CUPRINS

I. II. 1) 2) 3) 4) 5) 6) III. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..........................

SISTEME SI SERVICII DE SANATATE - ASIGURAREA CALITATII Introducere................................................................................................. .3 Definitia calitatii serviciilor de sanatate.................................................... 4 Caracteristicile de calitate a serviciilor de sanatate................................... 6 Masurare si metodologie in asigurarea calitatii........................................ 7 Managementul strategic al serviciilor de sanatate..................................... 7 Managementul total al serviciilor de sanatate........................................... 8 ANALIZA DE SITUATIE - SPITALUL CLINIC JUDETEAN SIBIU Prezentarea organizatiei.............................................................................. .9 Analiza SWOT............................................................................................ 12 Identificarea problemelor strategice şi a obiectivelor concrete pentru implementarea strategiei de calitate ............................................... 15 Obiective concrete........................................................................................ 17 Strategii........................................................................................................17 Analiza cost – beneficii.................................................................................19 Evaluarea rezultatelor....................................................................................20 Propuneri personale...................................................................................... 21 Concluzii........................................................................................................ 21 Bibliografie.................................................................................................... 22

1

CAP.I SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de către Ministerul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţi a costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau în clădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şi materialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamentele din import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfel accesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată de către decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferire către populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începând cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformărilor efective, începând cu anul 1999. Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ. Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afara urgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceşti furnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolul de finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică. De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţa medicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate. După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferirea asistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferă astăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă există medicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un system privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

2

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţie sanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei. Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazitare. Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor de acces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse a serviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţa metodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciuda tendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai mare decât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci ori mai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces la serviciile medicale În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principia contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap şi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoană asigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate. Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie în tranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia de segmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenţă. Lipsa de informare Slaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţiali solicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se află grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil), grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul de neasigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagi informaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noul model de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată de informare a populaţiei Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul public Potrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în 1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută. Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţia asistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptul asiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară în acest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor. Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, au semnalat o serie de nereguli privind:

3

fasolea. având ca materie primă în special alimente cu aport caloric şi nutritiv relativ scăzut (varza. Conform legislaţiei. semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare. număr mare de medici în centrele universitare). Dacă unele probleme ţin de resursele financiare deficitare. În multe spitale. existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public. cartoful). Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problem semnalată de către populaţie. Acest sistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completând scripte.3% din totalul internărilor sunt internări de urgenţă). superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor.– autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţie sanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat. Pe de altă parte. indisciplină. altele. în defavoarea oferirii de consultaţii. luni şi chiar ani de zile (CNAS. în starea clădirilor care adăpostesc cabinetul. adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuite o dată pe an. expirată). reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică de către medic a reţetei. absenţa dotărilor şi materialelor performante. nediversă. ceea ce duce la aglomerarea acestor persoane la uşa medicului. iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi al tratamentelor ortodontice. mărind timpul de aşteptare. Accesul la serviciile stomatologice Starea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător. neconformă normativelor de personal în vigoare. Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital. în cazul tratamentelor de lungă durată. fără a avea o îngrijire ridicată în ambulatoriu (70. în unele zone. modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu a adus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite). reflectând. carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu. în dotările sanitare şi curăţenie. abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu. Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflect problemele actuale în dotarea cu echipament medical. deficitul de medici şi unităţi sanitare. – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă. personal mediu subnormat. 4 . Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice în sectorul public. – dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrul unităţilor medicale şi în plan teritorial). automatisme ce produc prejudicii. cazuri de raportare a unui număr mai mare de servicii medicale). – neglijenţe. – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categorii de personal. – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor). cât şi accesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii. Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medic-pacient se poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic. – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în care fondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de servicii medicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale. sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate. 2003). precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale.

deşi sunt asigurate. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază de compensări. taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%. în cazul copiilor sau al unor boli grave. medicamente acordate compensat sau gratuit. Pentru 40% din populaţia din rural. Pentru viitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. în lume. aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentru medicamentele ce se adresează unor boli grave. Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar al populaţiei. Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi. chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. în ceea ce priveşte avantajele planningului familial. mijlocul de transport şi costul acestuia reprezintă o problemă de acces la serviciile medicale.9% din aceasta adresânduse. Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate.5% din cea urbană. obligatorii. acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informare a populaţiei din rural sau oraşele mici. stomatologului. Astfel. nu cunosc şi nu respectă regulile de igienă. În acest context. foarte dezvoltat. precum TBC sau bolile venerice. modificări care au consecinţe sociale negative importante. Problema coplăţilor Un număr mare de persoane. 2003). au acces limitat la asistenţa medicală. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu au informaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban. în anul 2000. oferă servicii de o calitate ridicată.Sectorul privat. cu impact social ridicat. neglijându-şi problemele dentiţiei. Problema rolului scăzut acordat prevenţiei Una dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. faţă de 20. coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzute ca obstacole. dar foarte costisitoare. achitarea costurilor de transport şi extraplata pentru medic şi personalul auxiliar. o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă. folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă. Noua listă a medicamentelor gratuite. în cazul persoanelor aflate în sărăcie. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sărace. fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. în afara localităţii. 5 . De asemenea. Bolile cardiovasculare. pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. diabetul. comparativ cu alte ţări din Europa (MSF. chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale. Pe de altă parte. pentru prevenirea cărora. Populaţia din rural este cea mai afectată de deficienţele în oferirea asistenţei stomatologice. precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. pe termen lung. doar 8. Accesul la medicamente Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne de medicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insufficient dezvoltate. Familiile sărace nu îşi pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionarea medicamentelor necesare.

chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice). 6 .  Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale. au dus.  In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator. 4) Amenintari:  Scaderea calitatii serviciilor oferite.  Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente.  Insuficienta cladirilor. etc.  Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. 3) Oportunitati:  Scaderea numarului de avorturi.  O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie sanitara si planning familial. antidrug. inclusiv din import. fapt cu consecinţe pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale statuate de legislaţia sanitară. în ultimele decenii. constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani.  Inrautatirea sanatatii populatiei. În timp ce un segment al populaţiei are acces la servicii performante. ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA: 1) Puncte forte:  Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale.  Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale.  Desfasurarea campaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea familiei.  Servicii medicale costisitoare. 2) Puncte slabe:  Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. TBC si ale altor boli infectioase si parazitare.  Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural.  Cresterea mortalitatii infantile si materne. Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemul sanitar românesc. la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi. treptat.  Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli contagioase. personalului medical.  Reducerea accesului populatiei la servicii medicale. oferite de asistenţa specializată din centrele universitare.există în prezent programe speciale de formare a unui comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei. ceea ce este mai grav. la asistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare.  Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale. care nu pot beneficia de asistenta medicala. echipamentelor.

 Reducerea coruptiei din sanatate publica. Recomandarile cu privire la serviciul de sanatate publica din Romania:  Organizarea mai multor programe de informare a populatiei cu privire la regulile de igiena.s. deoarece sanatatea publica este un barometru al economiei nationale.  Dezvoltarea Asociatiei pentru Managementul Sanatatii.  Perfectionarea echipamentelor din institutiile medicale.  Alocarea unor sume mai mari din bugetul statului pentru sanatatea publica. 7 .  Inrautatirea starii de igiena a populatiei.metode contraceptive.  Acordarea mai multor gratuitati categoriilor de persoane defavorizate.  Conducatorii institutiilor medicale sa aiba cumostinte aprofundate de management.  Imbunatatirea conditiilor sanitare si de igiena din institutiile medicale.  Perfectionarea cadrelor medicale.  Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la serviciul de sanatate. RECOMANDARI: Serviciu de sanatate publica din Romania trebuie imbunatatit.a.  O mai mare atentie sanatatii publice din zonele rurale.  Informarea populatiei cu privire la drepturile lor de pacient si la asigurarile sociale. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice.

de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare. Starea de sănătate are un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu. trăsături ce permit identificarea lor. afirmaţie argumentată de expansiunea serviciilor şi de creşterea rolului acestora în viaţa societăţii. îmbracă o serie de trăsături particulare. specifice domeniului in care isi desfasoara activitatea. sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitati si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat. Sanatatea. şi nu în ultimul rând. aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor materiale de existenţă a omului. 8 . în general. Ele includ un larg spectru de activitati atat preventive cat si curative si de recuperare. în ridicarea calităţii vieţii. pe de o parte este o calitate a vietii iar pe de alta parte reprezinta si masura calitatii vietii . În prezent se poate vorbi de o „societate a serviciilor”. Grupate sub denumirea generică de “sănătate”. de standardul igienei individuale.Aceste trăsături influenţează şi modul de comercializare a serviciilor. de serviciile de sănătate. Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. care decurg din specificul muncii desfăşurate în această sferă. Serviciile. de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate. de gradul de cultură. în mare măsură.CAP. cu celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. Evoluţia stării de sănătate este influenţată. de dimensiunile reţelei unităţilor sanitare. Aceasta este determinată de nivelul general de dezvoltare economico-socială.II SISTEME SI SERVICII DE SANATATE ASIGURAREA CALITATII Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. de structura consumului. constituindu-se totodată în criterii de delimitare a serviciilor de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale. de nivelul de dezvoltare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. Un fapt care trebuie menţionat este că aceste trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor la fiecare tip de serviciu în parte. activitati pentru realizarea carora sunt folositi profesionisti de sanatate(furnizori) care au atributii diverse. In general se considera ca serviciile de sanatate sunt un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial.

un element. trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii. Ce este calitatea îngrijirii? Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura profesională. fiind strâns legată şi de calitatea vieţii populaţiei. Această definiţie se va modifica pe măsură ce vor fi elaborate şi acceptate noi cunoştinţe.2. O definiţie a calităţii îngrijirii trebuie să includă care sunt perspectivele. DEFINITIA CALITATII SERVICIILOR DE SANATATE Starea de sănătate este un fenomen complex. care exprimă nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor unei colectivităţi privite în ansamblu. cât şi de contextul social.cheie este Calitatea. Înainte de a putea discuta despre managementul calităţii. cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. social şi biologic.1 . Este imposibil să defineşti 9 . organizaţional şi de mediu. Stilul dede viaţă Stilul viaţă Condiţiile dede mediu Condiţiile mediu Starea dede Starea sănătate sănătate Biologia umană Biologia umană Sistemul îngrijirilor Sistemul îngrijirilor dede sănătate sănătate Fig. Dimensiunile sale sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare.Determinanţii stării de sănătate În serviciile medicale. Nr. bazate pe ce valori şi pe ce cunoştinţe şi resurse.

tratamentul. Atât aspectul tehnic. El opiniază referitor la calitatea îngrijirilor de sănătate ca fiind: “faptul de a face ceea ce trebuie si cum trebuie. cât si cel interpersonal apartin în egală măsură ştiinţei şi artei. descrie calitatea ingrijirilor medicale ca pe “tipul de ingrijire de la care se aşteaptă să maximizeze o dimensiune a bunăstării.” În consecinţă.  latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale îngrijirilor de sănătate.numărul furnizorilor de îngrijiri de sănătate. la auditul profesional şi la imbunătăţirea eficienţei sau reducerea costurilor.relaţii interpersonale) .  accesibilitatea – se referă la timpul de aşteptare al pacientului pentru a face o programare. cât şi celor “subiective”(atitudini. luând în consideraţie balanţa câştigurilor şi pierderilor care afectează procesul îngrijirilor de sănătate în întregul lor. 10 .calitatea îngrijirii fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului. Calitatea se referă în egală măsură la creşterea satisfacţiei clientului/utilizatorului. insa pacienţii apreciază prioritar latura umană sau interpersonală a îngrijirilor.de relaţiile sociale şi psihologice stabilite între pacient şi furnizorul de servicii sanitare. calitatea este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate.  continuitatea îngrijirilor de sănătate-obţinerea unui beneficiu maxim sau utilizare maxima a resurselor.” În opinia lui Donabedian calitatea îngrijirilor este dependentă de “modalitatea de aplicare a ştiinţei şi tehnologiei medicale astfel încât să fie maximizate beneficiile îngrijirilor fără a creşte riscurile”. acordându-se atenţie atât aspectelor cuantificabile. calitatea sa fiind evaluată prin comparaţie cu cel mai bun act medical practicat la un moment dat (benkmarking). definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui domeniu. specialist de renume în domeniul asigurării calităţii. de situaţia socială şi profesională. de explicaţii privind boala. Cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiţie utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obţinerea satisfacţiei pacientului:  latura tehnică a îngrijirilor de sănătate-se referă la acurateţea diagnosticului şi tratamentului.precum şi informaţiile primite de furnizor de la pacientul său. considerând-o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în consideraţie atunci când sunt în situaţia de a evalua calitatea serviciilor medicale. În cazul serviciilor sanitare. Donabedian.  disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate .

obligaţi să facă faţă constrângerilor financiare. Această viziune pare a fi îmbrăţişată în ansamblul ei şi de managerii unităţilor sanitare. Profesioniştii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puţin omogenă decât finanţatorii. pun accentul pe competenţa profesională şi pe mijloacele fizice adaptate proceselor (dotările tehnice) şi consecinţele acestor procese asupra sănătăţii pacienţilor. Ei au tendinţa de a acorda o importanţă mai mare competenţei tehnice şi de a neglija rolul relaţiilor interpersonale. profesioniştii. Astfel. este întărit rolul consumatorilor în managementul calităţii. secundare si tertiare de sanatate 11 .au cunoştinţe limitate despre actul medical. relaţii pe care le-am putea numi competenţă interpersonală. preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a calităţii au devenit tot mai evidente. variază în funcţie de caracteristicile personale. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanţei şi pentru unităţile sanitare. dezvoltarea mecanismelor de asigurare a satisfacţiei. Deoarece pacienţii nu constituie un grup omogen. pacienţii. Calitatea îngrijirilor de sănătate este abordată în mod diferit de fiecare categorie de actori implicaţi în serviciile sanitare: guvernul.Componenta economică influenţează si ea conduita managerilor unităţilor sanitare. prin: reprezentarea în consiliile de administraţie.Pentru aceştia calitatea are mai intai o dimensiune dată de relaţiile interpersonale şi apoi de competenţa profesională. 3.Concluzia la care au ajuns specialiştii a fost că modul cel mai simplu şi mai puţin costisitor de evaluare a calităţii serviciilor de sănătate este măsurarea satisfacţiei pacienţilor. modul în care ei emit judecăţi asupra calităţii. calitatea este asociată cu eficienţa şi cu utilizarea adecvată a resurselor. din punctul de vedere al guvernului sau al terţilor plătitori. Medicii fiind foarte implicaţi în definirea şi evaluarea calităţii îngrijirilor de sănătate. influenţează nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează. Pacienţii (consumatori de servicii de sănătate). diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace (ex:eficienţa şi distribuirea raţională a fondurilor). conferindu-le o imagine de competenţă şi excelenţă.ingrijiri primare.De asemenea. conducerea organizaţiilor sanitare. Din partea puterilor publice. CARACTERISTICILE DE CALITATE A SERVICIILOR DE SANATATE Serviciile de sanatate asigurate de profesionisti pot fi clasificate in : . Unităţile sanitare. prin modul de organizare şi funcţionare. Acestă afirmaţie se înscrie în spiritul definiţiei celei mai acceptate a calităţii: calitatea reprezintă satisfacerea necesităţilor clientului. realizarea de anchete de satisfacţie. de gradul de concordanţă dintre serviciile furnizate şi cele aşteptate. si consideră calitatea ca fiind „obţinerea unei mai bune sănătăţi şi a satisfacţiei”.

Ele sunt centrate pe familie. Lista JCAHO include: 12 2. secundare si tertiare precum si a promomovarii sanatatii. Ingrijirile tertiare de sanatate Sunt ingrijirile acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu handicap si/sau infirmitati In ce priveste asigurarea calitatii acestor servicii. Ingijirile secundare de sanatate Sunt ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat si sunt centrate pe individ (pacient).boala pacientului.Membrii echipei de sanatate din comunitate asigura de obicei primul contact intre individ si sistemul de sanatate.eficacitatea (atingerea rezultatelor scontate) .relevanta fata de nevoi(caracterul adecvat al serviciilor furnizate pt.egalitatea (pt. 3. aceste consecinte trebuie sa se raporteze la practicarea medicinii la nivel de arta si la factorii biologici(varsta. Ingrijirile primare de sanatate Sunt ingrijiri esentiale acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa. Dimensiunile calitatii serviciilor de sanatate ale lui Maxwell cuprind: . 3. comunitate si membrii acesteia (clienti/beneficiari). Aceste deziderate pot fi obtinute numai prin continua monitorizare. imbunatatirea sistemului de ingrijiri primare. colaborand intre ei cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.aceleasi nevoi se ofera tuturor aceleasi servicii) .) Folosirea resurselor minime pentru atingerea rezultatelor dorite. Criterii de calitate sunt considerate dimensiunile lui Maxwell precum si lista JCAHO a lui Wilkinson. afectiuni secundare asociate. Fiecare pacient sa primeasca o combinatie optima de servicii(diagnostice si terapeutice) care sa conduca cu o probabilitate maxima la obtinerea celei mai bune consecinte posibil de atins pentru starea sa de sanatate. prin raportul Grupului de lucru pentru asigurarea calitatii precizeaza obiectivele care trebuie atinse : 1. raspunsul la tratament. 1. 4. Satisfactie maxima a pacientului privind interactiunea sa cu sistemul sanitar si rezultatele obtinute.eficienta economica (utilizarea judicioasa a resurselor cu obtinerea de rezultate maxime). intreaga comunitate) . 2. OMS.echitatea (se acorda fiecarui individ sau grup uman acele servicii de care are intradevar nevoie) . . Asumarea riscului minim de aparitia iatrogeniilor. evaluare si in final.1.acceptabilitatea sociala .etc.accesibilitatea la servicii (include toate tipurile de accesibilitate) . adica asigura punctul de intrare in sistem 2.

Grija aratata de personalul medical. nivelul de comunicare. schimb de informatii si indrumare spre alte servicii optime. conditii de locuit. mai ales in domeniul medical. al actorilor implicati in piata serviciilor de sanatate. Reducerea la maximum a productivitatii pierdute datorita starii de boala. • alegerea bazei de evidenta pt. • Gradul de libertate pe care-l au de a actiona in interesul deplin al pacientului. 3.cum ar fi: • dificultatea de a masura consecintele ingrijirilor datorita influentei unor variabile sociale asociate (dieta.atitudini.cu o urmarire. • Gradul de disparitie al simptomelor si nivelul imbunatatirii functionale(imbunatatirea calitatii vietii). calitatea acestor servicii difera astfel: 1. monitorizarea schimbarilor legate de sanatate. 4.etc. Pentru consumatori prioritatea se pune pe: Raspunsul care este primit la rezolvarea nevoilor de ingrijiri. Pentru producatori (profesionisti de sanatate) accentul se pune pe: • Masura in care ingrijirile se apropie de de statutul tehnic de „arta”.nivelul cunostintelor.mai specializate?) • • • • Din pdv.- eficacitatea (este serviciul de sanatate folositor?) adecvarea (este potrivit pentru pacientul respectiv?) accesibilitatea(in cazul in care serviciul este potrivit. 2.Toate observatiile impun selectarea informatiilor si au un impact major asupra concluziilor. a perceptiilor.Nu se poate afla cu precizie daca modi-ficarea starii de sanatate este rezultatulserviciilor primite sau un raspuns la modificarea circumstantelor.pacientul are acces la el?) acceptabilitatea (daca serviciul este si potrivit si accesibil. atitudinilor si valorilor fiind mult mai dificila(aceste variabile nu pot fi observate direct). aprecierea calitatii.).pacientul il doreste si-l accepta) eficienta (este produs intr-un mod cost-eficace?) continuitatea (s-a desfasurat fara intrerupri.Evaluarea calitatii ingrijirilor medicale depinde de multiple probleme si de masurarea fenomenelor psiho-sociale intangibile. managerii) calitatea in special: Utilizarea eficienta si eficace a fondurilor si resurselor disponibile. Pentru prestatori (tertii platitori. 13 . MASURARE SI METODOLOGIE IN ASIGURAREA CALITATII Modificarile biologice asociate unor ingrijiri tehnice pentru afectiuni bine definite sunt mai usor de observat si masurat.saracia.

Politica pentru calitate are rolul să aducă o schimbare în mentalitatea salariaţilor. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CALITATII IN SERVICIILE SANITARE Managementul strategic este o abordare sistematică ce are ca scop fundamentarea şi realizarea obiectivelor unei organizaţii. materializat într-o imagine slab structurată a viitorului. cum ar fi: metodologia„trasorului”a lui Kessner(anumite conditii selectate reprezinta „trasori” in stabilirea calitatii) conceptia evenimentului santinela a lui Roberts (foloseste screeningul unor incidente care selecteaza anumite cazuri pentru un studiu retrospectiv complet). Structurarea filosofiei manageriale. dezavantaje: dependenta de acuratetea inregistrarilor medicale si de memoria participantilor. afaceri. se face în funcţie de răspunsurile pe care organizaţia trebuie să le dea în viziune. 5. Activităţile sale sunt:planificare strategică.direcţionare sau coordonare. 14 . inclusiv cea a calităţii. avantaje:facilitate in executie.• • • alegerea ariei de investigat (lucru care va influenta validitatea concluziilor) deoarece nu este nici necesar si nici practic sa monitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sanatate. Revizuirea politicii se bazează pe evaluarea rezultatelor şi este o operaţiune efectuată tot de manageri. Controlul politicii este procesul de actualizare a acesteia.control strategic. creată prin intuiţie sau din dorinţe. • in SUA se foloseste metoda revederii retrospective a cazurilor bazata pe inregistrarile medicale.În funcţie de sfera de cuprindere. Astfel exista metode diverse care incearca sa reglementeze aceasta problema. Elaborarea politicii calităţii este o problemă internă a oricărei organizaţii şi revine în sarcina managerilor. Misiunea calităţii este asigurarea competitivităţii(o condiţie a supravieţuirii). cunoştinţe. analiza referindu-se la oameni.pastrarea confidentialitatii. politică şi strategie. să le menţină acestora trează atenţia asupra problemelor calităţii şi să indice valorile promovate în acea perioadă. misiunea poate fi îngustă sau largă. şi un obiectiv ce asigură mobilizarea forţelor din organizaţie. care trebuie să se desfăşoare anual. a viitorului.organizare. misiune. Viziunea este un ideal către care tinde organizaţia. a prezentului. Formarea viziunii se bazează pe analiza trecutului. • metoda revizuirii concomitente prezinta o acuratete si o flexibilitate crescuta insa interfereaza cu procesul de ingrijire iar gradul de confidentialitate pentru pacienti si specialisti scade.minima interferenta a episoadelor de revizuit.

este desfăşurarea „fără erori” a proceselor şi activităţilor din unitate( toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze preventiv. prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. Strategia calităţii este o strategie concurenţială. Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate. cum foloseşte resursele pentru a-şi îndeplini misiunea respectând politica pe care a definit-o. centrat pe calitate. Această definiţie conţine elementele esenţiale pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM. Fiecare compartiment trebuie să se considere un „client intern”. scopul calităţii fiind competitivitatea.Acest principiu reprezintă cel mai bine filosofia TQM.pe baza cărora sunt realizate serviciile. • „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi de fiecare dată”.Cerinţele clienţilor se transpun în specificaţii. dintre care un interes deosebit suscită conceptul de Management Total al Calităţii (Total Quality Management). prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung. şi colaborarea lor cu alte compartimente. personal si societate.Strategia arată modul cum acţionează organizaţia. În literatura economică se consideră că principiile de bază ale TQM sunt următoarele: • Orientare spre client (market in) . 15 . bazat pe participarea tuturor membrilor săi.Pentru satisfacerea cerinţelor clientului. Calitatea trebuie să devină punctul central al tuturor activităţilor din unitatea respectivă prin implicarea permanentă a conducerii de vârf si a tuturor compartimentelor şi angajaţilor în asigurarea calităţii. Formularea strategiei pentru calitate trebuie să răspundă implicit sau explicit la unele aspecte: -ce succesiune de activităţi contribuie la realizarea calităţii serviciilor -ce elemente ale sistemului calităţii se pot ataşa fiecărei activităţi -ce funcţii ale asigurării calităţii trebuie dezvoltate si ce grad de severitate se impune 6. în raporturile sale cu celelalte compartimente. Calitate pe primul plan. şi un „furnizor intern”. Standardul ISO 8402 defineşte Managementul Total al Calităţii (TQM) ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii. să excludă aparitia erorilor).se impune îmbunătăţirea calităţii în toate compartimentele unităţii sanitare. MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII Începând cu anii 80 sunt implementate concepte integratoare de asigurare a calităţii. se realizează cu participarea întregului personal • Organizaţia urmăreşte obţinerea succeselor prin satisfacerea clientului si avantaje pt. si anume: • Calitatea este punctul central al activităţilor organizaţiei.

costuri şi riscuri. B-dul Chirurgie plastica 25 Corneliu Coposu Nr. Oncologie 80 radiologie. PREZENTAREA ORGANIZATIEI Spitalul Clinic Judeţean reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Sibiu. structurat şi adaptat specificului de activitate.Datele trebuie riguros verificate înaintea utilizarii şi reactualizate continuu. dar şi pentru managementul organizaţiei În cazul TQM. Pentru realizarea obiectivelor calităţii.224 locuitori ai judeţului Nr. Diabet.045 locuitori din municipiul Sibiu. . se recomandă ca organizaţia să dezvolte şi să implementeze un sistem al calităţii. are o structura de tip Neurologie 70 pavilionar cuprinzand un numar de 14 clădiri Neurochirurgie 25 distincte in care functioneaza: 23 sectii de Ortopedie traumatologie 96 spital. medicina legala. Nefrologie 25 farmacie. din care 52 spitalizare de zi. STUDIU DE CAZ SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA TIMISOARA 1. serviciul tehnic). ţinând seama de beneficii.acest principiu este esenţial pentru TQM.• • Viziune sistemică . asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 155. Boli nutritie Gastroenterologie 40 acoperind 29 specialităţi medicale. De mentionat ca sectiile Infectioase 75 Neurologie si Recuperare Medicala si Fizioterapie I si II Endocrinologie 25 Obstetrica-ginecologie Obstetrica Neonatologie Neonatologie-prematuri 25 25 25 25 16 . Hematologie 25 90 Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Cardiologie I si II Chirurgie generala I si II 133 Judeţean Sibiu este situat in Sibiu. spalatorie. respectiv a peste 422. sterilizare. 8 compartimente (sevicii de specialitate Urologie 55 ce deservesc sectiile din stationar – laborator. datele încep cu etapa identificării clienţilor şi cerinţelor lor şi pânâ la evaluarea satisfacţiei acestora. îndeplinind totodată şi Secţie 153 funcţia de spital de urgenţă.paturi pentru unele specialităţi. precum si servicii ORL 30 35 anexe: bucatarie. Are în structură Medicina interna I si I 40 1186 paturi.activitatile trebuie abordate procesual. Argumentare cu date. I. împreuna cu alte activităţi din amonte şi aval. centrul de sange.1 Oftalmologie Dermato-venerice 25 Ambulator de specialitate si Serviciul Tehnic25 Administrativ.

ce asigură atât instruirea studenţilor în medicină.TA de Contract integral 110 53 704 308 70 Activitate integrată 57 Contract parţial 2 1 Vacant 30. din care peste jumătate sunt cadre universitare.5 Total 199.auxiliar Pers.2-4 pentru sectia Neurologie si Str. Pers. STRUCTURA SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN TIMISOARA Voi prezenta structura cu paturi a Spitalului Judeţean TIMISOARA.fiind situate in alte locatii din oras: Str.san. nemedical etc. • • • • • • • • Secţii cu paturi – stationar -27 sectii – 1162 paturi Unitatea de primire a urgenţelor cu SMURD – 6 paturi Compartimente medicale – ATI – 18 paturi Laborator analize medicale Ambulator de spital – 2 Policlinici Serviciul de Medicină Legală Medicina muncii Servicii auxiliare si tehnico-administrative PERSONALUL Activitatea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA beneficiază de contribuţia a peste 250 medici de înaltă calificare.sup.Pompeiu Onofrei Nr. Ambulatorul de Specialitate este format din doua policlinici care asigura asistenţa medicala ambulatorie a spitalului prin 21 specialităţi medicale ( 37 cabinete si 5 laboratoare). şi câteva date privind doi din cei mai importanţi indicatori de activitate clinică raportaţi la media pe ţară : DMS şi ICM.5 7 80 45 16. cât şi pregătirea de specialitate a peste 238 medici stagiari şi rezidenţi. dotarea cu personal medical. Serviciul Tehnic-Administrativ -administraţia spitalului este asigurată de 9 servicii tehnicoadministrative.5 43 784 353 87 0.san. 10-12 pentru sectia Recuperare Medicala si Fizioterapie II.Fizioterapie II nu fac parte din sistemul pavilionar al spitalului judetean Sibiu.san. Calea Poplacii Nr. Resurse umane: Categorie personal Medici Alt pers.mediu Pers.5 17 .

803 42.21 8.179 43.21 7.5 6.900 389.40 6.consultatii 378.02 5.87 10.8 7.49 5.Pers.82 5.8292 18 .11 10.38 7.27 Secţia Fizioterapie 2 Fizioterapie 1 Chirurgie 1 Chirurgie 2 Endocrinologie Hematologie Neurochirurgie Ortopedie Urologie Oftalmologie Infectioase Total Spital Media /ţară 10.muncitor Total Rezid.8 8.4 7.5 77 162 59 1875.6 7.33 5.5 6. 0.127 456.87 7.6% din totalul bolnavilor externati pe judeţ (exceptând spitalele de profil).9 6.9 8.9559 Media /tara 0. Nefrologie Gastroenterolog.031 Anul 2007: 74.90 6.70 7.5 ACTIVITATEA PE ULTIMII 5 ANI Bolnavi externaţi 41.80 7.05 5.064 432.4 8.09 1o.05 6.9 5.387 Nr.3 6.6 Realiz.III-VII Rezid.9 5. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 INDICATORI DE UTILIZARE A SERVICIILOR Durata medie de spitalizare Secţia Interne 1 Neurologie Interne 2 Dermatovenerice Diabet Gastroenterolog.0 7.0 Media /ţară 7.826 385.9 7. 0. Indicele de complexitate al cazurilor Secţia Interne 1 Realiz.7 5.8 6.5 9 159 57 3.I-II Medici stagiari Total stat funcţii 102 1329 85 178 10 1570 57 3.7 7.657 51.0 7.300 51.82 7.6 7.1 4. 7.5 57 245 111 1577. Cardiologie 1 Cardiologie 2 Oncologie ORL Realiz.7210 Secţia Chirurgie 1 Realiz.68 7.33 7.03 5.7300 Media /tara 0.68 8.18 5.80 7.

8558 0.2071 0.6609 0.8458 0.6901 0.7351 0.9391 1.7207 0. printre care Programul de Oncologie.7999 0.9456 0.8350 0. Faţă de sistemul DRG unitatea mai este finanţată din surse precum: spitalizarea de zi.7303 1.8468 0.6224 0.7489 Chirurgie 2 Infectioase Oftalmologie Chirurgie plastica Oncologie ORL Neurochirurgie Neurologie Ortopedie Nefrologie Total Spital 0. În cadrul spitalului se deruleză 10 programe naţionale de sănătate.9643 0.7585 1.8292 1.0347 0.7662 0.Spitalul Clinic Judeţean TIMISOARA.7458 0. 19 .Interne 2 Fizioterapie I Fizioterapie II Dermatovenerice Gastroenterologie Hematologie Diabet Endocrinologie Cardiologie I Cardiologie II Urologie 0.8435 1.8604 FINANŢAREA Finanţarea Spitalului Clinic Judeţean TIMISOARA este asigurată atât prin sistemul DRG.8369 0. Diabet şi Hemodializă. venituri proprii altele decât cele din contractul cu CAS Timisoara.7045 0.3905 0.7614 0.7901 0.7811 0.7999 0.7361 1.9308 1.6299 0.7258 0.5107 0. cât şi prin bugetul statului şi venituri proprii. sponsorizări etc.7038 0. are un tarif pe caz ponderat relativ redus şi anume 957 lei/caz şi un ICM de 0.7662 0.7210 0.7838 0.6972 1.1297 0. Numărul mediu lunar de cazuri contrac-tate este de 3300 cazuri/lună.0485 0.8826 contractat.7585 0.

Aparatură performantă – tip gastroscop. etc. . datorită slabei salarizări şi lipsa posibilităţilor de motivare a acestora. neurochirurgie. el are reputaţia de centru medical de excelenţă care conduce la un aflux de pacienţi din judeţele limitrofe. .endocrinologie.D. . .lipsa pe anumite segmente a activităţii medicale a aparaturii de înaltă performanţă. a unui tarif pe caz ponderat mult mai mic decât la celelalte unităţi sanitare judeţene şi chiar sub nivelul mediu pe ţară.Are în acest moment cel mai dezvoltat sistem de asigurare a urgenţelor de orice fel din judeţ. microchirurgie reconstructivă.R.Aparatură radiologică performanta. cu referire la indicatorii activităţii clinice.după cum a fost descris în partea intai a lucrării.Angiograf.Are specialităţi unice la nivelul judetului ca: diabet. . . microchirurgie vasculară. . . . Puncte slabe: .beneficiaza de cadre medicale foarte bine pregatite (studii superioare. beneficiază de resurse umane bine pregătite.alocarea şi în anii trecuţi şi în anul curent. 20 .beneficiază de cei mai buni indicatori la nivelul judeţului şi chiar prin raportare la mediile pe ţară. economic.RMN. chirurgie plastică. cu numeroase defectiuni care însă nu poate concura cu aparatura din domeniul privat). juridic foarte bine pregatit .Atu-uri de imagine: Spitalul Clinic Judeţean Timisoara este cel mai mare dintre spitalele din judeţul Timis asigurând tratament pentru o patologie foarte vastă.. de fapt este singura unitate sanitară care are în structură o Unitate de Primire a Urgenţelor + S. specializari). Aceste avantaje delimitează titulatura şi sfera de acţiune a Spitalului Clinic Judeţean Timisoara situându-l în topul spitalelor sibiene.U. ANALIZA SWOT Voi prezenta mai jos elementele principale ale analizei SWOT a Spitalului Clinic Judetean Timisoara: a).2.lipsa de personal tehnico-administrativ. Puncte forte: .Desfăşurarea spitalului pe baza unui sistem pavilionar.M. ca ex: -Tomograf performant . b).. .unitatea deţine un tomograf deja uzat fizic si moral. . urologie.

ceea ce întârzie foarte mult obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. informare etc. contractare. lipsă care afectează toate aspectelor majore ale activităţii instituţiei noastre. financiare şi manageriale. deci probleme ce ţin nu doar de sănătate ci şi de aspecte demografice.Prin obţinerea ajutorului Ministerului Sănătăţii privind dotarea cu aparatură de înaltă performanţă exista posibilitatea de a intra într-un sistem puternic concurenţial pe piaţa serviciilor medicale paraclinice. finanţare.lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale.degajarea structurii pavilionare a spitalului.Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. . Intr-un viitor spital de urgenta se vor muta din actualul spital judetean sectii care presupun servicii medicale de urgenta ( ex: chirurgia.incidenţa mare a bolilor transmisibile şi cronice. c). Acest fapt conduce şi la o creşterea presiunii asupra sistemului (creşterea constanta a cererii de servicii medicale urmare a deteriorării constante a stării de sănătate a populaţiei.70 de milioane de lei pe lună pentru un asigurat. 21 . Sifilis.acoperirea cu servicii la nivelul municipiului (din punct de vedere al acoperirii geografice) . Hepatita C sau Boli Cronice (Diabetul)– pentru care tratamentul ajunge.Posibilitatea relaxarii spaţiilor . .lipsa autonomiei reale. . . de la numarul mare de avoturi datorat lipsei de informare. . pe termen lung. în acelaşi timp. . precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii. lucru posibil de realizat prin mutarea unor secţii în spaţii create prin constructia unui spital de urgenta in municipiul Timisoara. Oportunităţi: . de la organizarea funcţională. care are ca o consecinţă benefică. degrevarea sistemului social de povara crescândă şi presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguraţilor. să ofere o modalitate „inteligentă” de stocare a datelor care să conducă la o bază care permite analize sincronice şi diacronice. decontare. cardiologia. la colectare.etc. Nivelul de trai redus şi lipsa de informare fac ca statisticile medicale să ne situeze printre “fruntaşi” la boli transmisibile foarte grave ca SIDA. uneori la 60 . activitatea de ambulator si cea administrativă. care să permită o mai bună gestionare a fondurilor disponibile şi.lipsa la anumite secţii şi compartimente ale spitalului a circuitelor funcţionale.Efortul autorităţilor locale de a implementa un proiect de planificare strategică pe municipiul Timisoara. . statuate ca obiective în programul de guvernare. şi prognoze care să crească adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaţiei. . astfel se vor crea spaţii pentru sectii de cronici.incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala. problemă care are consecinţe multiple.ortopedia.neurochirurgia. reanimari. . la incidenţa BTS.Implementarea asigurărilor private de sănătate.)..

• În acest sens personalul profesionist reprezintă o resursă care trebuie protejată. care nu se transferă întotdeauna şi în domeniul managerial – problemă care se manifestă insidios printr-o gestionare ineficientă a fondurilor. având în vedere că spitalul are un tarif pe caz ponderat care îl situează pe penultimul loc între spitalele sibiene. etc).Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală. se poate constata. în cazul acordării autonomiei. în ceea ce priveşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor cu asistenţa medicală. . 22 . un plus constant. d). pe care ar trebui să se bazeze sistemul.Pierderea unui segment important de piaţă cum este cel al serviciilor medicale paraclinice. performanţa. având în vedere tendinţele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat • Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate.Cea mai mare ameninţare la adresa spitalului o reprezintă finanţarea inechitabilă şi ineficientă.Integrarea in Uniunea Europeana. ci de mijloace de muncă cu care să transforme experienţa lor în servicii medicale de calitate oferite pacienţilor. tind să acapareze din segmentul care până mai ieri era al spitalului. know-how-ul. greu de cuantificat. • Pornind de la o evaluare primară a datelor pe ultimii ani. la nivel local. Ameninţări: . faţă de contribuţiile pentru sănătate datorate. poate avea şi consecinţe mai puţin benefice. care să implementeze un corp managerial competent la nivelul tuturor instituţiilor care au un rol în asigurarea sănătăţii.In concluzie. acordat judeţului Sibiu de către autorităţile centrale. capacitatea managerială pentru a prelua toate funcţiile specifice sistemului de sănătate. care atrage dupa sine creşterea competenţei şi calităţii actului medical precum si posibilităţi de dezvoltare pe care le poate deschide „turismul” medical.Apariţia pe piaţă a asigurărilor private de sănătate. În aceste condiţii se este pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a judeţului.spitalul nuducelipsăde specialişti. datorită lipsei aparaturii de înaltă performanţă şi apariţiei unor societăţi medicale private dotate cu aparatură relativ nouă. • Este discutabil dacă există. . cu consecinţe benefice în domeniul sănătăţii şi economic pentru locuitorii judeţului si municipiului. -Lipsa capacităţilor şi abilităţilor manageriale la nivelul sistemului de asigurări – spre exemplu.. . • Tot în acest context se poate pune întrebarea dacă este suficientă autonomia instituţiilor care gestionează sistemul de sănătate la nivel judeţean/local? Această autonomie trebuie coroborată cu o reformă reală. lucru care pare deosebit de ameninţător la echilibrul pe termen mediu a unităţii. managerii spitalelor sunt în continuare selectaţi pe criterii de excelenţă profesionale medicale (prestigiul. mai ales.

ca şi reglator al dezechilibrelor de pe piaţă. Rezolvarea ar fi posibila. fără un program coerent şi concret de intervenţie. între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei. iar spitale de acelaşi tip să porneasca de pe picior de egalitate.si are un impact negativ de ordin financiar şi organizaţional. care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social.-Riscul ca incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice sa crească constant. trebuie să intervină prin pârghiile pe care le are şi să încerce uniformizarea cât mai rapidă a tarifului pe caz ponderat pe tipuri de spitale. a căror durată de îndeplinire se măsoară în luni sau chiar ani (cu referire la crearea circuitelor funcţionale în cateva din Staţionarele Spitalului Clinic Judeţean de urgenta Timisoara. Răspândirea teritorială a unităţii. prin mutarea unor secţii (de urgenta) ale spitalului într-o alta locaţie in viitor (un spital nou de urgenta) . -Integrarea in UE . beneficiind astfel de spaţii excedentare care ar prelua ambulatorul. este o problemă a spitalului. Obţinerea acestei autorizări implică insa o serie de activităţi. astfel încât să se facă o repartizare echitabilă a fondurilor publice. 3. Acreditarea unităţii sanitare este o problemă destul de critică având în vedere că pentru a obţine acest deziderat unitatea sanitară trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. precum si sectii cu bolnavi cronici.1 Necesitatea punerii in practica a tehnicilor de management strategic este o problemă. reorganizări de secţii si/saucompartimente etc). ducand din pdv. spitalul este obligat a avea pentru a putea „supravieţui” personal calificat şi specializat. 3. se confrunta cu probleme cât se poate de serioase: 3. managerial la luarea unor decizii mult mai târziu decât ar fi necesar. Menţinerea în continuare a acestui sistem de finanţare inechitabil şi întârzierea în uniformizarea tarifului pe categoriii de spitale.3. 3.2. vor constitui piedici şi întârzieri în procesul de modernizare al spitalului. 23 . pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi.creşterea costurilor asistenţei medicale poate duce la creşterea decalajului în ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. În acest sens. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE SI A OBIECTIVELOR CONCRETE pentru implementarea strategiei de calitate a serviciilor medicale in Spitalul Judetean Timisoara In momentul de fata Spitalul Clinic Judeţean Timisoara. si derivă din tendinţa de globalizare. Singura soluţie pentru necesităţile zilnice ar fi canalizarea forţelor conducerii spitalului împreună cu partea medicală de a găsi şi alte surse de finanţare decât cele existente şi de a lărgi paleta serviciilor medicale /nemedicale oferite. 3.4. Problema finanţării este o altă problemă întâmpinată de spital. În această direcţie statul. administraţia spitalului. angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice.

de strategii naţionale referitoare la coordonarea/gestionarea informaţiei. Reorganizarea unor activitati sau servicii medicale. restrângerea celor care nu prezinta eficienta. va sustine proiectul si se va implica activ in lobby-ul pe care echipa interdisciplinara de la nivelul municipiului Timisoara. 3.). il va face in acest sens. lipsa unei strategii în activitatea de profilaxie. 5. precum si in urmarirea indeplinirii deciziilor luate in acest sens . administrative si de calitate.in toate serviciile spitalului: 4. Responsabilizarea tuturor factorilor de decizie si a intregului personal medical si auxiliar din spital. 5. evaluare. fie ele umane. Gasirea si a altor surse de finantare decat cele existente pana in prezent.etc. mentinerea morbiditatii/mortalitatii pe cauze specifice la un nivel ridicat. Necesitatea si oportunitatea construirii unui SPITAL DE URGENTA. Desi Primaria Municipiului Timisoara. Atragerea/angajarea unui personal medical cat mai calificat ( perfectionari. Descentralizarea deciziilor la nivelul unităţii sanitare . Imbunatatirea utilizării resurselor. 4. 11.5. 6. Implementarea managementului strategic al calitatii in toate serviciile din cadrul spitalului judetean 2. 8. acest obiectiv avand drept tinta reabilitarea de fond a retelei spitalicesti din Municipiul Sibiu.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor care sunt deja în sistem. prognoză. 10. care acordă mai puţină atenţie activităţilor de analiză. etc. OBIECTIVE CONCRETE : 1. nu este implicata direct.3. Cresterea eficientei spitalului –prin masuri financiare. la eforturi naţionale şi/sau regionale. STRATEGII Lipsa autonomiei caselor judeţene. 24 . 7. materiale sau financiare. studii superioare. Largirea paletei serviciilor medicale si nemedicale pe care le poate oferi spitalul. reprezinta o realitate a sistemului sanitar romanesc. si alinierea la modelele europene atat ca infrastructura cat si in organizarea si functionarea sistemului de asigurare a serviciilor de urgenta. 9.Structura organizaţională. Crearea circuitelor functionale in Stationarele spitalului. Necesitatea implementarii ideii de descentralizare si responsabilizare. utilizarea fondurilor sănătăţii pentru alte capitole bugetare.managerul spitalului va trebui să cunoască realităţile financiar-economice ale spitalului şi posibilităţile pe care le are la dispoziţie pentru a asigura echilibrul financiar al spitalului si să încheie contracte de subadministrare cu şefiidesecţie/compartiment.

Dictonul „este mai bine să previi decât să tratezi”. concluziilor şi prognozelor obţinute. Acestea sunt obiectivele pe care un management strategic sanitar dintr-un judeţ sau municipiu trebuie să le aibă în vedere.ai instituţiilor de învăţământ universitar. care să dezvolte capacitatea sistemului de a reacţiona în concordanţă cu nevoile populaţiei arondate.care să includă instituţii guvernamentale abilitate în domeniul sănătăţii si reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. care să permită dezvoltarea capacităţii de analiza. cât şi organizaţii non-guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în cel social.arata beneficiile legate de sănătatea individului şi comunităţii. Actiuni strategice:  Aplicarea strategiei de diferentiere prin promovarea imaginii spitalului. atât din punct de vedere economic. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice. în vederea dezvoltării serviciilor medicale. stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor. evidentiind diversitatea si calitatea serviciilor de sanatate prestate catre populatie. Este necesara si o comunicare eficientă între structurile implicate. aşa cum România tinde să fie. si implicit al ameliorării stării de sănătate a populaţiei. cât si al calitatii serviciilor medicale.si acordarea unei importanţe sporite activităţii de analiză-prognoză. Se impune si dezvoltarea unui parteneriat judeţean care să conducă la apariţia unui organism specializat în activitatea de lobby. Astfel acordarea unei importanţe sporite acestor activităţi. prin: o Parteneriat local pe programe de informare asupra factorilor de risc ai bolilor majore.     25 . acela al unui sistem sanitar performant si o stare de sănătate a populaţiei specifică unei ţări europene. si presupune eficienţa financiară. prognoză şi dezvoltare în domeniul sănătăţii. Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi judet.(colaborare şi efort concertat pentru un scop comun. este o problemă ce ţine de coordonarea locală. Este necesară în regim de urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei. reprezinta un aspect important al strategiei care presupune stocarea datelor şi utilizarea la maxim a informaţiilor.strategie.a unei echipe interdisciplinare la nivelul judeţului /municipiului. pe termen mediu şi lung. cât şi ca resursă informaţională pentru activităţile de lobby la nivel regional şi naţional. Activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiei noastre. comunicare şi dezvoltare.si să reprezinte efortul concertat al întregului judeţ/municipiu de a-şi rezolva propriile probleme.  Activitate de lobby în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic integrat al tuturor structurilor medicale si nemedicale. o Parteneriate locale/regionale în privinta reducerii morbidităţii pe boli mari consumatoare de fonduri. Crearea unei structuri suprainstituţionale.ai populaţiei si organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale.

ANALIZA COST – BENEFICII a) se realizeaza o analiză a veniturilor.  Contractarea mai multor servicii de spitalizare de zi.000 lei/lună)  Stoparea pierderilor în ambulatorul de specialitate a spitalului şi cresterea procentului acestui segment în totalul veniturilor.cheltuieli de capital: 4. Exista si costuri suplimentare legate de înfiinţarea unei specialităţi/master în domeniul managementului sanitar. b) se analizeaza cheltuielile spitalului în funcţie de destinaţia lor.09%. precum şi costuri implicate în activitatea de lobby. important pentru realizarea obiectivelor propuse este găsirea unor alternative de contractare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.datorii actuale: 100% .cheltuieli materiale: 45. service) Partea de cheltuieli stă la baza analizei secţiilor şi compartimentelor spitalului.16%.86%.77%. cât şi la nivelul fiecărei secţii.medicamente: 53. reactivi. pe tipuri de servicii oferite de spital şi pe surse de provenienţă. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii  Dezvoltarea. materiale sanitare. BENEFICIILE .. Trebuie acordată atenţie maximă cheltuielilor de personal mai ales ca. service.cheltuieli de personal: 50. pot fi mai usor controlabile. atât cât normele în vigoare permit. în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior a unor programe comprehensive (Secţie sau Program de Master) de creştere a capacităţii manageriale.altele: 38. etc.  Reanalizarea şi reorganizarea tuturor cabinetelor din ambulator. 6.98% (alimente.  Creşterea capacităţii de management şi a bazei de recrutare a managerilor din domeniul sănătăţii. Cheltuielile cu medicamente. . . COSTURILE – sunt reprezentate de cheltuielile . astfel: . astfel încât spaţiul şi timpul să fie folosite in mod cat mai eficient eficient. prin reducerea finantarii si redistribuirea personalului in sectiile cu deficit de personal sanitar superior si mediu.mat. procentul cheltuielii de personal in totalul cheltu-ielii are tendinta de crestere. . de creştere a competenţei în management sanitar şi bazei de recrutare pentru profesioniştii din sănătate.14% .aceasta masura strategica poate aduce sume importante în visteria spitalului (estimativ cca 140. c) in funcţie de rezultatul obţinut din studierea veniturilor şi cheltuielilor. astfel: venituri pe surse: total asigurări: 100% din care: 26 efective ale spitalului . .000 lei – 160.sunt reprezentate de veniturile realizate de unitatea spitaliceasca. sanitare: 7.

03% . Numărul de proiecte derulate. acordarea autonomiei. EVALUAREA REZULTATELOR Dezvoltarea unui site care să monitorizeze şi să promoveze: Activitatea structurii medicale din cadrul Spitalului Clinic Judetean Timisoara. Control mai bun al calitatii serviciilor de sanatate.spitalizare de zi: 8. incidenţei principalelor boli prin derularea proiectelor/programelor . . De asemenea exista si beneficii in ce priveste starea de sanatate a populatiei arondate si presupun: . Procentul DRG-ului în totalul veniturilor este relativ constant cat timp numarul de paturi nu se modifică. ICM 0. etc.sponsorizări: 0. grad de ocupare. asigurate prin: Preluarea prompta a urgentelor si transportul de la domiciliu si la domiciliu al pacientilor Masini de interventie pentru servicii medicale la domiciliu O mai buna protectie a tehnologiei si a know-how-lui PROPUNERI PERSONALE      8.40% .36% .venituri proprii (altele decât DRG. ambulator: 2.reducerea costurilor asistenţei medicale.8826) . 7. durata optimă de spitalizare. care sa se asigura prin:  Promovarea serviciilor medicale  Continuitatea ingrijirilor cu personal de inalta calificare Economii la costurile de operare. Se ştie că indicatorii de DRG – cazurile contractate – sunt negociate în funcţie de nr.contract DRG: 61. Evoluţia indicatorilor urmăriţi (în privinta ameliorarii incidenţei principalelor boli alese ca ţinte). cu estimare pana la finele anului 2008. mai ales.ameliorarea profilactice. ce duce la o dezvoltare a pachetului de servicii medicale din sistemul social de sănătate şi. rezultatele lor.38% (tarif pe caz ponderat: 957 lei.  Rezultatele activităţii de loby (dezvoltarea sistemului informatic integrat.de paturi.): 3. spitalizare de zi etc. şi alte obiective care pot fi stabilite prin modificarea legislaţiei sau a organizării sistemului ). 27 .21% O analiză mai detaliată a veniturilor se poate face prin studierea în detaliu a situaţiilor financiare din cele 3 trimestre ale anului 2007. la o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei judeţului. etc.

El este condus pe un circuit separat de celelalte circuite. acest din urmă termen incluzând abilităţi medicale.  procedurile de îngrijiri – se analizează gardul de corectitudine în aplicarea protocoalelor medicale. • Stabilirea judicioasă a circuitului pacienţilor în spital de la internare până în momentul externării. pentru a ajuta medicii practicieni în stabilirea deciziilor optime privind îngrijirea medicală în situaţii clinice specifice.spaţiul de spitalizare). Circuitul bolnavilor începe din momentul prezentării în unitatea sanitară (efectuarea unui consult de specialitate sau internare)şi până la externare. absenţa complicaţiilor. 28 .Spitalizarea presupune accesul pacienţilor la cabinete de specialitate (compartimentul de internări/externari. liste sau algoritmi. măsoară performanţele şi ia măsuri corective când performanţele sunt slabe. Auditul medical se realizeaza la mai multe niveluri:  structuri de îngrijiri-se analizează organizarea activităţilor. Ele sunt rezultatul unui consens între experţi şi practicieni.echipamentul/competenţa personalului sanitar. pentru a se evita riscul contaminării. care au scopul de a standardiza actul medical. Elaborarea şi utilizarea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor medicale. critică a calităţii actului medical” sau “o încercare de a îmbunătăţi calitatea actului medical”. Ghidurile de diagnostic şi tratament reprezintă instrumente ştiinţifice. pentru a corespunde cerinţelor pacienţilor. realizate în mod sistematic şi care prezintă paşii ce trebuie urmaţi în anumite condiţii. în scopul standardizării procesului de îngrijire. Oferirea posibilităţii profesioniştilor de a face audit. La sfărşitul perioadei de spitalizare pacientului i se întocmesc formele de externare. Auditul stabileşte categoriile de standarde profesionale. exigenţelor privind calitatea serviciilor de sănătate şi pentru propria lor evoluţie profesională. Protocoalele medicale sunt proceduri adaptate local. El se obiectivează pe practica medicală şi poate fi definit ca “o analiză sistematică.• • • Participarea medicilor si a cadrelor medicale medii la programe de Educaţie Medicală Continuă Educaţia medicală continuă reprezintă procesul prin care profesioniştii din sistemul sanitar se preocupă în direcţia menţinerii standardelor cunoştinţelor la un anumit nivel. reprezentând recomandări practice argumentate care contribuie la alegerea deciziilor medicale optime pentru pacient. sociale şi personale. manageriale. Acestea sunt dezvoltate de reprezentanţi ai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor.  rezultatele îngrijirilor-aprecierea gradului vindecarii/ameliorarii unui symptom. clar formulate. Pe plan international se constată o tendinţă de deplasare de la educaţia medicală continuă (sau informarea clinică) către perfecţionarea profesională continuă.care trebuie să fie separate spaţial.

Ph. Obiectivului fundamental al reformei sistemului sanitar. Olaru. 2000 5. iunie 2002 2. Kotler. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul de prestare a serviciilor. Editura Medicală. 8. nr. nr. atenţia fiind focalizată în permanenţă asupra clientului (pacient/utilizator). R– Economia serviciilor. Ed. CONCLUZII În prezent. publicaţie a IMSS. în sistemul sanitar este din ce în ce mai accentuată preocuparea pentru introducerea de noi practici şi noi proceduri. în Revista de Management în Sănătate. C. cu practicile curente din organizaţie. în Revista Management in Sănătate. Stănciulescu. Vocabular 6. xxx Standardul ISO 8402 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. 1997 4. îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor şi facilitatea accesului la acestea pentru toate categoriile de populaţie. deci creşterea eficienţei.2. Mihai. Ed. Al. publicaţie a IMSS.  orientarea bolnavului în filierele de îngrijiri – se apreciează accesibilitatea la un anumit tip de serviciu. Armean. G . Auditul medical are drept scop îmbunătăţirea rezultatelor clinice. Bibliografie: 1. Bucureşti. prin: compararea celor mai bune practici agreate. Teora.Managementul calităţii.1. 1988.3. 1999 7. . M. M.  9. Bucureşti. . Editura Economică.EMC în contextul integrării europene. Uranus. 29 . Ioncică. Bucureşti. poate fi îndeplinit numai prin munca în echipă a specialiştilor. – Economie şi administraţie sanitară. Minciu. Stoicescu. care au ca scop creşterea satisfacţiei pacienţilor.O abordare a calităţii serviciilor de sănătate. P. nr. – Evaluarea şi măsurarea calităţii serviciilor spitaliceşti. Bucureşti. scăderea costurilor. 1996 3. – Managementul marketingului. Popescu. . în Revista de Management în Sănătate. E.

Economică. Tănăsescu. Bucureşti.Managementul financiar al activităţii sanitare. Vladescu.) . . Bucureşti. Ed. 2000 10. 1998 11.Managementul serviciilor de sănătate. C (coordanator).ro www.ro 30 . Ed. 2000 • • • www.ianuarie2002 9. (coord. P.ipp.iccv. Vlădescu.md www. Bucureşti.Managementul serviciilor de sănătate. C.healthreform. Uranus. Editura Eficient.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful