Animalele care î i caut singure hran i ad post sunt animale s lbatice. Acestea tr iesc atât la munte, cât i la câmpie. Unele dintre ele sunt folositoare omului, dar unele produc i pagube. În paginile urm toare, ve i descoperi câteva dintre animalele s lbatice de la noi din ar .

frunze. dar poate fi întâlnit i la câmpie. Cerbul î i pierde coarnele la fiecare început de lun martie. Tr ie te la munte în zone cu p duri întinse.Este un mamifer rumeg tor. Poate tr i între 18 i 20 de ani. în lumini uri. iarb verde sau uscat . . muguri. recunoscut pentru coarnele ramificate ce pot atinge dimensiuni uria e. Se hr ne te cu scoar a copacilor.

i schimba blana în func ie de anotimp. Se adapteaz cu u urin la orice mediu. dar prefer zonele împ durite.Este un mamifer rumeg tor. aTr iesc între 8 i 16 ani. C prioarele sunt renumite pentru capacitatea de a. .

Corpul vulpii nu este mare. Vulpea ucide mai mult decât poate mânca la o singur mas i îngroap ceea ce r mâne. popând i. dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase.Este un mamifer carnivor. urmând s revin alt dat la locul cu ³provizii´. care are vârful alb. veveri e. . Se hr ne te cu oareci de câmp. iepuri i este o ³devoratoare de g ini´.

poate parcurge chiar i 150 de km întrîntr-o singur zi i se bazeaz pe auz i pe miros.Tr ie te în Mun ii Carpa i. mai ales printre stânci. . unde î i poate crea bârlogul. Poate tr i pân la 30 de ani în natur i 50 în captivitate. Este un animal puternic.

sâmburi.Este un mamifer roz tor. fructe de p dure. . Are corpul mic i o coad lung i stufoas . Tr ie te aproximativ 6 ani. conuri de pin sau de brad. semin e. nuci. Este numit ³acrobatul´ lumii animalelor. Se hr ne te cu alune. uimind prin salturile pe care le face de pe o creang pe alta i prin viteza cu care se deplaseaz .

Este un mamifer mic. Iarna. insecte i animale mici. ascunzându-se pe sub frunze. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15 000 de astfel de ace. insectivor. ariciul hiberneaz . Î i caut hrana numai noaptea. Are corpul acoperit cu ace lungi i ascu ite. ascunzându- .

dar poate supravie ui i cu fructe sau alte vegetale. se pot asocia între ele. într-o singur întrnoapte. poate parcurge i 100 de km. mai închis . mai deschis .Este un animal robust i suplu. Hrana lui preferat este carnea. asem n tor cu câinele. pe timp de iarn . Lupul are o ³hain ´ de var . În c utarea hranei. de aceea i se mai spune ³sanitarul p durilor´. care. iar toamna î i schimb p rul i ³îmbrac o hain ´ de iarn . . M nânc i animale bolnave sau chiar i moarte. Lupii se adun în haite.

în general nocturn. deal. Scoate sunete foarte asem n toare cu ale porcului domestic. munte. Tr ie te în p durile din zone de câmpie. Produce stric ciuni.Este un mamifer omnivor. Colind în turme p durile i culturile agricole de la marginea acestora. . în special în lanurile de porumb i de cartofi.

Tr ie te în grupuri de 15-30 de capre. Poate tr i între 15 i 20 de ani. muguri i vl stari de foioase sau conifere. 15în regiunile înalte. . stâncoase ale mun ilor. Iarna consum mu chi sau licheni. frunze de diferite plante. Se hr ne te cu m ce e alpine.

greu accesibile. la o distan de 4-6 metri. Vede foarte bine seara i noaptea. 4- . cerbi. Poate s ri în orice direc ie. Se mi c repede i f r zgomot. ceea ce îi permite s atace prada pe nea teptate.Tr ie te în p durile din regiunile muntoase. diferite specii de p s ri. iepuri. Este un animal carnivor pr d tor. Prada lui const în animale din p dure: oareci.

iar iarna cu scoar a copacilor. Se hr ne te cu iarb . . nuan a general fiind cenu ie-ro cat . cereale.Tr ie te atât la câmpie cât i la munte. Culoarea bl nii variaz în func ie de loc i anotimp. morcovi. Are o greutate de 4 pân la 6 kg. numai în salturi. a c ror ieîntindere poate atinge 3 metri. Nu se poate deplasa la pas.

lucern . Se hr ne te cu boabe de cereale i frunze de grâu. e mai cenu iu pe spate i mai alb pe burt . Produce mari pagube agricultorilor. Tr ie te în tuneluri s pate sub p mânt. Se înmul e te cu o iu eal uimitoare. Un singur animal întrîntr-un an m nânc sau distruge 11 kg de substan e vegetale. . doar c e pu in mai mare.Seam n cu oarecele de cas . botul i coada sunt mai scurte.

în apropierea b l ilor sau mla tinilor. Berzele comunic între ele prin repetate lovituri de cioc. Toamna zboar în stoluri spre rile calde.Tr ie te în zone calde. p s ri mici. Î i face cuibul pe acoperi uri. turnuri de biserici. Se hr ne te cu broa te. pe ti. co uri. . iar prim vara se întoarce la acela i cuib.

Are pene cenu ii. Du manul de temut al vrabiei este pisica. semin e. .Este o pas re mic . Î i construie te. timp de 14 zile. fiind cel mai frecvent întâlnit în preajma locuin elor. cu dungi mai închise pe spate. Se hr ne te cu insecte mici. în arbori sau în scorburi. firimituri i alte resturi alimentare. pe care le clocesc ambii p rin i. un cuib sferic în care depune ou le.

Este una dintre cele mai cunoscute p s ri din lume. Este specializat în c rarea pe trunchiurile copacilor. I se mai spune i ³doctorul p durilor´ . dar consum i semin e i fructe. curbate i ascu ite. iar coada fiind rigid îi serve te ca punct de sprijin. Prin distrugerea insectelor d un toare. Se hr ne te cu insecte i larve. cu ajutorul ghearelor puternice. cioc nitoarea este foarte util în pomicultur i silvicultur .

pentru c vâneaz întrîntr-un an aproximativ 10 000 de oareci. care. înmul indu-se. Se hr ne te cu oareci. broa te.Este cea mai mare pas re r pitoare de noapte. . induar consuma cantit i uria e de hran i ar duce la r spândirea multor boli. Tr ie te singur în cuiburi pe care i le construie te pe crengile copacilor sau în scorburi. Este o pas re folositoare. lilieci mici. insecte i chiar i iepuri.

iepuri. Atac p s ri i mamifere mici. oareci. Are vedere foarte bun . Se arunc asupra pr zii. o apuc cu ghearele. putând distinge de la mari în l imi prada: p s ri. . o sfâ ie cu ciocul i o înghite nemestecat .Este o pas re r pitoare de zi. puternic . Are un cioc puternic cu care sfâ ie prada. mare. insecte.

dar mai ales în regiunile cu terenuri nisipoase. Ziua st ascuns în locuri r coroase i doarme. frunze).Îl întâlnim peste tot. iar noaptea iese în c utarea hranei (muguri. . Are picioare lungi i sub iri. fiind o insect d un toare. cu care alearg pe sol i pe trunchiurile copacilor.

.

se preface moart . Face parte din familia c r bu ilor. pentru a nu fi mâncat de p s ri. pe câmpuri. Ca s se apere de du mani. ou de insecte. De asemenea. Iarna hiberneaz în locuri curate i ferite de vânt. elimin din picioare o substan urât mirositoare. Hrana g rg ri elor const în ri insecte minuscule de gradin . în gr dini. care ine pr d torii departe. . tr ie te în livezi. nectar i polen.Este una dintre cele mai iubite insecte. ceea ce la face foarte utile în gr din .

Fluturii sunt insecte cu un ciclu de via neobi nuit. . Deoarece cele mai multe specii zboar ziua. atrag aten ia prin diversele modele formate pe aripile colorate i prin zborul lor extravagant i gra ios.

.

Florica Plosca coala ³B lcescu-Petofi´ Satu Mare . clasa a II-a. ‡ wikipedia. Realizat de înv. ‡ zooland.ro.Bibliografie: ‡ manualul de Cunoa terea mediului.org.ro. ‡ clopo el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful