Sa a¢augam.

ca volumul cople~itor al documentatiei face subiectul aproape imposibil de controlat. Oricum, lacunele ~i imperfectiunile lucrarii de fata nu I~i pot gasi 0 scuza numai Tn dificultatea atingerii obiectivului propus de acest lucru sunt profund convinsa. Totu~i, Tmi place sa cred ca efortul meu, de~i incomplet, va Tncuraja, fara Indoiala, cercetarile ulterioare, Tntr-un domeniu interesant ~i Inca destul de putin explorat. limultumesc coordonatorului acestei colectii, profesorul R. Mousnier*, pentru ca mi-a oferit ocazia sa Tntreprind acest studiu. A? dori sa mentionez, de asemenea, ca lucrarea de fata a fost realizata la Dumbarton. Oaks, la Centrul de Studii Bizantine de la Universitatea Harvard: recuno?tinta mea se Tndreapta catre conducerea acestuia, Tn special catre directorul sau, M. W. Loerke, pentru ca mi-a pus la dispozitie biblioteca exceptionala a acestui centru ?i pentru ca mi-a artatat comorile nepretuite ale colectiei sale bizantine. Profesorului R. Browning, de la Universitatea din Londra, care a binevoit sa-mi citeasca manuscrisul, Ti exprim multumirile mele prietene?ti pentru observatiile facute. Tn sfar?it, a? dori sa precizez cat de mult a profitat aceasta carte de pe urma discutiilor mele· cu parintele F. Dvornik,. profesor emerit la Harvard ~i unul dintre principalii sustinatori ai studiilor despre ideologia politica a lumii cre?tine.

* Profesorul Roland Mousnier acoordonat colectia "L'Historien" a editurii Presses Universitaires de France, in care a aparut, in 1975, aceasta carte. (N.red.)

7

Imperiul bizantin In timpullui Vasile al II-lea (976-1025)

~~1wl~~
p..::::y

I~~~~f;~ o>"u;.~"

~; ~~~~~~I~••·.II~!I~!1111 •• •
s A R 811 V1dm

~"'

Capitolul 1

UNIVERSALISMUL
Originile Jmperiului bizantin: legenda
~i

istorie

Bizantuleste un ora~ ~i, totodata, un Imperiu. Conditiaaparte a cetatii, odinioara modeste, din Stramtoare.a Bosforului a dat, de timpuriu, na~tere legendei. Menita sa devina capitala primului Imperiu cre~tin, Bizantul, Constantinopolul esteconsiderat, de la bun Tnceput, ca 0 opera de inspiratie divina: Dumnezeu i-a aparut Tmparatului Constantin,pentru a-i porunci unde sa a~eze ora~ul, pe malurile Bosforului. Tot 0 interventiedivina a precizat amplasarea exacta a Bizantului, pe malul european al Bosforului (nu in Calcedonia, aflata pe malul asiatic). Tn sfar~it, sub indrumarea unui inger, Constantin a trasat conturul ora~ului caruia, continuandtraditia inaugurata de Alexandru cel Mare, ii vada numele sau. Tntemeier~a Constantinopolului, cetatea aleasa de Dumnezeu, a fost, in scurtavreme, socotita ca simbolizand intemeierea Imperiului cre~tin. Istoriografia cre~tina a zamislit legenda ora~ului sfantConstantinopol - 0 replica, s-ar spune, pentru legenda pagana a Romei -, iar Orientul roman a prefacut Constantinopolul in centrul saupolitic ~i cultural. Astfel, 0 data cu aparitia Constantinopolului, 0 lumenoua intra in istorie Bizantul, devenit Constantinopol, inaugureaza Imperiul bizantin,

9

. ~i toleranta fata de noua religie. care sustine ca Imperiul bizantin ar fi fost creat de cre~tini ~i pentru cre. vinovati de caderea Romei 1. Tntr-adevar.a carei scindare va provoca a~a-numita "schisma Tn suflet" ~i va umple de ama:.ma refer la cre~tini. Legenda.din perspectiva sa. cat ~i pe plan extern. a caror amploare descuraja elitelelumii romane a epociF.cre~tinismul. obligat. pus sub semnul noii religii. dupa parerea mea. in Orientul roman..multumita Edictului de la Milano. Istoria. Cu toate acestea. vointa ~i stradania de a redresa Imperiul. deo parte a istoriografiei oficiale. intemeierea Constantinopolului ca 0 noua cetate imperiala. primul faptideologic bizantin. pe care sistemul sau de aparare a granitelor (limes) nu reu~ea sa Ie stavileasca. originea Imperiului bizantin apare Tn Tntreaga-i complexitate -. sa refaca 0 unitate .1 IV-lea a fost constranssa-~i reconsidereorientarile politice ~i sa Tsi reevalueze fundamentul valorilor. . dreptul de a exista Tnlmperiu. considerati. unui Imperiu invincibil. caci acesta Ti este rolul. constituie. fara Tndoiala. rivalul sau. raciune spiritele . al caror devotament fata de cauza romana era vital pentru supravietuirea . care obtine. se delimiteaza de miraculos .noul Imperiu roman. ca atare ne informeaza ca 7mparatul Constantin a ramas pagan pana pe patul de moarte ~i Ti rezerva lui lulian Apostatul un loc printre Tmparatii Bizantului. de acum Tnainte. Aceste masuri dovedesc neTndoi~lnic preocuparea statului de a-~i reTntari legaturile cu populatii1e orientale din Imperiu. amenintat de invaziile barbare.tini. Bizantul T~i datoreaza existenta evenimentelor care au marcat soarta Imperiului roman la sfar~itul secolului al IV-lea. Contestat de 0 patura din ce in ce mai larga a populatiei sale .erau Tndatoririle urgente. la rascrucea mai multor lumi. 10 . sa-~i abandoneze pretentiile asupra dominium-ului din Rasarit in favoarea Imperiului persan. Tn sfar~it. demonstreaza. Sa consolideze traditia . Imperiul roman din veacul a. care se manitesta atat pe plan intern.

a politicii sale nu fusese vreodata preconizata nici. ale apararii sale . Crearea Constantinopolului ca 0 replica fidela a Romei constituie 0 marturie a deplasarii atentiei carmuirii Tnspre Orient. imens tezaur de resurse pentru Imperiu. adica ai ora?ului construit pe locul vechii cetati Byzantion 5 • 11 .sa nu uitam ca. existenta Bizantului este subordonata actiunii constantiniene. care furnizau statu lui mijloacele. chiar daca aceasta dezvoltare. In vreme ce acceptarea cre~tinismului corespunde dorintei populatii1or orientale. de acum Inainte. Imparatului Constantin. de noua cetate imperiala 4 • A~adar. Tntr-adevar. adica al Imperiului bizantin. Tn realitate. este Imperiul roman' al Rasaritului cre~tin.acestuia. impropriu. drept parintele Imperiului care va rezulta de aici. fondatorul sau a fost sanctificat de catre Biserica bizantina. ca Noua Roma. a fost cel dintai cucerit de catre noua religie ~i ca din randul populatiilor sale I~i va recruta cre~tinismul mentorii ~i discipolii cei mai Inflacarati. ulterioara.s-au datorat unui singur om. Orientul. bizantinii nu ?i-au spus niciodata altfel decat "romani" ?i ca termenul de "bizantini" Ii desemna. care II va califica drept "Aidoma Apostolilor" (isapostolos). In oameni ~i In bani. iar drept fundament spiritual cre~tinismul. aceste doua masuri esentiale . binelnteles. darita de el. Tn orice caz. ca religie a populatiilor lumii romane depinzand. In epoca. numai pe locuitorii din Constantinopol. Orice s-ar spune.Intemeierea Constantinopolului ~i acceptarea cre~tinismului . caruia i-au fost Indeajuns ca sa treaca. apoi. ?i doar sub pana scriitorilor arhaizanti.' bizantin~ cad. a avut drept baza Constantinopolul. Tntr-adevar. avand drept capitala Constantinopolul. ~i a fost proiectat In mit de catre stat ~i locuitorii ora~ului sau 3 • Astfel. noul Imperiu. Sa amintim ca. acestea sunt cele doua forte majore din ideologia politica a Imperiului pe care II numim. care marcheaza 0 etapa importanta a destinului roman.

pe care ar fi suparator s-o ignoram. astfel. drept consecinta imediata a acestei definitii a Imperiului bizantin. Tn vreme· ce Tmparatul sau. deopotriva "Invingator ?i iubitor de pace". cel putin pana Tn epoca a?a-numita protobizantina (din secolul al IV-Ieapana la sfar?itul secolului al VI-lea). a?a cum erau conceputeacestea de lumea elenica ?i elenizata din Orient. apoi pentru ca ne da prilejul sa precizam ca termenul de "bizantin". trasaturile esentiale ale ideologiei politice din lumea bizantina . Aceasta conceptie romano-cre?tina a universalitatii Imperiului prinde contur Inca din timpul lui Constantin cel 12 . va fi cetatea Fecioarei 7 . va fi desemnat ca "Nbua Roma" ?i. astfel. nici semnificatia 6 • Aceasta disputa Tn jurul numelui Imperiului. care risca sa ramana acela de "bizantin". fondaf pe mo?tenirea romana. cu u?urinta. va fi. 0 realitate istorica. trebuie sa recunoa?tem. Tncarcat de un sens aproape peiorativ.ata?amentul cvasineconditionat fata de valorile romane ?i cre?tine. totodata. trebuie Inteles ca desemnand Imperiul cre?tin al Rasaritului roman ?i. avansate de catre eruditii Secolului Luminilor. sa afirmam importanta legaturilor Imperiului bizantin cu lumea romana ?i cu valorile sale. este. Tntai pentru ca ne permite. reflecta. Constantinopolul.Tntelegem. va fi considerat drept aghiotantul. Tmputernicitul lui Hristos pe pamant. capitala noului Imperiu. la adresa unei· civilizatii careia nu-i puteau patrunde nici spiritul. iar despre statui Tn care se afla se va spune ca este "ocrotit de Dumnezeu~'. dupa parerea mea. Tn mod firesc. respingand termenul de bizantin ca impropriu ?i. de ce numero?i istorici moderni numesc Imperiul bizantin "Imperiul roman tarziu" sau "Imperiul roman de Rasarit". pentru ca. Tn sfar?it. Caracterul universai al Imperiului bizantin. devenit centru al lumii greco-romane cre?tinate. ca "Noul lerusalim". Tn plus. ne Ingaduie sa subliniem. cristalizat pe baza interpretarilor pripite. consolidat prin gandirea cre?tina ecumenica.

Tntr-adevar. Na~terea ideologiilor bizantine: mare~ie ~i contradiqii Domnia lui Teodosie I marcheaza un moment de cotitura In istoria noului Imperiu. rezultata din masurile luate din porunca acestui Imparat. se discuta zadarnic despre data de na?tere a Imperiului bizantin . de catre . a ctitorit noua cetate imperiala.Mare ?i este magistral expusa de catre Eusebiu. ca Imperiul grec din Rasaritul cre?tin. dezvoltata In paralelcugandirea de sorginte romana. mai tarziu. ba socotita aceea~i cu data Intemeierii Constantinopolului(330). libera practicare a cultului cre?tin. mereu vie. din cauza reformei administrative din vremea acestui imparat. In discursul sau. va starni conflicte mocnite sau deschise In inima lumii care tocmai se na?tea. sub 13 . lumea Bizantului. prin Edictul de la Milano (312). dupa parerea noastra. va afirma ulterior caracterul specific. careia Ii va atribui simbolurile puterii ?i-i va da numele sau 9 • Cu toate acestea. Aceasta noua orientare ideologica. data . ba Impinsa pana In anul 395. mai ales In timpul perioadei cuprinseintre domnia lui Teodosie I?i cea a lui Heraclius (379-641). De-a lungul acestor secole. Imperiul creat. Indepartandu-I de traditiile romane am In vedere ruptura brutala cu paganismul. In sfar?it.aceasta a fost ba plasata sub Diocletian (294-305).conflicte care-?i vor lasa Intiparite urmele asupra Intregii existente a Imperiului. celcare a prezidat primul conciliu ecumenic.Constantin i~i. la Niceea (325). dar pe care tinde sa olnlocuiasca. Prin urmare. In onoarea celui dintai Imparat cre?tin 8 . faptul ca Imperiul bizantin Incepe cu domnia Imparatului roman care a autorizat. Bizantul va dobandi trasaturile datorita carora va fi desemnat. Ramane de necontestat.separarii Imperiului roman In Imperiul de Rasarit ?i Imperiul de Apus. cel care. chiar daca involuntar. rostit In anul 335.

oracolului din Delfi i-a fost impusa tacerea. de jur Tmprejurul Mediteranei. dominata. de "religie ?i barbarie"ll. Jocurile Olimpice ?i misterele din Eleusis au fost interzise. stabilit Tn tinuturi manoase. Antichitatea ?i spiritul sau umanist ?i tolerant sunt definitiv Tnmormantate . autoimpusa de catre Imperiu. solid ?i con?tient de valoarea patrimoniului sau. Imperiul de R~sarit" Bizantul. Tn valuri succesive.iosie. sfa?iat ?i divizat. era suficient sa fii cre?tin pentru a avea acces la orice functie din administratia imperiala. sa formeze un stat.cetatean al Imperiului roman era considerat oricine Tmbrati?ase adevarata credinta.ba?tina? sau strain. 7ntr-adevar. La moartea lui Teoc. cum scria. caracterul de veritabile persecutii Tmpotriva paganilor . Tn rmperiul de Rasarit ?i Imperiul de Apus. s-au adoptat ni?te masuri care au capatat. "sa taca sau sa moara"10. Libanius. cum scria Gibbon. Tn timpul caruia se petrece dureroasa operatie estetica. pentru a-~i aranja chipul astfel Tncat sa-i permita sa traiasca 0 noua viata. preotii pagani s-au vazut nevoiti.. eficace. Ajun?i la Dunare. Din acel moment. Secolul allV-lea. asiatic sau african (Imperiul cuprindea. unde elementul greco-roman era dominant.Imperiul roman cedeaza locul Imperiului bizantin t Tn vreme ce lumea occidentala patrunde Thtr-o noua era a istoriei sale. care se va opune.Teodosie. Tncepusera Tnca din secolul al III-lea sa forteze portile Caucazului ?i sa razbata7n Europa. hotarul 14 . teritorii situate pe toate aceste trei continente). Imperiul roman. atacurilor din partea popoarelor germanice. a putut.. se Tncheie cu triumful cre?tinismului. cea stabilita de conciliile ecumenice de la Niceea ?i de la Constantinopol (381) . cand cre?tinismul devine religie de stat. dupa un stravechi obicei ?i pentru a-i mu1tumi pe cei doi fii ai Tmparatului defunct. care. Tmpartit. adeseori. gratie noii sale religii ?i a traditiilor sale politice ?i intelectuale. european.· templele au fost jefuite de cre?tini. ba chiar ?i la tron. este lasat prada. nu fara amaraciune. barbarilor 12 .

Imperiul de Rasarit scapa din experienta care va. capitala sa. napadit de barbarii care Ii vor fmpartiteritoriul. barbarii.septentrional al Imperiului. care n-a ~ovait sa T~i impuna. care urmarea sa-iatale pe barbariunii Tmpotriva altora. Tn cele.. pentru a obtine aceasta recunoa~tere. Tn vreme ce Imperiul de Apus. a pus finantele Imperiului la dispozitia diplomatiei sale savante.. a absorbit ~ia asimilat. Tn pofida numeroaselor raiduri.. cu Roma. dar Tntotdeauna razlele. imperiu multietnic. Imperiuldin Rasarit ramane. Tn 476. a~tiut sa-i Tndrepte spre Occidentul depopulat. de acum Tnainte. pe de alta parte. dar Tncrezator Tn forta sa culturala. singura capitala a Imperiului roman: numai 15 . nu 0 data spectaculoase.i cu 0 personalitate nationala . ImperiuLdeRasarit.i soldatii pentru armatele imperiale . A~adar. sa recunoasca. sfar~it. bastionul cre~tinatatii ~i refugiul culturii greco-romane: Tn fata Romei devastate de catre barbari. saracit ~i lasat Tn voia sortii. Tn vreme ce. Tntr-un fel sau altul. elementelestraine de traditiile sale. T~i dadea ultima suflare. Bizantul. care i-a Tncurajat pe conducatorii recalcitranti ai diverselor grupe de invadatqri sa-~i caute Tntr-alta parte un refugiu ~i un loc unde sa se stabileasca. Constantinopolul devine centrul lumii civilizate. autoritatea Imperiului.Tn randurile carora ace~tia vor . aparat de contingente militare importante ~i de un lung lant de fortarete. prin sistemul sau de aparare ~i prinjocul diplomatic subtil. In. In acest mod. uneori Tmpinse chiarpana la zidurile Constantinopolului. de-a lungul timpului.zdruncina Europa Tntre secolele al III-lea ~i al. a reu~itsa-i Tnglobeze pe barbarii care au patruns pe teritoriul sau ~i care i-au furnizat mana de lucru pentru muncileagricole . multumita bazelor sale culturale ~i politice. importante sacrificii materiale.V-lea cu integritatea teritoriala aproape neatinsa . au fost constran~i. din urma.Iupta adeseori Tmpotriva propriilor frati13.i politica bine consolidata.

distrusa ?i barbarizata. care staruia pentru abandonarea definitiva a' ceea ce era deja pierdut ?i pentru consolidarea Imperiului In partea orientala.Tmparatii sai vor putea. nelncetat. in vreme ce Roma. fiecare in parte. I?i va mai aduce aminte de gloria sa de odinioara. slavi ?i bulgari). de razboaiele la care II provocau. de titlurile ?i de intaietatea sa. iar patriarhul sau i?i va vedea rangul ridicat la acela?i nivel cu al papei ?i va fi calificat. iar Orientul printr-un timpal Tndelungatelor stradanii de supravietuire ?i mentinere. pe viitor. Constantinopolul va fi singura cetate-regina. intrupat acum in reconquista vechii lumi romane. Occidentul va trece prin secole de Tntuneric. fie barbarii de la miazanoapte (acum avari. va gasi puterea de a se ridica impotriva Bizantului . partizanii sai Inflacarati. Bizantul va fi constrans sa-?i revizuiasca politica ?i sa-?i modereze ambitiile. cu vremea. realist ?ioriental. constant amenintate. Pana atunci. izvorul prosperitatii ?i baza fortei sale militare.iar celalalt. fie per?ii sasanizi in Orient. Izolat intre hotarele sale. animate de doua principii contradictorii: unul. vor fi. care aspira la recucerirea Apusului roman de sub barbari ?i la reintoarcerea fratilor supu?i in sanul marii natiuni romane. pe'scurt. saracit ?i vlaguit.dar aceasta se va petrece Intr-o noua lume pentru a revendica suprematia. ale Bizantului. care vrea cu orice pret mentinerea teritoriului roman ramas in Imperiu ?i evolutia. se va opune. Aceste doua curente politice diferite au avut. Diplomatia. subTntelegandu-se Tmparati ai romanilor. pe care II va cre?tina. sa poarte acest titlu. politicii cumpatate si conservatoare. se va pleca Tn fata Constantinopolului. cetatea prin excelenta14. orientarea intelectuala ?i aspiratiile spirituale. drept ecumenic. numai atunci cand Occidentul barbar. pe drept cuvant. idealist ?i occidental. a populatiilor bizantine. i-au Impartit pe 16 . Visul marii idei universale. Tn mod legitim. organizarea militara ?i administrativa. viata ?i istoria Imperiului roman de Rasarit. de acum Inainte. in interiorul granitelor sale.

a?adar. dau impresia. obiceiurile ?i temperamentul sau. ei au orientat politica ?i eforturile Imperiului fie spre ofensiva ?i expansiune teritoriala. Tn formula: "Constantinopolul cu Roma sau Constantinopolul fara Roma". iarRoma.oamenii de stat Tn factiuni. ramane. avand drept ·cuvant de ordine: "Imperiul cre?tin este patria noastra. au starnit pasiunile populatiei constantinopolitane (demele). fie Tn interiorul granitelor. s-au manifestat sub diverse forme In viata intelectuala ?i artistica ?i. fiecare dupa originea. daca vrem sa enuntam problema Tntr-o maniera schematica. a?adar. Se Tntelege. Razboiul. Tn zilele noastre. Apusul roman. la randul sau. s-au aflat la originea marilor conflicte religioase care au zdruncinat adeseori Imperiul ?i care. Unii subliniaza influenta Antichitatii greco-romane. In vreme ce iconoclasmul se erijeaza Tn aparator Tnver?unat al ideii orientale . de ce istoria sa pare a fi aceea a unui Imperiu 17 . Istoricul nu poate decat sa se tina deoparte de aceasta conceptie restrictiva despre fenomenul bizantin. Adevarata explicatie pentru complexitatea istorica a Bizantu1ui rezida.fiecare. Se Tntelege. soarta Imperiului de Rasarit. De aceea. ca sursa de inspiratie a creatorilor bizantini. Numero?ii Tmparati care s-au succedat pe tronul Bizantului au Tmbrati?at. oricat de ciudat ar parea. ceilalti nu vad decat Orientul. sub deviza: "Imperiul roman este universal". sa-I aparam de' necredincio?i". fie Tn afara lor. fie· spre defensiva ?i organizare interna. de ce toti cercetatorii care abordeaza studiul fenomenului complex al artei bizantine ridica problema originilor creatiei artistice Tn Bizant prin alternativa: "Roma sau Orientul"15. binelnteles In masura In care Constantinopolul reprezinta Rasaritul roman. unul dintre cei doi termeni ai acestei formule. va suscita reactii care vor zdruncina Bizantul. privite din afara. de nelnsemnate "galcevi bizantine". oricum. elenistic sau nu. Domnia lui lustinian I marcheaza apogeul ideii imperiale romane. ale carei tulburari i-au amenintat nu 0 data pe Imparati.

Visurile universaliste: stradaniile lui lustinian I ~i ale lui Heraclius Secolul al VI-lea este marcat de urmarirea Tncapatanata a marii ideii romane . gotii' din Crimeea fusesera constran?i sa se lini?teasca. Bizantul este unicul mo?tenitor al Romei imperiale ?i.Tn lume pax romana. Tn timp ce Tmparatii sai organizau statui universal. Conducerea centrala. "icoana vie a lui Hristos" . Constantinopolul a reu?it sa cucereasca vechea lume romana.T~i exercita puterea asupra statului. timp de peste 0 mie de ani. Barbarii (ostrogotii. S-au Tnfiintat mai multe logothesia(ministere). din cea mai mare parte a Spaniei ?i din Africa.ni~te lacuri bizantine. pe baze noi.avandu-ITn frunte pe Tmparat. va ramane un stat fara putinta de a deveni 0 natiurie16. frontiera Dunarii parea de netrecut. sub lustinian. 0 realitate tangibila.cum era pe atunci Bizantul. Tn care. Constantinopolul. semnul hegemoniei sale universale.. Tn sfar?it. per?ii respectau tratatele Tncheiate cu Bizantul.militar ~i cre~tin. stapanea marile. afost reTntarita. din acest punct de vedere. sa restabileasca sub egida sa imperium romanum Tntre fostele sale granite ?i sa faca sa domneasca. popoarele rebele ?i greu de tinut Tn frau din Arabia recunoscusera autoritatea imperiala. 0 lunga perioada a existentei sale. asupra Bisericii ~i asupra poporului bizantin. armata a reu?it sa ramana depozitara valorilor politice ?i istorice ale Imperiului. Mediterana ~i Pontul Euxin devenisera . vizigotii. populatia sa aduna bogatiile pe care i Ie procurau controlul navigatiei ~i al com'ertului. vandalii) fusesera goniti din Italia. instalata la Constantinopol. De-a lungulTntregii istorii a Bizantului.acest vis etern a devenit. responsabile cu 18 . a?ezat Tn punctullor de Tntalnire. autoritatea militarilor .

iar ~coala de la Atena a fost Inchisa -. savant trasate ?i Intretinute cu regularitate. nuclee ale noilor ora?e. care dobandesc un pronuntat caracter urban ?i cosmopolit. finante1e ?i armata imperiala. de-a lungul vastelor frontiere bizantine.a arogat 0 sorginte divina . 0 densa retea de drumuri. Sfintii Sergiu?i Bachus. dupa triuniful defini~ tiv asupra paganismului . Monumentele din Roma. nu sunt cu nimic mai prejos decat acelea din Inaltele laca?uri ale cre?tinatatii orientale.cu un pronuntat caracter militar. totodata.Trnparatul a fost desemnat ca "basileu Investit de Hristos". dobande~te un caracter rigorist.paganii au fost exterminati de catre lustinian. In vreme ce provinciile Indepartate vad instalandu-se pe teritoriul lor noile forme administrative. In vreme ce. prestigiul?i controlul asupra statului fiindu-i date de la Dumnezeu. de pe Muntele Sinai?i din Efes 18 . Cum credinta ?i legea erau Tn serviciul suveranului. ajung rivalele Constantinopolului. Splendoarea imperiala este Inscrisa In monumente grandioase (bisericile Sfanta Sofia. Ora?ele lor devin obiect al solicitudinii imperiale: Salonicul cu Sfantul Dimitrie. bai. magnificacoperite cu marmura policroma ?i mozaicuri stralucitoare.economia. palate administrative) Impodobesc toate marile cetati ale Imperiului. s-a instaurat astfel monarhia absoluta.Constantinopolul domne?te ?i administreaza. 0 Tntreprindere legislativa fara precedent s-a dus la bun sfar?it prin conceperea unor codexuri care atingeau toate aspectele dreptului . Ravenna cu bazilicile San Vitale ?i San Appollinare. instrumentul de care se va servi Bizantul pana la sfar?itul existentei sale ?i pe care II va transmite Europei timpurilor moderne. din Locurile Sfinte.justitia dobandea. une?te Constantinopolul cu 19 . care ?i:. astfel. se ridica un ?irag neTntrerupt de fortarete. devenita bizantina ?i pusa sub autoritatea unor papi orientali (greci ?i sirieni). iar Biserica. centre de colonii militare. Sfantalrina)17. Importante constructii de utilitate publica (apeducte. Tn fine.

epoca de glorie a perioadei iustiniene. faimosui "besant". a?a cum specifica Procopiu. ecumenic. ?i tinand. ca de obicei. Au urmat devalorizarea monedei de aur (nomisma). pusese In fapt aceasta idee mareata. ultimul mare Imparat roman. simbolul triumfului ?i al ocrotirii divine. statui. aratand universalitatea bizantina. facand sa circule in lumea barbara nomisma bizantina. la scurt timp. de scurta durata. un labarum . La moartea lui lustinian cel Mare (565). lumea putea sa-I contemple pe imparatul bizantin.provinciile sale periferice. apartinea Imparatului bizantin. iar In cealalta. 7ntr-adevar. Aceste drumuri erau strab~Hute de armatele imperiale?i constant utilizate de catre negustorii care transportau marfurile din Orient In Bizant ?i apoi mai departe. dupa expresia lui Lopez 19 • Pe moneda de aur bizantina. i-au modificat caracterul deputere internationala ?i i-au obligat pelmparatisa-?i modereze pretentiile universaliste. "protejatul" lui Dumnezeu. dolarul Evului Mediu. la cuno?tirita tuturor popoarelor ?i natiunilor principiile ideologiei care Insufletea Bizantul: universul civilizat.sceptru cruciform. Intr-o mana. EI a fost cel dintai Tmparat bizantin reprezentat pe monezi tinand In mana globullmpodobit de cruci 20 • Cu toate acestea. avand deasupra capului imaginea lui Hristos sau a Fecioarei. Imperiul a cunoscut. a fost. totu?i. de pe trei continente. 20 . simbolul autoritatii romane ?i cre?tine asupra lumii. succesorullmparatilor romani: lustinian I. care a fost. fiind 7nsotit de un Inger. mai bine ?i Intr-omaniera mai frapanta. In tinuta militara. mareata prin Infaptuirile sale. Infrangeri care i-au spulberat frontierele. era ruinat de campaniile militare necontenite ?i de politica megalomana a suveranului. a carui circulatie n-a fost vreodata Impiedicata de frontiere. pana In Occident.' Inlucrarea sa intitulata Istoria secret51. reprezentarea originii divine a puterii sale. globullmpodobit de cruci. Sa marturisim ca nimic nu puteaaduce. "alesul".

In 630. In acela?i timp cu avarii. atribuit lui Roman Melodul. a intrat InlerusaIimul devastat de inamic.acesta va figura. Tmparatul Heracliusa organizat replica bizantina :. astfel. pentruca. cum spune legenda. primul stat barbar Infiintat pe teritoriu bizantin. de interventia miraculoasa a ocrotitoarei sale. la urma. Tnaceasta circumstanta. Adevarata Cruce.ceea ce semnifica faptul ca victoria sa era aceea a cre~tinatatii ?i Ii dadea. Sfanta Fecioara. sa-?i ridice· tabara Inaintea zidurilor Constantinopolului. a patruns Ininteriorullmperiului persan ~i a ruinat Ctesiphonul. salvat. Pe scurt. din Nord. iar armatele imperiale.mareata Infaptuire depa~ise 21 . Forte1e imperiale au suferitcrude Infrangeri In fata per?ilor. s-au dovedit incapabile sa asigure apararea tarii. Inaltata pentru a aduce multumiri mantuitoarei sale. Valurile avarilor ?i slavilor au fortat. alaturi de acela de autocrator-imperator. frontierele Dunarii. totul a reprezentat 0 dovada a consolidarii unui Imperiu roman cre~tin In Rasarit. Imnul "acatist". In triumf.a mobilizato mare armata nationala. au intrat victorioase In Palestina. amenintata din toate direqiile. dreptulla titlul de "Noul Constantin"22. In titulatura imperiala. Fecioara. Tn sfar~it.epuizate de nesfar?itele razboaie de peste mari (Africa ?i Italia). capitala acestuia. distrugerea definitiva a puterii persane de catre armatele bizantinei-a Ingaduit lui Heraclius sa I?i aroge titlul de "basileus". curand. dominium-ul roman s-a stabilit.tulburari In randul populatiei constantinopolitane. In aceasta parte a lumii .ocupasera Locurile Sfinte. a respins barbarii. sa aduca el Insu~ila lerusalim. care au invadat provinciile din Orient. ?i-au creatpropriul stat. se vrea vocea poporului. numita. "general invincibill'. starnite de politica marii idei imperiale romane. a proclamat 0 "cruciada" . marturii ale nemultumirii generale. pentru prima oara. capodopera a imnografiei bizantine.Impotriva per~i1or care . de acum Inainte. mai Inainte purtat doar de catre suveranii sasanizi . iar bulgarii. apoi au venit. instalati dincoace de fluviu.

de asemenea. arabii T?i creasera Califatullor. echilibru despre care se credea ca arfi de· nezdruncinat. daca nu am . a?a cum 0 dovedesc textele occidentale ?i turce?ti din vremea cruciadelor 23 • Tnaceasta atmosfera de euforie nationala. dupa gesta lui Heraclius.chiar ?i visurile romanilor dealtadata. a carei aparitie ?i punete In practica vor marca 0 cotitura decisiva Tnistoria Imperiului. . apoi.succesele lor fulgeratoare vor dovedi precaritatea echilibrului stabilit Tntre pretentiile universaliste ale Constantinopolului?i nazuintele separatiste profunde ale populatiilor orientale. chiar pe pamantullmperiului. a deschis calea cuceririi arabe . ajungand. asediind-o?i dinspre mare ?i dinspre uscat. de ce renumele lui Heraclius I-a umbrit pe eel allui lustinian. Tnfrangerea armatelor imperiale la Yarmuk (Tn 637). dupa ce Ii ridiculizasera prestigiul 24 • Reaqia bizantina va fi pornita Tn numele unei ideologii noi. Oricum" Tnainte de Tncheierea secolului al VI-lea. . colaborarea 22 . pe cand Heraclius era Tnca Tn viata. tine cont de motivele care explica uluitoarea izbanda araba imboldul dat de ideea razboiului sfant combatantilor islamului. dar. T?i construisera flote. cu ajutorul carora Tntreprindeau incursiuni Tn scop de jaf ?i raiduri sistematice Impotriva teritoriului bizantin. sa T?i faca aparitia In fata cetatii imperiale. iscata de reu?itele lui Heraclius. puteau compromite gloria bizantina ?i chiar puteau pune Tn pericol existenta Imperiului. Nu am putea Tnte1ege semnificatia acesteia. amenintand Tnsa?i existentalmperiului. Cu toate acestea. nu Tncapea loc ?i pentru gandul ca tulburarile provocate de cativa arabi rebeli. ba chiar ?i pe al lui Constantin. . ?i poate mai presus de toate. epuizarea lumii romane. ca urmare a razboaielor permanente. Tn cele din urma. astfel. la Damasc.nici masura consecintelor sale. Tn Tndepartatele provincii din Sud. Se Tntelege. Legenda lui a supravietuit vreme Tndelungata la populatii1e din tinuturile care i-au cunoscut faptele de vitejie. profitand de sprijinul populatiilor bizantine din Siria.

toate. se va tine seama de Tnfrangerea politicii imperiale trecute. aceste focare nestinse de controverse religioase care au zdruncinat Bizantul. a Bisericii ?i a Tmparatului sau. se constata de la sine ca noua ideologie bizantina va furniza argumentele ripostei Intr-o situatie devenita Ingijoratoare. fata de care noua ideologie se distanteaza. dar care erau. A?adar. pana la urma.chiar amenintatoare. solutionate potriyit dorintei Constantinopolului. Pentru aceasta. Tntr-o oarecare masura. datorata faptului ca traditiile etnice ?i aspiratiile lor spirituale Ie deosebeau radical de lumea greco-romana care conducea Constantinopolul ?i care impunea politicii imperiale 0 orientare conforma propriilor interese 25 • Toate acestea sunt lucruri care explica ?i care justifica. .cu inamicul extern a populatiilor orientale. din ce In ce maimult. pierderea provinciilor orientale ale Imperiului.

Leon allll-lea (717-741). al mutatiilor ~i convulsiilor profunde care au pus la Tncercare Imperiul bizantin. Tmparatii supranumiti Isaurieni . sa fie accesibile tuturor.popor ~i. statui. mai ales. Intr-adevar. o noua orientare politica ~i 24 .cu toate ca fondatorul dinastiei. amspune chiar un simplu pretext.Capitolul2 NATIONAllSMUl . vreme de mai bine de un secol. In opinia noastra. perimate. se constata 0 dorinta accentuata de dreptate sociala ~i 0 preocupare de a-i proteja pe cei slabi impotriva abuzurilor celor puternici. pot fi definite ca realiste ~i populare. "devenite de neinteles pentru . in ceea ce prive?te politica interna. decat un aspect de suprafata. culegerea de legi publicata de Leon allll-Iea. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele Tn~elator de iconoclasm. Ecloga. Rezultatul acestei stradanii de simplificare a unei legislatii savante ~i. Orientarile politice ale Tmparatilor iconocla~ti. Biserica ?i societatea sa. disputa icoanelor nu constituie. s-a nascut din eforturile depuse de acest Tm·parat' pentru ca legile ~i dreptul. Povara realita~ii: iconoclasmul ideologica predomina Tn perioada care se Tntinde de la Tnceputul secolului al VIII-lea pana la mijlocul secolului al IX-lea. Tn numeroase puncte. pentru cei din provincie". afost originar din Germaniceea (Armenia) ?i nu din Isauria -.

cea care Ie va Tngadui sa tina piept amenintarii externe. aparuta din grija de a servi ?i cetatenilor de conditie foarte modesta. elTi Tndeamna. sloganul: "eu Dumnezeu. Tn slujba celor maislabi din punct de vedere economic ?i social. aceea care nu-i dispretuie?te pe cei saraci ?i nu-i lasanepedepsitipe cei puternici". al carei scop va fi tocmai crearea solidaritatii nationale. sa fie protejat de cei puternici. din aceasta perspectiva. care Tnsufle!e?te lunga introducere a Eclogei. Tn sfar?it. de la sfar?itul secolului al IX-lea. pe judecatori "sa serveasca egalitatea ?i dreptatea". prin continutul sau. Acestea se pot rezuma dupa cum urmeaza: sa i se poarte de grija poporului de rand. aceasta este vrerea Domnului ?i pentru ca Tn acest fel bizantinii vor putea "cu sprijinul ceresc. pentru sarmani ?i asupriti ?i Tntru apararea patriei" constituie esenta ideologiei bizantine. ca legile bizantine puteau fi." Tmparatulconstataca numai Tmpartirea dreptatii pe pamant este 0 fapta conforma vointei divine ?i Ti cheama "pe cei care sunt Tnsarcinati cu aceasta sa T?i Tnabu?e orice pasiune ?i sa-?i rosteasca sentinta potrivit cerintelor adevaratei dreptati. Ecloga. mai exact pana la redactarea Basilicalelor. fiindca. care va ramane Tn vigoare pana la interventia Tmparatilor Macedoneni. sa se apere de du?mani". arata. adica timp de mai bine de un secol. Tn special invaziilor arabe Tn Rasarit ?i incursiunilor slave Tn Apus. 25 . acest preambul constituie cel mai bun manifest de politica sociala conceput vreodata de un Tmparat bizantin.este ansamblul operei legislative a Isaurienilor." Obiectivul urmarit de Leon al III-lea prin publicarea Eclogei?i ideile pe larg dezvoltate Tn preambulul saunu lasa nici 0 Tndoiala asupra orientarilor politicii iconoclaste.amintindu-?i ca "Iui Dumnezeu nu Ti plac cei care au doua greutati?i doua masuri'. dedara Leon. Spiritul de dreptate sociala. deosebitde semnificativ .indiscutabil.dupa cum explica Leon allll-Iea. atribuita lui Leon Tnsu?i. Cu alte cuvinte. este. "Dintre toate soiurile de bine. ?i Tn acel moment chiar erau. eu am ales dreptatea.

tinute. absorbit de proiectele universaliste pe carei Ie impuneau elitele sale greco-romane. 26 . ca atare. a carui capitala aproape avea sa fie cucerita de arabi. sporite de incursiunile slave ~i de atacurile bulgarilor. flotilele arabe brazdau marile bizantine (numai Pontul Euxin ramasese Tn afara razei lor de aqiune). jefuind cetatile odinioara prospere. situatia se schimbase radical pentru Imperiu.orice partinire Tn favoarea intereselor populatiilor urbane. a caror tehnica fusese pusa la punct tocmai pentru a face fata primejdiei create. devastand. saconduca armatele musulmane Tnaintea Constantinopolului. Tmpiedicand orice activitate comerciala ~i ajungand. a comerciantilor ~i a me~te~ugarilor.Dreptatea sociala se prezinta ca liantul acestei solidaritati. . sa apere interesele propriilor aparatori . Leon al III-lea. Imperiul era chemat. trebuia sa fie abandonata. departe de civilizatia greco--romana ~i de avantajele pe care Ie oferea aceasta adeptilor sai. salvat datorita proiectilelor incendiare.numai Tn acest sens se poate Tntelege vasta mi~care politica. . de flotilele arabe 2 • Tnaintea Orientului rava~it de cucerirea araba. Marea idee romana T~i facuse veacul. provocand depopularea regiunilor maritime. prin incursiunile lor anual'e(a~a-numitele "cursa"). Tncade la sfarsitul secolului al VII-lea. mai ales populatii1e rurale din restultarii. a regiunilor maritime. tarmurile ~i insulele. pana atunci. militara ~i sociala declan~ata de parintele iconoclasmului. respectiv orice politica straina ~i indiferenta fata· de preocuparile populatiei rurale. Tn final. de acum Tnainte. Oare mai trebuie sa amintim ca. este conceputa astfel Tncat sa atraga paturile dezmo~tenitilor societatii bizantine. la Tnceputul secolului al VIII-lea. Tn anul 7177 Sa punctam cateva aspectecare vor lamuri politica iconoc1asta si orientarile sale. neglijate pana atunci de Constantinopol. Occidentul bizantin luase chipul mahnirii adanci. acela~i Tmparat care va promulga Ecloga ~i va dicta principiile sale fundamentale. De acum Tnainte.

la portile Ciliciei. putea reconcilia Constantinopolul cu populatiile rurale din Asia Mica Orientala. sub presiunea lor. treptat. Nascut pentru a tine piept pericolului arab in Orient. dar pusese.violent refractara la tot ceea ce amintea de civilizatia greco-romana ~i deideologia de odinioara. Sa spunem. munca pamantului pe care trebuia acum sa-I apere de invadatori ~iinfluentate Tn practicile lor religioase de rigoarea sectelor aniconice. fire~te. pur ~i simplu. Tn cateva cuvinte.era din ce Tn ce mai evident ca salvarea Imperiului depindea exdusiv de populatiile rurale dininteriorul AsieiMici. normal. Tncercuite. aceste ·regiuni Tn imposibilitatea de a apara Imperiul ~i de a participa la eforturile sale de a tine piept inaintarii arabe. de slavi. Trecerea sa a lasat. saca~tige de partea sa. Cucerirea araba fiind oprita in fata lantului Muntilor Taurus. urme adanci in spirite ~i a marcat profund ~i pentru multa vreme viata. devenite ingrijoratoare in Orient 3 • Tn aceste conditii. populatii1e ale caror ata~ament ~i fidelitatear fi putut contribui la supravietuireasa. dupa ce reu~isera. dictata de necesitate. intrucat este 0 schimbare radicala. totu~i. 0 data cu acesta. inainte de sfar~itul secolului precedent (679-680). dintotdeauna Tnfloritoare pe aceste meleaguri . infiltrarea slava nu numai ca daduse . Imperiul a incercat.modul de viata ~i caracterul etnicale Occidentului bizantin.Fara nici 0 indoiala ca politica iconodasta. se sufocau. Provinciile balcanice erau inundate de valul slav.. 27 . crescutein lipsuri. iconodasmul a disparut. cel putin pemoment.peste cap. Tn vreme ce populatia· autohtona cauta adapost incetatile care. care T~i manifesta prezenta panaTnTndepartata regiune a Peloponesului. societatea ~i chiar institutii1e Bizantu1ui. ca din aceasta perspectiva iconodasmul nu se mai prezinta ca 0 noua orientare politica. sa-~i intemeieze un stat al lor la sud de Dunare. provocasera grele infrangeri armatelor imperiale. traind din.care. de asemenea. pentru vreme indelungata.

care vor alimenta. justificata. Statui' in pericol se bizuie din ce in ce ~ai mult pe armata. ii comanda functionarea. cel care ii vaasigura supravietuirea. in ceea ce prive~tepopulatiile ramase bizantine. ~i. de exemplu.a carui principala grija este. Prin dedinulvietii urbane. nu este exagerat referitor la epoca respectiva 4 • Prin dezinteresui fata de intreaga viata intelectuala S ~i prin simplificarea radicala a formelor artistice. de~i cam schematic. Aceasta ruptura.~i pentru mai bine de un secol. Intr-o atmosfera posomorata si in saracie lucie. 0 profunda mutatie a lumii bizantine. termenul de dezurbanizare sau. se manifesta in mai multe moduri. ceea ce este mai important pentru studiul nostru. acum. Nationalismul bizantin Secolul al VIII-lea incepe. pentru Bizant. ruptura cu traditia greco-romana sub toate aspectele sale.puternice. se poate afirma.garantie a salvarii sale. singura . Pentru moment. gratie politicii iconoclaste. curentul cese vaopune iconoclasmului. prinabandonarea oricarei pretentii universaliste din partea Imperiului. dealtfel. sacrificiul national se confunda cu opera imparatilor iconocla~ti. organizarea propriei aparari. mai degraba. 28 . ca iconoclasmul marcheaza. utilizat pentru a descrie acest fenomen. lesne deimaginat. Pe buza prapastiei. dar aceasta se va intampla cu pretulunor jertfe ~i al unor abandonuri care vor starni resentimente . fire~te. de exigentele aniconice ale artei iconoclastice.Oricum. Bizantul va cunoa~te. cum vom vedea. care simbolizeaza. fiorul national. Se cuvine s-o examinam ceva mai indeaproape. In sfar~it. din ce in ce mai mult conducerea statului: i~i impune punctul de vedere ~i dorintele. casa-i observam repercusiunile asupra mentalitatilor ~i ideologiilor epocii. iar armata acapareaza. de ruralizare a Imperiului.

aproape In totalitate. Mai multe aspecte ale vietii?i ale institutiilor bizantine marturisesc profunzimea fenomenului pe care noil! desemnam drept "militarizarea Imperiului bizantin". importan~a.acelea pe care ni Ie-au pastrat documentele sunt. In acest sens. mandra de ispravile stramo?ilor sai6 • Amintim. Este graitor faptul ca In aceasta epoca Incepe folosirea numelor de familie . mai departe. dar carese va prelung. la originea aristocratiei bizantine. I se constata efectele In primul rand In materie de moravuri. constituie. Preocuparea lui Leon alill-lea de a simplifica legisla~ia ?i de a u?ura procedurile judiciare ?i mersul justi~iei reprezinta reflectarea acestei tendin~e. ca familiile militarilor nu numai ca de~ineau bani ?i putere (ei sunt dynato/~ termenul semnificand. care au adus pe tron reprezentan~i ale?i din diverse contingente militare. astfel.i. In greata bizantina.aparuta 0 data cUlmpara~ii iconocla?ti. de asemenea. I?i pierd. spre beneficiul provincialilor ?i al militarilor.de pilda. armata stand. ramase. ceea ce demonstreaza forta carmuiriicentrale a statului bizantin. sa amintim. numele familiilor militare. noastra.?i reliefeaza mobilizarea for~elor nationale pentru supravie~uirea patriei In pericol. treptat. dar erau Inconjurate. birourile ?i tribunalele din Constantinopol. de respect general. consecin~a cea mai semnificativa a noii orientari politice ?i ideologice dinlmperiul bizantin .Numeroasele revolte din aceasta perioada. Ca un corolar al acestei situa~ii. ca Bizantul n-a avut niciodata 0 nobilime ereditara. a?a cum 0 cunoa?tem In Occident. a societa~ii ?i a institu~iilor sale. forta care se va mentine de-a lungullntregii existente a Imperiului. In opinia. In mana unor persoane formate dupa vechile principiL ?i educate In spiritul respectului tradi~iei greco-romane. 29 . care pare a fi 0 dezvoltare aproape normala In ni?te vremuri de confuzie nationala. Militarizarea ~arii. ani de-arandul . puternic?i bogat In acela?i timp). sunt o dovada In acest sens.

fiindca servesc drept refugiu populatiilor rurale din Imprejurimi ~i adapostesc. 0 inventie pur bizantina. "ora~"7.este simptomatic faptul ca numeroase cetati din aceasta epoca sunt construite In locuri abrupte ~i greu accesibile. care Tndeparteaza Imperiul de traditia administrativa romana.Un aspect Inca ~i mai specific al militarizarii tarii se percepe In Infati~area pe care 0 dobandesc. fntr-un cuvant. Inlocuindu-I. Toate cetatile sunt.ind prin a semnifica.. este. subTntelegandu-se de soldati). mai departe. pe acela de "polis" .. cu exceptia. Regimul "themelor" Tnseamna. Conform regi~ului "themelor". Tn permanenta.i sfar.iconocla~ti. ora~ul cel mai important din Evul Mediu. In toata amploarea ~i splendoarea·· sa. Tntregul teritoriu national a fost Impartitln districte militare. In limba greaca. anume regimul '"themelor" (termenul 'semnifica "grupare". care n-a Incetat vreo c1ipa sa fie cetatea prin excelenta ~i care ramane. acapararea aparatului de stat de catre militari. toate sunt desemnate drept "castra" (fortarete). dezvoltat ~i generalizat de catre Imparatii . cu doar cateva modificari minore. Tn oricecaz. acum.acestea sunt. militarizarea tarii apare limpede. acest termen. In mod special elocvent. I~i lasa amprenta asupra tuturor institutiilor care organizeaza raporturile· cetatenilor cu statui ~i T~i impune principiile Tn toate ierarhiile stabilite In interiorul multiplelor a.garnizoane mai mult sau mai putin importante. binelr1teles. a Constantinopolului.ezaminte administrative bizantine. ora~ele bizantine . treptat. care va continua sa existe. In functionareaaparatului de stat ~i a tuturor rotitelor Tntregii administratii. In decursul acestei epoci. fortificate . natural sau artificial. indiscutabil. Militarizareaeste rezultatul noului regim provincial pus In practica acum.. Practic. Cu toate acestea. mai degraba ni~te aglomerari de importanta mult mai modesta. "themele" (Intelegand provinciile ~i circumscriptiile administrative) fiind puse sub conducerea 30 . pana la sfar~itul Imperiului.

ca 5-0 Tmbrati~eze pe aceea a apararii pamantului natal. Tn opinia noastra. strategul este Tnsarcinat. alcatuita dincetateni de toateconditiile. pentru multa vreme.du~manii natiunii bizantine nascute din primejdia pe care necredincio~ii. cu apara~ rea regiunii sale. din soldati recrutati dintr:e oamenii locului ~i echipati prin mijloacelefurnizate de populatia respectivei circumscriptii. strategul. Tnlatura obiceiul de a tocmi armate costisitoare ~i nesigure Tn ceea ce prive~tedevotamentul. au facut-o sa apese asupra Imperiului. astfel. dar cu 0 mult mai ferma decizie. altfel spus. Noua armata bizantina. masura cea mai graitoare a spiritului noii reforme. Tntr~adevar. pe scurt. la grandioasa conceptie romana. Strategul cumuleaza. 31 .unui ofiter superior. ~i Tnsarcinata cu apararea propriei tari. Tn mod natural. EI are Tn subordine un contingent militar (desemnat tot cu termenul de "thema"). Vedem aici. Bizantul renunta. a propriei tari. Tnseamna insuflarea responsabilitatii colective pentru tot ceea ce are legatura cu apararea tarii ~i crearea. ~i. arabii. nu mai este atrasa de ca~tig . atat de frecvente Tn epoca precedenta. compus.constituirea unei armate nationale.aceasta armata nationala este animata de alte idealuri decat aceleacare predominau la soldatiimercenari de odinioara. ravnite de adversarii care sunt du?manii statului ?i ai credintei bizantinilor. Aceasta noua armata numai este Tn serviciul politicii expansioniste. a tarii soldatilor sai. Tntretinute prin contributia tuturor. care sunt. Altfel spus.este semnificativ faptul ca nu se mai pune problema revendicarii de catre soldati a platii ~i a maririisoldei. ea duce lupta pentru binele patriei. ci. a unui spirit national de autoaparare 8 • Tn mod evident. de la· cei mai saraci· pana la cei mai bogati. Tn mainile sale toata autoritatea civila ~i militara din circumscriptia sa. multmai modest. dictate deideea universalista romana. considerat drept reprezentantul Tmparatului.~i acesta este un lucru important~i nou. demercenaristraini.

·patriotice. justificata ~i Tncarcata de toate virtutile. s-a Tnfaptuit multumita solidaritatii cre~tine9. temeIe. dar hotarate sa-~i redobandeasca maretia de altadata. deopotriva poetilor ~i comandantilor. a unui stat ~i a unui popor aflate Tntr-o pozitie deinferioritate. demonstreaza.Nationalismul bizantin se prezinta. Leon al VI-lea 32 . inspirandu-se. subiectele pe care trebuie sa Ie exploateze pentru a emotiona cel mai profund inimile razboinicilor. a~adar. idee care s-a cristalizat Tn decursul Tndelungatei lupte Tmpotriva necredincio~ilor. Solidaritatea cre~tina se contope~te. ca un vast curent de solidaritate. Tn plus. care une~te populatii de origine etnica ~i de conditie sociala diferite. Tn Bizant. Ie sugereaza.respectiv identificarea salvarii natiunii bizantine cu mantuirea cre~tina -. acorda Tn lucrarea sa 0 atentie deosebita pastrarii unui. dar care sunt. adica pericolului care ameninta deopotriva statui ~i religia lor.compuse de poetii care Tnsoteau. Tn sfar~it. calcate Tn picioare de necredincio~i. Tnca 0 data.-. Tn acest scop. nationalismul bizantin a fost. Tn zilele noastre . Ie recomanda. dezvoltarea ~i raspandirea acestei idei dominante . sfatuie~te cu Tnsufletire utilizarea cantecelor . toate. Astfel. Tntreprinse cu darzenie ~i conduse victorios de catre Tmparatii iconocla~ti. Un text. de sub pana imperiala.. la randul sau. pentru a Ie spori curajul ~i a-i Tndemna la acte de vitejie. Unitatea nationala era conditia indispensabila pentru a atinge acest obiectiv ~i. fara Tndoiala.noi. acum. Tntr-o. moral ridicat al armatelor din provincie. din tratatele militare ale epocilor precedente. ~i anume tratatul despre arta razboiului (Tacticile) Tmparatului Leon al VI-lea InteleptuPO. cu solidaritatea nationala ~i este singura care poate alunga Tngrijorarea ~i poate reda oamenilor ~i statului demnitatea ~i prestigiul. Ca de obicei. De aceea. maniera explicita. reaqia. la fel de hotarate sa faca fata Tncercarii comune. Leon al VI-lea. comandantilor de a Ie tine soldatilor cate 0 predica Tnaintea oricarei lupte. am spune. ie~it. armatele Tn campanii.

vor intra In lupta ca ni?te soldati ai lui Hristos. din toate paturile societatii bizantine? Tn orice caz. precum 0 vor face ?i oamenii lor care. 33 . Se poate. pentru iubirea de Dumnezeu. continutul sau. sentiment care TI Tnsufletea. mai jos. Tn sfaturile pe care Leon al VI-lea Ie adreseaza comandantilor. mai presus de toate. Domnul nostru. din care citam. un adevaratmanual despre valorile nationale bizantine." (eva mai departe. face inutil orice comentariu asupra continutului nationalismului. proveniti acum. pentru toata natia ?i. Ie aduce aminte "ca trebuie sa fie gata sa-?i jertfeasca viata pentru patrie ?i pentru dreapta credinta a cre?tinilor. identificata. pentru parintii. sa Tntareasca ideea ca batalia la care sunt chemati este 0 lupta pentru Dumnezeu. la strigarea «(rucea va Tnvinge!». impactul sau asupra ofiterilor ?i soldatilor. Textul. nationalismul bizantin marcheaza mobilizarea eforturilor unui Intreg popor pentru salvarea patriei sale. cu ansamblul comunitatii cre?tine. cateva fragmente. forta sa.Tn Dumnezeu. acum. descrie mai exact fundamentul nationalismului bizantin. pentru copiiino?tri. un superb manifest de patriotism. constituie suportul unitatii bizantine ?i baza ideologiei politice a epocii. binefacerile acordate de Tmparat?i victoriilede dinainte. pentru fratii no?tri. sotiile noastre ?i patria noastra. mai Tnaintede toate. rasplata care Tnsote?te credinta. identificarea natiunii bizantine cu cea cre?tina. Tn epoca respectiva. fara voie.ne-a lasat mo?tenire. pentru prietenii. Aceasta idee majora. sa nu uite sa aminteasca faptul ca memoria celor cazuti pentru libertatea fratilor no?triramane ve?nica.cu deosebire. care se afla sub jugul necredincio?ilor. iar razboiulse duce Tmpotriva du?manilor lui Dumnezeu. pe tot bizantinul: "Cantatorii (compozitorii) sa evoce. sa nu uitam. (oare. pentru patria lor ?i pentru Tntreaganatiunecre?tina"11. patria bizantina. Dar.

erau Tnsufletiti de 0 idee-forta majora: razboiul sfant. Biserica ~i poporul din Bizant i-au fost devotati pana la sfar~itul Imperiului. Tnainte de toate. sa-i absoarba ~i sa-i asimileze sau. tuturor Tntreprinderilor militare ale Imperiului aspectul ?i caracterul unor veritabile "cruciade"12. Tn timp. la randul lor. odinioara. ceea ce confera. 0 idee cre?tina sub un alt ve?mant. 34 . prin victoriile ?i prine?ecurile acesteia va judeca eforturile prietenilor sai?i T?i va cantari propriile forte. noul "popor ales".· . de acum Tnainte. totu?i. ea a fost pe Tntelesui tuturor. macar sa-i goneasca de pe teritoriile sale. Tn numele acesteia va pecetlui pacea sau va porni razboiul: bizantinii vor dedara "cinstit si nobil razboiul care nu duce la varsarea de sange cre?ti n"13. este. necredincio~i prin excelenta. nici din confruntarea cu per~ii. A?adar. bizantinii se considera. va fi la mare pret Tn ochii poporului bizantin. prin urmare. care Tnflacara. va face sa se uite de ideea razboiului pentru refacerea Imperiului roman. nu este exagerata afirmatia ca nationalismul bizantin a Tnsemnat riposta Imperiului la razboiul sfant al Islamului. care tope?te Tntr-o singura fiinta patria bizantina ~i credinta cre~tina Tn lupta contra necredincio~ilor. deci. contra celor care ameninta deopotriva spiritul cre~tin ?i teritoriul national. necredincio?ii. cu accente aproape mistice. Pe scurt. daca nu. Statui. ci Tn focul luptelor cu arabii. Aceasta notiune de razboi nobil. adica de razboi purtat pentru apararea cre?tinatatii.Obligatoriu trebuie sa se admitaca natiunea ?i.De acum Tnainte. Aceasta idee arzatoare. nationalismul bizantin s-au nascut nu din ostilitatea fata de barbari. pecare Imperiul a reu~it. care ?i ei. statui ?i oastea lor sunt armele Domnului ridicate Tmpotriva du?manilor Sai. cu care. T~i disputa stapanirea Orientului. Imperiul lor este menit sa fie aparatorul cre?tinatatii. Tntr-adevar. De acum. Tn numele acestei idei Imperiol T~i va Tncheia ~i desface aliantele. Tn mod firesc. Simpla ~i impresionanta Tn enuntul sau.

In ciuda a?teptarilor. din simplul motiv ca acei cre?tini pareau sa conteste "dreapta credinta" reprezentata ?i aparata de Bizant ?i Imparatul sau. care I:-aucondus. mai simplu. nu doar cu necredincio?ii sau cu paganii. ca In efortul suprem pentru supravietuirea sa. marcata de proiectele imperialiste ale Imperiului.Imperiul universalist al Bizantului. intern sau extern 14 • Aceasta ultima constatare ne Ingaduie sa Incepem studiul noii etape a istoriei ideologiilor bizantine. Imperiul I?i va extrage energiile din dreapta sa credinta ?i va apara. aceasta ortodoxie (dreapta credinta). Sa spunem. sa duca razboaie ?i cu alti cre?tini. . Impotriva oricarui du?man. de acum Inainte. cu Inver?unare.

au lucrat din toate puterile lor pentru a slava Bizantul de primejdia araba. singura care ne~a parvenit.arabii nemaiavand vreodata ocazia de a ameninta Constantinopolul . ca fiind salvarea nationala. Oricum. Este regretabil faptul ca literatura Tnver?unat iconodula (antiiconoclasta) a epocii. de asemenea. dar. adica al "dreptei credinte". marcat de restaurarea cultului icoanelor (843).1 al IX-lea este al instituirii autoritatii bizantine Tn Orient . ba a~ zice chiar mai ales. limita extrema a raspandirii culturii grece~ti.~i al Tntaririi sale Tn provinciile 36 . pune Tn umbra ~i discrediteaza intentionat opera ~i stradaniile Tmparatilor iconocla~ti. chiar ~i Tn cele mai prospere perioade ale istoriei sale'. explica declinul arabilor orientali ~i restaurarea autoritatii bizantine. considerat. mobilizarea nationala a bizantinilor. pe buna dreptate. dintotdeauna.Capitolul3 IMPERIALISMUL BIZANTIN Pax Byzantina Sfar?itul iconoclasmului ?i triumful ortodoxiei. aqionand cu totii. secolu. care a suscitat. opera militara a Tmparati10r iconocla~ti. cu totii. cum am vazut. Ratiuni interne lumii musulmane. corespund retragerii puterii arabe din Orient. neprecupetit ?i cu succes. pentru ceea ce considerau. care. ale carei frontiere s-au extins pana la Eufrat.

ceva mai tarziu. acum. mod de expresie al populatiilor orientale. eel putin. Tn mod special. Tnca 0 data. schimbarile ideologiei bizantine. leagan al elitelor intelectuale de odinioara. me?te?ugurile ?i navigatia. deja Tngijoratoare pentru Imperiu. Noi pericole se contureaza acum la orizont. constrans de a asigura. Imperiul ?i-a Tndreptat Tntreaga 37 . nu se potriveau nici pe departe cu nazuintele popoarelor acestora. care 0 folosea. aspiratiile populatiilor sale occidentale. statui bizantin reu~ind sa depa~easca dezordinea provocata deinstalarea inoportuna a populatiilor slave pe teritoriul sau ~i sa-~i restabileasca suprematia2.a facut aparitia Tnaintea zidurilor Constantinopolului in anul 860 3 • Vomtrece rapid Tn revista 'evenimentele care au obligat Bizantul sa Tntoarca spatele frontierei sale orientale 0 data pacificate ~i sa-~i Tndrepte atentia catre regiunile occidentale ~i. In acelea care sd~pasera de bulgari -. orientarea politicii imperiale ?i.balcanice . apararea teritoriilor sale orientale. dupa ce pusesera piciorul In Sicilia. Imperiul Tmbrati~eaza. incursiunile ru~ilor. care practica negotul. ale carei orientari. iconadule. lume pe care Bizantul 0 neglijase pana atunci. de inspiratie orientala. de atunci. amenintand Italia bizantina ~i Grecia. Tn consecinta. pe scurt. adica ale lumii profund legate de traditiile greco-romane. amenintand peninsula italica. Tnainte de toate. al caror prim val ~i. capturata prin surprindere de catre un grup de musulmani spanioli. Un reflex conditionat de interesu"' national va dicta. tari care ramasesera hotarat ostile politicii iconoclaste. ?i. care apasa asupra provinciilor Greciei continentale. a fast abandonat fara dificultate.. catre tinuturile sale maritime. Primejdia provenea mai ales din uneltirile arabilor din Africa. Dupa succesul actiunii orientale. ale lumii maritime. ~i din actiunea piratilor arabi instalati Tn insula Creta. s-au adaugat presiunea bulgara. ca baza a incursiunilor lansate impotriva tarmurilor ~i insulelor grece~ti.sau. Iconoclasmul. La aceste tulburari.

sub controlul sau. cea dintai fisura importanta In sanul cre?tinatatii: OccidentLJI ?i Orientul. Rezistenta violenta a celorlaltor popoare a silit Constantinopolul sa-?i Tnfraneze pretentiile ?i sa dea. respectiv titlul de unic mo?tenitor al Imperiului roman ?i. Aceasta situatie va fi. a Occidentului ?i Orientului lumii romane. fara Tndoiala. dorinta ?i intentia carmuirii bizantine. Cu toate acestea. prin urmare. yom asista la rena?terea universalismului bizantin: aceasta a fost. totul ne Tndeamna sa tragem concluzia ca. Tncercase reunificarea. iscase proteste ?i reaqii vehemente din partea Constantinopolului. razboi care nu s-a desfa?urat numai pe plan diplomatic. Dupa cum se ?tie. care n-a ?ovait sa recurga la razboi Tmpotriva Occidentului. care. 0 cunoscuse lumeaTnconjuratoare. absolut firesc. Tntr-adevar. idealui Tmparatilor din Constantinopol. Tntre timp.atentie catre Occident ?i. 7?i revendica de la Constantinopol titlurile sale de noblete. a dus pana la capat gesturile pe care tot el Ie schitase Tn lupta de mentinere a fostului imperium romanum sub autoritatea sa. 7nzestrat cu un Imperiu sprijinit pe Biserica Romei . din acest punct de vedere. de unic aparator al cre?tinatatii. cu sprijinul ?i binecuvantarea papalitatii. Amploarea ?i violentaincidentului au marcat. a fost. trebuie sa adaugam numaidecat ca dezv61tarea pe care. decisiv.cel putin Tn acel moment-. nu-i mai Tngaduia Imperiului cre?tin din Rasarit sa-?i realizeze cu u?urinta grandioasele-i proiecte. curand. Tn decursul perioadei care Tncepe de la mijlocul secolului allX-lea. patrundeau Tntr-o era a nelncrederii reciproce. agravata de diferendul ecleziastic 7n 38 . Rolul Occidentului cre?tin. dupa parearea nostra. 0 forma noua politicii ?i ideologiei sale. titulatura imperiala acaparata de Carol cel Mare ?i succesorii lui. urmarind visul marii idei romane. respectiv Tn timpul epocii protobizantine. cand Constantinopolul. din motive de prestigiu politic. al carei deznodamant va fi catastrofal pentru IInatiunea cre?tina".

ocupa acum primul loc pe scena politica din Bizanteste ceea ce va conditiona. Tn timp. mai presus de toate. adica ale suprematiei tronului fiecareia. cel putin Tn-ceeace prive~te aceasta epoca. frontierele bizantine se vor Tntinde de la Eufrat ~i Caucaz pana Tn Italia ?i de la Dunare pana Tn Palestina. de-a lungul vremii. ideea maretiei Imperiului sau.ceea ce va altera. confundata. maiales bulgarii -. prezentata candca 0 problema a diplomatiei imperiale. caracterul fundamental al ideologiei bizantine. Trebuie sa admitem. Tn schimb. al carei"background" fusese. ca bizantinul din aceasta epoca abandoneaza ideea de aparare. Tn decursul perioadei care cuprinde domniile Tmparatilor din dinastia Macedoneana. dupa cum am vazut.ace~tia nefiind doar necredincio~ii. Tncununat de succes la mijlocul secolului al XI-lea. pe care 0 ducel~ bun sfar?it datorita resurselor. 39 .pnvtnta doctrinei referitoare la Sfantul Duh. Acest efort va fi. Tmbrati~and. consideratdrept singurul garant al binelui comunS. chiar ~i atunci cand vor fi Tndreptate Tmpotrivacoreligionarilor sai. care a mascat adevaratul motiv de opozitie dintre cele doua Biserici. Rezulta de la sine ca acest efort expansionist va fi Tnfaptuit de un popor care va crede Tn justetea luptelor sale. Tn mare de pe la mijlocul secolului al IX-lea pana la mijlocul secolului al XI-lea (mai precis din 876 pana Tn 1056). Bizantul urmare?te 0 politica expansionista. Aceasta expansiune va piasa Tn tabere adverse Bizantul ~i vecinii sai . respectiv revendicarile reciproce ale Tntaietatii.pana atunci. evolutia ~i continutulideologiei bizantine din epoca 4 • Tn orice caz. Tn oameni~i Tn bani. Este la fel de adevarat ca dezvoltarea raporturilor dintre lumea Occidentului cre~tin ~i Bizant. a~adar. cu aceea de mantuire nationala. apararea cre?tinatatii Tmpotriva necredincio~i1or. dar ~i cre~tinii. pe care i Ie furnizeaza Orientul redobandit. cand ca 0 problema de doctrina ecleziastica.

Imperiul va declan?a ?i va continua cu obstinatie razboaie ofensive. ca aceasta schimbare s-a ivit din grija Bizantului de a-?i consolida autoritatea In Occident·?i de a-?i ralia la aceasta cauza populatiile din tinuturile maritime. acolounde traditia greco-romana era Inca deosebit de puternica. la un moment dat.e justitie. care constituie. bunul comun tuturor cetatenilor" . sa se Tmpotriveasca ori sa se supuna politicii imperiale.Cu aceasta.In realitate. pe buna dreptate. Intr-adevar. patriarhul Photios. cre?tine ?i noncre?tine. bineTnteles. Dupa 0 introducere consacrata. un caracter oficial. jurisdiqiei ?i obiectivelor sale. Epanagoge se deschide asupra primLJlui sau "Titlu". notiunii de lege ?i d.?i functiei imperiale. fundamentul noii ideologii a Imperiului. incontestabil. culegerea de legi cunoscuta sub numele de Epanagoge . Fundamentul noii orientari a politicii Bizantului. deocamdata. lui Photios i se atribuie. Incepe era imperialismului bizantin. IItelullmparatului este sa pastreze 40 . constranse. ceea ce Ie confera. foarte semnificativ. vor dauna raporturilor sale cu popoarele vecine. Sa amintim. in timp. a? spune chiar universal. de ditre una dintre personalitatile politice ?i ecleziastice cele mai pregnante ale epocii. este definit ca· lIautoritatea legitima. Tntr-o maniera concentrata ?i revelatoare. este magistral explicat ?i expus. Potrivit acestui "Titlu".care. totodata. care marcheazao noua etapa In istoria gandirii politice a Bizantului. Sa adaugam ca In vederea realizarii acestui obiectiv. In cadrul lumii bizantine. dedi'cat Tmparatului -.o introducere la ansamblullegislativ al Macedonenilor6 • In orice caz. care. cum se cuvenea. iardezvoltarea noii ideologii bizantine creeaza mentalitati noi. Este necesara analiza procesului acestei evolutii. este deosebit de semnificativ faptul ca unele principii de ideologie politica ale Imperiului I?i gasesc acum locul (Epanagoge a fost Intocmita ?i· nkuta publica In 883-886) Tntr-o culegere de legi.

Tot Epanagoge. In ochii lor. mijlocul pecare ImparatulTI folosea pentru . cu ajutorul lui D. Inainte de toate. prin straduinta ~i.apararea. presupune 0 modificare a conceptiei despre razboi. adica obligatia care Ii revine de a redobandi "bunurile pierdute"~i "de a .ln textul nostru. In final. consacrat patriarhului. dupa legi ~i canoane. ceea ce va justifica. Tntreprinderile expansioniste ale Imperiului ~i care este explicit prezentata ca 0 parte dinlndatoririle ~i obiectivele pe carelmparatul trebuie sa Ie urmareasca. prin victoriile sale cinstite. este. Neaflam. acum.a-~i atinge scopurile. a victoriei cinstite. respectiv cre~tinilor prin excelenta. la ortodoxie ~i la unirea cu Biserica pe eretici.Cu altecuvinte. definit de catrePhotios. bunurile care Iipsesc". Potrivitacestui "Titlu" al Epanagogei. Ecloga.~i sa asigure. ce-i drept. ~i evlavioasa a celor pe care Dumnezeu i-a Incredintat lui. ca· ?i. a aqiunilor Tntreprinse. "patriarhul . ni se pare ca notiunea de "razboi nobil" de odinioara. Intr-o maniera implicita. trebuie sa-i aduca. sa recupereze. sa vegheze pentru 0 viata curata . adica. prin zelul. cu cel de-al doilea "Titlu" alsau. adica "razboiul care nu provoca moartea cre~tinilor". toate interventiile contra altor cre~tini. ne permite sa discernem procesul care va convinge bizantinii de latura salutara. este evident ca mentionarea. garantul. de acum Tnainte.are ca sarcina. contra necredincio~i1or. sa-~i extinda ·Imperiul. a celor existente 7 • Tn plus. departe de scopul modest pe care ~i-I propuneau Imparatii iconocla~ti ~i care. prin virtutilesale~ salvarea bunurilor prezente. bunurile care lipseau pe atunci. bunurile pierdute. apoi. pe cat posiQil. In orice caz. fara odihna. bineTnteles. Sa remarcam ideea care va justifica. mai ales pentru a ca~tiga noi bunuri. ca razboiul care Tngaduie bizantinilor. pe aceia care 41 .umnezeu. Intr-un alt corp de legi.procura bunurile lipsa".fusese definit ca salvarea ~i . al binelui universals. a~ spune chiar "soteriologica". prin actiunea sa vigilenta. Tnlocuit cu notiunea de razboi "drept".sa dobandeasca.

?i. n-au lipsit argumentele. de data aceasta. la campanii razboinice. loan Tzimiskes ?i. unul dupa altul.pentru a justifica veritabilele razboaie purtate. ramanea la aprecierea Bisericii ~i a Tmparatului daca un grup de persoane·sau chiar popoare Intregi aveau sau nu un comportament eretic sau schismatic. supranumit Bulgaroctonul. Vasile al II-lea. conform vointeidivine. a~adar. prin sprijinul pe care TI va oferi aqiunilor Tmparatului contra ereticilor (exemplul persecutie. In toate directiile. Tmparatii a~a-zi~i eruditi. Tntr-adevar. totodata. contra popoarelor cre?tine ~i. acum. Poarta era. evolutia relatiilor dintre Bizant ~i vecinii sal de'-3 lungullntregului secolal X-lea ~i In cea mai mare parte a secolului al XI-lea. Tntr-adevar. dar mai ales fiul sau. deschisa tuturor abuzurilor Tmpotriva cre~tinilor rebeli fala de Constantinopol ~i recalcitranti fata de politica sa. dar. In vremecelmparatii militari." Avem aici. cu u~urinta. mai mult chiar. precum leon al VI-lea Tnteleptulsau Filozoful.contra popoarelor cre~tinate de catre Bizant. Tn timpul acestei perioade. ca ~i. deasemenea. definitia unei Biserici care militeaza pentru "dreapta credinta". In urma carora hotarele bizantine vor 42 . contra celor care s-au separat In· Biserica Catolica (adica s-audesprins de Biserica ecumenica a Constantinopolului). prin pilda admirabila ?i stralucita pe care 0 dau aqiunile sale. 0 dezvoltare fara precedent9 . dea-i Tntoarcela credinta pe necredincio?i. Se va Intelege. aceasta Biserica va cauta sa se impuna. cred eu. bineTnteles. precum Nikefor Phokas. cum vom vedea. altfel spus. care cunoa?te.i pavlichienilor lO ?i al exterminarii lor este odovada Tn acest sens) ?i. vor purcede. Astfel. pentru· a-~i consolida autoritatea.s-au Tndepartat de la calea cea dreapta. prin opera sa misionara. In special. activitatea militara ~i diplomatica pe care Imperiul 0 va dE?sfa?ura. cei din Biserica Catolica. Constantin al VII-lea Porfirogenetul. s-au straduit sa prezinte Tn s~rierilelor ordinea bizantina ca pe un faptnatural ~i istoric. In mod deosebit. schismaticii~ Tn fond.

cei mai importanti patriarhi ai epocii ~i. care a fost figura cea mai populara ?i cea mai eroica a epopeii bizantine 11 • Biserica. Este interesant de notat ca observatiile patriarhului nu sunt scutite de tentapreocuparilor politice. cre?tinate.care-i Tngaduie Bizantului sa-?i Intinda. a ru?ilor constituie. au Tncurajat Tn mod deosebit Tntreprinderile misionare. Tn scrisorile sale catre prelatii din Chersones ?i din Alania. a?adar Tnca insuficient. Bizantinii.trece dincolo de Caucaz. Investiti cu rolul de arbitri mondiali ai epocii. Photios ?iNikolaos Mystikos. de cuceriri ?i deextindere In toate domeniile. de'-a lungul timpului. de la Pontul Euxin ?i chiar din Europa Centrala. a?adar. care asigura largirea jurisdictiei sale. totodata. doua personalitati politice de prim rang. succesui de marca al acestei politici.0 dovede?te poreda de Bulgarocton (Omorator de bulgari) data lui Vasile alII-lea. fara putinta de tagada. influenta spirituala. precizeaza atitudinea pe care Biserica trebuie s-o adopte fata de popoarele de curand. secolul alX-lea ?i cea maimare parte a secolului al XI-lea marcheaza ultima perioada a Imperiului bizantin. pe 0 arie care depa~e?te cu mult granitele Imperiului bizantin 14 • o epoca. iaracestecampanii vor fi purtate fara a se mai tine seama de convingerile religioase ale adversarilor .interese politice ?i diplomatice ale Imperiului pe care Biserica II serve?te prin opera sa misionara 13 • Cre?tinarea bulgarilor ?i. artistica ?i chiar politica asupra lumii sJave. mai tarziu. se mandreau cu victoriile statului lor ?i Incuviintau cu 43 . Tn ceea ce 0 privea. sa sustinaefortul expansionist al statului. ca putere mondiala. iar Nikolaos se va Tngriji ca evanghelizarea popoarelor de la Pontul Euxin sa dea rezultatele scontate. ?i-a Tnceput opera misionara pe langa popoarele din aalcani. Palestina ?i Dunare.a? zice ca sunt chiar supuse intereselor statului bizantin referitoare la aceastaparte a lumii . gata oricand. Photios seva mandri cu lucrul acesta In enciclica(scrisoare circulara) adresata celorlalti patriarhj12.

"Stapanirea marilor este a mea"16. Inca 0 data. cred eu. aceasta atitudine. a?a cum yom vedea. Acest comportament semel. tarul bulgar. dupa cum am vazut 18. respectiv acela de a calauzi lumea catre mantuirea sa. ca 0 veritabila prapastie desparte aceasta declaratie a lui Vasile al II-lea de aceea a Imparatului Leon al III-lea. asertiunea lui Nikolaos Mystikos. adresat. ?i convingerile sale profunde. ambasadorullmparatului german. dar exprimau. am spune noi.rnsufletire declaratiile savante ?i peremptorii ale Imparatilor ?i prelati1or. catre Simeon. Vasile alII-lea I?i permitea sa scrie. el prefera dreptatea pe pamant. 44 . Astfel. cel mai pe plac Ii era anexarea teritoriilor la Imperiul sau"17. mai mult Inca. "Apusul apartine statului romanilor (bizantinilor)"15. ?i In legatura cu distrugerea Imperiului bulgar. rol care Ii revenea ?i din punctde vedere istoric.dar care. a?adar. nimeni nu pare sa conteste temeinicia politicii care Ii reda Bizantului ocazia sa joace rolul menit de Dumnezeu. dealtfel. Afirmam. tare confirma. va fi curand eclfpsat' de victoria numero?ilor adversari pe care Bizantul ?i-i facuse In timpul perioadei sale de glorie. unui om al Bisericii. dupa cativa ani. Cele trei secole care s·au scurs Tntre cele doua declaratii imperiale sunt secolele pe care Bizantulle-a folosit pentru a-?i reca?tiga demnitatea In fata arabilor ?i pentru a-?i' consolida In fata lumii prestigiul renascut . cu modestie. imperiala. rntr-un act oficial. nu numai ca fusesera Intelese de bizantinul mijlociu. de catre armatele imperiale bizantine. ?i declaratia orgolioasa a lui Nikefor Phokas catre Liutprand. Nu mai este de mirare. Tntr-adevar. di. schimbarile din mentalitatea bizantina fata de celelalte popoare. adica a unui stat cre?tin. pe atunci regent allmperiului. ca "dintre toate bunurile pe care Dumnezeu Ie revarsase asupra lui. ca d~ntre toate bunurile. explica.

Invreme ce printiide mai mica importanta sunt desemnati. curtea bizantina organizeaza ceremonialul imperial cusingurul scop de a scoate In evidenta maretia Imperiului. pur ~i simplu. Astfel. Intr-o ordine imaginara. considerat "Parintele" familiei imaginare a suveranilor. care ne-a lasat o lucrare completa despre desfa~urarea ceremoniilor· de· la curtea bizantina. De-a lungul acestei epoci. Tn ierarhia universala a natiunilor . utilizeaza. impus de grija de a sublinia cu orice pret aceasta suprematie. ~ii prin aceasta. bineTnteles. Imperiul este. pentru fiecare. precizeaza ca "multumita ordinii laudabile a ceremoniilor. cre~te Tn prestigiu . acela de arhonte19 • In acela~i fel. Constantin al VII-lea Porfirogenetul. fiecare. fie ea doar nominala. Acest fapt este evident pentru aliati ~i acceptat chiar ~i de du~mani. de~i a fost redactata Tn limba greaca.dupa conceptia medievala. potrivit careia statele aveau. daca suveranul germanicare dreptulla titlul de "frate". de pilda. starne~te admiratia strainilor ~i a propriilor 45 . tarul bulgar se vede trecut la rangul de "fiu". dupa importanta lor. titlul de europalat ~i. puterea imperiala se Tnfati~eaza Tnca ~i mai mareata. dar riguroasa -. Astfel. marea putere mondiala.adresate regilor ~i principilor straini.un avatar al imperialismului De la jumatatea secolului al X-lea pana la jumatat~a secolului al XI-lea se Tntinde perioada de apogeu a Bizantului. Cancelaria imperiala stabile~te un protocol subtil.Complexul de superioritate . In cateva cazuri. Actele imperiale. ni~te atribute care ilustreaza· pozitia destinatarului Tn ierarhia natiunilor. precum. un rang anume. fara putinta de tagada. ca "prieteni". cand nu Ii selntampla sa se vada calificati cu titulaturi care denota dar dependenta lor fata de Tmparatul bizantin. dupa. cunoscuta sub titlul latin De Caeremoniis aulae Byzantinae 20 . gradul de rudenie ~i dupa raporturile sale cu Imparatul bizantin. Bizantul detine locul de varf al piramidei.

Bizantul putea tine seama. Tn lucrarea adresata fiului sau. despre modulTn care trebuie condus Imperiul. caracterul majestuos ?i inaccesibil alTmparatului bizantin. Tn fata tuturor. totodata.SUpU?i" 21 • Nu este de mirare. De Aministrando Imperio 23 • Potrivit conceptiei pe care 0 numim "constantiniana" (termenul trebuie Tnteles ca 0 dubla referinta. capitala Imperiului sau. dar ?i la Constantin Porfirogenetul. care a transferat Tn Constantinopol. respectandu-Ie rangul. fiindastfel stabilit. Tntai la Constantin. dar ?i ea 46 . care fusesera. initiatorul aeestei ideologii politiee).ceeace este deja semnifieativ pentru cireulatia informatiilor Tn lumea medievala -. Bizantul se bucura de 0 pozitiede exceptie printre celelalte natii. scriere cunoscuta. cu Tngaduinta. viitorulTmparat Roman al II-lea. ca acest ceremonial stabile?te cuo grija deosebita ordinea desfa?urarii primirii suveranilor straini ?i a ambasadorilor acestora. Tn calitate de sueeesor al primului Tmparat ere~tin. subliniind. care. fiindca demonstreaza~consider eu. aparea aidoma lui 'iHristos Tn mijlocul Apostolilor" 22 • Semnificativ este faptul ca principiul"constantinian" despre originea puterii bizantine a fost dezvoltat Tn mod deosebit de catre acela?i Porfirogenet. de cele d3tevadrepturi ale suveranilor occidentali ~i din regiunile pe care Ie strabatuse Constantin eel Mare. ?i mai ales. din toate punctele de vedere. dar. multumita referintei constantiniene. faptul ca scriitorul imperial nu nUfTlai ca?tia despre a?a-zisa "donatie constantiniana" catre papa Silvestru . de asemenea. ?i dupa 0 expresie formulata de Tnsu?i Constantin al VII-lea. fondatorul Imperiului. a?adar. din pricina raporturilor sale privilegiate cu Constantin cel Mare. Fundamentul istoric alsuperioritatii Tmparatului bizantin. sub un titlu latin. adesea.Tntreaga maretie a Romei. martore ale ispravilor sale 24 • Expunerea ?i dezvoltarea acestei teorii de catre Constantin al VII-lea Porfirogenetul merita 0 atentie speciala din partea noastra.

Rezulta. mai ales buna. se pare. Tntr-adevar. In primul sfert al veacului al IX-lea.de informatii bizantine ~i 0 subtilitate diplomatica din partealui Constantin al VII-lea Porfirogenetul pe care suntem nevoitisa i-o recunoa?tem. Intr-o anumita masura. Tntr-adevar. ora~ imperial. care certifica. Constantin cel Mare plecand. dupa construirea Constantinopolului. Astfel. fara Indoiala Tn mediul ecleziastic roman. astfel. papa Silvestru. Grice pretentie la titlul imperial din partea vreunui alt suveran era. drept succesorul. pentru a Tntemeia revendicarile bizantine. acest document. aserviciilor .tocmai Tmpotriva Occidentului" demonstreaza.saamintim ca. un transfer al Imperiului (Roma fiind abandonata de catre Imparat) la constantinopol.li oferea Bizantului un prilej nesperat de a-~i fonda drepturile ca unic Imperiu roman. i-a Incredintat Roma~i domeniile sale suveranului pontif. document nascocit. ca un soi decontrapondere lavirtuti1e militare.~i fals pe deasupra. capitala Imperiului. de la sine. Inca de la Intemeierea sa. dinainte condamnata la ilegitimitateargumentul avea greutate mai ales Impotriva Imperiului germanic26 • 47 . pe langa existenta unor disensiuniinterne In sanul lumii occidentale. considerat. In noul sau ora~. potrivit documentuluicunoscut sub numele de "donatia constantiniana". In realitate. In cazul de fata diferenduldintre puterea spirituala ~i puterea temporala. acest document sugereazaimpliEittranslatio imperii. Folosirea unui document occidental. mo?tenitorul ~i legatarul Romei. existenta statului pontifical ~i independenta papei fata de puterea temporala. organizare. nudoarca al doilea. ceea ce a fost. care Ii lipseau cu desavar~ire25. dar ca singurul ora~ imperial. dreptcontinuatorul Imperiului roman. pentru a-~i stabili re~edinta acolo.ca situatia prezentata In acest mod In "donatia constantiniana" autorizalmperiul bizantin sa se considere. Tn acest fel.a utilizat ~ia exploatat continutul acestui text pentrua conferi o baza solida pretentii10r bizantine privind suprematia Tn ordinea universala a natiunilor.

rase nobile. ca referinta biblica. Constantin Porfirogenetul n-a ~ovait sa conceapa o teorie a nobletii raselor. Tn acest seop fusese elaborata. Tn acest sens. forma unui rasism sui generis. masurata prin raporturile mai mult sau mai putin stranse cu marele Constantin. facut rapid de istoricii ?i de elitele intelectuale ale Bizantului. prin care bizantinii erau desemnati ca "noul popor ales"28. Porfirogenetul distinge.~iface acest lucru fara nici 0 consideratie fata de convingerile religioase alepopoarelor. cu 0 oarecare exagerare. "rasa barbara". convins de menirea sa istorica ~i solidar cu politica imperialista a carmuitorilor saL Aceasta atifudine explica avatarurile pe care le-a cunoscut ideea imperialista bizantina. care a Tmbracat. a gasit un larg ecou Tn randurile poporului bizantin. respectiv cu Bizantul27. mai putin nobile ~i lipsite de orice noblete . ci exclusiv dupa criteriul vechimii culturii lor. adesea. al carei fundament va fi tot referinta la Constantin I. altfel spus cu Roma ~i Constantinopolul totodata. ?i "referinta biblica". al ?ovinismului bizantin. "semintie Tnapoiata ?i sangeroasa"29 sunt frecvent utilizate de catre bizantini pentru a desemna popoare ca bulgarii. sustinuta de Biserica. atat de ingenios. ru?ii sau 48 . care completa. bizuindu-se pe legaturile privilegiate care uneau c Bizantul de Constantin cel Mare. de altfel. "rasa denaturata".nifesta la adresa a orice era socotit strain de ansamblul bizantinilor. care a ~i fost. de asemenea. sa adaugam. astfel. "ierarhia rasiala". EI consacra un Tntreg capitol din De Administrando Imperio pentru ceea ce s-ar putea numi. Se constata ca expresiile "rasa fara onoare ?i fara demnitate". De aici pana la a socoti istoria poporului bizantin ca istoria rasei nobile prin excelenta nu mai· era decat un pas. Tntrucat ~e ma. recunoscut drept Tntemeietorul sau. referinta constantiniana ?i imperiala. dezvoltarea acesteia sta la originea sentimentului colectiv de superioritate. desigur.A~adar.

de cancelaria imperiala. sprijinita.toare. Aceasta atitudine bizantina fa~a de straini. unicultural. drept na~ii "preacre~tine". Samuel. reprezinta. ca luarea vederii era pedeapsa prevazuta de legile bizantine contra vinovatilor de lezmajestate. au apucat pe drumul de intoarcere in tara lor. Sa amintim. calauzi~i de aceia dintre ei carora. in opinia noastra. bune dovez. semnificativ faptul ca orbii erau inlaturati de la tronul Bizantului. deci intolerant ~i intransigent fata de popoarele ~i natiunile animate de idealuri diferite. Ii se lasase intact un ochi. 49 . apreciata de Constantinopol ca fiind singurademna. pe superioritatea culturii grece~ti.francii . in documentele care Ie erau adresate. erau ferm socotiti de bizantini drept simplii razvratiti impotriva suveranului lor natural. respectiv impotriva imparatului bizantin. Tntr-adevar.in acest sens. Astfel. Se poate spune ca Imperiul multietnic ~i multina~ional. Este. desigur. Exterminarea pavlichienilor ~i persecutiile contra oricarei tendin~e maniheiste. cred eu. totu~i. Cincisprezece mii de oameni. 0 etapa importanta in elaborarea ideii de na~iune in Bizan~. de altfel. cele ma. cruzimea inumana pe care Vasile al II-lea a aratat-o fata de soldatii bulgari cazuti in mainile sale dupa batalia de la Kleidion (1014).31. cedase locul unui Imperiu greco-ortodox. se intelege dispretul exprimat la adresa unor popoare . care a marcat sfar~itul Imperiului bulgar. Tn acest scop. marcheaza. cum fusese inainte Bizan~ul. Aceasta stare de lucruri poate explica. mai presus detoate.precum armenii 30. orbiti din porunca imparatului. dupa cum raporteaza Kedrenos. natura pedepsei aplicate solda~ilor lua~i prizonieri de razboi lasa de Tnteles ca bulgarii ~i tarullor. a~a cum s-a sugerat 32 . care au luat adesea aspectul de veritabila vanatoare de vraj. totu~i. devenite. acum. care.caracterizate. de~ineau un loc important in Imperiu -~i se explica politica de coercitie impotriva elementelor eretice sau socotite eretice din pricina ca nule imparta~eau concep~ia despre via~a. izvorul civiliza~iei bizantine.

impotriva aceluia?i imparat. invidioase pe a?a-zisa maretie a bizantinilor. cu revolta unui fiu nerecunoscator Impotriva tate31ui sau spiritual ?i nu insemna. socotita incompatibila cu spiritul civilizatiei bizantine 35 . pe osta?ii bulgari Tnvinovatiti de crima de lezmajestate .0 rasa nestatornica ?i perfida"37.. In acest sens. toate popoarele straine. lata. Inca 0 proba a respectului de care s-a bucurat Intotdeauna rasa nobila a bizantinilor.mai este nevoie. bizantinii nu autorizau tortura decat impotriva celor pe care Ti numeau "semintii fara onoare" . sa amintim ca soldatii bizantini care se rasculasera. care 50 . ca legile bizantine interziceau tortura. fiind comparabila cu 0 razvratire. de pilda ale peceriegilor ?i ungurilor contra bulgarilor36 . pentru a duce la pierzanie sufletele cre?tinilor. fara indoiala. sub conducerea unor militari ilu?tri. In sine. Tntr-o maniera contrara tuturor principiilor Bizantului34. La fel de adevarat este ca bizantinii din aceasta epoca n-au ?ovait niciodata sa recurga la mijloace dintre cele mai condamnabile. cu siguranta. aceasta interpretare a comportamentului lui Vasile al II-lea este Intarita de natura raporturilor dintre tarul bulgar ?i imparatul bizantin. practic. oare. ba chiar contrare propriilor convingeri . respectiv de reprezentantul sau pe pamant. ca imparatul bizantin folose?te serviciile popoarelor pagane impotriva unor natii cre?tine. nici ca inaltii prelati ai Bisericii socotesc ca "Iatinii. Imparatul bizantin 33 . decat 0 uneltire a Celui Rau. fusesera scutiti de acest supliciu? Tn aceasta avem.sa amintim. Imparatului preacre?tin sa-i pedepseasca. 0 definise Nikolaos Mystikos In corespondenta sa of iciala cu tarul Simeon . Nu este de mirare. deci. a?a cum. iar orice actiune a bulgarilor indreptata impotriva bizantinilor echivala cu un razboi fratricid. a?adar. cu mai bine de un secol inainte. nici ca ii declara pe armenii din armata sa . chiar ?i atunci cand se facea vinovata fata de propriul conducator. uneltire care trebuia pedepsita de Dumnezeu.tarul trebuia sa-I considere pe Imparat ca pe propriul sau tata. doctrina care Ingaduie.Tn acel moment.Tn orice caz.

ocazia de a sublinia caracterul exceptional a tot ceea ce are legatura cu Bizantul ~i de a elogia nu doar cetatea prin excelenta . Tntr-adevar. acest Nou lerusalim . spiritul care domnea in Constantinopol Tn anii patruzeci ai secolului al XI-lea. din proprie initiativa. incapabili de a sesiza nuantele dogmei ?i abia de sunt Tn masura sa priceapa taina Sfintei Treimi 38 ". Mauropous. recurge la comparatii biblice. menite sa starneasca imaginatia populara . de prosperitate ?i traie~te Tn fericire. este incontestabil faptul ca. Tn discursul compus Tn cinstea Sfantului Gheorghe. in vreme ce 51 . cu siguranta. Mauropous noteaza: "Lumea intreaga se prosterneaza inaintea Sfintei cetati a Sionului.dupa cum era desemnat Constantinopolul de catre restul lumii . exprima sentimentul general. la adresa Tmparatului Constantin Monomahul. se.discursul lui Mauropous fiind. acela?i scriitor. pe nea~teptate. ca sa fie un miracol pentru toti ceicare TI contempla". Tnalt dregator ?i om al Bisericii totodata. pe orbita Imperiului.. pronuntat Tnaintea publicului constantinopolitan . gase?te. principatul avand capitala la Ani. referitor la capitala. inscria. adica intr-un moment in care armatele bizantine debarcau Tn Sicilia ?i in care ultimul stat armean din Caucaz. in vreme ce poporului bizantin ii spune "noul Israel". Dumnezeu sala?uie?te in acest ora~. sunt. sub conducerea luminata a imparatului ~i sub ocrotirea Domnului"40. "care se bucura de pace. pe care EI I-a cladit. aceasta metropola plina de evlavie. Aceste figuri de stil.pe care Dumnezeu le-a supus Tmparatului".. nici ca sentimentele rasiste cuprind Tntregul popor bizantin 39 • In orice caz.descriu. scriitor de la mijlocul acelui veac. "adevaratul popor ales". Constantinopolul ramane marele centru cultural al lumii medievale.nu au ie~it cu totul din barbarie.dar ~i poporul ?i Tmparatul sau. a?adar. notand ca "Tn Constantinopol se aduna ?i se revarsa valurile popoarelor ?i neamurilor din Tntreaga lume. de-a lungul secolului al XI-lea. Tnfati~andu-I pe Monomah cu trasaturile unui nou David.

Occidentul descoperea. caracterul sfidator ?i intransigent al comportamentului. fascinat de gloria Imperiului sau ?i convins pana in strafundul sufletului de perenitatea acestuia. lux ?i trufie sunt. trasaturile istoriei Imperiului din aceasta epoca .preocuparilor dictate de confortul individual. prin intermediul negustorilor. Este deosebit de semnificativ ca acest fapt. comorile care impodobeau capitala bizantina ?i fabuloasele sale bogatii. patrun~i de orgoliul puterii lor ~i refractari la orice avea legatura cu lumeaexterioara.sentimentele care se vor dezlantui atunci cand soarta Bizantului va cunoa?te vicisitudinile pe care nimic nu Ie lasa de banuit in acest final al primei jumatati de secol al X-lea. a?adar. pelerinilor ?i soldatilor sai. fermecat. Atitudinea aceasta se va dovedi catastrofala pentrulmperiu. aratandu-se lipsit de orice grija pentru binele ob?tesc. in pofida riscurilor pe care aceasta practica 0 prezenta pentru un stat cultivand dispretul pentru ace?ti IIsoldati neciopliti".bizantin se poate observa in atitudinea Bisericii fata de ceilalti cre?tini nu este 0 Tntamplare ca schisma definitiva dintre Biserica de la Constantinopol ?i Biserica de la Roma dateaza din aceasta epoca (1054). a trecut nebagat Tn seama de bizantinii epocii. 52 . Abandonareatreptata a armatei nationale ?i inlocuirea ei cu mercenari. lar acest fapt pune in lumina conduita poporului bizantin care. ale carei fast ?i stralucire trezeau invidiile?i antipatiile . iar lipsa lor de masura vasta la originea nenorocirilor care ii vor a?tepta. chiar din timpul domniei Tmparatului Constantin Monomahul. Tn orice caz. Putere. Mai presus ?i Tnainte de toate. constituie cea mai graitoare dovada a comportamentului sau iresponsabil. aceste trasaturi fundamentale ale comportamentului bizantin explica de ce statui se preocupa atat de putin de interesele populatiilor pe care noile sale frontiere Ie vor cuprinde de acum inainte. a~a cum au demonstrat ev~nimentele ulterioare.ele dicteaza modul de a fi ?i mentalitatea bizantinilor. s-a dedat. mercenari ai Bizantului. de important~ majora pentru istoria cre?tinatatii.

Jloarea tineretului roman"41. treceau Dunarea ?i pustiau provinciile balcanice. nu fara 0 oarecare exagerare. propriul stat. la Manzikert (Van). In 1071. numai lipsa de ravna In Indeplinirea datoriilor pe care Ie poruncise Dumnezeu putea explica. la nici zece ani dupabatalia de la Manzikert.dupa cum vom vedea. Cu putin Inaintede Incheierea secolului gloriei sale. normanzii captureaza ultimul bastion al Italiei bizantine. Oricum. cetatea Bari.0 resimteau. In sfar?it. Cativa ani mai tarziu. In acela?i timp. Inaintarea cu pa?i rapizi a catastrofei a Intunecat mintile ?i a semanat confuzie printre bizantini. mai ales . loan din Antiohia . I?i Intemeiau. mole~it de bel~ugul sau ~i fermecat de maretia pe care ?i-o cre- dea ve?nica ~i garantata de catre Dumnezeu. ajungand pana la portile Constantinopolului.Rasturnarea de soarta n-a Intarziat sa loveasca Bizantul. popoarele migratoare din Nord. chiar pe teritoriul Asiei Mici bizantine.In timpul perioadelor de mare cumpana nationala. In opinia bizantinilor. schimbarea sortiilor. acolo unde a pierit . In vreme ce In Asia se instalau turcii. Teoria. Sultanatul din Iconium. Grecia ?i coasta albaneza erau invadate de normanzi. pecenegii ~i cumanii.cu zidurile capitalei sale"42. apoi invadau Intreaga tara ?i I?i ridicau tabara In fata Constantinopolului. numai. dezvoltarea acesteia. a Infrangerii impuse de Dumnezeu drept pedeapsa pentru slabirea credintei poporului sau I?i gase~te de acum 0 audienta din ce In ce mai larga. prea putin pregatiti sa-i tina piept . In acela?i moment. popor ?i carmuire.cum scria. In OcCident. ni?te conditii prea putin propice pentru apararea Imperiului. care. Astfel. cu mult Inainte de sfar~itul secolului al XI-lea. pur bizantina. va crea. cu totii. Imparatul bizantin Roman al IV-lea Diogene devenea prizonierul turcilor seleu:cizi. Bizantul nu mai era nici pe departe apt sa mentina macar 0 umbra palidaa gloriei sale. veche abia de cativa ani. plini de 53 . cauzate de pericolul turc. Bizantul I?i vedea hotarele restranse "pana Intr-atat ca erau totuna .

doar la Cc3tiva ani dupa grandiosul sau discurs Tntre slava Bizantului..i In provincii.. Tn orice caz. Acela.a caror prezenta Tmpovaratoare se simtea din ce Tn ce rnai pregnant In Constantinopol . a carui "viata se desfa~ura" mai Tnainte "ca Tntr-o permanenta sarbatoare spre slava lui Dumnezeu"44.oara pentru aventurierii din Constantinopol..... care se straduiau. starnind Tn bizantini sentimente xenofobe 45 .i francii sai reu. sub conducerea unor ambitio...ca 0 replica.i aventurieri. de trupele de mercenari care lucrau acum pe cont propriu . concetatenii.. adica. ajungan~ sa prefaca Imperiul Tn jucaria scandalagiilorcare .i.. ostile Constantinopolului ~i invidioase pe maretia sa.i va manifesta confuzia.i Mauropous. ei Ie vor acuza de maniheism . unanimi Tn explicarea catastrofei prin perfidia populatiilor de la frontiere. pe de-o parte. la dispretul ?ila sentimentul de superioritate pe care bizantinii Ie nutrisera. de Tnaltii ofiteri bizantini. T.. Cronicarii epocii vor fi.!?i faceau veacul prin piete" ~i a mercenarilor straini... care domneau pe atunci Tn Bizant ~i care Tmpingeau natiunea Tn prapastie43 . de a fi aqionat Tmpotriva poporului bizantin manate de patima lor antiortodoxa.sa amintim ca Rousseul . devenit acum prada u. cu toate acestea.i. cu armatele care Ie erau devotate. 54 . Tn timpul ultimului sfert din secolul al XI-lea. odinioara.i interesele sale.tepta.. d~ viitorul -sumbru care-i a. pe de alta parte. amenintate nu doar de incursiunile du.i avertiza.. dar ?i de aqiunilecelor care ar fi trebuit sa slujeasca Imperiul . Tn ceea ce-I prive~te. poporul bizantin.amaraClune. Tntr-un alt context istoric. fata· de tot ce Ie era strain. confuzia ~i nesiguranta cuprinsesera populatiile bizantine din provincii. Tn zadar.rnanilor din exterior. el Tnfiera coruptia. sa acapareze tronul.i de tulburari. a~adar.isera sa Tnfiinteze un centru autonom Tn Asia Mica .. printr-oserie de razmerite . s-ar putea spune. nedreptatea ~i lipsa oricarei notiuni de morala. va gasi accente patetice pentru a-.

Bizantul va Tncerca sa reTnvie sentimentul national ~i sa Tntreprinda."tirania" . cand demele (gruparile asociate care reprezentau poporul bizantin) T. Acestea sunt temele pe care Tntreaga literatura politica a Bizantului Ie va dezvolta Tndelung. Tn acest moment. urgenta sa evidenta va conferi orientarilor ideologice ale Imperiului aspectul imperativ al unei mobilizari nationale pentru supravietuirea grecitatii ?i a ortodoxiei. Cu toate acestea. la Bizant.te. apreciata drept contrara tuturor traditiilor statului legitim.ti. creatatocmai de multiplele tentative ale partizanilor "democratiei" .caracterele specifice. este semnificativ faptul ca textele epocii vorbesc din nou despre "Democratie"46..nu puteau asigura poporului bizantin bunastarea.. 0 spunem Tn treacat. uzurparea puterii de catre persoane care aqionau Tn interes personal . "Democratia" a fost considerata/Tntotdeauna drept 0 nenorocire nationala. din mai multe puncte de vedere.i de haos. de aceea a Tmparatilor Isaurieni. Tn stradania de a demonstra ca numai monarhia este regimul demn de un popor civilizat. ca Tn epoca iconoclasta Tn fata arabilor. acum Tnsemna. termen frecvent folosit Tn decursul secolului al VI-lea.i ai "tiraniei". care T. astfel. ale Bizantului. efortul salvator. nici. semnificand pentru bizantini mania Domnului.i pedepsea. Situatia era agravata Tn mod deosebit de catre amenintarea invaziei straine. a gloatei".i manifestau zgomotos interesul pentrutreburile ob. reaminte?te. Nici "democratia". Tntre timp. 55 .adica. pe care doar monarhia legitima i-o putea oferi 48 .. dupa conceptia bizantina.. va Tncepe a doua jumatate a secolului al XI-lea.Din acest punct de vedere. acaror politica. "puterea poporului de rand. Tn acest c1imat de dezordine ?i deruta. Tntr-o atmosfera de promiscuitate . Tnsa... poporul pentru comiterea unor fapte reprobabile 47 . semnificatia lui cazuse Tn desuetudine. Realizarea sa va absorbi toate fortele nationale. Acesta va fi opera Tmparatilor din casa Comnenulilor.

a carei valoare este subliniata de catre Psellos. ale unui ideal de morala. rena?terea interesului pentru Antichitatea greaca ?i realizarile acesteia 1. de-a lungul secolelor sale de maretie. conditioneaza. treptat. Tn vreme ce studiulliteraturii c1asice cucere?te.lrile unui arhetip. Din acest punct de vedere este semnificativ faptul ca. ideologia politica a Bizantului. Tn aceast~ perioada. ramane. este necesara prezentarea. nu doar ?colile din Constantinopol. ?i aparitia conceptului de 56 . fiindca acestea.Capitolul4 PATRIOTISMELE BIZANTINE Na~terea patriotismului greco-bizantin Pentru a aduce lumina asupra aspectelor pe care Ie Tmbraca.. Tn decursul acestei noi etape a istoriei sale. Tntr-o anumita masura. Tn opinia noastra. dupa parerea noastra. dar ?i publicul initiat. trasatl. iar stilul lor de viata dobande?te. a evolutiei ?i tendintelor vietii intelectuale a bizantinilor Tn secolele X-XI. Tmpotriva oricaror a?teptari. pe scurt. dar ?i continutul manifestarilor ideologice din epocile urmatoare. Sensul ?i utilizarea expresiei "viata filozofica". Principiile enuntate· de marii filozofi ai Antichitati[ sun~ subiectul predilect unor comentarii aprofundate. Trasatura fundamentala a vietii intelectuale din Bizant. formele. ca raspandirea operelor autorilor c1asici cunoa?te 0 cre?tere considerabila. referintele la universul c1asic ?i la valorile sale se Tnmultesc.

pentru 0 perioada din viata. ace~ti termeni. care cuprinde. din care.chiar ~i el. In dauna traditiei cre?tine. Astfel. precum Photios. pentru secolul al IX-lea. In existenta Bizantului. un element important pentru studiul background-ului ideologic al Bizantului In decursul ultimelor secole din existenta sa: bizantinii devin. din pricina elenofoniei. a~adar fusesera huliti de traditia cre~tina riguroasa. autori a caror ortodoxie este necontestata ~i incontestabila. ~i Psellos . este semnificativ faptul ca. totodata. reabiliteaza lumea elenica ~i creatia sa. Din acest punct de vedere. 0 "Rena~tere" avant fa fettre. Mai mult. pagan ~i paganism. se inspira pentru propriile opere."viata elena" constituie dovezi In acest sens2 • Pe scurt. devenind izvor de noi virtuti. In timp. de altfel. ca sa spunem a~a. spiritul critic fata de convingerile religioase ale acesteia. Inalti prelati ai Bisericii din Constantinopol. termenii elenic ?i elenism vor fi utilizati pentru a desemna Tnse?i cultura ?i civilizatia bizantina de catre cei mai de seama reprezentanti ai lor. ci. Xiphilinos ~i Mauropous. Aceasta reprezinta. ca sa nu-i citam decat pe cei mai ilu~tri. din ce Tn ce mai con?tienti de legaturile lor . pentru secolul al XI-lea. se ~tie. sunt prezentate drept un element complementar cvasinecesar al Tnvataturii cre~tine. pastrandu-~i. ansamblul vietii intelectuale din Bizant. Arethas. Este remarcabil. desemneaza vechiul grec ~i cultura sa. dupa parerea noastra. virtutile lumii antice nu mai sunt considerate incompatibile cu viata cre~tina. fiind calugar -. dimpotriva. Inainte de toate. de altfel. pentru al X-lea. I~i vor pastra aceasta nobila semnificatie pana la sfar~itul Imperiului bizantin 3 • Pasiunea brusca pentru civilizatia greaca anticamarcheaza. Acum. toti. semnificau. treptat. cel putin pentru intelectualii care "exceleaza Tn respect" pentru Antichitate. ca. mai Tnainte. termenii elen ~i elenism dobandesc semnificatia care Ie confera dreptul de cetatenie In civilizatia bizantina. tocmai Tn aceasta epoca.

elenismul antic ~i grecitatea medievala devin. afirmand superioritatea culturii bizantine. Tntr-un moment Tn care Imperiul. asalturilor lumii barbare. de graikos (grec). pentru onoarea ?i salvarea lumii civilizate. 'Intotdeauna eficace. utilizat. nu doar pentru ca acesta din urma fusese. Tn felul acesta. de spiritul grec. pentru a afirma superioritatea armatelor imperiale fata de lumea din Occident. Amandoua sunt produse ale unor oameni care au tinut piept. Intre altele. Este foarte instructiv. Constatam ca idealul grec antic este pe cale sa Tnlocuiasca idealui roman. provocat. bineTnteles. intentionat ?i din ce Tn ce mai des. Se Tnte1ege de la sine ca. de lumea latina ?i Ie confera. pentru bizantini. revendicat de Occident. referinta la elenism va Tnsemna.a lor. ci mai ales pentru ca lumea romana. acum. un solid argument ideologic. ceea ce Ti deosebe?te. Tncarcati. de catre latini. Tn cele din urma. la randul sau. compensand lipsa de putere. al carei ideal era Tncarcat de 0 semnificatie militara ?i politica. la adresa lor. Sa recunoa~tem ca imaginea lumii bizantine ?i a lumii barbare car~ se degaja din aceasta conceptie era foarte potrivita pentru a trezi pariotismul bizantin. doua etape ale aceleia~i civilizatii . Unitatea nationala trebuia sa se Tnchege Tmpotriva unor '58 . S-ar spune ca eruditii bizantini adopta termenii de elen ?i elenic. Acest calificativ este Inte1es Tn sensul pe care i-I dadusera vechii greci. de virtuti.privilegiate Cll Antichitatea greaca. de revendicarile ?i aqiunile Occidentului roman ?i cre?tin Tmpotriva Bizantului. respectiv desemneaza drept necivilizate toate popoarele care nu intrasera Tn raza de inf1uenta a culturii elene4 • Astfel. noi titluri de noblete. Tntr-un moment de criza. Occidentul cu lumea barbara. adica de cre?tinii din Occident. din acest punct de vedere. pentru Bizant. fusese subjugata. chiar ?i incon~tient. cvasipeiorativ. simtea nevoia sa-?i organizeze replica. Tmpresurat din toate partile de du~mani agresivi ~i Tntreprinzatori. faptul ca bizantinii confunda. pentru a raspunde termenului.

lata originea ~i. legate mai degraba de cultura antica. va domina viata Bizantu1ui ~i care. Tnainte de toate. deacum.oarecare cu Antichitatea greaca. vreo legatura . ~i. pe ortodoxie. facea parte dintre ei. ceea ce va imprima. asemenea unui sentiment de frustrare nationala a gloriei apuse. Bizuindu-se pe acest aspeq. Tncepand din secolul al XII-lea. Bizantul. ale carei excese se vor dovedi. va lua forma unei adevarate pasiuni. dreapta credinta amenintata de necredincio~i . de?i erau manati. Tn timp. vor aqiona Tmpreuna pentru Tndeplinirea datoriei de a salva statui grecilor ortodoc~i.J~man. Tmpotriva oricarui dl. Tn orice caz. baza patriotismului bizantin. legat. nici unul dintre ace?tia neavand.dar. cu orice chip. de la sfar~itul secolului al XI-lea. fiecare.turdi. Tn acel moment . nefaste pentru Imperiu. amenintau cu totii Tn acela?i fel Imperiul. chiar nea~teptate forme. care. Bizantul avea motive reale sa Ie puna tuturor aceea?i pecete. de acum Tnainte. pentru moment. Tntrucat Occidentul cre?tin. de asemenea. Acest patriotism va Tmbraca.. Tmprejurarile istorice vor accentua cand importanta componentei salegrece?ti. de propriile interese. ~i pentru multa vreme. de traditia ortodoxa. dupa cum vom vedea. Bizantul T?i va elabora propria specificitate. Tn cursul Tndelungatei sale existente. elitele bizantine. noi ~i. care va reprezenta. desigur. Tntr-adevar. de catre eretici ~i schismatici. adica de cre~tinii din Occident. temeliacon?tiintei nationale. Cum cre?tinismul nu mai era suficient pentru a deosebi Bizantul de du?manii sai. cand pe aceea a componentei ortodoxe. pana la 59 . iar eticheta de barbar Ie convenea perfect. intern sau extern. bizantinii se vor ata?a de vechea traditie greaca. patriotismul grec ?i ortodox dicteaza orientarile politice ~i ideologice ale bizantinilor. ?i poporul bizantin. Astfel r caracteruI grec ~i ortodoxia vor fi bunurile nepretuite pecare bizantinii vor chemati saleapere. care va fi. din pricina normanzilor. a?a cumTi Tndreptatea elenofonia lor.du?mani care.

proprii.urma. 0 anumita diversitate aspiratiilor bizantine~ Dar sentimentul patriotic. ceea ce a fost dintotdeauna. La fel de adevarat este faptul ca patriotismul bizantin pare sa aiba 0 forma elaborata deja Tnainte de secolul al XI-lea. ca orice sentiment viu. ba chiar ?i economice ale Bizimtului. pe masura ce patrundea Tn randurile poporului ~i cucerea provinciile. ale bizantinilor adica. iar contextul diverselor perioade istorice Ti impunea noi transformari. va calauzi de acum Tnainte necontenit toateactiunile grecilor ortodoc~i. ori de cate ori va fi cazul. formele care i se vor parea· adecvate. a~adar. nu numai Tn calitatea sa de capitala a Imperiului bizantin. Amputea spune chiar ca patriotismul bizantin. ecleziastici ~i laici. a carui amploare nu poate fi explk:ata numai prin rolul administrativ al Constantinopolului. A aparut ca opera a intelectualilor. dobandindTn schimbaltele. Putem spune. cu alte cuvinte.elT~i pierdea unele din trasaturile sale initiale. Polarizarea constantinopolitana Un fapt care ni se pare foarte semnificativ (a cantarit greu Tn soarta Imperiului) este.preocupat sa-~i sublinieze fundamentul cultural. pana la sfar~itul istoriei Imperiului ~i chiar maitarziu. a 60 . Acest fenomen. ni se pare a fi 0 consecinta a patriotismului bizantin. dar ca un centru cultural ~i intelectual al lumii bizantine ~i ca nucleu alTntregii vieti sociale. mereu viguros. a Tnceput prin a fi un produs intelectual al Constantinopolului. care dezvoltasera principiul grec drept un complement oportunal pricipiului ortodox. fiecare Ti va da. politice. fara nici 0 Tndoiala. ca patriotismul bizantin. importanta pe care 0 dobande~te acum Constantinopolul. va ramane Tntotdeauana prezent Tn spiritul bizantinilor. din capitala. potrivit convingerilor lui personale ~i intereselor. a~a cum I-am definit.

cu aceeaa ansamblului'lmperiului. din comorile Tntregii lumi se afla In mainile bizantinHor. cetatea imperiala. Constantinopolul dobande?te. In special. la unii. devenite tinta armatelor straine influentate de aceasta legenda 5 • A?adar. Inca mai plastic.cu invidie ?i pofta dea ~i Ie Insu?i. care I?i afi?eaza bogatiile ?i fastul. ceea ce va avea. urmari nefaste pentru cetate ?i Imperiu. dimensiunile unei adevarate legende. la frontiere. Tn 61 . vor afirma ca mai bine de jumatate. sentimenteamestecate. Tntr-adevar. maiestatea ~i. Constantinopolul va ajunge sa fie considerat mai prestigios decat Tnsu?i Bizantul. imaginea Constantinopolului. Tn pofida faptului ca soarta statului bizantin se juca.lesne de Inchipuit. care nu mai sunt doar militare. Pe scurt. cu .. Frumusetea. va fi. ascultand povestirile minunate despre capitala bizantina sau atin?i direct de vraja acesteia. pe atunci.direi cea mai fericita expresie va ramane. chiar ?i Tn momentele de cumpananationala.iar populatii1e din provincii sufereau consecintele. centru incontestabil al elitelor natiunii. Ie starne?te curiozitatea ~i Ie provoaca admiratia ~i Incantarea. Constantinopolul. dicteaza toate formele vietii intelectuale ~i da tonul tuturor manifestarilor sociale ~i mondene. care depa?e?te rapidgranitele bizantine. comparata cu 0 zeita ?i. ?i va sfar?i prin a semnifica Imperiul In totalitatea sa 6 .0 femeie a carei frumusete desavar~ita atragea privirile pofticioase alesoldatilor grosolani din o~tirile du~mane"7. cu mandrie ?i emotie. cu timpul. Constantinopolul. va fi curand ·confundata. Ales drept re?edinta de catre 0 societate rafinata. bogatia ora?ului framanta mintile contemporanilor. vor exista scriitorioccidentali care. Astfel... iar la ceilalti. mai ales decatre strainii care de acum vinln numar din ceTnce mai mare sa vizitezeCetatea Regina. binelnteles.acest al doilea termen fiind utilizat In sensul actual -. Tmpodobita ~i Insotita de toate atributele maiestatii.

dezvoltarea spiritului regionalist. dar ?i popoarele care au avut un raport cat de mic cu Bizantul. solutii care nu erau nici conforme intereselor Constantinopolului. 0 mare parte din provinciile bizantine. Polarizarea constantinopolitana. centrul de interes allumii epocii. a populatiilordin provincii la ruina constantinopolitana. se va cristaliza Tn jurul acestei cetati ?i a legendei sale. tributara destinului Constantinopolului. constant.murite ?i. anumite fapte istorice. de aceea. cand un ora? "pacatos". spectacolul nepamantean. Tn orice caz.?i polarizarea constantinopolitana au constituit fundamentele visului "Marii Idei". motivul nenorocirii lor. . poate explica.la catastrofa din 1204. altii. in mijlocul destinelor Imperiului ?i poporului din Bizant. va face subiectul sentimentelor contradictorii chiar ?i din partea bizantinilor. va cuceri. cu trecerea timpului. Tnca nu pe deplin la.. fenomen care atinge nu doar lumea bizantina. a?a cum a scris Nicetas. lumina universului~ faima lumii. "cetatea cetatilor. Totul. ocrotitoarea literaturii ?i a artelor.Constantinopolul va sta. la na?terea provincialismului bizantin. adica la caderea Constantinopolului in mainile armatelor celei de-a patra Cruciade. fie ?i cu riscul de a slabi forte1e Imperiului. cu accente anticonstantinopolitane. patriotismul grec ?i ortodox. care vor Tncerca sa se afirme Tn fata' Constantinopolului. dar. Constantinopolul este. Tn conduzie. a carui evolutie ramane.am spune ca patriotismul. cand un ora? binecuvantat. s-ar spune.nici potrivite cu nazuintele provinciale. unii vazand In existenta sa dovada binecuvantarii divine. patria ?i vatra frumusetii"8. Tocmai aceasta influenta a lumii exterioare asupra sortii Bizantului a alimentat. mai ales. Dar se cuvine sa mentionam ca factorul extern a impus. in mod ega I.orice caz. pe viitor. maica Bisericilor. am zice noi. care rezuma toate aspiratiile grece?ti catre 62 . foarte controversate: ma refer. de-a lungul timpului. grec ?i ortodox. ca 0 replica. temelia credintei. pentru lume. Tntr-adevar. fiindca. in cele din urma..

falimentul finantelor statului adaugandu-se derutei armatelor. vlaguirea lumii invadate. turcii atinseseramalurile Bosforului. fondatorul noii dinastii a Comnenilor. condu?i de Roger Guiscard care. Tntr-o buna zi. Tmpotriva politicii delasatoare ?i demagogice a Tmparatului Nikephoros Botaneiates. normanzii din Italia. din care facea parte familia sa. Tntr-adevar. In interiorul tarii.. care s-a ivit din convingerea ca Imperiul bizantin va fi restaurat. Tntr-adevar.numai cateva oaze bizantine din Frigia rezistasera presiunii lor-. Tntr-adevar.chiar la porti1e Constantinopolului. Patriotismul aristocratic Alexios. care lasase Imperiul la voia Intamplarii. debarcasera pe coasta albaneza ?ilnaintau. ~i "emirate" In aproape Tntreaga Asie Mica bizantina . Tn 1081. ar fi ravnit coroana bizantina 9 .renasterea maretiei statului lor. Alexios. care nu-?i Incetasera incursiunile Impotriva provinciilor balcanice. data venirii la putere a lui Alexios. la Constantinopol. In afara de forta ?i de vitalitatea invadatorilor. peste numai cativa ani. acest vis. I?i vor face aparitia. a fost nutrit de cre~tini pe tot parcursulTndelungatei perioade a dominatiei turce~ti ~i continua sa emotioneze numero~i neoeleni. apoi la !conium. cronicara domniei tatalui sau. pas cu pas. rapiditatea cuceririlor turce demonstreaza. Intai la Niceea. sub un Tmparat grec. La fel ca In perioada e~pansiunii fulgeratoare a arabilor. iar pecenegii. a urcat pe tron multumita reactiei aristocratiei militare. totul te Indeamna sa crezi ca populatiile din Asia Mica bizantina s-au aratat prea putin dispuse sa-?i apere tara 63 . dupa ce I~icreasera un Sultanat al lor. crescuti Tn admiratia pentru faptele de exceptie ale Tmparatilor Macedoneni ~i ale celor din ultima perioada de glorie bizantina. dupa spusele Anei Comnena. I .

victoriile normanzilor ~i. adoptasera modul de viata al acestora"13. dar mai ales cand succesorul lui Alexios. unde actioneaza alti du~mani.care a relatat evenimentul. a~a cum va nota cronicarul Kinnamos. daca se accepta faptul ca invadatorii 64 . Tncercand sa-i dezvinovateasca pe carmuitorii bizantini. prezinta semnele pierderii devotamentului fata de Constantinopol. care. Istoricii oficiali aiepocii. favorizate. Aceasta coabitare se va manifesta activ cativa ani mai tarziu. care cautau sa-~i recruteze din randurile turcilor soldati-mercenari pentru armatele lor. istoriografia moderna vede aici efectul decaderii politicii imperiale. loan Comnen. Tnaintarea pecenegilor devin explicabile. va porni la recucerirea Asiei Mici de sub ocupatia turca. Tn Occident ~i la nord. iar populatiile bizantine din vecinatatea lacului de la Pusguza. situatia celorlalte hotare bizantine.eficace ~i sa se opuna Tnaintarii turce~ti. purtatorii de cuvant ai Constantinopolului. din Frigia. coabitarea pa~nica dintre populatii1e autohtone bizantine ~i nou-veniti este 0 certitudine. pusa neconditionat Tn serviciul Constantinopolului. "dupa ce traisera vreme Tndelungata laolalta cu turcii. Tn acela~i fel. Tn orice caz. se Tngrijea prea putin de interesele ~i preocuparile populatiilor din provincii 11 • Tn orice caz. Tn pofida deosebirii de convingeri religioase. vor refuza sa treaca de partea Tmparatului ~i sa-l ajute Tn Tntreprinderea sa pentru ca. socotesc ca aceasta stare de spirit din provincii este rezultatul convingerilor eretice ale populatiilor respective. de politica Tmparatilor ~i a numero~ilor pretendenti la tron. cand populatia bizantina din regiunea Smirnei II ajuta pe Intreprinzatorul emir turc Tzachas sa-~i construiasca flota cu ajutorul direia va pustii insulele ~i tarmul egeean ~i va ameninta chiar ~i ConstantinopoluP2. argumentul este lansat mai ales pentru a explica atitudinea populatiilor de la frontierele orientale ~i cu precadere ale armenilor 10 • Dimpotriva. chiar cu mult timp Tnainte de urcarea pe tron a dinastiei Comnenilor. mai ales. de altfel.

I?i manifestau nemultumirea prin razmerite continue Impotriva puterii centrale. Tntr-adevar. care a cerut de la masele muncitoare In epoca respectiva. daca nu chiar 0 colaborare activa. ca 0 fiscalitate Impovaratoare ?i nemiloasa Ie fusese impusa populatiilor de la tara. dupa cum ar spune istoriografia moderna. fara a face sa profite de pe urma succeselor sale ?i populatii1e din provincii? Sa amintim. Tn mod asemanator cu mi?carile dizidente ale armenilor din Orient. ale carei roade umpleau cuferele vistieriei capitalei ?i ale elitelor sale. mi?carile popoarelor balcanice au compromis rezistenta bizantina ?i au slabit considerabil forta Imperiului. Sa amintim. sa vedem In aceasta atitudine a provinciilor. care nu aratau decat un aer de trufa?a superioritate la adresa mojicilor de la tara16. 0 neutralitate binevoitoare. Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi decat afirmativ. ajungand sa creeze. taranimea . trebuie sa vedem aici consecinta politicii expansioniste ?i imperialiste din secolul al XI-lea a Bizantului. situatia aceasta explica Iiumai partial comportamentul ulterior al acestor populatii. indiscutabila In cazul armenilor ?i al bulgarilor. 65 .au gasit. ni?te mi?cari separatiste cvasipermanente 15 . printr-o administratie inflexibila. totu?i. pe care convingerile lor religioase ii indepartau de bizantini. In special cele din regiunile danubiene. ca ora?ul Durazzo a fost predat normanzilor In urma tradarii italienilor care se aflau Inauntrul cetatij14 ?i ca populatiile balcanice. Tmpovarate de masurile impuse asupra lor de Constantinopol. intr-adevar. oare. Tntotdeauna in serviciul Constantinopolului. la populatii1e din regiunile vizate prin actiunile lor. reactia populatiilor rurale defavorizate Impotriva politicii Constantinopolului In ceea ce Ie privea? Cu alte cuvinte. la acest punct. Trebuie.considerabile sacrificii pentru a-?i Indeplini planurile.' mai ales fata de turci. In afara manifestarii sentimentelor etnice exacerbate.

pentru a explica acest fenomen, la prima vedere surprinzator, al coabitarii pa~nice bizantino-turce~ti In Asia Mica, ar trebui sa tinemcontde un alt factor important - ~i anume toleranta de care invadatoriidadeau dovada fata de populatiiledin regiunile cucerite, mai ales Tn ceea ce privea practica religioasa. Mai multe faptedemonstreaza acest lucru, ca de pilda ,constructia de biserici pe teritoriile ocupate~i absenta canonizarii, din partea Bisericii Ortodoxe, a neomartirilor din aceasta perioada. Cazul lui Theodor Gabras, aparatorulregiunii Trebizondei Tmpotriva turcilor, este aparte ~iexceptibnal din toate punctele de vedere, Intrucat este vorba despre 0 victima militara in razboiul contra turcilor ~i nu despre· un simplu cre~tin silit sa-~i renege convingerile religioase 17 • Cu altecuvinte, cazul lui Theodor Gabras intra Tn categoria faptelor ce ilustreaza patriotismul aristocratic care Tnsufletea rezistenta Tmpotriva du~ma­ nuluiextern allmperiului din acelmoment~iai carui reprezentanti dematca au fost elitele rnilitare ale Bizantului, tot acelea care II condusesera pe Alexios Comnen pe tron ....... aparitia acestui Tmparat putand fi, astfel, socotita drept cel dintai gest de rezistenta bizantina ~i de trezire acon~tiintei nationale. T ntr-adevar,' opera" Comnenilor, Tnceputa· de Alexios, marcheaza efortul pentru recucerirea teritoriilor imperiale - acest vast proiect militar, a carui punere Tn practica' explica .modificarile profunde pe care le-a suferit ideologia politica bizantina. Secolul domniei primilor trei Comneni (1081-1182) este perioada reorganizarii Imperiului, astatului bizantin, total ruinat de tulburarile provocate de'victoriile straine. 'Sizantul, amenintat ~i de Occident ~ideOrient, va rnai depune inca 0 data efortul refacerii nationale, efort condus, sub sceptrul Comnenilor, de catre aristocratia militara a tarii, c1asa aparuta pe vremea iconQcla~tilor, care T~i ingro~ase randurile pe vremea Macedonenilor, dar fusese neglijata de conducerea civila din Constantinopol de la mijlocul secolului al XI-lea ~i avea sa

66

renasca, In fine, prin Marii Comneni, cei mai de seama repreai sai. A~ada.r, sub dinastia Comnenilor,armata bizantina, reconstituita prin grija acestor Impara~i, va fi Inca 0 data chemata sa joace rolul decisiv pentru supravie~uirea na~iei; aidoma armatei Tmparatilor iconocla~ti, armata Comnenilor va tine in mainile sale soarta .Imperiului ~i, la fel ca armata iconocla?tilor, se va achita de aceasta indatorire cu succes. Tntr-adevar, perioada iconoclasta ?i aceea a Comnenilor suntasemanatoaresub mai multe aspecte, cel putin in ceea ce prive~te situa~ia Imperiului ?i locul sau In lume. Ambele perioade sunt marcate de pericolul iminent care apasa asupra fiin~arii Bizantului, ambele au servit, Inainte de orice, imperativul national, adica acela de a line piept inamicului extern, In sfar?it, ambele, potrivit necesita~ilor timpului, au condus la militarizarea Imperiului, a institu~iilor ?i a societa~ii sale. Aceste doua perioade au izbutit mobilizarea efortului national ?i salvarea, In consecinta, a patriei bizantine. T()tu?i, iconoclasmul ?i secolul Comnenilor difera Intr-un punct esential: orientarile sociale.ale ini~iatorilor - In vreme ce Isaurienii se sprijineau, mai ales, pe elementul popular al na~iei, Comnenii ?i-au dus aqiunea la bun sfar?it favorizand, Tn special, aristocra~ia, respectiv marile familii de civili ~i militari, careacaparasera funqiilede conducere din stat ?i care au ramas permanent solidare Intr-o Intreprindere cvasifamiliala, deoarece, intr-adevar, multe dintre ele erau legate prin rela~ii de rudenie. Comnenii accentuau inca ?i mai mult politica.aristocratica ?i familiala, Zonaras povestind ca Alexios "conducea tara deparc-ar fi fost propria sa mo~ie"18, infiinland adevarate c1anuri care controlau organele de decizie ale carmuirii ~i impuneau, astfel, politica sa. in orice caz, politica primilor trei Comneni, Alexios, loan ?i Manuil, a fost aceea pe care salvarea natiunii 0 cerea; ea poarta amprenta unui veritabil patriotism aristocratic, care a ajuns sa ob~ina ralierea la
zentan~i

67

cauza sa a maselor populare din tara, mai ales Incepand din momentul In care a imbracat forma rezistentei impotriva Occidentului roman. A?adar, s-ar putea spune ca politicadusa de Comneni, ca politica patriotica, a constituit continuarea avantului pe care Bizantul il cunoscuse sub imparatii iconoc1a?ti ?i, ca politica aristocratica, a fost animata de acelea?i principii care ii calauzisera ?i pe imparatii Macedoneni - in orice caz, este expresia perfecta a situatiei critice in care s-a aflat 0 mare natiune, con?tienta de gloria sa apusa ?i a carei supravietuire era primejdios amenintata. Cu toate acestea, se cuvine sa observam ca nota aristocratica a efortului Bizantului de a-?i redobandi maretia pierduta a fost data, pentru prima oara, de un functionar civil ?i nu de catre un reprezentant al aristocratiei militare, cu mult inainte de urcarea pe tron a Comnenilor. Tntr-adevar, marele logofat Nikeph'oritzes a fost cel dintai care a incercat sa redreseze statui printr-o serie de masuri, de altfel rau intelese, al caror unic rezultat a fost inlaturareainitiatorului lor. 0 singura masura, de ordin militar, i-a supravietuit lui Nikephoritzes constituirea unui corp de armata special, insarcinat sa contracareze inaintarea turceasca in Rasaritul bizantin. Astfel a vazut lumina zileifaimoasa "tagma" (trupa de soldati) de "Athanatoi" ("Nemuritori"), care, a?a cum 0 indica ?i numele, era alcatuita din elitele armatei. Sa enumeram catevaaspecte definitorii ale acestei '"tagma"19: purta numele trupelor de elita ale Tmparatului Tzimiskes, ceea ce amintea de Tntreaga glorie militara a secolului al X-lea; era alcatuita din oameni care nu putusera Tndura jugul turcesc, a?adar, din veritabili patrioti; se recruta din randul tineretului din Asia Mica, deci din teritoriul care era,' cum' se ?tie, leaganul aristocratiei bizantine. Astfel, Tnsarcinati .sa perpetueze opera ilu?trilor predecesori, ace?ti "Athanatoi" au fost, practic, singurul corp militar pur bizantin pe care Alexios I il va gasi Tn 1081, cand va urca pe

68

pentru a-~i reca~tiga teritoriile. intinata de politica demagogica a Tmparajilor precedenji. ~i de ideea aristocratica de a-i reda Bizanjului splendoarea. de asemenea. va fi parghia mobilizarii de ansamblu a natiunii. Tn realitate.· pentru a-~i regasi prestigiul. Alexios se va inspira din principiile care animau contingentul de "Athanatoi" pentru a Tnfiinja corpul de "Archontopouloi". oare. pusa sub ordinele unor comandanji aparjinand apropiajilor. Infiinjand corpul de "Archontopouloi".Armata Comnenilor. dupa cum indica ~i numele sau (termenul de arhonte desemna. In stradania sa de a reface armata imperiala.iata principiile ideologiei politice a Bizanjului In epoca dinastiei Comnenilor. sub Alexios I. noblejea ereditara fiind. sub conducerea celor mai de seama reprezentanti ai sai. Deta~ament aristocratic. "tagma" de "Archontopouloi" a fost. "Iegiunea de onoare bizantina"2\ deschisa odraslelor celor care T~i jertfisera viaja pentru patria romana. dar Tntotdeauna pentru binele statului ~ial Romaniei 22 ? Tntr-adevar. originar din Asia Mica. necunoscuta In Bizanj. trebuie sa mai amintim. dupa cum se ~tie. Tn Bizanj. dar. va fi animata de ideea salvarii patriei. a.tron 20 . ameninjate Tn insa~i existenja sa. de patrioji ~i de aristocraji. care facusera din Imperiu 0 prada u~oara pentru du~­ manii sai. Alexios a dorit sa se Tnconjoare de oameni Tnsuflejiji de acelea~i principii ca ale sale. orice persoana aparjinand c1aselor superioare). totalitatea armatei bizantine. a carui constituire se Tnscrie Tntre primele acjiuni ale acestui Tmparat pentru reorganizarea armatei imperiale. daca nu chiar membrilor familiei imperiale. 69 .!catuit din fiii soldajilor cazuji Tn razboi. "asemenea unui savant sau arhitect. ~i ca. care ne-au determinat s-o desemnam sub numele de patriotism aristocratic. pentru "Romania". nascocea mai ·mereu lucruri noi". Apartenenja la acest corp semnifica "Innobilarea". ca acest Tmparat era fiu de arhonte militar. reorganizata prin sacrificii financiare suportate mai ales de tezaurele ecleziastice.

indiscutabil. explica atitudinea adoptata de Tmparatii care s-au succedat In epoca ?i determina manifestarile Bisericii. dupa numele patriarhului Constantinopolului).Capitolul5 IN CAUTAREA NOllOR VAlORI Sfidarea occidentala ~i sentimentul antilatin Un nou eveniment. prin urmare. pretentiile Romei ?i ale Constantinopolului la primatul scaunului arhieresc al fiecareia. (purcederea Sfantului Duh)?i la cateva practici Iiturgice (azima) ?i canonice (celibatul preotilor). o amplificare ce va provoca nu doar separarea Bisericilor. referitoare. a carui influenta va cantari deseori greu Tn luarea deciziilor de catre carmuire. ramane. ci 0 70 . Occidentul ?i Orientul lumii cre?tine. de?i ca un simplu dezacord In interpretarea textelor patristice. la anumite puncte ale doctrinei. cu trecerea timpului. amanunte ascunzand. ?i. Se ~uvine sa examinam Tn mod deosebit evolutia raporturilor dintre cele doua parti ale cre?tinatatii. disputa ecleziastica a cunoscut. pe viitor. tnceputa deja din secolul allX-lea(ln timpul schismei numite fotiene. fiindca aceasta aduce lumina asupra noilor mentalitati bizantine. diferendul care va opune. hotarator pentru comportamentul bizantinilor dupa sfar?itul secolului al XI-lea ?i care a dat forma definitiva patriotismului?i ideologiei lor politice. ale poporului bizantin. In realitate.

cand cardinalul Humbert. Aceste Tndreptareau cunoscuto raspandire din ce In ce mai mare ?i 0 primire entuziasta din partea publicului popular. ratacirile latinilor. se vor Tnradacina treptat Intruschisma?i vor Incepesase trateze. adica ale cre?tinilor romani. de dispute privind chestiunile religioase ?i dogmatice.pentru a se apropia de papa?i a ?terge urmele actelor din 1054. deturnura luata· de rela~iile dintre Bisericile Romei ?i Constantinopolului. 71 . ?i patriarhul Mihail Cherularie au lansat. In cele din urma. cui mea ironiei. dureros resim~ita ?i Inzilele noastre. la schisma definitivalntre Biserici. putea manevra repede ?i eficace toate populatiile bizantine. Tn acest moment. ale carui interese In Italia erau compromise . s-a subliniat Tndeajuns acest lucru. Intalnirea dintre cele doua delega~ii pare sa fi avut drept scop recunoa?terea asemanarilor ?i apoi unirea dintre cele doua Biserici 1 • In ciuda eforturilor aproape imediat ini~iate de Imparat. datorita organizarii sale.tratatele Impotriva latinilor2 • In acestea se vor descrie. Ei vor ~dopta. In pofida tuturor a?teptarilor. Aceasta evolu"\:ie a condus. cel dintai chiar 111 Sfanta Sofia.veritabila dezbinare In sanul cre?tinatatii. Aceasta. celalalt. ca schismatici ?i eretici. ?i vor deveni un soi de vademecumuri ale ortodoxului desavar?it. In Sfantul Sinod din Constantinopol.. Cre?tinii ortodoc?i ?i cre?tinii romani. declarata In anul 1054. anatema reciproca. nedemne de cre?tinatate. prapastia cascata Intre cele doua Biserici devenea din ce In ce mai profunda. u?or influen~abil de catre Biserica. reciproc. pe larg?i cu detalii surprinzatoare pentru mintile simple. care trebuiasa afledespre toate motivele de plangere Impotriva Bisericii Romei ?i a slujitorilor ei. mereu avide. In special In Constantinopol. care se ocoleau unii pe al~ii prin Italia·?i prin marile centre ale Imperiului. un gen nou de literaturaecleziastica . comportamentul deostilitate ?i de lipsa de Tn~elegere potrivit unei asemenea situa~iL La Bizant apare ?i se prolifereaza. legatul papei. Tntrucat. unii fa~ade ceilalti.

In ochii bizantinilor. chiar tmpotriva teritoriului imperial. Au existat bizantini care nu s-au sfiit sa spunacu voce tareceea ce cu totii gandeau Tn sinealor. care a pecetluit alianta normando-pontificala.agresiunea normandalmpotriva teritoriilor italiene ale Imperiului ~i. eel putin . deja Incordate. anume ca aqiunile normande antibizantineeraurncurajate de papalitate.· potrivit careia Biserica era 0 forta spirituala Tn slujba pacii. Constantinopolul fiind Jinta suprema a ultimei lor expeditii balcanice. Tncepe conflictul armat al Apusului Tmpotriva Bizantului. manata de dorinta de a:-islabi pe slujitorii rivalei sale. Conflictul militar a aparut. cucerirea Imperiului. In dorinta lor de a Tngenunchea 72 .Situatja creata prin diferendul ecleziastic se va agrava considerabil. apoi. Biserica din ·Constantinopol. 0 data cu aceasta. fiindca. Astfel s-a explicat . norrnanzii.care. exprimate cu tarie Tn acele momente. cat urmarirea unor scopuri ascunse pe care Ie nutreau aceste popoare barbare. Tn anul 1081. adica la numai cativa ani dupa schisma Bisericilor. a~at semnul vita1itatii ?i fortei unei lumi In ascensiune. fapt care a Tnveninat ~i maimult raporturile. puternic ata~ati de traditia patristica.Puterea militara ~i ambitiile temporale ale papalitatii. care se soldeaza cu expulzarea administratiei bizantine din aceasta provincie. ~i i-a Tncredintat de temeinicia suspiciunilor lor. . pentru bizantini. maiales ~mpotriva Imparatului german.de acum Tnainteforta armata a papa/itatii. ~i Tncearca. care nu Tnsemna. politica antibizantina a normanzilor marcheaza o etapa importanta Tn evolutia raporturilor dintreOccidentul ?i Orientul cre?tine. ca 0 consecinta a ostilitatii dintre Biserici. astfel. In urma Tratatu~ui de la Melfi. dintre cele doua comunitati cre~tine. socotit prietenul Bizantu1ui. Sa nu uitam ca. Intr-adevar. In 1059. In orice caz. armatele occidentale au lansat primele operatiuni Tmpotriva Imperiului bizantin.i-au descumpanit pe bizantini. Incepand din momentulTn . T~i Tntreprind operatiunile contra bizantinilor din Italia. imediat apoi.

lumea a direi singura vina era aceea de a nu fisupusa Bisericii Romei.Imperiul glorios al Bizantului. in orice caz si independent de .concomitenta suparatoare dintre marea expeditie normanda contra Greciei ~ideclan~area celei de-a doua Cruciade.in aceasta.a socotit intotdeauna razboiul ca pe 0 actiune de competenta suveranului.· Tn acest sens. pede alta parte. Ie-au confirmat ~i Ie-au intarit bizantinilor neincrederea fata de Cruciade.rezultatele dezastruoase' pentru Bizant pe care Ie-au avut. atacurile normande ii tulbura profund pe cre~tinii din Rasarit. din motive care i?i aveau originea in cele mai vechi traditiiale Bisericii Ortodoxe?i ale statului bizantin. pe de-o parte. au ramas absolut de neinteles pentru bizantini. mo~tenitor fidel al Romei . intr-adevar. in acest sens. mai mult. Ie pradase teritoriile. Cruciadele. ca Bizantul . rolul important pe care I-au jucat normanzii . Se poate afirma ca. iar. ca 0 consecinta aschisrnei Bisericilor ~i a perfidiei pontificale. pentru bizantinul obi~nuit. a~a cum Ie concepea Occidentul. la randul lor. acesteinitiative pontificale rnilitare cu totul straine de conceptia bizantina despre razboi. foarte curand.aveau sa fie considerate cea mai redutabila forma de agre?iune occidentala.inspecial sub conducerea lui Bohemond. peste toate. Biserica 73 . au'influentat in sens negativ judecata bizantinilor asupra oricarei actiuni in care erau implicati ~i normanzii ii au compromis in ochii lor chiar ~i stradaniile cele mailaudabileale cre~tinatatii occidentale in serviciul credintei comune.mai inainte vreme. ale careiarmate s-au dov~dit extrem de periculoase pent~u Constantinopol. in plus. ca preludiul Cruciadelor. participarea~i. Ca atare. careleinterpreteaza ca semne ale unei tradari ~i ale unui razboi fratricid. care. agresiunea normanda aaparut. binecunoscut bizantinilor pentruca. Sa amintim. insa~i ideea ~i fenomenul de cruciada. Tntr-adevar. ~i.in primele Cruciade. este interesant de notat ca.

cu vreo cateva secole mai Inainte. I?i aminteau. Cruciada Ti conducea pe slujitorii ei la Tnfaptuirea unor adevarate sacrilegii.multumindu-se cu puterea spirituala. Oricum. care. desigur. multumita interventiei armatelor bizantine. Cruciada. fiindca era declan?ata de papa Tnsemna. Tntr-adevar. ale Apusului rmpotriva Rasaritului s. pornisera cu razboi rmpotriva Fatimizilor din Egipt. apoi. 0 Tncercare de uzurpare a titlului lor de aparatori ai cre~tinatatii ~i. Astfel. de~i aveau mainile manjite de sange de om. semnul uzurparii puterii imperiale venind din partea autoritatii spirituale. 74 . cu vreo cativa ani mai Tnainte. care fusese excomunicat. expansioniste. pentru bizantini. pana la urma. ca Biserica Romana ?i slujitorii sai nu-?i manifestasera nici cea mai mica intentie de a-i ajuta pe bizantini atunci cand. pentru faptul ca pl)sese mana pe arme pentru a-?i apara tara rmpotriva arabilo~. Tntrucat Tn randurile cruciatilor luptau ~i preotii. sincera ?i unanim Tmparta?ita de bizantini. care ocupasera Pamantul Sfant ?i distrusesera bisericile lerusalimului. Tn primul rand. a caror reconstruqie fusese obtinuta. un pretext pentru a masca proiectele nemarturisite. poporul ?i printesa din acest Imperiu rnvatasera ca Biserica sanqiona cu asprime folosirea armelor de catre preot sau orice alt om al bisericii. rn eel mai rau. nu. adica razboiul pentru eliberarea Locurilor Sfinte. Uimirea Anei Comnena sa-I vada pe papa dispunand de 0 armata proprie 3 este mare. Ii lasa fara grai pe bizantini care vedeau In aceasta. un cvasisacrilegiu. Dar. ?ovaiau sa savar?easca sfanta Jertfa a euharistiei. Probabil aflasera de cazul acelui sarman preot dintr-un targ capadocian. chiar daca se dorea un razboi sfant. scopul Insu?i al Cruciadei. care comitea. astfel. lucrand pentru mantuirea omenirii ?i dainuirea pacii. In· eel mai bun caz. dincolo de aceste aspecte exterioare.

Trebuie spus. se ?tie. Bizant.:. se . de asemenea. de altfel repede facut de poporul bizantin. schisma Bisericilor. ii uluia pe bizantini. care.:. 0 entitate opaca . ca legenda luptei lui Hristos impotriva Anticristului. spre deosebire de Occident. Apusul cre?tin. care amintea bizantinilor de invaziile barbarilor de altadata . in acela?i sens. practica dintotdeauna refuzata de Biserica Ortodoxa. ce-i drept. sa notam· ca aspectul "soteriologic" al Cruciadei.mai ales din pricina faptului ca sosirea cruciatilor se facea in valuri ?i ca fiecare grup asculta de ?efi diferiti -. pare total necunoscuta in. i-au determinat pe bizantini sa priveasca neincrezatori orice aqiune a cre?tinilor din Apus. papei.caracter care ii era conferit in special de supunerea spirituala a tuturor popoarelor sale unei autoritati comune. traisera spaima milenarista. care dadea asigurari In privinta iertarii pacatelor participantilor. ca pentru bizantini Occidentul cre?tin I?i pastra inca.i proteja propria imagine despre realitatea occidentala. de altfel. Astfel. de~i vag. In spiritul bizantinilor. 75 . care ar fi avut loc la lerusalim. I. Saadaugam. in pofida pluralitatii sale politice ?i a diversitatii sale etnice. Cu alte cuvinte.Tn sfar?it. agresiunea normanda impotriva Imperiului in Italia ?i in Balcani. la acest punct.tie. profund ata?at caracterului centralizator al statului sau. adoptase calendarul erei lumii ?i nu calendarul erei incepute cu na?terea lui Hristos. neputinta de intelegere a fenomenului ?i a principiilor Cruciadei. Insa. 0 unitate sau. nu corespundea nici pe departe acestei viziuni unitare a lucrurilor. neatin?i de curentul escatologic care stapanea pe atunci in Occidentul ale carui populatii. Ca atare. De aici pana la a considera ca ansamblul popoarelor ?i al natiunilor din Occident alcatuiesc un bloc omogen ostil Bizantului nu era decat un pas. in pofida staruinte10r imparatilor ?i a influentei lui Nikephoros Phokas. titlul sau de mo?tenitor al Imperiului roman de Apus. Bizantul. In jurul anului 1000. care. ca ~i dezorganizarea desfa?urarii acestei intreprinderi. forma un tot. mai bine zis.

doua lumi diferite prin traditiile culturale ~i aspiratiile lor intelectuale. chiar ~i Tn defavoarea intereselor statului lor: 76 . de raporturile acesteia cu Imperiul roman de Apus. ca 0 comunitate umana condusade acerea~i valori. deseori. pecetluita Tn zorii secolului al XIII-lea. cre~tinismul. de acum. se va dovedi inconsistenta Tn fata imperativelor create de evolutia pe care fiecare 0 cunoscuse Tn timpul Tndelungatei sale istorii ~i care Ie condusese din secolul al IV-lea pana Tn pragul secolului al XII-lea. ca secolul al XII-lea a fost perioada Tn care identitatea acestor doua parti componente ale cre~tinatatii s-a transformat Tn alteritate ~i diversitate. aceasta evolutie a facut imposibila orice Tntelegere reala ulterioara Tntre cele doua faqiuni ale cre~tinatatii Tmp·otriva necredincio~ilor ~i i-a aruncat pe bizantini Tntr-o patima antilatina care Ti va determina. S-ar putea considera. Tntr-o oarecare masura.fiind justificata Tn primul rand de unitatea spirituala a lumii occidentale ~i.ace~ti termeni desemnand. pur ~i simplu. Tn anul 12046 • Sa mai precizam ca acest deznodamant justifica a posteriori Tntreaga neTncredere a bizantinilor fata de Occident? Tn orice caz. fondata pe forta mo~tenirii romane?i pe taria credintei comune. dupa cum vom vedea. de acum Tnainte. a data ce veriga lor comuna. prin dezmembrarea statului bizantin de catre armatele celei de-a patra Cruciade. latinitateaeste. Sa constatam ca. un soi de replica la grecitate . aprofundate. independent de apartenenta lor etnica ~i politica.lata de ce nu este exagerata afirmatia ca notiunea de Occident. Este semnificativ faptul ca termenul de "Iatin" a fost utilizat de bizantini pentru a desemna popoarele din Occident. identitatea intereselor acestor lumi. va slabi. cu trecerea timpului. termenii vor ajunge sa desemneze doua lumi adverse. de la sfar~itul secolului al XI-lea. Altfel spus. pana cand au permis despartirea lor definitiva. sa actioneze. s-a nascut Tn Bizant la sfar~itul secolului al X-Iea.

care a fost. Tn schisma din anul 1054 (care n-a fost.0 actiune scelerata. Tn ansamblul sau . din pricina actiunilor normande ?i 77 .Tn acela?i fel. considerata. a caror dezvoltare va cunoa?te forme violente. a fost considerat de catre bizantini drept 0 dovada a imperialismului occidental. din ordinea instaurata de Imperiul cre?tinilor din Rasarit. manifestat Tn mai multe domenii deodata: imperialism spiritual. ci Tn agresiunea normanda. al papalitatii Tmpotriva lumii ortodoxe. sub masca unor scopuri venerabile. totu?i. de Tnaintarea turcilor. resimtita de bizantini ca 0 insulta la adresa lui Dumnezeu. nemarturisit. Sa marturisim ca suntem departe de pax christiana. ca rezultand din pax byzantina. Tnceput cu razboaiele normande. nu se afla. prelungirea vechii pax ramana. mai ales din partea poporului bizantin. imperialism militar ?i politic.a?a cum ne-am fi putut a?tepta. din pricina schismei ?i ostilitatii papalitatii.distrugerea "Imperiului Preacre?tin". Tn Orient.Originea sentimentelor antilatine. pentru 0 buna perioada a istoriei Europei. credeau ei. . Tntrucat urmarea. la urma urmei. Tn orice caz. potrivit celor mai bune traditii ale Bizantului.termeni utilizati Tn actele oficiale pentru a desemna Imperiul bizantin pe tot parcursul existentei sale. conflictul dintre Apus ?i Bizant. drept un aspect semnificativ al unui vast proiect. poporul bizantin se considera victima unei agresiuni de comun acord a lumii occidentale. Ita statului ocrotit ?i iubit de Domnul" . Tn jurul secolului al XII-lea. dedit 0 problema a autoritatilor ecleziastice ?i a trecut aproape neobservata de popor). amandoua exprimate. La fel de adevarat este faptul ca. declan?ate Tntr-un moment Tn care Imperiul era lovit. intentiile mar?ave ale soldatilor salbatici din Occident Tmpotriva Imperiului ?i avutiilor acestuia. din pricina concomitentei sale cu declan?area Cruciadelor. Cruciada va fi socotita de poporul bizantin ca 0 Tntreprindere care ascundea. ceva mai tarziu.

imperialism economic. prosperitatea Republicii Serenissime. Tn favoarea venetienilor. noi privilegii. venetienii ~i-auTnfiintat Tn Constantinopol 0 adevarata factorie comerciala.~i-au trimis flota Tn ajutorul lui Alexios. negociind. Tn timp. Tn toatedomeniile. care. pe atunci lipsit de orice mijloace de aparare. este Tnca una dintreconsecintele agresiunii normande. pe viitor. ci la constituirea de state latine Tn Orient.primul act· de capitul9re al Imperiului. din pricinadominatiei exercitate de negustorii occidentali. rezultat tocmai de Infiintarea statelor cruciatilor. Tntr-adevar. bazilica San Marco s-a ales cu importante donatii.Orientul bizantin fiind subjugat de turci. nu numai asupra comertului international. Hrisobula (bula de aur) promulgata Tn anul 1082 de catre Alexie I. Tn vreme ce negustorii Serenisiniei Republici aveau sa-~i practice. venetienii s-au grabit sa raspunda apelului bizantinilor . propriile colonii ~i piete de 78 . dreptate. Tn fine.. au condus nu la eliberarea Locurilor Sfinte. Tngrijorati de a-i vedea pe normanzi instalati pe ambele maluri ale Stramtorii Otranto. I-a obligat pe Alexie Comnen. comertul bucuranqu-se de conditii ~i de Tnlesniri fiscale care faceau din ei cetatenii natiunii celei mai favorizate.buna. care Ie-au Tngaduit sa se foloseasca de pietele comerciale ale Imperiului ~i ale Constantinopolului Tnsu~i. au marcat definitiv raporturile dintre Occident ~i Orient. dar ~i asupra pieteiinterne a Imperiului. catastrofale pentru prosperitatea Imperiului ~i bunastarea cetatenilorsai. Tn schimb. ale carui repercusiuni s-au dovedit. Conform continutului acestui document. indiscutabil.efectuluiCruciadelor care. Tn special italieni. a fost considerata. Astfel. sa nu uitam.care aveau legaturi stravechi ~i privilegiate ~u Bizantul. treptat. ca-. situatia disperata Tn care au azvarlit Bizantul atacurile normande asupra teritoriului Imperiului Tnsu~i._ pe. Tn anul 1081. ceea _ ce Ie putea compromite liberul acces la Adriatica ~i puteasufoca. Tn timp. venetienii ~i-au stabilit. sa ceara a.jutorul maritim al venetienilor. Acest din urma fapt. ~i.

un factor important al politicii bizantine impotriva Occidentului ~i. bogatii considerabile. tocmai prin aceasta.repede .cu putinta. imitat de catre' Pisa ~i. Activitatea lor in Imperiu ~i prosperitatea lor a crescutlafel de repede ca ~i dispretul pentru bizantini.latentsau deschis. cat mai . lmpotriva celorlalte thalasocratii italiene. cu timpul.fiul ~i succesorul lui Alexios. mai· ales. semnul unei noi forme de agresiune occidentala. resentimentul popular ~i nemultumirea oficiala starnite de comportamentulinsolent al venetienilor. pentru Bizant. de Genova .de· tutela venetiana. pespezele statu lui ~i ale cetatenilor bizantini. prin care du?manilor Imperiului Ii se vor adaugaredutabilele ora~e--statmaritime ale 'Italiei. ?i anume agresiuneaeconomica.desfacere in toate punctele maritime~i comerciale din Imperiu ~ numai Pontul Euxin fiindu-Ie inchis. cat ?i in alteora?e ale Imperiului'. va fi. al carei deznodamant aveasa compromita raporturile dintre venetieni ~i' Bizant. de acum inainte. sa acorde acelea?i privilegii celorlalteora?e italiene7 • Se intelege de ce se considera ca data promulgariihrisobulei lui Alexie I in favoarea venetienilor marcheaza inceputul capitularii Bizantului ~i declan~eaza. din motive referitoare la aprovizionarea Constantinopolului -. agresiunea 79 . acestea au dat semnalulin conflictul veneto-bizantin care. s-au manifestat inca dela incoronarea lui loan (omnen. Tntr-adevar. aspectul violent al conflictului dintre bizantini?i venetienii instalati in Imperiuva insemna. tensionata.in scurta vreme socotitide bizantini ni~te oaspeti incomozi. De aici a rezultat 0 situatie. a carui preocupare majora a fost aceea de a consolida fortele navale ale Imperiului ~i de ase debarasa. mai tarziu. curand.contextulistoric~i· cerintele timpului conducand. in particular. Ciocniri sangeroase intre celedoua comunitatiauavut loc atatin Constantinopol. Tn orice caz. exemplul venetian fHnd. Bizantul.adunand. preocupat deaseelibera· de sub jugulvenetian.

din nou. politica lor fata de republicile italiene. prin straduinta lor neobosita. In viitor. dar pentru scurta vreme. dar cu sprijinul papei. dar ?i ca arbitri ai vietii publice. mai redutabile pentru soarta Bizantului decat victoriile soldatilor din Occident. care au condus armatele bizantine.au dovedit atat de putin con~tienti de efectele ~i de repercusiunile pe care ·Ie-ar fi putut avea. In special. privilegii comerciale exorbitante. care au sfar?it prin a se purta nu doar ca stapaniaipietelor comerciale. ce-i drept. Insufletit de acest vis utopic. 80 . fntr-adevar. s. viata economica a Bizantu1ui bunului plac al negustorilor italieni. de 'renov~tio. lumea Occidentului si a Orientului roman. de reconquista lumii rom~ne" Manuil n-a ?ovait sa organizeze ?i sa Tntreprinda expeditiicostisitoare peste mari. sa Impinga frontierele Imperiului cat ma. masurandu-i maretia exdusiv prin victoriile militare .. departe cu putinta. care au fost primii trei Comneni ~i care au reu~it.in acest punct de vedere. Tn Italia. este surprinzator faptul ca ace~ti Imparati remarcabili. de altminteri. Acordandu-Ie. de catre Manuil I. pe rand. intr-adevar. Tn Siria.economica aOccidentului Impotriva Imperiului. Comneniiau supus. In speranta hazardata de a :contracara puterea uneia prin avantul celeilalte. trebuie sa recunoa~tem. treptat. care. noi aliante ?i ajutor. politica dusa deComneni. nelini~titi sa vada ~tirbirea pe care Imperiul 0 suferea prin infiltrarea italiana In toate centrele comerciale. din partea italienilor.atitudine. Manuil Comnen a fost cel care a dorit punerea In fapt a ideii grandioase ?i nebune~ti de a uni. sub egida Constantinopolului. fiecareia. pare contestabila ~i chiar a fost contestata de contemporani. sa redealmperiului prestigiul militar care-i lipsise atat de dureros la sfar~itul secolului al X-lea. preocupati. ba chiar ?i Tn Egipt. agresiune ale carei rezultate au fost. Inca 0 data. a conceput ni?te proiecte expansioniste a caror realizare necesita. foarte aristocratica -. D. Inainte de toate. Aceasta politica a fost practicata.

de care Imperiul avea nevoie pentru a concretiza 0 asemenea politidi. sfar?itul p~triotismului aristocratic. Tnainte de toate. multimile din provincii. dar ~i al unor privilegii comerciale pe teritoriul Imperiului. Tn anul 1183. Intr-adevar. Ie-au jefuit stabilimentele. straini. Tn special soldatii din Paflagonia. ceea ce semnifica. 81 . In timpul scurtei sale domnii. criticata violent de opinia publica a epocii. trecand prin forma exasperarii pe care i-a conferit-o revolta populara. care. visa "sa duca hotarele Imperiului pana la Coloanele lui Hercule (Gibraltar) ~i sa izbuteascaacolo unde chiar ~i lustinian daduse gre~"'O. ?i. urmate de gloata din capitala. sub conducerea lui Andronic Comnen'\ care a fost considerat. ramane. dupa spusele lui Nicetas Choniates. i-au masacrat pe. au fost contractate Tn schimbul unor sume importante. au patruns In Constantinopol. drept Tmparatul "ro?u" al Bizantului. mi~carea va lua un caracter antilatin ?i antiaristocratic. s-a manifestat violent dupa moartea acestui Tmparat. tara a ocoli frumoasele cartiere ale ora?ului. apoi I-au aclamat pe Androniclmparat. Aceasta politica. pentrua utiliza un termen modern. antilatina ~i antiaristocratica.Aliantele. a?a cum II concepusera marii Comneni. In opinia noastra. dupa parerea noastra. 0 noua dimensiune: avea sa fie impregnat de 0 veritabila ura contra a tot ceea ce era occidental. Tn masura Tn care alegerea a tinut seama mai degraba de prestigiul Bizantului decat de bunastarea cetatenilor care suportau cheltuielile acestei glorii efemere a Imperiului8 • Reactia Impotriva "nefericitelor ~i deplorabilelor razboaie"9 ale lui Manuil Comnen. Fire?te ca politica acestui favorit al maselor populare ?i provinciale a fost. cea mai sugestiva ilustrare a patriotismului aristocratic dus la extrem. Tntr-un mod exagerat. chiar daca aceasta noua etapa a istoriei ideologiei a avut tot un Comnen ca initiator. sentimentul antilatin a dobandit. Megalomania ultimului mare Tmparat din dinastia Comnenilor a Tnsemnat ruina financiara pentru Bizant.

care suferisera mult de pe urma trecerii cruciatilor ?i a stationarii. eel putin Tn ceea ce prive?te elogiile referitoare la realizarile militare ale acestuiTmparat. pe pamanturile lor. care-i vazuse pe italieni Tmbogatindu-se pe spinarea sa. oratorii oficiali ai curtii au prezentat un bilant al actiunilor acestui Tmparat. vor dicta. modest lnambitiile sale. totu?i. animat de ura antilatina. reaqia Tmpotriva patrunderiioccidentale Tn Imperiu a atras dupa sine reactiaTmpotriva principiilor calauzitoare ale adepti10r politicii marilor Comneni. ?i de populatiile din provincii. va fi abandonat. odinioara. nu-?i va mai putea regasi niciodata suflul care Tiasigurase. de acum Tnainte. simultan. un patriotism Tnflacarat ~i popular. Tn 1180. ca discursurile oficiale au avut 0 baza certa. Astfel. din cauza calitatii echipamentului lor de lupta ?i. ?iun spirit patriotic provincial. dar ferm Tn dorinte. de Occident ?i de Orient. politica ideologicaa Bizantului care. sa recunoa?tem. socotiti vinovati de aservirea Imperiului fata de oamenii Occidentului.sentiment Tmparta?it de poporul din Constantinopol. orbit de patima antilatina ~i amenintat. din cauza virtutii lor militare. patriotismul aristocratic al Comnenilor. a contingentelor de mercenari occidentali. maretia. se poate crede. care contrasta putin cu ceea ce Tncepuse poporul bizantin sa murmure dupa campaniile dezastruoase ale lui Manuil de dincolo de mare. Patriotism provincial~i atitudine anticonstantinopolitana La moartea lui Manuil I Comnenul. care dorisera sa faca· din Bizant Imperiul faimos de altadata ~i sa ridice Constantinopolulla rangul de centru· allumii civilizate. recrutati de Manuil ?i din ce Tn ce mai des utilizati de Bizant. ale carui victorii multiple asupra du?manilor externi ai Imperiului justificau epitetele pompoase pe care le-a utilizat ?i el Tn titulatura 82 .

bineTn~eles. In actele oficiale. la patru luni dupa moartea Tmparatului. Tntr-adevar.cel care a instaurat pacea 'In lume"14. pentru a deplange pierderea lui Manuil 13 amintesc. cu greu putem 'Intelege de ce. Manuil s-a desemnat. italienii-. Tn acest discurs. mai precis atunci cand Imperiul atinsese cea mai mare Tntindere teritoriala asa.. Manuil este numit. ca orientarile politicii lui Andronic I Comnen erau prea putin potrivite intereselor marilor familii ale 83 . totodata. care a nimicit ·puterea turcilor ~i i-a umilit pe alia~ii lor la rele . poporul din Constantinopoll-a 'Inlaturat de la domnie pe fiul acestuimare Tmparat. rostit 'In public la Constantinopol. adica pentru ceimai faimo~i Tmpara~i ai Bizan~ului. Citind acest discurs. Dupa exemplul lui lustinian cel Mare. nutrind principii diametral opuse tuturor celor care impusesera politica aristocratica ~i chiar aceleia prolatine. cilician. . sarb. pe care nu a uitat sa ~i-I ia drept model. a ultimului mare Comnen. nu e de mirare daca accentele pe care le-a gasit oratorul. iberic. stapanul popoarelor. de asemenea. dalmat. de acelea din discursurile adresateMonomahului de catre Mauropous ~i Psellos. dupa numele popoarelor pe care Ie Tnvinsese 12 • AsHel. primulTmparat paraclet. bulgar. ramas anonim. la abia trei ani de la moartea lui Manuil. care a condus armatele bizantine pana la capatullumii.adica pe du~manii veni~i din Occident. dupa aceea din timpul domniei lui lustinian. a devenit Iimpede. din care noi am citat doar cateva fraze care ni s-au parut revelatoare pentru tonul ~i con~inutul acestui lung text. de epitaful pentru Vasile al II-lea Bulgaroctonul. armean.sa. ungur. care a ~tiut saconduca drept ~i chibzuit. ca isaurian. chazar. cosmocratorul.'Imparatul strateg. ~i. laz. 'In foarte scurta vreme.. care afost autocratorul. care le-a supus romanilor pe na~iile lumii. de cele ale elogiilor lui lustinian. got etc. Evolutia acestei situatii avea sa fie nea~teptata ~i plina de surprize. pentru a-I proclama 'Imparat al romanilor pe Andronic Comnen.

Tn momentul acela. aceste mi?cari violente. supuse de primii trei mari Comneni unui regim militar din cale afara de riguros. Constantinopolul. Violentele manifestari Tmpotriva lui Andronic ?i Tmpotriva politicii sale I-au Tnvins. foarte laudat de contemporanii 'sai. Tn c. aunor reactii ostile capitalei ?i prin raspandirea unei animozitati anticonstantinopolitane. chiar daca. Chiar daca actiunile au fost initiate de comandanti ai 84 . treptat. stapanire pe populatii1e din provincii ?i pe capitala. In afara de aceasta.: lui. Andronic a fost destituit ?i ucis de aceea?i multime care TI adusese pe tron Tn triumf. de:a scoat~ Imperiul bizantin din menghina Occidentului. din partea" provincialilor. care se distinsesera Tn timpul razboaielor purtate de Manuil ~i care tineau Tn mainile lorputerea Tn provincii. care va fi. vizau sa-I rastoarne pe Tmparatul din Constantinopol. mai mult sau mai putin irnportante. de sub autoritatea sa. cu 0 viata deosebit de tumultuoasa. treptat. La nici doi ani de la Tncoronarea sa. era Tn stare de asediu. de acum 7nainte. cusustragerea catorva provincii. cel de. Tn cele din urma. semanand panica ?i deruta. armatele ?i populatii1e din provincii Trnpotriva capitalei. care au cuprins.:ea mai mare parte. ajunsesera 7naintea zidurilor capita/ei. Sfar?itul tragic al lui Andronic marcheaza Tncetarea efortu. sentiment care a pus.al doilea ora? al Imperiului (august 1185)15.. care. au sfar?it prin crearea. Tnsa. s-au rnu1tumit. Revoltele care au zdruncinat Imperiul de la Tntronarea lui Andronic reprezinta cea mai graitoare dovadaa nemultumirii unei importante parti din armata. unele· dupa altele. exploatata de catre conducatorii avand ambitii persona/e. initial. dupa ce devastasera Salonicul./ntr-adevar.militarilor. din pricina amenintarii normanzilor. pe acest Tmparat impulsiv. razmeritele succesive Tmpotriva lui Andronic marturisesc 0 evolutie interesanta amentalita!ilorpopulare din provincie la adresa Constantinopolului. labunul plac al caruia. Constantinopolul avea sa se piece. Aceste revolte. Tn majoritatea cazurilor.

ale caror aqiuni se Tncheiau. in tabara opusa Constantinopolului ~i au sfar~it prin a-~i con~tientiza propriile interese. pe parcursul Tntregii perioade Tncepandcu scurta domnie a lui Andronic I Comnen ~i pana la caderea Constantinopolului in mainile latinilor. totu~i. cu strictete ~i reprezentase. din pricina administratiei sale defectuoase. 85 . stapanire pe cvasitotalitatea teritoriului imperial.armatelor imperiale. dizidenta deschisa a guvernatorilor de provincii. sa se elibereze din subordinea capitalei. care s-au situat. incapabile sa gestioneze eficace provinciile. se constata slabirea controlului din partea Constantinopolului. care nu mai este capitala care controla eficace teritoriile dependente. adeseori prea putin corespunzatoare dorintelor capitalei. a aparut. Astfel.avand ca rezultat final izolarea Constantinopolului. prin constituirea de mid "state" bizantine. astfel. a unei puternice tendinte centrifuge. se constata existenta. pana atunci. de~i ducand la acela~i rezultat --. care pune. Trebuie notat ca aceasta mi~care de dezmembrare a statului. incarnata dintotdeauna de Constantinopol. cu timpul.forta sa. Tn anul 1204. treptat. Maggaphas.mai multe tinuturi din Asia Mica Occidentala sub Asidenos.Maurozomes ~i altiii acestea fiind cele mai sugestive exemple 16 ). al caruicaracter cenfralizator se mentinuse. acestea au reu~it sa atraga de partea lor elementul popular ~i au fost sustinute de catre populatiile locale. ~i. impinse. Ciprul sub Isac Comnen. ca atare. am spune noi. Tn provinciile periferice. a carui autoritate asupra unei mari parti a lumii bizantine devine pur nominala. aproape involuntar. se prezinta sub forme diferite. solidaritate a carei dezvoltare avea sa prezinte cele mai mari riscuri.respectiv pierderea prestigiului Constantinopolului. 0 solidaritate provinciala. un spirit regional. constituind un veritabil pericol pentru unitatea nationala. desprinse de autoritatea Constantinopolului (Trebizonda sub familia Gabras. Se remarca. pede-o parte. pe de alta parte. cel maiadesea.

mai ales in ceea ce privea apararea lor in fata du~manului extern. Tn plus. popor covar~it de povara birurilor pusa 7n spinare de capitala"18. care era insarcinat sa raspunda intereselor ~i trebuintelor populatiilor respective. este semnificativ faptu/ ca noi cunoa~tem. rezultatele acestei situatii. fire~te. constituie cele mai bune exemple ale guvernarii regiunilor importante de catre ~efi locali. funqionarea . se stinge. ca aceasta imagine a 86 . sa fi functionat Tntotdeauna bine Tn Bizant -. a carui administratie se dovede~te din ce In ce mai neputincioasa de a se ocupa de problema lor ~i ai carui locuitori se prezinta. In paralel. in regiunile vitale pentru existenta statului bizantin.sa spunem. treptat.Abandonate in voia sortii. sunt identice pentru Constantinopol ~i imparatii sai: autoritatea imperiala constantinopolitana. in ciuda situatiei jalnice din restul Imperiului: Tn acest sens. a caror contributie Ti asigura.u~uratici fara minte. mitropolitul Atenei in ultimii ani de la sfar~itul secoluluial XII-lea.sistemul fiscal pare. sub conducerea personalitatilor locale. de altfe/. In Grecia continentala ~i Tn Pelopones. din alte surse. Tn special din corespondenta lui Mihail Choniates. in care ii trateaza pe "sclivisitii locuitori ai Constantinopolului" drept . inchi~i in mod egoist intr-o lume dominata de lux ~i coruptie. Este remarcabil faptul ca tocmai in provinciile ramase sub controlul imperial se observa slabirea legaturilor cu Constantinopolul.. provinciile au cautat. independent de formele de dizidenta pe care Ie-am semnalat. sa adopte solutii proprii. nepasatori Tn fata suferintei care macina Imperiul ~i a problemelor care framanta poporul de la tara. ca regiunile respective erau foarte neglijate de catre administratia centra/a 17 • In orice caz. au reconstituit un sistem administrativ rudimentar. In ochii provincialilor.. Tntr-adevar. nu exista 0 mai buna ilustrare decat scrisoarea lui Mihail Choniates.cazul lui Chamaretos ~i al lui Leon Sgouros. contestata din pricinainsuficientelor sau a slabiciunilor sale. de~i T~i achitau obligatiile fiscale .

Imperiul bizantin a vazut cum i se Tntoarce roata destinului. a transformat Insula Cipru Tn cetatea sa de scaun. pe ace?ti du?mani ai lui Dumnezeu 19 • a adevarata neTntelegere se instaleaza. Tn pofida efortului laudabil. Tn final. a cunoscut macinarea ?i chiar decaderea. Tn intervalul celor aproape douazeci de ani care separa moartea lui Manuil I de cea de-a patra Cruciada. lipsit de puterea necesara pentrua se instala pe tron Tn capitala. aceasta insula fiind deja desprinsa de sub autoritatea Constantinopolului de catre Isac Comnenul care. la 1192.Tn vreme ce participantii la cea de-a treia Cruciada s-au instalat Tn Cipru. de la 1185. tot Tn aceasta perioada. iar pierderea afeqiunii. Tn general Tmpartita Tntre diver?i "dina?ti". dupa cucerirea Salonicului. Tntre locuitorii din provincii ?i constantionopolitani. depus de Tmparatii din dinastia Anghelilor. sa ameninte Tnsu?i Constantinopolul. s-a proclamat aici Tmparat al romanilor ?i a batut moneda cu numele sau. este la fel de raspandita Tn Occident ?i va juca un rol aparte Tn timpul celei de-a patra Cruciade. profitand de confuzia generala ?i bucurandu-se. Astfel. va ajunge sa pecetluiasca ruptura Tn interiorul lumii bizantine. Tn 87 . fisura devine un fapt general resimtit. pe care 0 manifesta din ce Tn ce mai vadit populatii1e provinciale la adresa capita lei. de complicitatea guvernatorilor locali. bulgarii au gasit ocazia de a-?i reconstitui statui care Ie fusese abolit de catre Vasile al II-lea (al doilea Tarat bulgar dateaza din 1185-1186). ?i-au extins dominatia Tn Asia Mica.constantinopolitanilor. cand "sarmanul om din vest" va fi ispitit sa-i pedepseasca pe ace?ti "bogatani". Tn aceste momente. corupti de luxul fabulos al ora?ului lor ?i de modul lor de viata. Sa adaugam. Tntr-adevar. turcii. dar insuficient. independenti de Constantinopol20. ca. normanzii au reu?it. totu?i amenintata necontehit ?i Tn ansamblul sau de catre du?manii din exterior. care se Tnvinovatesc reciproc de nerecuno?tinta ?i de nepasare. Tn acest fel. cu timpul. fara Tndoiala.

con~tiin­ tele guvernantilor ~i elitelor sale . pentru a suscita un sentiment de solidaritate nationala. se indrepta. 0 institutie a nedreptatii ~i a coruptiei: un stat al mercenarilor straini sau autohtoni in serviciul celui mai generos platnic. in fine. populatiile lor inlesnind calea. un stat prizonier al unei caste de parveniti. una dupa alta. in paralel cu toate actiunile savar~ite impotriva 88 . probabil fara sa-~i dea seama. Semnalele de alarma.statui bizantin. Imperiul din Constantinopol. un stat. in cele din urma. a agentilor fiscali. care zdruncina palatul. statui Bizantului. i~iafi~eaza in continuare indiferenta. pentru bizantinii epocii. in tinutul lor. trimi~i de Constantinopol ~i veghind asupra intereseloracestuia. casa spunem altfel. mai u~or de indurat decat acela al agentilor constantinopolitani. raman . pentru a redresa sistemul lipsit de puteri al administratiei imperiale. fara a c1inti. in ciuda mizeriei care domne~te cot la cot cu nesiguranta in provincii. la bunul plac al coloniilor de negustori straini. spre pierzanie ~i dezmembrare. Provinciile. reprezinta. prada luptelor interne. in vreun fel. Din disperare ~i deznadejde.special de Isaac Anghelos. a caror unica legatura cu ora~ul-capitala se concretiza prin prezenta. inexorabil. ambitiilor guvernatorilor bizantini ~i chiar poftelor du~manilor straini de Imperiu. din ce in ce mai singur. lansate de marii demnitari ~i de c1erici la adresa constantinopolitanilor ~i aconducerii lor. una dupa alta. al caror comportament fata de ei Ii se parea. au incercat sa se emancipezede sub Constantinopolul care. provinciile intorc spatele capitalei. fara ecou 21 • Tonul taios care caracterizeaza aceste texte arata profunzimea suferintei populatii1or din provincii. Pe scurt. fara a renunta la vreunul dintre avantajele materiale pe careile procurau exploatarea populatiilor din provinciile dependente inca de autoritatea sa. in zorii secolului al XIII-lea. Tn aceasta atmosfera de confuzie se declan~eaza majoritatea aqiunilor separatiste incununate de succes. care i~i impart intre ei beneficiile ~i avantajele.

lui de d3tre inamicul extern.iata de ce. acarui ma~inarie era puternic ~i aproape iremediabil blocata. dupa cum ne relateaza Nicetas Choniates. "cuno~tea la perfeqie secretul de a schimba ancorele vaselor din flota bizantina pe aur ~i care ~tia sa vanda pe bani. chiar rapacitatea agentilor sai.s-ar putea spune chiar ca Tngenuncherea Constantinopolului a fost un evenimentaproape salutar pentru natiune ~i salubru pentru statui bizantin. aflate Tn apropiere de Constantinopol. Tmparatul Alexie al III-lea. cunoscut pentru comportamentul sau fara ru~ine. a interzis transportul de lemn de pe domeniile-sale de vanatoare. care va reda viata lumii bizantine . nu este decat consecinta cvasiinevitabila a situatiei care domnea Tn Bizant Tnainte de aceasta data. manat doar de avaritia sa. Tn 1204. Sa reamintim cateva scene din viata de la Constantinopol. "ca sa-~i Tmpodobeasca masa ~i propriile-i ve~min­ te"22. pe care-i strangea Tn cuferele personate. prin amploarea catastrofei pe care avea sa 0 dezlantuie. a preferat "sa faca haz cu 89 . blocajul mecanismelor sale. indiferenta cetatenilor ~i aviditatea. pe care documentele epocii ni Ie ofera. pentru a ilustra acest subiect: Isaac Anghelos. Privita din aceasta perspectiva. "a scos la vanzare funqiile~i dregatoriile. la fel cum T~i pun precupetii la vanzare fructele ~i legumele"23. ceea ce ni se pare important pentru Tntelegerea evolutiei mentalitatilor la sfar~itul secolului al XII-lea este declinul statului bizantin. aceasta va reprezenta scanteiacare va trezi con~tiintele atipite ~i va Tngadui 0 ultima tresarire. ineficacitatea sistemului sau. Tn ciuda nevoilor urgente ale flotei bizantine. care. pervertirea moravurilor administrative. Cu alte cuvinte. Tn mod naiv ~i fara nici un soi de ironie. de~i savant ~i sofisticat. marele duce Stryphnos. n-a ~ovait sa prade odoarele bisericilor. tot echipamentul corabiilor". caderea Constantinopolului. fratele sau. Tn momentul Tn care au aparut cruciatii celei de-a patra Cruciade ~i aliatii acestora. Tn pofida riscului de a parea provocator.

pentru ei.suveranul de mobilizarealatina". se ?tie. nespune Nicetas. se pot gasi invectivele exaltate ale calugarilor occidentali Tmpotriva locului de pierzanie pe care-I reprezenta. apropiat al Tmparatilor carese succedasera pe tron In aceaepoca -.sa dea bir cu fugitii. involuntar. unui jaf monstruos. totu?i. cand au patruns Tn Constantinopol. imaginea capitalei care Ii se Tnfati?a Tnaintea ochilor fiind aceea a unei "cetati stapanite de desfrau ?i de opulenta. mult departe de realitatea 29 pe care 0 descriu cei mai buni ?i cei mai autorizati reprezentanti ai tumii bizantine.de soldati straini. Tn loc sa pregateasca apararea ora?ului 24 • Astfel ca. ?i.de altfel. IISoldatii Apusului ?tiau demulta vreme.asigurata. Faptulmerita sa fie subliniat. poruncindu-Ie sa urmareasca ?i sa jefuiasca vasele negustorilor care navigauln Pontul Euxin ?i sa-i aducapretioasa lor Tncarcatura la palat26 • Mai esteatunci de mirare ca nici 0 nobila fapta militara nu ilustreaza apararea ora?ului . ca romanii erau robii moravurilor josnice ?i infame" 27 . bizantinii n-au putut opune. Constantinopolul. "mai ales. In vreme ce locuitorii Constantinopolului s-au remarcat prin traficul de obiecte sfinte jefuite de prin biserici de catre latini. putin mai Tnainte. pentru ca· a?a se lamure?te comportamentul locuitorilor din provincii privind " necinstirea ?i ruinarea Cetatii Regine". ca. Tn mod ru?inos. de varegi? UltimulTmparat a Tncercat.Acela?i NicetasChoniates ne furnizeaza. fiindca a?a seexplica purtarea cruciatilor. decat IIdouazeci de barci putrede ?i jalnice" 25 • Sa notam. luandcu el tezaurul imperial. care s-au dedat. iar occidentalii ?tiau demult ce soi de Sibaris mai era ?i Constantinopolul 2811 • Citind aceste descrieri ale lui Nicetas Choniates . Tmparatul armase ni?te corabii. Tn final.care a fost martor ocular al evenimentelor.?i unul dintre ceimaiTnalti dregatori ai Imperiului. suferind silniciiledin timpul pradarii ora?uluide catre latini. reactia populatiilor din apropiata vecinatate a 90 . Tn fata flotei cruciatilor.

?i de aceia care fusesera. Tn sfar~it. care Tnseamna.unii care chiar Ti mul~umeau Domnului.Choniates relateazafaptulcuamaraciune. Bucuria pentru mizera soarta comuna. de politica ~i de locuitorii sai: nimic n-ar putea demonstra mai bine scindarea solidaritatii nationale In fata unei situatii care purta. parasisera. fugind. pe drumul surghiunului nostru. sa schimbe patria. Tmparta~ita.Constantinopolului Tn fa~a necazurilor locuitorilor acestuia: IIVazand nenorocirea. IIpreferasera. voind sa spuna ca situatia noastra de mizerie era asemanatoare cu a lor. dar fara uimire: de~inuse un loc destul de Tnsemn9t pentrua?ti ca aceasta atitudine era .le din provincii ~ifata de saraci. astfel.o numeau egalitate.este semnificativ faptulca termenul folosit de Choniatesesteacela de isopoliteia. orbite de toleranta ~ide Tntelegerea pe care 0 aratasera turcii pentru cre?tini. spune el.importan~a acestei dezvaluiri: bizantinii se bucurau de dezastrul care lovise capitala lor ~i pe locuitorii acesteia. EI ?tia ca popoare Tntregi din Asia Mica. 0 c1ipa. egalitate juridica ~istatut de ceta~eniecomuna -'. zicand ca se facuse. pana atunci. Tn sfar?it. fara minte. badaranii ~i gloata ne luau Tn ras.respectiv constantinopolitanii. toate semnele catastrofei 91 . de domnia nedreptatii"31. T~i bateau joc de necazul ?i de saracia noastra lucie.iata sentimentele dupa care se ghidau populatii1e din provincii in atitudinea lor fara de Constantinopol. scuti~ide necazurile na~iunii. totu?i. literal. schimbarea chiar de patrie. pe care. Sa cantarim. existau . alesesera traiul laolalta cu barbarii. Inmasa. pentru ca soarta lor de plans devenise Tnsu?ire comuna. pentru ca se Tmboga~eau cumparand pe maL nimic bunurile compatrio~ilorU30. ?i numai a~a.reactia fireascala indiferenta pe care capitala 0 manifestase atat de multa vremefata de populatii. ora~ele bizantine ~i se stabiliserain regiunile pe care sultanulle pusese la dispozitialor. dreptate. Tntrucat a~a. am scapat cu fuga. to~i devenisera ceta~eni egali . cu numai cativaani mai devreme.

cu cativa ani mai devreme. Suntelil de parere· ca. In cele din urma. Constantinopolul. turcii. trebuia sa priveasca la el ca la soarele existentei sale~i garantia bunastarii sale. nepasatoare~i orbite de iluzia puterii sale. ranchiuna ~i amaraciuneasunt sentimentele care anima populatiile din provincie la adresa unei capitale nedemne. condu~i de venetieni. care Incercasera adesenrisa le'stavileasca avaritia 34. se cufunda Intr-o izolare desavar~ita ~i cunoa$te "deplina racire a sentimentelor"32. ~i din Apus. care. barbarii din Rasarit. care semnifica limpede capitularea absoluta Tnaintea celor pe care bizantinii Ii numisera.. Ar trebui sa se insiste asupra acestor aspecte. dispretuitori. totu~i.a patra Cruciade. Astfel. Inainte de a aborda studiul desfa~urarii celei de. singurii animati de 0 veritabila ura impotriva bizantinilor. este absolut necesar sa avem prezent In minte faptul ca. dupa expresia din epoca. singurii suficient de viclenicasa Ie prezinte soldatilor celei 92 .fiindca ni se pare ca aduc 0 noua lumina asupra rezultatelorcelei de-a patra Crucia"de. In pragul secolului al XIII-lea. deosebit de controversat. adica de aceia caredetineau cea mai buna pozitie pentru a cunoa~te decaderita care domneaacolo. nu mai era decat 0 aparenta 33 . maiales Impotriva constantinopolitanilor. noi Ie-am subliniat In mod aparte. acest eveniment major pentruistoriacre~tinatatii ~i. tbcmai deaceea. In fine. mai putin puse in evidenta de istoricii obi~nuiti sa studieze marele ansamblu alistoriei bizantine ~i sa treaca. singurii capabili sa aprecieze interesul strate. a~adar. Totul indeamna la a crede ca.universale. a~i fost cucerit de cruciatiicelei de-a patraCruciade. repede peste o situatie care a durat numai vreo cativa ani. latinii. ca de obicei Impodobit cu bogatii1e sale fabuloase ~i de mult timp legendare. Constantinopolu'" era un ora~ de cucerit.gic al situariiora~ului~i avantajele economice de la rascrucea cailor maritime. In ultimii ani ai secoluluial XII-lea. fata de lumea care.

bulgari). Tntrucat era yorba de a instaura pe tronul Bizantului Tmparati de partea lui Hristos ?i a Cruciadei. 93 . alunecand spre pierzanie. la suprafata. Din acest punct de vedeie. ?i caerau prea putini la numar pentru a candida la' titlul de Tmparat ?i a Tncercasa ajunga la Constantinopol. Tn cele din urma ?i Tmpotriva oricarei a?teptari. Cucerirea Constantinopolului de catre cruciati se prezinta. avea sa scoata Tn evidenta toateslabiciunile ?icontradictiile lumii bizantine de atunci. sub conducerea ~efilor locali.de-a patra Cruciade miza Constantinopolului ca pe o Tntreprindere salutara ?i din toate punctele de vedere legitima. care posedau un numar important de elemente etnice eterogene (slavi. luase Tnfati?area apararii regiunilor mai mult sau mai putin modeste. este semnificativ faptul ca "dina?tii" din provincii cautasera sa cada la Tnvoiala cu inamicul extern. cumani. drept consecinta politicii constantlnopolitane. Tn lurnea bizantina de atunci.prestigiul coroaneiimperiale pierduse orice stralucire Tn ochii lor. Populatiile din Tracia ?i din Macedonia. la randul sau. care Tncercau. Tn final. unde sa fie Tncoronati . ca sa-?i consolideze·puterea Tnregiunea lor. bizantinii fiind tentati sa 0 considere ca 0 Tntreprindere vizand exdusiv Constantinopolul. n-au ~ovait sa colaboreze Tndeaproape cu bulgarii. mai mult chiar. Tn acel moment. traind Tntr-un c1imat general de "scapacine poate". Tn special divergentele etnice?i diferentele de conditie sociala vor fi cele care vor ie?i. care se eliberasera de sub egida Constantinopolului~i se emancipasera Tn cadrul celui de-Ia doilea Imperiu al lor. comportamentul grupurilor Tn fata noii situatii. patriotismul'disparuse ori. "cetatea pacatoasa". sa se tina la 0 parte de coruptia constantinopolitana ?i de lumea sa pervertita.a?a ca au preferat sa ramana Tn provinciiIe lor Tndepartate ?i sa priveasca de acolo Constantinopolul. impunand. Dezastrul din 1204 avea sa fie una dintre consecintele acesteiatitudini?i.

chiar In numele legitimitatii bizantine. In Asia Mica. au . la urma urmei. a?adar.cazut prada taranilor carelemunceau 37 . mai ales.tenitilor societatii bizantine. In pofida divergentelor care domneau in tabara lor 94 . Dimpotriva. exasperat.de greutatea cu care Ti impovarasera agenti Iipsiti de scupule. atat cei din provincii. nici macar In sanul lumii bizantine.. carora le-a Tnlesnitlnaintarea 35 • Mai importante Inca. in aceste conditii. fiindca Ii priveau pe bizantinii Tn?i?i.~ialemanastirilor. a colaborat fati? cu latinii. Se explica astfeI Inaintarea cruciatilor In cuprinsul Imperiului. ci au Incercat sa profite de tulburarea . cucerirea Constantinopolului n-a fost nici pe departe unanim. toate marturiile surselor concorda asupra unui punct: paturile dezmo. din Constantinopol. elementul armean din Tracia ?i mai ales din Asia Mica Occidentala. evidentiate deevenimentele din 1204. un stat care se dor. iar micii contribuabili au simtit abolirea statuluicape 0 eliberare. reprezentanti ai' celor mai importanti proprietari funciari din lumea bizantina.bunurile funciare ale marilor institutii constantinopolitane. de la care. patriarhiei . situate In provincii. ?i se pot aprecia dificultatile Intampi-nate de exilatii din Constantinopoiln st'radania lor de a reconstitui. oameni ai statului ?i ai Bisericii din Constantinopol. nucuno?teau decat jugul carmuirii.. nu doar ca au ramas indiferente Tn fata dezastrului capitalei. se fntelege dece doliul pentru. ni se par contradictiile socio-economice.ea continuatorul Imperiului Bizantului. Tn special -ale. _populalia din Constantinopol a participat· alaturi decruciati la jefuirea palatelor ?i a caselor nobilimii. de pozitia Constantinopolului fata de Biserica lor. cu sprijinul populatiilor locale.i confuzia care au rezultat .. fara Indoiala.trecand. la rezistenta Impotriva latinilor. dar. cat?i cei. marturia lui Nicetas Choniates despre comportamentul populatiilor rurale din vecinatatea Constantinopolului la vederea necazurilor constantinopolitanilor fiind cea mai potrivitailustrare 36 • intr-adevar.

Ei vor da. este semnificativ faptul ca singura rezistenta demna de acest nume pe care au Tntampinat-o a fost din partea "dina?tilor" locali. resimtit de catre toti grecii ortodoc?i. bizantinulde rand va afla.de vechea lor maretie. Astfel. va afla ca masacrele. resentimentul. dintotdeauna considerati drept du?manii adevaratei credinte38. mai ales. C6nstantinopolul 95 . trauma pe care le-a provocat-o purtarealatinilor. numele de latinva sfar?i prin a Tnsemna profanatorul infam de care trebuia sa se elibereze cu orice pret. astfel. ca jefuirea monstruoasa a tot ce avusese mai sfant Cetatea· fusese organizata de aceia care T?i ziceau soldati ai lui Hristos. incendiile. precum acelea a lui Sgouros ?i a lui Chamaretos.despre purtarea incalificabila a latinilor vor sfar?i prin a suscita indignarea bizantinilor. Constantinopolul redevenind Tn scurta vreme sacrul simbol al lumii bizantine care trebuia salvat ?i eliberat din mainile nelegiuiti1or. Cu toate acestea.Unanimitatea nationalava fi refacuta prin reaqia Tmpotrivacelor care batjocorisera credinta. mai mult Tnca. de acum Tnainte. nu puteau Tndura sa-i vada stabilindu-se la ei acasa pe latini. care. atunci.~ocul pierderii Cetatii va fi. violurile ~?i josniciile fara de nume au fast savar?ite Tmpotrivafemeilor ?itopiilor greci.?i Tn ciudacaracterului de improvizatie al cuceririi lor. care T?i vor aminti. Tntr-adevar. se va considera ca intrareacruciatilor Tn "Regina cetatilor" semnifica adevarata catastrofa nationala. fara exceptie. patria. ca ?ifrustrarea nationala care a rezultat au determinat aparitia n6ului patriotism bizantin. "robia poporului ales al lui Dumnezeu"39. ecourile povestirilor despre cucerirea Constantinopolului ?i. legea. primul imbold Tn trezirea con?tiintei nationale. De acum Tnainte. de?i T?i separasera destinele de al Constantinopolului. cu groaza. treptat. care se va cristaliza. Tn jurul sortii Constantinopolului ?i al luptei Tmpotriva cuCeritoriior sai. care Ie valngadui bizantinilor sa reia puterea·?i sa reconsidere evenimentele din 1204.

"erau nascute pentru a se iubi ?i nu pentru a se uri". Constantinopolul. virtutile sale stravechi. se va confunda cu Tndarjirea antilatina. ramasese nepasatoare la soarta sa ?i chiar ostila fata de tot ceea ce reprezenta. reconstituit pe baze noi In Asia Mica. iar recucerirea de la nelegiuitii de latini a "Cetatii de scaun a Domnului". Patriotismul. Efortul care vafi depus pentru recucerirea Cetatii de catre lumea care. de acum Tncolo. profunzimea diferendului care separa cele doua parti ale cre?tinatatii ?i pecetluie?te departirea definitiva dintre cele doua lumi care. . dupa parerea noastra. chiar daca interesele Imperiului. recomandau 0 politica independenta de soarta Constantinopolului. In spiritul bizantinilor. la Niceea.I?i va regasi. cum spunea Sofocle. cum va fi desemnat. marcheaza. cu vreo cativa ani mai devreme. totu?i. Tn vreme ce gre?elile ?i pacatele Ii vor fi uitate ?i iertate. va deveni ratiunea sa de a fi 40 • Acest tel national va trece Tnaintea tuturor celorlalte. Tn timpul acestei noi etape din istoria bizantina.

latinii. au gandit ca Occidentul cre~tin. sanctuarul cre~tinatatii. astfel. Se explica. la fel de hotaratoare precum acelea din 1453. opinia solid Tnradacinata. dar ~ide aceiacare I-au studiat. mai bine zis sfa~ierea finala. Sa Tncercam. sa 97 . turcii. adica de jefuirea Constantinopolulul. astfel. dintre cele doua parti ale cre~tinatatii. trebuia sa se lupte· ~i pecare trebuia sa-I doboare. a~adar. contracaruia . ci Tmpotriva fratilor de pana mai ieri. Tn unanimitate. ca pe-o rasturnaredecisiva a destinului Bizantu1ui: istoricii. considera ca anul 1204 marcheaza sfar~itul Imperiului universal al Bizantului.nu Tmpotriva necredincio~ilor.la 12 apri~ lie 1204. vinovat de cel mai grav sacrilegiu. Tndeplinind.crueiatii intrau Tn cetatea imperiala.Capitolul6 PATRIOTISMUL GREC SI ORTODOX J "Razboiul sfant bizantin": pasiunea ortodoxa ~i constantinopolitana Cu dispret pentru intereselecomunitatii cre~tine. Pasiunea ortodoxa ~i constantinopolitana va anima "razboiul sfant" al greeilor.· era singurul lor du~man.actiunea care marcheaza ruptura. Tn unanimitate. pentru poporul grec. Este de Tnteles de ce acest evenimenta fost perceput de catre cei care I-au trait. pentrua-~i salva natiunea ~i credinta. iar bizantinii. al bizantinilor Tn ansamblu. care sustine ca evenimentele din 1204 au fost.

vedem care sunt importanta ~i semnificatia diderii Constantinopolului din 1204. de asemenea. trebuie sa subliniem Inca 0 data ca neTncrederea pe care 0 nutreau bizantinii fata de Cruciada. Tmpreuna bizantinii. a fost justificata din plin In 1204. ca a patraCruciada. ~i-a amintit. pentru fiecare dintre cele doua tabere opuse. fara 98 . atunci cand. Altfel spus. atunci. dupa cum poveste~te Mihail Retorul. la randul lor. Bizantinul de rand a pastrat In minte imaginea unui Constantinopol asaltat ~i pradat de catre cruciati. "poporul din Constantinopol. Intr-adevar. de la bun rnceput. este dovedit. vazand multimea de cruciati care-~i ridicase tabara Tnfata cetatii imperiale. ca a patra Cruciada s-a Tncheiat prin cucerirea Constantinopolului ~i n-a mai ~juns vreodata la Parnantul Sfant Trebuie sa constatam. Tn mod nelnaoielnic. Perroy noteaza. E.ca deznodamantul celer de-a patra Cruciade dezvaluie aspeete edificatoare despre sfintenia razboiului dus de Occident. ca sa lamurim atitudinile reciproce adoptate ulterior. pe buna dreptate. de temerile pe care stramo~ii lui le'simtisera. se constata imediat ca a patra Cruciada ilustreaza. maimultdecat oricare alta.a Tndepartat de idealul originar2 . Tn timpul celei de-a doua Cruciade. nu mai puteau pretinde ca Tmplinesc opera "soteriologica" pe care predecesorii lor 0 Tntreprinsesera nu 0 data. s:. bizantinii au fost ultimiicare s-au mirat de acest lucru. devierea sau mai degraba deformarea ideii primarede Cruciada 1 • intrucat cei care au luat crucea Tn timpul celei de-a patra Cruciade nu s-au Intalnit niciodata cu necredincio~ii~ pentru ca au lasat lerusalimulTn mainile musulmanilor ~i au preferat sa-~i exercite zelul razboinic Impotriva semenilor de aceea~i credinta ~i sa ramana in ora~ul de pe Bosfor fara macar sa fi incercat calatoria spre Pamantul Sfant. Se ~tie ca armatele care au cucerit Constantinopolul Tn 1204 erau compuse din razboinici mobilizati pentru cea de-a patra Cruciada.

respectiv distrugerea Greciei. Tncele din urma. Acest sentiment a fost Tn mod special Tntarit de justificarea gasita a posteriori de Occident pentru deznodamantul celei de-a patra Cruciade~ Tntr-adevar.. "fusesera manati aici de avaritia lor ~i Tnflacarati de ispita ca~tigului. atinseseun alt te. caci nu urmareau. in pofida catorva reactii. lumii Rasaritului. dupa cuvintele lui Hugues de Saint-Pol adresate ducelui de Louvain. dupa cum precizeaza un alt povestitor din vremea celei de-a doua Cruciade. ~i se va confirma banuiala bizantinului ca Apusul. Altfel spus. "cand Cetateaa Tncercat samai stavileasca avansurile acestor amanti nedoriti ~i covar~itori" ~i cand. se deda la vaste operatiuni de jaf 'i'mpotriva. decatsa puna mana pe Imperiu ~i. a fost. Cu alte cuvinte. 99 .. Tmpin~i depofta de Tnavutire. dupa Robert de C1ari. precum ~i papa Inocentiu al III-lea. marea arca a universului (Bizantul). temut ?i anuntatde bizantini Tnca de la a doua Cruciada. care. afost cuprins de teama ~i nelini~te". soldatii celei de-a patra Cruciade realizasera ceea cemai multi cerusera. fara deosebire de rasa ~ide religie. Tntr-adevar. minutios lnfaptuit Tn timpul celei de-a patra: pentru bizantini. la felde sfant: pedepsirea ereticilor. erau ni?te nelegiuiti ~i mai rai decat evreii. a consi. Tn general. in Occident. care. lata lucrul care. "militarii furio~i i-au cerut Tmparatului (Manuil Comnenul) sa porunceasca atacul ~i sa Tmpra~tie aceasta mare gramada de oameni (cruciatii)"3.4. care Tncepuse ca un "turnir impotriva sultanului din Babilon (din Cairo)". manifestate chiar Tn randurile cruciatilor. prin mijlocirea Cruciadei ~i sub pretextul razboiului sfant. nadajduiau.arme. care. se va dezvalui adevaratul chip al Cruciadei.I. sa scufunde. exponentulcruciatilor de rand. derat. ca aceasta Cruciada. ?i de mai multa vreme. Tn realitate. in fata turnurii pe care 0 luase Cruciada. cea de-a patra Cruciada nu reprezenta decat urmarea fireasca a obiectivului tintit prin toate aqiunile a~a-zis sfinte ale Apusului. Eustatiu din Salonic. omul Occidentului.

"era muma tuturor viciilor"S. ci mai ales din cauza masurilor hotarate de cruciati Indata dupa cucerirea capitalei bizantine. a dovedit ca marea victima a razboiului sfant al Apusului a fost nu Islamul. Impotriva profanatorilor latini. Acestea se rezumau la 0 decizie esentiala: abolirea statului ~i a Imperiului bizantin. drept razboiul sfant bizantin. Tn pofida reticentelor initiale ale locuitorilor. acest document de exceptie. Astfel. Tn orice caz. s-ar putea spune ca. cucerirea Constantinopolului de catre armatele mobilizate Tmpotriva necredincio~ilor ~i pentru a lupta pe Pamantul Sfant a sfar~it prin a fi considerata. . lsi instalase reprezentanti oficiali Tn locul c1erului ortodox Tn toate teritoriile ocupate .dupa 0 poezie a calugarului german Gunther. In 1204. fara Indoiala. pentru ca aceasta. ~i aceasta nu doar din cauza jefuirii Constantinopolului. ne-a conservat detaliile partajului 6 care s-a realizat prin crearea Imperiului ~i a Patriarhiei latine din Constantinopol. de acum Inainte. In Occident. adica tocmai cele doua obiective ale ceea ce noi am numit. Impotriva statelor latine de cucerire ~i Impotriva Bisericii latine . pentru occidentali. ca 0 victorie a cre~tinatatii.Iatine pe teritoriul Greciei ~i al insulelor din Arhipelag. dar care a e~uat Tn Asia Mica.avea sa fie organizata rezistenta greceasca. ci Imperiul cre~tin din Rasarit. pe viitor. Partitio di Romania. Bizantul. sa mentionam In treacat. deviatie sau scop nemarturisit al celei de-a patra Cruciade. I 100 . de netrecut. este limpede de ce prapastia astfel sapata Intre Orientul ~i Occidentullumii cre~tine va fi. prin alcatuirea unei serii de principate . Tn mod exagerat. devenit principalul focaral rezistentei grece~ti. Decizia decurgea din Tmpartirea Imperiului bizantin Intre Tnvingatori.care. Constantinopolul valora cat lerusalimul. i-a primit pe refugiatii din Constantinopol ~i a gazduit Imperiulln exil la Niceea. al direi tel de capatai va fi recucerirea Constantinopolului ~i apararea ortodoxiei. cucerirea Constantinopolului.

din pricina istoriei ?i a situarii sale geografice.. a carui existenta era Tnsemnul demnitatii lor. S-a nascut. care s-a prefacut Tn ura Tmpotriva celor care Ie abolisera statui. redevine simbolul maretiei nationale. obligatoriu pe baze noi.i proconstantinopolitan este. Tn special.Frustrarea nationala ~i forta traditiei: na~terea Marii Idei Dezmembrarea Imperiului bizantin ?i spulberarea unitatii nationale. acesta din urma. e?ecul politicii imperiale de dinainte de cucerirea cetatii ?i au creat. chiar ?i Tn ochii celor mai Tncrancenati aparatori ai sai. Forta traditiei va fi parghia unitatii ?i a mobilizarii 101 . chiar ?i artificial. au facut evident. "Despotatul" Epirului. sa amintim. Tn treacat. considerabil mai temperat. au fost consecinte1e majore ale cuceririi ora?ului de d~tre cruciati Tn 1204. Nevoia de a reconstitui universul bizantin. adica Imperiul din Niceea. pe de alta parte. pierdut. au starnit Tn bizantini un sentiment insuportabil de umilinta. de acum Tnainte. Tntretinute pana atunci. Constantinopolul. nevoia profunda de reTnnoire ?i de schimbare radicala. Aceasta va fi. de aceea. iar. Tn Asia Mica. se va Tnfrunta. de catre Constantinopol. doar ca Imperiul din Trebizonda se prezinta mai degraba ca 0 formatiune statala separatista. astfel. cu diversele emirate turce?ti ?i turcomane care-i Tncercuiau teritoriul ?i nu va putea juca un rol decisiv Tn razboiul antilatin pentru Constantinopol. politica statelor bizantine infiintate dupa catastrofa din 1204. in Grecia. La fel de adevarat este ca evenimentele de la 1204 au avut un dublu efect asupra lumii bizantine: pe de-o parte. in genul celor pe care Ie-am intalnit la sfar?itul secolului al XII-lea 7 . ?i. Imperiul din Trebizonda. astfeI. un sentiment de dragoste nemasurata ?i neconditionata fata de valorile trecutului. in mai mica masura. care trebuia regasita. decat ca un stat aparut Tn urma evenimentelor dela 1204: zelul sau antilatin . va fi Tn scurt timp resimtita de catre bizantinii supu?i sau nu sub jugul latin.

dar. tocmai prin aceasta. dar sa duca acela~i trai ~i sa conlucreze pentru cauza comuna. de asemenea. poporul bizantin trebuia. simbolul. ~i anume una dintre celemai importante ~i vitale ale lumii bizantine de altadata. care. lumea constan. Din aceasta perspectiva trebuie sa examinam ideologia Imperiului de la Nicee~ care. nu doar din pricina Tnvecinarii sale imediate cu Constantinopolul. 0 provincie bizantina.singurul ora~ cu adevarat imperial. va conditiona. in special. adica restaurarea statului 102 ... Tnainte de toate. 0 cuno~tinta directa despre ce Tnsemna.. Constantinopolul caruia multi. Tn ansamblul ei. Tn jurul Constantinopolului ~i al destinului sau se va juca soartalmperiului In exil. va fi Tnca 0 data sufletul lumii bizantine. pe teritoriul Imperiului de la Niceea. tara. al tuturor sperantelor unui popor umilit ~i-a unei natiuni batjocorite. a-i putea asiguraiara~i locul pe care 71 ocupase odinioara Tn istoria universala. a~adar maretia de altadata.respectiv constantinopolitanii ~i provincialii . sa recucereasca sediul gloriei nationale.Pentru a-~i regasi virtutile. TQ cadrul Imperiului de la Niceea.care. Tn numeleora~ului pierdut. analiza acesteia ne va Tngadui sa distingem punctele de contact ~i. ciocnirile ~i contradiqiile celor doua lumi bizantine . Constantinopolul.ce aveau sa-i redea demnitatea. mai mult decat oricare alt stat grec provenit din dezmembrarea Imperiului 7n 1204.nationale. va Tnfaptui noi actiuni. constituie continuatorul natural allmperiului bizantin de qinainte. Constantinopolul . simbolul unei slabiciuni de evitat sau imaginea maretiei de recucerit. Efectiv. 7ntr-adevar. experienta· niceeana ramane de referinta in istoria bizantina. purificat prin martiriul suferit. erau chemate nu doar sa coabiteze pa~nic. politica bizantina. Tn orice caz. pe viitor. cu vreo cativa ani mai Tnainte. Din acest punct de vedere. Ti Tntorceau spatele ?i de care se dezinteresau. totu?i. tinopolitana 7n deruta T~i va gasi refugiu ~i vadobandi. de acum Tncolo. din cauza originii pur constantinopolitane a elitelor ~i a guvernantilor sai.

mercenari latini. reconstituita. Tn acestaordine de idei. astfel. totu~i. Tn aceste conditii. mai simplu. Tnaltii functionari aistatului sau. Devine lesne explicabila.turile grece?ti supuse de latini . fiecare pe masura fortei sale. Ca Niceea a devenit foarte repede locul de refugiu al bizantinilor din toate tinu. dela obiectivul ei major:lupta pentru ConstantinopoL Acest tel national ingaduie oamenilor politici din Imperiul de la Niceeasa puna bazele ideologiei unitare. nivelde trai '?i de cultura se deosebeau considerabilde ale lor. primului divaj din societatea niceeana. superstitios ?i prizonier al· unei religiozitati naive. o anumita orientare politicii ?i ideologiei noii lumi bizantine. Tntotdeauna Tn serviciul celui mai generos ofertant ?i dintotdeauna faimo?i pentru combativitatea 10rB • A?a stand lucrurile. de origine constantinopolitana. ceea ce nu i-a Tmpiedicat. orice stradanie pentru rena?terea natiunii. care riscau sa anihileze. ale caror nazuinte. adanc Tnradacinat pana atunci la poporul de· rand. din aceasta cauza. dimensiunile unei exigente nationale. fara sa 0 abata totu?i. ura lor Tmpotriva latinilor. acum. diversitatea curentelor care s-aumanifestat foarte curand Tn sanul nouluilmperiu?i care imprimau.evlavios. Sa precizam neTntarziat ca elitele din Imperiul de la Niceea ?i. celputin laTnceput. cultura. Imperiul de la Niceea se prezinta. ca un focar cu elemente heterodite.i se adauga divajul sociologic. este ostentativ afi~at tocmai de aceiaa caror politica 103 . trebuiau sa se sprijine pe populatiile din provincii. sa utilizeze Tn armata lor.trebuie sa amintim. cu tot ceeacepresupune el ca diferentade traditii. In fata curentelor diferite ~iadesea contradictorii. avere ?i mbravuri. Sentimentul antilatin.bizantin. cel determinat de diversitatea originilor populatiei . de la bun Tnceput. a caror singura asemanare ramanea pasiunea lor comuna pentru ortodoxie ?i pentru Constantinopol sau. prin urmare. dobande?te. pentnJa conduce ?i a organiza noul Imperiu.""-. Tn timp.

amandoua amenintate decatre latini. sa se fi nascutca o replica la imperialismul cre?tin al Occidentului ?i nu Tmpotriva turcilor: dar. Marea Idee. exigentafundamentala·de a recuceri Constantinopolul. de acum inainte.. va fi interpretat de lJnii ca mijlocul de a mobiliza efortul national invederea reconstituirii Imperiului de mai-nainte. Fara a fi uria?a. crucea drapeluluielen9 • Ironia sortii a f~cut ca aceasta ideologie cu accente ~ovine. pesoldatii latini ~i coloniile de negustori italieni. aceasta era.ii adusese. dornice de a vedea fluturand. dar va. in mod nedrept tinuta deoparte de la hotararile in treburile ob~te~ti. va fi perceputa de unii drept conditia necesara pentru a-~i regasi bunurile pierdute ~i a-~i restaura puterea. obiectivul principal al ideologiei unitare antilatine. fi resimtita. ale carei rezultate au fost. pana atunci. devotamentul pentru cauza nationala.afi multmai primejdioase pentru Bizant decat a patra Cruciada. unii sperau sa gaseasca . visulconstantinopolitan al poporului grec. cunoscuta sub numele evocator de "Marea Idee". Tn sensuI de a nu putea fi cuprinsa cu mintea. de altii.cea mai mica abatere fiind socotita 0 adevarata tradare. dupa 1204.in Constantinopolul recucerit 0 Noua Roma universala ~i imperiala.pe aceasta ambiguitate s-afondat. un 104 . pana Tn zilele noastre.drept ultima speranta pentru rena~terea grecitatii ~i a ortodoxiei. Ata~amen­ tul neconditionat la ortodoxie semnifica. in inima Imperiului bizantin. vis care a dat na~tere unei ideologii aparte.a justificarea ~i recunoa~terea virtutilor unei lumi care fusese. Altfel spus. spiritele exaltate. care. indata dupa 1204. efemere. desupra Sfintei Sofii. animandu-i vreme indelungata pe bizantini ~ineincetand de a inflacara. avea justificarea ?i ratiunea de a exista. va fi inteles dealtii<. pana la urma. Tn acela~i fel. iar ceilalti vedeau in acesta un Nou lerusalim ~i 0 veritabila anti-Roma .la baza patriotismului neogrec. Aceasta ide"ologie va sta. Dar sentimentul antilatin nu va avea pentru toti aceea~i semnificatie. cu timpul t s-au dovedit . pur ~i simplu.

ideal de glorie na~ionala posibila. constructori ai Ceta~ii".a~ezata in stramtoare (Bosfor). fara reticenle. Mihail Choniates Tiva scrielui Teodor ca tIde la el se a~teapta ceea ce to~i nadajduiesc ~idoresc. adaugand ca "numai Teodor poate ?terge ru?inea suferitade Cetate ?i poate goni cainii turba~i (Iatinii) dintre zidurile lerusalimului nostru. Intr-adevar. mai spune Mihail Choniates.lmperiul exilat la Niceea. cea dintai ~i stravechea noastra cetate de scaun. insa. aceea dorita de toate popoarele ~i vestita in toata lumea ~i in intregul univers"10:· Bizantinii inrobi~i se vor intoarce spre imparatul de la Niceea. giuvaierul pamantului. ca grecii vor d?tepta mai bine de un sfertde veac panasa recupereze Constantinopolul. cetatea Atotputernjculuj. numai el poate primi titlul denou intemeietor al Constantinopolului"ll. cu mic cu mare. spre eel care a fost· desemnat. sa nu uitam ca realizarea obiectivului grandios pe care il reprezenta recucerirea Constantinopolului din mainile latinilor cerea eforturi considerabile ?i liber consim~ite din partea unor oameni anima~i 105 . fapt ce constituie. Se ?tie. patriile din care am fost alunga~i. din locul sau indepartat de surghiun. pe Insula Kea. sa notam in treacat. primul imparat de la Niceea. ca I. caremobiliza.. Dumnezeu a hotarat ca se va afla". cetatea Domnului nostru. rein. Intr-adevar. pe atund. adoptata de totalitatea bizantinilor.carta politica ~i ideologica a noului Imperiu. iar eel care II va elibera ?i va primi titlul de Noul Constantin va fi eel mai mare du~trY1anal dinastiei fondatorului Imperiului de la Niceea. fara ~ovaire: "Noi vomaveaiara~i. anun~a In mod dar fundamentul ideologieiMarii Idei ~i constituie.imparat al romanilor". ca spre intruparea speran~ei lor. spune Teodor Lascaris. inca 0 dovada a contradiqiilor care au zdruncinat societatea niceeana. "voi (niceenii). staurarea tronului marelui Constantin acolo unde~ Inca de la origini. discursul de la intronarea lui Teodor I Lascaris. voi sunte~i urmatorii. imediat. Paradisul. din acest motiv.

din partea noastra.latinii. Nevoia de a crea un larg consensa fost repede inteleasa de carmuitorii noului Imperiu. care i~i vedea influenta sporita ~i ale carui teze. adicamilitarizarea administratiei provinciilor. aceasta explica toate compromisurile~i optiunile politice adoptate de catre' diver~ii imparati niceeni.toate au fost. de dinainte. insotita de 0 noua bunastaremateriala. aveau sa cunoasca· 0 noua cre~tere a importantei lor. utilizareade soldati occidentali in randurile armatei niceene. Pentru aceasta. In sfar~it.inamicilor: adoptarea formelor militare ~i sociale ale lumii ·Iatine.directii: reconstituirea sistemului de stat pe baze saniHoase ~i consolidarea autoritatii lor atat in fata inamicului extern .in efortul lor de a crea un impact national~i dea consolida temeliile statului lor. ba chiar iertarea pacatelor soldatil6r cazuti· in razboi . cat ~i infata elementelor dizidente din interior. intransigente fata de Roma. sprijinul ~i devotamentul popul~tiilor locale. in pofida dorintei lor comune de a se revan~a fata de latini ~i Biserica acestora. adesea de origine straina.erau imparta~ite ~i de popor ~i de carmuire. Ace~ti imparati i~i asigurasera. meritand 0 examinare. Dupa cele dintai tatonari ale inceputului ~i pastrand. dar ~i in tabara. ~i anume recucerirea Constantinopolului. Lascarizii ~i-au orientat eforturile in doua . practicate deimparatii de laNiceea. care i~i dovedisera eficienta nu doar in Bizant. aceasta dicteaza alegerile care adauga tabloului ideologic al Marii Idei nuante ~i elemente noi. in pofida a~teptarilor. care. Acestea din urmaerau reprezentate mai ales de catre elitele constantinopolitane in exil. In plus. ca pe un soi de panza de fundal.de interese contrarii ~ideaspiratii diverse. ei 106 .contau pe c1erul local. obiectivul major. dar ~i turcii -. ca de pilda regimul theme/or. atribuirea"apanjelor" pentru mai-marii Imperiului. subdomnia lor. cei dintai imparati ai Niceei auinfiintat noi institutii.. abil. mereu ravnind la putere ~igata de aurzi comploturi ~i a instiga revolte.

pe plan secund. mai ales subdomnia literatului subtil care a fost Teodor alII-lea Lascaris. sprijinit de masele populare ?i tarane?ti din teritoriu. originari din Asia Mica. Tnsa. preluasera conducerea Imperiului. Masele populare din Asia Mica. n-a ~ovait sa provoace. Evident ca aceasta politica a fost· resimtita ca un e~ec: de catre reprezentantii elitelor constantinopolitane exilati Tn Niceea. adevarat ca schisma arsenita adurat putin. mai ales. Arsenie. pe care partida constantinopolitanaaristocratica il adusese pe tron.constantinopolitane impotriva statului din Asia Mica. devotate dinastiei Lascarizilor. garantul legitimitatii dinastiei Lascarizilor. raman. Reaqia lor se vamanifesta rapid ~i brutal: masacrul Mouzalonilor. tutore al imparatului legitim ?i purtatorul de cuvant al populatii1or autohtone din Imperiul de la Niceea. 0 veritabila schisma Tn sanul Bisericii grece?ti 13 . un interes mult mai viu decat controversa latina. urcarea pe tron a lui·· Mihail al VIII-lea Paleologul. sub 107 . nascuti pe pamantul niceean~i hraniti din cultura elenica. in frunte cu Mihail Paleologul. prin actiunea sa Tmpotrivalui Mihail Paleologul. cele mai sugestive exemple ale revan?ei . pentru 0 c1ipa. a ramas Tn istorie mai degraba ca 0 expresie a profundei opozitii a lumii din Asia Mica fata de constantinopolitanii care.in formare. Este. dupa ce. 0 data cu multimea complicatiilor pe care acest eveniment 0 va provoca in randul Bisericii ~i al populatiilor niceene. imparatul care practicase cea mai Tndarjita politica antiaristocratica. cunoscuta dupa numele patriarhului. ~i. I-a infierat ?i I-a anatemizat pe uzurpatorul Mihail Paleologul.vor incerca sa se foloseasca de competenta oamenilor noi. in acel moment. destituindu-I pe tanarul imparat loan al IV-lea Lascaris. de provenienta sociala modesta. in opinia noastra. a?a cum era Imperiul de la Niceea 12 • Patriarhul Arsenie. schisma care a suscitat. aceasta cunoscand 0 rena~tere viguroasa. declasata. sfatuitori ~i prieteni ai lui Teodor al II-lea Lascaris.

chiar ?i in captivitate. Constantinopolul. care vor cantari greu asupra viitorului Imperiului.Lascarizi. condusesera. pentru prestigiul Constantinopolului. fara indoiala. revan?a asupra provinciilor. Dar se va pleca. nelamurit. Imperiul la ruina: ele vor reactiona. odinioara. devenita unanima in contracararea proiectelor utopice ale imparatului care a fost. din nou. in fata rezistentei populare. Mihail al VIII-lea Paleologul nu s-a dat in laturi sa incheie unele acorduri cu genovezii. dar fara succes. pentru a-I elibera. multa vreme. simteau. cunoscusera 0 epoca de veritabila prosperitate. i?i lua. iar. ultimul imparat al Bizantului care a initiat ?i chiar a dus la bun sfar?it o politica universalista 14 • . ca sub Mihail Paleologul vor fi inca 0 data chemate sa trudeasca in vederea realizarii scopurilorcelor care. pentru a-I pastra. n-a ?ovait sa aserveasca RomeL Biserica Imperiului.

Baudouin. care daduse bir cu fugitii. numai cateva sute de soldati greci. Primii care au fost expulzati . Comnenul.Anghelos. este. un program politic ?i ideologid. se reuneau Tn titulatura sa toate numele prestigioaseale marilor dinastii din trecut. mai mult decat 0 titulatura. Tntr-adevar. pe romani (bizantini)"'. Mihail Paleologul. Tnainte de toate. Revan~a bizantina ~i patriotismul utopic La 25 iulie 1261. s-a desfa?urat Tn panica ?i jale. hrisobula (bula de aur).de catre bizantini au fost venetienii . abandonati de regele lor. Tn vreme ce. vor Tnfaptui visul tare Tnsufletise timp de 0 jumatate de secol lumea bizantina.. se pregatea sa T?i ia revan?a Tmpotriva stapanilor sai de pana mai ieri: "Italienii (Iatinii). pe care Mihail al VIrI-lea o va promulga Tndata dupa intrarea sa Tn Constantinopol ?i 109 . exodul celorlalti. la cancelaria imperiala. multimea aclamandu-Icu numele de "Noul Constantin". Mihail Paleologul s-a grabit sa ajunga Tn capitala. Aici a fost a doua oara Tncoronat "Tmparat al romanilor". Constantinopolul. Ducas. ajutati de populatia constantinopolitana. Noul Constantin?i Tmparat al romanilor.Capitolul7 UTOPIA.sa ne amintim rolul lor nefast pentru Bizant Tn timpul celei de-a patra Cruciade -. din nou bizantin. odinioara. NATIONALA . au suferit soarta la care Ti condamnasera ?i ei. spune Pachymeres. iata ceea ce.

dupa cUYD indica numele sau.opozitia Apusului care. acum. a exprimat. de origine orientala.care era adresata ansamblului lumii bizantine. protoascretisul Senaherim. Tn timp. prin cuvintele sale amare ?i atat de profetice.) ?i celelalte locuri vor cunoa?te soarta Constantinopolului ?i. inca a data. Tntr-un moment Tn care adevaratii inamici. din nou. supranumit "cel Hain". constituie noua carta politica a Imperiului bizantin restaurat: "Caderea ora?ului. a strigat: I. sa furnizeze mijloacele.mpede eliberarea celorlalte teritorii (.Sa nu se a?tepte nimeni la ceva bun. visul imposibil al hegemoniei universale. ciudatele cuvinte ale unui Tnalt func}ionar de stat niceean. nutrit de Constantinopolul abia ie?it din haos. recucerirea sa veste?te li. pentru ca romaoii au ocupat din nou ora?ul!"4 Senaherim. Tn acela?i fel. la vestea recuceririi Constantinopolului de. pentru desfa?urarea politicii occidentale a lui Mihail al VIII-lea.. deacumrnainte. declara Tmparatul. resursele de care tara dispunea pentru a se apara Tmpotriva Tnaintarii turce?ti Tn Asia. va Tncerca sa contracareze proiectele bizantine prin mijlocirea Tntreprinzatorului Carol de Anjou . care. a lumii care constituise forta Lascarizilor ?i 110 . dupa ce ?i-a revenit din stupefactia provocata de abolirea regatului latin de la Constantinopol. Tntelegem. Tn mijlocul euforiei generale. se va dovedi fatal pentru viitorul Imperiului: populatiilor din Asia Mica Ii se va cere.program grandios va domina toate actiunile bizantine: se va lovi de . Acest . turcii. a fost urmata de caderea Tntregului Imperiu..ceea ce va absorbi din nou toate forte1e bizantine?i va epuiza. profunda convingere a lumii din Asia Mica. golul va fi din nou umplut. iar un viitor piin de promisiuni Ti a?teapta pe oamenii din tara noastra"3. Ele vor fi Tnca 0 data sacrificate de Constantinopolul fermlansat de Mihail al VIII-lea Tn realizarea politicii utopice de expansiune. Tn oameni ?i Tn bani. catre bizantini. astfel. Ie amenintau caminele.

grandioasa. caMihaii al VIII-lea. totLi~i.care. un fluier varat ingura.savar~ise 0 crimaoribila Tn fata oamenilor ~i a lui Dumnezeu. sub domnia Paleologilor. efortul pentru realizarea programuluigrandios stabilit de acest Tmparat. Tncepe. pe. Tn autobiografia pe care ne-a lasat-o. Constantinopolul. mai ales. astfel. Tn semn de batjocura. dar va uita sa precizeze ca genovezii pecare elTi introdusese Tn Imperiu erau pe cale sa devina noii stapani din Constantinopol. se va opri asupra bunelor sale relatii cu suveranii egipteni ~i mongoli~i asupra izbanzilor sale contra despotilor din Epir. in ruinele manastirii· de la Hebdomon. trufa~. poruncind orbirea tanarului Tmparat loan al IV-Iea. abandonata de latini6 • Trebuie sa mai subliniem ca. protectia. cu reu~itelepoliticii sale internationale 5 • EI va mentiona victoriile sale Tmpotriva latinilor ~i italienilor. bizantjni Ie descoperisera terfelite. Mihail al VIII-lea va evita sa ne spuna ca politica sa orientala fata de populatiile ~i soldatii din Asia Mica bizantina a fost dezastruoasa pentru soarta Imperiului. subconducerea lui Mihail Paleologul. asociat numele cu al celui mai mare Tmparat din epoca imperialismului bizantin ~i ca nimeni nu se mai putea Tndoi. Mihail Paleologul se va fali. caruia Ti invoca.pe care el 0 dorise. Dar. despuiate ~i avand. de semnificalia modelului pe care Tmparatul ~i-I alesese pentru politica sa? 111 . dimpotriva. va cita. chiar Tnainte de recucerirea Constantinopolului· de sub latini. necinstite. Tn acest sens. Mihailal VIII-lea ~i-a.. eliberat. ca unirea Bisericilor pe care voise s-o impuna a fost resimtita ca 0 insulta de catre derul ~i poporul grec ~i ca. ~i-a vazutTnca 0 datasperantele spulberate Tnavantajul Constantinopolului obsedat de visul imposibil al Imperiului universal. care soldalii . rolul sau Tn Vecerniile siciliene. poruncise organizarea unor funeralii imperiale publice pentru rama~itele pamante~ti ale lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul. Sa amintim. prin acest gest simbolic..

"Romania". oamenii pietelor. va fi din nou patria iubita. ~i aceasta Tntr-un moment Tn care lupta Tmpotriva turcilor era. Tn mod vadit. 0 necesitate absoluta pentru salvarea cre~tinatatii. Tn acela~i fel. genovezii ~i venetienii vorexploata. Dupa cum se vede. a carei victorie de capatai ramane.In orice caz. preciza un Tnalt demnitaral Imperiului 7 . regasirea Tncrederii ~i a demnitatii. resursele lumii bizantine. revan~a luata Tmpotriva latinilor prin recucerirea Constantinopolului nu Tmblanzise nicidecum pasiunea antilatina. Tn plus. spune Pachymeres. actiunile genovezilor ~i ale venetienilor. care ne relateaza evenimentul. Rezultatul va fi ura Tmpotriva a tot ce este latin. pentru bizantini. ba. pentru maretia Imperiului. Ce-i drept. toate armele de care dispunea: diplomatie. Astfel. la moartea lui Mihail al VIII-lea. orbitde pasiunea sa antilatina 112 . psihologie ~i ideologie au fost puse la bataie pentru a servi obiectivelor politiciiimperiale. fara scrupule. 0 alesesera ca teatru al desfa~urarii razboielilor dintre ei ~i al salbaticei lor vrajma~ii9. adica teritoriullmperiuluibizantin. 'pentru care se cuvine ~ieste nevoie "sa se Tndure suferintele. Tn vreme ce poporul de rand din Constantinopol. cu mandrie". pe care. dimpotriva. pastorit de 0 Biserica rigorista ~i de un c1er intransigent. va ca~tiga din ce Tn ce mai mult poporul bizantin. 0 c1ipa. Tn pragul secolului al XIV-lea. care a fost. Bizantul restaurat se preocupa prea putin de Tnaintarea bandelor de turcomani neorganizate. la moartea lui Mihail ql VIII-lea Paleologul (Tn 1282). care Ti azvarlisera. totu~i. fervoarea pentru ortodoxie. pe care politica lui Mihail al VIII-lea Ti adusese din nou Tn Imperiu. amenintata de politica unionista a lui Mihail al VIII-lea. Mihail al VIII-lea a ~tiut sa manuiasca. Imperiul. orice apropiere Tntre Orientul ~i Occidentul cre~tine se va dovedi imposibila. vor alimenta ura contra Apusului. bani. Tn haos pe locuitorii din Asia Mica. armata. nu· ~ovaiau sa-I Iin~eze pe latinul care ar fi cutezat sa faca 0 cate de mica aluzie la ocuparea latina a ora~ului8.

lumea bizantina. prins Inca 0 data Intre Orient ?i Occident. Aliantele nefire?ti cu 113 .inamici externPO. s-ar zice. a fost redus teritorialla domeniul constantinopolitan ?i la despotatul din Moreea sau din Mistra. care Impiedicau statui sa Tntreprinda 0 politica omogena In fata numero?ilor sai . va fi sHit sa-?i reconsidere obiectivele. care va ramane bizantina pana In 139012 . de acum Tnainte. izolata In partea sa balcanica. practicau politica de compromisuri ?i luau. ?i casa lor aceleia a uzurpatorului Cantacuzino. situatia creata de Inaintarea turcilor se Inrautatea. Tn pofida a?teptarilor. cu putin Tnainte de Tncheierea secolului al XIV-lea -. de pe la mijlocul secolului al XIV-lea. semanand panica ?i confuzia In populatiell. Temerile ?i Indoielile domina. Tntr-adevar. masuri contradictorii. adeseori. de-a pururea legendare. Inainte de a fi Incercuita ?i asfixiata Intre zidurile capitalei sale. a caror aplicare a dat In putine cazuri rezultatele scontate. aceasta perioada va fi aceea a deziluziilor. care Ii opun pe Paleologi unii altora. Bizantul. ?i care scindeaza poporul ?i oamenii politici. prezentul va fi grabit. Utopia intelectuala. Tn timpul nesfar?itelor crize dinastice.exceptie facand Philadelphia.?i mandru de reu?itele sale. iar viitorul nesigur. Imperiul. de rapida Tnrautatire. de?i efemere. fatalismulescatologic ~i certitudinea ortodoxa Perioada care se deschide cu domnia lui Andronic al II-lea Paleologul este marcata de 0 serie de crize interne. pa?ea Increzator In noua perioada a istoriei sale. In regiunea Peloponesului 13 • Tmparatii epocii. turcii pornesc la cucerirea partii europene a Imperiului. Ideologia sa va relmbraca aspectele care anunta 0 cruda realitate. dupa ce pierduse aproape toata Asia Mica . sa~?i revizuiasca politica ?i sa-?i abandoneze visurile. asituatiei. surprin?i.

pe care istoricilor Ie place s-o descrie drept perioada lentei agonii a statului ~i a Imperiului din Constantinopol. Bizantul. de asemenea. din ora~ Tn ora~. regretabile.pe buna dreptate. ajutorul Apusului 15 . nu s-a hotarat niciodata sa declan~eze veritabila Cruciada contra Turcos? Oare mai trebuie spus. potrivit fortei ~i nazuintelor sale. devenit un stat minor. Dezinteresul ~i descurajarea marcheaza atitudinea bizantinilor Tn aceasta lunga perioada din istoria lor. toate au sfar~it prin a-i aduce la exasperare pe bizantini. ca observam uimiti. fiecare individ ia. se vad Tmparatii bizantini cer~ind. numai ca fiecare 0 va face dupa conditi. care. Tn opinia noastra. bizantinii vor reaqiona. umili. 114 . profunda dezorganizare care domne~te Tn Constantinopol. demonstreaza. Tn decursul acestei epoci. cum remarca. acum la bunul plac al fortelor pe care nu reu~ea sa Ie stapaneasca. Tn acesta atmosfera de deprimare a Tntregii natiuni. Ostrogorsky14. participarea personala a unui Tmparat la asaltul turcesc Tmpotriva ora~elor r'amase Tn mainile bizantinilor 16 ? Toate aceste fapte. eforturile de apropiere fata de Genova sau fata de Venetia. cultura ~i propriile interese. semanand confuzia Tn spirite ~i spulberand orice urma de Tncredere ~i orice credibilitate a politicii imperiale. totodata. la acest punct. sa ajungala ni~te Tntelegeri care sa-i Tngaduie sa-~i continue mizera lui existenta.a lui sociala. a caror unica Tnsu~ire comuna va fi absenta oricarei sperante Tn viitorul statului bizantin. ca ~i jocul unionist ~i antiunionist. pe parcursul Tntregii perioade respective. fiecare.diferitii ~efi turci. va cauta ni~te solutii personaIe. deopotriva cu istoricii bizantini ai epocii. prin Europa. practicat de catre carmuire ~i de Biserica din Constantinopol. Tn acest moment. Altfel spu~. locul cetateanului dezamagit. ca. adeseori Tn defavoarea demnitatii poporului sau. Tntre secolul al XIV-lea ~i al XV-lea. a cautat. neTnduplecat Tn ceea ce prive~te pozitiile sale unioniste. Oare sa mai amintim.

Tot in acest moment se inregistreaza 0 reaqieabsolut diferita. spiritele mai putin eclectice. drept cel mai potrivit exemplu al degradarii c1imatului social ?i a raporturilor interetnice din Bizant (regiunea Salonicului cuprindea un numar considerabil de locuitori de origine slava). ca el a fost. se vor refugia cuindarjire in gandirea. este considerata drept cea mai importanta intreprindere militara a paturilor defavorizate ale societatii. adeseori.mai bunexemplu al acestui curent arhaizant care. chiar ?i in Occident. in mod egal. cu incapatanare. pentru prima data in Bizant. dupa parerea noastra. provocate in exclusivitate de revendicari sodale ?i economice. ramane. Tntr-adevar. ne-a lasat mo?tenire 0 importanta creatie ?i care a influentat cvasitotalitatea intelectualilor laici din Constantinopol ?i din Mistra. careia vor dori. ilustrarea perfecta a unei initiative sangeroase. considerat unul dintre precursorii 115 . Cel . Este. cautau sa uite riscurile prezentului ?i incertitudinile viitorului. adesea. sa-i fie continuatori: s-ar zice ca. de asemenea. Este citata. Mi?carea zelotilor din Salonic. deexploatarea occidentala. dictate de insecuritatea care pusese stapanire pe masele populare ale Imperiului. literatura ?i filozofia antica 18. inorice caz. care merita atentia noastra. entuziasmul pentru studiile platoniciene. dupa forma arhaizata a numelui sau)19. sa remarcam in treacat. in forma ?i in obiectivele . fara nici 0 indoiala. prin aceasta retragere in splendorile trecutului. provocate de cucerirea turceasca. Trebuie sa mai amintim ca Gemistos va fi cel care va suscita.sale. caracterizata. in fatasaracirii resurselor sale.Este firesc ca in aceasta epoca sa se inregistreze. Gemistos (Plethon. razmerite populare. in mod exagerat. Ramane. dar ?i. drept "comuna ro?ie din Salonic"17. singulara prin violenta reaqiei populare impotriva mai marilor regiunii. hranite din traditia intelectuala a Imperiului. se vor com place in a sublinia maretia spiritului Greciei c1asice.

a carei tinta ramane. intr-adevar. din partea turcilor instalati inaintea portilor Constantinopolului ?i din partea negustorilor italieni. orbiti de patima lor antilatina. sa zicem "iluminista" 20 avant fa fettre. atatata de c1erul antiunionist. stabiliti ca stapani in interiorul cetatii. in cateva cuvinte. Tn Mistra au existat. care a adus rama?itele pamante?ti ale lui Plethon din Mistra. nii?carea. prin gestul lui Sigismund Malatesta. la 0 atitudine profund antilatina. refugiat in Italia. Nu este deloc de mirare ca reprezentantii curentului arhaizant cauta apropierea de Roma ?ide Apus. Biserica Romei. animat de convingerile raspandite printre oamenii simpli. la Rimini. Tn paralel ?i in opozitie cu acesta mi?care. la urma urmelof. impreuna cu reduta intelectualitatii din Constantinopol. se pare. al carui reprezentant de frunte este patriarhul Ghenadie21 . ocupata de turci. du?manul celmai incrancenat al curentului de rena?tere elenica propovaduit mai ales la Mistra. Ura contra latinitatii este.inregistram existenta unui curent popular.Rena?terii ?i ca a fost desemnat cu supranumele simbolice de ultimul dintre bizantini?i de cel dintai dintre eleni? Sa spunem doar ca Occidentul s-a recunoscut indatorat fata de acest· spirit utopic ?i aristocratic. nu pregeta sa se apropie de turd. sa reinsufleteasca interesul pentru Antichitatea elenica. care s-au tinut departe de orbirea pasiunii antilatine ?i au incercat. Acestui c1imat al pasiunilor arzatoare trebuie sa-i atribuim. Acesta se rezuma. brutalitatea ?i modul deschis de a-?i exprima ostilitatea ilustreaza perfect tensiunile caredomneau Tn Constantinopol in ajunul 116 . credem noi. Tn schimb cei ai curentului popular ?i ecleziastic. influentati de Biserica. mai presus de toate. a carei torta va sustine curentul grec luminafin fata ultragiilor pecare Ie suferea din partea mai-marilor epocii. oameni ca Plethon ?i ca Bessarion. semeata ?i aristocratica prin natura. cuvintele surprinzatoare' rostite de ultimul mare duce al Bizantului: IIMai bine vad Tn ora? caftanul turcesc decat tiara latina" 22 .

Tn ConstantinopolulTncercuit de catre turci.cuceririi ora~ului. astfel. Tn fata amplorii dezastrului. Acestea erau singurele care Ti ofereau certitudini Tn starea de nesiguranta generala. sa Tndure insuportabilul prezent23 . orice tentativa de a Tntreprinde 0 actiune oarecare pentru a evita 0 Tnrautatire. Astfel. atitudine cu· adevarat surprinzatoare Tn preajma catastrofei universale. aceea care. de catre latini. doctrina asupra Tnfrangerii era fondatape traditia biblica. dupa care poporul grec se va chinui apoape patru secole sa-?i revina. pacatele ~i gre~elile comise de catre poporul bizantin ~i carmuitorii sai erau singuraexplicatie a osandei care a~tepta lumea bizantina 25 • Tn fata acestei convingeri. zdruncinat de luptele interne ?i colonizat. considerata ca dreapta pedeapsa poruncita de Dumnezeu. doctrina· biblica despre Tnfrangere. tot atunci. ele merita atentia noastra. A~adar.· putea explica nenorocirile abatute asupra Imperiului ~i putea tine rnai departe poporul cu urechea·· plecata la Tnvatamintele Bisericii sale. Tn orice caz. replica populara la tezele curentului arhaizanf4. acestea sunt 0 marturie a orbirii care lovise Biserica. Se ?tie ca rezultatul acesteiatitudini a fost catastrofa din 1453. suslineaca mania lui Dumnezeu va lovi poporul sau iubit. Dar. pentru ca explica atitudinea bizantinilor. pentru a Tncerca sa Tnfaptuiasca 117 . poporul ~i chiar conducerea bizantina. daca else va Tndeparta de la calea cea dreapta. care a sfar~it prin a deveni Tncredintata ca ratiunile Bisericii trebuie sa aiba Tntaietate Tn fata ratiunilor ~i intereselor de stat. poporul·a ajuns sa adopte tezele neTnduplecate?i patima~e ale Bisericii Ortodoxe. din punct de vedere economic. Tntr-o oarecare masura. dupa cum am vazut.lumea ~i-a amintit ca Tnfrangerea era expresia vointei Domnului.Tn aceste doctrinegasim. ~i-au amintit ~i de teza escatologica despre soarta Bizantului: aceasta putea alina spiritele Tncrezatoare Tn soarta care Ie era rezervatape lumea cealalta ~i-i ajuta.

ceva. cunoa~te un avant deosebif7 • Treptat. Tnainte de toate. aceasta credinta profunda Tn soarta privilegiata a natiunii elenice va Tmpinge laexcese. pe care nimicnu putea s-o opreasca de la Tmplinire. turciiapareau ca 0 unealta Tn Tndeplinirea vointeidivine. despre sfar~itul lumii civilizate ~idomnia Anticristului. Aceasta convingere mesianica Tn Bizantul renascut va fi formulata. Pe scurt. Tn mod firesc. sfar~itul Bizantului s-acontopit. care Ii convinge din ce Tn ce mai mult pe bizantini 26 • Tn decursul acestei ultime perioade a Bizantului. din nou. fire~te.lumii. de a-~i asumaprefacerea trebuincioasa pentru supravietuirea sa ~i indispensabila pentru mentinerea statului sau. pentru salvarea sau. dar socotite imparabile. Tntr-o maniera plastica. 118 . cu sfar~itul. Avem aici principiul care explica atitudinea fatalista a bizantinilor Tn fata evenimentelor grave. Tn viziunea apocaliptica a sfar~itului istoriei.ca pasivitatea vinovata aratata de bizantini Tn fata amenintarii turce~ti dovede~te. OriceTnvoiala dictata de "principiul iconomiei" era acceptabila. rena~terealumii cre~tine. Bizantul trebuia sa piara pentru a-~i ispa~i pacatele. aceasta era vointa divina. comise Tn numele ideologiei Marii Idei. apropierea de turci nu era deloc condamnabila. phoenixulrenascand din cenu~a-i proprie. Tn contextul dat. al carei impact asupra poporului grec se va manifesta Tnca de la na~terea statului neoelen 28 • Vom spune Tnsa. pentru interesul tarii. Rena~terea Bizantului va marca. Viziunea profetica va fi aceea care Tiva conduce pe greci sa adopte ca simbol (de altfel. . Tn spiritul popular. devenea zadarnica ~i inutila. orbita de pasiL!nea sa antilatina. prin expresia utiJizata de greciide la Pontul Euxin: "Romania(adica Bizantul)~i Tn moarte va Tnflori". sentinta Domnului fiind definitiva ~i irevocabila. mai modest Tnca.adesea Tnjosit) al istoriei lor.Iiteraturaescatologica. Prelungirea acestei doctrine se afla. pur ~i simplu. Tn ansamblul ei. imposibilitatea Tn care se afla natiunea bizantina. Tntrucat.

Noul lerusalim. palamismul. cetatea pacatoasa care. maretia33. marcheaza 0 turnura decisiva Tn preocuparile lumii bizantine ~ totul te Tndeamna sacrezi ca bizantinii. se vor refugia Tn satisfactia intelectuala. se va simti lipsita de lumina ochilor.Tntr-adevar. a?a cum scria Palamas. precum. ea cea dintai. a celui mai mare Imperiu cre?tindin Eyul Mediu. ca patriarhul Ghenadie a pus sa se arda operele fi-Iozofului Plethon. Tn 1453. Rezistenta ?i moartea eroica a ultimului Tmparat. Tn speculatia filOzofica ?i Tn preocuparile spirituale. purtatoare ale unuinou mesaj de speranta. Cele cateva spirite utopice. a?tepta sa fie Tmbrati~ata de turc"31. Constantinopolul va fi. forta disputelor ecleziastice ?i religioase care zguduie Constantinopolul Tn vremea Paleologilor. noul popor ales. spre pieire. de caderea Constantinopolului. Constantin Paleologul Dragases. La Constantinopol. Tn care dintotdeauna excelasera. incapabili. divizau ?i a?a slabele forte ale Imperiului ?i pasionau olume care Tnainta r inexorabil. sa amintim. pentru a nu Ie cita dedH pe cele mai importante 29 . a Imperiuluicaruia Ti invidiase. isihasmul. semnifica sfar?itulistoriepo.pe marginea unor subiecte deseori frivole. fiindca aceasta era intentia de nepatruns cu mintea a "iconomie( divine. pe zidurile cetatii. va afla. se credea cu tarie ca sfar?itul Imperiului era deja scris. de pilda. unionismul ?i antiunionismul. prin jertfa lor aveau sa ispa?easca pacatele Tntregii lumi. de acum Tnainte. poetul national al Greciei moderne: "Asemenea unei prostituate. fiindca numai barbarizarea singurului popor civilizat al lumii r eel din Bizant. 119 . de a gasi solutii viabile pentru problemele vitale ale Imperiului. de catre turci. Bizantinii. Se prefera mai curand barbarizarea decat latinizarea. pentru multa vreme. Tn acest sens. cele ale pacii?i securitatii populatiilor sale. Contr"oversele sterile. ?i Constantinopolul. vor fi repede respinse de comunitatea ortodoxa. Cand Europa. cum scria un autor polonez din epoca 32 r dar va asista neputincioasa la abolirea. stupefiata.

. pentru multa vreme. De acum Tnainte. Tmpreuna cu Marea Idee. descrie aceasta existenta postuma a Imperiului a carui civilizatie a marcat toate popoarele care. va deveni refugiul valorilor nationale ~i singura forta politica a pqpoarelor supuse: aceasta. s-au aflat Tntre hotarele sale sau Tn sfera sa de influenta. sub conducerea Bisericii sale. Tocmai popoarele din Balcani( hranindu-se din traditiile culturale ale Bizantului. pactizand cu Invingatorul cuceritor .In vreme ce grecitatea. I~i vor Imparti cu grecii mo?tenirea Imperiului bizantin. cu titlul sugestiv de "Bizant dupa Bizan(38.papa . atunci cand a caracterizat caderea Constantinopolului ca pe "a doua moarte a lui Homer ~i a lui Platon"36 . Literele ~i Artele vor Intoarce spatele patriei lor . Acesta se afla la originea legendei populare grece~ti despre reTnvierea Tmparatului ~i rena~terea Bizantului34. aceasta legenda va fntretine flacara tremuratoare a patriotismului grec. va fncerca sa-~i salveze traditiile ortodoxe. lorga. Cartea lui N. Patriarhia din Constantinopol. chiar daca numai pentru 0 c1ipa din istoria lor. cu pretul umilinte10r ~i al concesiilor ale caror urme a"U marcat istoria popoarelor balcanice. Tngropata sub ruinele cetatii imperiale In 1453 35 . a carui speranta a fost.Pius al II-lea a intuit exact.vor constitui singurul act pe masura Bizantului de altadata.a fost dotat cu un statut special de catre Mahomed al 1I-lea37 -.

Capitol unic PRINCIPlllE FUNDAMENTAlE ALE GANDIRIlPOllTICE IN BIZANT J ~i Ordinea (taxis). ca natura raporturilor dintre statui ~i Biserica Bizantului. Sa adaugam. de patriarh. raporturile puterii temporale cu puterea spirituala au influentat profund orientarile politicii ~i ale ideologiei fiecarei epoci ~i au conditionat comportamentul poporului bizantin. indispensabil pentru Tntelegerea faptului ideologic. constituie un aspect fundamental al civilizatiei bizantine. care se manifesta de-a lungulTntregii istorii a Imperiului. numaidecat. iconomia (oikonomia) raporturile lor cu autoritatea temporala ~i spirituala Pentru a Tntelege temeiurile ideologiei politice a Bizantu1ui ~i a explica multimea formelor pe care le-a Tmbracat ?i. este necesar sa examinam cateva aspecte ale principiilor care au calauzit gandirea politica ?i orientarea intelectuala a bizantinilor. Interdependenta lor. Tn timpul diverselor perioade din milenara istorie a ImperiuluP. Statui ~i Biserica. va avea mult de ca~tigat. respectiv. Se" ~tie. Tntr-adevar. Studiul evolutiei mentalitatilor. Tnca insuficient studiat. de~i Tntemeiata pe 0 solidaritate 121 . stalpii de sustinere ai lumii bizantine. reprezentate de Tmparat ?i. vari- etatea expresiilor pe care le-a Tmprumutat. au fost. care a continuat lumea romana cre~tinata.

fiind cetatean al statului. Istoria bizantina atesta mai multe astfel de tentative. convingerea cvasigenerala. care i s-a opus lui Teodosie ?i care a exprimat teoria care va deveni. cazul Bizantului. fiecare Tn domeniul sau. Ultimul demers allui Teodosie s-a soldat. fiind cre?tin. Tntre imperium ?i sacerdatium. a unei supuneri a Bisericii fata de stat. Altfel spus. Tnclinate sa priveasca problema raporturilor dintre stat ?i Biserica din unghiul. ni se pare prea putin apta sa descrie a realitate. Teoria se sprijina pe a practica a Bisericii din Constantinopol. efectiv. al cezaropapismului 2 • Tntr-adevar. a caror complexitate deruteaza spiritele moderne. prin care se Tncearca a se strica acest echilibru. iar patriarhul. depinde de Tmparat3 • Acest lucru presupune separarea absoluta. Tmparatul. creeaza. depinde de patriarh. Tn termenii urmatori: "Purpura face Tmparati. ulterior. Aceasta teza a fast vehement criticata de Sfantul Ambrozie. deseori. altminteri mai nuantata ?i mai sofisticata. abolit chiar ?i Tn Constantinopol6. ceea ce a fast. care Tncarneaza.permanenta ?i liber consimtita. adica dintre Tmparatul ?i patriarhul Constantinopolului. dar 122 . recunoscuta ca atare de catre toti cei care depind de aceasta. doctrina oficiala a Bisericii. cu un e?ec. autoritatea suprema. Tn momentul oficierii sfintei jertfe. care se exprima prin cezaropapism. Tn orice caz. cum ne confirma Constantin al VII-lea. Tn ciuda tentativelor reciproce de a acapara din prerogativele celuilalt. teoria. care prive?te locul Tmparatului Tn interiorul altarului bisericii. simplificator. a?adar. pe care Teodosie cel Mare a vrut 5-0 impuna ?i Tn Apus. dar nu ?i preoti"5. a raporturilor dintre puterea temporala ?i puterea spirituala. Astfel. iar privilegiul Tmparatului de a ramane Tn altar a fast. separarea Imperiului de sacerdotiu este un fapt bine stabilit prin legea bizantina 7 ?i respectat de catre partile interesate. care face din Tmparatul bizantin un preot4 nu rezista la a examinare mai atenta a surselor. distinqia neta. larg raspandita. Tn ceea ce prive?te Bizantul. situatii delicate fntre cele doua institutii.

123 . dar ca Imperiul a devenit bizantin Intrucat era cre?tin. daca putem spune astfel. constran?i sa-?i piece fruntea. respectiv. atunci binele domne?te Tn lume"10. care au fost intotdeauna considerate ni?te extrapolari reprobabile. cre~tinismul a fost admis Tn cetate ?i a devenit religie oficiala a Imperiului In urma deciziilor imperiale. sa nu uitam ca. adica Tn fata corpurilor constituite care reprezentau elitele ecleziastice. cel mai bun exemplu fiind Leon al III-lea Isaurianul. rostita de un Tmparat in fata Sinodului ?i a Senatului. daca aceste doua parti nu sufera nici 0 ?tirbire. initiatorul iconoclasmului 8 . unul dintre cei mai mari Imparati ai Bizantului. sa colaboreze. altminteri Imperiul s-ar fi c1atinat din temelii. exprima adevarata doctrina privind raporturile dintre Imparat ?i patriarh cand declara: "Cunosc doua puteri pe pamant ?i In aceasta viata. maimult decat cezaropapismul sau papocezarismul. pentru a folosi neologismele. A?adar. Aceasta declaratie solemna. solidaritatea. ba chiar complicitatea sunt trasaturile carecaracterizeaza raporturile dintre Biserica ?i stat in Bizant. autoritatea. La Bizant. 0 subliniem Inca 0 data. asupra trupurilor.ei sunt considerati doua autoritati complementare ?i interdependente. cel oferit de Mihail Cherularie. initiatorul schismei Bisericilor din 10549 . au existat la Bizant Imparati puternici. precum au existat ?i patriarhi care s-aucomportat ca ni?te adevarati Tmparati. fara Indoiala. Intr-adevar. Tmparatul ?i patriarhul erau condamnati. al patriarhului In Imperiul Bizantin . ilustreaza perfect pozitia oficiala asupra locului Tmparatului ?i.Insa. celuilalt.toate sunt initiative ale unor persoane. politice ?i socia Ie ale Imperiului. Tntr-adevar. loan Tzimiskes. nu aqiuni ale institutiilor. care ?i-au impus vointa Tn fata patriarhilor. acestea au fost cazuri exceptionale ?i nu situatii frecvente ?i durabile. ?i In domenii care nu erau de resortullor: cel mai bun exemplu fiind. celui dintai Creatorul i-a dat In grija sufletele. sacerdotiul ?i Imperiul.

intentionat am ales sa ne oprim Tndeosebi asupra acestor doua notiuni. atunci. ca principiul fundamental al creatiei. al prezentei continue a notiunilor de ordine ?i de iconomie In cvasitotalitatea literaturii bizantine din toate epocile. valuldemersului gandirii bizantinilor. sunt complementare ~i interdependente. In functie de problemele ob~te?ti. de catre stat ~i decatre Biserica. ?i una ?i cealalta. Intelegerea (~i opusele lor) au fost esentiale pentru viata ~i . unul de origine politica ~i sociala. a~a cum se desprinddin studiul documentelor din diversele perioade. totodata. celalalt de origine intelectuala ~i spirituala. contrasteaza cu schimbarile frecvente ale mentalitatii bizantine. cel putin Tn epoca bizantina. dupa parerea noastra. cu siguranta. notiunile de ordine ~i de iconomie. adevaratulfundament allntregii ideologii bizantine ~i ale caror . ordinea (taxis) ~i iconomia (oikonomia). dar nici una.A?adar.care le-a Tmbracat ?i care Ie confirma rolul preponderent Tn ansamblul manifestarilor vietii ~i gandirii bizantine. la fel ca autoritatea temporala ~i cea spirituala. una fiind suportul celeilalte. pentru ei. amintind ca. In masura In care ordinea rezulta din actiunea iconomiei ~i Tn care iconomia nu este decat 0 manifestare a ordinii. eel care explica multimea de sensuri ~i de nuante pe care fie. astfel. ordinea ?i iconomia. totodata.sa examinam mai Indeaproape aceste doua notiuni care' constituie. pacea. ca baze ale organizarii lor ~i ca temelii ale conceptiei lor despre lume. ~i alte notiuni.acum.politica Bizantului. scopurile ?i imperativele urmarite neabatut de catre Tmparat ?i.constanta ~i permanenta. ambele raman. este. indiscutabil ?i de departe. cele doua 124 . nu evidentiaza mai dar decatnotiunile de ordine ~i de iconomiefondul convingerilor bizantine. Se ridica. de pilda. care desemneaza. Sa Incercam. intr-adevar. au fost adoptate. de catre patriarh. precum. Aceasta din urma era considerata. Tocmai acest aspect de exceptie. aceste doua concepte fundamentale ale gandirii ~i ale politicii lumii bizantine. amandoua.

zadarnicesc orice efort de a avansa 0 definitie satisfacatoare.Tn stradania sa de a descifra universui ~i· pentru a face lucrurile inteligibile (theoria). expresie Tnsemnand "potrivit iconomiei" (conform celui mai bun aranjament cu putinta). imediat. printre multiplele semnificatii ale termenului de iconomie . Tntrucat au apartinutlumii grece~ti c1asice. repartizate pe mai multe capitole. Astfel.idei majore care determina gandirea ~i praxisul politic al lumii medievale grece~ti. mai bine cunoscute. Astfel. care ne permite nu sa 125 . acesttermen din urma neavand vreo legatura cu sensul actual.diqionarul de greaca patristica al lui Lampene indica pestetreizeci. pentru a sublinia pur ~i simplu importanta ~i Tncarcatura semantica pe care notiunile de "ordine" ~i "iconomie" Ie-au avut pentru Bizant. cu deosebire. dar fara a lua Tn consideratie sensu rile acestui termen din literatura profana ll . Precizand. care acopera numeroase domenii ale vietii.0 simpla ilustrare. vor fi examinate aici Tn sensul lor tehnic ~i Tn interdependenta lor.ne vom opri. Ordine ~i iconomie. fundamentele societalii bizantine Ordinea ~i iconomia. care face din aceasta notiune principiul aqiunii Tn lume (praxis) ~i aldemersului urmarit prin gandire. ca aceasta referinta la Antichitate trebuie Tnteleasa ca . fara a-I mai pune la socoteala pe acela de toate zilele.. ~i utilizarea lor frecventa de catre medii diferite. Tn circumstante diverse ~i variate. de~i evolutia semantica ulterioara aduce luminaasupra catorva aspecteale conceptului bizantin. vom recurge la comparatii cu alte concepte. la aceea expimata prin Kat' oikonomian. a carei gandire este de departe mai temeinic studiata decat aceea a lumii bizantine. Tnorice caz. folosireaacestor termeni Tntr-o serie de limbaje tehnice.

de~i fondullor lingvistic comun ar putea sa Ie faca sa treaca drept doua etape ale aceluia~i demers intelectual. necontestate ~i incoritestabile. ansamblul principiilor ~i virtutilor care determina creatia. Ie-au faurit pentru el.intre Gre. totu~i. pre.mijlocul eel mai la indemana de a stabili cadrul in care a actionat intotdeauna omul bizantin. Este. in Bizant. marginit in gandirea ~i in faptele sale de limitele pe care autoritatile spirituala ~i temporala. inconsecinta. putin fortata. pentru bizantin. ca 0 ilustrare a importantei acestor notiuni. ni se pare suficienta pentrua sublinia diferenta profunda dintre gandirea greaca ~i mentalitatea bizantina. in domeniul speculatiei.cum ~i intresophia (intelepciune) ~i oikonomia (inteleapta chibzuinta) exista aceea~idistanta ca intre lumea rationala ~i ratiuneainterogativa din Antichitate ~i lumea spirituala ~i autoritatea revelata din Evul Mediu. care se situeaza ~i se prezinta de la bun inceput ca diferit orientate.ceasta . Biserica ~i statui ~i care.conduca societatea. un background al puterii ~i.stabilim ni~te relatii de semnificatie. izvor al autoritatii politice.cia antica ~i Bizant s-au interpus. evident ca intre metron (masura) ~i taxis (ordine). ci. cu acelea~i virtuti ca ~i termenul intelepciune (sophia) in Grecia antica 12 • Aceasta comparatie. rolul pe care il jucase in Antichitate termenul de masura (metron). repetam. care trebuie inteleasa.stoicismul elenistic. ~i cre~ti­ nismul oriental. care constituie. se poate spune ca termenul de ordine (taxis) a jucat. Imperiul roman. pentru noi. a. ~i ca termenul de iconomie.comparatie nea~teptata a notiunilor de ordine ~i de iconomie cu acelea de masura ~i intelepciune este. in fapt. la Bizant. in orice 126 .izvor al autoritatii spirituale. Altfel spus. deja. Fiecare dintre ele exprima doua lumi. care trebuie sa . Notiunile de ordine ~i de iconomie acopera. sa comparam impactul pe care conceptele astfel relationate I-au avut in gandirea respectiva a fiecarei epoci. mai modest. alideologiei politice din Imperiul bizantin13 • La urma urmei. intr-adevar. era incarcat.

caz, conditioneaza soarta lumii sub toate celelalte forme. Au, cu alte cuvinte,valoare de principii universale. Ordinea, taxis, exprima categoria care domina natura, societatea ~i raporturile dintre oameni; este principiul Tntregii vieti, Tnscris ~i Tnnascut Tn toate lucrurile din lume. Este dar de ce termenul de taxis, pe langa semnificatia sa primara de ordine, subTntelegandu-se ordinea stabilita, care trebuia sa fie respectata cu orice pret, Tntrucat era principiul fundamental al creatiei divine, a dobandit, de timpuriu, la Bizant, sensul de "ierarhie", devenind astfel termenul tehnic utilizatTn toate limbajele proprii multiplelor domenii de activitateale oamenilor, implicand actiunea concertata a unor grupuri distincte de persoane. Este semnificativ faptul ca termenul de ierarhie, In sensui actual al termenului, a fost 0 creatie pur bizantina ~i ca a fost considerat instantaneu (a aparut Inca din secolul al V-lea) uncaz particular al ordinii (taxis) universale. Raportul dintre ordine ~i ierarhie constituie fundamentul gandirii lui PseudoDionisie Areopagitul, a carui opera despre ierarhia cereasca ~i despre ierarhia edeziastica - originala combinatie a principiHor neoplatohiciene, a teorieiaristoteliene ~i a Invalaturilor Parintilor Bisericii despre taina creatiei - a exercitat 0 influenta notorie asupra elaborarii teoriei despre ordine, ca un concept moral, religios ~i spirituaj14 . Tntr-adevar, Pseudo-Dionisie Areopagitul precizeaza dar In scrierile sale ca, pentru el, "ierarhia este ordinea divina· ~i sacra", ca "tinde sa atinga ordinea dupa care este condusa lumea"15. Tn parafraza operei lui Pseudo-Dionisie, datorata lui Pachymeres, citim ca trebuiesa se faca distinctia Tntre "mai multe soiuri de ordine: ordinea naturala, precum aceea a progresiei aritmetice" (estevorba, deci, fara nici 0 Indoiala, de 0 ierarhie), ordinea "referitoare la persoane, precum ordinea imperiala a titlurilor ~i a dregatoriilor, ~i ordinea sfanta a Bisericii"16, Intelegand, prin aceasta, ierarhia edeziastica pentru

127

care, 'Intr-adevar, Pseudo-Dionisie va scrie un tratat aparte; toate aceste ordini trebuie sa reflecte arhetipul, ordinea cereasca 17 , singura perfecta, fiindca toateau fost stabilite "dupa iconomie", adica sunt cele mai bune cu putinta 'In lumea imperfecta a materieL In orice caz, 'In spiritul bizantin, termenii deordine ~i de ierarhie se confunda. Astfel, nu e de mirare daca se'lntalnesc termenii de taxis ~i, uneori, de taxiarhia 18 , desemnand ordinea corpurilor constituite de catre stat, ale administratiei civile, militare ~i ecleziastice, dar, de asemenea, ordinea c1aselor ~i a grupelor sociale. Astfel, taktika, adica listele de prioritati, deosebit de 'Indragite la Bizant, constituie 0 sursa pretioasa nu doar pentru studiul organizarii statului ~i a societatii bizantine, dar ~i pentru conceptia principiului autoritatii 'In toate domeniiIe vietii Imperiului. Avem, In afara de taktika militare, cunoscute ?i 'In Antichitate, taktika ecleziastice, taktika ora~elor~i taktika titlurilor ~i functiilor imperiale ~i ale demnitatilor aulice - texte de creatie pur bizantina, acoperind toate perioadele istoriei Imperiuluj19. Aspectul organizarii lumii bizantine, care se desprinde din studiul acestor surse, completate, binelnteles, cu informatiile furnizate de catre Iiteratura bizantina In general, tinde sa fie, dupa cum se ?i cuvenea, imaginea, fidel reflectata, a ordinii cere~ti, cu Ingeri, sfinti, apostoli ~i profeti care II inconjoara pe Creator - altfel spus, fiecare grupa ~i fiecare persoana detine, In lumea bizantina, un loc bine stabilit, un rang anume In piramida care II are In varf pe Imparat, la fel cum ierarhia cereasca II are 'In varf pe Dumnezeu 20 • Regasim 'In aceasta 0 i1ustrare perfe~ta a pozitiei 'Imparatului 'In lumea bizantina: el este reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, este 'Imputernicitul lui Hristos.. Sa amintim, in acest sens, ca 'Imparatul Constantin al VII-lea Porfirogenetul, 'In opera care poarta sugestivul titlu de "Ordinea Imperiului" ~i care este, Intr-adevar,

128

un tratatdespre ordineaaulica ~i despre ceremoniile de la curte, nu ~ovaiasa -Ti comparepe patriciii ~i pe magi~trii din Imperiu cu apostolii, iar pe imparat, respectand propo'1iilecu strictete -a~a cum nota Porfirogenetul pers.onal, intr-un acces de modestie -. cu insu~i Hristos21 . Este u~or sa ne imaginam consecintele acestei convingeri asupra ideologiei imperiale ~i, totodata, asupra ansamblului mentalitatilor bizantine, hranite din' principiul raporturilor privilegiate dintre statui 10r~i Dumnezeu~i ordinea luL 0 dovedesc calificativele folosite pentru a-i tJesemnape. imparat ~i statui bizantin:imparatul este "menitul, preferatul, alesul lui Dumnezeu""iar statui este "puterea pastrata, ocrotita ~i garantata de catre Dumnezeu", pentru a cita doar cateva dintre titlurile oficiale rezervate "preasfintiti1or ~i preacre~tinilor'" imparati ai Bizantului ~i "preaevlaviosului lor stat"22. Aceasta situatieconduce la doua constatariimportante pentru viata politica~i sociala din Imperiul bizantin ~i, prin urmare, pentru studiul ideologiilor sale: se Intelege, In primul rand, ca ordinea imperiala, in toate· acceptiunile acestui termen, nu poate fi inlocuita,intrucat ea reflecta ordinea cereasca~i decurgedin insa~i vointa divina; in al doilea rand, intrucat ordinease concretizeaza intr-o ierarhie riguroasa, treptele piramideicare decurg din aceasta sunt, toate, subordonate varfului, respectiv imparatullJi,stapanul absolut al sta7" tului ~i al societatii, dar ~i al lumii, totodata, de vremece este reprezentantullui Dumnezeu pe pamant. Se explicaastfel calificativulde Cosmocrator (stapanullumii,al cosmosului) ca ~i acela,mai surprinzatorinca, de Cronocrator (stapanuLtimpului)23,atribuiteimparatului bizantin- calificativul de Pantocrator (stapanul universului) fiindu-i rezervat lui Hristos. Astfel, simbolurile puterii imperiale. vor fi, in mod absolut firesc, globul impodobit de cruci ~i sceptrul, in timp ce coroana imperiala, care in iconografiaoficialaeste oferita imparatuluide catre

129

care nu mai era socotit. de~i autoritatea sa Tn problemele spirituale. locul privilegiat sau de varf rezervat Tmparatului n-a fost niciodata contestat. Eventualul sau refuz de a purcede la aceasta aqiune ar face imposibila legalizarea puterii imperiale. Tntr-adevar. Tn listele demnitatilor. Tntr-adevar. care marcheaza faptul ca. celalalt fiind posibilitatea pe care 0 avea patriarhul de a-I excomunica pe Tmparatul vinovat de fapte considerate condamnabile de catre Biserica . Tn plan real. Avem. cel care deschide ceremonia Tncoronarii a~ezand coroana pe capullmparatului. s-a mentinut cu 0 extremarigurozitate.este necesar sa subliniem ca. institutional. Astfel. va fi simbolul onglnll divine a puterii 24 • Aceasta origine este reprezentata. Tnca un aspect al prerogativelor patriarhale care atenueaza a~a-numitul cezaropapism bizantin. aici. Tn toate marile perioade ale istoriei bizaf\tine~ ~i n-a fost contestata niciodata In mod real. deschisa oricarui cetatean 130 . dupa ce I-a binecuvantaf 5 • Este de retinut acest detaliu. casatoria Tmparatului fiind una dintre acestea. din pricina legitimarii copiilor care ar fi putut rezulta ~i a repercusiunilor acestui fapt asupra succesiunii imperiale. ba chiar dintre cele mai importante. societatea bizantina pastrand Tntotdeauna aspectul unei meritocratii. atunci. ocupa. el este.un Tnger sau de dHre Hristos Tnsu~i.~i sa nu uitam ca aceasta detinea dreptul de a hotarTTn chestiunile personale. locul secund. Patriarhul. nu se com para cu aceea a Tmparatului. ·Iocul fiecaruia Tn societatea bizantina era obtinut dupa meritele personale. singurul reprezentant al lui Hristos. Tntrucat chiar ~i functia suprema imperiala era. Aceasta organizare pe verticala a lumii bizantine va ramane Tn vigoare de-a lungul Intregii existente a Imperiului.Tn momentul Tncoronarii. prin patriarh. Tn limbajul institutional. decat un cre~tin exemplar. Cu toate acestea. patriarhul este cel care confera puterea Tmparatului. a~a cum am vazut. Tn piramida imaginara pe care 0 reprezinta ierarhia lumii bizantine.

potrivit inten1:ii1or tainice ale iconomieidivine 28 • Ordinea. care. ecumenic. sub ocrotirea Fecioarei)26. o explicatie cvasiinstitutionala. doar ca ora?ul Constantinopol ocupa varful Tn taxisul (ordinea) ora?elor. ca atributul theios. referitor la subiectul nostru.din Imperiu. totu?i. prinintermediul Tmparatului care locuia acolo. adica In chip de ?ef spiritual allumii locuite de popoarele civilizate. tentati sa explice fenomenul bizantin exclusiv prin exemplul Constantinopolului. devenit soarele Imperiului. iar Constantinopolul. Tn chip de Regina Cetatilor . care sacralizeaza tot ceea ce II prive?te (sa amintim. precum Tmparatul sau ocupa cel mai Tnalt rang Tntre oamenii sai. solidaritatea lor fiind garantia salvgardarii ordinii universale. Se Tnte1ege de ce importanta fiecarui rang In ierarhie se masura dupa distanta care II separa de rangul imperial. constituiau bazele autoritatii necontestate ale lumii bizantine asupra universului 27 • Fiecare Tn domeniul sau specific Incarna puterea universala a statului bizantin. personificata de catre Tmparat. ?i patriarhul. locul cel mai Tnalt Tn ierarhia ecieziastica.dupa titulatura sa oficiala -. iconomia~i artade a carmui Caracterul sacru al ordinii bizantine. este acordat pentru 131 .Constantinopolul (pus. Tn chip de cosmocrator. capitala. adica sfant. a sfar?it prin a fi socotit sediullntregii puteri. Tn acest sens. Importanta anturajului imediat allmparatului I?i gase?te. ca re?edinta a Imparatului ?i a curtii. atractia sa nu s-a exercitat numai asupra bizantinilor. bine pus Tn lumina. punea Tntru<:atva Tn umbra provinciile pe care. iar patriarhul. Rolul acestui ora? Tn ansamblul istoriei ?i al civiIizatiei bizantine este. dar ~i asupra bizantini~tilor. Tnca de la Tntemeiere. Tn acest fel. Cum se ~tie. a?adar. astfel. mai presus de toate. se sprijinea adevarata maretie a Imperiului. Tmparatul. sa mai spunem.

fara sa desfinteze vreodata vechile realitati. lamure~te anumite aspecte ale istoriei bizantine. prizonier al trecutului sau. Astfel. de ce statui bizantin n-a pus. Tn pofida Tndelungatei sale existente. Tn acest context. constituie suprema garantie a mentinerii"unui statu-quo politic ~i social. sapand marea prapastie Tn natiunea bizantina. Altfel spus. vointei divine. mai ales. Dumnezeu ~i TmparatulTi pedepseau pe instigatorii acesteia. defectuos Tntelese. termenul de taxis-ordine semnificand. ~i aceasta chiar Tn pofida mutatiilor profunde pe care le-a suferit Imperiul pe parcursul Tndelungatei sale existente. Grice tulburare. fara a rupe legaturile cu traditia. aproape niciodata. ordinii bizantine nu i se putea aduce vreo contestatie. nicLdin exterior. nici din interior. mi se pare mie. Imobilitatea cvasihieratica a spiritului bizantin ramane 0 imagine Tndragita de istorici. ~i pentru ce aspectul. cel putin exterior.orice are legatura cu persoana imperiala). aspectul unui veritabil sacrilegiu ~i era considerata ca 0 uneltire a du~ma­ nilor lui Dumnezeu ~i ai adevaratei credinte29. care a ramas fundamentul existentei sale 30 • Se Tntelege de ce tentativa iconoclasta. de exemplu. singura reforma veritabila pe care a cunoscut-o lumea bizantina. Aceasta cvasisacralizare a ordinii stabilite. orice atingere adusa ordinii imperiale capata. adica s-a adaptat treptat noilor realitati. a aplicat Tntotdeauna kat' oikonomian. era contrara principiilor statului. Sa spunem. pax Byzantina. s-a conformat noilor situatii fara a opera transformari radicale. pentru bizantini. nu conteaza de ce natura. Tntrucat era garantata de Dumnezeu. Tn practica ni~te reforme adevarate ale institutiilor sale. a starnit furtuna pe care 0 cunoa~tem. pur ~i simplu. ca taxis ~i 132 . dar ~i. Se Tntelege. de catre istoricii moderni. statu-quo. a Tncercat sa Tnteleaga prezentul ~i sa cantareasca viitorul nesigur. mai putin familiarizati cu extrema complexitate politica ~i spirituala a sofisticatei lumi bizantine. al statului bizantin se prezinta neschimbat de-a lungul secolelor. pe scurt.

Tn mod opus antonimelorsale. Pe aceasta cale indirecta. supunere fata de autoritate. caregaranta ordinea. sygchisis-perturbare a ordinii. adica a patrimoniului roman. explica. akosmia-salos-haos.spre marele prejudiciu al ansamblului natiunii. Respectul neconditionat pentru ordinea prestabilita. devine 0 virtute "soteriologica". la regimul scelerat. binele suprem al omenirii. potrivit Tnvataturii lui Hristos Insu?j32. principiile ideologiei bizantine. Este. Tntr-adevar. Ordinea. din punct de vedere politic. unele actiuni care. Tnscrisa Tn fapte. punand Tn pericol ordinea. totodata. akatastasia-rava?ire. ?i acesta este un fapt important. 133 . semnificand pacea. ?i aceasta pentru binele comun.oikonomia au lucrat Tmpreuna pentru eterna rena?tere a formelor unei traditii mereu vii. care reprezenta singura autoritate recunoscuta de Dumnezeu 31 • Se Tntelege ca Tmparatul ?i carmuirea sa puteau pedepsi aspru. de toate virtutile. un sacrilegiu fata de Imparat. de la sine Tnteles ca absenta ordinii nu putea decat sa evidentieze 0 stare de lucruri contrara salvarii omului ?i. Termenul de ataxia (dezordine) ?i sinonimele sale (tarache-tulburare. grec ~i cre?tin.) califica situatii care conduc. predicata de Biserica. Termenul de ordine. la "democratie". pe aceasta cale indirecta. a acelor patria ale bizantinilor. din punct de vedere spiritual. sinonima cu pacea. disputat ?i ravnit de inamicii sai din exteriorul ?i din interiorul Imperiului. a?adar. adica la uzurparea puterii de catre popor. devenita astfel. a sfar~it prin a desemna principiile morale ~i reglementarile In vigoare. a sfar?it prin a insemna virtutea de capatai. contraveneau vointei divine. Tngrijorare etc. Orice mi?care de razvratire. anumite aspecte ale moralei politice ?i c1arifica. de asemenea. literal. Incarcat. la pierderea "sufletului" (psych 0lethros) ?i. salvarii natiunii. anesychianeoranduiala. termenul de peitharchia. adica disciplina ~i. fara ?ovaire ?i cu binecuvantarea Bisericii. care trebuiau respectate fara proteste. taxis. potrivit conceptiei bizantine.

la elaborarea principiului infaibilitatii. ordinea divina. "Iconomia" aparea. cele care provocau cel mai mic rau cu putinta. cum a fost. ca interventia care sugera reaqiile cel mai putin defavorabile. Astfel. dintotdeauna. Suntem departe de interventia care va conduce. Se explica astfel de ce lupta Tmpotriva ereticilor anatemizati de Biserica a fost Tntotdeauna purtata. Tn acest domeniu. adica al razboiului Tmpotriva du?manilor statului ?i ai credintei Imperiului de drept divin. care ar tulbura ordinea. cata vreme ordinea lumii reflecta. se pedepsea atat de catre Tmparat. cat ?i de catre Biserica. Tntr-adevar. pe scurt. Tn acest fel. la Tnvataturile careia se supunea aidoma oridirui alt cre?tin. este adevarat. ea ar putea fi rasturnata. cele care se Tndepartau cel mai putin de un ideal fixat. ramanea singurul garant al ordinii-pacii. ale carei interese. Din aceasta perspectiva. este caracteristic faptul ca Tmparatul ?i patriarhul aveau grija sa noteze ca politica lor este calauzita de spiritul de "iconomie". ?i care Ti conduce. erau aparate de puterea tempora/a. Tmparatul. de-a lungul acestor solutii care se recunosc imperfecte. de neconceput In Bizant. mereu kat' oikonomian. de altfel. considerata ca un dat ireversibil Tn Bizant. precum era ?i singurul stapan al razboiului. la singura fisuradin conceptia. Tn lumea imperfecta a oamenilor.indiferent de natura ei. la Bizant. mult mai tarziu. de catre armatele imperiale. tocmai pentru ca era contrar spiritului de iconomie. prin actiunea imperiala ?i ecleziastica. Tntrucat sunt dictate de principiul "iconomiei". Ajungem. trebuia sa fie mentinuta cu orice pret. daca 134 . a?adar pacea. ordinea. Tn masura posibilului. la gasireaunor solutii inedite pentru problemele care preocupau lumea din subordinea lor. slujitor devotat al Bisericii. a respectului neconditionat pentru ordinea data. Bizantul. altminteri perfecta. care-i ajuta sa aplice regula (taxis) cea mai buna cu putinta. dupa statutul care decurgea din actiunea iconomiei divine.

nevolnic ?i nedemn de Increderea divina. "noul Israel". explica Inlocuirea violenta a Imparatilor. aceasta schimbare. Reiese de la sine ca aceasta concePtie despre manifestarea constanta a vointei divine punea soarta lumii bizantine In mana Domnului. care. care se efectueaza Intotdeauna printr-o aparenta dezordine.Dumnezeu ar hotarl astfel: "Daca Dumnezeu vrea. cand se Indeparteaza de la calea cea dreapta. pe 135 . ale carui virtuti I-ar face demn de a fi Imputernicitul lui Hristos. revoltele izbutite Impotriva Imparatului. semnificativ faptul ca. nesfar?ita tulburare religioasa care a zdruncinat aproape continuu Bizantul. In realitate. "iconomia" imperiala a funqionat insuficient. instrumentul prin care se exprima judecata lui Dumnezeu asupra oamenilor ?i asupra faptelor acestora 34 : victoriile imperiale sunt socotite. facea din bizantini "noul popor ales". Este. In acest caz. implicarea constanta a vointei divine In tot ceea ce prive?te ordinea . de asemenea. astfel. altfel spus. fiindca nu reprezinta. intr-o lume condusa "prin iconomie" ?i. constituie fundamentul miracolului (se nume?te miracol rasturnarea ordinii naturale conform vointei lui Dumnezeu). Tn vreme ce Infrangerile sunt expresia maniei divine Impotriva poporului sau. a?adar obligatoriu de inlocuit cu un altul. In ultima instanta. In tot ceea ce prive?te carmuirea lumii . ?i. ca In cazul In care carmuirea care aplica ordinea s-a Tndepartat de cea mai buna ordine cu putinta. Astfel. drept manifestarea unei recompense divine pentru virtutile poporului bizantin. in consecinta. presupune. din acest punct de vedere. fara siguranta spirituala ?i intelectuala oferita de certitudinea inspirata de revelatie. Dumnezeu poate hotari inlaturarea vinovatului. daca. ca atare. de asemenea. ordinea naturii poate fi data peste cap"33. Acest principiu explica. considerat.justifica. subliniaza un text bizantin.altfel spus. decat expresia cautarii permanente a celei mai bune solutii. spunem In treacat. aceasta afirmatie categorica.

a sfar~it prin a exprima adevaratul principiu universal al lumi bizantine. care trebuia respectata cu orice pret. mai simplu. era reflectarea vointei divine. expresia este a epocii. pe care se sprijina maretia romana. pana la urma. dupa cum am vazut 36 . vizau sa garanteze acest bine suprem pentru ansamblul omenirii. ~i-a pierdut sensuI initial ~i a sfar~it prin a fi sinonim cu "pacat". istoria Bizantului dezminte adeseori sperantele pe care bizantinii ~i Ie-au pus in perenitatea ordinii in Imperiullor. vicisitudinile sortii pe care le-a cunoscut lumea bizantina vor fi Intotdeauna justificate. toate actele legislative aveau grija sa precizeze ca imparatul care Ie promulga era animat de dorinta ae a sluji pacea ~i ordinea. judecata (subintelegandu-se judecata divina). Legile ~i regulile. introducerile la culegerile juridice. la origine. sa Ii se slabeasca profunda convingere ca ordinea. 136 . alesese natiunea bizantina.ca instrument de manifestare: pornind de la aceasta baza. dictate de lIiconomia cea mai Inteleapta". de fiecare data restabilita. fara ca. care. caracterul de putere universala sau. de asemenea. internationala. moral ~i institutional. termenul de taxis-ordine. ~i bunastarea cetatenilor. a a~a. din aceasta cauza. sa poata garanta domnia ordinii bizantine.numitei pax Byzantina 37 • Dar. imparatului ~i patriarhului Ie revenea indatorirea sa creeze conditiile care. Preambululla toate decretele imperiale. insemnand. in sfar~it. Tn cele din urma. termenul de krima. pacat pe care Dumnezeu II pedepsea neintarziat sau. dupa intentiile sale de nebanuit.. adica bizantina. formele cele ma. in cel mai bun caz ~i dintr-un spirit de "iconomie". era de datoria poporului bizantin sa veg~eze ca actiunile sale sa fie conforme vointei lui Dumnezeu. dictate de grija "iconomiei" celei mai apropiate de perfectiune. politic. Cu toate acestea. iI indrepta ~i il ierta 35 • Tn orice caz. spiritual. cu multimea de semnificatii pe care le-a imbracat In contextul diverselor limbaje.masura ce Imperiul cuno~tealnfrangerile care i-au alterat.

aparea ca 0 reminiscenta indepartata a spiritului critic al Antichitatii grece?ti. proprie oamenilor care nu sunt Iiberi. "este acest lucru maret ?i pretios. ca orice demers intelectual bizantin tinde catre ordinea care. Sa mai spunem. de?i denigrat de catre Biserica. mai ales asupra gandirii Parintilor Bisericii. 137 . decat efectul "iconomiei". care au elaborat dogma ?i." Sa consideram ca dorinta exprimata de Tmparat. lata telul suprem pe care ?i I-a propus Imperiul bizantin. ceea ce denota 0 conduita fara demnitate ?i fara educatie. a carui absenta este 0 grava insulta adusa majestatii imperiale. pentru bizantini. in consecinta. totu?i. n-a fost Tmpiedicat a lasa urme. vom sublinia. a fost a tuturor bizantinilor: "Fie ca puterea imperiala sa poata sa actioneze Tntru ordine ?i demnitate. in lumea certitudinilor spirituale din Evul Mediu. inca 0 data. dar intotdeauna in condi~ii diferite. Pentru a-I Tnfaptui. ca acest rezultat ?ovaielnic ?i nehotarat al operei "iconomiei" bizantine. caci dezordinea este specifica unui trup prost alcatuit. contradiqia lor aparenta nefiind. Tn afara de acestea. exprimat. doctrina "iconomiei". care. in acest sens. care-i dicta cel mai bun demers de urmat ?i-i deschidea calea idealului posibil. podoaba ?i frumusete a Imperiului ?i temelie a unitatii sale. Tn concluzia introducerii la tratatul sau despre Ordinea Imperiului. trebuia sa actioneze "potrivit iconomiei". ale carui membre sunt adunate de-a valma. pentru a reda mi?carea ?i armonia pe care Creatorul a daruit-o Tntregului nostru Univers"38. dupa cum scria Tmparatul Constantin al VII-lea. operand de fiecare data cel mai bine cu putin~a.variate ?i cele mai nea?teptate ale ideologiei sale vor deveni posibile.

.

ANEXE 324-337 Constantin I 337-361 Constanjiu 361-3631ulian 363-364 lovian 364-378 Valens 379-395 Teodosie 395-408 Arcadius 408-450 Teodosie al II-lea 450-457 Marcian 457-474 Leon I 474 Leon alii-lea 474-475 Zenon 475-476 Basiliskos 476-491 Zenon (bis) 491-518 Anastasie I 518-527 lustin I 527-565 lustinian I 565-578 lustinal II-lea 578-582 Tiberiu I Constantin 582-602 Mauriciu 602-610 Phokas 610-641 Heraclius 641 Constantin al III-lea ~i Heraclonas 641 Heraclonas 641-668 Constanjiu al II-lea 668-685 Constantin allV-lea 685-695 lustinian al II-lea 695-698 Leonjiu 698-705 Tiberiu alii-lea 705-711 lustinian alii-lea (bis) 711-713 Filipicus 713-71 5 Anastasie al II-lea 715-717 Teodosieal Ill-lea 717-741 Leon al III-lea 741-775 Constantin al V-lea 775-780 Leon al IV-lea 780-797 Constantinal VI-lea 797-802 Irina 802-811 Nikephoros I 811 Stavrakios 811-813 Mihail I Rangabe 813-820 Leon al V-lea 820-829 Mihail al II-lea 829-842 Teofil 842-867 Mihail al III-lea 867-886 Vasile I 886-912 Leon al VI-lea 912-913 Alexandru 139 .

913-959 Constantin al VII-lea 920-944 Roman I Lecapenos 959-963 Roman al II-lea 963-969 Nikephoros al II-lea Phokas 969-976 loan I Tzimiskes 976-1025 Vasile al II-lea 1025-1028 Constantin al VIII-lea 1028-1034 Roman al III-lea Argyros 1034-1041 Mihail allV-lea 1041-1042 Mihail al V-lea 1042 Zoe ?i Teodora 1042-1055 Constantin allX-lea Monomahul 1055-1056 Teodora (bis) .:1059 Isaac I Comnen 1059-1067 Constantin al X-lea Ducas 1068-1071 Roman al IV-lea Diogene 1071-1078 Mihail al VII-lea Ducas 1078-1081 Nikephoros III Botaneiates 1081-1118 Alexie I Comnen 1118-1143 loan al II-lea Comnen 1143-1180 Ma"nuil I'Comnen 1180-1183 Alexie al II-lea Comnen 1183-1185 Andronic I Comnen 1185-1195 Isaac al II-lea 1195-1203 Alexie al III-lea Anghelos 1203-1204 Isaac al II-lea (bis) ?i Alexie al IV-lea Anghelos 1204 Alexie al V-lea Murzufles 1204-1222 Teodor I Lascaris 1222-1254 loan al 1I1~lea Ducas Vatatzes 1254-1258 Theodor al II-lea Lascaris 1258-1261 loan allV-lea Lascaris 1259-1282 Mihailal VIII-lea paleologul 1282-1328 Andronic al II-lea Paleologul 1328-1341 Andronic al III-lea Paleologul 1341-1391 loan al V-lea Paleologul 1347-1354 loan al VI-lea Cantacuzino 1376-1379 Andronic al IV-lea Paleologul 1390 loan al VII-lea Paleologul 1391-1425 Manuil alII-lea Paleologul 1425-1448 loan al VIII-lea Paleologul 1449-1453 Constantin al XI-lea Paleologu!. 1056-1057 Mihail al VI-lea 1057--. 140 .

d. in afara de opera fundamentala alui J. 1965. Tn Museum Notes. Remondon. la fel de interesanta ~i utila este lucrarea lui A. Paris. Capitolul 1 . L'empereur dans I'aft byzantin. D. 99-117. in afara de opera fundamentala a luiA. D. p. din volumul de fata. 1960. 1958. Paris. 2. 3. Burch. Stuttgart. "Pagan and Christian historiography in the fourth century A. 1958. Vogt. Grabar. 1927. Die Ostr6mische Kaiser.". p. 3. Spheira. 141 . d.-Momigliano. Myth and Constantine the Great. coleqia "Nouvelle Clio". 8. Darmstadt. Globus. A. Paris.. Bibliografia minimala. t. d. Piganiol. editia a doua. 167. La crise de I'Empire romain. MQnchen. "The symbolism of imperial costume as displayed on byzantine coins". Pentru toate aceste puncte. nr. 2.Universalismul 1. 1932. Treitinger. L 'empereur Constantin. p. 79 ~i urmatoarele. Galavaris. Tn The Conflict between paganism and christianity in the fourth centuryA. Schramm.und Reichsidee. Oxford. Londra. Reichsapfel. 1963. V. 11. Constantin der Grosse und sein Jahrhundert. G. Lucrare fundamentala: O. 1932.Note Introducere 1. R. 1964.P.

27. 5. 9. 8. p. "Rom in der Gedankenwelt der Byzantiner". remarcile lui Ostrogorsky. P. Variorum Reprints. Asupra a. J. Voltaire. 1966. adresata lui Teodosie. Zurich. lucrarea de baza a lui G. 1963. Budapesta. 1973. 10. "Montesquieu et Byzance". 1963. N. 265: "Este oprobriul spiritului uman. t. Alexander. p. Despre Eusebiu. Baynes. Bury. Tn Byzance: Etat-Societe-Iconomie. Cambridge. 1960. editia a III-a. p. Terminologie und politische Theorie". Munchen. Ostrogorsky. 1879. p. ed. P. 1968.231-242. 7. cit 12. 248-260. L'lmpero e I'Imperatore christiano in Eusebio di Cesarea. Paris. 70-115. 1956).4. t. Tn Speculum. G. 1-19 (traducerea Tn franceza a editiei a II-a. 346 ~i urmatoarele. D61ger. Londra. 1953. Ettal. Zakythinos. 455-464. 142 . Scientiarum Hungaricae. Bild einer heiligen Stadt. B. § 8 ?i urmatoarele. Geschichte des bizantinischenStaates.cestei opinii . R. p.a lui Gibbon. Oratio XXX. XXXVII. 5 ~i urmatoarele. Konstantinopel. Pro Templis. loc. t. 1930. "Causes of the survival of the Roman Empire in the East". p. XVI. D. la prima teologia politica del christianesimo. Farina. 1-4. fasc. Despre aceasta problema. Tn ultima instanta. Lemerle. Londra. F. p. d. precum Imperiul grec a fost oprobriul lumii".. Sherrard. Intocmita de J. Paris. Urs Graf. "Bizantul din perspectiva numelor sale" (Tn limba greadi). anul XXXI. CEuvres completes. Moravcsik. constituie cea mai elocventa ilustrare a acestei stari de spirit. a lui Ubanius. Tn Byzantine Studies and other Essays. 11. 6. d. 1962. p. d. "The supernatural Defenders of Constantinople". P. In Selected Essays. Tn Byzanz und die europaische Staatenwelt. "Byzanz. Gouillard. Tn Acta Antiqua ~cad. Foerster. "The Strength of Empire and Capital as seen through Byzantine Eyes". 1978. Tn Flambeau.

Despre raporturile dintre Roma ~i Constantinopol. Charles Diehl. "Analecta Avarica". Strzygowskij. Paris. Sternbach. a fost ctitorita. ca "Ochiul credintei cre~tine" (L. in ultima instanta. 84. ed. 303). de remarcat este ca nu ~i-a revendicat niciodata titlul de "Noua Atena". 33). p. L 'age d'or de Justinien. in ultima instanta. in secolul al VI-lea. Despre realizarile din timpul domniei lui lustinian I. A. p. Dindrof. Paris. 14. una dintre cele mai importante biserici din Constantinopol. ed. 1971. Pertusi. Bonn. de notat ca. A. 251 ~i urmatoarele. Browning. Bruxelles. p. R. A. care a formulat aceasta problema. 712). 1966. Hildesheim. din Les Grandes Empires. 1900. in Actesde I'Acad. cu aportul unui aristocrat bogat. Paris. D61ger. "L'univers des formes". Londra. ~i persoanele particulare participau la lucrarile de constructie: Sfantul Polieuct. articolul meu. 17. de Charcow. p. Culegere de texte a Societatii Jean. 1901.13. 16. fara a mai vorbi despre calificativele sale frecvente de "Noua Roma" ~i "Noul lerusalim" (sau "Noul Sion"). cit. Justinien et la civilisation byzantine au Vf siec/e. De fa mort de Theodose J'lslam. ca "patria omenirii" (Zepos. Justinien and Theodora.. Jus Graecoromanum. d. a 143 . "L'univers des formes". p. op. Grabar. Discursul sau nr. Grabar.. Titlul lucrarii lui J. Pentru analiza sistematica a problemelorepocii acesteia. ed. 85). d. Constantinopolul este desemnat. totodata. 1973. I. Cel mai bun reprezentant al acestei politici de toleran!a fata de barbari ramane Temistios. "L'Erhpire byzantin: Formation. 1966. despre arta protocre~tina. ~i. d. ca "Preafericita" (Chronicon Paschale. inca de la crearea sa.Bodin. De Thematibus. F. vom conveni ca aceste nume releva fundamentele ideologiei statului bizantin. acum. Rom oder Orient. 1961. d. Evolution.. p. ca "Regina tuturor cetatilor ~i a intregii lumi" (Constantin Porfirogenetul. 181-198. W. XVI. 18. Decadence". d. Le premier art chretien (200-395). 15.

Ecouri aleaspectului epic al domniei lui Heraclius. Graeca.1960.. Chronicon Paschale. 2 ~i urma~ toarele. 1. "Tbe Role of Trade in the Economic Readjustement of Byzantium in the seventh Century". 1962. Lemerle.Nalionalismul 1. I.Ecloga. XIII. Agapetos. de notat ca.Helene Ahrweiler. col. Paris.imparatul invincibil.Gregoire. 107 ~i urmatoarele. Patr. p. Gr.. ed. In manuscrisul editat de Migne. R. "L'Asie Mineure et les invasions arabes". I. Monferratos. 22. Despre insemnatatea politicii lui Heradius. In Revue historique. De notat ca introducereala Ecloga esteprezentata ca un preambulla Epanagoge (operaposterioara cu mai bine de un secol). 1932. d. de acela~i autor. Haury. 25.. 86. 227. in Studi medievali.. despre calificativul de "Noul Constantin". Capitolul 2 . p. sub lustinian. 1960. p. Cf.361. 21. vol. ed. seria a III-a. 1930. Introduc~re la. p. 1163 -~i urmatoarele). p. In Melanges. ed. BizantuLeste desemnat drept "statui universal" (Migne. H. sub ingrijirea lui A. Lampros. 453 ~i urmatoarele. Heft. 1966. Paris.' Paris. ed. S. Mihail Choniates. p. Patr.. d.cf. Grabar. I. despre legenda lui Heraclius. pentru lustinian". Diehl. Historia Arcana. A. 712. col. 7. A. 347. 2. in Giorgio di Pisidia. Pertusi: "Studia Patristica et Byzantina". L'empereur dans rart byzantin. Poemi. 67-85. Ch. 24. "Mahomet et Ie monophyisisme".19. Panegirid epid.cf. S.t. in Dumbarton Oaks Papers. unde se gasesc reflectii despre continuitatea iconomieimonetare in Bizant. P. 1959. "Quelques remarques sur Ie regne' d'Heraclius". ~i bibliografia anterioara. l3yzance et la mer. Lopez. 144 . "Sfaturi. p. Bonn. 1-32 ~i. 354. Ettal. 113. 20. 23. Despre Inaintarea arabilor.

1948. Byzance et la mer. Nationalism in the Middle Ages. p. Tn ultimii ani. 300-324. P. New York. de asemenea. 465 ~i urmatoarele. D. 6. de Boor.1958. 145-168. Migne. Ibid. 145 . 4. totodata.d. Les structures administratives de I'Empire byzantin. De notat ca. p.. ai lui Hristos" ~i camilites Christi. p. V. 1966.. Kazdan. Patr.. Interesanta este mentionarea "cetatenilor archaiogeneis" (de vita veche) Tn Teofan. Despre semnificatia ~i efectul regimului "themelor". Tipton. 1972. Pertusi.2. 1976. 1972. Paris. 22. 9. Tn Melanges Orlandos. d. "Una Acolouthia inedita del X secolo". 7. mai multe lucrari despre aristocratia bizantina. Tn Travaux et Memoires. 107. Paris. ~i de catre Helene Ahrweiler. 5. 10. of Byz. t. Helene Ahrweiler. col. 3.. "La grande breche dans la tradition de I'HelIenisme". Pentru acest punct de vedere. MQnchen. textele publicate de catre A. C. t. 1967. d. Tn Aevum. Helene Ahrweiler. 3). 383. Lemerle. Byzantinisten-Kongress. Gr. Atena. p. L'humanisme byzantin. Helene Ahrweiler. Variorum Reprints. III. 828 ~i urmatoarele. Vremennik. til. Londra. publicate Tn revista sovietica Viz. Kirsten. 1971 ("Administratia provinciala Tn secolele IX-XI"). 393 ~i urmatoarele. 11. Oxford. Zakythinos. 1966 (Tndeosebi prima parte). p. Stud. D. Lucrarea lui. raportul lui E. 949 ~i urmatoarele. Congr. Ed. Zakythinos. "Problemes de la geographie historique de l'Empire byzantin". soldatii bizantini sunt desemnati ca "aparatori ai cre~tinatatii ~i. Tn Proceedings of the XII/th inter. i se datoreaza lui A. 8. nu mi-a fost accesibila. inter. 12. Tn acest al doilea text. "Undiscours inedit de Constantin VII Porphyrogenete". luptand Tmpotriva "soldatilor lui BeliarMahomed". "Die byzantinische Stadt" (Berichte zum XI. cu acela~i titlu. ed.

eccl. Tn Balkan Studies. ed. P. pe tema: "Frontierele" (rapoartele lui D. a A: 146 .. despre frontierele culturale Tn general. 6. p. byz. N. 101 ?i urmatoarele): aceasta teza oficiala a devenit populara ?i general admisa Tn timpul luptelor Tmpotriva Islamului.. d. Despre pr. Capitolul 3 . XI. Hist. intern. Cambridge. Bidez-Parmentier. Declaratie a Tmparatului iconoclast Constantin al IV-lea: cf Kedrenos. p. p. ca hotare ale civilizatiei greco-romane. nota nr. 1.0 virtute ?i izvoruloricarei glorii". 1. Kazdan. Tn Classicisme et declin culturel dans I'Histoire de /'Islam (Simpozionul de la Bordeaux). 1957. byz. 34) "razboiul pentru cre?tinatate" a devenit . 14. 263-227.13. deosebit de . Oikonomidis ?i raportul general al lui H. 1-34. d.Bucure?ti.. Tn ultima instanta. 44 ?i urmatoarele (rapoartele lui L. d. "La notion de la decadence: propos de l'Empire byzantin". dupa cum precizeaza Porfirogenetul (d. ed. 2. Obolensky. G. Ahrweiler). 17. V. atunci. Charanis. 1971. Bulletin d'/nformation et de Coordination de I'Ass. Z. Pertusi. II. Asupra acestui punct. ?i P. mai ales Eugarios. d'Et. 1971. 1970. A.imel~ contacte bizantino-ruse. p. Muller. p. Despre Eufrat ?i Tigru.12 (bibliografia anterioara). 1970.controversat. d. P.. p. Rapportsdu XV/eCongres intern. prezentate la Congresul International de ~tiinte Istorice de la Moscova). Ahrweiler.. Udalcova-A. 1. The Entry of the Slavs into Christendom. Bonn. Vlasto. "Observations on the history of Greece during the early Middle Ages". 12. 3. Ostrogorsky ?i H. Respectarea ortodoxiei a fost mereu considerata conditia necesara pentru mentinerea statului bizantin (d. d~Et. Lemerle. p.Imperialismul bizantin 1.

12. Gr. III. 8. Etude sur I'ideologie politique du Xll e siecle". New Brunswick. 229 ?i urmatoarele. 1971. "Imperium Romanum. col. p. et Me diev.d'Et. In .. 11. inter.. In Travaux et Memoires. In ultima instanta. t. Byzantine Missions among the Slavs.. ?i lucrarea lui E. Paris. Obolensky 0 califica drept "imperialism defensiv" (op. col. t. p. D6lger. F.. In Bulletin d'lnform. 10. arhiepiscopul Alaniei. Problemele ?itextele referitoare la paulicienii din Asia Mica sunt magistral tratate de R. V. bizantini practicand. Document analizat de Helene Ahrweiler. cu arta. Cf. politica expansionista.4. Obolensky. 113. t. editia lui Zepos. t. 147 .Jus Graecoromanum. 7. 1971. 7. Patr. din popor": Migne. 47). Deosebit de semnificativ este Indemnul lui Nikolaos catre Petru. II. N. Lemerle ?i colaboratorii sai. Patr.1970. cit. 6. 44 ?i urmatoarele. Bach. V. Ettal. Despreopera lui Chiril?i Metodiu.Class. Schlumberger. t. "sa se arate Tngaduitor cu vinovatii apartinand c1aselor superioare ?i aspru fata de cei umili. 24. L'epopee byzantine. pe care D. D. cf. de I'Ass. 202 ?i urmatoarele. 9. J. . 1890-1905. et de Coord. 55. Deconsultat lucrarile fundamentale ale lui F. 1973.. "Les rapports byzantino~russesau Ixe siccle". 1953. 1945. 244 ?i urmatoarele (mai ales col. 456 ?i urmatoarele. p. 13. care subliniaza taria ideii romane. 5. Gr.. ?i Migne. byz.t. p. Opera Imparatilor militari ai epocii este expusa detaliat Tn lucrarea monumentala ?i mereu la fel de utila a lui G. Notiunea de razboi drept este cea care justifica mijloacele utilizate de. The Byzantine Commonwealth. Constantine-CyrilancJ Methodius. Londra. In patru volume. reunite sub titlul de Byzanz und die europaische Staatenwelt. Vezi maisus. 248). Dvornik.

Dumbarton Oaks. G.iar I'mparatul. sub verbo: "KonstantinusPorphyrogenitus". V. d'Et. p. The Byzantine Commonwealth. 19. In Revue de I'Association inter. III. in The Slavonic and East European Review. Editia G. p. . 1971. p. red.. editia a doua. 1973. In 2002. D. Academiei. Londra. Bonn. Jenkins (cu traducere In engleza). t. De Caeremoniis. Moravicsik-R. "L'idee byzantine de I' unite du monde et l'Etat bulgare".14. Londra. Byzantinoturcica. (N. Ed. Despre a?a-numita "donatie constantiniana" ?i Bizant. Analiza acestei declaratii a lui Phokas. 25. A se vedea mai sus. Patr. (N. XXXV. A. I. 3 ?i urmatoarele. Zepos. t. p. t. 25. "The Byzantine Emperor and the hierarchical World Order". 1969. p. p. In colectia de texte bizantine de la Bonn.** 24. ed. 23. 1958. Jus Graecoromanum. 291-298. nr. 15. Ostrogorsky. F. red. Bucure~ti. col. I. 13.) * * Tradusa In Iimba romana ~i aparuta cu titlul: Constantin Porfirogenetul. pe acela de Hristos. 1971 *. de consultat. 17. I. t. t. I. du Sud-Est europeen. 21. Constantine Porphyrogenitus and his world. De Administrando Imperio. 176. pe cat posibil. Ibid. Migne. Despre aceasta idee medievala a ierarhiei natiunilor.) 148 ." . Paris. despreaceasta lucrare.68?i urmatoarele. In Helene Ahrweiler. Gr. III. 84. Toynbee. d. 119. 638: "Magi?trii?i patridii(lnaltii demnitari ai Imperiului) joaca rolul Apostolil9r. 1967. D6lger. sub titlul Un commonwealth medieval: Bizantul. 1-14. p. p. Moravicsik. Berlin.. Cf. 20. Sofia. 272. Zaimova. 1956. 16. Byzanz und die europaische Staatenwelt. cap. 18. Editata de Reiske. 22. d. carte de fnvatatura catre fiul sau Romanos. Obolensky. Ettal. 1966. Byzance et la mer. * Tradusa In limba rorr'tana la Editura (orint.

cu titlu de exemplu. 140. Lagarde. "primul discipol ~i fratele mai mare al lui Petru": asupra acestor puncte importante din diplomatia ecleziastica. 149 .106 (p. Alexander. teoria apostolicitatii sale. urata de Dumnezeu". t. ibid. atunci. in care noteaza: "Dupa stramutarea Imperiului la Constantinopol". Fontes rerum Byz. p. Mass. calificat drept "Noul Israel". despre poporul bizantin. 392 ?i urmatoarele). Mauropous. H. Dvornik. d. lipsite de onoore". 1967. 8. ibid. 1963. ed.. rolul lui Constantin al VII-lea nu este pus in evidenta. totu~i. . ". F. p. 1. p. conform careia Biserica Bizantului (inainte de crearea Constantinopolului) a fostintemeiatade Apostolul Andrei. 27. Petrograd. 85: "Natia bulgara.. d. deservita de "donatia constantiniana". Sa notam faptul ca Biserica din Constantinopol... p. p. 100-103: "Rasele occidentale. ed. II. p.. Id. II. in Travaux et Memoires. "Undiscours inedit. unde. De Administrando Imperio. 191 ?i urmatoarele?i p. ~i P. 6). "The Donation of Constantine at Byzantium". Cambridge. Ahrweiler. fraza care nu lasa loc vreunei indoieli despre drepturile Bizantului asupra Imperiului roman. De Thematibus. 100 ~i urmatoarele. 28. care Ii I~sa Romei Intaietatea"a elaborat. 13. pline de mandrie~i de noblete". Se intelege de ce Bizantul va utiliza acest document abia in secolul al X-lea. 25 ~i urmatoarele. The idea of apostolicity in Byzantium and the Legend of the Apostle Andrew. 26. adica in epoca pretentiilor sale imperialiste: tezadespre translatio imperii este explicit formulata de Constantin al VII-lea intr-un alt capitol al tratatului De Administrando Imperio (27. 13.. in Recueil des Travaux de I'Institut byz. Belgrad. 1958. p.. De notat ca Imparatul Constantin al VII-lea nume~te "popor ales" armata bizantina (d. ed. 70): "Rasele nordice.. ed. 227. Regel. Pertusi. Anonim. 91: "inferioritatearasiala a slavilor" etc. 1917.1953.

. ca fiind opusa acestei "philanthropia".capatai a imparatului ?i a statului Bizantului: ct. Gr. intimpul atacurilor bulgare Tmpotriva Bizantului: ct. Photios. 1. 1. Istoria Imperiu/ui bizantin (in Iimba greaca). . Atena. Egiptul. Este semnificativ chiar ?i limbajul pe care II adopta imparatul Roman I fata de Simeon: ct. 398: "rasa bastarda". 31. D. Gr. p. Gr. 150 . Valettas. II. Tot Tn aceasta epoca trebuie plasat textul care poarta titlul de Philopatris (prietenul patriei) ?i care se Tncheie prin urarea de a vedea supuse Bizantu1ui celelalte popoare ?i natiuni .. De/tion Hist. p. 441. 174 ?i urmatoarele etc. 41. p. ca legea bizantina interzicea practica torturii (Zepos. Miklosich-MUller. IV.. per?ii ?i scitii sunt citati explicit (d. p. respectiv cu al unui sperjur fata de imparat. 48 ~i. 1885. p. cu titlu de exemplu. 153. III. 1. 309 ?i urmatoarele.. 48: comportamentullui Simeon. 34. Babilonia. p. col. nota precedenta. dupa Leon Diaconul. I. col.. ed.Arabia. Patr. Het. Corespondenta.29. Jus Graecoromanum. 152. 341-342). Jus Greac. col. Ethn. 1972. col. p. Partr. De Administrando Imperio. Armenii sunt considerati nestatornici ~i necredincio?i. 1. comparabil cu al unui "tiran". descrisa de Mystikos (dar cu referire la prizonierii arabi). VI. p. cu titlu de exemplu. Migne. 1. comportamentul lor este socotit drept ambiguu: ct. 30. 188.' p. 30: "rasa sangeroasa". 247 . Acta et Dip/omata.. nota 27. 32. III. de notat. Cf. 148 ?i urmatoarele. III. Migne. de asemenea. Zepos. 36. Bonn. 35.33. t. Zakythinos. Aceasta doctrina este amanuntit prezentata de Nikolaos Mystikos Tn lunga corespondenta pe care 0 Tntretine cu Simeon. De subliniat ca philantropia (c1ementa) este considerata drept virtutea de . Patr. concePtia despre "philanthropia romanilor". Cf. col. Tn Migne. ed. 355-356).pentru a nu cita decat aprecierile din partea Tmparatilor.

37. II. 151 . Aceste idei constituiau baza teoriei politice a bizantinilor. 40. 141. p. ed. cu toate acestea. 38. p. amanuntit expuse ~i fara modificari notabile. 1971. Mauropous. de~i caracterul lor ~colaresc ~i didactic ne impiedica sa Ie consideram drept opere de actualitate politica. se vor regasi. mai ales in numeroasele elogii adresate imparatilor ~i in tratatele despre stat (Po/iteia). mai jos. Citat de M. 17. mai ales p.133 ~i urmatoarele. in Dumbarton Oaks Papers. 47. 239. 39. editat de P. 95. p.«Byzantine'"Demokratia"and the Guilds in the 11 th century Byzantium». p. textele reunite de Helene Ahrweiler sub titlul "Recherches sur I' administration provinciale aux Ixe-Xle siecles". sunt conforme conceptieielenistice de regalitate. 137 ~i urmatoarele. Expresia ii apartine lui Attaleiatos. Kurt-Drexl. p. merita. Wassilievsky-Jernstedt. 45. Lagarde. Lagarde. Cecaumeni Strategicon. 43. Mauropous. p. Gautier. 1963. Mauropous. ed. in intreaga Iiteratura politica a Bizantului. Scripta Minora. 165 ~i urmatoarele. un studiu aprofundat. p. Lagarde. ed. ed. Revue des Etudes byz. 28. texte care au cunoscut 0 dezvoltare deosebita in Bizant. 44. 289-314. Jus Graecoromanum. Jugie. Londra. Bonn. 1. Le schisme des Eglises. Reactia impotriva strainilor este deosebit de puternica in provincii. 1970. Cf. 48. VIII. p. 247. ed. Sp.. 41. in lucrarea publicata de Variorum Reprints. p. Paris. 77. martor ocular al evenimentelor. 5-55.227. p. I. p. p. 1. 1. 140-141. 33 ~i urmatoarele. 42. Psellos. Les structures administratives de I'Empire byzantin. Cf. Zepos. Discurs catre Alexie I. Vryonis. 1941. 46. unde stationau contingentele de mercenari: d.

Termenul de "Noua Roma". op. p. Byzance et les Turcs seldjoucides dans I'Asie Mineure occidentalejusqu'en 1081. Paris. p. p. 14. 2. Lemerle.. 13. p. 1954. p. 107. Guillaume de Pouille. Munchen. Church and Learning in the Byzantine Empire. 5. 1. 1876. 128 ~i 224. P. d. 92. ed. ed. Psellos. 1877. . 1971. W. The decline of Medieval Hellenism in Asia Minor and the Process of islamization from the eleventh through the fifteenth century. p. Alexiada. 8. Gunther de Pairis. 110. J. Paris. d. 121. 1971. Paris. Exuviae Sacrae Const. p. Leib. Ana Comnena. Fontes. 1913. Notes et remarques sur enseignement et culture a Byzance des origines au xe siecle. Barbaren und Hellenen. referitor la Imperiul bizantin. 9. ed. 12. 43. Eustatiu din Thesalonic. vol. 10. Marguerite Mathieu. 10. mai departe. p. ed. 7. Berkeley-Los Angeles-Londra. ed. a fost utilizat de Psellos. d.Capitolul4 . Sathas. ~i C. Londra. Tn primul rand. De consultat. im Weltbild der Byzantiner. De consultat. Despre sensu I acestor termeni. Bonn. Riant. Scripta minora.Patriotismele bizantine 1'. lucrarea fundamentala a lui Sp.Despre originile acestei rena~teri. Paris-Nancy. p. I. J. 1937. Helene Ahrweiler. Mesaionike biblioth. Sathas. 15. 11. Geneva. P. C. ed. Lechner. ed. 81.. Ana Comnena. 4. K. Vryonis. 3. t. ed. 144. Byzance et la mer. 763. mai ales. Cf. Le premier humanisme byzantin. 1936 ~i 1941. 6. Bonn. Nicetas Choniates. Milano. 8 ~i. 5. 231: tradarea 152 . La geste de Robert Guiscard. 1966. I. p. II. 867-1185. 1961. Regel. Kurtz-Drexl. 57 ~i urmatoarele. Robert de Clari.. 7 ~i urmatoarele. Leib. 184-187. Hussey. Kinnamos. cit. Palermo. 88. Laurent. I.

H. p. Asupra tuturor acestor puncte. Ostrogorsky. Le schisme byzantin. Capitolul 5 . d. Vryonis. p. t. p. 92. ed. 19. 21. Leib. XII. 17.". Ana (omnena. t. Beck.Tn cautarea noilor valori 1. Bonn. II. de asemenea. Tn Recueil des travaux de I'Institut d'Etudes bizantines (Belgrad). t. IX. Stanescu.venetienilor. ~i M. Kirche und theologische Literatur im byz. 1971. cu 0 notita asupra bibliografiei. Tn particular. I. 1941. Ana (omnena. Leib. Ana (omnena. ed. p. 22. Reich. 28. p.. 18. ed. 221 ~i urmatoarele.. p. 133-134. XXV. ed. t. 61-82. p. "Observations on the Aristocracy in Byzantium". Brehier. Nikephoros Bryennios. 2. cit. II. Simpozionul de la Dumbarton Oaks pe tema "Societatii bizantine" ~i. 1959. Darrouzes. 108-109: Ana compara acest contingent cu "Hieros Lochos" ("Iegiunea sacra") a spartanilor. Tn ultima instanta. 114-115. raportul lui G. S. I.. MOnchen. dupa moartea lui Guiscard. Paris. 3-32. t. "Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du Xle siecle". p. 49-73: N. ed. 20... "La crise du Bas-Danube byzantin au cours de la seconde moitie du Xle siecle". op. Zonaras. U~or de consultat.. Le schisme oriental du Xle siecle. Paris. p. 1899. 306 ~i urmatoarele. t. p. Tn Revue d'Etudes Byz. unde se spune ca aceia~i latini i-au Tnapoiat Durazzo lui Alexios.-G. Despre comportamentul elitelor sociaIe bizantine. Jugie. Tn special a lui E. d. Aper{:u historique et doctrinal. "Un faux acte. Este teza istoricilor romani. Tn Revue roumaine d'Histoire. 1973. 16. Leib. Bonn. t. 143 ~i urmatoarele. 766. p. 663 ~i urmatoarele. Dumb. ~erban Tana~oca. 1966. p. Oaks Papers. 15. 56-57. 1970. 153 . Ibid. L. J.

154 . 545-637 (ansamblul rapoartelor prezentate). nr. col. P. Jurewicz. 773. Var~ovia. Roma. Kyriakides. W. 10.. remarcile pe care Ie-am formulat Tn lucrarea mea. Regel. Ta S6zomena. 14. geographie de la region de 5myrne entre les deux occupations turques (1081-1317)". 12. 5. ed. p. De expugnatione Thessal. p. Tn Travaux et memoires. Fontes rerum Byz. 228 ~i urmatoarele. Petrog rad. Mihail Akominatos-Choniates. 265 ~iurmatoarele ~i. p. 13. t. p. Ana Comnena. p. 561-562. Migne. Bonn. Lampros. 47. 4. vorbe~te despre "expeditia nelegiuita". t. "Relazioni". Paris. 12. p. ibid. Nicetas Choniates.. 175 ~i urmatoarele. Komnenos. Patr.3. «L'ortodoxie et I'recumenisme medieval: Les origines du "schisme" des Eglises}). Glycas. p. 15. ibid. p. 1966. 9. 8.. Despre jefuirea cetatii 5alonicului de catre normanzi. Gr. I.ed. Tzetzes. Bonn. Cf. 51. 225. ed. p. 1O. Tn ultima instanta. Eustatiu din 5alonic. ed. 16. 1961. p. Epistulae. 1965. H. 233 ~i urmatoarele. M. Tn doua volume. ed. Byzance et la mer. 208. p. Atena. ed. 273 etc. cf. Lemerle.. Tn ultima instanta.. Ahrweiler. Despre Bizant ~i Cruciada. Andronik I. 1. 1. 7. Leib. P. di Scienze Storiche. 1879-1880. . Lemerle. 1955. Palermo. I. O. Tn Bulletin de J'Ass. "L'histoire et la. d. Anonim.133. Guillaume-Bude. Cf. 17. 5. Ibid. III. Despre politica lui Manuil. 4 ~i urmatoarele. p. II. col. Tn X Congresso inter.~rata evolutia separarii dintre Occidentul ~i Orientul cre~tine.. 1917. d. Pentru toate aceste puncte d. 11. 140. Despre acest Tmparat d. de asemenea.iunie 1965. 1962. 6.. 191-228.

p. Bonn. acum. mai ales. 155 . Despre evolutia raporturilor veneto-bizantine. Bonn. memoriul adresat de catre mitr6polituiAtenei. 37. 21. 22. 23. 20. II. lui Isaac Anghelos. 32. 38. Ahrweiler. 28. 30. Byzantium im westerse ogen. 83. Nicetas Choniates. Ibid. p. 784-785. I. 27. 1965. P. d. memoriul adresat Tmparatului Isaac Anghelos ?i. Nicetas Choniates. Lampros. 280 ?i urmatoarele. t. Bonn. Byzance et la mer. Urbs Capta. Ibid. Paris. Nicetas Choniates. Nicetas Choniates. Despre textele occidentale ?i Constantinopol. ed. 20. 56 ?i urmatoarele. B.. cit. 717. 24.717. 657. 582-583. p. p. ed. 34. p. d. Bonn. La conquete de Constantinople. L 12-13. Ibid. 26. Helene Ahrweiler. Nicetas Choniates. p. p. ed. p. 784-785. H. Bonn. t. 657. p. p. 307 ?i urmatoarele. Ibid. cit. Lauer. Cf. ed. p. 33. loe.18. Bonn. I. 1924. Nicetas Choniates. H. 799 ?i urmatoarele. p. se poate consulta. 29. p. Nicetas Choniates. Helene Ahrvveiler. 1966. ed. d.. Ebels-Hoving. 19. Paris. Despre reaqia cruciatului simplu lavederea Constantinopolului. Mihail Choniates. 255 ?i urmatoarele. ed. t. ed. Paris. 35. 36. 25. cu titlu de exemplu. Id. ed. 785. 716. Ahrweiler. "L'histoire et la geographie de la region de Smyrne". ed. p. Cf. p. Van Gorcum. 307 ?i urmatoarele. op. Assen. 699. Cf. p. p. 1096-1204. Ibid. p. Bonn. Tn Travaux et memoires. 629. Byzance et la mer.lbid. 1971. 1966.p. Despre puterea dina?tilor independenti. povestirea lui Robert de Clari. 31. I.

I. W. "Histoire et geographie de la region de Smyrne". Mihail Akominatos-Choniates. Cf. Die Palatsrevolution des Johannes Komnenos. Patr. Exuviae. J.Cf. Regel. Mesai6nike biblioth. 1.. Helene Ahrweiler.39. 16 (concluzia). Cf. col. p. 1. Riant. Historia constantinopolitana. I.. 158-166. XV. 14. 151. Chapman. Gregoire. Recherches sur la deviation de la 4 e croisade. Cf. 1. t. 150. 1. Migne. Atena. § 10. 1965. Irmscher. To S6zomena. C. 140. cu titlu de exemplu. 151. 1. ?i. 11. 5. Sathas. Paris.. In Travaux et memoires. Despre societatea de la Niceea. A. 8. VII. Moyen Age. Despre Marea Idee (In limba greadi). Perroy. In Byzantion. Gunther de Pairis. 7. p. 3. d. Patriotismus"». 156 . p. Regel. mai sus. Fontes rerum Byz. 6. P. 12. p. Despre Mihail Paleologul. 1926. 948-958. Lampros. 8. 10. 1. II. In Revue des Etudes sud-est europeennes. Gr. p. 1970. Capitolul 6 . Michel Paleologue restaurateur de I'Empire byzantin. Paris.. op. 4. 173-174. Cf. ed. A. II. Eustatiu din Salonic. Dimaras. Frolow.Patriotismul grec ~i ortodox 1. "The question of the diversion of the fourth Crusade". 1955. Ed. 1. H. 260 ?i 355. Carile. I. ed. 106-107. Editia C. 1970. 40. 33-47. W. «Nikaa als "Zentrum des griech. 9. 13. 85. editia lui A. Heisenberg. "Partitio terrarum imperii Romanie". In Studi Veneziani. p. 1965. 1. 2-202. 106 ?i urmatoarele. d. p. I. 1940/1. Editia S. 1. Lampros. p. Wurzburg. E. relatarea din testamentul lui Arsenie. cit. 125-305. C. 1907. p. ed. I. Cf. p. Nikolaos Mesarites. ed. ed. p.. 2.

I. I. 425. p. Paris. Bonn. Gregoire. De Vita Sua. 148. Pachymeres. lungul poem epic cu titlul: Fluierul regelui. Bonn. 149. A. The decline of Medieval Hellenism in Asia Minor. aceasta Tntamplare i-a inspirat poetului national al Greciei moderne. Editions L. Un portret al lui Mihail Paleologul. ed. Cf. Pentru 0 expunere amanuntita a situatiei sub Paleologi. Vryonis. 6. Despre razboiale veneto-genoveze pe teritoriul bizantin. Bratianu. Samaran. Imper. despre parerea sa referitoare la Constantinopol: d. 157 . p. 5.Utopia nalionala 1. Constantinople and the Latins. 1959-1960. 10. p. Sp.. the foreign policy of Andonikos /I (1282-1328). 4. publicata sub coordonarea lui Ch. Bonn. G. p. Laiou. . Munchen. p. d. I. este realizat de H. Mass. Tn Les Hommes d'Etat celebres. Pachymeres. 1956. restaurator al Imperiului. Paris. d. Pachymeres. Bonn. ed. d. 124-125. Geanakoplos. relatarea lui Pachymere. 3. Cambridge. p. t. Histoire de I'Etat byzantin. Despre acest Tmparat. Mazenod. ed. IV. Bonn. 1971. 460.. 1972. Ahrweiler. 235. Los Angeles-Londra. Ostrogorsky. 7. ed. 12. I. p. 2. ed. IIDeciin et chute de l'Empire byzantin (1282-1453)" . D. Pachymeres. H. Capitolul 7 . 153 ~i urmatoarele. 8. Michaelis Palaeologi. 30 ~i urmatoarele.. Michael Palaeologus and the West. Tn Byzantion..Tn ultima instanta. La mer Noire. p. 1970. Mass. p. Palamas. ed. 1959. 171 ~i urmatoarele. K. 11. Cambridge. 490 ~i urmatoarele. G. 1969. Senaherim a fost un literat ~i un savant cunoscut. t. 9. p. Acta et Diplomata Graeca. 29/30. Miklosich-Muller.

Documentele Colocviului organizat de Adunarea internajionala a statelor bizantine' la Venejia. 1969.1969-1970.Turner. 18. 5. Este vorba de Manuil al II-lea Paleologul: despre acest Imparat. In doua volume. 19. The Last Byzantine Renaissance. J. Cf. Histoire de I'Etat byz. byz. I. 6. Etat tributaire de l'Empire turc". G. 21. F. 14. Ostrogorsky. Cambridge. "Comuna zelojilor' din 5alonic" (In limba rusa). New Brunswick. d. 16. Cf. 51. 15. .. 4. 16.. p. 1953. 1970. Ghenadie a 'fost primul patriarh al Constantinopolului sub turci. In Istoritcheski PregIed.Ghenadie.-J. lucrarea fundamentala a lui D. byz. 1932. in Revue des Et. "Rapports". Manuelll Palaeologus (1391-1425). In ultima instanja. Le despotat grec de Moree. R. 217 ~i urmatoarele. In Byzantion. Despre acest stat. . Despre toate aceste probleme. Artet societe a Byzance sous les Paleologues. 5tudii Bizantine ~i Postbizantine de la Venejia. Loenertz. 509 ~i urmatoarele. de acela~i autor. Paris. Browning. C. d.13. Venetia. t. "Jean V Pah~ologue Venise (1370-1371)". Runciman. In Recueils des travaux de I'Inst. ~i Documentele celui" de-al XIV-lea Congres internat-ional al statelor bizantine. Plethon et platonisme de Mistra. Paris. Atena. 322 ~i urmatoarele. Bucure~ti. 39. 1971. J. 1950. p. R. t. II. d. a 158 . de Belgrade. despre . t.. "Byzance. d. ~i D. nr. cu titlu deexemplu. p. Zakythinos. Masai. Despotat grec de Moree. septembrie 1968. 20. Zakythinos. t. 1956. 1958. p. Paris. 1953. Societe et vie intellectuelle au Xlve siecle.420-455. 1971. 499.Siblioteca Institutului de.. "The career of George-Gennadius 5cholarius". 17. 1956. 49-58. p. p. t.t. G. Barker.

G. byz. P. Dumbarton Oaks. d. p.1971. 20. Accentul asupra acestor probleme a fost pus de catre C. Meyendorff. remarcile lui D. A. Nicol. Patr. Tn Byzantion. Irmscher.ibid. 26. "Medieval Ideas of the End of the world". I. Belgrad-Ohrida. Evert-Kappesowa. Cf. Meliteniotes. Byzantium and Greece ("Inqugurallecture in the Koraes Chair". 1036 ?i urmatoarele: schisma dintre Biserici sta la originea tuturor necazurilor Imperiului bizantin. UnJversitatea'din Londra. t. 28.22. "Society and intellectual life in the 14th century". C. Reiches. H. 23. Mango. p. Tn Rapports du XI/e Congres inter. 1965. "Spiritual Trends in Byzantium in the late 13th and early 14th . de asemenea. Berlin. de catre unioni?ti. 1953. 30. XXVIII. 1967?i noteledin C. 27. p. Migne. p. Vasiii ev. Rapports. d.29-43. 44.Centuries". "La tiare ou Ie turban". p. 24. Gr. Tn XIV Congres inter.. mai jos. Tn Art et Societe a Byzance sous les Paleologuesi Venetia. 119. rostite de Luca Notaras. Lucrarea lui J. Sevcenko.1942/3. cit. XIV. care subliniau faptul ca perioada maretiei Imperiului corespunde cu aceea a pacii dintre Biserici: d. t. Bucure?ti. "Byzantinism and Romantic Hellenism".. J. Alexander. nu mi-a fost accesibila. 497 ?i urmatoarele. 1971. Despre acest principiu fundamental al gandirii bizantine. Beck. 1967. d.. 245 ?i urmatoarele. 16. t. col. des Et. Mango.7-31. des Et. col. DieWeltgeschitliche Bedeutung des byz. Bekkos. 141. byz. 29. I. ed. Despreliteraturaescatologica din Bizant. 159 . Argumentul a fost folosit. III. Pentru aceste cuvinte. M. p. Tn Journal of the Warburg and Courtauld Institutes. ?i H. 53-71. Tn ~yzantino­ slavica. t. The Oracle of Baalbeck. 1971. p. "Humanismus und Palamismus". 25. 1961. Cf. 26. loc..

?i F. Cf. p. Runciman. byzantines. Megas. Bucure?ti. secundus Platonis obitus" . 1932. 160 . "Constantinopolul natiunii (elene)". Studies. V. 35. 1086.. St. 1968. * Aparuta In acela~i an ~i In versiune romaneasca. Tn ultima instanta. Byzance apres Byzance. G. 65. 9. W. 1953. d. patriotism etc. Citat de O. editie noua. Zakythinos. 2. "Die byzantinische Religionspolitik und der sog. Cf. La chute de Constantinople. 81-97. Miscellanea Byzantina Monacensia. Despre aceasta problema fundamentala. 229-263. "La Pologne et l'Empire byzantin". Palamas. v. volumul celui de-al cincilea centenaral cuceririi Constantinopolului. 1971. p. MOnchen. 1953. 1968. C3saropapism\Js". Halecki. Dvornik. MOnchen. Dodecalogul tiganului. N. Fenster. 5 ?i urmatoarele. 1. A. p. nationalism."Secunda mors ista Homero est.) . 1.31. 38. mai sus: universalism. Paris. 32. VII. 1972. p. p. Textele despre cetatea Constantinopolului au fost reunite de E. 37. festgabe ftJrPaul Diels. 1968. 34.Principiile fundamentale ale gandirii politice din Bizan~ 1. Early Christian and Byzantine political philosophy.* Capitol unic . In B'yzantion.. Despre caderea Cetatii d. The Dumbarton Oaks Center for Byz. red. 36. Atena. elogii ?i monodii. Ziegler. (N. . Tn L'Hellenisme contemporain. Tn Laudes Constantinopolitanae. p. 26. imperialism ?i ?ovinism. "Les premiers patriarches de Constantinople sous la domination turque (1454-1476)". 1. "Caderea Constantinopolului Tn cantecele ?i legendele grecilor" (Tn limba greaca). K. Laurent. lorga. Tn Revue des Et. Tn Nea Estia (Tn Iimba greaca). 13 ?i urmatoarele. 33. subtitlul Bizant dupa Bizant.citat de D. 247 ?i urmatoarele.

Bucure~ti.. Bonn. ~i mai sus. 3. 161 .mecunoscutasub titlul de "Melissa" (Albina): "Cat prive~te alcatuirea trupeasca. 122. In acest sens. 41-45. 1012 b. p. text promulgat pentru a reglementa problemele Bisericii Intr-un moment In carerelatiile cu Roma constituiau preocuparea majora a Tmparatului. Scripta Minora. 6. Oratio. In Harvard Slavic Studies. 9. De Caeremoniis. 12. Sa notam. adica semnifica ansamblul masurilor luateln favoarea unui individ. Gr. de asemenea. imparatul este aidoma tuturor oamenilor". titlurile 2 ~i 3. p. p. Patr. Cf.. 136. p. II. Zepos. comentariullui I. II. p. 141-179. acest sens apare dupa secolul al XII-lea ~i nu figureaza In diqionarullui Lampe. Brehier. Cherularie este cel care a dedaratca "diferenta dintre imperium ~i sacerdotium este minima. 736. Patr. 11. Psellos. Migne. ~i. teza exprimata In culegerea de maxi. I. 24. 8. XXIX. 4. De notat ca teza despre cezaropapismul bizantin. Bonn. de altfel. Migne. ed. 131 pana la 545. daca nu. Epanagoge. Jus Graecoromanum. 7. col. nr.. ale lui lustinian I.. ed. source of MoscQvite political ideology". In lucrarea de fata. 1954. 627. n-afost admisa de autorii citati mai sus. t. se bazeaza pe Novella. p. L. Sevcenko. ed.Hiereus et Basileus". 5. II. ed. Gr. Citat de Reiske. t. 101. Cf. 1. Bonn. II.1966. d. p. p. in· Vasile din Seleucia. p. 325. 724-850. ed. Bonn. In ceea ce prive~te ordinea (taxis). I. 1O~ Leon Diconul. 643. 276 ~i )80. "A neglected Byz. care. 85. Kurtz-Drexl. col. chiar inexistenta": Skylitzes. De notat ca termenul· d~ "iconomie" a fost utilizat In epoca bizantina pentru a desemna beneficiulobtinut de la Imparat. t. 1948. t. In comentariulla De Caeremoniis Aulae Byzantinae. Lampe ofera mai bine de cincizeci desemnificatii. mai sus. In Memorial Louis Petit. p. De notat expresia "Intelepciunea iconomiei". t. Cf.

Le discours sur fa rdyaute de Synesios de Cyrene. Stenidas. Valdenberg.mai ales. Ibid. 506 ~i. ibid... III. Mig~e. V.. IV.·· asemanatoare cu doctrina asupra regalitatii stabilita de Edante. ed. p. vet. III ~i IV. ?i adnotarile. p. declaratiile unui Tmputernicit sasanid catre Mauticiu: "Ordinea lumii facuta de oameni este pe dos fatade ordinea· cereasca facuta de Dumnezeu" (Teofilact Simocata. Tn Byzantion.. p. 1926. col. Tn Petru Patricius. comparat cu acela de "phronesis" al anticilor. 599-600 (despre autor ?i opera. mai ales. Paris. col. III. nova coli. Bonn. De notat ca teoria cre~tina ?i bizantina conform careiaordinea lumii pamante~ti este reflectarea imperfecta a ordinii. editata de Migne. 19. 174. semnifidind Tntelepciunea omeneasca. Gr. Mai. II.. Gandirii elenistice Bizantul Ti datoreaza doctrinasa asupra imparatului. Diotogene. col. 15.Oikonomides. 17. Tn ultima instanta. ed. t. Gr.1I1. Script. Belles-Lettres. Migne. N. de per~i. col. II. Tn acest sens.Politica sapientia. t. Despre aceasta problema. 128 ?i col. Termenul de taxiarhia Tnsemnand ierarhie.lumii cere?ti nu este imparta~ita. ed. p. t. 373?i urmatoarele. t. 88 si urmatoarele. 1951. 14. Les Listes de preseance byzantines des IXe et xe siecles. Bonn. t. De . a 162 . 13. 537.. Oper~ lui Pseudo-Dihnisie. Despre taktika. sub nici 0 forma. Gr.Tn PseudoDionisie. Lacombrade. 174). d. Patr. Paris. IV. col.termenul. 18. .. C.. d. 1972. 16. 29. ed. d. 55-76). d. Dion Hrisostomul etc. Patr. col.. de asemenea. Teofilact Slmocata. 1. Ibid.L~s idees politiques dans les fragments attribues Pierre Ie Patrice". 273. ji 52 ?i. p.t. 385.bizantin de "iconomie" poate fi. Patr.

'Tntre altele. p. d. forta Imperiului lor. 29. J. p. d. p. Bonn. d. ed. Bonn. 327 ~i. Cf. p.20. 639. Tn Euagrios. 22 . p. Patr. 1949. Tn ultima instanta.248-260. s. 1973. Goltz. cu titlu de exemplu. Halle (Saale).. Economia sacralizata a bizantinilor: d. t. Londra. "The Supernatural Defenders of Constantinople". feci. v.. De Ostentis. 163 . ed. 1972. prezentarea lui Basiliskos. De Boor. col. De Caeremoniis. Lydos. Tn legatura cu acesta.. Despre aceasta doctrina. mai ales. p. 1956. Paris. 193. Paris. 1 ~i urmatoarele. 28. p. ed. Baynes. Gaudemet. Bonn. "Die byzantinische Staatenhierarchie". 15. Grabar.. p. ed. Darmstadt.639~i O. A. De regno. pentru bizantini. Bonn. 26. Gr. p. Les Institutions de I'fmpire byzantin. p. Trettinger. Hiera Mesiteia: Zur Theorie der hierarehisehen Sozietat im Corpus areopagitieum. Tn Byzantine Studies and other essays.und Reiehsidee naeh ihrer Gestaltung im hofisehen Zeremoniell. Paris. 303 ~i urmatoarele. ca ~i L. 1936. 27. Bidez-Parmentier. De Caeremoniis. Bonn.. 101-104. N. ed. 23. 1967. L'fmpereur dans I'art byzantin. Hist. Despre aceasta idee fundamentala a regimului bizantin. ed. p. Acest respect al tradi~iei unor "patria" constituie. 166. ed. 168-169. p. Teofilact Simocata. 32. 30. Les Institutions de I'Antiquite. nu mi-a fost accesibiliL 21. Ostrogorsky. Synesios. Diss. Brehier. Nikephoros. In Zur byzantinisehen Gesehiehte. p. ed. 1960. De Caeremoniis. 66. Peitharehia conduce la pace ~i garanteaza bunastarea cetatenilor: d. 6. d. Darmstadt. Die ostromisehe Kaiser. Bonn. Migne. 192. Lucrarea lui H. 31. Teofilact Simocata. Lampe. 459~i urmatoarele. (Sda 6lxovo~(a). 119-141. 1077. Despre originea misticii imperiale. ed. 24. 25. Dietionnaire. G. d.

212-213 ?i 319. cal. Patr%gia Orienta/is. mai sus. 113. Jugie.. XVI. M. Migne. ed. 460. 272. 37. 517. 3. ct. p. 38. "Qmilii bizantine despre Feciaara Maria". I. mai sus. 3-4. Cf. Termenul semnifica. p. Migne. De Caeremoniis. de asemenea. fasc. t. 213) ?i. Gr. 1922. 36. Patr. 33.sensuI termenului eutaxia (ardine buna). Tn Pseuda-Dianisie. cal. cansiderata ca rezultat al celei mai bune "icanamii". Patr. 24 ?i urmataarele. astazi: prejudiciu. Epistulae. p.. Bann. ed. 5 ?i p. ed. p. de natat a definitie interesanta a icanamiei data de Mystikas: "icanomia este imitarea Tngaduintei divine" (cal. 34. 35. IV. t. . Cf. Nikalaas Mystikas. Gr. "icanamia este un compramis binevenit". Despre apera imperiala. III. t.

1957 (selectia textelor ~i traducerea engleza).) 165 . BAYNES (N.). K61n. Paris. Paris. H. 1919 (generala ~i sugestiva). a * Importanta bibliografie despre Imparat ?i ideea imperiala nu a fost citata. 1964 (indispensabila pentru politica oficiala). Londra. DOLGER (F. doua volume (numai vol. Paris. Graz. Les institutions de I'Empire byzantin. DAGRON (G. DVORNIK (F. II se refera la perioada noastra: opera fundamentala).).). Byzance: grandeur et decadence.). Social and political thought in Byzantium. Kaiseridee in den Aregen der Urkunden. The Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies. (N. p. Wien. Prooimion. 1966. L'empereur dans I'art byzantin. 1-23). Byzanz und die europaische Staa ten welt. Byzantine Studies and other Essays.Bibliografie minimala * BARKER (E. Ettal. Paris. 1960 (mai ales "The Hellenistic civilization and East Rome". DIEHL (Ch. 1974. 1953 (indispensabila pentru raporturile dintre Orientul ~i Occidentul cre~tine Tnainte de Cruciade).). Elemente der byz.). Early Christian and Byzantine political philosophy. pentru ca a fost luata In consideratie In notele din text. Constantinople et ses institutions de 330 451.a. HUNGER (H. GRABAR (A.).). BREHIER (L. 1949 (generala ~i utila).). Oxford. 1936 (importanta pentru arta oficiala). Naissance d'une capitaIe.

idei adeseori originale). Eastern Europe 500~ 1453. OBOLENSKY. 1204-1461. 346. In Etudes historiques I'occasion du X/le Congres international des Sciences historiques. In Speculum. OSTROGORSKY (G. LECHNER (K. 1958 (selec}ia textelor ?i traducerea germana). p.).). 1959 (accentul pe istoria gandirii). (D. Notes et remarques sur I'enseignement et culture Byzance des origines au xe siecle. Origins of the Greek Nation.). The Greek East and the Latin West. Hellenen und Barbaren im Weltbild der Byzantiner. t. Atena.). Bizan}. The Byzantine Commonwealth.). New Brunswick. 1962. 1971 (fundamentala pentru via1a intelectuala). 1956 (necesara pentru istoria generala). LEMERLE (P. a Articole importante ALEXANDER (P. ANGELOV (D. Le premierhumanismebyzantin.).). statuI ~i societatea (In limba greaca). 1965.Byzantinische Geisteswelt. 1971 (indispensabila pentru studiul ariei de raspandire a civiliza}iei bizantine). Londra.). lucrare utila).). "The strength of Empire and Capital as seen through Byzantine Eyes". SHERRARD (Ph. 1966 (format carte de buzunar. "Byzance et I'Europe occidentale". The Byzantine tradition. p. a 166 . Paris. Leipzig. Histoire de I'Etat byzantin. VACALOPOULOS (A.:Baden. ZAKYTHINOS (D. Paris. New York. II. A.). 1954 (Inlocuind "Byzance I'CEuvre c1assique" din J. 1923). Munchen. New Jersey. Londra. 1951 (Iucrare deosebit de sugestiva pentru dezvoltarea lumii bizantine). t. J. 1970 (punctul de vedere grecesc· asupra ultimelor perioade ale Bizantului. Hellenen und Barbaren. Baden. 47-61. Juthner. XXXVII. Sofia. Londra. . MILLER (D. The Byzantine period. A Study in the Christian Tradition.

CHARANIS (P.), "How Greek was the Byzantine Ermpir,e:,\tm Bucknell Review, Lewisburg,1963, p; 10l-'10~;,; . IRMSCHER (J.), "Der Hellenismus im Geschichtsverstandnisder Byzantiner", In Soziale Probleme im Hellenismustlnd im r6mischen Reich, Praga, 1973, p. 37-62. LEMERLE (P.), "Byzance et les origines de notre civilisation", in Venezia e I'Oriente fra tardo Medioevo e Rinascimento, Florenta, 1966, p. 1-17. MANGO (C.), "Byzantium and Romantic Hellenism", I'n The Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 1. XXVIII, 1965, p. 29-43. MORAVCSIK (Gy.), "Bizantulln lumina numelor sale" (In limba greaca), In Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae,t. XVI, p. 455-464. NICOL (D. M.), "Byzantium and Greece",lnaugural Lecture in the Koraes Chair, Universitatea din Londra, 1971, p.1-20. RUNCIMAN (St.), "Byzantine and Hellene in the fourteenth century", In Melanges pour les six cents ans de I'Hexabiblos de Constantin Armenopoulos, Salonic, 1952, p. 27 ~31 . SALAVILLE (S.), "De I'hellenisme au byzantinisme", In Echos d'Orient, t. XXX, 1931, p. 28-64. VALDENBERG (V.), "Les idees politiques dans les fragments attribues Pierre Ie Patrice", I'n Byzantion, 1. II, 1926, p.55-76. ZAKYTHINOS (D.), "Constantinopolul natiunii" (In limba greaca), In Nea Estia, fasc. 1086, 1972, p. 1-14.

a

Opere despre celelate civilizalii medievale
CARLYLE (R. W. ~i A. J.), A History of Medieval Political Theory in the West, Edinburgh, Londra, 1950, In ~ase volume. MORRALL (J.), Political thought in medieval times, New York, 1958 (mic manual).

167

ROSENTHAL (E.), Political thought in medieval Islam,
Cambridge University Press, 1958. SCHRAEDER (H.), Moskau das Dritte Rom, Studien zur Geschichte der politischen Theorien in der slavischen Welt, Hamburg, 1929.

Index
A
Adriatica - 78 Africa - 18,21,37 akatastasia - 133 akosmia - 133 Alania - 8, 43 Alexie alill-lea Anghelos - 89,142 Alexie I Comnen - 66,67,68,69, 78, 142, 153 Ambrozie (Sfantul) - 122 Ana Comnena - 63, 74, 154, anesychia - 134 Andronic alII-lea Paleologul -114 Andronic I Comnen - 81, 83, 84 Anghelos - 89, 90, 110, 142, 157 Ani - 51 arabi - 22, 26, 37, 74, 151 Arabia - 18, 152 archontopouloi - 69 avari - 16, 89, 92, 99 - azima -70

B
Balcani - 43, 75, 120 Bari - 8,53 basileus - 19, 21, 163 Baudouin - 109 Bazilicalele - 24 besant - 20 Bessarion - 116 Bizant, passim. bizantini, passim. Bohemond - 73 Bosfor - 98, 105 bulgari - 8, 16,21,26,36,39,43, 48,49,50,65,87,93

C
Calcedonia - 9 Carol eel Mare - 38 Carol de Anjou - 111 castra - 30 Caucaz - 8, 39, 42, 51 cezaropapism - 122, 130 Chamaretos - 86, 95 Chersones - 43 Cherularie (Mihail) - 71, 123, 163 Choniates (Mihail) - 86,87, 105, 146,156

Arethas- 57
armeni - 24, 64, 66 Armenia - 8, 24 arsenita - 108 Arsenie - 107, 158 Asia Mica - 171 Asidenos - 85 ataxia - 133 Atena-8, 19, 147, 152, 156, 158, 160, 162, 168 athanatoi - 68

169

55.36.26. 14. 52. 58 I !conium .74 franci . 154 Gunther de Pairis .101.66.21 cumani .14 democralie . 19 Egipt .18 Ctesiphon .24 iconoclast . 65.43 chronocrator .8.141.13.37 Crimeea .82.39.46. 64 51.18 Grecia .119 Constantinopol. 67.8.29 E Ecloga . 147.53.81. Epanagoge . 25. 27. 91. 144 Eustaliu din SaIonic . 154 H Heraclius .47.24.41. 148 170 .129.68.126 Guiscard (Robert) . 156.37.8.40. 90.71 dynatoi .122.53 Durazzo .48.86. 85 Gabras (Theodor) . 63 iconoclasm . 34 donalia constantiniana .57.8. 1OS.154. 22 Delfi . 93 o Damasc . 26.43.9-13. cosmocrator . Genova . 15~ 15~ 157 Eleusis . 131 Creta . 22.8. 21. 114. 148 Constantin allX-lea Monomahul- eutaxia . 55. 1. v. 15. 22.81. 143 Constantin allV-lea . 129 goli .45.94. 114 Germaniceea .80.8.63. 151 Constantin al XI-lea Paleologul Dragases . 21. 41. 18.79.74.24 Ghenadie . 53. 18. Plethon. 150. 148 Europa . 39. 146. 55 Frigia .67.129 Cipru . 146 Efes .119. 111 Eufrat .81 Comneni .99.66. 132.13.53.63.42. 46-48.8.89. 21. 158 84 Constantin.46.13 dominium .165 F Fatimizi .Cho"niates (Niketas) . passim.101. 163 Epir . 145. G Gabras .137.· 80 elenism .128. 142 Constantin al VII-lea Porfirogenetul .14.10. 146 Hugues de Saint-Pol -99 Humbert .8. 141. 41.14 enciclica . 158 .81 glob Tmpodobit de cruci -20.87 Coloanele lui Hercule . 133 Dioclelian . 119 Eusebiu .172 Gemistos. 160 Gibraltar .149 Dunarea .

145. Imperiulde la Niceea .64. 63 Niceea.129. 104.14.44. 116 lulian Apostatul .63.105-107.24-26.18.80.67.11 Isaurieni .. 63.10 Liutprand . 13 Mistra -113. 162 Leon al VI-lea inte1eptul . 145 imperium romanum . 96.83.136 N L labarum.20.20 Lascarizi . 151 Italia . 142 171 .88.. 42 lezmajestate .160 Moreea -113 Mouzaloni .98 Milano (edictul) .8.115.164 lerusalim . 142 isapostolos . 103. 120. 117. 21.57. 157 Nikephoros alill-lea Botaneiates 63 Nikephoros al II-lea Phokas .96.18. 141. 108. 80-83.iconodul .107. 14.86 Melfi -72 metron .113. 71. 170 isopoliteia -91 Israel (Noul) .85 magistru .44 logothesia -19 M Macedoneni .26.99 loan alII-lea Comnen.93 Maggaphas . 148 Kinnamos .. 104. 142 loan de Antiohia .10.141. 100.127.49.68 Macedonia . 37. 17. 119. 104.75.51.54.64. 72.36 iconomie.107 latini .116 Manuil I Comnen .58.12. 153 • Mauroz6mes .105 Kedrenos .53 Marea Idee .116. 87. 142 Isac alii-lea Anghelos . 21. 89.8.85. 142 loan al IV-lea Lascaris . 79. 112 Mihail Retorul .123 Niceea . 38 Inocenliu al III-lea . ierarhie . 100-103. 144 limes. 111. 142 Isac I Comnen . 105. 50 libanius . 90. 123. 51.75.150 Mahomed al II-lea ~ 120 Malatesta (Sigismund) .131. 111 loan al VI-lea Cantacuzino.51.24. 148.126 Mihail al VIII-lea Paleologul-1 07.151.53 loan I Tzimiskes .49 krima .25. 75.42. 142 Manzikert . 29. 44. 154 Leon al III-lea Isaurianul . 13.128.32. passim.10 lustinian I.158 Mauriciu . 135.42. 55 Islam . 18.49. 39. 164 Mauropous. 95.. 154 Kleidion .145.107 K Kea . 67.

86..54 ru~i . 156 ostrogoti .154. 20 Psellos . 39.41.59.8. 104 Noul Constantin .30 politeia .8.129 Partitio di Romania .37.77 pax romana . 142 Roman al IV-lea Diogene . 75. 99.64 R rasa .127.19 reconquista . passim.16.81 Palamas-119. 109 Noul lerusalim . 119 polis . 77. 42 pantocrator . 33. 72. 34.18.100 patria . 104.52.150 pavlichieni . 133 patriciu .. 53.21 Romania .44.53 Senaherim . 91.152 nomisma .8.12. 118 Procopiu .. Orient. 77 pecenegi . 159.159 Paflagonia .153 Pontul Euxin . 161 seleucizi .43. 119 o oikonomia.18 Otranto . 156 Noua Roma . 80 renovatio .103. 112. 128 psycho/ethros . 57. 51.110.20 normanzi .133 Pusguza .109.57.164 Photios .37.113 per~i .53 Roman Melodul .18.79 Pius al II-lea .57.36.. 79.53.99. 115. pax Byzantina . 50. 132 pax christiana . 158. 151 Ravenna . 41. 26. ordinea.152. 169 sa/os .133 Samuel. 63 peitharchia .21. passim.68 Nikolaos Mystikos . 149. 78. 161 Paleologi .42. 160. 107. 71. v.48 P Pachymeres .133 Peloponez .120 Plethon .127.17. 116. 51 172 . 151 Philadelphia . 77.105. 43. 62.113 philanthropia . 95 Sicilia .50. 156. 90. 159 Sgouros (Leon) . 69. 112. Roman al II-lea . 50.100 Rousseul . 157 Roma.43. 49 . 154.35.115.163 Pseudo-DionisieAreopagitul . 104.116 Robert de Clari . 159 Palestina . 43. 99.113. .48. passim.78 Pisa . ortodoxie . 95.46.12.83.80 Rimini .112.152 S Salonic .40.Nikephorositze .49 schisma . iconomia.

128.83 Stryphnos . 92 vizigoti . 101 turci .18 varegi . 111 Venetia.8. 160 Tzachas .87.47.8. 152 Sinai (Munte) . 77. 22. 64. 78. 93 Smirna . 161 venetieni .104.126 Spania . 155 trans/atio imperii .105. 114.110.145 tiranie .18 X Xiphilinos . 65. 106. 119. Teodor al II-lea Lascaris' . 145 Siria . 64 Trebizonda . 85.8.112.147 Themistios .97.92.67. 164 tarache .51.160 Zonaras . 83.44.30. 142 Teodosie I .13 theme .44.133 T Tactici/e . v.114. 69 taktika . 59.18 strateg .55 Tracia ~ 93. 27.83.118.64 U unguri .53. 80 slavi .115.32 tagma ""7 68.107 Teodor I Lascaris . sygchlsis .19 Sion (Noul) . 151 .57 y Yarmuk . 63.89 V vandali .31. 160.Silvestru (papa) .128 taxis.16.106.113. 66. 50.90 Vasile al II-lea Bulgaroctonul. 94 49.91.8. 117.116.50 sophia . ordinea.79.133 taxiarchia .-46 Simeon .22 Z zeloti .

Helene Ahrweiler-Glykatzi. consilier superior In Ministerul Educatiei Nationale al Frantei. vreme de mai multi ani. Universitatile din Londra. i-a succedat lui Paul Lemerle ca titulara a catedrei de bizantinologie de la Sorbona. unde ~i-a facut studiile universitare. A detinut inalte responsabilitati universitare ~i culturale. teza de. Lima. Academiile Elena. pre~edinta Centrului Cultural 174 .Mer. Cel dintai. i-a fostprofesor la Atena. Universitatea de ~tiinte Sociale din Atena si Universitatea Americana din Paris i-au acordat titlul de doctor' honoris causa. Belgiana. 1966 o lucrare de referinta In domeniu. s-a format profesional sub Tndrumarea. Helene Ahrweiler-Glykatzi a facut 0 prodigioasa cariera academica.POSTFATA J Nascuta la 28 august 1926. pre~edinta Centrului Georges Pompidou. parintele actualei ~coli franceze de bizantinologie. doctorat . cancelarul Universitati10r din Pqris. la Atena. Germana ~i Bulgara au cooptat-olntre membrii lor. directoarea Centrului de cercetari privind istoria ~i civilizatia Bizantului ~i Orientului Apropiat cre~tin. New-York.a doi dintre cei mai de seama bizantini~ti ai secolului al XX-lea: Dionysios Zakythinos ~i Paul Lemerle. New Brunswick. Paris. fiind. autoarea cartii de fata. Tnnoitorul bizantinologiei grece~ti postbelice. pre~edinta Universitatii Europene din Paris. Dupa ce a lucrat vreme de doisprezece ani Tn calitate de cercetator ~tiintific la CNRS. la Paris.· rectorul Universitatii Paris I. cel de al doilea. Britanica. Belgrad. i-a conaus. unde s-a ~i casatorit.Byzance et fa . Stabilita definitiv In ·Franta.

cum sunt: Comitetul International de ~tiin}e Istorice. Tn anii din urma.Iimba lor materna.devenind apoi. de ~coala In domeniul studiilor bizantine.doar cateva numede Inva}a}i stabili}i. Notez aki. inestimabile cuno~tinle privind traditiile civilizatiei~i culturii bizantine. cu Legiunea de Onoare de Pre~edintele Jacques Chirac. prin poeme care ne amintesc uneori de Constantin Cavafis. a desfa~urat 0 prodigioasa activitate publicistic~ In presa greaca scrisa ~i vorbita~i. animati de convingeri filozofice ~i politice adesea foart~ diferite. Catherine ~i Spyros Asdrachas.. desavar~ita stapanirea lirpbii grece~ti.au primit~i pre}uit.European de la Delphi. pentru ~ Ie Imparta~i celor care j.unii trecuti acum In lumea drepti1or.pe negandite.In Franla. Apartinand unor generatii diferite. In neogreaca. Asterios Argyriou . pe de 0 parte. Nikolaos A. Peter Charanis~i Angeliki Laiou -In Statele Unite ale Americii. In }arile care i-au gazduit.Tnsa un· merit comun:ei au adus cu sine. unica prin complexitate. Bizan}ul. spiritualitatea cre~tinatatii rasaritene. dominati de preocupari diferite. iar. Destinulacestei mari doamne a bizantinologiei contemporane este asemanator cu almultor distin~i intelectuali greci care ~i-au desavar~it pregatirea profesionalalnApus. bogalie ~i milenara functie culturala. nu de mult. fapt mai pu}in cunoscut. Asocia}ia Internalionala de Studii Bizantine. s-a Incumetat chiar sa evoce Iiric.In ~anada. to}i ace~tia au . nuo data. pe care numai trairea 175 .subtilitate. eminen}1 cercetatori ~i profesori.pe de alta parte. Asociatia Interna}ionala de Studii Sud-Est Europene. . creatori. ment9 litatea ?i via}a umanitalii balcanice ?i microsiatice. A fost distinsa. Oikonomides ~i Elisabeth Zachariadou . spre exemplificare. Georg VeJoudis ~i Victor Tiftixoglou -In Germania. Intaridin Europa ~iAmericade Nord: Nikolaos Svoronos. A Indeplinit ~i Indepline~te importante func}ii In asocia}ii ~tiintifice internalionale. pentrumai Indelungata sau mai scurta vreme. Sofia' Antoniadis-Bibicou.

din care ~i-a facut domenii predilecte de investigatie ~tiintifica.. de institutiile ?i practicile fiscului. la rastimpuri sau definitiv. ei au contribuit decisiv nu numai la cunoa?terea trecutului bizantinal lumii din care proveneau. Variorum Reprints. Helene. economica ~i institutionala a Imperiutui bizantin. Variorum Reprints. de asemenea. datori sa contribuie. Cu 0 pasiune pe care cititorul roman ~i-o poateexplica astazi maibine decat oricine. fie de organizarea administrativa a provinciilor lui. desigur. cu caracter preponderent analitic ~i monografic. la Impamantenirea carora In tara lor de obar~ie. de politica maritima a Bizantulqi. I-a facut. animati de cel mai curat ?i mai· adevarat patriotism elenic. Cercetatorul care se ocupa fie de structurile economice ale Imperiului bizantin. dintre care cele mai importante. unde cei mai multi au revenit. . fie de istoria armatei ~i a modului bizantin de a concepe ?i purta razboiul. mai ales a celor microasiatice. menite sa c1arifice 176 . fie de conceptul bizantin de frontiera nu poate sa nu se refere la contributiile Domniei sale. de Intinderi diferite.Tn ambianta lor Ie poate da ~ifara de care nu este cu putinta Tntelegerea autentica a lumii bizantine. de construqia navelor. de politica agrara.' Londra. mai convingatori deplina lor conformare la rigorile disciplinei de gandire ~tjintifica ~i de expresie literara a Apusului. de istoria monetara. . fi~ de institutiile maritime. dar ?i la recunoa~terea acestei lumi ca 0 componenta esentiala a marii familii europene de natiuni ?i culturi. de echipaje. la geografia ~i demografia istorica bizantina. In afara deteza de doctorat. 1971 ?i Byzance: les pays et les territoires. sunt adunate In doua volume masive de autor: Etudes sur les structures administratives et sociales de Byzance. Pe langa toate aceste studii. Intre ace~ti eruditi. desavar~ita lor europenitate.s-au simtit. Ahrweiler-Glykatzi s-a distins prin studii privitoare la istoria sociala. 1976. fie de atitudinea bizantinilor fatade straini ?i de minoritatile etnice ~i religioase. Londra.

la un sfert de veac de la prima editie ~idupa aparitia pretioaselor contributii ulterioare ale altor Tnvatati de prestigiu . evolutiei ~i decadentei Imperiului. ideologia. a Tncredintat tiparului. pregnanta ~i personala evocare a formarii. merita sa fie reluate ~i dezvoltateprin viitoare cercetari. cu admirabila suplete. la Paris. Tn realitate. Este singura prezentare globala a ideologiei politice bizantine de care dispunem pana acum. editata de Societatea Jean Bodin. la Bruxelles. care sustin structura eleganta a acetsei carti ?i care. Tn raport cu Tmprejurarile istorice Tn care s-a gasit ?i cu prioritatile pe care acestea Ie-au impus factorilor politici de decizie. cred. plina de sugestii fertile?i pentru speciali?tii ispititi de cercetarea aceleia~i teme. Tn culegerea Les grands Empires.ma gandesc. Nu numai caracterul de introducere generala Tntr-un domeniu esential al istoriei bizantine Ti confera acestei carti valoare ~i utilitate. pornind Tntotdeauna de la izvoare noi sau de la noi interpretari ale surselor cunoscute. cartea publicata acum. mai Tntai.aspecte particulare ale istoriei Bizantului ~i a civilizatiei bizantine. de Editura Corint. ideile. Indispensabila pentru informarea publicului cultivat asupra ideilor politice ale bizantinilor.mereu actuala ~i. Tn 1973. a~a cum Tnsa~i autoarea sugereaza. Helene Ahrweiler-Glykatzi a elaborat Tnsa ~i luminoase pagini de sinteza istorica. profund originale ?i convingator argumentate. Doua sunt. Bizantul ~i-a Tnnoit. referitoare la Tntreaga desfa~urare Tn timp a ceeace s-a numit "fenomenul bizantin". raspunzatori de soarta lui. ea ramane. Sub aparenta Tncremenirii obstinate Tn forme de gandire politica ramase neschimbate de la Tntemeierea Constantinopolului ~i pana la prabu~irea lui sub asaltul otomanilor. Dupa concisa. Tn versiune romaneasca. publicata. de relevarea mobilitatii ideologiei bizantine. necontenit. Tn primul rand.Este vorba. L'ideologie politique de I'Empire byzantin. Atat de mari suntdiferentele Tntre curentele de 177 . Tn 1975. la Agostino Pertusi ?i Gilbert Dagron .

taxis) ?i conceptul de iconomie. de proiectul utopic al restaurarii integrale c'3 Imperiului In unire cu Roma ?i care va inspira. un patriotism aristocratic. care a stapanit cugetarea ?i aspiratiile bizantinilor In secolele IV-VII. a descifra nuantat . a?a cum autoarea demonstreaza. Tn ultima instanta. sub Comneni. tentata sa vorbeasca nu despre una singura. oikonomfa). conceptul de randuialJ sau ordine (gr. In. In secolul al XII-lea. un imperialism bizantin constantinopolitan. Helene Ahrweiler-Glykatzi se apre?te Tn chip special asupra a doua concepte cheie. In secolele XIII-XV.. economice. cu radacini In provinciile microasiatice. A aprofunda studiul acestei ideologii In permanenta transformare. Tnaceasta ordine de idei. In secolele IX-XI. un patriotism grec ?i ortodox. este yorba de identificarea elementelor permanente. dinamica evolutiei ei. de recuperare a teritoriilorpierdute ?i apoi universalist. In buna masura. un nationalism bizantin. a-i urmari consecintele Tn toate planurile vietii omene?ti. etnice ale variatiilor ei In timp. Incat Helene Ahrweiler-Glykatzi se marturise?te. amenintate de arabi. de sorginte romana. regionale. sub ultimii Paleologi. de continuitate. ale Indoitei confruntari cu latinii catolici ?i cu turcii musulmani. concurat. Tn al doilea rand. la un moment dat. 0 incontestabila coerenta ?i stabilitate. a-i fixa loculTn evolutia generala a ideilor politice pe continentul european ?i relatia tensiva cu gandirea politica occidentala. religioase. au existat: un universalism bizantin. gandirea grecitatii postbizantine.gandire politica care au dominat. ci despre mai multe ideologii politice bizantine succesive ori coexistente. Tnteleapta chibzuinta sau adaptare cumintela Tmprejurari (gr. In diferite epoci. de factorii care-i dau. Caci. pe liniile trasate ferm ?i inspirat de autoare. definitorii ~pentru mentalitatea bizantina:. ale ideologiei bizantine. ramane 0 datorie a generatiilor viitoare de bizantini?ti. Sunt doua 178 . secolele VIII-IX. controland.determinarile sociale. totu?i. spiritul ·bizantinilor.

aceasta ordine nu poate fi restaurata decat cu conditia prealabilei prabu?iri a Imperiului corupt sub stapanirea temporara. omenirii cazute.cu functie punitiva. ?i· Biserica.Ordinea ideala impusa de Dumnezeu lumii create se realizeaza. Principiile fundamentale. acestea pot fi criticate. a ereticilor latini sa!J a necredincio?ilor musulmani. alteori tranzactia cu adversarul ?i compromisul diplomatic. nici de compromis. de oameni. metamorfozele ideologiei bizantine. La realizarea ?i mentinerea acesteia trebuie sa conlucreze. paradisiace. In vederea mantuirii ei. prin iconomia divina. 'Metoda de realizare a ordiniicatre care ambele tind comporta. 179 . telurile finale ale celor doua institutii. ratiuni iconomice ?i reprezinta forme diverse. elaborate. au. Implinirea dreptatii. a Tntregii lumi create. cu Inteleapta chibzuinta. concedata de Dumnezeu. dictate de Dumnezeu. uneori promovarea spiritului de intransigenta ?i apelulla forta militara. instaurarea armoniei Tntre oameni ?i mantuirea sufletelor lor. nu pot face obiect de contestare. a?adar ?i In viata politica. cand e radical subminata de pacato?irea societatii bizantine. trecute Tn revista de autoare. Tnsa. ale nazuintei permanente catre 0 ordine ideala. structurile ierarhice. Exista ?i 0 ordine politica a lumii. procedand iconomic.concepte desprinse din gandirea teologicaortodoxa a cre?tinatatii rasaritene. adaptate imperfectei lumi pamante?ti. potrivit bizantinilor. respinse sau chiar negociate. detinatorul autoritatii supreme Tn plan temporal. care I?i gasesc aplicarea In toatedomeniile vietii omene?ti. cele doua institutii investite de EI cu autoritate: Imperiul. Mentinerea ordinii politice bizantinea lumii poate reclama fie Tncurajarea patriotismului local. variante de extrema diversitate. fie afirmarea universalismului imperial. detinatoarea supremei autoritati In plan spiritual. a?adar. Tn cazuri extreme. prin imitarea iconomiei divine ?i sub controlul ei. Asemenea ordinii primordiale.

Helene Ahrweiler-Glykatzi ofera cititorilor cheia apta sa deschida portile deplinei Tntelegeri~i corectei aprederi a Tntregii productii culturale a Bizantului. pentru bizantini. manifestare intelectuala polimorfa a aspiratiei catre Intronarea ordinii sacre Tn lume.07. cu iconomie. A~ezandln aceasta perspectiva studiul cugetarii politice bizantine. expresie a nazuintei omene~ti catre mantuire ~i. revelare a iubirii exigente a lui Dumnezeu fata de oameni. 15. Mai presus de toate devierile ~i contrafacerile pe care Ie poate suferi. adanc InradacinataTn conceptia religioasa despre lume ~i istorie a Rasaritului. de Imperiu ~i de Biserica. sustinute providential.Ideologia politica bizantina. a~adar. totodata. este.2002 Nicolae-~erban Tana~oca . ea este.

UNIVERSALlSMUl .un avatar al imperialismului .45 63 70 70 82 Capitolul 5 -IN CAUTAREA NOllOR VAlORI Sfidarea occidentala ~i sentimentul antilatin Patriotism provincial ~i atitudine anticonstantinopolitana 181 .56 56 60 Pax Byzantina Capitolul 4 . .NATIONALlSMUl Povara realitatii: iconoclasmul Nationalismul bizantin Capitolul 3 .PATRIOTISMElE BIZANTINE Na~terea patriotismului g-reco-bizantin Polarizarea constantinopolitana Patriotismul aristocratic Complexul de superioritate .Cuprins INTRODUCERE Capitolul 1 . 5 9 9 13 18 24 24 28 Originile Imperiului bizantin: legenda ~i istorie Na~terea ideologiilorbizantine: maretie ~i contradictii Visurile universaliste: stradaniile lui lustinian I ~i ale lui Heraclius _ Capitolul 2 .IMPERIALlSMUl BIZANTIN 36 :.36 ..

. fundamentele societatii bizantine Ordinea.Capitolul 6 -PATRIOTISMUL GREC ~I ORTODOX "Razboiul sfant bizantin": pasiunea ortodoxa ~i constantinopolitana Frustrarea nationala ~i forta traditiei: na~terea Marii Idei Capitolul 7 . iconomia ~i arta de a carmui ANEXE Imparatii bizantini Note Bibliografie minimala * Index POSTFAT.UTOPIA NATIONAL.A . fatalismul escatologic ~i certitudinea ortodoxa 97 97 101 109 109 113 Capitol unic .A Revan~a bizantina ~i patriotismul utopic Utopia intelectuala. iconomia (oikonomia) ~i raporturile lor cu autoritatea temporala ~i spirituala Ordine ~i iconomie. 121 125 131 139 141 165 169 174 .PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE GANDIRII POLITICE IN BIZANT 121 Ordinea (taxis).

iar ~xele po~tale sunt suportate de editur~. MPLETATI acest talon cu num~rul exemplarelor dorite ~i ieti-I netimbrat in orice cutie po~tal~. ditura i~i rezerv~ dreptul de a face modifi~ri de pret. ./ XPEDITOR: Nume: . lrimiti cate 0 carte cadou pentru fiecare nou membru pe are if aduceti in clubul nostru.rimiti periodic catalogul aparitiilor editoriale. lrimiti c~rtile solicitate. Se taxeaza la destinalie DESTINATAR: CLUBUL CARTII CORINT CP 1 .dress: localitate: r: bl: sc: ap: . periodic. entru comenzi mai mari de 30 de exemplare. a~ yeti comanda pan~ la 30 de exemplare. str: . direct la domiciliu. beneficiati de reducere de 10%.591 Cod po~tal: 70700 Tel: (01) 222. .49 Bucure~ti . prin po~t~. r telefon: lumele noului membru al Clubului Clutii CORINT adus de tine: Dinamica ca italismului Acordul Churchill-Stalin din 1944 Tenta ia tranzi iei Originea medieval~ a focarelor de conflict din Peninsula Balcani~ Arta nazist~ Cartagina sau Imperiul marii Alexandru Mad earu Adelin Gu ot. R~spuns CR AVANTAJELE DE A FI MEMBRU AL CLUBULUI CARTII CORINT: . r~ele fiind limitate.. beneficiati de reducere de 15%. acord~m prioritate membrilor CLUBULUI :MIll CORiNT. Patrick Restellini FranCfois Decret 288 248 256 11000C 12500C 9500C .Corespondenl~ \vem pl~cerea s~ v~ invit~m la CLUBUL cARTII CORINT.19.. jud (sect): cod po~tal: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful