P. 1
Marele Dicţionar Geografic al României vol V

Marele Dicţionar Geografic al României vol V

|Views: 2,528|Likes:
Published by Radu

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Radu on Apr 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/05/2013

pdf

text

original

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI

64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCATUIT

I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE

GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE

PROFESOR UN1VERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

VOLUMUL V.

BUCURESTI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1902

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI

(URMA RE)

Podul-peste-Dunfire,

e Regele

Carol I». istoricul. Stabilirea uneT legaturT directe 'hare cage ferate romine cu Dobrogea i Marea-

navoda, care complecta legatura, a ramas O. se execute de °data cu podurile peste Borcea
Dunare
i

cu suprastructurT fixe, asezate

pentru care s'a

la o inaltime de 30 m. d'asupra apelor mar!, in scop de a permite trecerea pe sub pod a
vaselor celor mal mar!, saa podurTjoase-inturnatoare, cu o inal-

decis a se tine un concurs international de proiecte.
In anul 1882, s'a publicat concursul, dimpreuna cu progra-

Neagra, a preocupat Guvernul romtn indata dupa alipirea acesteT provinciT, in urma razboiuluT IndependenteT.

time libera de Ir m.
Pentru constructia suprastructureT se admitea toate sistemele

mu1 care stabilea dispozitiunile

In afara de interesele de ordin politic si strategic care reclamaa acea legäturá, maT intervenea i chesdunea de ordin
economic, anume : de a se aduce o imbunatatire conditiunilor generale a exportuluT nostru maritim, care se Ikea numaT pe

principale de observat la dresarea proiectelor, insotit de un plan idrografic al Dunare, flout de d-I inginer Ch. Hartley si de traseul intre Fetesti $i Cernavoda. Tot °data se fixa
trer premiT in valoare to tala de 150000 leT, pemiul mntuiü atra-

de gring, excluzindu-se grinzile suspendate, iar ca material fierul sat otelul. Adincimea fundadilor nu se prescria. Constructorul era obligat sa o determine singur, ast-

fel ca soliditatea pilelor sa nu
fie amenintatä prin mtncarT de

Dunare si era intrerupt in fiecare lama, pe timpul cit gheturile impTedecaa navigatia pe
acest fluvia.

end si concedarea constructiuneT podurilor.

apa si tot odata sa justifice cu
sondaje, facute la fata terenul de fundatie este sanatos.

Cum linia Cernavoda - Constanta era deja construita, inca
din timpul dominatiuneT TurcieT

In rezumat prin program se cerea : proiectele pentru podurile peste Borcea si Dunare. Pentru amplasamentul podurilor, constructorif ere"' liberl

La r Septembrie 1883, termenul fixat pentru concurs, opt case constructoare ad prezentat proiecte, care manifestaa o mare varietate de solutiunT, precum era, de altmintrelea, de prevazut.

in Dobrogea, era natural, in afará de alte consideratiunT, expuse mar departe, ca trecerea Dullard sa se faca la Cernavoda. Ast-fel in anul 188o s'a decís construirea imediatä a linillor Bucuresti-Fetesti i Faurei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer-

sa propuna traseul ce vor gasi maT preferabil, acel al programuluT nefiind obligatoria. Lungimea aproximativa a po-

durilor peste Dunare se fixa la 80o m.; aceea a poduluT peste Borcea, la 260-270 m.
Podurile puteaa sa fie ?crake,

Din punctul de vedere a suprastructureT, proiectele se divizaa in trei grupurT . Proiectele SocietateT Battignolles (Paris) si Klein, Schmoll si GärtnerXViena), in asociatiune

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshatte din Ober-

formulat dispozitiunile princi-

hausen, prevedeat grind semiparabolice independente. Proiectele Companiel Fives-Lille (Paris), Eiffel (Paris) si
Braine-le-Comte (Belgia), preve-

pale pe care le recomanda spre observare la dresarea proiectelor definitive. Aceste dispozitiuni erat : Pentru amplasamentul poduluT sa se.adopteze traseul pro-

case constructoare din strainatate, cunoscute ca capabile de a executa lucrArT de natura celor prevazute, Cu invitare sA intocmeasca proiecte in conformi-

dear' grinzI continue drepte.
Proiectele Holz man n (Frank-

pus de Societatea Battignoles.
Podurile sA se construeaseA

tate cu prescriptiunile programuldi si sl le inainteze insotite de oferte pentru intreprinderea
lucrArilor..

furt p'M), In asociatie cu uzinele din Dortmund si fabrica de masinT Esslingen, Cail (Paris), Röth-

cu travee fixe asmate la 30 m. de-asupra apelor mad 0 sa se
intocraeascl pentru doua cA.T.

lisberger si Simon (Elvetia), pre-

vedeat grind in arc, cu trer,
cu doul i fära niel o articulatie. Numarul deschiderilor varia intre 3 si 7, lar mArimea lor

Fundatiele sl se scoboare
pana la adincimea de 31 m. sub apele miel. Pilele sa fie coustruite cu totul in zidArie i sä fie prevAzute cu spartgheturl. Presiunile pe fata de fundatie s5. nu intreaca 10 kgr. pe centimetru patrat. Deschiderile minimale sA

La aceasta invitare a raspuns cincT case constructoare i dupA examinarea proiectuluI si a ofertelor prezentate, cum nicI u-

nul din ofertantl nu indeplinea
conditiile proiectuluT-caet de sar-

cinI, parte fiind ca introdusese
modificArT esentiale in dispozitine programuluT, parte fiind-ca calculele pe care se bazati ofer-

hare Ioo i 206 m.
Adincimea de fundatie, socotitA de la nivelul apelor

varia intre 15.7 m. i 25.5 m. Pilele se proiectase de uniI
din concurentt cu totul din zid5.; altif prevAzusera o combi-

tele eraui eronate, parte in fine
fiind-ca ofertele erat incomplecte, lipsindu-le mAsurAtorr, seriT de pretud, estimatiunT, etc.,

fie de 165 m.
Grinzile sä. fie independente.

natiune din pile de zidärie si
pile metalice. Ca material pentru suprastructura, unele case propuneau fierul, altele otelul. Juriul insarcinat cu examinarea proiectelor, compus din d-niT

comisia examinatoare a proiec-

Ca material pentru suprastructud s5. se intrebuinteze de
preferintA fierul.

telor a hotarit respingerea tutulor ofertelor, recomandind Mi-

nisteruldi de LucrArI Publice a
nu adjudeca lucrA rile asupra

z) Presiunea vintuluT care se va admite in calcule s5. fie de

uneia din casele ofertante.
Neobtinindu-se un rezultat satisfAcAtor nicT cu acest al doilea concurs, Ministerul LucrArilor Publice, in urma stAruintelor d-luT G. Cantacuzino, directorul general al cAilor ferate de atuncT si dorintel d-luT I. C. Bratianu, PresedinteIe ConsiliuLill de Ministri, a decis, la finele anuluT 1887, crearea until

8o kgr. pe metrul patrat, in
cazul chid podul va fi incarcat si de 270 kgr., in cazul end podul va fi liber.
Ca suprafata actionatA de Vint

E. Collignon, inspector general de podurl i osele din corpul
technic al statuluI francez si pro-

fesor la scoala de podurT si so-

sele din Paris, dr. E. Wingler, profesor la scoala politechnicA din Berlin, D. Frunza, C. 01Anescu, Iorceanu si A. Saligny ca secretar, a inceput prin examinarea separata a proiectelor,
din partea fie-cdruT membru. Discutiunile asupra merituluT proiectelor at urmat numaT dupA

sa se adopte I 1/2 din suprafata realA vizibila a uner grind. In anul 1885, Ministerul LucrArilor Publice a instituit o comisiune compusä din d-niI : G.
Duca, C. Mironescu, C. Popescu,

servicit special, dependinte de
Directiunea Generala a clilor ferate, pentru dresarea proiectelor
definitive si executarealucrArilor.

A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu
insArcinarea ca sa intocmeasca,

ce juriul a luat cunostinta de
opiniuni/e i aprecierile comu-

in sensul dispozitiunilor recomandate de juriul din 1883 si

expuse mal sus, un not program-caet de sarcinT care sA serveasca pentru dresarea definitivA a proiectelor i adjudecarea lucrdrilor. Programul-caet de sarcini, in-

nicate de fie-care membru
concluziunea la care s'a ajuns a fost, cä nicT unul din proiectele prezintate nu indeplinese conditiunile necesare, spre a fi recomandat spre exekutare. Cu aceastA ocaziune juriul a

D-1 A. Saligny, atundi ing-iner-sef, a fost insarcinat du conducerea acestuT servichl. Proiectele intocmite de acest

servicit at fost terminate in anul 1888 i prezintate, spre examinare, uneI comisiuni instituit5. de Ministertil Lucrarilor Publice compusA din d-niI: C. MA-

tocmit de aceasta comisiune, a fost pus in vederea mal multor

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNXRE

7

PODUL-PESTE-DUNXRE

nescu, E. Miclescu, E. Radu M. Rimniceanu, sub presidentia d-ltif Sp. Iorceanu.
In urma admitereT proiectelor,

diferitele lucrarl care compun
trecerea DunareT, at fost scoase treptat in licitatie, conform u-

se evita aceste inconveniente, totusT nu s'ar fi obtinut vre-un avantagitl, can, in amonte de Cernavoda, cele doul brate neunindu-se de &it in apropiere de orasul Silistra, ambele malurT nu maT apartin RominieT ;

tiunile care se facuse, cu ocaziunea intocmireT programuluT de catre comisiunea internationala, in anul 1883, cum ca. acel

program nu ar fi de cit de
scriptia proiectuluT care obtinuse premiul al doilea. Descrierea proiectuluT, intocmit de Serviciul MinisteruluT de

nuT program intocmit de maT
inainte

i cu scop de a se re-

In aval de Cernavoda s'ar fi intimpinat dificultatT i necesitat
cheltuelT cu mult mal marT, din cauza configuratiund terenuluT

duce cit maT mult procentele capitaluluT intrebuintat la constructia lar. Podul peste Dunare a caruT executare necesitat-a mal mult timp de cit cele-l'alte lucrarl, a fost scos in licitatie cel d'in dig
si adjudecat, in anul 1889, companief Fives-Lille, care l'a executat in conformitate cu planurile intoemite, pana in cele mal micl detaliT, de catre serviciul Ministerulul de LucrarT Publice.

Lucrarl Publice, se va impart' in : r. Descrierea suprastructureT si
tureT.
2.

din Dobrogea.
Bratul principal al fluviuluT pe

Descrierea infrastruc-

care-I trece podul «Regele Carol I» prezinta in timpul apelor ordinare o largime de 620 m. si o adincime mijlocie de 7 m.

i. Suprastructura. Cum s'a spus mal sus, sistemul de grind admis este acela de grinzi con-

sole, salí grind continue articulate si care, din studiele comparative, reprezinta sistemul cel mal favorabil din punct de vedere al minimulul de cheltuelT. Dispozitiunile generale sunt
urma toarele :

Apele mad se urea cu 7 m.
peste etiagiii si inundeazd toata

insula pana la Borcea. Vitesa curentuluT atinge 2 in. pe secundä, iar volumul se poate evalua la 18000 m. cub)" pentru bratul principal si la 26000 m. cubT in total.
Descriplia ci a'isposiliunde generale ale proiectulut. Proiectele poduluT «Regele Carol Iv, intocmit de Serviciul Ministeru-

Situaliapoa'ulut.Podul «Regele Carol I», din punctul de vedere al märirneT deschiderilor, era, atuncT, chid s'a construit, cel

mal important pod de pe continent si este *Mel unicul pod

fix peste Dunare in aval de Neusatz. El se AA in fata orasuluT Cernavoda si la 280 kil.

lur Lucrarilor Publice, se deosebeste cu totul de proiectele
anterioare, prezintate la cele cloud concursurl. Sistemul de grinzT adoptat a

Inaltimea libera de-asupra apelor marT1 admisa in vederea importantel navigatiuneT si in conformitate cu programul misiund din 1885, este de 30 m. Aceasta inaltime a fost pastrata pe toata largimea fluviuluT din cauza lesnel schimbari a linier
de navigatie (le chenal). Aceeasi consideratiune precum, i adin-

departe de gurile DundreT. Situatia luT era impusa prin aceea a tinier Cernavoda-Constanta, cu

toate ca in acea iocalitate constructia luT era cu deosebire de-

fost acel de grinzi console, numite grinzT continue

favorabila, din cauza ca. acolo

Dunarea se imparte in doul
brate : Dunarea proprie zisa Borcea, separate prin o insula submersibila de 13 kil. largime.
In aceste condicluni se impunea construirea unuT pod peste bratul principal, un altul peste Bor-

si care nu fusese prevazut in nicT unul din proiectele anterioare.
Pilele,

cimea enorma a fundatiunelor, aú obligat a se admite deschidedarticulate marl, anume : patru laterale de 140 m. si una centrala

de 190 m. Lungimea totall a
podulur este de 750 in.
Accesul podu luT pe malu I sting

cu totul de zidarie,

dui:a formele lor amintesc, in ceca-ce priveste spartgheturile, pe acele executate deja in Canada si in Rusia, de la care se
inspirase, probabil, i unit' din concurentf. Aceste dispoziclunT ale proiectuluT, pe linga alte foloase ce prezinta, faÇä Cu proiectele prezintate la concursurile din

cea, executarea uneT cal care leaga aceste doul podurr, construita pe rambleurT inalte, pereate, intrerupte la partea centrail si la extremitatT prin viaduce de descarcare si care ati o lungime totala de 3 ldl. Daca chiar s'ar fi cautat a

al fluviuluT se obtine prin inter mediarul unuT viaduc metalic de 912.75 m. lungime, Constructi unea acestuT viaduc a fost mo tivata, parte din consideratiunT financiare, de care ce, pentru inaltimI de 30 m. de-asupra te-

renulur, la care se gaseste calea in apropierea poduluT, con-

structia mad viaduc este mar
avantagioasg de &it executarea unuT rambleu, parte in scop de

aniT 1883 si 1886, mal are si pe acela de a inlatura reclamawww.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNXRE

8

PODUL-PESTE-DUNX RE

a se facilita scurgerea apelor
marl, care, dupa cum s'a zis, se

revarsa pe toata insula de
kil. largime.

13

Suprastructura podul LIT se com-

pune din doul grind console de cite 240 m. lungime, fiecare rezemata pe cite cloud pile,

console, iar distanta intre grinzile transversale este de 7,5 m. Pentru terminarea eforturilor maxime s'a considerat un tren compus din treI locomotive cu tended, de tipul cel mai grei (locomotive cu 4 osir, fie-care purtind cáte 13 tone, si tenderul cu cloud osii purtind fie-care

extremitatl i prin ajutorul unuI

mobil la ceal-alta extremitate.
Toata suprastructura este con-

struita din otel moale SiemensMartin basic. Alegerea otelului

a fost dictata de motivul de a reduce cit mal mult cantitatile
de material, ceea ce este avan-

si din trel grinzi semi-parabolice, de cite go in. lungime, care se sprijina pe extremitatile con-

solelor, lungl de 50 in., a grinzilor precedente. Aceastä forma prezinta avantaje insemnate a-

cite 8 tone) si de un numar nedeterminat de vagoane, compus situat ast-fel ca fie-care bad. sa fie actionata de efortul maxim.

tagios atit din punctul de vedere financiar eit si din acel a
facilitate de montagia, care pen-

tru podurl de importanta celui de peste Dunare, sta. in raport invers cu greutatea suprastructureI.

tit in privinta greutater metaluluT ce o necesita cit montarea grinzilor. Grinzile console aa membrura

Presiunea vintului admisa a fost pentru pe in. p., pentru i 270 kgr. cazul podului liber si de 18o kgr. pentru cazul podulul incarcat. Eforturile cele mai defavorabile provenite din actiunea yintului ail fost acele pentru cazul podulur incarcat l cu toate ca

inferioara dreapta, lar cea superioara este in parte dreapta.,
in parte curba. Profilele membru-

Juriul international din anul 1883 recomandase a se intrebninta de preferintä fierul ca material pentru suprastructura
poduluT peste Dunare. La acea epoca, modu/ defabricatie in uzing., a otelului precum i aceea a lucrareT MI la Atelier, nu eraa cunoscute in de ajuns de bine si majoritatea constructorilor erati sub impresiunea rezultatelor de-

relor sunt acele a until dublu T. Inaltimelegrinzilor, aproape proportionale cu momentele, sunt de 32 m. de-asupra pilelor, de

considerabile, ele nu aa reclamat un supliment de sectiune de et: pentru membrura inferioara. Podul este prevazut cu o sin-

17 m. la tnijloc si de 9 in. la
extremitatI. Sistemul de zebrele este triangular dublu, cu diagonale intinse i comprimate, lar

gura contraventuire orizontall,

asezata la partea inferioara a
grinzilor i compusa din diagonale care lucreaza numai la tensiune.

favorabile a unor incercarl acute cu piese de otel, in anif 1878 Ì 1879 din uzinele din
Duisburg, din ordinul GuvernuluI Olandez. 0 telul intrebuintat in construetia suprastructure podului are o rezistenta de 42-48 kgr. pe mm. p., cu o limita de elasticitate de 24 kgr. pe mm. p. si o lungime minimall de 2 I °Jo , masurata pe o distanta de 200 milimetri.

montantl nu sunt prevazutl de cit de-asupra pilelor si la extremitatT.

Grinzile principale sunt divi-

Contraventuirea transversala

zate de acele transversale In
OAT, din care 9 de 10,2 In. lungime lar z4, Cu o lungime care variaza intre 7,5 in. i 13,0
23

se afla in planul diagonalelor comprimate a zabrelelor si nu
este deer verticala de cit in dreptul montantilor pe pile si la extremitatile grinzi/or. Calea este asezata pe traverse

In planul vertical, peretil grininclinatI cu I/I0 pe verticall.

zior

de lemn, ingropate in beton de

asfalt turnat intre traverse de
metal. Aceste din urma formeazä tablier-propria-zis continua care

Largimea tablierului propria zis, socotita intre axele neutre a membrurelor inferioare, este de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m.
la extremitatile consolelor, precum si toata lungimea grinzilor
semi-parabolice.

se reazima pe grinzile longitudinale.

Aparatele de reazam sunt cu

balanciere fixe pe pilele centrale i cu balanciere cu ruloud pe pilele laterale. Grinzile semi-parabolice se reazima pe
capetele consolelor prin ajutorul

Aceste din urma gring aa
in. inaltime la mijloc si 9,0 m. la extremitatl. Sistemul de zabrele este acelasi ca i la grinzile
13,0

unta balancier fix la una din

Incercarile metalului in numar de mar multe mil', aú fost facute cu epruvete de 20 cm. lungime, masurata intre repere. Travaliul metalului admis in calcule a fost to kgr. pe m. p. pentru sectiunile barelor in care nu intervine actiunea vintultd, si de 12 kgr. pe in. p. pentru cele alte sectiuni. Pentru grinzile transversale i pentru longeroane s'a admis un travail(' maxim de 8 kgr. pe mm. p. 2. Infrastructura. Dupa cum

www.dacoromanica.ro

PODIJIAPESTE-DUNARE

9

PODUL-PESTE-DINXRg

se vede mal departe, cheltuefile .datorite infrastructurd, constitue partea cea mal importan-

pilelor, la bazd, o largime de io m. pana la Ii m. si o lungime de 29,7 m., iar culed de
pe malul sting, o largime de 7,5 m. si o lungime de 17,5 m. Di-

s'a ajuns la inaltimea definitiva. Grindele semi-parabolice, mal

usoare de eh cele precedente
si montagiul lor putindu-se face

ta din costul total al podului
peste Dunare. Aceste cheltuelI sunt justifi-

cate pe de o parte, prin adincimea. mare la care a trebuit
0, se scoboare fundatiunile, pe de alta parte, prin inaltimea libera intre nivelul apelor celor mar mad si suprastruttura. In privinta adincimeI de funJuriul. international din 1885 recomandase ca fundatiile

mensiunile sub reazem sunt: 15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile 20,5 m. pe 5,77 in. pentru
culee.

mult mal repede, aa fost montate pe schele, la inaltimea lor
definitiva.

sa se toboare pana la 31 m.
sub nivelul apelor mid. Proiectul

executat a derogat de la aceastà recomandatie, scoborind fun-

Fundatiele s'aa executat prin aer comprimat, intrebuintinduse chesoane de fier a cdror camere de lucru aveati o inaltime de 2,20 in. i erail cu treI cosurI. Chesoanele aa fost montate complect pe mal si in urma remorcate cu vaporul la locul intrebuintareï.

Cantitdfile lucrdrilor executate costul lor. Cantitatile lucrarilor executate pentru podul cRegele Carol I», sunt urmatoarele : Infrastructura. Sapaturl la aer comprimat, 42743 m. c. ; prev5.zute chesoane in fundatie, 1136 tone ; zidariI, 47340 in. C. Suprastructura. Greutatea oteluluI suprastructureI, 5066

datiile pana. la 28,5 m. sub etiagia saa pana la 31,5 m. sub apele ordinare. Pilele sunt plintate in sol pe o adincime

Montagiul. De ordinar, Du11AI-ea inghetata in luna Decem-

brie si in primavara, la epoca
rupereI gheturilor, transporta

de 18,5o m. pana la 22,0 m.
Culea din stinga are o adincime de 25 m. sub etiagia, Far cea din dreapt repauzeaza direct

mase enorme de sloiud, ce ad,

tone; greutatea oteluluI aparatelor de reazem, 148 tone. Costul acesteI lucrad a fost: Infrastructura, 5254429 leI; suprastructura, 3902183 leI; parabole, 772226 le!; total

cite odatd, io in. de inaltime,
periclitind orl-ce constructie cu un caracter provizoria, cum sunt
schelele. Pe linga cheltuelile mad

9928838 la
Lucrdri care complecteazd tre-

cerea Duncirei bare Fetefti

pe stinca, care apare la suprafa4a soluluI, pe malul de la Cernavoda.

Cernavoda. In afara de podul Regele Carol I», trecerea de

ce ar

fi

ocazionat construirea

de schele de 30 in. inaltime,
de-asupra niveluluI apelor mal,

Inaltimea totall a pilelor, so-

la Fetesti la Cernavoda a maI necesitat urmatoarele lucrad
i. Podul peste Borcea, de 420 M. lungime, compus din treI des-

cotind partea libera, acea din apa i partea ingropata in sol, este de 63,0 m., construita Cu totul in zidarie. Forma lor generala este aceea a pilelor exe-

ar fi lipsit

i

timpul trebuitor

pentru ca O. se execute astfel de schele si tot odata sa se termine montarea grindelor cu console pana in momentul rupereI gheturilor, epoca la care
grindele trebuiaa sa se reazame,

chiderI de cite 140 in. fie-care. Viaducul de racordare la

podul Borcea, de 500 m. lungime.

cutate pe fluviul Volga si pe
alte fluviI din Canada, pile care sunt prevazute cu spartgheturl.

Viaducul din Balta, de
1455,2 m. lungime.

neaparat, pe pile pentru a nu
fi expuse.
Din aceste consideratiunI, grin-

Sectiunea pilelor, ca tip general, ,este aceea a unui dreptunghia terminat prin doua semicertud. La baza, semicercul din aval este inlocuit prin o jurnatate de elipsa ; la inaltimea spartgheturilor, semicercul din amonte este inlocuit printr'un trianghia. Presiunile admise aa fost: Io kgr. pe centimetru patrat pentru solul de fundatie

Viaducul de racordare la

podul cRegele Carol I», de
912,75 m. lungime.

dele console aa fost montate pe schele a cdror inaltime era
aceea a apelor marl (20 m. mal jos de cit inaltimea definitiva), la care se oprise i zidariele pilelor,

Terasamente in lungime de 21 kil. Cantitatile de lucrarI executate aa fost :
1. Podul peste Borcea. Sapaturi Infrastructud. la aer comprimat, 19043 m. c. ; chesoane de fundatie, 610 tone ; zidarii, 19772 in. c. SuprastructurI. Greuta2

si pe care se rezemaa

grindele odata ce montarea a fost terminata. In urma, cu ajutorul de prese hidraulice, s'aa inaltat grindele, executindu-se, treptat, zidaria sub dinsele, pang

12 kgr. pe centimetru patrat
pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat
6470. Melnik Magma? Geogra¡ta Vol.

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DIJNARE

lo

PODUL-PESTE-DUARE
Pretuind asa valoarea poduluY peste Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz sit se aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert

tea otduluf suprastructurd, 2716 tone ; greutatea otelului apara-

de la Fetqti la Cernavoda s'a
inceput in anul 1890 prin aceea a poduluT cRegele Carol I». In ziva de 9 Octombrie 1890, a avut loc solemnitatea punerei

telor de reazem, 77 tone.
Costul acestor lucrArT ati fost: Costulinfrastructurd, 2266958 leí ; al suprastructuref, 1567259 leT ; total, 3843217 leT.

dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.
rozne!, á Ministrilor care Se afld la arma Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care

pietrei fundamentale de care
M. S. Regele Carol, fatA fiind A. S. R. Principele Ferdinand.

formeazd cel d'inda( picior al poduluT
pe tiirmul sttng al DundreT. Acest document comemorativ s'a semnat dé No! in dota ekemplare, carY s'att investit cu sigiliul StatuluY. Un exemplar, Insotit de monettle

H. Viaducele.
CantitAtile de lucrArT exe-

In pila culeeT de pe malul
sting, cu care se incepuse executarea, i intr'o piatrA, apartinind unuT rind care trebuia

cutate ati fost :
InfrastructurT.
ZidAriT,

rente, se va ingropa de NoT in piatra
fundamentald in ziva a noua a luna Octombrie 1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,

35885 m. c. ; numArul pilotilor de fundatie, 9259; lungimea totall a pilotilor intratT in fundatie, 98688 m.
SuprastructurT.
Greuta-

se scoboare inca. cu 2,20 m. sub etagiti, a fost pus, inchis
inte un tub de sticlA, dimpreunA

In al 23-lea an al DomnieY Noastre
al o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY RomtnieT ; cel de al. doilea exemplar se va Ostra In Arhivele StatuluY.

cu toate monetele romine din
timpul acela, documentul al cA-

tea oteluluT din suprastructurf,

6621 tone; greutatea oteluluT din aparatele de reazem, 233 tone; greutatea oteluluT din aparatele de intretinere, 216 tone;

rui cuprins este:
NOI CAROL I,
Prin gratia luY Dumnezed nationalit, Rege al Romtnier.
urmeazd
i vointa

La banchetul ce a urmat sorbarca, D-1 Al. Marghiloman, Mi-

total, 7070 tone.

nistrul LucrArilor Publice de ttuncT, rosti cavintarea urnaltoare :
SIRE,

2. Costul lucrArilor a fost:
Valoarea infrastructureT celor treT viaduce, 2794145 leT ; valoarea suprastructurd, 2811607

Aducem la stiinta tuturora cele ce
Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877 pana la 1878 de vitejiT Romtnier pe clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele threT noastre peste tdrmul drept al DunareT i facut'a Regatul RomtnieT stkpin
la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea.

Spintednd muntil si tnliiturind valurile, Traían ty'f deschtse o cale, asa se rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape
opt-spre-zece secole.

le; total, 5605752 leT. II. Terasamente, pelele, pereurt. I. CantitAtile lucrArilor executate: Pentru 21 kil. terasamente, 2950000 m. c.; pereurI zidite: suprafete, 200120 m. p., cub
de zidArie, 66000 m. c.; podete, 7210 m. C. 2. Costul lucrArilor a fost: Valoarea terasamentelor, a pereurilor i podetelor, 5876410
leT.

Pe acea cale, Marele Impgrat duse ci-

vilizatiunea romand de la Istru la 'risa,
la Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.-

De atund necontenit pironitd ne-a
fost eindirea la aceastd provincie, insh mdretul Danubtd Ne-a oprit i Ne o-

preste si crim

Mard-Negre

porturilor lui viata si desvoltarea trebuincioasd pentru prosperitatea economica a tdreT. NumaY constructiunea unte( pod peste

nu ad putut smulge neanyil romtnesa din lanurile fundate de bktrinul dirige roman. Lucrares materialit ere in proportiune cu mdrimea tinte! s't mestigiele eT., vizibile la Severin, atestd genial celbr cart ad executat-o.
Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,

Dundre tnIltureaza aceste piedicY. Corpurile noastre legiuitoare,

de focul nestins al iubireY de tara, au
hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod

Sire, opera strdbunii, i dupd cum prin podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina chncoace de Duniire, prin podul Regehif

Recapitulatia cantitAtilor de lucrArl care a necesitat trecerea

Dungrei de la Fetqti pinA la
Cernavoda este urmAtoarea :
ZiddriT totale executate, I 10207

m. c.; greutatea totalA a metalului, 16823 tone; terasamente, 2950000 m. c. ; pereurT zidite,

noT am sanctionat in acelasY an pa triotiça lor hotitrtre. AzY inginertY ronda clddesc podul. Nu vor trece de .clt cltY-va anY i sitvirsitd va fi grandioasa lucrare, un rno nument care va transmite urmasilor nostri generatiunilor viitoare dovadd de pu. terca de viatd, patriotismul i hdrnicia Romlnief actuale.
Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo reascd prosperitatea si gloria scumpeY noa-

Romln se va impfinta cultura o tnfrdtirea dincolo de Dundre. Podul Romanilor a fost mkY mket de
clt piramidele i Coliseul ; pOdul Romtnilor va fi cel matnnare de pe tontinent ;

zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge
de douii off capitula TkleY cu fin val bah

de treT metri i fferdria lut ar tine In cumplind greutatea une! oaste de 60000
oamenT.

Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit
intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at conceput-o, ingineriY romlnY o conduc astkzY, pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pd-

66000 m. c.
Costal total al acestor lucrArT

a fost de 35000000 leT. Executarea lucrArilor treceref

stre tarT, fie ca prin ea sit se stringd le glturile care unesc Dobrogea de patria. mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o splendoare vrednicd de solicitudinea ce le poartd Tara.

ceati nelnsemnatele lucriirt de ffer ce aveam.

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

PODUL-PESTE-DUNARE

In aceastK scurtit amintire pare a este scrisl toati istoria noastrit contimporanK.

Solemnitatea inaugurdrei lu-

Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate
indoit de cald, cind evenimentele conduc pasi't MajestIteY Voastre pe aceste tKrmurY. De pe ele, la glasul Vostru, s'a redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod
hKrnicia strabunK.

crdrilor a avut loe in ziva de
14 Septembrie 1895, fatd fiind M. M. L. L. Regele $i Regina
insotiti de A. A. L. L. R. R. Principele $i Principesa RominieT, de

cipesa eredittrit de Saxa Meiningen, tul der, ministrif MeY, presedintiY $i membrit biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri misit puterilor stritine acrechratY pe lingK

Mindrit' de victoriile pldtite cu singe, serbhm veselY si victoriile, tot atit de glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA. tmele i cele-ralte, VouK se Maria,
Sire.
untIle i cele-l'alte in otel sunt tur-

A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, A. S. Principele
Wilhelm de Hohenzollern, A. S. Principele Bernard, A. S. Principesa Charlota de Saxa-Meinin-

gen, A. S. Principesa Feodora,
Corpul

nate, pentru cK in inima Rominilor sunt
adinc sKpate. SK trilestY, Sire.

Diplomatic,

Mini$triT,

fo$til Mini$tri de Lucrdri Publice, biurourile Corpurilor Legiuitoare, marii demnitari ai StatuluT, reprezentantiT caselor marl

SS trliascK M. S. Regina. SK trliascK A. S. R. Principele Ferdinand.

Apoi M. S. Regele; luind cuvintul, rosti :
Sunt foarte miscat de cuvintele asa de adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita cldur j V multumesc din slit/et. Serbarea de astl-zY este o adevNratI satisfactie pentru Mine, cKcY este tome
un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg

cari ad executat lucrdrile liniei Fete$ti-Cernavoda $i de un numeros public, care venise O. asiste la acea serbare. Dupd ce M. S. Regele a bd.tut cel din urind nit al podului

Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun tasit ostireY Mele si corpul technic. De air inainte nimic nu maY desparte Romlnia din stinga DunireY de Dobro gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri, din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o din noil cu patria mumK. Ast-fel Vom putea da acesteY provincit i porturilor el de pe titrmul MKriY, toga Ingrijirea Noastrit, spre a lor desvoltare i propisire. Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit am ridicat un monument, care face fall( neamulut rominesc si care va fi purivea indemn puternic pentru urmagY nostri, spre a purcede tot maY departe pe calen munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am semnat acest document de vecinicit amintire.

Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia
poduluY, fdcutit

de I. P. S. S. Archie.

piscopul $i Mitropolitul Primat, un exem-

plar sK fie asezat in zidlria de pe rnalul
drept al DunKreY, impreuna Cu copia do-

$i dupd ce s'a terminat serviciuf religios oficiat de I. P. S.
S. Mitropolitul Primat, s'a procedat la inchiderea In zidul culeeT de pe raalul drept, al documentului comemorativ al cdruT ltuprins este :
NOI CAROL I,
Prin gratia luX Dumnezett i vointa
nationalK

cumentuluY, ce a fost pus in ziddria piciorultft de pe tKrmul sting, iar cel de al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta
tuluY.

In Dobrogea, am ftIcluit si apot am stKrutt ca podul peste Dunlre s fit inceput. Ast&if fIgKduiala Mea este un fapt itnplinit i sunt fericit a am putut
incununa Intliul stilp al poduluY, in fata uneY IntrunirY asa de impungtoare si a pupulatieY din Dobrogea care a alergat din toate pgrtile, spre a fi martorK la aceastit opera, care va lega de-a pururea aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infratind interesele i cimentind unirea intre aceste deuK tranchiurY ale Statulut RoMin in chip trainic si treperitor. Mdreatit este lucrarea conceputd. condusit de ingineriY nostri i mindru
Suntem de o intreprindere a$EL de.insem-

Dupd aceastA ceremonie, a a-

%tut loe incercarea podului cu un tren compus din 15 locomotive, dintre cele mal grele, toate sub presiune $i care a trecut

podul cu o vitesd de 8o

kil.,

REGE AL ROMANIEI
In anal mintuireY 1890 am pus piatra
fundamentalK a podgluY, ,menit sti impre-

iar la e$irea de. pe pod, trenul avea o vitesd de 96 kil.
Maiestdtile lor $1 Altetele Re-

gale cu Augu$tii oaspeti s'ad
urcat in urtn5, lii trenul regal,

natK, care va fi izvor de bogittie pentru TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic In toatK Zuropa. Trebue s punem acum toate silintele spre a ispritvi cit maY curind podul peste
J3orcea si peste DunKrea mare si portul de la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY

scurtK intre Marea de Nord O. MaresNeagrK va fi deschisK si Rominia va stIpini o mare parte a comerciulut din Orient.
Convins cit aceste prevederr se vor

uneze cele douK mole( ale DunKreY Intre Fetesti j Cernavoda. DupK cincY anY de muna statornicK, Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste i indestulare, astit-zY, in a 14-a zi a luneY Septembrie, din anul mintuiref 1893, si al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am trecut pe deasupra valurilor celor douK brate ale DunAreT n% rete si am bKtut cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit

trecind Dundrea $i ast-fel s'a declarat punerea in circulatie a
podului .:(Regele Carol I». La banchetul care a avut loe,
d-101An escu, MinistrulLucrArilor

Publice, a pronuntat urmAtorul
discurs :
SIRE,

aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S. Regina, AlteteleLor Regale Principele
Principesa RominieY, iubitul Melt frate,

Se apropie 18 veacurY de chid valurile mKreteT DunKre ail fost subjugate pentru Intlia oarK.

reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS popor, care n'a crutat nict un saorificiii, spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a
asigura wiitorul slitt. tritiascit Romlnia.

Principele Leopold ae Hohenzollern, nepotul Melt, A. S. Principele ereditar de Hohenzollern, Alteta Sa Principele ereditar de Meiningen
Alteta Sa RegalK Prin-

Atand, un mare Domn din apus a
ridit podul sKil de piafrit ca sit zilmisleascK neamul rod/ileac $i sitlY scrie numele in cartea nemuriret

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

12

PODUL-PESTE-DíJNXIIE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din apus, InfrIngY pentru a doua °ara, cu p!atr i cu fer, falnicul fluviii, ca sit asigurr pentru tot-d'auna pasnica propasire a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu Intelepciune l'aY 1ntemeist In acea vale pe care a smuls-o barbarieY Imparatul Trajan.

general al CAilor ferate, in ñumtle inginerilor, a roptit urmgtorul toast :
SIRE, IngineriY Vif multumesc ca atY binevoit prin prezenta Voastra si a Augustel Voastre FamiliY, sit iticeti si maY strh-

rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT
cel putin le datoram o duioasa amintire,
SIRE,

Ast-fel se leaga. firul intrerupt al istorieY si se amesteca, in admiratia si recunostinta noastra, chipul mY Traian, temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul. §i unul si altud vitejY si biruitorY in razboaie,

A tY trecut Minares ca sit ducetY optirea la victorie, asta-zr trecetY iar Dunarea ca sit sarbatoritY 9 alta victorie aceea a munceY in potriva eletnentelor,
Iii adevar, cite greutatY erad de invins

i unul si alta!

marT

i spornicY

lucith serbarea de azt Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda, menita sit prelungeasca caile noastre de comunicatie pana la Mare, este o ser- . bare a natiuneY; ea va tnsemna una din
marile date In istoria propasireY economice a Tard, dar ea este in acelag timp si consfintirea unef opere mar*, savir$ite
de ingineria ronanY.

o theturit de 300000 m, cubY, z000 in. de podurT $i de viaducte peste Bor
cea, 2000000 m. cubY de rambleurT eparatY in contra apelor prin 200000 M.
tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2

ziditorY de monumente, fala vremurilor
lor. Gloria ImparatuluY roman, stramosia

kil. in mijlocul balteY, altul de goo m. $i toste aceste lucrazi pentru a ajunge
la ultimul si cel maY mare obstacol, Dunafta. In zadar batrinul fluvitt a crutat sit apere cu furie linistea sa secularil, turIturata cu atitaindrazneala,deslantuindusT valurile si inecind 1ntreaga cimple, de la malta DunareY pana la malul floree% lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins. Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la 30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca

nostri ati nemurit-o In coloana de piatift In Roma, si In tropeul pe care tot aicY,

and, tu 1890, Maiestatea Voastrá a
pus inttia piaträ a poduluY peste Dunhre,

tot pe acest pamint al Dobroget l'att aseda, dovada a adinclY lor cumintit
care ail tnteles importante TgriY cuceritit

care, cu drept cuvint, numarit tntre lucrarile cele maY de capetenie datorite arteY inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit domada de solicitudinea Sa pentru lucrarile folositoare Tarea, si sa. imbarbateze pe aceia carY, timp de 5 anY, avead sit consacreze toatit inteligenta, toatit munca lor, la- savtrstrea acestet opere uriase. Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat silintele lor neobosite, sa-rnY fie Ingncluit a aduce un meritat tribut de laude domnuluY Saligny, autorul proectelor vi directorul luerarilor, inginerilor cara ad fost colaboratoriT saY devotatY, marilor SocietatY Fives-Lille, Cocketill, Gärtner-Creuzot, si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad crutat nimic pentru, aduce la un bIln

de Traian pentru Imparatia romana, si a malulta drept al Dunaref pentru noua
provincie.

Slava MaiestateY Tale se va nemuri de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romt-

niet cum stit tiparite in toate inimile
noastre dragostea de Maiestatea Ta. NiciferY, tnA, maY mult de ctt in aceasta

el a tufipt cu dragoste radacinY salud
in fundul ctuluY, ca nicY valurile, niel sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,

parte a regatuluY, pe care dura patru sute de anY de despartire de la trupul
patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o
lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la co-

stapin sit ramita pe tarmurile Minare, precum poporul romtn, cu toste duman'ele, staptn a ramas pe pamtntul stritmosesc.

roana acelor voevozY, carY, cu mtndrie

puneali in titlurile lor si pe acela de
StapinitorY aY DobrogeY.

El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek... mart pare ca ar vrea sit cuprincla
ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh

Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maiesta(eY Tale. AY cucerit neatirnarea i aY infiintat Regatul al inzestrat Romlnia
Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY

sftrsit o opera Orla de greutatt
Sire, Tara se poate fati cu acéste lucrarY, carY dovedesc progresele facute corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile noastre ferate, marile caY nationale, carY duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice, docurile de la Braila si de la Galati,

arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea zica fie-caruia, gtnditi-va ce a fost
Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce sus este acum Regatut RominieT. Imense deschiderY de 190 m. despart pude, lastnd trecereY o cale larga, precum larga a fost tot-d'auna calea ce Rominia a deschis progresulut §i pe de asupra stalt asezate500000t:.

drumul la Mare, t'ara de care nicY neam pana acum n'a putut tntemeia pu(ere trainica. Fericit i biruitor aY fost in razboaie, Sire, fericit si biruitor estY In timp de pace. Fericit si biruitor pentru cli in totd'auna aY avut o nemarginita Incredere
in supusiY MaiestatiY Tale.

sunt atitea dovezT de manca roditoare a acestuY corp. §i daca tinem In seama clt
doua treimY din ingineriY, cal-Y

ad luat

Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile
BulgarieY ; cu mesteriT Tarea al tngenun-

chiat Dunitrea. De aceea, Sire, tncredereY nestramutate a MaiestateY Tale raspunde credinta netarmuritit a natinneY, $i din Carpati

parte la executarea lucrarilor, al caror sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din scoala noastra de podurY si sosele, o legitima nandrie trebue sit simtim.
In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune si alcatuesc o a kloua armata, tot atit de nemarginft devotata Maiestatef Voastre si l'Are, ca i aceea In capta careia ati cucerit, Sine, neattrnarea RominieY. Aceasta armatit a progresuluY, care la vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit pentru apararea tronuluY si a patrieY, are si clima, in luptele sale pacinice, mortiY si ranitiT sal; acestor victime ale !dato-

kit. de metal, znasl eporml care a trebuit sa fie ridicatit la 30 m. Inaltimt De otel este coroana pe care Rolla/. nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este bratul pe care Rominia l intinde Dotroget ca un simbol de vecinica unire si de puternic
rata podul Regele Carol I', el poarta nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramu-

pana la Mare, din tot locul, rasuna
singur strigat : SI traestY Sire. Sit talase{ Maiestatea Sa Regina. Sit tritiasca Dirastia noastra.

tata Voastra Incredere, In foloaaele ce Tara va trage din aceasta lucrare, visul Maiestatef Voastre, de actos un sfert de veac, este ea 1ndeplinit.
SIRE, Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos

Domnul G. Duca, Directorul

tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

www.dacoromanica.ro

PODUL-CHEIA

13

PODUL-DE-P1ATRX

uneY ilustre dinasta ; spre gurile DunhreY atT clIdit un alt falnic monument Urmasa MaiestItef Voastre 41 vor privi

care va spori Intr'un mod neasteptat relatiunile noastre comerciale si va asigura dessfoltarea noastr/

Podul-Corbulur,sat, acind parte
din com. rur. Comarnicul, plaiul

ca pe o pildii de ¡apto mar; sIvtr;ite
sub Domnia-VoastrI; iar genera¢iile

Steagul Rodlniet care este deja cunoscut In porturile din Europa, In curtnd

Pelesul, jud. Prahova. Are o populatie de 164 locuitorT. E
situkt intre vdile Prahovei, Bradului si CorbuluT, intrio pozitiune foarte frumoasa.

toare, vzInd cu uimire podul cRegele
Carol ID vor zice

va Mili si in toate Virile cele maT depIrtate ale UniversuluY, ducind cu dinsul renumele scumpeY noastre patriY. Cu

Carol viteaz a fost In timp de lupth, mare si Intelept Regesb ;My de pace. lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de
cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ; SI triiitY, Sire. Trliascii. M. S. Regina. TrNiascl Dinastia.

Mima plinl de bucurie, exprim amasa
convingere, In fata acesteY impunItoare adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq,

Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste
din raionul com. Valea-Lungl, jud. si pl. Prahova, si se varsA in Valea-lui-Dan, tot in raionul
com. Valea-Lungl..

care '1 privesc ca cheia de aur a unuT
viitor strdlucit, multumind clilduros tutulor acelom carT ati contribuit la marea izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT

M. S. Regele a luat cuvintul,
zicind
Intrunia aci pe *mude DoltogeY,
de a pururea unitI prin Ongele vitejilor

nostri si din noli Muda printeun lant
de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment, asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,

care va glisl un r,I.sunet mere, departe peste hotarele sale. SIVIrsirea poduluY peste Dun/re, dorit de un sfert de veac de Mine, este asta-ni un fapt Implinit, uriasI se ridicii Maintea noastrli aceastit falnicl opera., ca o mIrturie diati a tdriel Regatulut Geniul omenesc, 4n care se resfring progresul si avitntn1 puternic al Ronillniel, a Invins toste greutatile, a halgturat toate piedicele spre a executa aceastI. ludrare trainicr sa. neperitoare, care trebue sii arate luineY c vrednic este poporul comm'n de frumoasa sa chemsre la gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY. Monumentele sunt istoria vie a popoarelor ; pnt astli-zY urmele ha Traian

cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc de asemenea pentru cuvitntlirile asa bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pentru Mine ; multumesc corpuluY technic pentru rivna si hiirnicia _de d desMurat In numeroaselb lucran T publice, in cursul celor din urml anY, si care g/sesc cea maY frumoasI a lbr in. coronare In podul de peste DunIrp. Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v. toa sunteff martorY la Sceastli memoro:, bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp
trista noastrii economicli,
i sunt sigur

Podul - Cu - Florile, p/atott, pe virful muntelui anoaga, jud.
Dimbovita. In acest platon este si un lae totcu numele de Podulcu-Florile, san Cimpul-cu-Florile.

de

Acest platon este plin de florT vara si are o priveliste incin-

tatoare. E inconjurat de jurimprejur cu colti de piatrd foarte inaltT si ascutiti.

ca va vetY ant cu Mine In strigarea de : sli trEascli iubita NoastrI Rominie, al cliruY avtnt nimera nu'l poate opri In
drumul márireY pi al prcipIsireY.

Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,
Bistrita-de-sus, com. Snucesti, situat pe malul BistriteT, la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).

(Artidol redactat de D. A. Saiigny).

Podul-Chela, sat, Mcind parte
din com. rur. Brebul, jud, si pl.

4kre o populatie de 15 familii, sati 6o suflete; 6 circiume.
Locuitoril posea: marT cornute, 6o oi, 9 porci.

30
.2

vite
caT si

nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de podul slai de la Severin ? SI dea Dumnezeti ca al doilea pod, stabilit dupli mil
de anY pe Duniirea-de-Jos, s trIiascI veacurY spre d' povesti generatiunilor viitoare, din neam In neam, ca, numal prin jerife, lupte si o muncl stat ornica sta-

Prahova. Are o populatie de
To locuitml Vilceaua Valea-Rea desparte acest cAtun de Brebul-Megiesc.
.5T-a /uat numele de /a o strim-

Se afiä situat lingl podul de
fier de pe Bistrita, al cnii ferate
Bacnu-Roman.

tul romin a putut fi intemeiat MIndru pot fi dar, c. sub Domnia
Mea s'a conceput i isprIvit, de ingineriY

toare foarte ingusa îq. formA de cheiei pe unde trece riul
Doftana.

Podul-de-la-Celeifi. Vea PodulAntic-de-la-Celein.

nostri, acest mIret pod, care va atrage o Insemnatti parte a .comerciuha euronean pe elide noastre ferate, 5ind-ca astazY stliptnim linia cea maY scurdi Mire mNrile nordice j atrae din Orient.

Podul-Cheief, proprietate a Eforiel

Civile din Bucu-

restl, fosa pendinte de schitul
Brebul, com. Brebul, jud. si pl. Praholia, care se arendeaza cu

AruncIm acum o prive maY departe pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele
drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care

Podul - de - la - Ru§I, pod, peste rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat la marglnea despre S. a orasului Piatra ; uneste trupul MAràtei cu Petro-Dava si cariera de pratra de peste riul Bistrita.

520 la anual.

Podul-de-Piatra, pichet vedija
Podul - Corbeanca,
proprietatea Neajloy.ul, jud. Vlasca,
cdt,un, pe CorbiT - Mari, pl.

rIspindesc boglitiele asupm natiunelor. Prin portul de la Constanta podul peste DunIre ne-deschide timad. cale ,largli,

de frontierd,. pe Dun are, in jud. Ialomita, pl. Ialom4a-Balta, in dreptul satului Bordusani-Mari,

www.dacoromanica.ro

PODUL-DOA MNET

14

PODUL-ILOAFA

Podul-Doamner,pod, jud. Vlasca, peste apa Gisca saü Moya.tul, pe proprietatea cu acelast nume ce constitue mosia Babele. Aci, la 1775, ne spurn Fratit Tunusli, a fost un metoh de calugdrite.

Petrel, o sanca imita despre
tare legenda spune cä ar fi adusa

sunt Etvl, ocupilldur cu comerciul, RotniniT, indeletnicindu-

aci de catre, o ata de jidov
(aulas).

se cu agricultura sí cmsterea vítelor.

Ape sunt : plraiele Drincea, Stignita i Iablanita.

Se aflä situat la jumatatea cala dintre /asi si Tirgul-Frun'os, la 22 kil, de fie-care dintre ateste' lbcalitatt. Prin mijlocul lul trece soseaua nationald, lar pe marginea despre S., calea ferata, avind si o statie. in centrul tirgusorulut se aflá o zidire mare i frumoasa, proprietatea comunet, in care este
cancelarla i preceptia comunet,

Podul-IloateI, tirgufor i com.
Podul-Drà'gan, vechie numire a
satului Malul.

rur., fh -partea de S. a pl. Bahluiul, jud. Iasi, asez'at la tabatul pgclisulut, ce se intinde de

Podul-FrInculul, loc izolat in
jud. Prahova, com. GornetulCuib, pl. Podgoria, unde ValeaBenet se varsa. In pirlul Nuceteanca.

la N. spre S. intre plriul Bahlubtul i rlul Bahluiul, cart fac canfluenta in centrul tirgulut, de unde se deschide intinsui
ses al BahluiuluT.

La a io, mal multt Evret
Podul-Grosului, som.-rur. i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,

La 43 kil, de orasul Turnul-Severin. E situata pe vale. Satul for-

,cerut- de la proprietarul mosiet Totoesti, de a le da vote, sa se altze in AceastA lotalitate, ca deschiza erg si la 18'18, dupa.
hrisovul Calimah - Voevod, s'a intemeiat ergul la pod, luind numire de Podul-Iloaer. De oare ce 'in aceasta localitate se intru-

precum si cancelaría sub - prefecturet pase Bahluiul. Alaturea este $coala mixta, cu localul propriO, conclusa de 2 invatatorl si 2 'binvAlltoare $i care a

meaza comuna cu catunele Petrea si Podeni, avind o populatie de 1500 suflete, locuind in 250 case; 2 blserict, deservite de 2 preott $1 4 cintaretl.

nesc slintenn punct mal multe
tapete de- mosiT, fie-care proprietar a dat voe, ca pe pArtile aceasta lor; sa se aseze se vede din mal multe hrisoave ce ati fost recunoscute catre

fost frecuentata. in 1899-900 de 154 cosit. Scoala de baett se afla aci de la 1862, cea de fete, de la 1867. In tirgulet mat sunt : o biserica de zid nod, deservita de I
preot, I cintargt $1 un eclesiarh; o farmacie; un spital pentru bol-

Se margineste spze N. tu
com. Adunati-Telulut; spre E.,
cu com. BicIesul si com. Corzul ; la S. cu comunele:Paclina-Mare

navr, intretinut de judet; o cazarma pentru o cgmpanie de do-

si S'asoma;
comunele :

lar spre V, cu
Plopi,

robantt si tiabiuroü telegrafopostal ; o moara tu vaport, pentru macinat Mina, cu mastra perfectionate si luminata cu luming
electrica.

Stignita si

Iablanita.

Doma In anii 1823 1839. Pana la anul 1864, acest tirj

Locuitorli posea : 6o plugurl, 104 care cu bol, 12 carute cu cat ; o stupt cu albine.

gusor era. admínistrat de un co-

misar al guvernulut, lar de atuncl e clasat intre comanele
rurale.

Budgelul comuna este de
30211 let, 20 bant, la veniturt
$1 de 30157 let, 50 bant, la, cheltuelt.

Prin comuna trece soseaua
ce vine de la Stignita $1 merge la Eiclesul, trecind prin PodulGrosulut.

Budgetul comuna, e la veniturt de 1258 Id ; lar la cheltuelt de 1068 let. Vite: 670 vite marl cornute, 32 cal, 760 ot i 540 rimatort. Dealurt mal priricipale sunt : Dirdoaia, Petra si Dealur-TudosieT.

Sunt statornicite zlle de tirg numal Duminicele, ar iarmaroace anuale patru : dela 1-8 tulle, dela 10-18 Octombrie,

Vitec- 917 vite mar! Cornute,
Ii86 OT, .208 cal i 220 ematort.

dela 12-20 DeceMbrie si
de :

In

Saptamina-Alba. La aceste larmaroace se face tomerclii intins

Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,
jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,

cereale, vite de tot soiul,

brfitza, piel, lind

i lemndrit, fiind Pascani,

com. Podul-Iload, pe linia IasiNsä in circulatie la

in sfinga n'asid part de dinp,
lar in dreapta mosit Cu padurl.

I hule i870. Se afta futre statele Cucuteni (8.7 kit.) j Sirta (I r.r kil.). Indltimea d'asupra
nivelulut MATiY, de 41 m., 95.

Locurl mol insemnate sunt :
Morminti, la confluerrta Rirlulut Stignita cu piriul Di-tutea (PodulGrosultd); la Petra, in Dealul-

Teritoriul tirgnorulut are o
intindere carn 4e 164 hect., eu
populafie de ¡30 familit salí 2736 locuitorT, din cart cloua partr

Venitul acestel stalit pe 1896 a fost de 197.415 ler, 66 banr,

www.dacoromanica.ro

toDuLlinEr

i5

PODUL-NEAGULUI

Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl.
Bran4tea, com. Go1le0i, situat intre riul jijia i gira ThbruvAtul ; i avind o populatie de 44
familir, sati
201

Dealul, in mare parte din ramificArile 14 e acoperit de p5.-

Podul-lui-Zisu, rig, in jud.

Il-

fov, pl. Oltenita, com. Prundul,

durr cu arborr ce da(' lemne
pentrufoci co nstructi u nr : brazr,
i mesteacknr; parte e acoperit cu finat, parte cu suhat §i parte cu vil'.

avind o lungime de aproape 2
kil, §i curgind prin moiile Pueni Prundul.

suflete.

aninT

Are o moarA pe apa Arel. LocuitoriI posea : i vitg marl cornute, 410 or, 44 car§i
32 rtmgtorr.

Podul-Lung, sat, fácind parte
din corn. rur. Comarnicul, pl.

Podul-luI-Petraehe, sat, in jud.
Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul

jud. Prahova. Are o
populatie de
284

locuitorr. E

Podul-LaculuI, sat, in jud. R.Sdrat, pl. OraRlurt cAt. cona,. Odobasca, numit §i Ureche§tid.-j., pentru-cA mar inainte tinea

com. Bolovani. In cktun este up pod peste Dimbovita, pe oseaua ce merge la gara Titu prin Tirgov4te.
Podul-lul-Täutu, pod de piatrd, pe Piriul-Mare, de pe mo0a
Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Berhometele, comuna Grdme.$ti. A fost construit de cAtre rele Logora't loan TAutu, dupa traditiunea ce se phstreazä.

situat la S. comuner, intre vAile: Prahover, Corbulur i Sarulur.

Podul-LupeI, vale, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul com. CiocAne§ti-Sirbi. Pe aci

de com. Urecheqti. Vezr Laculur tPodul-).

Podul-Lat, deal, ce se intinde
mar in tot lungul säti in partea de E. a com. Cornul, jud. i pl.
Prahova. S ervd de p54une vitelor.

trece drumul care duce de la alAra§i la Bucurqti.

Podul-MotruluI, mahala, jud. MaMehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. StingAceaua.

Podul-Lat, Giantäul, Cioata
Poiana-HumeI, deal intins,
ce poartA aceste ripmirr si
in-

Podul-lui-Traian, de la Severin, Jost yod peste Dundre, in

Podul-Neagului, vedija numire
a comund Predealul, pl. Pele-

conjoarA com. Lip-ova, pl. Racoya, jud. Vasluiü, in formA de

partea de S.-E. a °rasilla T.Severin, construit de archit66tul Apolodor de la Damasc, din ordinul Impdratulur Traian, In
anul 104, cu ocazipnea rAzboiulur a1 doilea dacio. Podul era 4ternutpe 20 stilpr

semicerc, incepind de ra N.-V. spre S. be la V. spre E. poavtA
numele de Chiliile, Lip oya-Strim-

jud. Prahova. Se intindea mar inainte de la Predeal pana la Posada, cuprinzind toate cAtunele carr formeazA actualmente

ha, Rdgoazele, Scaunul-Doamner, Potopoaim DrAcoaia, Mocanul, Plopani i Voiosul. Tre-

cind in com. Doagele, se prelungqte inainte pAnA ja com. Dragomimti, pf. j jud. Tutova,
formin& acolo o limbA ole pA-

di piatrA impreunatr prin bolte de lemn, iar pe d'asupra se intindea podeala cu amindota parmaclicurile sale impodobite
in rAscrucI.

comuna Predeal, apor teritoriul com. Sinaia cu cdt. Izvorul, precum i Posada §i Podul-Neagulur. Rwdinta com. era la BuSeni. La 1864, cAtunele Posada Podul -Neagulur s'ají alipit la Comarnicul i la 1874, dupA dorinta exprimatA de M. S. Carol

mint, unde se unqte valea piriul Lipova, cp valea i

Din causa vremer
pi-

i a bar-

barilor nAvAlitorr, boltile i po-

riul Tutova. Culmea acestar deal, in toatd

deala s'ati stricat, rdmirend numar stilpir de zidArie, carf stati
pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub

I, com. Podul-Neagului a luat numirea de Sinaia, lar primaria s'a mutat de la Bu§teni in aceastA din urmA. localitate. Prin legea din 188o, Sinaia a fost declaratA comunA urbanA.

prelungirea sa, servA de hotar aespArtitor, de la iantdul imprejlfr i2And la RAgoazele tre acest judet i ;ud. Romah ; iar de la RAgoazele pana

apd. Dar cele dota cApAtiie

la Voitosul, unde se terminA aceastA com., desparte j'udgtul de jud. Tutova.

cate ale podulur 'se vdd incä in picioare pe apiindouA malurge opuse. GApdtilul de pe malul sting a fost desgropat de d. Gr. Tocilescu impreund cu oastelul
de ring dinsul, care apAra podul. (Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles et .recherches archéologiques

Podul-NeaguluI, sat, fácind parte din com. rur. Comarnicul, pl.

jud. Prahova. Are o
-populatie de
142 locuitorr. E situat pe malul drept al riului

Tot acest deal, in partea de S.-V., desparte acest judet de
jud. Bacdti.

Roumanie, p. 140 141).
www.dacoromanica.ro

Prahova, la poalele muntelur Pleuva-Mare i cuprins intre vAile O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

PODUL-NEGRI

16

PODUL-TURCULUI

La N. de acest cätun, in localitatea numita Lespezile, este

Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intindere de :)5 hectare.

o biserica fondata la 1661 de
Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Lo-

gofa, cu tata' sáü Draghiciti vel S'Atar. Pe la sfirsitul veaculuT XVII

Podul-PiulniteI, numire ce se da comuna Ciulnita, jud. Muscel.

de 4a Itadauti i Darabani, mergind la Bbtosani, i acel de la Borzesti i Plopenijianul, mergind la Dorohoiti. Mosia se hotareste cu : Vadeni, Vorniceni, Tautesti $1 CA-

nu exista niel un sat ad i sus la munte; case taranestr intilnear pe valea Prahovel abia la
Comarnicul, in cat. Podul-NeaguluT, ceea ce ar dovedi ca. acest catun este cel mal* vechiti .de pe valea PrahoveT (VezT PodulNeaguluT, vechia numire a com. Predealul).

Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud. Vlasca, pendinte de com. Cascioarele, situat pe partea sting4 a aper ArgesuluT, la capul poduluT Popa-Nae.. Se arendeaza
°datä cu mosia Vatra-Manastirel-

lugareni, din jud. Botosani.

Podul-Stoica, atten, in judepl
Putna, com. Naruja, pl. Vrancea. Are o populatiune de 114 IncuitorT si 21 case.

Cascioarele, de care nu se des-

Podul-Negri, pod, in jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna, de peste 148 m., aruncat pe riul Trotusul si pe care trebue sa treaca cel care vor sa mearga la baile Slanicul sati la Grozesti si Bogdanesti. El leaga tot odata orasul Tirgu-Ocna cu sectia Tisesti.

parteste, fiind o singura. pro- Podul-TurculuI, com. rur., jud. prietate. S'a infiintat la 1854. Tecuciii, pl. Zeletinul, formata Ad i s'a improprietarit in 1864 did 2 tatune: Tirgul-Podul-Turun numar de 4o de locuitorT, culuT i Damacusa. E situat pe carT aú luat 120 hectare, yes, la 43 kil, de resedinta caAre o circiumd.
pitaleT.

Are o T'orilla drept - unghiu-

Podul-Rizi, sat, in jud.
visa, pl. Bolintinul, com. BraniStea.

Jara, de la N. la S., avind in
partea de E. a tirguld o colina
de dealurT Cu privirT frumoase, formind V limita judetulul.

Podul-RIuluI, unul din cele 6
pichete ale judetuluT Muscel pentru paza fruntarieT, la 35. ldl.

Are o populatie de 1973 locuitorT, din carl 1525 contrilocuind in 940 case.
Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a zidit la 1830 de vechiul proprietar al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe

Podul-Pitarulul, sat, in jud. Ilfov, pl. Dimbovita, facind parte din com. rur. Cucueti-Platäresti.

de pichetul Gropile si la 20 kil. de pichetul Ciocanul.

E situat la S. de Platäresti, pe
malul sting al riuluT Dimbovita. Ad i este resedinta primarieT.

Podul-SE-MitrieI, deal, in partea de S. a satulul
jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In acest loc se afla o 1-10 foarte mare,

clopot se afla data de 1813.
Dupa profesiune, locuitoriT se impart ast-fel : roo agricultorT, 100 meseriasr, 250 comerciantf, 48 Cu profesiunT libere, zo muncitorT, 142 servitor!. Are o scoald, care dateaza de

Se intinde pe o suprafata de 558 hect., cu o populatiune de
345 locuitorT.

a careT trecere e foarte ancvoioasA.

Statul are 380 hect. o locuitoril, 178 hect. Statul cultiva. prin

Podul-Stamatei, sat, pe mosia
Cu acelasT nume, com. Borzesti, pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o

la 1868 si care in 1899-900
a fust frecuentata de 103 copiT, LocuitoriT pose& : i ro bol, 6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90
cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;

arendasii saf tot terenul, afard de 175 hect. care sunt ocupate

de pilare.
Are o biserica, cu hramul SI.

populatie de 180 suflete. In trecut, &ceo parte din Tautesti ; acum se afla alipit la mosia Vorniceni, e unde se si administreaza.

Vasile, deservita de i preot 2 cintäret1 ; i helesteù si I pod
stdtator.

150 sttipT cu albine. Veniturile i cheltuelite com. se urca la 21132 leT.

Comerciul se face de t
ciumar
i i

cir-

hangiti.

Numarul vitelor marT e de 318, si al celor miel' de 600.

Satul s'a infiintat Ig 1848. SI tenii improprietaritTati mi hect., 69 arii, iarproprieta tea, 895 hect., 32 arif cimp. Riul Jijia trece pe hotarul mo-

GindaciT de matase se cultiva pe o scara intinsd.

Comuna are o lungime de
21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.

Podul-PitaruluI, pcidure, a statuluT, pendinte de Plataresti, pl.

Este strabatuta de soseaua
judeteana care o leaga de cora.
Giurgioana la S. si de com. Mun.

sieT, prin partea de V.
DrumurT principale sunt : acel

www.dacoromanica.ro

PODUL-TURCULIA

17

PODURILg

cel la N. In partea de V. curge Orin' Zeletinul, care formeaza limita com. in partea de V.
E brazdata la E. de dealul Bichesti.

Prahova, jud. Prahova. Are o populatie de 966 locuitorl ; o
biserica, fondatd la 1818, cu hra-

0g,retinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, se impreuna cu Valea-

Comuna s'a infiintat la 1840. Pe la 1827 si 1838 pe acest loc

mul Nasterea SE loan. In acest catun a fost pänä la 1834 un stabiliment de bar.

Dragomird si se varsä in girla Ogretinul, tot in raionul com.
Ogretinul.

Podurile, com. rur., in jud. Ba-

ere! 3 circiumI cu numele de
ratee. Apd a fost iarmaroc, unde locuitoriT satelor vecine vemarl de schimbari intre ei vitele
obiectele casnice.

Podul-VaduluI, Mt, cunoscute pe la 1834, situate pe loc ves, aproape de soseaua nationala,
In centrul com. Breaza-d.-j., pl.
Prahova, jud. Prahova, apartinind

caO, pl. Munteld, situata in vale

si pe deal, fie o lungime de
peste 20 ,kil., ce se desfasura de la N. la S.-E, si compusa din 5 catune Podurile, primarie, cu sectia BrOnesti, apoI Prohogesti, Valea-Soase! saü Bunesti, Rusaesti i Schitul-Savu. In condica Liuzilor (1803), gasim Pbdurile i Prohogesti, ìI apartinind razesilor ; iar in Statistica din 1873, gasim com.

La 1840, ati venit din satele vecine mal multl locuitorI,

obster locuitorilor. Apa contine iod i pucloasa.

un numar de Evrel,

i

ati in-

fiintat tirgul Podul - Turculd,
pldtind bezmin (embatic) proprie-

tarului de atund, M. Iamandi,
si celd de astazI, I. Gheorghiade.

Podul-Väleni, sat, facind parte din com. rur. Poenari-Burchi, pl. Crivina, jud. Pra.hova. Locuitorif Improprietarit la a. 1864 pe mosiile Podul-Vdleni

Se margineste la N. cu com. Muncelul, la S. cu com. Giurgi-

Cojocareanca. Are o biserica.

alcatuita din 8 catune : Bradstea (azi Branesti), Osebiti-Prohogesti, Petri-Moinesti, Podurile; Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sava i Suseni, din care parte sunt ramase siliste.

oana, la E. cu jud. Tutova, la
V. Cu com. Giurgioana.

Podul-Välenilor, deal, situat la
E. de com. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Pe dealurile com, se cultiva ovaz, sunt vil i pomI roditorI. Pe unele se aflá izlaz i padure.

Podul-TurculuI, tirg, resedinta
comuneI cu acelas1 nume, jud. Tecuciii. Aid se afla resedinta tuturor autoritatilor plasel Zeletinul si a judecatorid de ocol. In tirg se afla un spital fäcut

Se margineste la N. cu comunele Magiresti i Leontipesti ;

Podul-Virtos, sat, facind parte
din com. rur. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova. Are o po-

la .E., cu comunele l¡ucsesti Berzuntut; la S., cu com. Darmanesti si la V., cu comunele
Moinesti *Si Valea-Arinilor.

de d. Vasile Teodor si care se intretine de judet.
Are o bis erica ; o scoala mixta; un oficiä telegrafo-postal.

Teritoriul com. e udat de pirifasele Branesti
Valra-SoaseT

pulatie de 243 locuitorr. E situat la poalele munteld Gilmeia si e coprins intre vaile Prahovel, Cernica i Batrioara.

Este resedinta und companil a reg. 24 de infanterie.

In fie-care Lud se face aci
bilciti (iarmaroc).

brazdat de muntil Tarnita, Savul, Fundatura i Schitul-Vede dealurile Mazanachiú, estilor, Dealtil-id-Tanase, Priporul i Cremenisul.

Tirgul este situat pe vale, a-

vind la E. si la V. dealurI. In
centru se aflä ocolul de cereale.

PoduluI (Valea-), vale, uda partea de N. a com. Laical-Runceasa, pl. Argesuld, jud. Muscel, si se varsa in rid Dimbovita, pe malul drept, in raionul
comuner.

Are o populatie de 520 famili!, sari 2416 suflete, din care 394 agricultor!, 6 meseriaff, 12 comerciantr, 24 Cu profesiuni li-

Podul-UrsuluI, sat, facind parte din com. rur. Cosminele, plaiul Varbilgul, jud. Prahova.

bere, 125 muncitorI si 23 serizvo-

Podului (Valea-), vale,
reste din padurea Priboaiä,

Podul-UrsuluI, sat, facind parte
din com. rur. Livadia, plaiul Var-

Muscel, pl. Riurile, com. Golesti,

vitod; d coald miXtl, care functioneaza din 1866 in sattil Podurile, frecuentatä. de 31 copil.; 7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,

jud. Prahova.

0 se varsa in riul Bratia, pe teni toriul cat. Priboaia, com. Golesti.

in Ruslesti, 2 in Podurile
2 in Valea-Soase! (Suseni), deservite de 4 prpotl si 8 cintaretl.

Podul-Vadului, sat, facind parte
din com. rur. Breaza-d.-j., plasa
64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V.

PoduluI (Valea-), vale, izvoreste din locurile de aratura ale com

Dupä legea rurala din 1864
3

www.dacoromanica.ro

PODURILE

18

PODURIIS

s'al improprietArit 26 locuitorT cu 77 fálcT pAmint.

Teritoriul com. are o intindere de 3825 hect. PAdurile ocupa o suprafatá. de 2030 hect.
ProprietarT mal sunt

In com. sunt renumitele bAl, numite Pucioasa, ci izvoarele lor de fler si pucioasl. (VezI Pucioasa). Se compune din patru cAtune: Eufrosina Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma-

cu Cucuteni prin drumurl practice, cu erbAnesti prin osea comunalA, iar cu BrAnesti prin sosea nationall (VezT erbAnesti).

Podurile, sat si rqedinta comuna cu acelasl nume, jud. Baca,
pl. MunteluT, situat lingA tirgu-

Crupenschi, cu O tilo* de 523 hect., din care 233,30 hect. plmint productiv ; Alecu Benea, cu o mosie de 50D hect. ; C. Ghindaru, cu o mosie de 25o

ì Pucioasa, avind o populatie de 2300 locuitorT.
burile

In com. sunt 9 ulite ; 2 bise-

sorul Moinesti, inteo vale imprejmuitA de dealurT.

riel; 6 morT de apl. Aci este resedinta judecatorief de ocol
a plaiurilor unite Ialomita-Dimbovita. In Podurile'sunt: bol, vacl, cal, si capre ; vegetale : porumb,

Are o scoalA mixtá, frecuen-

hect., Agripina V

Botezatu,

Maria V. Botezatu si D. PopovicT, Cu cite 50 hect. ; Herman
Leonti, cu 120 hect. si Episcopul

tatl de 72 blietT; 2 bisericT, una cu hramul «Sf. Niculae»,
clAditA la 1840 de preotul G.
Iscu i cea-l'altA cu hramul (Sf. Ion», clAditA pe la 1770, tu sec-

de Buzgi, D. Climescu, cu o
mosie, ce-I dä. un venit de 5000
leT anual.

pldure si fructe, mal cu seaml

prune din care se face tuja ;
minerale: pucloasd, fier i gips in cantitdti marT. Mal totT locuitoril comunei se ocupl. in lunele Iunie si Au-

tia BrAnesti, de preotul Lupan

Totalul pdminturilor de culturl este de 1083 hect. LocuitoriT posea : 84 cal, 1511 vite mal-1 cornute, 78 capre, 87 -ni si 208 porcf. Budgetul. com. e la veniturT de 10300 lel, 76 banf si la cheltuell de 9601 ler, 30 banT. Teritoriul com, este strabdtut de calea vecinala cate pleacl de la Moiftesti la Bucsesti, Tetcani si Nadisa. Distantele: la .Batati, capitala
districtuluT,

si ambele deservite de i preot si 2 cintAreti; 7 circiuml. Satul Podurile, impreunl cu
sectia BrAnesti, are 185 familiT, sati 917 suflete. LocuitoriT posea: 49 cal,

gust cu facerea bAilor la curantiT ce viziteazA bAile

Pu-

In timpul sezonuluT bAilor este multa animatie. Adi sunt dou5. pavilioane, din care
cioasa.

841 vite cornute, 146 porcr qi 78 capre.

unul noú, mal multe hotele,
birturT, cazinurT, brutdril si al-

Podurile, sat, fácind parte din
com. rur. StAnesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, situat pe ma-

; la com. Moi-

tele. Se fac doul tirgurl mar] anuale, tot in ti mpul blilor: la 27 Iulie si la 7 August. In raionul comuna este o
pAdure cam de 25000 arli.
Comuna Podurile, Oriol la Mar-

lul drept al riulur Doamna si
intre valle Boretul si Toaca. La V. este dealul acoperit cu pAdurea numitI Toaca. Un pod de lemn peste riul Doamna uneste satul Podurile cu Stlnesti. Este asezat pe un plato0 inalt.

nesti, resedinta plAsel, 5 kil. ;
la com. Bucsesti, 4 kil. ; la com. Berzuntul, z z kil. ; la com. VaIea-Arinilor, 5 kil. ; la com. MAgiresti, (7 kil.).

tie i886, forma o singurA com.; de atunel s'a unit cu com.. erlDAnesti i amindouà formeazA o sin-

gura comunl sub numele de
Podurile, com. rur., jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

situatl spre N., la 20 kil. de
Tirgoviste, pe malul sting al rt-ulul lalomita si pe soseaua nationalA Tirgoviste-Transilvania. E asezatA parte intre vAl

eriAnesti-Podurile cu resedinta in Poduri, avind o populatie de 4300 locuitorl rominT
com.

Podurile, sat, fAcind parte din com. rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud. Prahova. Are o Po-

4 scoale mixte. Com. Podurile
propriti-zisá se invecineste: la E. cu Valea-Lungl, la V. cu Cucuteni, la N. cu eripinesti si la S. cu

pulatie de 70 suflete. Locuitoril ati tinut mal inainte de
Drajna-d.-s., .in raza cAreia
ajá

fost improprietAritl in 1864. Este

parte pe munti I dealud. In raionul com. sunt: Virful-PuVirful-P4trani, VirfulDavuli i PiscuI-Malurilor.
cloaseT,

l3rInesti. De com. Valea-Lungl

Cucuteni, se desparte prin dealud si pldurr, de BrAnesti,
prin Ial omita, iar de erbAnesti, e
nedespArtitA. Cu Valea-LungA se

foarte aproape de Drajna-d.-s. in cit formeazä o singurl grupg de locuinte, pe cind de Drajna d.-j. e separat prin distante de
3-8 kil. Tine de sectiunea scoale din Drajna-d.-s., i locuitorif lu sunt enoriasi al bisericel de

Mara de Ialomita, pk-in
ralonul com. curge, in partea de

leagl prin soseaua vecinall erbAnesti -Virfurile -Valea -

E., piriul Bezdedelul.

ad.

www.dacoromanica.ro

PODURILE

19

POENARI

odurile, alta numire a cdtunulul Cornul-d.-s., com. Cornul, pl. Prahova, jud. Prahova.

cuentatA de 30 copa; 3 bisericT,

nutA

deservite de 2 preotl si 2 datAretl.

i Ulmi-Ornesti) ; z coatg ; zalhana ; 1 pod.

NumArul vitelor marl e de
833 (45 cal $1 Tepe, 295 boT,
351 vacT $1 viteT, 27 taurT, 15 bivolT si bivolite) si al celor mict

LocuitoriI sunt mosnenT, afarA

Podurile, ceitun, In jud. Putna,
com. Colacul, pl. Vrancea, situat pe malul drept al PutneT,

pe un podis format de acest
mal.

de 4, carl sunt improprietAritt El posedl: 70 plugud, 140 care cu boT, 4 cArute cu caí; 813 vite marT cornute, 74 caT, 983
°I, 120 rimAtorT, 228 capre; 48
stupT.

de 1206 (149 porci, 1057 01). Dintre locultorl, 248 sunt plugarT, 8 ati diferite profesiT. LocuitoriT posedA : 101 plugurl: 67 Cu boT, 34 cu cal; 194 care si cArute : 132 cu bol, 62 Cu cal.
ImproprietAritl sunt 190 10C11it011 §i neimproprietAritl mal

Are o populatiune de 430 locuitorl; 19 case; i biseria filialà, Cu hramul Buna-Vestire.

Veniturile $i cheltuelile com. sunt de 2300 leT anual.

Comunicatia în comunA se
Podurile, peidure, In jud. Buzla, com. GrAjdana, de 420 hect.,
Imp Artite la mal multT proprietarl.

face prin soseaua judeteand T.-

Jiti-Vilcea, care o pune in comunicatie la V. cu BumbestiPeticu, iar la S.-E., Cu c5.t. Sir. beti, printrio osea comunalA. In com. se gAsesc : 8 morT

sunt 71. Comerciul se face de 5 circiumarf.

Podurile, trup de peldure, al stapendinte de com. Tesila,
plaiul Pelesul, j ud. Prahova, care,

pe apl, 3 joagAre, 14 pive,
circiumT $i 32 fintinI.

3

impreunl cu trupurile: Gilma,
Carabanul cu Bola, Lacurile cu Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul
Virful-NegrasuluT, formeazA pA-

Pe la N.-V. com. trece
Galbenul (Bata-de-Fier)

1.1111

pirtul

Poenari, com. rur., jud. Muscel, pl. Argeselul, situata la S. de Cimpulung, la 6 kil. Se compune din 5 cAtune:
Brebenesti,
erbOnesti

Neagra; la S. curge plriul Cilnicul, iar limita despre E. a com.,

durea Tesila, care are o intindere de 5000 hectare.

Grosani, Poenari, si Valea-din-DArat.

riul Oltetul.

Are o populatie de 952 loIlfov,

Podurile, pirta, in com. $i cAt.
BAllnesti. Incepe de la Poduri si
se sctirge in SOrAtelu1-BA1Anesti.

Poenari, com. rur., jud.

cuitorl, care se ocupg. cu fabricarea varuluI si a tuicel.

pl. Sabarul, situatá. la V. de Bu-

Convine substanteminerale i mal Cu seamA pucioasA.

curesti, lingl riul RAstoaca, la kil. de Bucuresti. StA In leglturl cu Bolintinul-din-Deal
cu Stoenesti si Flore$ti-d.-s., prin sosele vecinale.

Budgetul com. e la venitud de 1266 lei si la cheltuelT, de
1251 lel.

Are 2 bisericT, deservite de
3 preotT si 2 eintAretY ; o scoalA,

Poeana. A se cAuta cuvintele cu
aceastO numire si compusele el,

Se compune din satele : Bolintinul-Spiridon, Poenari-EnutA, Poenari-Florescu, Poenari -Mos-

la Poiana.

frecuentatA de 45 copir. Comunicatia cu orasul de resedintA se face printr'o osea care dA. in calea nationall Pitesti-Cimpulung, la kif. No. 4. O parte din aceastA. comunA,

Poenari, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Novaci, la E. com. Bumbesti-Piticu, formatA din 4 cAt.: Poenari, Ciuperceni, Riul $i Ponoarele. Are o suprafatA de 6162 hect.,

teni $i Ulmi-Ornesti, cu o populatie de 1273 suflete, locuind in 276 case.

Se intinde pe o suprafatl de
1192 hect. D-niT N. Butculescu, T. Anastasescu, PoenArescu, G. Florescu, i mosnenir aii 722 hect. si locuitodi, 470 hect. Pro-

din care: 3400 hect. al mosnenilor, lar restul al proprietarllor ;

$i anume satul Grosani, a fost dArultA de Nicolae I. Basarab la 6883 (1365) bisericeT de mir a lul Negru, ca ctitor al acestel bisericT. (Ved Grosani). CAtunul SerbAnesti In timpul
lui Constantin Brincoveanu apartinea mAnIstirel Cimpulung.

din acestea, woo hect. sunt pà-

prietaril cultivA 620 hect. (49
izlaz, 53 pAdure). Locuitoril cultivg. 446 hect. (24 ízlaz).

durl, 30 hect. sunt lived de
prunT, 30 hect. turT i flnete. restul arAfa-

Budgetul com, e de 3717 leT
la veniturl si de 3627 ler, la cheltuell.

Poenari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., situatA pe dtil

Are o populatie de 135

miliT, saii 578 suflete, din care 130 contribuabill; i coalA, fre-

Pesteana, la 85 kil. de resedinta
judetuluT si la 40 kil, de a p10.se1.

Are 2 bisericl (la Poenari-E-

www.dacoromanica.ro

POENARI

20

POENARI

Are o populatie de 620 locuitorT; 161 case; o scoala mixtä

Poenari, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. com. Tatarai.

Aprilie 16 si, 1591, Tulle 30, in-

tarite de Petru Schiopul, Domnul MoldoveT, prin care ispisoa-

frecuentata in 1899-900 de 41 copil; o biserica, fondata, dupa
cum se vede in dosul u neT icoane,

Poenari, ciitun de resedinta, al
comund cu acelasT nume, jud.
Gorj.

ce se face cunoscut, ca un monah Tudor Preda da EpiscopieT

la 156o. Cea veche a fost de
lemn i actuala s'a zidit din te-

de Roman danie partea sa de
razasie din satul Poenari. Acest

Are o suprafata de 2560 hect.

melle, sub Episcopul Neofit si Alexandru Ghica-Voda. LocuitoriT sunt mosnenT. El posea.: 5 cal, 52 bol, 43 vacT, 71 capre i 112 oi.

Cu o populatie de 50 familiT,
san zoo suflete, din care 53 contribuabili. Locuitorii posea.: 29 plugurT,

sat forma inainte de 1886 o
comuna.

Poenari, subdivisie a cdtunului
Halesul, jud. Buzan, com. Tisaul.

Cind timpul e favorabil se
fabrica catn 500 decal. Mea. Vatra satuluT cu izlaz cu tot are I000 hect.
Veniturile
i cheltuelile co-

81 care cu bol ; 282 vite marl cornute, 53 cal, 345 oT, 43 rimatorl; 24 stupi cu albine. In catun sunt 7 mori pe apa.,
2 joagare si 18 fintinT.

Poenari, cdtuna1, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., al com. rur. Iupca.
Poenari, vechie numire a satului Homocea, jud. Tecucin.

Are i biserica, servita. de
preot i i cintaret.

munel se tima la 980 leT. O osea pune in comunicatie
com. Poenari cu Ghioroiul spre S.

Poenari, sat, faclnd parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl. Argeselul, jud. Muscel.

E brazdata de dealurile: Viilor, Mire!, Firfoloala, MiculuT, Strimba, si udata de valle: Mirea, Firfoloala, MiculuT si

Poenari, munte, in jud. Buzan,
com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.

E numaT pietris si gol. Culmi-

Poenari, scituc, In jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-

neaza In Virful-Poenarilor.

Strimba. Se margineste cu comunele : Zatreni, Ganesti, Ciortesti Ghioroiul.

nita, situat pe malul sting al
riuluT Bistrita si avind o populatie de 118 suflete. LocuitoriT posea 147 capete de vite.

Poenari, deat, in jud. Muscel,
pl. Argeselul, com. Poenari, pe

care se afla. vr'o 25 hect. padure, care se maT numeste si
Coasta-Ruginoasa.

Poenari, sat, cu 232 locuitorl,
jud. Arges, pl. Lovistea, facind

parte din com. rur. Corbeni.
AicT sunt ruinele palatuluT Dom-

Poenari, sat, facInd parte din
com. rur. Poenari-Apostoli, jud. Prahova, pl. Crivina.

Poenari, deal, in raionui comuneT Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud.

nesc, zidit de Tepes-Voda, dupa

ce zidise cetatuia de la
tinen'.

Cal:A-

Vilcea, pe care se cultiva. hect. 50 ariT vie.

16

Poenari, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com.. Pincesti, spre

Are o biserica, cu hramul
Sf. loan cu un preot si un cm-

S.-V. de satul Pincesti si la 3

tare.
Este strabatut de riul Arges.

kil, de el, pe ptriul Fodor si
aproape de vArsarea luT In pi-

Poenari, sati Moa ra -din - Sili§te, sat, jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Poenari. Are 418 locuitorl si o biserica vechTe, cu hramul Adormirea, deservita de preot i I cintaret.

riul Chisalita. Are o populatie de 153 familiT, san 692 suflete locuind in i8o case ; o biserica
de lemn si o scoald prim, mixta, frecuentata de 33 elevr.

Poenari, proprietate a statuluT, pendinte de manastirea Rincaciovul, avind 69 hect. 1912 m. p. loc de cultura. Tine de com. Poenari, pl. Argeselul, judetul
Muscel.

Poenari, fostä mo,de a statuluT, jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Pincesti.

LocuitoriT posea 2492 vite
marl cornute.

Poenari, vechte numire a cdtunalut Clinciul, jud. Buzan, com.
Vernesti.

Este legat cu orasul Roman prin osea. In jurul acestuT sat sunt padurT foarte intinse. De vechimea acestuT sat amintesc ispisoacele de la 1589,

Poenari, adure, supusa regimuluT silvic, jud. Muscel, pl. Ar-

geselul, com. Poenari, in dere aproximativa de 300 hect. Serninvecineste la N. cu lo-

www.dacoromanica.ro

POENARI

21

POENAR1-MOTENI

cuitoriT si statul ; la S., cu proprietatile statului ; la E., cu

Poenari-Burchi, com. rur.,

in

Poenari-Grosul, saa SchitulGrosul, cdtun, pendinte de com. Grosul, plasa Marginea, judetul
Vlasca.

com. Jugurul si la V., cu locurile locuitorilor.

jud. Prahova, pl. Crivina, situad pe loc yes, lingA riul Ialomita,

la 20 kil, de capitala jud. si la
15 kil. de resedinta plaseT. Se intinde pe o suprafata de 1500 hect. Se compune din doul catune : Poenari-Burchi si Podul-Valeni,

Poenari, pddure a statuluT, in jud. Roman, pl, Siretul-d.-s., com. Pincesti, in intindere de
1641 hect. Este cea maT intinsä

PoenarI-Grosul, trup de mofie
nelocuit, proprietate a d-luT V. Christopolu, situat in com. Rasuceni, pl. Marginea, jud. Vlasca.

dintre toate padurile
din jud. Roman.

statuluT

avind o populatie de 1359 locuitorT, din care 234 contribuabilT.

Poenari-Apostoli, com. rur.,jud. Prahova, pl. Crivina. Dateaza de vr'o 250 anT. E situad pe malul riulur Cricovul-Sec, la 23 kil. de capitala judetuluT si la 8 kil, de resedinta plaseT.

Are :

doua biserid, una in

Poenari-Burchi, cu hramul Ador-

Poenari-Ienutà, sat, facind parte din com. rur. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafata de
465 hect., cu o populatie de 252
locuitorT.

mirea, fondata la 1888 de preo-

tul Barbu Manea si a doua in
cat. Podeni-Vdleni ; o scoala, in-

D-1 D. Poenarescu are 400
hect. si locuitoriT, 65 hect. Pro-

fiintata in 1870 si frecuentad
de 45 copiT. LocuitoriT, in numar de 180,

Se compune din 3 catune :
Poenari - Apostoli, Poenari si

prietarul cultiva 325 hect. (25 hect. izlaz si 5o hect. padure).
Locuitorii rezerva. 5 hect. pentru
izlaz.

s'al improprietarit la 1864, pe
mosiile Poenari - Burchi, Podul-

Gorgani, avind o populatiune de 849 locuitorT Cu 170 case. Are 1 scoala mixta; 2 biseriel, una in Poenari-Apostoli, cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT, fondata la anul 1820, si a doua, cu hramul Sf. Nicolae, fon-

Valeni si Cojocareanca. El poseda : 155 caT, 275 bol, 187 vacT, 74 taurT, 590 capre si oT
si 166 porcT. Comerciul se exercita in com. de 7 circiumarT. Veniturile si cheltuelile com. sunt de 3700 leT.

Are o biserica, cu hramul Sf.

Petre si Pavel, deservid, de 2 preotI si 2 cindretT ; o scoala mixta, frecuentad de 27 elevI
si 3 eleve ;
1 zalhana. Numarul vitelor marT e de 142

data la anul 7252 (1744) si re-

si al celor miel, de 237.

parata la anul 1852 de ducerul Raducanu Clinceanu; ambele

sunt deservite de 1 preot.
LocuitoriT se ocupa parte cu agricultura, parte cu chirigeria,

Prin Poenari-Burchi trece o singura osea ce incepe de la limita jud. Prahova si merge la gara Crivina.

Poenari - Mo§teni, sat, facind
parte din com. rur. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.

parte cu rotaria. Parte din locuitorT s'el improprietarit la 1864 ;i parte la 1889, pe mosia statuluT Gorgota. El poseda : 158 cal, 20 Tepe,

Poenari-Burchi, sat, facind parte din com. rur. Cu acelasT nume,

de Bucuresti, pe tarmul sting al riuluT Sabarul, peste care e aci un pod statator. Aci este
resedinta primgrief.

pl. Crivina, jud. Prahova.

Poenari-Florescu (Trestieni),
sat, facind parte din com. rur. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de 112 hect., cu o populatie de 221 locuitorI. D-1 G. Florescu are 35 hect. si locuitoriT, 76 hect. Proprieta-

183 bol, 83 vacT, 2 capre, 605 cd, 48 porcI. Toad comuna, cu izlaz si pa-

MosneniT aa capatat pamint in urma faptelor vitejestI contra vrajmasilor l'areT, si cu deosebire in contra Turcilor. Mosiile li s'ati dgruit de DomniT pamintenT de pe acele timpurT. Acest

mint de munca, are 5o8 hect.
Comer.ciul se exercita in comuna de 3 circiumarT. Budgetul comuneT e la veniturT de 4890,60 leT, lar la cheltuelT, de 2890,24 ler.

catun se crede el ar exista de
mal mult de 400 anT. Se intinde pe o suprafata de 130 hect., cu o populatie de 246
lo cuitorT.

Un singur drum e in com. care merge spre gara Crivina
si comunele : Crivina si Gorgota.

rul cultiva 24 hect. (8 hect. izlaz, 3 hect. padure). LocuitoriT cultiva 73 hect. (3 izlaz).
Numarul vitelor marT e de 126

Comerciul se face de 2 circiumarT.

Numarul vitelor mal-1 e de 137

si al celor raid, de 254.
www.dacoromanica.ro

si al celor miel de 212.

POENARI-PLETAR1

22

POENARU-BORDEA

Poenari-Pletari, cdtun, al com.
Canesti, jud. Buzati, Cu 50 locuitorl si I I case.

Comerciul se exercita ad de
5 han giT.

Numarul vitelor marl e de 881 (roo cal si lepe, to armasarI, 446 bol, 293 vac! si vitel, 12 taurI, 20 bivolT si bivolite)

Budgetul com. e la venituti de 3222 lel, 6r banT si la cheltuell de 2702 leT, 24 banr. Sosele comunale o pun In comunicatie: spre V. cu com. Poenari-Burchi ; la E., cu com. TiganWi ; la N., cu com. PoenariApostoli si la S., cu com. BMteni.

Poenari-Polizu, sat, facind parte din com. rur. Poenari-Vulpesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Spre E. trece calea ferata Bucuresti-Ploesti.

si al celor mid, de 612 (107
capre, 168 porcI, 337 ol).
LocuitoriT poseda: 89 plugurT:

83 cu bor si 6 cu cal; 210 care si carute: 169 cu bol si 41 cu
cal. Locuitorii improprietaritl sunt 153 §i neimproprietaritI maT sunt
206.

Se intinde pe o suprafata de
617 hect., cu o populatie de 186 locuitorl. D-1 C. Brezoianu are 473 hect. si locultorif, 144 hect. Proprietarul cultiva 125 hect. (5 hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200 hect. plc:lure). LocuitoriI cultiva tot terenul, afará de vr'o 7 hect., carY ramin sterpt.

In tot lungul sad, de la V. spre E., e udata de riul Ialomita, care face mar multe zigzagurT si de Valea-Manasid.

Comerciul se face de 13 circiumarl qi 2 hangiT.

Po enari - RIncaciovul, mofie a
statuluI, jud. MusceI, impartita In 13 loturT si scoasa in Anzare, conform legel pentru insträinareabunurilor statulur, inca

Poenari-Vulpe§ti (Vulpache),
sat, facind parte din com. rur.
cu acelasl nume, pl. ZnagovuluT,

Comercia se face de 2 circiumarf si I hangia.
Numärul vitelor marl e de 109

jud. Ilfov, situat la N. de Bucuresti, linga /acul Zorila, la ex-

si al celof miel, de 189.
Ppenari-Ran, sati Girliciul, com. rur., In jud. Prahova, pl. Crivina. S'a format cam pe la 1808 cre Ralea Poenarul, fostul proprietar al acestel mosiI.

din Ianuarie 1890.

tremitatea judetuluT spre jud. Dimbovita. La E. trece calea
ferata Bucuresti-Ploesti. Ad este resedinta primariel.

Poenari - Vulpe§ti, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Znagovulul, situata la N. de Bucuresti, Bugg. padu-

Se hatinde pe o suprafata de

rea Radu-Voda, la 35 kil. de
Bucuresti.

85o hect., cu o populatie de
561 locuitorr.

E situata pe. malul sting al
riuluT Ialomita, la 22 kil, de ca-

Se compune din satele : Ciocanari, Movila, Poenari - Niculescu, Poenari-Polizu si PoenariVulpesti, cu o populatie de 1454

D-I G. Bedros are 610 hect.
si locuitorlY, 240 hect. Proprietarul cultiva 2 to hect. (24 sterpe, 74 izlaz, 2 vie, 300 padure). Locuitoril cultiva tot terenul,

pitala jud, si la 12 kil, de resedinta plaseT.

Are o populatie de 774 locuitorl, din care 150 contribua; bill, locuind in 160 case ; o biserica, fondata la 1865 de Iancu si Gheorghe Andreescu, deservita de un preot; o small mixtä, infiintata in 1886 si frecuentata de 54 baetI si 15 fete.
Pe linga agricultura, locuitoril se maT ocupa cu facerea funiilor

suflete, locuind in 323 case si ID bordeie. Mare parte din locuitoriT acestei comune sunt TiganT lingurarl.

Se intinde pe o suprafata de 4477 hect.
D-ni! G. Bedros, C. Brezoianu

si mostenitoril D. H. Vasile aa
3753 hect. si locuitoriT, 724 hect. ProprietariT cultiva 552 hect.

afara de 24 hect. sterpe. Are i moara Cu apa ; i helestea ; I pod ; i scoall mixta. Comerciul se face de 2 cit.ciumarr si i hangia. Numarul vitelor marl e de 301 si al celor raid, de 128.

de tela topit.
LocuitoriT s''ati improprietarit

(54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si
2825 pax:lure). Locuitoril cultiva

Poenarilor (Valea-), vale, izvoreste de la E. de cat. Gradiste, jud. Muscel, si se varsa
in Riul-TirguluT, pe pialul sting,

la 1864, chid li s'ati dat 368
hect, din mosia D-luT Gheorghe Andreescu. El poseda : 16o cal,

12 Tepe, 47 vac!, 7 bivolI, to capre, 368 oT si 145 porcr; 78 stupI Cu albine.

tot terenul. Budgetul comuneT e la veniturr de 5292 leI, iar la cheltuell, de 5257 leI. Are 2 biserid (la Movila pi
Poenari - Niculescu) ; I scoala

dupa ce uda com. Schitul-Golesti, plasa Riurile.

Poenaru-Bordea, sat, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

In raionul com, e o moara
Cu aburI.

mixta; I moara cu apa ; I helestea ; .i pod.
www.dacoromanica.ro

dinte de com. Perieti, situat pe tarmul sting al riulul Ialomita,

136ENARU.NICULESCU

23

POENETI-MANASTIRE/

spre E. pi alAturat de satul Perieti. Proprietarul mopieT a construit

Prunele daù pana la 2500
decal. de tuicä pe an. LocuitoriT posea: 146 vacl,
86 bol, 75 cal, 123 porcI, 653 ol.

la 21 kil, de orapul Vasluiu pi
la 19 kil. de Pungepti, repedinta plaper, situatA pe valea piriu luT
Racova.

ad un solid local de pcoala, cu care a cheltuit suma de w000 leT. Casa proprietarulul mopiei este o frumoasa constructiune, In stil elvetian, inconjurata de
frumoasa, gradinA.

De jur imprejurul comuneT
sunt livezT, dealurT, maT cu sea-

E formata din satele Poenepti.ManastireT, Poenepti-Razepi
numit i Valea-Caselor sau Poenepti-luT- Ghiga, Poenepti - Strajescu, Poenepti - Slobozia - StrAjesculuT (Hirpoveni) pi Iazul-Dra-

ma. la S. pi S.-V., pi o padure
compusa din fagT, mesteacanl, Atit prin stejar. sat putin eh pi prin apropiere sunt ogrAzI
de prunT, merT, nucT, cirepT, etc.

Poenaru-Niculescu, sat, facind
parte din com. rur. Poenari-Vul-

culta, pe o suprafata de 3446
hect., din care 543 hect. pAdure

pepti, pl. Znagovul, jud.

Budgetul comuneT e la ver:Aún-1 pi la cheltuelT de 598,50 le.

2102 hect. loc de cultura,
finat, imap ale proprietAteI lar 8 io hect., ale locuitorilor, cu 28 hect. vie.

E situat la S. de Vulpepti, pe
Valea Nedel. Spre E. trece calca feratA Bucurepti-Ploepti.

Riul Doamna uda com. la
E., lar de la V. spre E. o stra.bate vaile: MoareT, CirsteT, Sise-

Se hiende pe o suprafatA de ii5 hect., proprietatea locuitorilor, cu o populatie de 178 loc. Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservitA de i preot

riceI $i DraculuT, care se vartA

Are o populatie de 359 famili!, sail 1273 suflete; 2 biserici, deservite de 2 preotI pi 3 cintareti ; o pcoala ; o moara cu vapor! pi 4 circiumr. Vite : 315 vite marl cornute, 841 of, 3 capre, Io! cal pi 157
rimatorr.

in riul Doamna. Pe acest
sunt in raionul comuneI, I piul,

moara pi 4 hera.strae, care
tale buptent.

2 cinareti.
Comerciul se face de i circiumar.

Un pod de lemn, peste riel
Doamna, leaga comuna ,Poenlrel cu Corbpori. Mopia e a locuitorilor mopnenT, afarl de 22 carI s'ati improprietarit pe mopia d-lul Mihalache Rucareanu. ProprietarT marl in comuta sunt: d-na Alexandrina Plepoianu d-1 Gr. Poendreanu.
Pe teritoriul comuneT sunt po-

Numarul vitelor marT e de 130 i al celor miel', de 118.

Budgetul com. e de 3127 leT la veniturr pi de 3041 ler, 91
banT, la cheltuelT.

Poenärei, com. rur., jud.
plaiul Nucpoara, la 30 kil. spre V. de ampulung. Drumul poseluit pi trece prin comunele Corbpori, Stanepti, Slánicul, Berevoepti-Ungureni.

LocuitoriT posea: 63 plugurl,
89 care cu bol pi 7 caxute cu caT.

sele comunale pi la E., pe tArmul drept al riuluT Doamna, este

Prin marginea de E. a comuneT, trece piriul Racova. Pe teritoriul el sunt trei movile formate din timpurl vechT pi une
de panturT.

E situatA pe malul drept al
riuluI Doamna pi pe Dealul-Poe-

poseaua judeteanä care vine de la Pitepti spre Nucpoara.

nAreilor, in partea de V. a riuluI Doamna pi la i ki/. de mal. Se marginepte la N. cu com. Corbi ; la S., cu com. Stanepti; la E., cu Com. Corbpori pi la V., cu jud. Argep.

Poenesti-GhigaI. VezT Poenepti-

Poenäreilor (Dealul-), deal, la
kil. de riul Doamna, pe care este situata com. PoenArei, pla iul Nucpora, jud. Muscel.

Razepi.

Poenesti - Mänästirei, sat,

in

partea de S. a com. Poenepti,
pl. Racova, jud. Vasluiu; situat pe culmea dealulur cu acelapi nume, pe o suprafatA de 1215 hect., din care 343 hect. padure, 372 hect. loc de cultura, finat, imap ale statulur, iar 500 hect. ale

Are o populatie de 336 suflete, locuind in 65 case ; o bisericA, deservitä de i preot pi dascal ; o ,pcoall mixta, frecuentatI de 40 elevT. Locuitoril se ocupa cu agricultura, crepterea vitelor, aducerea bilelor i buptenilor din
muntI pi pe carl 'I prefaçe in scin-

Poenel (Dealul-). V.
(Dealul-).

PoTeneT

Poenei (Fundul-). V. Porend
(Fundul-).

locuitorilor. Are o populatie de

Poenele. A se canta acest nume
pi compusele luT la Poienele.

128 familiT, sari 659 suflete.

Acest sat a fost pendinte de
manastirea Floresti, din jud. Tutova, de unde i numele luT,
de Poenepti-MAnastireT.

duri pi pita pi pe carT le vind
In orapele Pitepti, Craiova, etc.

Poenesti, com.rur., in partea de S. a pl. Racova, jud. Vasluia,

www.dacoromanica.ro

POENE$TI-M&NASTIREI

24

POGLETUL

Are o biserica, deservita de
I preot $i. I eclesiarh ; o $coala,

Poene§ti-Sträjesculuf, sat,

in

de S. a pl. Podoleni $1 in par-

partea de N.-V. a com. Poene$ti,

tea de E. a jud. Falda. Se
margine$te spre rasarit cu riul
Prutul.

infiintata in i88I, frecuentan de 35 elevi; I circiuml.

pl. Racova, jud. Vasluiti, cu o suprafata de 715 hect., din care
14. hect. padure $i 529 hect. loc de cultura, final $i ima$ ale pro-

Vite : 450 ol, 50 cal $1 61
rimatori. Locuitoril poseda: 30 plugurl,

E forman numal din satul Pogane$ti, ce se intinde pe o
suprafata de 34112 hect. $i care

prietateI, iar 172 hect. ale locuitorilor.
liI,

66 care cu bol, 4 carute cu cal; 72 stupI.

se afla situat pe coasta de E. a
dealuluI Movila-PescaruluI. Poala

Are o populatie de 54 famisati 206 suflete ; o biserica;
Locuitoril poseda: io plugurI,

satulni, e udata de piriul hala $i

Poene§ti-MänästireI, deal, pe care e situat satul cu acela$I
nume, com. Poene$ti, pl. Racova, jud. Vasluiti.

o &duma.
15 care cu bol, 1 canta cu cal; 200 vite marl cornute, 233 01; 53 rimatori $i 20 cal.

formeaza un singur trup de
mo$ie.

Are o populatie de 160 familiI, saii 602 suflete, din care 1 IO contribuabill; 2 bisericI, din care una facuta. la 1812 $i

Poene§ti - Rfize§i (Poene§tiGhigäl sati Vaiea-Caselor),
sat, jud. Vasluiti, pl. Racova,
com. Poene$ti, intre satele: Poene$ti-Mánastirer $i Poene$ti-Stra-

Poeni. V. Poieni.

a doua in 1890, deservite de
2 preotl l 2 cintaretI.
Locuitorfi posea 3461/2 hect.

Poenita, Poenitele. Vez! Poieata, Poienitele.

pamint, dapa legea de improprietarire din 1864 ; lar proprietarul mo$ieI, 1430 hect. cimp $i
57 'Al hect. paclure de plop $i rachita. Proprietatea mo$ie1 e a d-luI Dimitrie Castroian.

jesculuI, de-a dreapta piriuluI Racova. Se intinde pe o suprafan. de 743 hect. din carl 143 hect. pAdure, 572 hect. loc de cultura, fina, ima$ ale proprietatir, lar 28 hect, ale locuitorilor.

Pogana, sat, in jud. $i pl. Tutova, com. Boge$ti, spre S. de satul Boge$ti $i in apropiere de
Birlad.

Are o populatie de 345 locuitorl $1 93 case. PrIn sat trece $oseaua judeteana Birlad-Bacati, legindu-se In acest punct cu $oseaua veci-

Veniturile $1. cheltuelile com.

Are o populatie de 16 familil, sati 77 suflete. Este re$edinta comuneI. Are

sunt de 2500 la
Vite: 1160 vite marl cornute, 1500 vi', 65 cal $i 90 por&

o =ara cu vapor!.
Vite : 85 vite marI cornute, 6o oI, 6 cal $1 18 rimatorI.

nala Tutova, care vine din pl.
Corodul $i Pereschivul.

Pogletul, sat, facind parte din
com. Corbasca, jud. Tecucia,

LocuitorlI posea: 7 plugurl $i 8 care cu bol.

situat pe deal, in partea de
Poganul, sat, facind parte din
com. zur. Dumitre$ti, pl. Oltul

N. a com., la 4 kil. 730 m. de
re$edinta com.

Poene§ti-Slobozia-Sträj es cului (Iiir§oveni), sat, in partea de N.-V. a comund Poene$ti,
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat pe malul sting al piriuluI Racova, pe o suprafata de 772 hect., din care 42 hect. padure qi 630 hect, loe de cultura, fina, ima$ ale proprientei, lar 1 oo hect. ale locuitorilor. Are o populatie de 25 fanal, sati 231 suflete ; 2 circiuml. Locuitorir posea : 16 plugurl, 6 care cu bol, 2 cArute Cu cal;

d.-j., jud. Olt Are o populatiune de i000 locuitorl $i 2 bi-

Are o populatie de 17 famili!, sati. 69 suflete, locuind in 15 case.

serie! de lemn, din care una
ruinata.

Satul e inconjurat din toate
partile de paclurI $i dealurl. La

Poganul, deal inalt, in jud. Roman, pL Siretul-d.-s., com. Gin-

N. de sat, pe litiga biserica, e
hotarul jud. Bacati. Locuitorli sunt vechl raze$I.

diti, spre S.-E. de satul Ginditi. Este acoperit cu paclue.

Parte din eI ati fost al schituluI din acest sat.
Pogletul, fost schit de ceilugdri, in satul cu acelag nume, jud. Tecucia, astazI biserica de mir. Biserica, situan pe deal, este de lemn, frumos facuta $i bine
conservan.. Dupa o inscriptie ce

PogAceni, sat, in partea de N.
a ccrm. Urde$ti, pl. Mijlocul, iud. Falda, a$ezat pe valea cu acela$T nume, cu o populatie de 35. suflete.

120 vite mari cornute, 88 oI, 24 cal, 24 rimatorl; 90 stupr
cu albine.

Pogäne§ti, com, rur., in partea
www.dacoromanica.ro

POoLtTut,

2ti

POTANA

se aftä in altar, pe o icoana, se vede anul 1774. Se zice ca e facuta de Constantin Bals, care

munall Pogoanele-Padina prin Caldaresti, afara de alte drumurT maturate, dintre care mal
insemnatesteAlbesti-Pogoanele. Vite: 1674 bol, 1120 vacT, 668 viteT, 6 bivolT, 1214 cal, 538 Tepe, 152 minjT, 5200 OT, 15 capre, 7 asinT si 1105 porcI. MeseriasT sunt : 4 lemnarT, 5 rotar, 7 croitorT, io cismarT, 8 fieraff, 2 cojocari, 3 boiangiT, 6 brutarT si 2 zida.ri.

Comerciuf se face de 9 persoane.

Budgetul anut al com. e de
7475 leT, 26 basa.

a fost rata timp proprietarql
mosieT.

La 1880, ea me reparat putin, cu spesele locuitorilor.

Pogone§ti-Mari, pddure partícularl, in jud. Covurluia, com. Rogojeni, pl. Horincea.

Pogletul, trup de mofie, al statuluT, com. Corbasca, jud. - Tecuela.

Pogone§ti-Miol, pddure particutara, in jud. Covurluia, com. Rogojeni, pl. Horincea.

Pogletul, pida, curgind in parte pe limita jud. Bacaa spre Tecuciti, despartind mosiile statu-

Budgetul comuneT este de
14650 leT.

Comuna s'a fondat la

1853

Pogore§ti, sat, pe coasta dealuluT Pogoresti si pe sesul si
tarmul stIng al JijieT, In partea de N.-E. a com. Cotnindaresti, pl. Jijia, jud. Botosani, Cu o suprafata de 896 hect. pamint al
locuitorilor razesT. Mosia Se in-

tul Pancesti si Corbasca (jud. Tecucia). Se scurge pe stinga
SiretuluT, maT jos de Galasesti (jud. Bacaa).

in urmätoarele imprejurarT: Costea Musceleanul, proprietarul in-

tinselor mosil Caragelele saa Tuguiatul, a inceput sa t Inda
la clacasiT .cu mijloace cite
5

Pog-oanele (Tug-ulatul-Pkninteni), com. rur., in jud. Buhati,

pog. loc, pe cdre sd construiascä si case de locuinta si in
curind se stabilesc ad i 370 familiT, carT pun inceputul satulUT Pogonari si apol Pogoanele.

cana in centrul pl.

Cimpulula

la 40 kil, de orasul Buzati. Limitele sale sunt : la N., V. si S., hotarul mosiel Caragetelei iar la E., hotarlil mosiel Caldaresti, indicat prin santurT, mosoroaie si drumurT. E formata din cat. Pogoanele,

tinde, dirr Jijia spre Prut, peste mal multe dealurT si val, pana in Drumul-Furilor. Are o populatie de 30 familil,
saa 130 suflete, din carT 28 con-

Legea din 1864, gasindu-I improprietaritT, nu le tia nimic ; insd cele 5 pogoane prime, prin
diviziunT 'si t ubdivizinni la fii si

tribuabilT, locuind in 34 case; i biserica, reparata la 1848 de locuitorT razesI, deservite de i
eclesiarh, Vite : 77 bol si vaci, 22 cal% 1002 sOT i 30 porcI. LocuitoriT

avind o populatie de 4200 locuitorT.

nepotT, sunt ocupate maT mult Cu locurile de case, avind putin teren agricol. LocuitoriT, prin

Are o scoala mixta., frecuentata de 260 elevI, conclusa. de 4 invgatorl (1899-1900); 2 biserie!, deservite de 5 preotT, 2 cintaretT si 2 paracliserl. Cate-

harnicia lor, aa ajuns a fi printre ceT mal avutl sateni BuzoenT,

poseda si 6o stupI cu albine. In sat, pe ses, aproape de riul Jijia se afid instalata de la 1886 o staliune meteorologica de al
2-lea ordin.

Pogoanele-Mict, cdt., al com.
Tintesti, jud. Buzaa, Cu 450 locuitorl s'i 90 case.

drala e cea cu hramul Adormirea-MaiceI-D omnuluI.

In com. sunt 39 circiuml

si

Pogone§tt, com. rur.

si

sat, in

Pogorul, pitclure, in jud. Neamtu, com. Cracaoani, pl. Piatra-Muntele, situata po cuprinderea §atuluT Ginclaoani.

2 morT cu aburT. Suprafata com. e de 930 hect.,

ocupate de locuinte, cu loc de aratura imprejur, avind si vie cam 2 hect. Terenul e F;es si
fertil.

jud. Tutova, pl. Pereschivul, spre S.-V. de Birlad si in apropiere de dinsul, pe piriul Tutova (pe maltfl sting).
Satul formeaza comuna. cu ca-

Poiana, con.. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., la 48,. ki/. de Craiova si la 13 kil. de Filiasi, resedinta subprefectura Se computie din patru alune: Poiana-d.-j., situata pe locul yes,
numit Valea-GilortmluT; Poiana-

Are 6 tirgurl anuale: 9 Martie, 23 Aprilie, 21- Mala, 20 Iulie, 15 August si 26 OctoTmbrie.

tunele: Belcesti, Polocinul-d.-s. si Polocinut-d.-j., avind o popu-

latie de 612 locultorl, din carl
i5o cohtribuabilI, locuind in 175 case.

Ce de comunicatie sunt: soseaua vecinala Meteleul-Cilibia

d.-s., situata pe costisa dealuluT, numit Cimpul-Mare; catu-

Are 2 bisericl; o $coalal o
moara cu aburl.

prin Pogoanele si soseaua co64746. Maree Dlotionar Geograjlo. Vol. V

nul Cocorova situat pe &la
4

www.dacoromanica.ro

POIANA

26.

POIANA

catunul Bulbuceni, situat pe valea Bulbuceni. Se invecineste la N cu com. ipotul, din jud. Gorj, la S. cu com. Floresti, la V. cia com.
Cocorova;

Gilortul, ce se varsd in Jiti la. com. Tintareni, la S. de com. Poiana. Primeste in sena. riul
Cocorova, ce izvoreste din valea Mailatelul si care se vana in Giloft in dreptul catunuluT Poianad.-s. Riul Cocorova, la rindul

in dealul M.iläÇeluluT i in dealul Bulbuceni. Se ,maT &ese in com. 3 morT.

Prin com. trece o cale feratä

ce se °preste la Gilort, la

1/2

Branesti (Gorj), la E. cu com. Stoina, dih pl. Amaradia, de

kil, de comuna. Calea judeteana strabate cdt.

care se desparte prin dealul
Icleanul. Limita linieT de N. pleacà din

se incarca pe dreapta cu piraiele Lainicul i Bulbuceni.
Cursul Gilortulul strabate com.

Poiana-d.-j. si o parte din Poiana-d.-s., pe o lungime de 4
cu indreptarea S.-N. O cale comunala leaga Cocoroya i Bulbuceni eu Poiana-d.-j., spre E.-V., cu o lungime in com.

virful dealulul Chera, despre V.

prin partea easa dq la V., pe
linga poalele dealulul Chera, cu

si merge in directiunea N.-E., treend riul Gilortul i terminindu-se in dealul Icleanul. Limita rmiel de E. este formata de dbalul Icleanul, care in-

directia N.-S. Are un vad in
dreptul moa'rei. Girla Cocorova curge pe valea Bulbuceni, india

de 7 kit, si o alta cale leagd
com. cu statia Gilortul si e lunga

spre E., apoi spre V., pe ling5.
catunul Cocorova si printre catunele Poiana-d.-s. si d.-j.

cepe de la hotar (Gorj) si se
intinde 'filtre com. Capreni, Stoina, ipotul i Poia.na.

Limita liniel de V. qste forma,ta de dealul Cheta, ce pleaca de la hotarul coma Valea-CiineluT, merge mal intiiii pe culmea dealuluT, apoi pe costisa lul,

Are o populalit de 1708 suflete, locuind in i5 case ; 5
biserici in Poiana-d.-s., facutä din caramida ; I in Poiana-d.j.,

de x/2 kit Catunele Bulbuceni i Cocorova sunt unite prin drumurT cbmunale cu cat. de resediata Poiana-d.-s.

Poiana, com. rur.

si

sat, jud.

trind in tot lungul säti directia
N.-S.

tot de caramidd, insa ruinata ; In Cocorova, fácutä de birne si 2 In Bulbuceni, de lemn, deservite de 2 preotI si 5 cintaretI ; o eoalä mixta in cáf. Poiana-d.-j., deschisa de decedatul Poenarui, frecueptatä. de 68 copii ; 7 circiumi.

Dolj, pl. Cimpul, situata pe loe
ses, numit Poiana, la 86 kil. spre S.-V. de Craiova. Ser invecineste la E. cu com. Tunari ; la V, cu com. Calafat ;

Ttrenul comunel este accidentat, avind dealurT, VE, pelise i movile. Dealurile sunt ; Icleanul si o rat;nura acestuia ce vine prin catunul Bulbuceni,
prin Poiana-d.-s., parid in faVa.

la N., cu com. Maglavitul si la

S. ca com. Desa. Are forma
unui dreptunghiti prelungit de la N. fa S. Limitele sunt toate liniI ara ondulatiuni. Pe teritoriul com. se gasesc multe balt1 cae contin apa fninerala, mult cautata. Printre acestea sunt: Balta-Chiriac, BaltaFloricel, Balta-Dolana ; spre S., se afla Balta-Barba-Alba i BaltaSirbulur.

cat. Cocorova, iormind ast-fel
valea Bulbuceni.

In comupa se gäsesc niste ziduri vechT, carf se cred a fi ruinele palatulur mareluI proprietar Banul Barbu Craiovescu,

La V. este dealul Chera, cu
o inalVme de 500 metri, i in vil--

unde e si o tintina numita
tina-Rece. Vite : 484 vite marT cornute, 49 caT si '216 oT. Budgetul com, e la venituri

ful caruia se aea o movila nu:

Cula-Nemtilor, se:1 Strea-

ja-Inaltä, ce se zice cd era punct de supraveghiare intre valea GilortuluI si valea PuluT.

Se gaseste in comuna o singura colina, numita Cimpul-Mare.

de 303 ler; si la cheltuelT, de 2969 ler Dupa legea ruralä. din 1864
sunt 264 improprietaritY. Suprafata teritoriului comunal

in jurul satuldf se vad ruine

veca
Populatia com., in maioritate
BulgarT

i Sirbi, e de 7734 su-

Dealurile, prelungirT ale dea;

flete, locuina 'in 1900 case.
Are: doua bisericl : una vech le

lurilor din Gorj, sunt acoperite cu padurT, vil, pruni, locuri de munca i tufiurI ce pgrvesc de
izlazurl.

este de 10320 pogoane, din
cal-1 3000 iaogoane arabile, 367 fineta, 2500 izlaz si 4 r35 padure.

facuta de locuitori ; a doua, cu hramul Sf. Voevozl, fondata de
catre prin cip ele Milos ObrenovicT,

Viile In intindere de 851/2
hect., apartin mosnenilor. Livezi de pruni sunt in intin-

vdr sunt. Bulbuceni, Lainicut Valea-Gardului, Ro-

goaza rTiganca. Comuna este udata de 611

dere de 735 kect. Se gasesc cariere de piatrá
www.dacoromanica.ro

deservite de preot si un cintaret ; o scoalá. mixta. Vite 95o. vite marr cornute, 186 oI si 41 timatorr.

POIANA

27

P0IA4NA

Dupg legea rumia din 1864
sunt 96o impAmintenitl. S uprafatarteritoriuld comunal

pe paxtea dreapta. a 'luid lato-

Pavel P. BrAtasanu, 76.1ocuitori,

mita, intre com. Larga si Albesti.

Cu 300 hect.

In at,

mare pwrietar

este de 7000 hect., din carl :
pamint arabil 5000 hect., lacurt sL loc sterp 500 hect., VII 400 hect.

Teritoriul com., in suprafata

de lomo hect., din cart 340
hect. padure, se intinde din Jiu'
spre S., pe cimpul BA-

In com. se afla o mosie numita Poiana, cu ô suprarata de 2500 bect. arabile i cu un ve-

nit de t00000 lel.
Viile, in intind ere de 400 hect.,

rAgan, coprinzind sase sfort de mosit, propfietatt particulare. Dupa legea rurala. din 1864, tunt improprietaritt pe mosil 45 locuitort ; neimproprietaritt se
mal aflA. 204 locuitort.

statul, care posedá mosia numita Gilmeele, pecare sunt improprietaritt dupg legea din..1864, 66 locuitort, cu 231 hect. si dopa cea din 1889 173 insurAter, cti 865 hect. Statul mal posea. aci inca. 750 hect. aribile si o Adore numita Branistea..

se gasesc pe proprietatea locui-

torilor, arora apartin.
Pe proprietatea locuitorilor se afla i dou. A morT cu gburt. Locuitorit lucreaza rogojint

Se compune din satele : Poiana si Ghimpati, de care mal tia si edt. (tirlele) : Buciumeni,
Capul-Gradinet, Buzoeni, FrunzA-

Teritoriul intreg al com. ocupa o *suprafatä de aproape 3000 hect.. Viile ocupa 15,75
hectare.

PAtnintul de cuhurg. e mal
mult ses, negru si. de bulla. calitate.

arute.
Meseriast sunt 20: fierart, pojocaff, cizmarl, timplart, lemnart zidart.

Verde, Ulmuletul i Postelnieul,
cu -o populatie de 1722 locuitorl.

Resedinta primAriet, si a judeatorieT comunale, este in satul. Poiana.

Locuitoril posea : 54 cal, 50 lepe, 354. hoi, IDO vaa, 8.o bivolt, 1500 01, 40 capre si 300
porcT.

IA com. sunt 41 circiumt.

Cdmuna are zi de erg Vinerea si 3 lilciurt anual.
Contribuabilt 1800.

Are douN roale mixte, in satul Poiana, conclusa de doT invatatorT i doug. invAtatoare si

Sunt: doug. biserict, in fie care

cat. cite uno., deservite de doi preott si un eintaret; o scoala

Budgetul com. e la veniturf
de 14846,14 leT si de 13793,67 In timpul rdzbolulut romino-

ruso-turc, in lunile runie, Iulie 1877, se aflati stabilite aoi opt companir, si mal tirzill se stabili ad i comandamentul suprem

cu cuartierul general al armatel romine, zece escadroane de
cavalerie, adía escadcoane/e de jandarmt de Iasi si de Bucuresti regimentele si 2-lea de
rosiort.

in satul Ghimpati, conclusa de mixta. in cat. alinestr, care a un invatator; 3 biserict, deserla cheltuell, fost frecuentata anul 1899 vite de 3 preott si 4 dascalf. 900 de 53 nopV. Locuttatit posea. 10301 caComerciul se exercita de 4 pete de vite. circiumarr. Budgetul com, e la veniturt Budgetal com., e la veniturt de 6404 ler si la cheltuelf, de 90 bant lar la chelde 5097 Id, 6.514 leí. tuell de 4337 lel, 5y banT. Pe partea de S. a teritoriulut O sesea veainala leaga com. com. trece calea ferata Buoula N. cu Craciunei-d.-j. si o alta resti-Fetesti, avind statia Ghimsosea o leaga spre S.-V. ea. pati. com. Frunzatul.

De o parte
Poiana, cotn. rur., jud. Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe valea
dealul Calmatuiulut, la 47 kil. de Slatiea, capitala judetulut, si la 15 kil. Je Dragantfti, resedinta plaset. Se compone din 2 cgi: Poiana

.0.

de alta

a

In 17 Iulie 1877, in preziva mergeret pe cimpul de onoare
Domnitorul Rominilor.inmina adi

com. (la E. §i V.) SQnidicä dealurt, xlin cate se. continua. se-

sud intinse acoperite cu tarinete
locuitorilor.

comandantilor drapelele noilor reg-imente de dorobantl i artilerie.

De la 'N. la S., com. e strabatata de 014111 almátuiul, In care se varsa mal multe vglcele.

Comunicatla se face pria Calinestit cu o populatiune comunate, cart pun comuna de 1447 locuitort, din care 251 in legatura : la cu S.-E. contribuabilt. iat la N.-V. cu Poiana. Mosia e proprietate parttcu-

Poiana, (Poiana-Saratä), com.
rur., jud. si plalul Prahova. Pana. la anul 1680, spune legenda, in aceasta localitate erati pa durt seculare. Spatarut Toma

Poiana, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialpmita-Balta, situata

'ara. in cat. Poiana, undesunt improprietAritt dupa legea ruralg. din 18154, pe proprietatea d-Iul

www.dacoromanica.ro

POIANA

Y

28

POIANA

Cantanzino, refugiat aci, din nu se tie ce imprejurarI, Maltat de pozitiunea acestor locurI, a zidit schitul Poiana intru marirea luT Dumnezeti i ca ajutor pentru armata ron:tipa-rusa contra Ungurilor, inzestrind-o cu
cinci moOT, asta-zI proprietatI ale

din locuitorI se. mal ocupä Cu fabricarea varuluT alb i negru, Cu dulgheria, timplaria, zidaria, rotaria, chirigeria i fabricarea
tuicel.

Poiana, com..rur., jud. Prahova.
Vez! Poiana-de-Varbiläti.

107 locuitorI s'aa improprietarit la 1864 pe moOile: Poiana, Slobozia i Bobolia, din care li

Poiana, com. rur., in jud. Putna, pl. Vrancea, situatà pe malul drept al PutneI, din, sus de Prisaca,
la
12

la i kil. de Valea-SariT,
kil,

de sub-prefectura

EforieT Spitalelor din Bucure0. De atuncT s'a infiintat com.,

s'ati dat 42g hect. EI posedä : 27 cal, J3 Tepe* l'36 yac!, 45
capre, 173 oT, 117 porcT, afara de vitele trebuincioase munceT. In raionul com.., pe fiul Prahoya, sunt 5 mor)* 1 O piva i

p14eI, i la 49 kil, de capitala judetultfl.

luind numele de Poiana, de la
numele schituluI fondat in anul 1688. Comuna se intinde pe o suprafata. de 2450 hectare.

E udata de riul Putna, de
pirlulVasluiulli de piriiaele Huzunul 0. Alghianul.

Are o populatie de 115

fa-

Este situata pe tärmul drept al riuluI Prahova,. la 36 kil, de capitala jud. i la 5 kil, de reedinta plaiuluT.

pe riul Doftana este o moara. Are o coalä ruiNta, frecuentata de 44 baetT i 24 fete. In raionul com. sunt izvoare
de apa sárata, provenite din localitatT unde se aflä sare in mare

mili!, sati 496 suflete, locuind in

La inceput, com. a fost situ-

146 case; 1 biserica parohiald, cu hramul Adormirea ; 2 eh-ciuml ; 4 morT de apa. Budgetul com. e la veniturI
de 808,24 leT i la cheltuelT, de
803,18 leT. LocuitoriT posedä : Io plugurT

at4 cm pe locul unde azI e
gara Cimpina i pe poiana cea verde i intinsa, unde azI sunt
tarinile locuitorilor.

cantitate. (Vezi Poiana, ape minerale). Tuja se fabrica in com. cam LocuitoriI

de lenm; .8o bol, r2o yac!, 84
ca!, 1600 01, 40 capre, too porcI;

s'a(' fetras pe dealurile de azI,
din cauza inundatiflor riuluT Prahoya. Se compune din 5 catune: Bo-

1820 decal. anual.
Are renumite carien T de piatra.

436 stupi cu albine.

Piatra din aceasta comuna. s'a
intrebuintat la canalizarea riuluT

Pelma, com. rur., in jud. Tecucin,. pl. Ntcoreti, situata pe
malul SiretuluI, la 28 kil. de ca-

bolia, Piatra-d.-s., Poiana, Slobozia i Vrajitoarea, cu o po-

Dimbovita, in Bucure0.
In localitatile numite «La Piatra» O «..Pe livezI» surit mine de
sane.

pula4ie de 1317 locultorI.
Are 3 bisvricT : schitul Poiana, fondat la anul 1688 de spa-

pitala jud. i la 14 kil. de a pla,seT. E formata din satele :
Diaconi, Hule0i i Poiana.

ComerciuL se exercita in com.

tarul Toma Cantacuzino, repa-

rat in 1893, 41 purtind urmatoarea inscriptie :
Intru märirea lul Dumnezeil si Mintuitorulul Isus Christos si intru cinstea
prea sfinte:i Na'sc'itoare de Dumnezeli s'ail

de 6 circiumart. Budgetul com. e la veniturT de 5800 lel i la cheltuelT, de
5680 le!.

Are- o populatie de 442 famili!, sati 1584 sufiete, din care 416 contribuabilT, locuind in
438 catse ;
3

liisericT,

in Dia-

ridicat si Infrumusetat aceasa sana biseria, din temalig, In zilele domnuluT Alexandru Vodfi si ale Mitropolitulul 'j'Arel' Neofit, leat 1841, de ch.tre Egumenul Arhimandrit Ghenadie.

Diferite drumurrinlesnesc comunicatia cu com. Provita-d.-s., CocordO-CapliT, Breaza, etc. E brazdata de dealurile Raemanul, Slobozia i Magura, spre

coni, in Poiana propriti zisa. In 4nahalaua Ticaul, deservite de 2 preotT; o scoalà, infiintata
la 1862, frecuentata de 46 copiT. LocuitoriT _posea : 561 bol,

V., toate acoperite cu cring,
izlaz, padure fi locurT, servind

208 vacT, 7 tau" 49 cal, 48 iepe, 7 armasarT, 634 o! i III
capre ; ,04 stupr. E strabatutä de valle: ValeaRo0e, Puturile, ce desparte Diaconi de Poiana li Valea-LupeT. Ptin com. trece §oseaua care

A doua bisericá e in cat. Bobolla, tondata. de staretul PredealuluT, la 1838, i a treia, in
ca.t. Slobozia, fondata de Mihaiti

de paune vitelor locuitoritor. In partea de E. e strabatutd
de riul Prahova, in care se varsa.
valle: Turburea,13rAgarea, Valea-

Cantacuzino, ca metoh al manastireI Sinaia. Aceste bisericT sunt deservite de doi preotT, platitI de Eforie. Mara de agricultura, parte

Rea O Tisa. Se marginqte ou comunele : Breaza-d.-j., Cimpina, Banqti,
Magureni, Prahovita-d.-j. i Prahovita-d.-s.

vine de la Nicorqt,i, de la S.
la N. in lungime de 2 kil., 224 m. in com.; drumul spre Ploscuteni ; drumul la Buciumeni,

www.dacoromanica.ro

PO LANA

29

POIANA

trecind prin Poiana, in lungime de 3 kil. si 430 in. si drumul

de la Coasta-Lupd, ce merge prin Hulesti, in lungime de I
kil. si 543 m. Mosiile de pe lingg com, se numesc : Batca, Bulboaca, Pietea si Sbiera.

tosani, lingà pgdure, asezat pe mosia Feredieni, cu o populatie de 72 familif, sati 212 suflete. Vite sunt : III bol si yací, 30 cal', 65 of si 22 porci. In sat sunt 15 meseriasi si 1
circiumg.

Gorj, situat pe riul Amaradia. Are o suprafatg de 1486 hect., Cu o populatie de 185 familif,
sati 480 suflete, din care 71 contribuabili.

Locuitorif sunt mosnenf. Er
posedd : 14 plugurf, 42 care cu

bol, I cgrutä cu cal; 327 vite
Poiana, sat, in jud. Botosani, com.

In partea de V. a com., lingg. mahalaua Ticdul, se aflg o
ridicaturà de pgmint, numitg Cetgtuia. Hotarele com. sunt : la N.-E., com. Buciumeni ; la S., com. Nicoresti ; la V., riul Siretul.

Fldminzi, asezat lingg piraiele Turburea si Stahna, pe coasta dealuluI numit Coasta-Velnitef
o. sub pgdurea mosief Fläminzi.

marI cornute, 22 cal, 169 or, 67 capre, 110 rlingtori; 15 stupf Cu albine. Are o scoald mixtg., frecuentatg. de 16 elevi; o bisericg, de

Are o populatie de 103
185 contribuabilf.

fa-

servità de 1 preot.
In cgtun se ggsesc 15 fintinf.

milii, sati 603 suflete, din care

Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud.
Arges, pl. Lovistea, fAcind parte

din com. rur. Perisani.

Locuitora posea : 153 bol ,.1 yací, 70 caí, 131 of, 2 capre si 75 porcI ; 109 stupf cu albine.

Poiana, ctitun, al com. Rovinari, pl. Dulul, jud. Gorj, la N. co-

munel, situat pe loc ses, pe
stinga riuluI Jiul si d'alungul soselef nationale Filiasi-Pietrosani.

Poiana, satiPoiana-Bisericani,
sat, in jud. BacIti, pl. Tazlguld.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, situat pe dreapta Tazlgulur-Mare,
(scoala").

Poiana. Ved Unsa, sat si mgngstire, com. Feredieni, jud. Botosan'.

Are o suprafatg de 435 hect.,

/a 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea Poiana, atun, al com. ValeaMuscelului, jud. Buzgti, Cu 120

din carf: ioo hect. pgdure, 6o hect. izlaz si vatra satuluf, io
hect. finete si 265 hect. arabile,

Are o populatie de 508 suflete ; o bisericg, deservitg de 1 preot si 2 cintAretl, cläditä de locuitorI rgzesl la 1811 ; 2
circiumf. Vite : 16 caf, 285 vite marf

locuitorI si 33 case.

Cu o populatie de 53 familiI, sati 236 suflete, din care 43
contribuabili. Locuitorif posea : 12 pluguri,

Poiana, sat,
primgrief.

in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana, resedinta

cornute, n capre si 45 porcI.
Poiana,sari Poiana-Uzului, sat,
In jud. Bacati, pl. MunteluI, com.

Poiana, sat, jud. Dorohoiti, com.
Brdesti. Vezi Poienita.

Poiana, sat, pe mosia Herta,
com. Movila, pl. Herta, jud.
Dorohoin, cu 50 familit, sail 250 suflete. Proprietatea mosief este a familiei P. Cazimir.

Därmgnesti, situatg pe ambele
malurI ale piriului Uzul, aproape

de trecgtoarea luf din Ardeal si la poalele munteluf FarculMaxe, la 12 kil, de satul DArmlnesti.

32 care cu bol, 5 cgrute Cu caL, 112 vite marl cornute, io cal, 34 pord si 58 of si capre. Comunicatia In cgt. se face prin soseaua nationalg FillasiPietrosani, care il pune in comunicatie la N. cu com. Iasi, iar la S. cu com. Moi. Are o bisericg de lemn, fondata de iocuitori in 1790, deservia de I preot si 1 cintgret.

Sgtenif improprietAriti ail 55

Are o populatie de 127 su. flete, aproape toril Slcuf (Ungurí.) ; o bisericg catolicg, clgditg

hect. 85 ara plmint, lar proprietatea : 524 hect. i8 arif clinp

Poiana, sat, in jud.

Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pendinte de

si 114 hect. 58 arif pldure.
Hotarele mosid sunt cu : Iba-

com. cu acelasf nume, situat
si

la 1851 de locuitori, deservitg de 2 cintgretI.

neti, Cristinesti, Pomirla
Hreatca.

pe malul drept al riului Ialomita, pe o ingustA luncg dintre coasta Bargganuluf si l'hit Ialomita.

Poiana, sat, pe coasta de V. a
dealuluf Cerbg.toarea sail GiIggi-

Poiana, cilt. de resedintg al com.
Poiana-Seciurile, la N. com. Pojarul-d.-s., pl. An3aradia, jud.

toarea si in partea de V. a com. Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo-

Aid este resedinta primgriel si a judecgtorier comunale. Are o populatie de 1075 locuitori; o coalä mixtg, con-

www.dacoromanica.ro

POIANA

30

POIANA

dusa de 2 invatatorT i frecuentata de eIevf, (I 899 goo); douà biserici, deservite de 2 preotI si 2 cintaretT.
Poiana,

Este in apropriere de gara
ampina.
Poiana, sat, fácind parte din com.

pe costisa de-a dreapta riuluT Birladul, /a E. de satul Valea-

Mare, pe o intindere de 618
hect., cu o populatie de 33 fasati 18o suflete. Are o biserica de piatra., cuta la 1873, de Nicolae oroneanu. Actualminte, mosia e proprietatea spitaluluT DraghicI din VasVite : 144 vite marT cornute,
io

rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud.

sal, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d .-s., com. rur. Ercia ;

Prahova. Are o populatie de
1122 locuitorT. E situat intr'o pozitie frumoasa, intre muntir
ComarniculuT i valle: PrahoveT,

are 59 case
Poiana, sat, in jud. Neamtu, com.

Sarului i Comarnicul.
Poiana, sat. Vez! Plesesti-Sineas-

Bistricioara, pl. Piatra-Muntele, situat in apropierea muntilor Hurduga, Magura, Ciumarca Pintecu, pe %ralea piriuluT Bistricioara, spre hotarul judetului despre Transilvania.

af, jud. Suceava.
Poiana, sat, facind parte din com.

ca!, 160 ol si 40 rimatorY.

Poiana,

Are o populatie de 487 suflete; o biserica de lemn, deservita de I preot si 2 dascali.
Vite sunt : 157 boT, 270 vacI, 1228 oT, 30 caí, 100 porci, 146 juncl.

cu acelasT nume, jud. Tecuciti, si situat pe ses, in centrul com. Ad i se afla resedinta comuneT.

stafie de dr.-d.-f., in jud. Prahova, pl. Teleajenul, cat. Poiana-de-Varbilaii, pe linia Buda-

Slanicul, pusa in circulatie la
io Decembrie 1883. Se aflä intre statiile Plopeni (r 1,9 kil.) si Sldnic (10,3 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT Marif, de 298m,66.

Are o populatie de 233 fasaii 1006 suflete, carT locuesc in 228 case ; o scoall mixta, frecuentata de 46 copii ;

Satul se mar numeste si Poiana-Grintiesuld.
Poiana, sat. VezT Poiana-Alma-

2 bisericI, una cu hramul Sf.
Nicolae, in mahalaua Ticaul si a doua in Poiana propriti zisa,
Cu hramul Adormir ea - MaiciT -

Venitul acesteT statir pe anul

1896 a fost de 56596 leT, 75
banT.

suluT, sat, jud. Neamtu.
Poiana, sat, i

DomnuluT, facuta de locuitorl

Poiana,

aje minerale, in jud.

resedinta com.

in 1853 si reparata de 2 orT. Vite : 324 bol, 117 vacT, 6
taurT, 26 caT, 23 Tepe, 4 arma-

cu acelasT nume, pl. Siul-d.-j., jud.

Olt, situat pe valea piriuluT Calmätuiul.

Are o populatie de goo locuitorT, din care 76 sunt impro-

322 oi si 64 capre. Locultora mal posea 30 stupT, 144 plugurI i 5 cazane de fasarT,

cut rachia.
Poiana, sat, facind parte din com.

Prahova, com. Poiana, la 5 kil. de Cimpina. Long. E. 25°.38'. Lat. 47°.8'. Alt. 440m. Statie de cale ferata (Cimpina). Sunt mal multe izvoare cu apa minerall, care e intrebuintata pentru ba.T contra durerilor de picioare si

prietaritt dupa legea rurala din
1864.

de oase. Sunt frecuentate de
multI bolnavT, de si nu exista
un stabiliment.
Poiana,

Biserica, cladita la 1870e de-

Colonesti, jud. Tecuclii, situat
pe piriul cu acelasT nume, la 12

servita de i preot i I cintaret.
Locuitorii poseda : 30 cal, 27

de resedinta com., spre N.

Tepe, 200 bol, 59 vacI, 6o bi-

Are o populatie de 54 fasari 195 suflete, cari locuesc in 52 case.
miliT,

fost sat, sub poalele padure! Fagatelul, jud. Suceava,
com. Stolniceni.

voli, 800 o!, 30 capre si 180
porcI.
Poiana,

LocuitoriT sunt improprietaritT.

Poiana,

mändstire, asezata pe un

sat, resedinta com. rur. Poiana, jud. si plaiul Prahova.

deal frumos in tata orasuIuT CimPoiana,

sat, in jud. Tutova, pl.

Are o populatie de 592 locuitori. Ad i e schitul Poiana. LocuitoriI s'aii improprietarit /a
1864 pe mosia Poiana a EforieT.

Pereschivul, com. Stänuesti, spre N.-V. de satul Stanuesti, in mar-

ginea de V. a judetului. Are
205 locuitorT §i 44 case.
Poiana,

Vara, acest sat e vizitat de multf patimag, pentru bar sarate.

pina, jud. Prahova. Se intretine de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti si se administreazä de un ingrijitor. Aceastä manastire, care acum a ramas ca biserica de mir, s'a

sat, in jud. Vasluiti, pl. Fundurile, com. Negresti, situat

fondat la anul 1688 de catre
Spatarul Toma Cantacuzino, fra-

www.dacoromanica.ro

POIANA

31

POIANA-CiRNULUT

tele luT zino.

erban-Voda Cantacu-

Poiana, phig, izvorepte din polenile com. Prahovita-d.-s., plaiul

rur. Patulele, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.

Biserica actuala s'a recladit in

jud. Prahova, pi se varsa pe
partea dreapta in 14111 Prahovita,

anul 1840 de Eforia Spitalelor
Civile din Bucurepti.

tot in com. Prahovita-de-sus.

Poiana, parohie, in com. cu acelapf nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, avind o biserica parohiala,

Poiana, pida, jud. Tecucia, izvorepte din zarca DobrotforuluT, uda satul cu acelasT nume pi se

Poiana-CirnuluI, com. rur., in partea de N. a pl. Crasna, jud. Vasluiti, in marginea de S. a jud. Iasi, pi la 22 kil. de Codaesti, repedinta pl., apezatá pe dealud l val acoperite in mare parte cu padurT, intre tirgupoa-

cu hramul Adormirea.

varsä pe partea dreapta a ZeletinuluT, intre satele Analogul Poiana, din com. Colonepti.

Poiana, deal, ramificare a dealuluT Humaria-Bahnoaia, in partea de N. a com. Poiana-Lunga, jud.
Botopani ; are directiunea spre

rele Poieni, din judetul Iasi Codlesti, din jud. Vasluia.

si

Poiana, ,ces, jud. Dolj, pl. Cimpuf, pe care este wzat5. com.
Poiana.

E formata din satele : Poiana, Hilita, Trestiana, Pocreaca. Slobozia MiluluT, Dumitrepti - Galatei (Cirpiti), Schiletul-DucaT, Dumitrepti i Blaga, pe o suprafata..de 6994 hect., din care 2393 hect. padure pi 2746 hect. loc

S.-V. pi se intinde pana la hotarul satuluT Serafinepti, com.
Corni.

Poiana-Alma§ulul, sat, in jud.
Neamtu, com. D obreni, pl. PiatraMuntele, situat in curbatura muntilor Muncelul-Negrepti, pe %ralea

Poiana, Yac, in jud. Ialomita, insula Balta, pl. Borcea, com. Cogarcea.

de cultura, fina, imap, sunt ale proprietateT, iar 1834 hect., ale
locuitorilor.

pîrlulul Negresti.

Poiana,sariPoiana-Bisericani, jud. Baca, pl. Tazlauld.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de

peste 703 hect., cu padure cu tot. E pr.oprietatea statuluT de
la secularizare.

Are o populatie de 199 suflete, locuind in 55 case; o biseria, deservita de i preot I dascal; o vararle; j fierarie. Vite : 90 vite mar1 cornute, 45 oT, io cal, 30 rimatorI.
Poiana-Arsä, virf de munte,jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, din muntiT Popoi, inalt

Are o populatie de 912 famili!, sati 2439 suflete, locuind In 6o8 case ; 4 bisericl, deservite de 4 preotT pi 4 cintäretT ; o pcoala; 4 morT pi 6 circiumT. Comerciul se face de ii persoane. Vite : i6oi vite marT cornute, 1038 oT, 66 capre, 375 caT, 2 bivolf pi 415 rimatorT. Budgetul com. e la veniturT
de 5853 leT, 50 banT, lar la cheltuelT, de 5783 leT.

Poiana, mof ie ?articulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana, in intindere aproximativa de

de 1272 m.
nita.

i

situat pe gra-

2500 hect., aducind un venit anual de w0000 leT. Se &ese
pe &usa 2 morI de aburT.

Poiana-Bisericani. VezT Poiana, sat pi mopie, jud.

LocuitoriT posea.: 154 pluguri pi 262 care CU bol, 31 plu-

Poiana, pätiure foloasa, jud. Bacati, pl. TazlAul-d.-j., com. T'irgul-Valea-Rea, de 433 hect. Este amenajata i apartine statuluT. Inainte de secularizare linea de

gurT pi 63 carute cu cal; 437

Poiana-BorceI, parte din satul
Borca, jud. Suceava.

stupT cu albine.

Prin mijlocul com. trece de la N. la S. poseaua nationala
Vasluiti-Iapi i piriul Vasluetul.

Poiana-Bouldf, sätuc, jud. Bachti, pl. Tazlaul-d.-s., care face trup cu satul Scorteni, din com.
cu acelapT nume.

mandstirea Bisericani, din jud.
Neamtu.

Poiana-Cirnuluï, sat, rqedinta
com. Poiana-CirnuluT, pl. Crasna, jud. Vasluiü, asezat pe valea

Poiana, pädztre a statuluT. VezT Ursul pi Poiana, jud. Olt.

Poiana-Chioark trup de mofie din proprietatea statului Corbasca, com. Corbasca, pl. Berheciul, jud. Tecucia.

piriuluT Vasluetul, de o parte
pi alta a poseleT nationale Vas

Poiana, phig, izvorepte din padurea Serafinepti pi se varsa in
lacul Poiana, com. Poiana-Lungl, jud. Botopani.

la 23 kil. de orasul Iapi pi la 42 la de Vasluiti. Se intinde pe o suprafata de
2866 hect., din care 1430 hect.

Poiana-Cioarei, ceitun, in com.
www.dacoromanica.ro

POIANA-COPAC1ULUI

32

POIANA-DE-VÀRBILMI

pAdure si 1287 hect, loe de culturA, finat, imas ale proprietAteI,

iar 149 hect., ale locuitorilor. Are o populatle de 27 famisail 153 suflete ; o bisericA
catolicA ruinatA ; caseIe proprietAtiI ;

torl si 3 case. E situat pe malul drept al piriuluI Bisca - Mare, sub muntele Cursele i in apropiere de Ghenunea-Draculd. E

in 88 case. CopiiI din sat urmeazA la scoala mixt5. din satul

Poiana-d.-j., ce este la 240 m.

cel mai nordic cAtun al judetuld.

Poiana-de-Sus, sat, in partea
de E. a com. Girbesti, pl. Fundurile, jud. Vasluiü, asezat pe
coasta de V. a dealuld Voinesti,

i moarA cu aburl si una

de vint ; 3 circiumI. LocuitoriT posedA: 20 plugue

Poiana-Cuibuluf, satt PoianaMare, loc de finge, in partea
de V. a cAt. Cuibul, intre dealul Berivoe piriul SArAtelul, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgo-

si 20 care cu bol, 2 plugurl si 2 clrute cu cal ; 1015 vite marI cornute, 2 bivolI, 2 capre, 18
cal si 30 rimAtorT.

pe o suprafatA de 66o hect. Are o populatie de 66 familiT, saü 138 suflete. Teritoriul satuluI e udat de piralele : SacovAtul i Tibana. LocuitoriI posea.: 17 plugurl Cu bol; 163 vite marT cornute,

ria, jud, Prahova.

Poiana-Copaciului, sat, fAcind
parte din com. rur. OpAriti, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, cti o populatie de 444 suflete, locuind In 120 case. Are o scoalA mixtA, fondatA
de rAposatul P. Poenaru, frecuen-

70 oT, 8o capre, 33 cal si 90
rimAtorl ; 30 stupl de albine.

Are o populatie de 307 locuitorT. Cade in partea de V. a comuna Locuitorii mal numesc acest cAtun i CopAceni.

Poiana-de-Sus, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Jitti-d.-s., com. Poiana, in intindere de 500 pog., cu venit anual de I 1340 leT. Este

tatA de 69 copii ; o bisericl ;
3 circiumI. Se zice O. mal inainte satul era asezat pe locul unde azT se vAd
urme de zidurI, fintmnl, cruel, etc.

S'a format pe la 1783. De aci se exploateaa. pleura.

arendatA. Are pe ea o pädure
de 350 pog., compusA din ulmT,

Poiana-Copaciului, numire vechid a comuna OpAriti, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.

fagI, frasid, jugastri i mal cu seam1 stejart

Poiana-de-Jos,mofieparticularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po.

Poiana-de-VArbiail, com. rur.,
plaiul VArbilAul, jud. Prahova,

Poiana-Cottrga§ului, sdtuc, Cu 15 case, fAcind parte din satul Cotirgasi, com. Brosteni, jud.
Suceava.

lana. Are o intindere de 320 pog., dind un venit anual de
32971er. Pe mosie ati earte cuitorif clIcasI i mosnenr.

situatA pe ambele malurI ale
girld VArbilAul, la 23 kil, de

capitala judetuld si la io kil.
de resedinta plaiulul.

Poiana - Cu - Cetatea, sat, jud. Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea,
situat dincolo de pAdurea novel, spre S. de satul Ciurea, pe podisul dealuld Bordea, lingA codrulBorosesti, din jud. Vasluir', la 24 kil. de orasul Iasi.

Poiana-de-Jos, padurr particulare, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.

Are o populatie de 638 su.
flete, locuind in 150 case ; o bisericA, fon datA la -1864 de locuitorl,

Poiana, una in intindere de 120 pog., apartinind d-neI Ecat. Cio-

cazan, alta de 65 pog., apartinind d-neI Ecat. C. Poenaru,
alta de ioo pog., apartinind d-lul Marin Popescu._Sunt amenajate.

deservitA de un preot ; o scoalA mixtA, frecuentatA de 30 bAetl

si 6 fete (1899-900).
Parte din locuitoriI com. sunt mosned. 71 s'ail improprietArit la 1864, cind li s'atí dat 184

Face parte din trupul mosiel
Borosesti, proprietatea caser spi-

taluld Sf. Spiridon. Are o populatie de 6 familif, sati 37 suflete.

Se compun mar cu seamA din stejarl, apor din uhrd i fagl.

hect. El posea : 9, cal si Tepe,
70 vacI, 26 capre, 107 or si 57
porcl. In raionul com., pe riul VArbilAul, este n moarA. TeritoriuI com, e de 450 hectare. Comerciul se exercitA in comunA de 3 circiumarI.

Poiana-de-Sus, vechie numire
a com. Poiana, pl. pul-d.-s., com.

LocuitoriI posedI : 42 vite marl cornute, 18 01, 8 cal si 4
rimAtorl.

Poiana, jud. Dolj.

Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj,
Poiana - cu - Rugi, cdtunaf, al
com. Goidesti, jud. BuzAti, alipit

pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, Cu
resedinta primArieT. Are o populatie de 342 suflete, carT locuesc

de com. Virlam i aviad ii locui-

Budgetul com. e la veniturT

www.dacoromanica.ro

POIANA-DIN-CALE

33

POIANA-LULII.JRACU

de le) 3066,34, lar la cheltuell, de 2526,11 tel. In comuna sunt 2 osele vecinale : una o leagá cu com. MI-

Poiana-Gl§teI, munte, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Budgetul com. e de 2323 leT
la veniturT cheltuelt.

i de 1514 lef la

Calugareni, situat linga PiatraTeiuluf.

laqti la S. i Varbilaul la N.,
O. a doua, cu com. rur. Valenide- M unte.

Vite : 384 bol i vacf, 54 caf, 2 bivolT, 996 of, 64 capre
§i 404 rimatort.

Poiana-Golenti, statie de dr.jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul, pe Unía Craiova-Ca-

E udata de la N. la S. de
apa Varbilaul i de Valea-Bise-

rice, ce se varsa in Varbilaul, tot in raionul acesteT comune. Se margineste la N. cu com. Varbilaul, la S. cu com. Malae0, la E. cu com. Bughiile la V. cu com. Trestioara.

lafat, pusa In circulatie la i Decembrie 1895. Se afta intre sta(12,6 kit.) i Calafat (9,9 kil.). Inaltimea d'asupra ni-

Poiana-Laculur, sat, ca 241 locuitorl, jud. Arge, pl. Pite0i, facind parte din com. rur. cu
acela0 nume. Are 2 bisericj, cu
hramurile Cuvioasa Paraschiva

tule

veluluf MIS, de 53,15 m. Venitul acesteT statif pe anul 1896

Sf. loan, deservite de 2 preotT, 2 cintarett i 2 paracliserT.

a fost de 5633 leT, 70 bant.

Poiana-din-Cale, Poiana-cuPietrelesa5 Bolovanul-HurduculuI, munte insemnat, pe
frontiera, in jud. Buzatl, com.
Nehoiaul. Are p5.durT intinse

Poiana-Hotarele, sa5 Butea,
teren Cu tufri de diferite esente, pe m4a
i arbort izolatT

Poiana-LaculuI, trup de
dure al statuluf, in intindere de 13 hect., pendinte de com. Valeni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya, care, impreuna cu trupurile : Valea-GarduluT (62 hect.), Cotul-cu-PlopT, Obratele - dup.Sfoara-Predealul (25 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.) i Runcul (40 hect.), formeaza padurea Valeni.

com. Calimane§ti, pl. Cozia, jud.

Vilcea, In intindere de 18 hect.

p4unT, care nutresc pana la
3000 de or anual.

Poiana-Hotilor, "Zata intins,
la N. de muntele ClAbucetulTauruluT, intre piraiele Prahovita qi Limb4elul, jud. Prahova,

Poiana-din-Cale, pichetde vara, pe frontiera, jud. Buzar', intre
muntele Poiana-din-Cale vorul Surducul.
i iz-

com. Predeal, plaiul PelepluT.

Poiana-LarguluI. Ved Largul,

Poiana - dintre - Paduri. Vezt
Báltaretul i Dracinul, mofie a statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Tiul.

Poiana-Humei, sat, in judetul
Roman, pl. Fundul, com. Ciu-

sat, jud. Neamtu. Poiana-luI-Bor§. VezT Protopopeni, sat, com. Poiana-Lunga, jud. Botopni.

turqti, wzat pe deal, la extremitatea de S.-E. a judetuluf, la hotarul despre jud. Tutova, cu
o populatie (dimpreund cu aceea a satului Misal-15.11qt» de 186 locuitorT, locuind in 45 case. Locuitorif posea ¡83 vite marT cornute.

Poiana - DrInguluI, munte, in
ramura Coztel, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Gircina; se afla in prelungirea dealutut Ruptura.

Poiana-luI-Iura§cu, com, rur.,
in jud. Roman, pl. Fundul, spre

S. de orapl Roman, la 31 kil. de el i la 6 kit, de rqedinta p14ef. E formata din satele :
Ca.Meni-luT-Burchi,
Cauti$eni-

.Poiana - F aguluI, alta' numire
datä satulut Piriul-Fagului, jud. Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. Galut.

Poiana-LaculuI, com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Argq, pl. Pitqti, la 13 kil, de com. rur. Biscovul-Fle$tif, reedinta subprefectureT, i la 15 kil. de Piteti.

luI - Iuracu, Caut4eni - Raza0, Neggeni i Poiana-lut-Iurawu,

Cu reedinta comunei in satul
Poiana-lut-Iurawu.

Poiana-FeteI, poiana, spre N.
de Fata-luT-Cralil, jud. Prahova,

Se compune din 8 sate : Ducule0i, Gäleti, GalAteanu-Nego-

Are o populatie de 238

fa-

comuna Cera§iul, plaiul Teleajenul.

qti, Neagra, Poiana - LaculuT, Popqti i Tehqul, cu o populatie de 867 locuitorf. Are 2 bisericT, deservite de 2 preotf, 2 cintarep
cliserf ; o
coa15. mixta.

milif, sal:1 924 suflete, din care 432 locuitort Ungurt, locuind in 322 case ; o coall mixta ; 3

Pe ad era comunicatia cu
Austro-Ungaria, pana la facerea calef-ferate Ploqti-Predeal.
64746. Mareta Dicifonar Geogroutc. Vol. V.

biserict de lemn, din care una
catolica. Ungurif %in de parohia i paracatolica2Prajesti (Bacati).

Budgetul com. e la veniturt
5

www.dacoromanica.ro

P0IANA-LUT-1URACU

34

POlkNA-MARE

de 2071 le, 85 banf si la cheltuelf, de 1807 lef.

Polana-LUngä, com. h-ur., in par-

\rae : 220 bol -$11 vacT, 80 cal,

tea de S.-E. a pasa Siretul,
jud. Botosani. Se Intinde pe un teritoriii deluros si acoperit cu
pAdurl.

285 of si 45 porcf. Sunt go stupf cu

Poiana-lui-Iurascu, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Poiana-luf-Iurascu, spre S. de ora-

Poiana-Lung5, tnunte, in jud.
Suceava, com. MAlini, sub Ha'Auca, avind 1340,1 m. altitudine.

sul Roman, la .31 kil, de el si la 6 kil, de resedinta plAsef, pe malul sting a piriuluT Sasa.
Populatiunea, in

maioritate

Ungurf, e de 360 suflete, care,
impreund cu loc. din satele :
CAlugäreni,

E compusA din satele : Ohiscovata, Icuseni, Poiana-Lungd, Protopopeni, Vorona - Carate, Vorona-Theodor si Satul-Noti. Are o intindere de 5622 hect., din care 1600 hect. ale proprietarilor marf, 2106 ale locuitori-

Poiana - Lungl

i

Ferigele,

munir, proprietAtT ale statuluf,
pendinti de Episcopia ArgesuluT, jud. Muscel.

lor si 2267 hect. pädure, si o

Recea, Rosiori

i

Rusi, tin de

populatie de 491 fanal, sati
241 I suflete, din care 450 contribuabilf. Are : 5 bisericf, deservite de

parohia catolicA PrAjesti (Baclii).

Poiana - Longi - de - Jos, com.
rur., in jud. Dimbovita, p/. Bolintinul, situatA pe cumple, la S.

Are o biserica de letnn si o
scoalä primará mixta. Se numea maiinainte si Poiana-Sasuluf.

2 preotf, 3 cintAretf vi 3 paracliserf ; mAnAstirea Vorona, de

de Tirgoviste, Ruga marginea jud. si la 15 kil. spre S.-E. de
gara Titu. Prin raionul com. curge Ciorogirla, peste care este un pod. Are o populatie de 1070 lo-

Poiana-lul-Mihaï, inmute, al comuna Schela, plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E. de com.

cálugAff, si schitul Selastria, in
pAdure ; 2 2 invAtAtorT

E populat cu pAdure de fag. Pe el este poteca ce merge
la vama Buliga si la pichetele : No. 7, numit Buliga si No. 8, numit ScArisoara. Pe lingA aceste pichete e si trec1toarea, prin Vulcan, in Austro-Ungaria.

coale, conduse de i frecuentate de 155 bletT i 18 fete.

Locuitorif posea: 858 bol
vacf, 231 cal, foo6 of, 231 porcf ; 500 stupf cu albine.

cuitorr; o biseria si o scoalä.
Se invecineste la E. Cu com.
Brezaele ; la V., cu com. Gdiseni ; la N., cu Poiana-d.-s. si

In comuna sunt 6 lazurf
5 morT de apl. Budgetul comuna e la veniturf si la cheltuelf de 11202 leT. Comuna e strAbAtutA de calea judetean1 Botosani-FAlticeni. O cale comunall incepe din ca-

la S., cu com. Floresti, din jud.

Ilfov. De Gáiseni se desparte
prin -pldurea ''Silistioara, lar de cele-l'alte prin cimpif arabile, unindu-se prin sosele i drumurT.

Acest munte se zice cá
are numirea de la Domnul
reir, Mihaf-Viteazul, care ar fi O.-

bárit cu oastea pe virful si la
poalele luf.

lea judeteanA, trece pe UngA lacul mare al Voronef, prin satul Poiana si in com. Corni ; altA

Poiana-lui-Stan, sat, fdcind parte din com. Muncelul, jud. Tecucia, situat la N. comunef, la 3 kil. 200 m.
Are o populatie de 74 familif, sau 345 suflete, care locuesc in 6o case.

cale comunalá merge in satul
Chiscovata.

POiana - LungA - de - Sus, com. rur., in jud. Dimbavita, pl. 13olintinul, situatä. ca vi cea de jos, pe cimpie vi vecine una cu alta. Prin raionul com., afarA de
Dimbovita i Ciorogirla, carf sunt

Poiana-LungA, sat, in partea de
N. a com. Poiana-Lung5., pl. Si-

in apropiere, mal curge pida'
Baiul, peste care este un podet.

retul, jud. Botosani, situat pe
valea Poiana i pe mosia statuluf Vorona.

Se compune din 3
locuitori.

cAtune :

Locuitorif sunt improprietdriti de la 1864.

Poiana-d.-s., Buroianul si Seca-

turne, cu o populatie de 1208

Are o populatie de 145
Poiana-luI-Stinoä, cütun, locuit de TigatiI, pendinte de com.
Vinátori-Micf, pl. Neajlovul, j ud.

fa-

milif, sati 758 suflete, din care
I fo contribuabilT; o bisericl, ziditA la 1838, deservitA de preot i 2 cintAretT ; o scoall mixtA, condusl de i invAtAtor,

Are o bisericA si o scoall.
Se invecirieste cu comunele :

Poiana-d4 spre E., Rdminesti
spre V., Lunguleti la N. vi Gäi-

Vlasca, situat in mijlocul pAduref CAscioarele, in apropiere de CorbiT-Ciungf, la 4 kil, de satul Popa-Nae.

seni la S.

frecuentatá. de 6o bletf si 6
fete.

Poidna-Mare, sat, iweind parte

www.dacoromanica.ro

POIANA-MARE

35

POIANA-PLENITA

dio com. rur. Batani, plaiul Tekajenul, jud. Prahova. Cade in

Poiana - Negustorului, sat, in
jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., com.

din com. Plenita. La anul 1879
s'a despartit, devenind com. deosebita cu un singur catun, numit Poiana-Plenita.

partea de N. a comuna
Poiana-Mare, catun al eorn. MorunglaVul, pl. O1tetul-Oltu14.-s.,

Valea-lur-Ion, situat pe coasta dealulur Corlatele, la 3 kil, de resedinta com.
Are o populatie de 72 suflete. Locuitorir poseda 15 vite

Are o populatie de 1247 suflete. Biserica, de zid, fondata,

jud. Romanati, pe valea Burluiul. Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur Mari! este de 210 m.

marI cornute si 50 capre.

in anul 1858, de obstea locuitorilor, are in altar o inscriptie
cu numele ctitorilor si data fondarer.

Poiana-PetreI, sat, in jud. si pl.
Tutova, com. Dragomiresti, spre N. de satul Dragomiresti, la mar-

Are o populatie de 288 locuitori si o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva (1837), de-

servia de i preot si 2 cintaretI.

ginea jud. despre Vasluitt. Are 131 locuitort si 37 case.

Scoala, infiintata la 1879, e frecuentata de 59 copir. In comuna se va.d urmele a

4 redute ce se zice cá dateaza
de pe timpurr foarte indepartate.

Poiana-MänästireI, sat, In partea de N. a com. Tingujei, pl.
Funduri, jad. Vas/uiri, situat pe Dealul-Manastire, intre sat ele Panoasa si Moara-lui- Ciorneiti.

Poiana-Plenita, com. rus-., jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 15 kil. de V/rtopui, resedinta plaseT, si la 62 kil. de Craiova.

Dupa legea rural-a din 1864 sunt 168 locuitorT impamintenitr, lar dupl cea din 1879 sunt
70 insurateT.

Situata pe locul ses numit
Poiana-Plenita.

Are o suprafata de 15 hect. si o populatie de 40 familir,
121 suflete.

Se invecineste la N. cu com. Verbita; la S., cu com. Risipiti ;

Poiana-Märinei, vechiul nume al satulut Scaesti, jud. Dolj.
Poiana-MierleI, sea, facind parte din com. rur. Catunul, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

la E., cu cornunele Cornul Caraula si la V., cu com. Gemeni, din jud. Mehedinti. Limita linier de N. incepe din Drumurile-Mari, spre E. si duce pana la hotarul Pleniter. Limita linier de E. incepe din hotarul Verbita, merge de la N.

Teritoriul comuna are o suprafata de 3877 hect., din carT 2360 hect. pamint araba, 1250 hect. padure, 2 hect. teren sterp, 197 hect. vi!, iar restul fineata
izlaz.

Mosia se numeste Poia-na-Ple-

nita, dind un venit de 94400
le!. Parte apartine Statulur, parte locuitorilor.

Padurea, de
tulur,

pe mosia

se compune din cer si

Poiana-MuIerei, munte, in jud.
Gorj, plaiul Novaci, apartinind com. Ciocadia, situat intre muntir : Prava.tul, Salanele i Cotul-

la S., trece prin valea PadinaMare, valea Ceringul. Padina-Mica,
si

luI-Urs, la frontiera ; ad i se afla

pichetul No. 14, numit Salapele.

Poiana-MuIereI, pichel cu No.
13, situat pe panta N.-E. a muntelar cu acelasr n um e, jud. Gorj.

Limita huid de S. incepe din Drumurile-Marr, avind directiunea V.-E. Limita liniei de V. incepe din hotarul com. Verbita, merge de la N. la S. prin valea Ceringul,

girnita. Viile, in intindere de r97 pogoane, apartin statuluI si locuitorilor. Produc vin negru.

In com. sunt 4 circiumr; 4
velnite pentru fabricarea rachiu-

pana in hotarul com. Risipiti.
Terenul comuner este acciden-

Poteca ce merge la acest pichet este tot aceea care d'uce la pi-

tat de valle: Padina-Mare, Padina-Mica i Ceringul.

chetul Timpa pana la muntele Mereutul; de acolo coboara la
stinga in Valea-Lotrulur, sue pe acest riti si pe muntele PrAvatul
si de aCi. In Poiana-MuTereT.

In comuna se gasesc 4 movile.

Finenr sunt 7, din carT mar
insemnate Fintina-Cocorasca Fintina-Oilor.

tescovina, producind pana la 500 decalitri anual. O moara de abur! si una cu vite se &ese pe mosia statulur, precum si o stina unde se face brinzá de putind. Transportul se face pe calea vecinala pana la Risipiti, upde da in calca comunall CraiovaCetatea. Poiana Plenita este unita prin cAl comunale cu Orodelul, cu Caraula, si cu Risipiti.
lur din

Comuna a fost infiintata la

Poiana-Mujei, fost sat, in jud.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Piscul.

anul 1864.. De la infiintare pana

Un drum vechiti, numit DrumulMare, trece prin centrul comuner.

la 1879 a facut parte ca catun
www.dacoromanica.ro

Budgetul com, e la veniturr

POIANA-PLENITA

36

POIANA-SECIURILE

de 2753,04 leT si la cheltuelT, de 1752,95 leT.

trie Ungureanu si e deservita de cintaret si I 'Alamar.

Poiana-Rotatä, pichet de granifei, In jud. Mehedinti, pl. 0colul-de-sus.

Vite cornute 440, o/
cal 28.

179,

Poiana - Rächiti, sat, in jud.
Neamtu, com. Galul, pl. PiatraMuntele, situat in stinga riuluT
Bistrita.

Poiana-Plenita, sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com PoianaPlenita, cu resedinta primarieT. (Vez! com. Poiana-Plenita).

Are o populatiune de 245 su-

Poiana-Plenita, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbravad.-j., com. Poiana-Plenita, apartinind locuitorilor.

flete, din care 57 contribuaba LocuitoriT se ocupa cu plutafia si agricultura. In sat se afla i moara de apa
si i fferarie.

Poiana-Sasului, numire vechte a satuluT Poiana-luurascu, jud. Roman. De vechimea acestut sat aminteste un document dat de Alex. Lapusneanu in Husi la 1552, Apr. 4.

Poiana-Schitului, mulate, jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. Doftana, pe stinga Trotusului, inalt de 700 metri.

Vite sunt : 20 bol, 36 yac!, 203 oT, 9 caT, 8o porcI si 20
junci.

Poiana-Plenita, mofie a statuluT,

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j , com. Poiana-Plenita. Are pe

Poiana-Seciul, teren de finate
Poiana-RaftivanuluI, sat, pe
mosia cu acelasT nume, jud. Suceava, com. Dolhesti, asezat pe

dinsa padure de cer
nita.

i gir-

cu padure, situat In com. Bogdanesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, in intindere de 7 hect., din

Poiana-PrisaciI, sat, pe mosia
si in com. Draganesti, jud. Su-

o coasta ce tärmureste sesul
drept al SiretuluI. Are o populatie de 68 familiT, saü 302 suflete, din care 70 contribuabili, locuind in 82 case. Vatra satulul ocupa 5 fAlcI. Mosia, proprietatea mostenitorilor familiel Raftivanu, e de 373 falcI, din care 274 cultivabile si 99 padure. ImproprietaritT in 1864 sunt: 8 fruntasT i 17 palmasT, stapinind 74 falcI. Are o biserica frumoasa, cu hramul Nasterea MaiceT DomnuluI, zidita in 1848 de Lupu Raftivanul, menind-o sa devie manastire; e deservita de i pre-

care 6 hect. teren de finete si hect. teren ca padure. A fost
pendinte de Episcopia Rimnicul.

ceava, la V. si la 3 kil, de satul de resedinn, asezat pe ambere tarmurl ale pirltiluT Culesa,

Poiana-Seciurile, com. rur., jud. Gorj, pl. Amaradia, situata la
N. com. Pojarul-d.-s., pe DealulMujeril si forman din 2 cat.: Seciurile i Poiana. Are o suprafata cam de 4200

Cu o populatie de 430 suflete, carT locuesc in 99 case. Vatra satuluT ocupa 15 falcI,
25 prajinT.

Are o biserica de lemn, deservia de i preot si 2 cintarett. *coala din Brusturi serva
acestuT sat. MaT inainte de a se fi infiintat

hect., din care o patrime e proprietareasca ; 2 partI din aceasta intindere e acoperin de padure,

roo hect. cu vie, 300 hect. cu aratura, iar restul e finete
padure.

satul, pe acest loc se afla prisaca manastireT Neamtu, palana fiind frumoasa i inconjurata de codri nestrabatutl.

Are o populatie de 256 famili!, sari 765 suflete, din care
94 contribuabilT ;

ot ii cintaret. coala din Corni
serva si acestuT sat.

i ama mixta,
3 bi-

frecuentan. de 16 elevI ;

Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia
Zvoristea, com. cu acelasT nume,

serie! deservite de i preot si

Poiana-Räsnita, sat, in partea
de N. a com. Laza, pl. Racova,

pl. Berhometele, jud. Dorohoia, cu o populatie de 176 familiT, sari 704 suflete. In vechime fiind mosie a parte era proprietatea manastirei Putna din Bucovina, care a stapinit-o pana la 1785.

2 clntaretr. LocuitoriT posea : 24 pluguri,

jud. Vasluiti, asezat pe dealul cu acelasT nume, pe o supra fan. de 163 hect., din care 12
hect. vie. LocuitoriT poseda : 6 pluguri

63 care cu bol, i carga cu ca!; 585 vite marI cornute, 299 oT,
40 caT, 207 rimatorT si z z o capre.

si 8 care cu bol, I plug si

I

Budgetul com, e la veniturT de le! 922, banT 87, lar la cheltueli, de leT 866, banT 50.

Biserica, ca hramul Sf. Mihail i Gavril, este de lemn, facuta In 1774, de preotul Dimi-

carun cu caT, 50 vite marT cornute, roo ol, ro ca!, 30 rimatorr si ro stupT.

E udata de riul Amaradia,
care izvoreste din Dealul-Muierii,

din dreptul cat. Seciurile, pri-

www.dacoromanica.ro

POIANA-SOCIf

37

POIENELE

mete pirIul Borna si Totoioasa pe dreapta si Sonul pe stinga.
Cotnunicatia in cAt. se face prin soseaua vecinall, careo leagA

pe calea Ploesti-FrontierA, intre Sinaia 0. Busteni, gratie pozitiunel sale IncIntAtoare si aerului säll

1

Poiana-Verde, poiand Intinsl,
pe care mg 'nainte era asezatA com. Poiana, din jud. si pl. Pra
hoya, si de unde locuitoriT s'ati re

de Pojarul-d.-s. si de Negoesti si printr'o osea comunalA, care
o leaga. cu Rosia-de-jos.

de munte, a devenit o statiune de vilegiaturA in timpu/ verei
PALIA la 7 Maiu 1885, acest cAtun, impreung cu Predealul,

tras spre deal, din cauza inundatiilor rIului Prahova. Azi, aci sunt tarinele locuitorilor.

In corn. sunt 25 de fintIni.

Azuga si Busteni, cari azi for
meazd comuna Predealul, apar tinea de comuna Sinaia.
Poiana-TigänceI,poian a fru mo a -

Poiana-Socii, parte din satul
Borca, jud. Suceava.
_

Poiana-Vinulul, localitate

11.0

Poiana-Stejarulul, peidure,
satul HIrtopul.

In

sd, in ramura muntilor Ciungi,
jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,

latd, pe Neagra, jud. Suceava, com. Brosteni, /O kil. de -resedinta com. Un agent vamal stA ad, fiind
insArcinat Cu privegherea, ca sl nu se introducA in Tara, pe Nea

jud. Neamtu, com. BirgAoani,
pl. de Sus-Mijlocul, situatA tingA

com. Filioara, putin mal sus de
mAnAstirea Vdraticul.

gra, in mod fraudulos, plute.
Pialan& (In-), cdtttn, al corp. Colti, jud. Buzar'. Vez i In-PoianA.

MaT multi vizitatori al ml-

Poiana-sub - Ponoark poiand,
in grupa CeahlAuluT, in drumul

nAstirei VAraticul, ati gAsit aci iz-

ce merge spre stInga DochieI, asezatä. tare Palde Cisonul si Räpciunele, com. Hangul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

voare minerale feruginoase con centrate.

Poiana-Ursulusi, peldure particularA, jud. BacAti, pl. TazlAul

Poiand (In-), partea de N.-V. a
satulut Negotesti, jadetul Suceava.

Odinioarä ad a fost schit de
cAlugdrite.

d.-j., com. Gropile. E populata Cu ulmi, fagl si carpeni. Are o

intindere de 143 hect. si este

Poiana - Teiului, sat,
CAlugAreni,

in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

supusä regimului silvic.

Poienei (Dealul-), deal, in jud. Suceava, com. Dolhesti, parte
cultivabil, parte acoperit co pa.
dure de rag. Adese ori, ael, In urma arAturei, se gAsesc cArAmizt si alte obiecte ale gospodArieT, ceea

situat In dreapta

Poiana-Ursului. Vezi Poiana,
sat, jud. BacAtt.

riului Bistrita, fatä in fa ta cu
satul Poiana-Largului.

Are o populatie de 226 suflete, si o scoa1ä mixtA, frecuen-

Poiana-UrsuluI, trecdtoare, jud.
BacAil, pl. Muntelui, com. DAr-

ce dovedeste el odatä a fost
locuit.

tatä de 52 elevT. Locuitorii se ocupä cu agricultura si Cu plutAria.

rranesti, de la intrarea Uzului
In Tara, situat la V. de satul cu, acelasT nume. La acest pas merge o cale vecinall, care vine de la DArmAnesti, pe Valea - UzuluT, In susul apela

Poienei (Fundul-). Vezi Fundul-PoieneT, sat, In jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. StAnita.

Poiana-Trestiel, sat, fAcind parte din com. rur. Cozminele, pl.
VArbilAul, jud. Prahova.

Poienele, cdtun, al com. MAruntisul, jud. Buzar', Cu 200 locuitorT

si 45 case. Se Ud/vide

Poiana-Värbildul, fostd mo,sie

Polana - Turcilor, pa-dure, pe
mosia Hudesti, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.

a statuluT, jud. Prahova, plaiul
VArbilAul, com. VArbilAul, pendinte de mAnAstirea MArgineni.

in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s. De dinsele se alipeste si cAtunasul Toca.

Poiana-Tapuluf, sat, facind parte din com. rur. Predealul, p/. Pelesul, jud. Prahova. S'a format in: urma cAtunulul Busteni,

Poiana-Varbiläul (Tei§u1), peldure particularA, supusä regimulul silvic Inc5 din 1883. pe
mosia Poiana-VArbilAul, pendin-

Polenele, vechfe nunrire a cdtunulut Poenari-Pletari, jud. Buzar', COM. CAno.lti.

Poienele, clitun, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, cdm. Uscati,

pe la 1830. Poiana-Tapulul, care se aflA

te de com. Poiana - VArbilKul, plaiul VArbilAul, judetul Prahoya.

situat pe valea pIrlului ValeaAlba.

www.dacoromanica.ro

POIENELE

38

POIENI

Poienele, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea - d. - s., com. La-

dureni (com. Damienesti), se varsa in piriul Cretoala, pe stin-

de satul Poienele-Oancel si pe

la N. de satul Balomiresti si,
me spre V. de acest sat, se varsa in piriul Albuia, pe stinga. Pri-

cul-lui-Baban, asezat la N. co-

mund, la 3 kil. de catunul de
resedintg, Costandoiul.

ga. In tot cursul sail a sapat o albie foarte adinca.
Poienele, pfrig, jud. Tecucira, ce
trece prin satul cu acelasI nume,

Are o suprafata de 12 hect.,
Cu o populatie de 236 suflete, si o biserica, deservita (te 1 preot si t cintaret.

meste piriul Pricopul, incarcat cu piriul Stanita.

com. Godinesti, si se varsa in
.piriul Reprivatul.

Poienele-OanceI, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.

Poienele, sat, facind parte din
com. todirieti, jud. Tecucitl, situat la 9 kil. spre N. de comuna. Are o populatiune de 70 suflete ; o biserica, cu hramul Adormirea Maicei DomnuluI, deservita de I preot si 1 cintaret, construita. la 1850 de Costache

Poienele-BouluI, pdolure particulara, supusA regimulur silvic

inca din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, pendinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.

Stanita, spre N. de satul Stanita si la I1/2 kil, de el. Are o populatie de 368 locuitori ; 96 case ;
de lemn.

Ala se gasesc pasunI in
bondenta.

a-

Craescu si refacuta de zid la
1872 de Emanuel Cräescu.

Polenele, deal, in jud. R.-Slrat,
pl. OrasuluI, com Odobasca. Se desfdce din dealul Malura; brazdeazd partea de E'. a com. si intrg

Poienele-de-Jos, com, rur., in jud. Roman, pl. Fundul, sprc S.-E. de orasul Roman, la 29 kil, de el si la 75 kil, de resedinta pläseI, pe piriul Poienele. E formata din satul Poenele-d.-j., cu o populatie de 730
locuitorI.

Sunt 157 vite mar! cornute. Se numea maI inainte si tefanesti.

Poienele-Säref, virf de munte,
al Laposului, pl. Vrancea, jud.
Putna.

Poienestilor (Dealul - ), deal,
o

putin, si in plasa Marginea-d.-s.

Are o biserica de lemn ;

E acoperit cu päsunI intinse si
semSnaturI.

scoald mixta, frecuentata de 46 elevi (1890-900); o fabrica de spirt.

se intinde la E. de satul Brosteni, jud. Vasluia, pl. Racova. com. Ivanesti, formind limita
acesteI comune catre com. Poienesti.

Poienele (Gura-BisciI), mo,rie,
In jud. Bu,zail, com. Märuntisul, cat. Poienele. Are 830 hect.: lo-

Budgetul com, e la venituff de 1465 leI si la cheltueli, de
1[393 lel.

Poieni, com. rur., in partea de
S.-E. a piase! Codrul, jud. Ia0,
in marginea despre jud. Vasluin,

curI arabile, izlaz, lived si putina padure, proprietate a mosnenilor : BoenatI, SibiestI, im
proprietaritilcr si d-lui N. Rusiavetianu.

Poienele-de-Jos, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, formind com.
Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte din mosia inconjuratoare a aces-

formata din satele : Poieni (tirgusor), Comarna d.-j. si Comarna-d.-s.

tul sat, apartinea mal inainte
Poienele, vio§ie, in jude Buzäil,
com. Mlajetul, cdt Valea-Lupu10, fäcind parte din hotarul Le-

EpiscopieI de Roman.

Poienele-MAcrisuluI, munte, al
com. Runcul, plai ul Vulcan, jud. Gorj, spre N.-V. comund, acope-

Terenul san este foarte accidentat, prezintind mal multe sirurl de dealurI, acoperite cu paduri.

reasca. Are cam 30 hect. proprietate deosebitá de a mosnenilor. Ved Lereasca.

Are o populatie de 514 famili!, sati 2891 suflete ; doul bisericT, deservite de 2 preotI si

Poienele, Alié, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Poienele-d.-j. si DAMien6sti. Iz-

rit cu 50 hect. padure de brad si 340 hect. padure de fag. Pe acest munte este o sana.

~este de la N.-E. de satul
P.oienete-d.-j.; curge de la S.-E.

Potenele-Oancef, phia, ce curge prin pl. Siretul-d.-s., com.
Stanita, jud. Roman. Izvoreste la V. de satul Ghedeonul, curge

4 cintareti ; douà scoale, conduse de 2 invatatorr si frecuentate (in 1899-900) de 65 elevI. Prin mijlocul comund trece soseaua nationall Iasi-Vasiuiti.
Vite : 1009 vite marI cornute, 162 cal si 323 rimätorI.

spre N.-V.; trece pe la E. de
satul Poienele-d.-j. si la satul Pa-

184 oI, io capre,

de la E. la V., trece pe la
www.dacoromanica.ro

S.

POIENI

39

POJARUL-DE-JOS

Poieni, sat (tirgusor), in judetul
Iasi, pl. Codrul, cotn. Poieni,

Poieni, virf de deal, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni, fAciad parte din sirul dealurilor care despart basinul BerheciuluI de al RAcAtAulur.

kil, de el. Are 259 locuitorl ; 61 case si o bisericd de vAldtucI.

asezat pe culmea dealuluI cu acelasI nume, la 450 m. d'asupra niveluluI MArif, inconjurat de toate partile Cu alte dealurr acoperite de padurI, amenajate dupa cerintele stiintel si stra-

Este inconjurat de jur-imprejur cu pAdure.

Poieni, pirlia,s, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Gircina;

Poienita, izvor cu apti minerald, situat pe deal, in apropriere de
gara Cimpina, com. Poiana, jud.

batute de o retea de drumuti
sistematice. MaI inainte de infiintarea satuluI, un numar de locuitorI traiad izolatI prin padurl, avind bordeie in cite-va
poienI; proprietarul de pe atuncI i-ati silit a'sI parAsi locuintele acele izolate si i-ail asezat pe

izvoreste din muntele Poiana (ramura Cozlel) si se varsa pe
dreapta piriuluI Cuejdiul, in fata satulut Cuejdiul.

si pl. Prahova. Apa sa contine
pucioasa.

Poienita-Blidare, minare veckie

Poienita, sat, cu 49 familii, jud. Arges, plasa Topologul, facind
parte din com. rur. Golesti. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitd de i preot
si I cintAret.

a ciiiunulut Dumitresti-d.-s., jud.

R.-Sdrat, com. Dumitresti.

totI in locul unde este asta-zI satul, dindu-le locurI de hranä
si lemne pentru case ; mal tirziti s'a infiintat si tirgusorul, in mijlocul satuluT, de fostul proprietar Alexandru Bals. De la 1868,

Poienitele-de-Jos, cdtun, al com. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau, Cu 240 locuitorI si 46 case.
Poienitele-de-Sus, clitun,a1 com. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau, cu 200 locuitori si 40 case.

Poienita, sati Poiana, sat, pe
mot;ia Brdesti, jud. Dorohoiu, pl.

mosia a devenit proprietatea
MaiestateI Sale RegeluI.

Are o populatie de 178 familiT, sad 729 suflete ; o biserica, ziditä din piatrA, deservitl

de 1 preot si 2 cintareff

si o

Cosula, com. Brdesti, cu 63 familiI, sad 304 suflae. Proprietatea mosid e a d hit' Al. Curt. Satenif improprietaritI ad 157 hect. si 54 arif pdmint.

Poiteasca, vechie numire a mofiel' Cirlovoaia, jud. Buzad, com.
MArAcineni.

scoala, infiintatd in 1868, frecuentata. de 47 elevT, avind localul eI, construit cu spesele MaiestateI Sale Regelui.

Pojaretul, lac, in jud. Tulcea,

Poienita, sat, fletad parte din
com. rur. Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel, situat pe malul drept
al riulur Bratia si udat de la V.
spre E. de girlele : Poienita, FA-

pl. Sulina, pe teritoriul com.

urb. Chilia-Vechie, situat in partea N.-V. a plAsij si cea de V. a

Tirgusorul Poieni se aflä la o depastare de 14 kil, de ora-

com., lingl lacul Tatanir, de
care e format si cu care comunica. prin o edita. Are o forrad aproape rotunda. si e inconjurat numaI cu stuf. Are o intindere de 100 hect. si contine peste.
Pojarul. VezI Lunca, sat, com. Va-

sul Jai.
Vite : 307 vite marl cornute,
IO capre, 57 cal si 100 rimatorr.

geanca si Pesteleasa, iar la N. de Ola Valea-UrsuluI.
Ad i e resedinta comunef. Are o populatie de 66 familiI, sad 298 suflete ; o scoald, frecuentatA de 53 elevI (1899 90o) ; un herastrAti cu aburI.

Poieni, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com VinAtoriDumbrava-Rosie, situat pe un podis, la Sudul ramureI muntilor Cernegura, inteo pozitiune pitoreasca..

leni, pl. Argeselul, jud. Musca.

Poienita, cdtun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. NAruja, asezat

Pojarul, deal, jud. Gorj, apar
tinind comunelor Birzeiul dePadure si Pojarele. Are directia

Are o populatie de 73 suflete.

Locuitorii se ocupa cu agricultura §i plutaria.

litiga cat. Lunca, pe local unde se vars5. Naruja in Zabala.

Are o populatie de 142 suflete, eari locuesc in 30 case.
Poienita, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Gidinti, spre S.-E. de satul Gidinti si la 10
www.dacoromanica.ro

N.-S. si e coprins intre ValeaAmaradiel la E. si Valea-Scra-

del la V.; se prelungeste cu
dealurile de la Scrada si se termina in Valea-Amaradia

Poieni, fir de munir, in jud. Baad, pl. Trotusul, com. Dofteana,

pe marginea satuluI Togata si pe dreapta TrotusuluI.

Pojarul-de-Jos,

conz.

rur., in

POJARUL-DE-jOS

40

POJOGENI

partea de S. a com. Pojaruld.-s., pl. Amaradia, jud. Gorj. Se compune din 2 cAtune: Pojarul.d.-j. i StrImba, situate pe
ambele tArmurI ale fiuluT Ama.

sat 434 suflete, din care

100 contribuabilT. LocultoriT posea : 25 plugurT,

compune din 3 cAt.: Pojogeni, ComAnesti i Colibasul, situate

radia si ale StrimbeT, pe o suprafatA cam de 1800 hect, din care 260 hect. arabile, 47 hect.
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz, flnate i tufäris.

6o care cu bol, o cArut5. cu cal, 316 vite marT cornute, 164 ol, 22 capre, 164 rimAtori i 35 cal. In cAtun se gAsesc: 3 puturT si 6 izvoare acoperite.

parte pe yes, parte pe colina de V. a vaeI Blahnita, care se
imbinA aci cu a vAeY GilortuluT.

Se constatA din acte vechT
cA acum 400-500 anT, comuna exista si purta acelasI nume. Are o suprafat4 cam de r300 hect., din care 700 hect. arabile, 25 hect. vie, io hect. prunet,

Pojarul-de-Sus,

Are o populatie de 196 familiT, sati 796 suflete, din care 466 contribuabill; 2 bisericT,

coin, rur., in partea de V. a com. Blrzeiulde-Padure, pl. Amaradia, jud.

cu o populatie de 300
set i ioo suflete, din care 216 contribuabilI; o scoalA, infiintatA la 1857 si frecuentatA de 84 copiT

deservite de j preot si 2 chitAretI.

Locuitorii posedA : 40 plugurT,

to8 care ca cal, 4 cArute cu
cal, 536 vite marT cornute, 472

Gorj, situatA pe ambele maluri ale riului Amaradia, pe o suprafatd cam de 800 hect., din care 170 hect. arabile, 40 hect. prunet, 25 hect. vie, lar restul izlaz,

(1899-900), 6 bisericI, din carr una de zid, construitA la 1837,
deservite de 2 preotI§i 3 cintäretl.

oT, 24 capre, 190 rinatorl, 42 cal; 65 stupi. Budgetul com. e la veniturl de 1377 leT, 75 banl, iar la
cheltuelf de 1094 leT, 57 banT.
Comunicatia in comura se face prin soseaua comunalA, ce,

finge si padure. Are o populatie de 29t famisati 976 sqflete, din care
220 contribuabill, o scoail, fre; 3 bisecuentatA de 35 ricT, una ziditä la 1780 de Ioan

LocuitoriT sunt mosneni din vechime, afarl de o micá parte, care sunt improprietAriV dupd
legea ruralA. Veniturile i cheltuelile com.

Ti'van, a doua la 1782 si a
treia ziditA de locuitorl, deservire de un preot si 3 cintAretT. Locuitorii posea.: 45 plugurr, 84 care ca bol, I cArull cu cal,
762

vine de la S., din com. LogrestiMosneni si o leagA. la N. cu Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul

sunt de lel 1152, banT 62. Comunicatia In com. se face: prin soseaua judeteanA T.-jiulSpahii (Dolj), ce o leagl spre N.-V. cu com. Scoarta, lar spre

printeun drum de care, si la E. ca Seaca, tot prin 'drum de
care.

vite

marl cornute, 240

oi, 150 capre, 200 rimgtorI §i
13 cal.

Apele ce udá comuna sunt:
eful Amaradia ce o strAbate de

Budgetul com. e la venituri

S.-E. cu Petresti-d.-s. prin drumurr ordinare, si prin unja feratl T.-Jiul-Filiasi, avind ca statie mal apropiatA, statia CArbunesti.

de 1206 Id, 95
Amaradia.

batir, iar la

la N. la S. si pirlul Curva, ce
curge de la N. spre S.-V., dind in Amaradia, avInd aja nurnai
In timpurI ploioase. Soseaua

cheltuelf de 1141 leI, 66 bant

Locuitoril posea : 728 vite
marl cornute, 510 cbi, 309 capre,

E udatA prin centru de riul

Comunicatia in comunl se
face prin soseaua comunalA ce vine de la S., din Pojarul-d.-j.,

comunalA trecInd peste acest din urna pifia, are peste dinsul un pod de lemn. In comuna se gasesc: 5 puturi si to izvoare acoperite.

290 rimätort, 31 caT, i io plugurT, 6 clrute ca cal, 193 care cu bol si 47 stupT. In com. se gAsesc 2 mori

si o leagl la N. ca Poiana-Seclurile si la V. cu Birzeiul-dePAdure printeun drum. In comuna se gdsesc: i pu% si 40 izvoare acoperite. Deal mal principal este Dealul-Muierii, In partea de E. despArtind-o de jud. Vilcea, mal
e Valea-Amaradiei.

pe apa Blahnita, t cismea de zid, Io puturl si 7 izvoare acoperite.

Pojarul-de-Jos, cätun de resedintá al comunei Pojarul-d.-j., din pl. Amaradia, jud. Gorj, situat in Valea-Amaradief. Are o suprafatä cam de t000
hect., din care: 157 hect. arabile,

PinIul Blahnita curge de Ia N. la S., pe la E. comuneI.
Dealurf mal Insemnate In com. sunt : Gruiul, Ocea i Dealul-

Viilor. VW sunt valea Blahnita si a TereteluluT, cu luncf
roditoare.

25 hect. prunet, 27 hect. vie,
iar restul izlaz, finete i 'Aclare Cu o populatie de 108 familiT,

Pojogeni, coin. rur., jud. Gorj,
pl. Amaradia, situatA In partea

Pojogeni, certun de resedintA al
com. ca acelasT nume, jud. Gorj,

de N. a com. Petresti-d.-s. Se
www.dacoromanica.ro

POJOGI

41

POLEI,TUL

pl. Amaradia, situat parte pe
ses, parte pe colina. Are o suprafatä cam de 450 hect., din care : 250 hect. arabile, 8 hect. vie, 4 hect. prunet, iar restul izlaz, padure si tufäris, Cu o populatie de 120 familiT, sati 400 suflete, din care 83 contribuabili.
Locuitorif posea : 40 plugurI, 70 care Cu boT, 2 cdrute Cu

luT-Ilie

udata de valle: Cer-

nisoara, Cerna, Valea-Cerbului
Mutilor.

Formeazd limita intre CrAesti RAchitoasa. Din el izvoreste pi. acelasT nume.
Cunîtil

Pojoräni, sat,

in centrul com. Lunca-BanuluI, pl. Prutul, jud.

Pojorita, îrui, jud. Tecuciu, izvoreste din dealul cu acelasT
nume, la N. satului Craesti. Are

situat pe coasta dealulul Prutul, la lo m. de la nivelul riuluT Pru tul. Se intinde pe
o suprafata de 1400 hect., Cu o populatie de 25 fam., sal 90 sufl.

o adincime de 5 m. si o latime de 3 m. Trece prin mijlocul satului Crdesti, pe care Il uda in toatá intregimea, cutge spre

292 vite mari cornute, 281 of, 162 capre, 123 rimAtori, 16 cal si 17 stupI. Este udat de apa Blahnita si
de 1311-alele Cdlugdreasa si Td-

S., iar IX gura Crdestilor, se
Pojora§ti, iat, pe Valea-PojoraseI, format din piriul Pojorasti, la E. de satul Cduesti, comuna Scheia, pl. Funduri, jud. Vasavind o intindere de 170
arri; din acesta se formeaza altul

uneste Cu Dobrotforul, varsin-

du-se in parta dreaptä. a ZeletinuluT.

rgelul, care curg numar in timpuff ploioase si se varsa in Blah-

Pojoritei (Virful-), piscul muntelur cu acelasI n'ave, jud. Suceava., avind 975 m. altitudine.

nita mar jos de Comanesti. In com, se aflä scoala ; 3 biserici; i moarä pe apä, o cismea, 4 piturT si 3 izvoare acoperite.

mai mic ; ambele contin peste.

Pojorä§ti, "fria , jud. Vasluiu,
pl. Funduri, com. Scheia, izvoreste din fundul vaeT cu acelasi nume, curge spre E., si, dupa ce formeazá dou5. lazurT, trece pe teritoriul com. Draguseni si se varsa in piriul Rebricea.

Pojoritele, ntofie, in jud.
ormant pl. Tirgulur, situatä. intre mosiile Butculesti i Sfintesti.

Are o intindere cam de 600
hectarq.

Pojogi, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., situatä pe valea urilor Cerna si Cernisoara, la 70 kil, de capitala jud. si la 20 kil. de a plaiului. Are o populatiune de 6io locuitorI, din carl 130 contrib.iabili, locuind in 200 case ; 2 biseria, una ziditA la 1819 si ceal-alta de lemn.
LocultoriT s'ati improprietarit la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe

Polata, atto!, al coniunel Slobozia, pl. 'Ocolul, jud. Gorj, spre

Pojora§ti, vale, se intinde printre dealurile Filosofului si Fa-

gului, incepirid din partea de S.-E. a satuluI Cduesti, com.
Scheia, jud. Vasluiti ; pastrind aceeasi directiune se termina a-

N. comuna,- situat pe deal. Arc y suprafata de 269 hect., din care 97 hect. pAdure, 105 hect. arabile, -63 hect. finete si livezi de prunT e. 4 hect. vie,

cu o populatie de 30 tamilif,
sau 107 suilete. Locuitoril poseda : 33 plu.gurT, 32 care cu bol, i carut3. cu ce; 174 vite marT cornute,

proape de gira Rebricea.

mosia dita Panait Sordoni. Er posedä 15 cal, 160 bol, 200
yac!, 200 o! si 180 porcT. Pe riul Cerna, in raionul com., e o moará pentru mAcinat. Vatra satuluT are 51 hectare pämint ; lar cu izlaz Cu tot, 223 hectare. O osea comunala inlesneste comunicatia cu com. Ciresul
Balteni.

Pojorita, vtahala, la N. satului
Craesti, jud. Tecuciti. Aci a fost

satul care In vechime purta acest nume.

87 ol, ro car, 67 rimItorr; 12
stupi. Comunicatia se face prin drumurT de care.

Pojorita, mutile, la V. comund
Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. In partea de E. curge Riul-TirguluI, unit cu Cuca si
Riusorul.

In catun se gäsesc 5 l'inda
Poleitul, deal, cel mai insemnat si
mai intins din jud.. Covurluiu. In-

cepe din jud. Tutova (Radesti),

Budgetul com. e la venituri de 1187 le si la cheltuelT, de
1152 1 eT.

Pojorita, munte, in com. Malini, jud. Suceava.

E brazdata de dealurile : Giula, Seciul, Piscul-Cheilor i Piscul64746. Afarolo Dicilonar Geograllc. Vol. Y.

Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in partea de E. a satulul Crdesti.
www.dacoromanica.ro

strabate, in ¡ud. CovurluiuluI, pl. Zimbrul si Prutul, printre &alele Suhuluiul i Covurluiul ;. trece prin partea E. a Bursucanilor, d5. peste Crdesti, ap9T se indreapta.
6

POLICIORI

42

POLIZETTI

spre V. de Virlezi si, la Baleni, se bifurca in doua ramurr, din

d.-s., Policiori, Scortoasa s't Va-

sat, in partea de S.-E. a com.
Laza, pl. Racova, jud. Vasluia, situat pe platoul dealulur Alexa. E udat de piriul Gilcarul. Are

care una trece spre V. pe la
Oasele si santinde paralel Cu S4-

huluiul, iar a doua ramura, cea mar principal, de la Baleni trece spre E. de Cuca si continua Rdn5. la Galati. Formeazä spinarea si ridicatura intregulur judet, silind toate piraiele .si piriiasele O. apuce unele la dreapta,

lea-Dragomirulur, avind o populatie de 1710 locuitorl, locuind in 411 case. Are o scoalä in cat. Policiori, frecuentata de 45 elevr; 6 bisericT, deservite de 3 preoti, 4 cintaretr si 4 paracliserI, si din care catedrala e cea Cu hramul
Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumr.

o suprafata de 225 hect., din care 18 hect. vie, cu o populatie de 50 familir, saii 218 s -flete.

Biserica, deservitä. de 1 preot
si
1

eclesiarc, e facutä de lo

iar altele la stiuga.

De la Baleni la Cuca trece prin pädurea Erintulur Cantacuzino si prin Radacini. De la
Cuca, strabate urmaroarele puncte : Mogosul, Ghilanul, Mos-Dumitru, T'Atarea, Bacal-nasa si Galati.

Vite: 350 bol-, 400 vacT, 64 viteI, 8 cal, 18 epe, 1 1 minjI, 3800 ol, 140 capre, 8 asinT si 220 porcl. Sunt 250 stupr cu albine. Meseriasi : 3 lemnarr, I rotar, i cizmar, 1 fierar, I masinist,
2 cojocarr, 3 pietrari si IO olarT.

cuitorr la 1846. Locuitorir posed5.: 3 plugurI si 8 care cu bol, I plug si I
caruta Cu cal ; 83 vite mal-1 cor-

nute, 30 or, 12 cal si 38 rima
tori ; 15o stupr cu albine.

Polini, numire vechie a satuluì
Bältesti, jud. Prahova, pl. Podgoria, com. Podoleni-Vechr.

Cal' de comunicatie: ValeaSäratelulur, apor soselele comunale Policiori-Canesti si PolicioriGrabicina, prin com. Beciul.

Policibri, com. rur., in jud. Buzaii, plaiul Pirscovul, situatä pe
ambele malurr ale piriuluI S'Aracelul-Bercir, la 30 kil. de Buzail.

Politaischi, baltd, in jud. Tul
cea, pl. Sulina, pe teritoriul com.

Are o suprafata de 3475 hect., din care 1240 hect. arabile, 683 hect. pa4ure, 187 hect. finete, 670 hect. izlaz, 89 hect. livede, 71 hect, vie si 535 hect. sterp. ProprietatI insemnate sunt : Policiori, cu Sforile-Banulur si Florica, Scortoasa, Gura-VleT,
Val ea-lur-Dragomir (particulare),

Policiori, catun de resedinta al com. Policiori, jud. Buzaa, cu
350 locuitorr si 83 case ; are sub-divizia Dama.

rur. Sf. Gheorghe, in partea de

S. a plaser si cea de S..V. a
com., pe linga grindul Dranova.

Are o lungime de 2 kil. si o
intindere de 25 hect., si e incon-

Policiori, mofie, in coco. §i cat. Policiori, jud. Buzau ; are, impreuna cu Floricica, 740 hect., din care : 340 hect. arabile, 92
hect. sforile de padure Floricica si Valea-Beciulur, 1 oo hect. izlaz, 45 hect. livede, etc.

jurata de toate partile cu stuf.

Politeni, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Halaresti, spre S.-E. de satul Haläresti. Are 306 locuitorT si 84 case. Pe aicr trece soseaua judeteana Birlad-Baclu.

Frasinul si Pldpeasa ale cetelor de mosnenT: Plopesani, deseendintr din vechile cete : Mitanestr, StoenestI, CraciunestI $i Diaco-

nestI, in devälmasie intru cit-va si Cu mosnenil Negosinenr.

Terenal este accidentat de
multe coline si -vaI, irisa priincios atit cerealelor cit si livezi-

lor. Pe malul piriulur Saratelul are multa vita salbaticä. Din punct de vedere geologic este
bogat in fosile, mal cu seamä pe

Policratul,grind, in jud. Tulcea, Polizesti, ciitun, pendinte de com. pl. Sulina, pe teritoriul com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud. Sf. Gheorghe, situat in partea Braila, situat spre E, la 4 kil. de S. a plaser s.i cea de V. a departare de resedinta comuna com.; se desface din GrindulSe numea mar nainte VadulluI-Tänase ; se intinde in spre Seicir. Vatra satulur e de 6 S.-V. in forma uner panglicr; hect., cu o populatie de 40 faare o lungime de 8 kil. si o inmilil, san 229 suflete. tindere de 70 hect. ; e inconjuVite sunt : 38 bol, 47 vacr, rat cu stuf de toate partile. 20 viter, 676 or si 3 rimatorr.
Polizesti,mofie, pendinte de com.
Bertesti-d.-j., pl. Balta, jud. Braila. Are o suprafata de 6000

Valea - Dragomirului, unde se

poate gäsi diferite specirVezr Ulmir-Vechl, sat, Polieni, sat. de psilodonr; tot pe aceasta vale com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud. se gaseste sare si lignita. Iasi.
E formata din catunele: GuraVaer, Plopeasa-d.-j., Plopeasa-

Polincul,satiPoiana-luI-Alexa,
www.dacoromanica.ro

hect., cu un venit de 27363 ler, apartinind d-lur G. San-Marin.

POLOBOCUL

43

POLUCCI

Polobocul, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Radiul, situat

pe valea formatd de dealurile Cdtinul (spre N.) si Jurcanilor
(spre S.-V.), Inconjurat cu pAdurr, si udat prin mijloc de piraiele RAdiul i Jurcani/or (Piriul-Satulul).

mur., jud. Gorj, plaiul Novaci, situatl la E. com. Baia-de-Ffer, pe malul sting al Oltetulni. Se

compune din 2 cátunt : Polovragi si Obrejeni.
Arco suprafatA de f0000 hect., din care 1200 hect. arabile, 6000

Polovragi, meineWire, jud. Gorj, pl. Novaci, com. rur. Polovragi, locuita de 7 cAlugArf si i egumen. E asezatA pe malul sting

al Oltetuluf, pe o cirnpie intte 2 sena E fondatd
la 1640, de jupin Doncia ianu si Stan, marele Postelnic. In biserica. se aflA un sarcofag pe al cArul capac e sApat

Are o intindere de 342 hect.; o populatie de 315 familif, saa
396 suflete ; o bisericA de lemn,

hect. pAdure, 2800 hect, izlaz, finete si livezY, cu o populatie
de 322 familiY, san 1063 suflete,

deservità de i preot si 2 eclesiarcI.

din care 273 contribuabilf. Are o scoalA, frecuentatA de 59 copi1; o bisericA, ziditA la
1806, de jupin Petre Diaconescu,

un scut, lar inteinsul este un
senestru ce fine o sabie si sub scut are inscriptia : «Andre ScoreI, fost cApitan», iar totul este sustinut de o ghirlandA de stejar.
Acest ScoreI, se zinc cl a fost

Locuitorii sunt in mare parte
rdzes/.

cu ajutorul cApitanuluI Serban
Magheru si sotia sa, cApitAneasa Ioana.

Er posea': 68 bol, 56 vacf,
15 gonitoare, 25 minzatf, 4 cal',

280 of si 29 porcl. E pus in comunicatie cu cele-l-alte sate vecinase prin tr'un
singur drum, care dA in drumul
comunal RAdiul-Ruseni (comuna Borlesti).

Locuitorif posedA 40 plugurY, 69 care cu boT, 30 cArute cu cal; 704 vite marI cornute, 5065 oI, 300 capre, 300 rimAtoff ; 109 stupI cu albine. Budgetul com. e la venitun de 2880 Id si la cheltuelf, de 2732 leI.

un cioban si intend ca voluntar in armata ,rominA pe timpul luI Serban-VodA, prin curagiul

si silinta sa, a ajuns in curind
cApitan.

RAmAsite din neamul slu se
gAsesc i astAzI in comunele de

Polobocul,mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. R Adiul, aducind

pe lingä poalele muntilor Novaci.

E udatA la E. de pleul Veja, care izvoreste de la N. comuneI

un venit anual de 13200

i sd varsd in Oltet, a-

Polocinul, pida, izvoreste din
dealul MAtcani, pAdurea CondrAchesti, jud. Tecucia ; udA. comunele CondrAchesti i Huruesti

proape de com. Sirbesti.

In com. se ah : 14 morI, 33 pive, 47 fintinl si 7 circiumT.
In com. se fac douA la 23 Aprilie si la 20 lulie fie-cdrui an, pe proprietatea statului.

De la mdrastire, la 12 kil. spre N., se aflA o pester1 cu stalactite si stalagmite, la care vizitatoriI merg printr'o potecà ingustA, la 200 m. d'asupra albieI OltetuluI, potecA foarte salbaticA, ceca ce face pe multi

la V., purend numele satelor
pe unde trece ; strdbate satele
Lespezi i Homocea, si se varsd

renunte de a vizita petera.
Aproape de mAnAstire, la localitatea numitA Baia de-Frer, a fost o mira de ffer, care astAzI

In balta Orghidan, care si ea
se vars5. in Siret, la satul Homocea.

Comunicatia se face prin soseaua vecinalá Novaci-Polovrag-i

prin alte drutnuri de care.
Polovragi, ceitun de resedintà al com. Polovragi. Are o supra fatA de 9500 hect., cu o popu-

nu se mal exploateazA. Acest detalia Il gAsim in Raportul,
fa'cut intre anif 1718

Polocinul-de-Jos, sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, cpm. Pogonesti, pe malul drept al piriuluI Tutova. Are 96 locuitorY i 27 case.

I730, des-

pre RominI In genere si despre

Oltenia in deosebl, de un ofi-

latie de 256 familif, saa Ion
suflete, din care 302 contribuabill.

ter al armater austeace (Eudoxii1 Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria kominilor,

Polocinul-de-Sus, sat, In jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com. Pogonesti, spre V. de satul cu
acelasI mame. Ave I fo locuitoe

si 26 case.

Locuitoril posedA : 85 plugurr, 52 care cu bol, 28 cArute cu cal.; 652 vite mari cornute, 5000 ot, 274 capre, 260 rimltbe ; io8 stupf Cu albine. (A se vedea pentru alte deslusie, Polovragi, comun1).

vol. IX, partea I).

Polucci, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, al com. Enige,
situat intr'una din cele mal frumoase pozitiunf Ale plAsef, In

Polovragi, sad Polovraci, com,

partea S.-V. a el' si cea N.-V.

www.dacoromanica.ro

POLUCCr

44

PoMIRLA

a comuneT, pe valea Polucci,
Ruga balta Vederoasa, la 25 kil.

Pometelti, sal, pendinte de com.
rur. Adincata, pl. Amaradia, jud.

dealuluT Orta-Bair ; se intinde

spre N.-V. de resedintd. Are o intindere de 371 hect., din care

Dolj, situat pe dreapta Amara
dieT, la 11/2 kif. spre N. de Tan-

14 hect. ocupate de vatra satuluT, cu o populape de 97 suflete si 21 case.

aya, resedinta comuneT.

Are o populatie, de 94 fasati 368 suflete ; o biserica de zid, cu hramul S-tiT Ni-

spre S. inteo directie generala de la N. spre S., brazdind par. tea centrala a plasir, pe cea S.V. a comund Agi-Ghiol (catunul saa Sabangia, este asezat la poalele-T E.), si cea de N. a com. Sari-Chioi, asezata la poa
lele sale de S.; pe la poalele sale de V. se intinde valea Cazangia ;

Polucci, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Nouä i Medjidia, comtbAliman din pl. Silistra-Noul

colae si Dumitru, deservita de preotul bisericeT parohiale A. dincata-d.-j., si de i cIntaret ; o
scoald mixta, infiintatd la 1834, frecuentata de 23 copir.

Enige din pl. Medjidia. Se intinde de la N. spre S., prelungit prin dealul Uzun-CulacBair ; se intinde prin vaile Tiutiuiuc-Ceair i Polucci-Ceair si balta Sarpu (a bäIii Vederoasa) ;

este intretaiat de o multime de drumurT, intre carI este si Drumul-PadureT, acoperit cu livezT de pomT.

E legat prin sosele vecinale
comunale : la S., cu Actincata-

d.-s. ; la N., cu Negoesti l cu
soseaua judeteana Craio va-CA-

PomiI RobuluI, localitate, in j ud.

ag 115 m., dominind valle .51 balta de. mal sus precum si un dbrum comunal ce merge de la Aliman la Polucci ; este acoperit cu pasune, finete si la S.-E. cu cite-va padurT.

preni, care trece pe ad, iar la E., cu Muereni, peste riul Amaradia, pe un podet.
Pomete§ti, mofie particulara,jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata, pe care sunt cete de mosnenT, carora apartin mosia.

Suceava, satul RIsca. Traditia spune ca pe locul unde se allá satul era o padure mare. Dintre primiT descalicatorr al satuld
12.1sca carT ati fost robitT de T'atarT nu s'ají intors zice legen-

da

de cit doT,

i

ati pus te-

melia satuluT.

Polucci-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Enige, cat. Polucci, un alt nume al vleT Urluia, ce-1 are de la satul Polucci pana la varsarea

Pomete§ti, piidure particulara, jud. Dojj, pl. Amaradia, com.
AdIncata, in intindere de 1621/2

Pomfria, com. rur., In partea de V. a pl. Prutul-d.-s., jud Dorohoiti, forman'. din satele : Corjduti, Hiliseul-Virnav, Hliboca, PomIrla si Popeni-Basota, cu resedinta primarieT in satul Po-

sa 1h balta Sarpu sal Vederoasa ; este cuprinsa Intre dealurile Polucci i Talasman. Ma-

hect. E populata cu girnita,
care predoming, cer si alun.

mirla. Are o populatie de 630

lurile-T sunt pe alocurea inalte

si pietroase. Este taiatà de un drum comunal ce merge de la Aliman la Arabagi.
Pomana-Ceair, vale, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com rur. tas-Punar ; este
continuareavdel Hagi-Virt-D ere;

Pomete§ti, peidure particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. AdIncata, In intindere de 80
hect.

familiI, sati 3111 suflete ; 3 bi-

sericT, deservite de 4 preotf, 5
cintaretr si 4 pálAmarY; 2 §coale, conclusa de 2 inv54AtorT invä-

Pomete§ti-de-Jos, sail GuraBärcaciuluI, fost sat, catre
1873 si azT mahala in atul Pometesti, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

i frecuentate in (1899 900) de 215 elevT; 1848 hect.
%Atoare

79 arir patnint satesc, 4400 hect. 42 ariT cimp, 3468 hect. 25 ariT padure, -ale proprietarilor i 5
iazurT.

se indrepteazd spre S., avind o directiune generala de la N.-E.
cAtre S,-V.; trece prin satul Tas-

Pomete§ti-de-Sus, fost sal cAtre
1873, i azT mahala in satul Po-

Budgetul com, a fost In anul 1889-90, de leT 7009, banT 16
la veniturT si le,T 6959 la cheltua,

Punar si apoT se continua cu
valea Surec-Ceair ; malul N.-V. este format de dealul Panar-Bair ; este situata In partea

metesti, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

bar In 1890-91 de leT 5716 veniturl i leT 4694 la cheltuelf.
LocuitoriT posedd : 2296 vite marT albe cornute, 2145 oT, 174

nordica identrall a plaseT i cea

Poni' (Dealul-cu-), deal, in jud.
si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se

sudica a com. i e strabatutà
de drumurile Tas-Punar-ChiorCestne si Tas-Puttar-Baltagesti.

desface din ratnurile de S. ale

cal si 665 poreT. (VezT descriptia jud. Dorohola, in ce priveste scoala fon-

www.dacoromanica.ro

POMIRLA

45

PONORULLA (PfRIUL-)

data, la Potnirla de Anastasie Ba-

Boghileni, Comori, Co$oca,

sericuta de lemn ce se crede
a fr facuta. de 600 de anT.

sota, in 1838).

Chiriceni, Loza Neagra, Lunca, Tinca, Tirfichi, Bildnesti si Bivolar!.

Pornirla, sat, pe mosia Pomirla,
In centrul comune1 Pomirla, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.

Ponoarele, cutun, facind parte
din com. Poenari, jud. Gorj, a
sezat pe Dealul-Muierer, pe par-

Are o populatie de 291 familiT, 1899 suflete ; o biserica. hramul Duminica-Tuturor-Sfinti-

lor, deservita de 2 preotI, 2 eintäretr si 2 palamarr, facuta. In

1805, de boerul Ionita Basotà inzestrata. cu 286 hect. 44 ariT pamint pentru intretinerea
eT in burla stare ; o scoala, conclusa. de 2 invatatorr si i invatatoare si frecuentata in 1899-900 de 42 elevr. Proprietatea mosiei este parte a erezilor defunctulur Anastasie Basota, Mare-Logoat, Tar parte a Institutulur Basota. In sat se af1 i Institutul Basota. (Vez! in ce priveste scoala infiintata de Basota in 1838, descriptia jud. Dorohoia). Sätenir improprietaiitT ati 777

Este una din cele maT intinse din pl., si una din cele mar vestite din judet, prin vechimea, märimea i calitatea copacilor pentru constructir. Esentele de arborT ce domina aicr sunt: fagul, carpenul, frasinul i stejarul. E pusa in exploatare de la anul
1870.

tea dreapta a Oltetulur si la S.
soseler judetene
Are o suprafata de 1832 hect., Cu o populatie de 50 fatal', sau 194 snflete, din care 52 contri
buabilT.

Are o biserica si 6 fintini.
Ponoarele, com. rur. fi sat, in jud. Mehedinti, pl. Closani, la 6o kil. de orasul Turnul-Severin, situata pe dealurr si val. Satul formeazd com. cu satele Batuta, Birliacul, Brinzeni, Buicani, Cracul-Muntelur, Girclaneasa, Gherghesti, Proi testi, Me ni, Raicule s ti,

Locuitorir poseda: 23 plugurr,

42 care cu boT; 337 vite mari cornute, 9 cal', 390 01, 106 capre, 49 rimatorT, 8 stupT. Comunicatia se face prin so seaua judeteana T.-Jiul-Ciuperceni-R.-Vileea si prin drumurr
ordi n are.

ipotul i Valea-Ursule. Are o populatie de 1500 locuitorr, locuind in 350 case ; 4 bisericr, deservite de 2 preotT si 4 cintaretT o scoald, conclusa de un invata-

Ponoarele, pd lure, pe Ionasani,
corn. Virful-Cimpular, pl. Ber-

impreuna cu padurile

hect. 69 aril pamint; Tar proprietatea mosier are: 3036 hect. 25 arir padure si 3641 hect. 36

tor si care a fost frecuentata In 1899-900 de 65 elevi ; o
circiuma..

hometele, jud. Dorohoia, si care, Vasi leanca, La-Vie si Virnavoaia, are

o suprafata de 150 hectare.

arir cimp. Iazuri sunt 3, intre can mar mare e acel numit al
Chetrosulur, apor Balta-Orbejel, In suprafata de 14 hect. 32 arii.

Locuitorir posea : 29 plugurT,

Ponorälul, mahala, in jud. Me
hedinti, plaiul Cerna, com. rur.
Balta.

38 care cu bol, IO cärute cu
cal, 960 vite marr cornute, 70 ea!, ro6o or, 800 capre, 700 rimatorr, 890 stupr.
Prin com. trece soseauaTurnul Severin-Balta-Baia-de-Arama.

Apele ce trec pe mosie sunt piriul Chetrosul si riul Jijia.
Drumurile principale sunt :

Ponoratura, vale, pe teritoriul
satulur Chiscareni, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. ipotele.

acel ce duce la Dorohoiti, si acel ce duce de la Dorohoia in sus spre Herta. Mosia se hotareste cu: Hiliseul, Dersca, Tureatca, Tir-

Budgetul com, e la venituri
de 1603 leT, iar la cheltuelr, de
1135 be!.

Ponorul-Apelor, paliar, pe mosia Darabani, com. cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiú, spre E. de curtea boereasca, la poalele dealulur din laturea dreapta a pleiulur Podriga. Are mar multe izvoare de apa.

Ibanesti i Galatul. Localitatr insemnate sunt Ochiul, Trer-Movile i DealulComorilor.

Se margineste la E. cu com. Comanesti, spre S. cu Balad.-s., spre V. cu com. Busesti si Selistea ; si spre N. cu corn.
Baia-de-Arama si Mardsesti.

Locurr mar insemnate sunt :
Valea - Homulur, Valea -Vulper, Valea - Rastaveiulur, Dealul-Impartitoarer si Sghebin ele.

Fornida, pliolure, pe mosia Pomirla, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s,, jud. Dorohoia, in suprafata. de 3036 hect. 25 ariT,

PonoruluI (Pirtul-), pfrifi, ce
izvoreste din muntele Huhurezulur, com. Dobreni, mosia Almasulur, pl. Piatra-Muntele, j Jcl.

Loe istoric in com. se afla
ruinele uner vechl clac:1H peste

si care poarta urmatoarele nu-

care acum se aflä zidita o bi-

Neamtu ; trece pe dupa Pono-

www.dacoromanica.ro

PONS-ALUTI

46

POPEASA

curgind in directiune mal intiii1 de la 14. spre

de la bnerul Rucareanu pana la boerul Urianu. Popa-Vasile. VezT Bordea, deal, jud.

circiuml; 9 comerciantl si 4 me.

V., pe urmá de la V. spre E.,
varsindu -se In piriul AlmasuluI,

serial. Prin com. trec calle judetene
Botosani-Saveni i Botosani-Radauti.

in fata Sipotelor.
Pons-Aluti, stalizine romana, con-

Poparnicul, lac, in jud.

si pl.

statata de d. Tocilescu pe malul drept al OltuluT, in localitatea de azT Ionesti-GovoriT, jud.
Vilcea ; ea figureaza in Tabla

Tulcea, pe teritoriul com. urb. Mahmudia, situat in partea de N. a plaseT si a com., nu departe de bratuI Sulina. Este mal'

PopAuti, nzdndstire, cu hramul Schimbarea-la-Fata, jud. Botosani, in satul Popauti,

com.

Botosani, facuta de stefan celMare.

Pentingeriana si in alte itinerarli antice.

mult o prelungire de V. a laculta* Cutinetul-Mare, format de

Pons - Vetus, staliune romana', constatata. de d. Tocilescu in
com. Caineni, pl. Cozia, jud.

lacul Gorgova. Are o intindere de 30 hect. si contine peste.

lata ce zice Letopisetul : «Era o biserica de piatra in Popauti la Botosani facuta de S tefan-Voevodul-cel-Batrtn ; i-aa dat mosiile tata-le-sea luT Mihaia-Vodd, i aa

Popa§licul, lac, la insula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Fetesti.

Vilcea, unde se vad ruine romane. Ad i trece calea romana de pe malul sting pe cel drept
al OltuluT.

facut'o manastire co Egumen Cu sobor, inchinind'o la patriarhia AntiohieL unde este
hramul Sf. Nicolae («Letopise-

Popät4i, com. rur., in centrul plasef Tirgul, jud. Botosani, in ve-

Popa, tirld, in jud. Braila, pe malul drept al viroageT Siretelul,

cinatate si in partea de N.-E.
a orasuluT Botosani. Se compune

Ja '2 kil. spre S.-V. de satul
Vadeni.

din satele : Cismeaua, Luizoaia, Rachiti, Rosiori i Teascul, co

Popa, ostrov, in jud. Braila,

si-

tuat intre Dundre, Vilciul si Coi-

taneasa, la S. de ostrovul Calla si la N. de ostrovul Tapa.

o suprafata de 3392 hect. si o populatie de 463 familiT, saa 1451 suflete, din care 360 contribuabilT, locuind In 260 case. Teritoriul com. e deluros avind solul mai mult lutos, variind in negru si galben, si se imparte
ast-fel : aratura. 2239 hect., fi-

tul», tom. III, pag. 186.) Biserica s'a zidit la 1496. Aceasta data este cunoscuta dupa o inscriptie de piatra de la usa vechie a bisericeT. Constantin Racovitd, pe la jumatatea veaculuT trecut, a facut danie acestei manastirT cite-va mo-

sir si in urind, c u acele mosil, a inchinato patriarhieT din An-

tiochia. A fost reparata pe la
1843.

Popa, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni.

Popäuti, sat, jud. Botosani,

in

Popa-Florea, pirid, care izvoreste la E. teritoriului com. Mierlcsti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, taie dealul, apor se intoarce ca-

tre S. si dupa, ce curge paralel Cu Iminogul, se impreunä Cu valceaua Manolache, apoT se
varsd in Iminogul, pe stinga luT.

nete 479 hect., imas 6io hect. si pädure ro hect. Are 3 bisericY, deservite de 2 preotT si 2 cintaretr ; 2 scolf mixte, conduse de 2 invatatorf $i frecuentata de 69 copii. Budgetul com. e la venituff si la cheltuelT de 7688 leT, 50
banT.

partea de N. a orasuluT Botosani,

catre care este alipit si co care
formeaza com. Botosani. Mosia

tine de com. rur. Popauti si
este a statuluT, avind o suprafata de 915 hect. Pe mosie sunt 2 morT de apl.
Popeasa, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

Locuitoril posea': 544 bol
Popa-Petrur,pise, in jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti. Pe poalele luT se gaseste cetina
brazT.

si yac!, 110 cal, 872 of si lo8 pord ; 43 stupT cu albine.

radia, com. Adincata, cu 230 suflete si 52 case. Copal din
sat urmeaza la scoala mixta. din satul Pomenesti, ce este la 500 m.

In com. sunt 6 iazuff si

4

morT de apa la iazuff si pe pleiul

Siena; o fabrica de bere in sa-

Popa-Savu, vedad suburbie a
oraf u la Cirnpulung (1831), jud.

tul Cismeaua, si o fabrica de
spodium (de ars si macinat cio-

Popeasa, znofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Adincata.

Muscel. Coprindea toata partea

lane) lingl satul Luizoaia ;
www.dacoromanica.ro

7

POPEASCA

47

POPENI-VIRNAV

Popeasca, sat,

cu

12

familir,

nelucratoare) i livezile cu prunl

jud. $i pl. Arge$uluT, pendinte de com. rur. Zarne$ti-Cacaleti.

pe o suprafata, de 4 hect.; asemenea se cultivA. putin $i gin-

tra$c Zosin Ba$ota-Vel-Stolnic ( Let.', t. 2, pag. 269.)

La 1709 (7217), idie 20, se
gasea intre consilerii Domn6ST a lur Racovita-Voda, $i VelVisternicul N. Ba$ota («Cron. Hus.», Melh., pag. 175.) La 1756 (7264), lulie 17, Mi

Popeasca,mqie nelocuita, In jud.
Ialomita, pl. Cimpulul, com. BorAne$ti, jud. Ialomita, de 540 hect.

dad de matasa. Prin sat trece $oseaua jud.
Birlad Falciti.

Este divizat In doua. partr:
Popeni-d.-j. i Popeni-d.-s. Veniturile i cheltuelile sunt

Popeasca, pdarure, In jud. Jalomita, pl. Ialoinita-Balta, com.

de 5819 ler, 61 batir.

hail Racovita-Vodd, a trimes cu hrisov, pe Paharnicul V. Ba$otA, co alti boerT, sa faca
hotArnicia mosiilor
si

Cosimbe$ti, cu o suprafata de 50 hect. $i cu esentele urmatoare: salde, plop $i ulm.

Popeni, mofie, a Eforier Spitalelor Civile din Bucure$ti, In
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, com. Suditi ; are o suprafatA de

Beihese$ti

Bucure$ti. ( Fond. Relig.», Pumn., pag. 51).

Popeni, sal"' Posorcani, sat, jud. Bacan, pl. Trotu$ul, com. situat pe stinga Caiutul-Mare, la 3 kil. 200 m. de satul Caiutul.
E format din locuitoril vechiulur sat Po$orcani.
Are o populatie de 561 suflete; o biserica, cladita de unul anume

1200 hect. $i se arendeaza. cu
12200 ler.

Popeni-Negreni, mahala, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Fometesti. Are o bisericd, fondata la 1870.

Popeni-Basotd, sat, pe minia
cu acela$T nume, pl. Prutul-d.-s.,

jud. DorohoiA, co 45

familir,

Popeni-Virnav, sat, pe mo$ia
ca acela$T nume, jud. Dorohoitl, pl. Co$ula, coin. Brde$ti, Cu 48

salí 161 suflete. Tine de mo$ia Pomirla. Salenir improprietäritr aú 70 hect.,

Grigore FacdoritI la 1796, deservita de 2 cintaretr; 2 circiumr.

Vite : 34 car, 304 vite mad
cornute, 61 porcr $i 73 capre.

Popeni, sat, In jud. Falcifi, com.
Urde$ti, pl. Mijlocul, spre E. de satul Urdeqti, situat pe

valea Elanulur, pe o suprafata cam de 86o hect., cu o populatie de 6 familiT, sati 23 suflete.

arana, sati 191 suflete. 18 arif pamInt, lar mo$ia este Proprietatea mo$ier este a de 759 hect., 6 arir cimp. monahier Agafia Virnav, $i a faPiriul Ibaneasa trece pe lamiliilor Anton Podhaischi, Iorgu turea mo$ief i formeazd iazul V. Calmuschi. I. Dimitriu $i numit al-Virnavulur, in supraBiserica, co hramul Adormifata de 1512 hect. rea Maicir Doinnulur, Cu un 'ADrum principal e acel de la lamar, este de lemn, facuta la Pomirla la CodAreni. r872, de monahia Virnav. Hotarele mo$ier sunt cu : SuLocuitorir improprietaritr ati
hardul, Cracalia, Trestiana, Ibane$ti $i Liveni-Virnavul.
Aci e leaganul familieT Ba$ota,

Prin sat trece plriul Elanul.
Proprietatea mo$ier este a d-lur Nicu DjuvarA. Dotia culmr de deal se intind pe aceasta mo$ie: Dealul-Popenilor i dealul Huluba$ul, litiga care se afla iazul
Cu acela$T nume.

una din vechile familir ale Moldover.

La 1630 (7138), Logofatul
Ba$ota era filtre boerir s'ati dus sa stdrue la Poarta

78 hect., 77 arir pamint, lar proprietariT, 413 hect. cimp. Piraiele ce trec pe mo$ie sunt Sihna i BrAeasca. Mo$ia se hotare$te cu : Brae$ti, Cotirga$i $i Dolina. carr Proprietatea mo$ier in ve-

chime era toata a Banulur
sile Virnav. Acest boer proprietar avea a$ezarea sa aicr, retras In linistea cimpeneasca, unde se ocupa cu scrierT literare, isto-

pentru a impredica venirea la
Domnia l'arel' a lur Alex. Radu Voda. («Let.», tom. 1, pag. 292) La 1684 (7192), Detnetrie
Cantacuzin-Voda, puse Mare Hatman pe Zosin Ba$ota..(cLet.

Popeni, sat §i com. rur., in jud. Tutova, pl. Tirgul, spre E. de ora, pe piriul Trau$ul. Are o
populatie de 1084 locuitod, din carr 153 contribuabilT; o $coall

tom. 2, pag. 225.)
La 1701 (7207), venind Constantin Duca-Vodd a doua ciará la Domnie, a pus in slujba intre alti velitT boed, i pe Pa-

mixta; o bisericd; o moara cu vapod, 9 circiumr. Se cultiva viea pe o suprafata de 33,75 hect. (din carr 4

rice $i stiintifice. Era un barbat instruit i cunoscator al limbelor elena, franceza $i latina. Era contimporan Cu scriitoril
A. Beldiman $i I. Tautu, cu care

dimpreuna ají facut mar multe
scried originale $1. traducen din

www.dacoromanica.ro

POPESCU

48

POPETI

autorif clasicT. Multe din seriefost rile acestor bArbatl

Popesti, com. rur., jud. Prahova, pl. Tirg$orul. Dateazg de vr'o

hect., din care 40 hect. vatra
com. $1 restul ale locuitorilor, cu

date la lumia.. Se zice a parte din scrierile luI V. Virnav ar fi in posesiunea luT N. Virnav ;
ale luI Beldiman, la erezil fami-

300 de anT. E situatA pe loc $es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6
kil, de re$edinta p15.$eI.

o populatie de 550 familiI, sati 2460 suflete.

Are z bisericI, una cu hramul Adormirea MaiciT Domnuluí, zidità in timpul lur Caragea 51 a lul Kir Costandie, episcop

Are o populatie de 448 locuitorr ; o bisericA, fondatA de d-na Olimpia Lahovari, deservitA de un preot. Locuitoril s'ad improprietArit la 1864, pe mo$ia Pope$ti, din

lieT; iar ale lur TAutu, ar fi ajuns In u:alude def. N. Istrati,

dupg ce TAutu a dispgrut in
Constantinopol, dus acolo in afaceri politice. (cCron. Romo>, t.

de BuzAti, de care jupin NAstase Caraiman cu sotia sa Zoita, pitarul MArgAritescu de pe Buzar' $i protopopul Rada, la r 8 6,

II, p. 208).
Popescu, critun (tirIA), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Balaciul. Popescu, baltii, formatA din vArsarea PrutuluT $i a Miel, la S.V. de satul MAcAre$ti, com. Cos-

care li s'at1 dat 400 hect. pAmInt. El' posedA : 97 caT, 122

bol, 63 vacl $i 16o porcI.
Teritoriul com, e de 600 hect.

Comerciul se exercitä de un
circiu mar.

deservità de 2 preotT 5i I cintAret ; cea-l'altl, cu hramul Sf. VoevozI, ziditg la 1848 de locuitorI, deservitA de i preot si
cintAret ; i coalA mixtA, fre-

tuleni, pl. Brani$tea, jud.

Veniturile $i cheltuelile com. sunt de 5623.59 ler. E udatä de apa Leaotul, peste care e o moará de mAcinat.

Popescu, pildure a statuluT, pe
malul PrutuluT, jud. Ia$i, pl. Bra-

ni$tea, com. Costuleni.

Popesti, con. rur., in jud. R.-S5.rat, pl. Marginea-d.-s., pe piriul Oreavul, a$ezatá in partea

cuentatA in 1899-900 de 117 copiT. coala de bletT este infiintatá de la 1859; $coala de fete, de la 1878. Locuitorif posea.: 126 plugurI ; 338 boT, 110 yac!, 234
cal, 6 Tepe $i 165 rimAtorT. In com. sunt 55 poverne. Co-

de N. a jud., la 25 kil, de oPopesti, com. rur., in partea de
S. a plAseI CirligAtura, jud. Ia$i, situatä pe dealurI $i vAI, In partea dreaptä a pirluluT Bahluetul. E formatA din satele : Pope$ti, RAdeni, O brijeni , Doro$cani, HArpg$e$ti, MAdirjac, Grumu$elele si Bojila, pe o suprafatA cam de 10181 hect., $i Cu o populatie de 618 familiT, sati 2736 suflete.

ra$ul R.-SArat, $i in partea nor-

merciul este activ $i constA In importul de cereale, coloniale,

dicá a plA$eI, la 7 kil. spre N.
de com. PlAine$ti, re$edinta p15.5ef.

haine, instrumente pentru fabricarea vinuluI $1 In exportul vinurilor. Transportul se face prin gara

Se invecine$te cu comunele :
Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Bor-

de$ti, Costesti, la 7 kil. ; Bu de$ti, la 5 kil. ; Ureche$0, Bli dare, la 9 kil.
Se mArgine$te la N. cu com. Ureche$6, despArtitA prin piriul

Gugesti, la 7 kil. spre S.-E. Budgetul com. e la veniturT
de '1605 leT, 70 banT si la chel-

tuelf, de 11599 Id, 55 banT.
CAI de comunicatie sunt cAile vecinale : Gole$ti-Foc$ani, Bude$ti-Cotesti-Blidare, Ureche.5tiLacul-luI-Baban , Slobozia-CiorAe$ti-Gologan $i PlAine$ti-Rimnicul-SArat.

Are 3 scolT, conduse de 3 i frecuentate de 98 elevI (1899 900) ; 7 bisericI,
invAtatorI

Oreavul; la V., cu Lacul-lurBaban, despArtia prin dealul
Mggura ; la S., cu Dragosloveni,

deservite de 4 preoti, 3 dintAret1 5i 3 eclesiarhI; r moarà de apA
$i

$i la E. cu com. Slobozia-CiorA$ti, despArtitg. prin $oseaua
nationalä.

i moarl cu aburr. Vite 1938 vite mari cornute, 227 cal, 2706 oT, 314 capre $i
8o6 rimätorT. Budgetul com. e la veniturT $i

Popesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., compusg din 3 cAtune : Meeni, Pope$ti $i Firijba. E situat5. pe valea riuluI Luncavgtul, la 30 kil, de capitala judetuluT 5i la 24 kil. de
cAtunele :
a p15.$eI.

E brAzdat5. la V. de dealurile : MAgura, Runcul $i Palanca.

Rlul Oreavul o udg la N., de

la V. la E. Mal sunt in com.
22 puturr.

cheltuelI de 1109k leT, 29 banI.

Se compune din
Pope§ti, numire vechie a camunet Poborul, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

Popesti, re$edinta, la N. $i Runcul, la S.-V.

Are o populatie de 1197 locuitori ; o $coalA,
frecuentatA

Suprafata cotn, e de 1282
www.dacoromanica.ro

de 41 copiI (1899-900) ; 3b1-

i'oPETI

49

POPEVTI

serie!, una in cat. Meeni §i. 2 In cat. Popeti. Biserica din cat. Meeni s'a zidit la 1835. Locuitorli se ocupa cu agricultura, dulgheria, rotaria, bolangeria, n.egotul de vite §i mal cu seama de porcl lí fabricarea tuicet Sunt mogienr i posedd : 15 caT, 260 bol, 340 vacT, 300 capre, 80 oT, 1200 pord ; 35

li la 18 kil. de Ghimpati, rqedinta pl4e1.

Popesti, ceitunaf, al com. Vintila-Voda, jud. Buzau, alipit de cat. Scheiu/.

Are o populatie de 796 locuitorT ; o biserica, cu hramul Sf. Treime, deservita de 1 preot
i

1 dascal ; o coa1ä mixta, fre-

Popesti, vechte numire a catunului Mala, jud. Buzau, com.
Gherdseni.

cuentata de 26 copiT ; 4 circiu mT.

Se cultiva viea pe o intindere

Pope§ti, vechie numire a ceitunulut Gropni, jud. Buzau, com.

stup.
Pe riul Luncavatul, in raionul comunef, sunt 5 morl. Budgetul com. e la veniturl de 1510 leI li la cheltueli, de
1490 leT.

de 23 hect. Budgetul com. e la venituri de 7060 leI i la cheltueli, de
7036 leT.

Costqti.
Popesti, sub-divzzie a cd tunulul
Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.

Popesti, sat,

Cu 69 locuitorT, jud. Arge§, pl. Gal4e§ti, facind parte

Popesti, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.

din com. rur. Cateasca-Popqti.
Popesti, sat, facind parte din com.

Se marginete la E. cu com. Frince§ti ; la V., cu com. Modoaia ; la N., cu com. Ur§i §i la

Cosimbqti. E situat pe malul drept al riultd Ialomita, sub
coasta BaraganuluT, spre V. i aproape de satul Cosimbeqti. Are o populatie de 48 familli ;

S., cu com. Daqti.
E brazdata de dealurile : Curaturile, Deluelul, Modoaia, Ma-

rur. Cocul-Popqti, jud. Argq, pl. Pitqti. Are o populatie de zoo locuitori, i o biserica, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitá de 1 preot, 1 cintaret 1T I paracliser.

o biserica ; o moara cu aburi.
LocuitoriT poseda : 115 caT, 280 boT, atoo oT i 50 rimatori.

ndilqti, Urpni, Dealul - Inalt,
i udata de riul Luncavatul, de girla Firijba §i de valle: UrsuluT, BarbuluI, Runculur, Urzicel, Popii, Leurder i Valea-Mare. Pe teritoriul el* sunt surpáturile : Trandafirul, malta, Stilpului, Bájenla, li piscurile : CuPiaträ, Seiului §i BolovanuluT.
Dealul-Mare, De-la-TeT,

Popesti, sat, cu 59 familii; fl- Popesti, sat, jud. Ia0, pl. Cirlicind parte din com. rur. Galagatuna, com. Popqti, situat pe

§eti, jud. Argq, pl. Pitqti.

un pod4 intins. E format din
doua catune : Popeti i Radeni, facind un singur trup, cu o populatie de 196 familii, saii 676
suflete.

Popesti, sat, facind parte din
com. rur. Corbi-Mangureni, jud.

In apropiere de comuna e
Dealul-CaramideT, unde, se zice,

Argq, pl. Pitqti.
Popesti, sat, Cu 20 locuitorT, jud. Argq, pl. Pitqti, facind parte
din com. rur. Poiana-LaculuI.

Este rqedinta comuneT. Are
doua biserici, una de lemn foarte vechie, §i cea-l'alta de zid, fa-

a fost o cetate Daca. Se vad
chiar li azi caramizi pe aci. Soseaua Horezulid, pe Valea-Luncavatultd, incepind din Calea-lui-Traian, de pe malui Oltulul, inlesne§te comunicatia intre com. Popeti i comunele:
Sirineasa, UrO, Cirstanqti, Otepni §i Tirgul-Horezului.

cial. la 1814, deservite de 1 preot, 1 cintaret i 1 eclesiarh ;
o §coala, infiintata in 1865, frecuentata de 42 elevi ; o moara de apa i casete proprietatii, zi-

Popesti, sat, re§edinta com. rur. Sapata-d.-s., jud. Argq, pl. Pitqti. Are 190 locuitorT.

dire mare *i frumoasa in stil

Popesti, sat,

CU

200 locuitorT,

pendinte de com. rur. Samara,

jud. Argq, pl. Pite0.
Popesti, com. rur., jud. Vlwa,
pl. Cilni§tea, pe partea dreapta

vechitl. Vite : 559 vite marT cornute, 91 cal, woo of i 394 rimatori.

Popesti, sat, fácind parte din Popesti, sat, facind parte din
com. rur. Bleici, jud. Argm pl. Pite§ti. Are o populatie de 84 familii ; o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de un preot 11 un cintAret.

a Argqului, din jos de Millale§ti, la extremitatea pl4ei Cilni§tea li la N.-E.-E. judetului despre Ilfov, la i8 kil. de Bu-

com. rur. Vasilati-Popeti, pl. Negoe0i, jud. Ilfov, situat la
N.-V. de Vasilati, pe malul drept

cure§ti, la 45 kil. de Giurgia
64745, Mareta DiClionar Goograflo. Vol. Y

al riulul Dimbovita, inconjurat la S. de o frumoasa pldure.
7

www.dacoromanica.ro

POPETI'I

50

POPEM
s'a recrädit alta de zid, sub epitropia d-lor Diághicl laciuceanu, Marin Mi.
coa, Protesariii, etc.

Se intinde pe o supratata de 1095 hect., cu o populatie de
448 locuitorT.

com. rur. Val-de-El, pl. Oltuld.-s., jud. Olt. Are o populatie de 300 locuitorT si o biserica

D-I St. D. Greceanu are 850
hect. si locuitorif, 245 hect. Proprietarul cultiva. 600 hect. (ioo hect. sterpe si 150 padure). Locuitorii cultiva tot pamintul. Are o biserica, cu hramul SE

foarte vechie, reparan la anul
1859.

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 233 locuitorT si o bisericl, fondata de locuitorT la
1872.
.

Pope§ti, edtun. Vez! Osica, jud.
Olt.

ImparatT, deservita de 1 preot
si 1 cintaret ; 1 masina de treerat

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Podoleni-No!, pl. Pod-

cu abur!; 1 pod statator. Numarul vitelor marT e de 421 si al celor miel, de 572. Comercial se face de 2 circiumarT.

goria, jud. Prahova. Are o biseria., zidita de proprietarli mosnenT, si refacuta la 1857, de N. Steriade.

Pope§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasT nume, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat la N. comuneT, intre dealurile Manailesti si Modoaia si udat de riul Luncavatul si de Valea-UrziceT.

Pope§ti, sat,
Pope§ti, parte din com. rur. Capul-PisculuT, jud. Muscel.

i

resedinta com.

Cu acelasT nume, jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., asezat in par-

Are o populatie de 573 locuitorT; 2 bisericT, una numita
Silistea-VechTe, fondata la 1820 si cea-l'alta, numita Biserica-dinValea-Mare, cu o inscriptie foarte

Pope§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. aojalesti, asezat pe podisele ce se scoboara spre E. de dealul Balaurul, la egald departare intre
satele Mastcatesti si C5.ciulesti. Are o supratata. de 268 hect.,

tea de N. a comuna', pe malul drept al pirluluT Oreavul. Are o intindere de 28 hect., ca o populatie de 418 familiT, sal-1 1861 suflete, din care 380 contribuabilf ; 2 biseria si 2 coale.

vechie si reparan la 1849.

Pope§t1, sat, facind parte din

Pope§ti, sat. Vez! Crapäturile,
jud. Suceava.

com. rur. Izvorul, pl. Oltetul-

cu o populatie de 117 suflete; o bisericä, deservin de I preot si I dascal. Vite : 8o vite marl cornute,
5 caT, 200 oT si ro porcT.

d.-j., jud. Vilcea, cu o populatie de 165 locuitorT.

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gaiceana, jud. Tecuciii, situat la N. comuneT, pe coasta dealului cu acelasi nume.

Pope§ti, sat, Cu 265 locuitorT, facind parte din com. rur. Gorunesti, pl. Vilcea.
Oltetul-d.-j., jud.

Pope§ti, ceitun, pendinte de com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe muchia dealuluT sting al girleT Plapcea, cam in centru, linga catunul Baboesti.

Are o intindere de 507 hect.,
cu o populatie de 125 locuitorT. Satul dateaza de 200 de anT.

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Zgubea, pl. Oltetuld.-s., jud. Vilcea.

Are o populatie de 155 localtorT, mg totT mosnenT ; o biserica, ziolita la 1888, in local altela vechT.

Pope§ti, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Tulesti. Are 230 locuitorT si 67 case.

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Crapaturile, pl. Cerna-

Pope§ti, sat, facind parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cerna-

Pope§ti, cdtun, pendinte de com. Valen!, pl. erbanesti, jud. Olt, situat la S. de Valeni, pe malul

d.-j., jud. Vilcea. E situat la 0/2 kil, de catunul Oveselul,
ande este resedinta comuna si
scoala.

d.-j., jud. Vilcea. Are o biserica, care serva si locuitorilor din cat. Tepesti.

drept al Vede!. Are o popalatie de 253 locuitori si o bi-

La N. e udat de riul asa ; lar la S. e inconjurat de dealurT acoperite cu vil si pometurT.

serica, zidita la 1824 si reparan la 1885.

Are o populatie de 545 locuitorT si o biserica cu urmatoarea inscriptie :
Aceasti biserici a fost de lemn, yi In anul 1889 s'a arimat i In locul el

Pope§ti, sat, in partea de S. a
com. Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti. E forman din satele :

Pope§ti, sat, facind parte din

www.dacoromanica.ro

POPEM
Pppesti-RazesT i Popesti-Boerestf, cel situat pe coasta dealuluT Piscul-CorbuluT,

51

P0PET1-13ÌCUL

Pope§ti, maña/a, in com. rur. S'asoma, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.

Roman, pl. Siretul-d.-j., in apro-

piere de satul Cirligi.

iar cel de al doilea sub poala
sudica a deal uluT Ursoaia. Se in-

Pope§ti,

Pope§ti, mahala, in com. rur.
Dragotesti, pl. Viilor, jud. Mehedinti.

tinde pe o suprafata de 1083 hect., din care 163 hect. p5.dure, 745 hect. loc de cultura', fina, imas, ale proprietateT, iar 175 hect, ale locuitorilor.
Are o populatie de 72 familiT, sati 333 suflete ; o biserica de lemn, in satul Popesti-Boerestr, facuta de loan Miclescu, vechiul

jud. VasluM, pl. Crasna, com. Tanacul, proprietatea razesilor din Tanacul ; se afla intre moiìle Topul, ValeaSeaca i Folesti.

Popeqti, maña/a, in com. rur.
Negomirul, pl. Viilor, jud. Mehedinti.

Pope§ti, mahala, in com. rur.
Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Me-

Pope§ti, pîrFz, jud. Iasi, pl. Cirligatura, com. Popesti. Se formeaza din satul Popesti varsa in iazul Dudaul.

si se

proprietar i deservita de 2 eclesiarhT ; 3 iazurT si o circiumd.
LocuitoriT posed5.: 30 plugurl

hedinti. Are o biserica, reparata la 1850.

Pope§ti-Bicul, com. rur., jud. Ilfov, pl. Sabarul, situata futre
riurile Ilfovatul, Ciorogirla si

si 16 care cu boT, 4 plugurT si 2 carute cu cal; 160 vite mar1 cornute, 3 bivoll, 30 car, 444

Pope§ti, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov, com. VasilatiPopesti.

ol, 7 capre, so rimaorT; 16
stupT cu albine.

Pope§ti, deal, in partea de E.
a com. Tanacul, pl. Crasna, jud.

Pope§ti, cdtun, tinind de satul Lipova-RazesT, pl. Racova, jud.

Vasluiti. Are directia de la N. spre S., din dreptul satulul Tanacul, pana in valea Pirtanosi. In partea de S. poarta numele
de Piscul-Ulucilor.

Dimbovita, la 22 kil. de Bucuresti, compusa din satele Arcada, Ghionoaia, Ileana, Jolla si Popesti-Bicul, cu o populatie de 1400 suflete, locuind in 318 case si 9 bordeie. Se intinde pe o suprafata de

3904 hect. D-ni!: H. Fundateanu, Gr. Cerchez, D. I. Apostolescu si. V. I. Dan, ati 2928 hect. locuitoriT, 976 hect. Proprietara' cultiva. 1842 hect. (175 hect.

Pope§±i, sati Trestenicul-Pope§ti, cdtun, pendinte de com. Trestenicul, pl. Marginea, jud. Vlasca. Are o biserica, deser-

Pope§ti, mofie, in jud. Buzag,
com. Breaza, cat. B5deni. Are

vita de i preot si z dascalT.

280 hect., din care roo hect. padure, restul araturl i vie,
proprietatea mosnenilor Popesti.

Pope§ti, aluna", In com. rur.
Baläcita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect. vie, 861 hect. padure). Locuitoril' cultiva 940 hect. (28 hect. sterpe si 8 hect. izlaz). Are 2 bisericT (la Joita si la Popesti-Bicul) ; 2 scoale mixte;
z morT cu aborT ; i povarna ; 2 masinT de treerat ; i helesteti ; 6 podurT. Vite : 129 cal si Tepe, i I armAsarT, 478 boT, 391 vacT si vile!, 22 taurT, 6 bivolf i bivo-

Pope§ti, cdtun, in com. rur. Jegujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Pope§ti, sfoard de mofie, In jud. Buzai, com. Vintilä-Vodg, cat. Scheiul. Posedà lignita de o calitate superioara. Are cam 75 hect.

Pope§ti, cdtuna,r, in com. rur.
Baltanele, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.

Popeqti, ',filie, in jud. Iasi, pl.
arligatura, com. Popesti, pecare se afla satele : Popesti, Doroscani, Madirjac i Frumuselele.

lite, 812 o!, 19 capre i 132 porcT. Loc. posea : 129 plugua : 122 cu bol i 7 ca ca!,

Pope§ti, nzic cdtun, In com. rur.
Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Are o suprafata de 6814 hect.,
din care 1204 hect. proprietatea locuitorilor, lar restul, pe care se afla 2617 hect. padure, proprietatea d-lur Alex. Mavrocordat.

262 care si clrute : 222 cu bol si 40 cu cal. Budgetul com, e la venituri de 6586 le! si la cheltuell, de
6488 le!.

Pope§ti, maña/a, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti,

In satul Arcuda, la 18 kit.
de Bucuresti, se afla instalatiunile pentru captarea si filtrarea

Pope§ti, mofie nelocuita, in jud.

www.dacoromanica.ro

POPE$TI-B1CUL

52

POPWI-MANXSTIREI

apeT DimboviteT, care serve$te la alimentarea ora$uluT. Comerciul se face de 14 circiumarT si 3 hangil.

Se intinde pe o suprafata de 2179 hect., cu o populatie de
810 suflete, locuind in 154 case.
D-niT: G. N. Alexandrescu, G. Petre i O. Sutzu, aa 18w

moard cu apa ; r masina de treerat cu aburl $i 2 podurT. LocuitoriT posea : 243 plu-

Pope§ti- Bicul (Pope§ti -

Faca), sat, facind parte din com.

hect. $i locuitorir, 378 hect. Pro-

prietarif cultiva 1650 hect. (95

guri : 2x6 cu bol si 27 cu cal; 410 care si carute : '327 cu bol si 82 cu cal; 297 cal si Tepe, 872 bol, 560 VacT si vitef, 6
taurl, 15 bivoll, 107 bivolite, 5364 01, 125 capre si 348 rimatorr.

rur. cu acelasr nume, pl. Sabarul, jud. Ilfov. E format din 2 trupurl: Popesti, la N. de Joita, ltngáriul Ilfovatul, si Bicul, la S.-E. de Joita, filtre riul Dimbovita si Ciorogirla. Se Intinde pe o suprafata de

hect. sterpe, 49 hect, izlaz si
7 hect. vie). LocuitoriT cultiva 332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect. izlaz si 40 hect. vie).
Are 2 bisericY ; iscoala. mixta; pod. Vite : 57 cal si Tepe, 2o6 bol, 15 vacT si viteT, 7 bivolite, 1200

Improprietariti sunt 371 locuitorl si neimproprietaritT mal sunt 447. Comerciul se face de 15 ctrciumarl.

1020 hect., cu o populatie de
285 locultorl.

D-1 V. L Dan are 891 hect. si locuitoril, 129 hect. Proprietarul cultiva 870 hect. (32 hect. sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect. vie $i. 45 hect. padure). Locuitoril cultiva tot terenul.

01, 20 ea' pre si 104 porcI. Locuitorir posea : 85 plugurl

78 cu bol si 7 Cu cal; 85 care
$i carute : 78 cu bol si 7 cu cal. Budgetul com. e la veniturT de 3117 leT si la cheltuelY, de

Pope§ti-luI-Faca. VezT PopestiBicul, sat, jud. Ilfow

Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de I preot

si i cintaret ; o scoalä mixta,
frecuentata de io copiT. Localul s'a construit de d. V. L Dan. In raionul satulul mal sunt : 2 podurT, I moara cu apa ; I povarna. ; i helesteti. Comerciul se face de z circiumarl si r hangia. Numarul vitelor marT e de 181 $1 al celor mid, de 188.

3109 le. Comerciul se exercita de 2 circiumarl si i hangig.
ImproprietaritY sunt 96 locuitorl si netmproprietaritl mal

Pope§ti-Manuc, sat, facind parte din com. rur. Popesti-Dragomiresti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de 868 hect., cu o populatie de
957 locuitorT.

sunt 93.

Pope§ti - Drago mirelti,

conz.

rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul,
situata. la V. de Bucuresti, intre riul Wovatul si padurea Riioasa,

D-1 A. FAnuta are 733 hect. si locuitoriT, 135 hect. Proprietarul cultiva 404 hect. (20 hect. sterpe, 8 hect. izlaz, i hect. vie $i 300 hect. padure). Locuitoril

la 20 kil. de Bucuresti. Se compune din satele Dragomiresti - din - Deal, Dragomiresti- din-Vale, ManastireT, Sabareni, Popesti-

cultiva tot terenul, afara de 12 hect. carl rAmin sterpe. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de i preot
$i I

Pope§ti-Ciupagea, cdtun, pendinte de com. Uesti-Golesti, jud.

cintaret. Guija, Popesti-se face de i drComerciul

Vlasca, p/. Neajlovul, situat pe
Valea-DrimbovniculuT.

ciumar.

Pope§ti-Conduratu, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata.

spre S.-E. de Bucureti, la 10
kil, de capitall. Ad se allá. ni$te ruine vechT. La V. trece soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita. Sta

Manuc e Zurbaua. Se intinde pe o suprafata de 5008 hect., cu o populatie de 2844 suflete, din care 586 contribuabilT, locuind in 551 case. ID-ni/ G. Dragomirescu, Br.
Davril, Statul, A. Fanutä si d-na

Numarul vitelor marl e de
177

i al celor miel, de 792.

Pope§ti-MärastireI, sat, facind
parte din com. rur Popesti-Draomiresti, pl. Znagovul, jud. Il-

fov, situat la S. de Sabareni,
pe malul sting al riuluT Ilfovatul.

In legatura cu com. Leurdeni prin o osea vecinala. Se compune din 2 catune
Popestilt ominl 1 Popesti-Pavli-

Ecaterina Odobescu ati 3398 hect. si locnitoril, 16ro hect. ProprietariT cultiva 1735 hect.
(210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz, hect. vie si 910 hect. padure). LocuitoriT cultiva. tot terenul (98

Are, impreuna cu Sabareni, 1144 hect. si o populatie de
832 10 CII itorT.

StatuluT apartin 694 hect. $i
locuitorilor, 450 hect. Statu/ cultiva prin arendasiT sal 250 hect. (248 hect. izlaz si 196 hect. pa-

chenT, locuite numai de SirbiCatoli

hect. ramin sterpe). Are 4 biserid ; 2 coale mixte;

www.dacoromanica.ro

POPESTI-MELINEM

53

P0PE5T1-R0BE$TI

dure). LocuitoriT cultivA tot te-

renul, afarl de 40 hect. carT
rAmin sterpe.

Com. Popesti-Palanga e situatA la 43 kil. de Rosiori, la 6z ki/. de Alexandria si la 92
kil. de resedinta judetuluT. CAtunul Popesti e asezat pe valea TeleormanuluT, pe partea stingl a riuluT cu acelasT nume;

parte din com. rur. Popesti Con-

duratu, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

Are o masinA de treerat. Comerciul se face de 2 circiumarT.

Se intinde pe o suprafatA de

906 hect., Cu o populatie de
714 locuitorl.

D-1 G. N. Alexandrescu are
601 hect. si locuitoriT, 305 hect.

Pope§ti-Meline§ti, sat, pendinte de com. rur. Melinesti, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat la 29 kil. N.-V. de Craiova si la 4 kil. N.-V. de Godeni. E format din satele unite Popesti si Melinesti.

catunul PurcAresti, pe partea
stingA a vdeT Bucovului, iar cA-

:Are o populatie de 53 familiT, sart 269 suflete ; o scoall mixtk frecuentatA de 26 copiT ; un biuroti postal rural.

tunul Palanga, pe coasta dealuluT din partea dreaptA a riuluT Teleorman. CAtunul PurcAresti se aflA la 4 kil, de cAtunul de resedintA si Palanga, la 21/2 kil. Pe teritoriul Popestilor sunt
lacurile : Lacul-PopiT, Lacul-dela-PalangA i Lacul-de-sub-Coas-

Proprietarul cultivA 550 hect. (46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz si i hect. vie). LocuitoriT cultivA. 261 hect. (4 hect. izlaz si 40 hect. vie). Aci e resedinta primArier. Are 2 biserid, una cu hramul Adormirea, deservia de i preot
si

cintAret si cea-l'alt1 catolicA ;

o scoall mixtá, frecuentatA de
39 copiT.

Ad e resedinta judecAtorier de ocol a pl. Amaradia si a und companiT din regimentul Dolj. Prin cAtun trece soseaua judeteank care leagl Craiova cu
Nordul judetuluT (CApreni). Alte

tA, care vara adese-orl seack
Vijiitoarea sal:1 UrlA toarea, este

sosele vecinale si comunale leagA cu Godeni, BodAesti si
Odoleni.

un pirlias care trece printr'o vAlcea, la N. cAt. Popesti. Are o populatie de 1318 suflete ; o scoalA mixtA, condusá de un invAtAtor i frecuentatA

NumArul vite/or marr e de 157 si al celor miel, de 800. Comerciul se face de 2 circiumarV si i hangid.

Mosia din Popesti fusese dAruitA mAnAstireT Horezul de cAtre

de 17 elevi; dota bisericf, una in cAt. Popesti, deservitA de preot si I cintAret, si cea-l'altA in cAt. Palanga, deservità. de I
preot si 2 cintAretT. Vite : 542 vite marT cornute, 157 caT, 1528 oT, 12 capre si
85 porcT.

Pope§ti - Petre§ti, sat, fAcind parte din com. rur. Balotesti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. E format din 2 trupurl Popesti

Petresti, situate spre S.-V. de
Preotesti, pe malul drept al VAeTCAlugArului. Are lacurT zmir-

pArintele egumen loan de la
Horezul, dupl cum se vede din hrisovul luT Constantin Brincoveanu, din anul 7219 (1711).

Budgetul com. e la veniturT

coase. Pe allturT trece calea nationalA Bucuresti-Ploesti. Se intinde pe o suprafatA de

Pope§ti-Palanga, com. rur., in
jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, pe partea stingA a riului
Teleorman. E formatA din 3 cAtune : Popesti (resedinta), Palanga si PurcAresti. Limitele comuneT sunt : la E., Slobozia-TrAsnitul ; la V., comunele Bucovul si Rica ; la N., co-

de 2663 leT, 18 /Dad' si la cheltuelT, de 2653 leT, 44 banT. Drumurl : la N., calea judeteanA Alexandria-Pitesti, care

620 hect., cu o populatie de
165 locuitorT.

D. Eugeniti StAtescu are 528 hect. si locuitorii, 92 hect. Pro-

o uneste cu com. Izvorul-d.-j. din jud. Arges ; la S.-E., soseaua judeteank care o uneste
Cu com. Slobozia-TrAsnitul, lar la V., soseaua vecinalA, care o

prietarul cultivl 300 hect. (25
hect. izlaz si 200 hect. pAdure). Are o biserick cu hramul Sf. Nicolae, deservitA de I preot si i cintAret ; j masinA de treerat cu aburT ; i helesteti.

muna Izvorul-d.-j., din judetul
Arges si la S., com. Tatarästi-d.-s.

uneste Cu com. Rica si Bucovul-Adunati. Satul Popesti este format mal

NumArul vitelor marf e de
138 si al celor micT, de 431. Comerciul se face de 2 cit.ciumarT.

Populatia cAtunelor este resfiratI pe coastele vAel. TeleormanuluT si ale %T'Ad BucovuluT,

formind diferite grupe carl mi numirl osebite, cum este Catrinesti, Briosti i altele.

de curind, lar Palanga se vede mentionatI ata pe. la jumAtatea secoluluT al XVIII-lea, cit si in «Istoria, luT Dionisie Fotino.

Pope§ti-Robe§ti, fost sat, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. ZAi coiu,

Pope§ti-Pavlichenil sat, fAcind
www.dacoromanica.ro

POPETTI-ROMiNÌ

54

POPINA

Popesti-RornInI, sat, fAcind parte din coro. rur. Pope$ti-Conduratu, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafatà de

PopiI (Muchia-), virf de munte, in jud. $i pl. Prahova, com.
Breaza-d.-s., cdt. Gura-BeliI, In

partea de V. a $oseleI nationale Ploe$ti-FrontierA.

Vilcea, pl. Horezul., com. Recea. Izvore$te dintre Poiana-PaltinuluI $i Plopi$ul si curge spre S., cdtre rtul Cerna.

1272 hect., cu o populatie de 96 locuitorl. D-niI G. Petre $1 O. Sutzu ají 1200 hect. Proprietarif cultivA '100 hect. (49 hect. sterpe, 45 hect. izlaz $i
6 hect. vie). Locuitorif cultivA tot terenul.

Popina, insuld, in iezerul Razelm,

PopiI (Piscul-), virf de deal,
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com.

jud. Tulcea, situatA in partea
S.-E. a p15.$el Tulcea si cea de

Filipeni, care face parte din lantul de ridicAturl ce desparte basinul BerheciuluI de al RAcAtAuluI.

V. a com. Sari-Ghiol, la I1/2
kil, departe de tArm ; are o circumferintA de 3% kil. li o intindere de 140 hect.; partea apusanà e mlA$tinoasA, cea rAsAriteanA e stIncoasA ; un virf al eI, de 48 m., gol $1 pietros, dominl ínsula $i o mare intindere dimprejur. Popina, doud insule, jud. Tulcea,

Are o bisericA, reparatA la 1890, deservitA de preotir din
com. Dude$ti. NumArul vitelor marI e de 49

Popif (Plriul-), fitrig, jud. Botosani, com. Brehue$6. Izvore$te de la FintIna-luI-Axinte $i se varsA 'in iazul VIAdeni, mo$1a cu acela$1 nume.

li al celor miel', de 524. Comerciul se face de 20 circiumarl.

Popesti-Sf.-Ecaterina, M'Are Popii (Valea-), vechie numire
a statuluT, pendinte de com. Po-

in bratul Chilia, la vArsarea luI in

pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, In intindere de 298 hect.

a ca'tunulla Vifork-a, -com. GuraAninoaseT, jud. BuzAti.

mare, coprinse intre bratele secundare Stari-Stambul li ZaliviBaba-Hasan, in partea esticA a
plAsei. Sulina $i a com. rur. Sfis-

Popestilor (PIrlul-), fitrid,

iz-

Popii (Valea-), vale, jud. Prahoya, plaiul Teleajenul, com.
MAneciul-Ungureni; izvore$te de sub virful Nebunilor-Marl ; curge de la V. spre E. $i se varsA in

tofca. Sunt despArtite printr'un

vore$te din satul Popesti, com.
Micle$ti, jud. Ilfov ; strAbate $e-

brat mal mic. Ail o intindere de 450 hect., acoperite cu stuf
si presArate cu sAlciI $i rAchiti (120 hect.).

sul Brindu$eni $i se varsA in
Iazul-RaculuT.

rlul Teleajenul, pe malul drept.

PopestilOr (Pirlul-),ftbig, curge de la S. spre N., pe teritoriul com. Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti. Se varsA in piriul
Lipova.

PopiI (Valea-), vale, in jud. Tu/cea, pl. MIcin, pe teritoriul com.

Popina, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, teritoriul com.

rur. jijila. Se desface din poalele N.-E. ale dealultd Aganim ;

Bordu$ani, situat spre E. $i in apropiere de movila Popina.

se intinde spre N., avind o directiune de la S. spre N; trece
pe lIngA movilele Nadoleanul $i Mo$-Staicu, brAzdind partea de

Popina, baltä, jud. Tulcea, in
partea de N. a plA$eI MAcin $i

Popi-DiI. VezT Pochi-DiT.

cea de E. a com. rur. Pisica.
E forman. de DunAre $i comunicä cu balta cea mare Crapia. E inconjuratA cu stuf. Are o intindere de 220 hect. Contine pe$te in abundentä si al cAruT venit apartine statuluI.

Popil (Movila-), movild, ?njud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. Ostrovul, pe
ultimele ramificatiunT vestice ale

N. a plA$eI $1 pe cea de S. a
comuneI, $i, dupA 3 kil., se deschide in lacul hila, in par-

tea de S. a 14 lingA satul Jijila.

dealuluI Ro$t, cu o inAltime
de 68 m., dominind prin inAltimea sa : DunArea, la marginea
cAreia se aflä., Valea-MosuluI, va-

Popii (Valea-), vale, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Po. epe$ti. Izvore$te din dealul Modoaia, trece pe 11110 $coala co-

Popina, movilä, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe teritoriul com. Bordu$ani.

lea Dereana-Ro$t precum li $oseaua judeteanA Ostrov-DAeni. E situatI In partea N.-V. a p1A-

muneI $i se vars1 in riul LuncavAtul.

Are o inAltime de 20 m. Se
gAse$te inteinsa, $i risipite imprejurui ef, bucAtI groase de

$eI $i cea S.-E. a comuna, la 2'/2 kil, mal spre S. de cAt.
Ostrovul.

Popilor (PIrlul-), pilla, in jud.
www.dacoromanica.ro

vase, nearse in foc,

POPINA-ASCUNSA.

55

POPRICANI

Popina-Ascunsfi, movild, jud.
Tulcea, in mijlocul stufuluT, la

satul Cu acelasT nume, jud. Romanati.

S. de balta Crapia, in partea
N.-V. a plaseT Isaccea si a comuneT Luncavita, la hotarul pla-

tuata la S. dealuluT cu acelasT nume, cu care merge paralel, pana ce se varsa in Dorofeiu,
pe dreapta luT.

Popinzale§ti (Vatra - Schitului-), mofie a statuNi, Cu o p5.-

silor Isaccea i Macin. E stincoasa. Are 6 m., domintnd gira Ciulinetul i drumul comunal Luncavita

dure de 396 pog., l'higa com.
Popinzdlesti, pl. Oltetul-Oltul-

Popouti, jud. Botosani. VezT Popauti.

d.-s., jud. Romanati.

Popoveni, sat, jud. Dolj, pl. OPopinzale§ti-de-Jos, sub-divizie
a cdtunulul PopinzAlesti, pl. 01-

Popina-Mare, insuld stincoasa, in jud. Tulcea, balta Popina,
in partea de N. a plAser Macin cea de E. a com. Pisica. Are malurT ripoase, o circumferinta de 900 m. si o intindere de 20 hect., cu un vid inalt de 26 m.

colul, com. Balta-Verde. Are o populatie de 403 suflete ; o bi-

tetul-Oltul-d.-s., jud. Roman4.

serica, fondata in 1854 de locuitorr, si reedificatA in 1892, de comuna.

Are o padure de 150 pog. Pe
aci se observd urme din BrazdaluT-Novac.

Popoveni, deal, jud. Dolj, pl.
Popinzäle§ti-de-Sus, despdriire a satului Popinzalesti, jud. Romanati.

Ocolul, com. Balta-Verde, prin

care trece limita de N. catre
orasul Craiova.

Popina-Mick movild, jud. Tulcea, in partea de N. a piase! Macin i cea de S. a com. Pisica, pe grindul Pisica, linga balta Popina. E stincoasa. Are 6 m. inaltime, dominind satul
Pisica, girla Ciulinetul si drumul

Popoaia, vale fi pirifi, jud. Botosani ; curge prin valea Popoaia,

Popoveni, mofe particularA, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. BaltaVerde, apartinind cetelor de mos-

com. Movila-RuptS, si se varsa pe stinga Baseulur. Are B.O numal in timpurT ploioase.

nenT ce se gAsesc pe dinsa.
Popoveni, pcidure a statuluT, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. BaltaVerde. E populata cu stejarT, artarT, frasinT i cerT ; stejarul predomina.

comunal PisicaLuncavita.

Popoi,sail Aria-Popoi,
Popinei (Pädurea-), A/dure (60 hect.), de salde i richita, jud. Tulcea, in partea de N. a piase Macin i cea S.-E. a com. Pisida, lingd balta Popina. E inconjurata cu stuf.
Popinzäle§ti, com. rur., in S.-V. plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati. E formata din catunele PopinzAlesti, Loloeti, (Bd-

jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, cu virful Poiana-

Arsa. Este punctul cel mal de
V. al judetuluT.

Popoveni, îrî, jud. Dolj, pl.

Poponeti (Balaurul), cdtun al
com. Bdesti, jud. Buzati, Cu 200 locuitorT si 45 case.

Ocolul, com. Balta-Verde ; iese
din Balta-PopiT ; trece prin V.

satuluT Popoveni si se varsa pe

stinga riuluT Jiul. Are i pod

Poponeti (Balaurul), mofie, in
jud. Buzati, com. Baesti, cat.

peste dinsul.

beni), Buzducul i Ciupuria, cu

Poponeti. Are 230 hect., divizate intre maT multI proprietarT.

Popricani, sat, in partea de S.E. a com. Radiul-MitropolieT, pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
podisul i valea dealuluT Popri-

o populatie de 1162 locuitori. E situata pe riul Tesluiul, la

18 kil. spre S. de Bals, si la
27 kil. spre N.-V. de Caracal.
Altitudinea niveluluT d'asupra MAriT e de 180 m. Are 3 bisericT, in fie-care ca-

Poporita, deal, situat la V. com.
eripAnesti-d.-j., pl.

erbanesti,

cani, in partea dreaptA a riuluT
Jijia.

jud. Olt, intre valcelele TomoaceT si PojoriteT. Capatul de E.
se termina linga Dorofeiu, In centrul comuneT, si se numeste Baboesti, dupA numele mahalaleT.

tun cite una, avind hramul Sf. Nicolae ; o scoalä mixta, frecuentatA de 50 copir ; 3 circiumf.

Pe el e situata biserica comuneI.

Este resedinta comunel. Are o populatie de 103 familiT, sau 498 suflete ; o bisericA, deservita de i preot i i cintAret. Vite : 616 vite marT cornute, 57 ca!, 439 oz l 114 rimAtod.
Prin mijlocul satuluT trece so-

Poporita, vale, jud. Olt, pl.
PopInzale§ti, mcindstire, Ruga
banesti, com.

er-

erbanestid.-j., si-

seaua judeteana Iasi-Botosani,

www.dacoromanica.ro

POPRICAM

PORCET1

si, de la V. spre E., Valul-luITraian.

Popucci, alt nume al vdel Cheragi, jud. Constanta. Vezi Cheragi.

D-umbrava-d.-s., com. Carpenul ;

Popricani, deal, pe podisul caruja e situat satul Cu acelasI nume, jud. Iasi. Se Intinde de
la N., din satul Coarba, spre S., pana in sesul Prutuld, formind culmea sesuld JijieI, pe partea

curge prin satul Geblesti, com. Carpenul, si se varsa pe malul sting al riuluI Dasnatuiul.

Popusoc, cdtun, In satul LipovaRazesi, pl. Racova, jud.

Porceana, vale, in partea de E. a com. Hurduji, pl.
jud. Fälciü, prin care curge piriul cu acelasI nume, care, curgInd alaturea cu dealul Berea, se varsa In piriul Guzari.

Porcäretul. Ved Laposul, sat,
jud. Bacaii.

dreapta a Aula
Pe platoul acestuI deal avea
aseza.ta oastea tefan-VodaTom.

Porcàretul, sat, facind parte din com. Corbasca, jud. Tecucia.
E asezat pe coasta dealuluIFra-

sa, in razboiul cu ConstantinVoda, fiul luI Irimia-Movila, la 7120 (1612). (cLetop.», p. 262,
t. I.). Batalla nul-luI-Sas.

sinelul, la 3 kil. spre S. de resedinta comunel.

Porceasca, mahala, in com. rur. Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.

s'a dat la Cor-

Are o populatie de 207 suflete, TiganT (lingurarI), carI se ocupa cu facerea lingurilor, co-

Porceni, cdtun i resedinta com.
Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

Dup6. anul 7157, a fost o lovire tot aid, intre cazaciI luI Timu i darabaniI lul StefanVodl, care domnea in locul luI
Vasile-Voda."-Lupu, socrul luI Ti-

mus. DarabaniI ati fost

si putid aü scapat pana in padurea din satul Ràdiul, aproape de Popricani. (cLetop.v, p. 330, t. I.). Ved Radiul-MitropolieI,
deal.

vetilor, etc. In partea de V. a satuluI, din locul numit Tabara, izvoreste piriul Porcaretul, sub numele de Neagota, lar In partea de E., se afla un punct strategic, numit
Cetatuia.

spre N., situat pe loc ves, pe o suprafata de 376 hect., din
care 113 hect. arabile, 253 hect. padure, IO hect. vie si livezI cu
prunI.

Are o populatie de 181 fasau 798 suflete, din care
148 contribuabili ; o biserica deservita de i preot i I cintäret.

Porcäretul, sat, in partea de E. a com. Doagele, pl. Racova, jud. Vasluiii, situat in fundul
vad cu acelasi nume i inconjurat de 3 pArtI cu dealurl. Se intinde pe o suprafata de

Locuitorir posea: 16

plu-

gurI, 35 care cu bol, 2 carute
cu cal; 275 vite mal-1 cornute, 15 cal, 433 °I, 165 capre, 366 rimatori ; 20 stupI cu albine.

Popricani, plrîü, in jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Radiul-Mitropolid.

Izvoreste de sub dealul Popricani, curge spre N. si se varsa in riul Jijia.

210 hect., din care 143 hect. padure si 24 hect. cultivabile ale proprietatd, iar 43 hect.
ale locuitorilor.

In Poeni sunt 4 puturl, 31
fintinI si I cismea. Lingd catun se afll o ruina, numita Cetatea.

Popucci, riinukitele unid vechid
sat, jud. Constanta, situat in partea meridionala apl. Mangalia

Are o populatie de 205 suflete ; o biserica, deservita de
preot; un schit, facut cam pe la 1851, de Ieromonahul Natanail Popescu, care dupg secularizare a ramas ca biserica de
mir.

Porceni, numire ved/lié a satului Chioara, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

cea vestica a com. Cheragi, la

6 kil. spre S. de cat, de resedinta Cheragi. E asezat pe valea Popucci si e dominat de virfurile Murzac-Tepe, la E. si Sinir-Tepe (102 m.), la N. Are o suprafata de 183 hect.,

Pe sesul satuld sunt doud
movile marI, facute din timpurI

Porce§ti, com. rur., jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre S.V. de orasul Roman, la 16 kil. de el si la 15 kil. de resedinta
plIseI, pe piriul Poarca, asezata

din care I hect. ocupat de actuala vatra a satuld si de gra.dinI, cu o populatie de 14 suflete.

Porcäretul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, acoperit Cu intinse pädurI de brad.

parte pe deal si parte pe vale. Are o populatie de 438 fasan 1545 suflete, locuind In 347 case ; 2 bisericI; o scoalä

Drumul comunal Cadi-ChioiHagilar trece prin partea de N. a satuluI.

PorcAretul, pîrui, jud. Dolj, pl.
www.dacoromanica.ro

mixta, frecuentaa in 1899-900 de 131 copiI.

PORCEM

57

PORCUL

Sunt 900 vite marl cornute. Se cultiva viea. Se face comercirt cu vite, la tirgurile anuale de la 23 Aprilie si 26 Octombrie, precum si la cele s5,ptaminale, care se fac in fiecare Lunr.

natul vitelor, cu livea de fin,
ograzI de prunT si locurr arabile.

spre S., sunt : Albina, PiciorulCalulur, Plaetul, Curaturile, Seclub, Muchia-Feter-Nuculur, Plopisul, Virful-Inalt, Tunda, Recurelele, Magura, Virful-Cheir,
Virful-cu-Ograzile, Slemi, Lazuri, Voiculta, Corn5.telul, Virful-Ra-

Budgetul com. e la veniturr de 3700 lei si la cheltuelr, de
3651 ler.

Vaile si valcelele sunt : Valea-Bisericer, in cat. Petreni, com. Costesti, care izvoreste din poalele muntilor, din locul numit Piciorul-Schitulur, curge spre S.-V. si se varsä in riul Costesti ; Volea-Siga, izvorind din locul numit Scarisoara-Barbatestilor si varsindu-se pe sango. riulur Costesti ; Valea-Grämestilor, care izvoreste din Dealul-Bra-

dulur, Piscul-cu-Bordeele si Dosul.

Cimpiile de la poalele dealu-

E legata cu orasul Roman
prin osea.

la sunt : Seciul, Girlici, SubDos, Malurelul, Padesul, Alunisul, Ograzile, Ponorul, SubMdgurr, Fleanca, Ocolul, Bogdan, Glavoci, Fata-Mare, Z5.tonul, La-Lunca, Sudosulur, SubLac si Livedea-Lungl.

Porce§ti, sat, li resedinta com. cu acelasr nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Porcesti.

Se compune din trel partI : Porcesti-Razesi, la N.-V. ; PorcestiCatargiului, salí Rusi,

ianul, curge spre V. si se varsa pe stinga riulur Costesti ; Valceaua-Turder, care izvoreste tot din Dealul-Braianul, si se varsä pe stinga riulur Costesti ; Valea-Seacd, numita si Valea-Brdia-

la E.;

si Porcesti-Ungureni, la S. Vezr Porcesti, com. rur.

nula, care izvoreste din DealulBraianulur, curge spre V. si se

varsa pe stinga Aula Costesti;

Porce§ti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Gu tul.

valceaua Secáturile, care izvoreste dintre Dealul-Braianula la N., si Dealul-Lazarulur la S., si se varsa pe sango.

Porci§eni-Raze§1, sat, in partea de N. a com. Botesti, pl. Crasna, jud. Falciti, in hotarul de S.-E. al jud. Vasluiti, situat pe coasta de E. a dealulur Dragalinul si cea de V. a DealulurGugului, pe o suprafata de 550
hect. Are o populatie de 73 familir,

Porcilor (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Mäcin, pe teritoriul

Aula Costesti ; valcelele Fulgesti, Popesti si Valea-cu-Fagr, toate izvorind din Dealul-Lazarulur si vdrsindu-se tot pe stinga
riulur Costesti ; Valea-Jidover,

com. urb. Macin, si pe al catunulur sad Ghecetul ; e fo,t-mat

saa 320 suflete, si o biserica. Locuitorir sunt vechr razesi. El mai posea o parte de mosie

de o Orla ce pleaca din Dunare si se termina in balta Jijiei si e inconjurat de toate partile cu stuf ; are o intindere de 90 hect. si convine peste.

pe o intindere de 375 hect.,
numita Mindresti, si care la un loc cu mosia Porceni, formeaza o suprafata. de 580 hect.

care primeste in partea dreaptá
välcelele : Strimta, Valea-cu-Fintinele, Valceaua-cu-Ripile, lar pe

Porcilor (Dealul-), deal, continuare a muntilor Arnota si
Bulla, prelungindu-se pe toata

stinga Valceaua-cu-Maracinr si a-Dosulur, si care izvoreste din dealul Jidova, curge spre V., si
se varsa pe stinga riulur Costesti ; Valea-Blezeni, unja cu V5.1ceaua-

Porci§enilor (Dealul-). Vezr
Schitul, deal, com. Botesti, pl. Crasna, jud. Falda.

partea de E. a com. Costesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, pe sango. riulur Costesti, sub diferite numirl : Dealul-Braianulur,
al-Lazarulur, al-Costestilor si Ma-

Boulur, care ia nastere din Piscul-Zaton si sango. riulur Costesti ; ValeaDealulur, a-Nisipulur si a-Sudo-

se varsà tot pe

Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul Novaci, com. Polovragi, situat in partea sting5; a riulur 01tetul.

suld, toate izvorind din DealulCostestilor si varsindu-se pe sango. riulur Costesti. Cele mal multe din aceste val

gura, formind un singur lant, ce se pierde in partea de S. a
com. Costesti.

Porcul, lac, jud. Braila, situat in
ostrovul Bregoloiul, iezerul Lunguletul.

la N. de

Este semanat de o multime de piscurr si brazdat de mal
multe val si válcele. Pe creasta

si valcele curg numal dupa topirea zapezer si in timpurr ploioase. Piscurile dupa creasta acestur

Porcul, japfe, la E. de com. Tichilesti, jud. Braila ; pleaca din

si pe poalele lur se afla multe cimpir cu izlazurr pentru pasu64 745, Afarolo Inclonar Goograjle. Vol. V

japsa Frunza, curge spre V,,
paralel cu privalul Dimuleasa,
8

sir de dealurr, plecind de la N.

www.dacoromanica.ro

PORCUL

58

PORFIRA

comunicind cu iezerele : Barganul, Cociul i Zeciul.

mat de valea cu acela0' nume, incepind de pe teritoriul com. Berqti, jud. Covurluia, in dreptul T.-Bere§ti, i terminindu-se aproape de Balinte§ti, la punc-

pe §esul Suceve, *i se varsa
printr'un canal in riul Suceava.

Are de tributar din stinga pe
Pirlitura.

Porcul, prival, jud. Braila, la E. com. Stancuta, Ruga DunareaVechre; unete privalul Plamina cu iezerul Purceaua.

tul Bran4tea.

Porcului (Poiana - ), poiand,
jud. Bacaa, pl. Trotwil, com. Hirja, de la poalele munteluI
alaturea de poteca
ce duce la Balile-Slanic.

Porcul,pirig, jud. Olt, uda com. Cireavovul de la N. la S., face mal multe zigzagurr, se impreuna cu piraiele Cirea§ovul §i Barbul i se varsa in riul Oltul, tot in raionul cora. Cireavivul.

Porcului (Dealul-), ramificare a dealulut Turia, in partea despre E. a satulta Perieni,
com. Carniceni, pl. Turia, jud.

Ia0. Se intinde de la N. la S. pAnd in satul Probota, unde formeaza valea catre §esul

Porcului (Valea-),

ceitun,

al

com. Minzale§ti, jud. Buzaa, cu 20 locuitorI i 5 case.

Porculoi, puna trigonometric,
de rangul situat in pl. Su-

Porculul (Valea-), M'Are, in
Porcului (Lacul-), lac, in jud.
Teleorman, situat in lunca DunareI i format din vassaturile el, in dreptul com. Cioara, in fata insuld cu acela§I nume.
jud. Buzati, com. Minzale§ti, proprietate mo§neneasca pe mo§ia Minzale§ti.

lina, jud. Tulcea, com. CaraOrman, in partea de E. a com. §i de S.-E. a pla§er, linga lacul Porculoi. Are 2.6 m., dominind lacurile Porculoi, Porcul i Stuful, pe o mare intindere.

Porculul (Valea-), vale, in jud.
Buzan, com. Paltineni, cat. Nehoiul; incepe din Lacul-Porculta §i, strabatind strate feruginoase, la o coloare alba, semA-

Porculul (Movila-), movild, in jud. Constanta, pl. Hiuova, pe
teritoriu/ com. Ostrovul, situata

Porculoi,

lac, in jud. Tulcea,

pl. Sulina, pe teritoriul com.

rur. Cara-Orman, situat in partea de S.-E. a pla§eI §i cea de

In partea de N.-V. a pla§eI cea de N. a com., intre doua vE: Valea-Haga §i Valea-Ulmilor i pe culmea dealulta Coium-Punar, avind 56 m. inaltime.

nind cu laptele. Apa el se intrebuinteaza., amestecata cu fol

de diferite plante, pentru colorat.

E. a comuna; este format de
Girla-lmputitä cu care comunica

prin o gira; are o forma triunghiulara; inconjurat de toate partile cu stuf; contine putin
pe§te ;

Porcului (Valea-), vale,

intre

PorculuI (Ostrovul-), insuld,
In Dunare,

comunele Bursucani §i Bere§ti, jud. Covurluia.

are o intindere de 40

in dreptul com.

hectare.

Cioara, jud. Teleorman. Are pe &lisa zavola de salcie i plop.

Porcului (Valea-), vale, in jud.
Gorj, com. Polovragi, plaiul No-

Porcului (Balta-), lac, in partea de E. a comuna Cara-OrSulina, jud. Tulcea, ltngà lacul

vaci, formata de dealul Porcul.

Porcului (Piriul-), pirig, izvoman i in cea de S.-E. a pla$eI rqte din padurea Hinte0, jud.
Porculoi, de care e format cu care comunica. prin doua girlite ; e inconjurat de toate
Dorohoia, despartind Hinteti i Fete§ti de mo§ia Grigore§ti, §i se varsa in piriul Fete§ti, mo§ia Grigoreti, com. CAline§ti, jud. Boto§ani.

Porcului (VaIea-), vale, in jud.
Gorj, com. Poiana-Seciurile
pl. Amaradia. Ia na.5tere din

dealul Strimba.

partile cu stuf; are 20 hect.
contine putin pe§te.

Porcului (Coltul-), munte, in
jud. R.-Sarat, pl. Ora§ulta, com.

Porcului (PIrlul-), pida, jud.
Suceava, ce formeaza hotar intre moii1e Liteni §1. Sili§tea; trece pe lingd satul Balta-Porculul i ajungind in localitatea Zeilicul, la numele de
Zeilic, formeazd balta Ramd§ita,

Porculul (Virful-), pisc, al munOlor Vrancei, in preajma com. Paltinul, jud. Putna.

Porfira, ramurd de munit, ce
se detwaza. spre E., din grupa
Tarcaul, pe teritoriul com. Mastacanul, pl. Bistrita, jud. Neamtu, dind §I ea ramurI scurte

Andre4, spre N. de comuna;
este acoperit cu padurr.

Porcului (Dealul-), deal, for-

www.dacoromanica.ro

POROINA

59

PORTARI-DE-JOS

spre N. O. S. Catre extremitatea despre E. se ramifica
In: Cuhnea -NechiduluT, a-Alu-

alte $osele comunale, care o
leaga cu comunele vecine. Dealurl mal principale in co-

cuitorT, din carl 246 contribuabilT ; o biserica, deservita. de 2 preotT $i r cintaret ; o $coala

nisulur, Negulesti, Codrul-NeguluT, a-DraganuluT. Este acoperita cu padurl.

mna. sunt : Dealul - PoroineT,
DealulrileT.

si

DealuI -ipotea Zo-

mixta, conclusa de un invatator i frecuentata de 23 elevT.
Vite : 686 vite marT cornute, 327 caT, 7 1:llagad, 1295 oT $1
117 p orcT.

Poroina, sati Poroina - Micä,
sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Dedovita.

Va! sunt : Valea - PoroineT, Valea - OstreseveT i Valea-AlbuluT. In Dealul Cioclovilor se afla o gran:Jada de pamint in inaltime ca de treT metri, lar in circumferinta ca de 40
metri.

Budgetul cora.

e Ia venitu

de 2333 lel si la cheltuelT, de
2294 ler. Calca judeteana AlexandriaZimnicea, strabate prin centrul

Poroina, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Bistrita.

Pe dealurT, in partea despre Izvoralul, se gasesc in pamInt
sagetT

comuneT si o pune in legatura directa. la N. cu Alexandria, si

Poroina satt Dealul-PoroineI,
deal, peste care trece soseaua nationald i calea ferata
ciorova - Bucuresti, jud. Mehedinti, com. Poroina-Mare.

i cioburT de oale vechT

la S. cu com. TigAneti, spre
Zimnicea. Stradele din comuna sunt mal toate soseluite si impietruite. Aci se gasesc mal multe stabilimente de comercia, boiangerii si circiumr.

romane.

Poroina-MicA, sat, jud. Mehedinti, com. rur. Dedovita. VezT
Poroina.

Poroina-Mare, com.rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 32 kil. de ora$ul Turnul-Se-

Poroinita, sat, in jud. Mehe- Poroschia, moiie particulara, in
dinti, pl. Blahnita, com. rur.

verin, situata parte pe vale si parte pe deal. Se margineste : la E. cu com. Stignita si Iablanita ; la S., Cu com. Fintinele - Negre; V., cu com.

Vinjul-Mare. Pe aci trece Valul-luT-Traian.

jud. Teleorman, pl. Marginea. Are pe &Asa si padure.

Portan, sat, in partea de V. a
Poroschia,
com. rur., in jud. Te-

com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,

Broscari si la N., cu comunele
Izvoralul si Cacotul.

Satul formeazä comuna cu
catunele Novaci.

la leorman, pl. Marginea, pe Valea-VedeT, la 4 kil. de orasul Alexandria, spre S.-E. Se invecineste la N.-V. cu orasul Alexandria ; la E., cu ipotea, Fintina-Mare
calea j u detean a Al exandria-Giurgin ; la V., cu Valea-VedeT $i parte din Valea-NanovuluT ; la

jud. Vasluia, situat pe coasta
dealuluT Olanesti, pe o suprafata de 71 hect., din care 45 hect. padure.

Are o populatie de 109 suflete si o biserica, facuta de locuitorT la 1847. LocuitoriT posea : 5 plugurT

Are o populatie de 3000 locuitorT, locuind in 436 case ; 4 bi-

sericT, deservite de 2 preql si 7 cintaretT ; o scoald mixta, con-

clusä de i invatator si care a fost frecuentata in 1899-9oo
de 88 copiT.

S., cu com. Tiganesti. In partea de E. a com. curge riul Vedea, iar mal spre N., Valea-NanovuluT si cu Valea-

$i io care cu bol, i plug $1
carota Cu cal ; 41 vite marT cornute, 50 oT, 8 cal $i 5 rimatorT.

Doamner se unesc cu ValeaVedeT i formeaza o singura vale.

Portari-de-Jos, sat, In partea
de S. a com. Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluia, situat pe

LocuitoriT posea : 90 plugurT, lo carute Cu caT, 158 care cu bol, i000 vite rnarT cornute, 58 caT, 6 bivolT, 790 rimatorT, woo oT si 200 stupT de albine.

Prin aceste vaT curge cite un
piriias care poarta numele

coasta de E. a dealuluT Chicerca. Are o suprafata de 186 hect.,

Budgetul com. e la veniturl
de 5196 leT, lar la cheltuelT, de
3216 leT.

Suprafata com, este de 2030 hect., impreuna cu mosiile de pe clima. Este $1 o 'Adore, numita Paclurea-DoamneT, spre Valea-NanovuluT, in tntindere de

Cu o populatie de 211 locuitorl. Mo$ia se divide in dota partí;

Are o osea ce o pune in
comunicatie cu $oseaua BroscaruluT spre Severin, precum

IO hect. Solul este negru-vegetal si fertil.

cea mal mare este a razesilor
$i cea-l'alta a succesorilor def. Mih. Antoniu.

Are o populatie de 1438 lowww.dacoromanica.ro

PORTARI-DE-MIJLOC

60

PORTILE-DE-FIER

Mara din sat, in partea de
E., e situata biserica, facuta la
1804, Mala 20, de locuitoriT razesT din Portari(Ciohodaresti)

tunul de resedinta al comuneT.

com. rur. Lalosul, pl. Oltetul

d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 312 locuitorT. Cade cam In centrul comuneT uda riul

Are o populatie de 287 locuitorl si o biserica, fondata in 1827 de Pitarul Matheiii Constantin Portarescu, si repasata la 185o de Spiridon Constantin Portarescu, avind urmatoarea
inscriptie :
Aceastä S-tä si Dumnezeiasei
cu hramul S-01' Voevozl, care intiiil

deservitA de I preot si 2 eclesiarhT.

Oltetul la V. E situat la 2 kil. de OS. Lalosul, unde e scoala.
Portdresti, mo)rieparticularl,jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita. Are padure pe &usa.

LocuitoriT posea.: 95 vite marl cornute, 5 cal, 150 oT
50 rimAtorT.

In trupul razasiel Portarilor s'a alipit si o portiune de pamint, numità 015.nesti, in intin-

dere de 57 hect., care s'a cump5rat de locuitorT de la stat.
(VezT OlAnesti).

Portari-de-Mijloc, sat, In partea de E. a com. apodeni, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe

ail prefilcut-o d-nul Pitar Matheiii Pordirescu, fäcind-o de lemn In paiente, de clrämidä in 1827, In zilele DomnuluI Grigore Ghica, de la care s'ají inceput iarkI a fi In Principatele Romlne, printl patrief, i In zilele iubitoruluY de Dumneheri, P. S. S. Pärintele Neofit Roman i fiind in stare proastä, co ajutorul lui Dumnezeil s'a prefäcut fu

Portäresti, pddure particularà,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, in intindere de 122 hect. E populata cu jugastri, ter,
plopT si frasinT i maT cu seama
s tej arT.

coasta de E. a dealuluT Chi-

cera, pe o suprafata de 272 hect., cu o populatie de 370
locuitorT.

annl x850, de D. D. Spiridon Portärescu, frate mal mi; care n'are mostenitorY

Portäresti-Dobriceni, Lalbsul
Gonita, pddurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pendint1

Vite : 195 vite marT cornute,

io cal, 250 oT si 8o rimAtorl.

i pänä. In nol ali stat neatnul, s'al mal acläogat hramul S-ta Troim, in zilele Prea InälratuluI Nostru Domo Bar. bu D. Stirbeiti-Voevod si al IubitoruluI de Dumnezeil Episcopul nostru Calinic Roman, sävtrsit In anul x851,
Mairi 28.

de com. Lalosul, jud. Vilcea.

Portita, bral (prival), in insula
Balta, jud. Ialomita, pl. mita-Balta, com. Fetesti.
Talo-

Portäreasa, munte, in partea de
V. a com. Leresti, jud. Muscel.

Pe ling5. sat trece linia
rat5. Craiova-Calafat.

fe-

Portäreasa (Chirul, OdaiaChirului"), rno,ie, nelocuità, jud,

Comunicatia se face prin soseaua judeteana Craiova-Bistre-

Ilfov, pl. DImbovita, com. Tunari-Dimieni, proprietatea d-luT

tul, care pune satul in legatura

Portita, punct trigonometric, de rangul al 2-lea, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Canli-Bugeac, asezat la 3 kil. mal spre S. de Gura-Portitef, pe malul MariT, in partea

la N. cu Ceratul
Giurgita-Cioromela.

si

la S. cu

C. D. Vernescu. Are o intindere de 62 hect., din care 15
hect. sterpe.

de E. a comuneT si a plaseT.

Portäresti, cdtun, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. MastacAnul ; se desparte de satul ovoaia pi-in ptriul MAstacanoasa.

Portitel (Gura-), deschizdturd, jud. Tulcea, prin care marele
basin lacustru-marin, format de lacurile Razim, Zmeica, Golovita i Sinoe, comunica cu Marea. Aceasta limbA de pamint,

Portäreasa, pddure particularà,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni.

Por-täreasa, pddure a statuluT, in intindere de 2500 hect., apartintnd de muntiT ManAstireT

ampulung, care fac parte din
com. Corbsori si Berevoesti,

Portäresti, statie de dr.-d.-f.,jud. Dolj, pl. Balta, cat. Ceratul, pe linia Craiova-Calafat, pusá in circulatie la i Decembrie 1895. Se aflà intre statiile Segarcea (7,6 kil.) si Afumati (10,2 kil.).
Inaltim ea d'asupra niveluluT Mä-

acoperita numaT cu 2,3 m. de apa MariT, impiedica intrarea corabillor de Mare in lacurile
de maT sus ; une-orT chiar opreste Cu totul comunicarea si lacurile devin izolate.

plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Portäresti, sat, jud. Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, situat pe malul sting al DesnatuiuluT, la 2 kil. de Giurgita-Curmatura, ca-

riT e de 73'.26. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost
de 2 2 I 2 f leT, 35 banY.

Portile - de - Fier, defila, intre
muntif Carpati si Balcani, jud.

Mehedinti, prin care Dunarea

Portare§ti, sat, facind parte din

croeste drumul la intrarea so

www.dacoromanica.ro

PORTILE-DE-FIER

61

POSADA

In Tara. De la Palanca-Noul,
ambele laturi ale fluviului sun t

inalte, formind defileur! ce se %in unul dupa altul pe o lungime de peste 120 kil, si unde apele sale curg cu mare repeziciune printre multele obstacole, ce se afla in albia sa. Aspectul acestor defileur! e inteadevar maret. Apele DunareT

Tractatul de la Berlin, futre altele, a pus indatorire monarhiel Austro - Un gare a curati albia Dunare! de periculoasele
stincT de la Portile-de-Frer, care

Carapelit si En i - Sarai - Rahman.

Porumbita, bisericd, in jtrd. Buzad, com. Gura-SarateY, cat. Nen-

mare parte a anuluT ingreunad atit de mult navigatia fluviulul.

ciulesti-Sarata, situata pe un fru-

mos pisc acoperit de vi! si pa-

In 1890 s'a adjudecat intreprinderea, gratie initiativeT ministruluT de comercia din Budapesta, d. Baross. In Sept. 1890

dure, despre care se mentioneaza inca din secolul al XVII lea.

patrunzind in ele se angajeaza ma! india in trecatoarea periculoas5. a Grebenultd, numita si a

prima stinca fu svirlita in aer, In fata reprezentantilor oficial!
a! AustrieT, Ungariei si Serbie!.

India a fost construita de lemn de Mateia al BulibasiT ; in anul 1833, a fost reedificata de Clucerul Dimitrie sin Constantin
(Juga-Urs) si sosia sa Margareta.

Porfilor luid de Fier saa Porfile superioare ale Dundrei. Dificultatil e n avigatiun e! provin dar

din stincile numeroase de sub
%DA, sal"' apärmnd cu coltif ascu-

Dupa o muncä de pase an! si cu sacrifici! de zed de milioane (aproape 45 mil. le!),
aceastä gigantica intreprindere
a
ast-fel

Ut1 d'astipra apel, in cit a trebuit lucrar! de rectificare constind in canalurT adincr de 4 m.

fost dusa la bun sfirsit, si In Septembre 1896 s'a

Porumbul, deal, pe teritoriul satulu! Ghermanesti, com. cu acelas! nume, pl. Podoleni, jud. Falciti, in partea de E.

pentru a permite circulatia vapoarelor ; trecind d'aci Dunarea se largeste si formeaza. basinul
Milonovatz, unde ajunge a avea o latime de 1400 m. i aci, prin

inaugurat cu multa pompa deschiderea acestul canal, de catre Maiestatea Sa Imparatul Franz Iosef, insotit fiind de M. S. Regele Carol I.

Porumbul, deal, ramificare a
dealuluT Lohanul, care se intinde pe teritoriul com. Iepureni, pl. Prutul, jud. Falciù, in. partea de E. a satuluT Iepureni.

o intorsatura brusca, Dunarea intra in gitul strimt al Cazanulu!, care pare o uriasa taetura facuta in stincä i unde
apele sunt inghemuite intre doul inalte zidurf de serle! verticale. Aci, adincimea e! e foarte mare, asa ca in unele locur! ajunge pana la 50 m., cu un nivel de 20 metri

Portile-de-Fier (Portile-de-Arama), doud nzovile, In jud.
Buzar', com. Zilisteanca, situate pe malul riulur Cilnaul, la ex-

Porumbul, gÊrld, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Negoiul, prin care balta Cotlova se scurge in balta Renea.

tremitatea de E. a podulur de peste aceasta apl.
Porumbarele, mo,cie, in jud. Buzar', com. Mizil, in intindere cam

Posada, sat, faclnd parte din
com. rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova, cu o populatie de 207 locuitorl. E situat

maT jos ca acela al M.-Negre; curentul ape! are lusa o putere formidabill. Dupa esirea sa din acest defilet, Dunarea infra in renumitul defilell cunoscut sub numele de Gherdapuri saa Porlile mari de Fier. In acest defileti, cu toate cä malurile sale sunt mal putin marete si abrupte ca acelea din stritntorile Cazanelor, totusT din cauza nenumaratelor stincr si
vultorT,

de 200 hect., ma! toate arabile.

la poalele muntelu! Ploriul si
coprins intre valle Prahover (V.),

Porumbeilor (Lacul-), lac, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Cotesti. Contine caracuda, ce se consuma in comuna.

Conciul (N.) si Floriul (S.).

Posada, trecdtoare, in Transilvania, jud. Prahova.

Porumbi§tea, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsoya, pe teritoriul com. Eni-Sarai si Girlici. Se margineste la E. cu dealul Carapelit-Bair ; la N., cu dealul Cisla-la-Tirca ; la V., cu Valeacu-Maracin! si Dealul-Cilibiuld si la S., cu Valea-Mezarlic si Dealul-Balgiulul. E strabatuta de drumurile comunale Girlici-

Posada, loe

izolat,

la N. de

com. Chela, plaiul Cozia, jud.
Aci, mal tnainte, era trecere peste monte catre AusttoUngaria.

aceasta este cea maT

periculoasa regiune a fluyiuld. Inca de la 1830, sub impulsia contelu! Szechenyi, s'a facut

Posada, munte, la E. de com.
Batrini, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova. Pe timpul domnieT lu!

un plan complect pentru regularea cursuluT Dunare!.

Alexandru- Ghica -Voda era a

www.dacoromanica.ro

l'OSADA

62

POSTA VARIA

doua controla vamall i re$editita capitanulul de plAe$T.

hramul eSf. Voevod», a treia
in Bodesti, cu hramul Sf. Gheor-

Soseaua judeteana VAleni-Po-

Prin veacul al XVI-lea, p'aci

ghe $i a patra In

Valea-Plo-

se$ti strabate comuna in lung, inlesnind transportul spre com.
Tirlesti i Intreg plaiul BuzauluT, al judetuluT BuzauluT. Piscurl sunt: Cremeni$ul, spre

era drumul (o poteca ingusta abia cit putea merge omul calare) de la Timi$ la Comarnic. Pe ad i se transportar) marfurile din Bra$ov, pe caí, pana

pulur, cu hramul SI. VoevozT, deservite de 4 preotr; o $coall mixta, care a fost frecuentata.

in 1899-900 de 112 copif ;
2 morr de apa. Scoala exista ad de la 1836.
LocuitoriT, pe litiga agricultura, se mal ocupa. cu : dogaria, rotaria, timplaria, ziddria, dulgheria si cizmaria. Parte din locuitorT sunt mosnenI ; 178 s'ad improprietarit

N.-E. $1 Calineasca spre S., ce desparte com. Pose$ti de com.
Tirle$ti
$i

la Cimpina, de unde se fricarcaa in chervane.

cat. Gogeasca. Pe

acestI munti$orI $i piscurl sunt paqunT de vite.

Posada, (leal, cu piatra calcaroasa, la N. de Rucarul, jud.
Muscel, asezat pe $oseaua care

Pose§ti sal, facind parte din
com. rur. Pose$ti, pl. Teleajenul,

merge la frontiera. De ad, riul
Dimbovita largeste albia, strabkind basinul tertiar al RucaruluT. Se sustine cA locul
1.$1

jud. Prahova. Ad e re$edinta
comuneT.

la 1864, pe mosia mosnenilor, din care li s'al" dat 284 hect. El posea: 40 caY, 30 Tepe, 843
bol i vad, 200 viteT, 340 porcT, 50 capre, 1500 oT ; 16z stupT.

Poslar, lac, in partea de V. a
pl. Sulina i a com. u. rb. ChiliaVechie, jud. Tulcea, format de lacul Tihac; are 50 hect. intindere $i contine pe$te.

satuluT Rucar a fost la Inceput

(inainte de 1600) pe lunca de sub Posada, unde se vad si azI niste ruine de case si de o bisericuta, ce se numeste Biserica Jidoveasca, pe ruinele careia s'a

Suprafata comund, cu izlaz,
finete, locurT arabile i padure,

ridicat biserica cretina. In ruinele de sub Posada s'atí aflat sagetT $i alte antichitatT dace, romane i tatare.
Pose§ti, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situata pe ambele malurT ale girleT Zeletinul, Ja 43 kil. de capitala judetuluT la 15 kil, de re$edinta plaseT. MaT inainte de venirea Tata-

este de 2350 hect. In raionul comuneT sunt 2 izvoare de apa. minerali. Unul, ce curge in mare abondenta, izvorind din muntele Topilea,
contine pucioasa ; cel-l'alt, care contine sane, izvore$te din muntisorulVermanarea. Ambele sunt

Posrnocul, braf (priva°, In insula Balta, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul comunelor Socariciul i Jegalia, din jud. Talomita.

Posobeasca,

In centrul comund. Aci se fabrica anual pana la 2500 decal. tuica.
Comerciul se exercita In com. de 8 circiumarT. Veniturile si cheltuelile com. se ridica la 2785.98 leT. E brazdata prin centru de munti$oriT : Merdeala, Topilea $i ful-MTerleT, $1 spre N.-E., de Vermanarea, Cretneni$ul $1Priporul,

in jud. Buzatt, com. Boziorul, cal. Posobe$ti ; are 150 hect. $1 face un

corp cu sforile Corneanul

$i

rilor, com. Posesti se afla situata maT spre N., In mijlocul
cimpieT Zeletinul, cu numele de Sill$tea». Cu venirea Tatarilor, locuitoril imprastiat, apoT,

Posobeqti, clitun, al com. Boziorul, jud. Buzatí, CU 120 locultorT $1. 30 case.

Postavari, sat, jud. Ilfov. Ved
Postovari.

revenind, s'ati stabilit pe locul linde e azI com. Pose$ti, aducind ad i $1 biserica ce construisera din lemn.

unde se afla ridicat un punct
geodezic. In partea de N. a comuneT, in mijlocul PoTeneT-ZeletinuluT,

Postäväria, loc izolat, spre N. de apa Poclovali$tea, in catunul Corbeanca, pl. ZnagovuluT, jud. Ilfov. Acolo, spune legenda, a fost in vechime un tirg ;

Se compune din 3 alune :
Pose$ti, Bode$ti
puluT.
$1

este o movila numita
Zele-

Valea-Plo-

Piatra, facutd "spun batriniT

de Tatarl.

Are o populatie de 2030 su.
flete, din care 337 contribuabilT, locuind in 493 case ; 4 bisericT,

E udata de &Tele :

tinul, StupineT, Valea-PlopuluT, Valea - Mane$tilor $1 BaracieT,

pe la anul 1830 inca exista o casa ruinata rämasä din acel ora$el, casa a$ezata pe coasta
dealuluT Pociovall$tea. Tot pe coasta dealuluT de la Postavarie

doul in Pose$ti, una cu hramul
Adormirea»
$i

care toate se varsa in girla Zeletinul.

cea-l'alta cu

www.dacoromanica.ro

POSTELNICUL

63

PWA
com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-

pe la anul 1830 un cos mare ruinat, pe locul unde
exista

Numarul vitelor marl e de 317 si al celor mid, de 676.
Po§irce§ti, atan, al com. GuraNiscovuluI, jud. Buzau, Cu 130

barul, jud. Ilfov. Ad este un
pod pe vase peste riul Argesul. lama, cand riul inghiata, comu-

se crede ca in vechime se fabrica postavul, de unde si numirea aceasta.

Biserica din acel loc exista

locuitori si 30 case.

nicatia se intrerupe si locui toril ocolesc spre a trece pe la
Malul-Spart.

inca pana la 1830, irisa ruinata. Se crede ea la 182i, in
timpul rdscoalel luI Tudor Vla-

Poqorcani, silige de sat, jud.
Bacan, pl. Trotusul, pe teritoriul com. Caiutul.

dimirescu s'a ruinat de TurcI. Lingä casete proprietate din cat. Corbeanca exista chiar asta-zI ruine, unde in vechime a0 fost case, din dreptul cariara se spune cd era o subterana, care

Se intinde pe -o suprafata. de 212 hect., Cu 0 populaVie de 99 locuitort.

Po§ta, catun, al com. Pietroasad.-s., jud. Buzati, cu 40 locuitorI si 8 case.
Po§ta, cätun, al com. Zilisteanca, jud. Buzati, CU 520 locuitorI si
.

D l N. Turnescu, proprietar, are 200 hect., lar loctiltoril au
12 hect.

Numarul vitelor marT e de 57 si al celor miel, de 134.
Po§ta, sat, lacind parte din com. rur. tiubelut-Ordsti, pl. Dim bovita, jud. Ilfov, situat la N.-

mergea la o distanta cam de 8o metri pana la actuala biserica, numita Capresti. Acea subterana servea ca loe de aparare In timpul invaziunilor turcestr.

94 case. Se alipeste de cat.
Haiman alele.

E. de Orasti, pe tarmul drept
Polta, vechie numire a aitunulul Haimanalele, jud. Buzati, com.
Zilisteanca.

al riuluI Dimbovita, aproape de

Postelnicul, ciftun (tira), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Poiana, situat

unde Valea-Pasarea se varsa
in Dimbovita.

pe campul Baragan.

Po§ta, vechie numire a atunuluf
Baltareti, jud. Buzall, com. Clondirul.

Se intinde pe o suprafatl de 433 hect., cu o populatie ae 65
locuitorI.

Postelnicuta, iaz, in jud. Botosani, pl. . tefanesti, com. Brateni, in intindere de 5 hect.,

Academia Roming, mosteni-

toarea Casel Otetelisanu, are

Po§ta (Cäldäru§a -Jugureni),
catun al com. Colibia, j'ud. Buzar', cu 160 locuitorl si 31 case. Are subdivizia Caldarusa.

in partea de E., pe mosia Negrescul.

395 hect. si locuitorit, 38 hect. Proprietara cultiva prin aren-

dasil sal 275 hect. (75 sterpe,
45 pa.dure).

Locuitoril cultiva

Postovari (§tiubeiul - Clucerului, Canela, Moara), sat,
facind parte din com. rur. tiubeiul-Orasti, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situat la N. de Ordsti.

tot terenul.

Po§ta, sat, in jud. Ialomita, pl.
CimpuluI, pendinte de com. Bar-

Numarul vitelor mar'. e de 103 si al celor miel, de 76.
Po§ta, sat, jud. Ilfov, pl. Negóe§ti. Ved Negoesti-Posta.

bulesti, situat pe lunca dintre
riul Ialomita i piriul Sarata, si

Spre V. trece soseaua judelean Bucuresti-Oltenita.

la 3 kil. spre E. de satul Barbulesti.

Se intinde pe o suprafatä. de

1381 hect., cu o populatie de
303 locuitorI.

D-na Elena Caramaliu are
1275 hect. si locuitorii, 106 hect.

Numirea aceasta s'a dat satuluI, pentru-ca aicI era statie de posta. Are o populatiune de 45 fa-

Po§ta, sat, in ¡ud. It.-S6.rat, pl.
citi. Aci

catunul com. Zgir mai inainte era o

posa de cal, pe riul Oreavul, la 500 m. spre S. de catunul
de resedinta. Are o intindere de 200 hect.,

Proprietarul cultivg. 1075 hect, (75 sterpe, 125 padure). Locuitoril cultiva. tot terenul. Are o biserica, cu hramul

Locuitora posea : 16 cal, 148 bol, 4 bivolI, 2 asinI, 94. pord si 285 o!. Prin acest sat trece soseaua
judeteana Bucuresti-Urziceni.

cu o populatie de 35 famIliT, saa 209 suflete, din care 48
contribuabilT.

Sf. Gheorghet, deservita de
preot i
ciumarl.

cintlret ; iihelesteli.

Comerciul se face de 2 cir-

Po§ta (Prisiceni - Turnes culuI), sat, facind parte din

Po0a, sat, cu 93 locuitort, Mcind
parte din com. Gohorul, jud. 're-

www.dacoromanica.ro

POTTA

64

POTCOAVA

cucia, situat pe soseaua ce duce

278 hect. pAdure, restul arlturA si vil.

Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogosesti.

din Tecucia la Birlad. Adi qra

mar inainte o statiune a trAsurilor de posa ce plecaa din
Tecucia spre Birlad.

Po§ta-Elanului, sat, in centrul
com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud.

Po§tei (Dealul-), deal, acoperit cu vil, jud. Vasluia, pl. Funduri, com. Valea-Satulur ; se in-

Falda, situat pe valea piriuluI

Po§ta, sat, cu 356 locuitorI, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. Telita, situat in partea de E.

Elanul si pe sesul ElanuluT, pe

tinde pe la S. satuluI Grajdurile .

o suprafatA de 2864 hect., si
Cu o populatie de 8o locuitorI.

a plAseI si de S. - E. a co-

Potingeni, sat, in partea de V.
a com. Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe podisul dealultd cu acelasi nume, pe o suprafatA cam de 1538 hect.

mune, pe ambele malurl ale Po§ta-Spinoasä, loc isolat, HITA piriulul Telita, la 7 kil. spre satul Spinoasa, com. Birlesti, S.E. de resedintA. pl. Bahluiul, jud. Jai, unde in
Are o intindere de 1200 hect.,

vechime a fost statie postall.

din care 12 hect. vatra satulul, 186 hect. ale locuitorilor si restul al Statulta.

Are o populatie de 391

lo-

Po§ta-Vechie, cdtun (tirlä), in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, face parte din com. Cosimbesti, si este situat pe BArAganul, pe mosia Popesti.

cuitod ;

o

bisericA, ziditA din

Po§ta, fost sat, jud. Tecucia, pe drumul ce merge din Tecucia la Focsani. Aci era un conac
al drumetilor, inainte de a trece Siretul. Locuitorir acestui sat

piatrd la 1759, de un fost proprietar, Toma Cozma. Vite : 308 vite marI cornute, 34 cal; 747 or si 43 rlinAtorT.

Po§ta-Vechie. Vezi Oracul, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. s'aa

Poi:triad, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Sirbi.

mutat in satul Furceni.

Po§ta-Vechie, loc.- izolat, jud.
Tecucia, intre Tecu chi si Ivesti, la

Po§ta, suburbie, in partea de S. a orasuluI Buzad, jud. Buzan, pe locul unde era mal inainte statiunea poste BuzAa.
Po§ta, Tosta stalie de pega, jud. Suceava, in dreptul satulul Tatdrusi.

2 kil. spre S. de satul Barcea.
Aid stationaa trIsurile care ple-

Potcoava, com. rur., jud. Olt, pl. Mijlocul, situatA pe gira Plapcea, la 25 kil, de capitala
judetuluI si la dinta plAse.

8 kil, de rese-

caa din Tecucia spre Galati,
inainte de construirea huid f erate Tecucia-Galati.

Se compune din 6 cAtune :
Potcoava (FAlcoeni), Broscari, Mijlocul, Cirstesti, Mescinesti si Trufinesti, Cu o populatie de 2131 locuitorl. Teritoriul com, se intinde pe o suprafatA de 3035 hect., din care too hect. pAdure. Are 4 biserid, deservite de

Po§ta-Vechie, suburbie, a ora§ulur Birlad, jud. Birlad, situatA

In partea de S.-E. a orasulur.
Po§ta, loc de pdyune, in jud. lincea, com. Horezul, numit in vechime TrAistari. Numele de posta

Po§tea. Vez! Posta. Po§tei (Dealul-), deal, jud. Iasi, pl. Copoul, com. Movileni ; se intinde la S.-V. de satul Rominesti. Coasta sa de V. se lasA
pAnA in apa riuluI Bahluiul. La poalele luI, in drumul Iasi-Botosani, era in vechime statia

il are pentru a ad stationati
call postel mal inainte.

Po§ta, tnovild, situatA la N. de
com. Mihaia-Bravul, pl. Balta, jud. BrAila, la 6-700 m. de

4 preotl ; o scoalA mixtl, frecuentaa de 6o copa. *coala s'a infiintat ad in 1867. Locuitorif in maioritate sunt mosnenr, si se ocupA cu plugarla si pAstoria. El posedl :
150 caI, 52 'Tepe, 540 boI, 150

xesedinta comuna Ceva maI la E. se afla mal' inainte a 5-a
statie a vechiulul drum BailaCAlArasi.

poste.

vad, 1200 oi, 25 capre si 400 pord.
ImproprietAritI dupa legea ru-

Po§teI (Dealul-), ramificare a
dealulut Norocelul, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti.

rail sunt 146 locuitorl, pe 503
hect., din proprietAtile d-lor Biscoveanu, BAlsan, Tomescu, GA-

Po§ta (Alexandre§ti), mofie,
in jud. BuzAa, com. Pietroasad.-s. ; are 530 hect.,

Po§tei (Dealul-), deal, in jud. din care
www.dacoromanica.ro

bunea, Sorescu si Polihron.

POTCOAVA

65

POTIRNICHEASA

Comerciul se face de io circiumari.

Plapcea, pl. Mijlocul, jud. Olt,

format de malul drept al Oler
Plapcea. Are directiunea V.-E.

Budgetur com. e la veniturl de 5754 ler si la cheltuelT, de 4983 lei. O osea vecina1á leaga com. la N.-V. cu Baltati si la S.-E., cu Valea-Merilor, O alta retea pune in comunicatie la N. cu Bird l, prin Negreni, cu calea
nationala. Slatina-Virciorova, lar

si se intinde pe o distanta de
aproape 4 kil. Pe culmea luT se
afla. gara PoIcoava.

fordttata. numar din satul cu acelas! nume, situata pe soseaua 13echet Corabia, unde se observa coline de nisipurT aduse

Potcoava, baltd, pe sesul Pru
tulur, linga. satul Probota, com.
Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi.

din spre Sadova (Dolj), la 23 kil. spre V. de Corabia i la 38 kil. spre S. de Caracal. Altitudinca terenulur d'asupra nive luhn Mara e de 62 m. Are o populatie de 872 locuitorT ; o biserica, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur, deservita de i preot si 2 dintaretT ; o scoala mixta, frecuentata de 41 coph ; 5 circiumr. Locuitorir posedd : 751 vite marT, 2200 vite raid si 952 Amatorr.

Ja S.-V., cu com. Perieti.

Potcoava, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, situat in partea centra1á a plaser si cea estia a comuner si format de Lacta-

Pe teritoriul comuneT Potcoava, in partea de S., si pe malul drept al girleT Plapcea,
care formeaza aci un deal mare,

situata gara Potcoava, prima

Rosu, cu care comunica prin o

statie a caer ferate curestiVirciorova, de la Slatina spre
Pitesti. Dou5. dealurr, de o parte

; e inconjurat cc stuf si
contine peste.

Budgetul com. e la veniturT de 4827 ler si la cheltueli, de
2306

si de alta a Oler, paralel cu
matca, traverseaza teritoriul el,

in partea de S., pe o distantä de aproape 4 kil. Ele sunt acoperite cu, semanaturr si /Mete.

Potcoava, mofie a statulur, pendinte de manästirea Negoesti, jud. Ilfov, care, impreuna cu Luica-Mitreni a manästirer Mihala -Voda ,se arendeaza Cu 55200

Potelul, bala intins5., formata
de varsarea Dunarer. Se intinde
la E. de com. Ianca pana la orase-

La E. se margineste cu riul
Vedea i la V. cu piriul Negri-

ler anual.

lul Corabia, ocupind coltul de
S.-V. al pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. Are mar multe insule.

soara, care o separa de com.
135.1tati. La N., se limiteazd cu com. Birci.

Potcoava-Mare, baltd, pe sesul
Jijier, jud. Falciii, pl. Podoleni, com. ¡sala, formata din varsatura Jijier.

Contine foarte mult peste.

Potelul, cu balta ¡anca i Ho tarul, mofa ale statulur, in jud.

Potcoava, stalie de dr.-d.-f., jud.
Olt, pl. Mijlocul, cat. Potcoava, pe linia Pitesti-Slatina, pusa in circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afla t'Are statiile Corbul (12,3

Potcoava-Mick baltd, pe sesul
jud. Fälciti, pl. Podoleni, com. Isaia.

Romanati, cu o arena anuald
de 189000

i Slatina (21,3 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulur Marir
kil.)

Potcoavele, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe teritoriu/ comunelor Stelnica

Potelul (Mänästirea Bistrita), pda'ure de 510 pog., pe proprietatea Potelul, cu balta Ianca si Hotarul, linga com. ¡anca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

de 196'.21. Venitul acester

statir pe anul /896 a fost de
120715 ler, 18 batir.

si Fetesti.

Potcoava (FAIcoeni),

cdtun,

Potecul, fost schit de calugarT, in jud. Buzar', com. Niculesti,
cat. Merei, pe colina Potecul.

Potigraful, sat, facind parte din
com. rur. Gorgota, pl. Crivina, jud. Prahova. A fost statie de cal de posta
pe drumul Bucure.sti-Ploesti.

pendinte de com. Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe malul sting al Orle Plapcea. E re-

sedinta comuna Are o populatie de 369 locuitorr; o bise-

Poteiul, insuld i pichel de granild pe Dunare, in dreptul satulur cu acelasT nume, jud. Romanati.

Potirnichea,cdtun

facind

rica, fondata la 1875 de enoriasi i deservita de un preot.
Potcoava, deal, pe teritoriul com
'64 745, Mareta Dicfionar Geogrdfic
Voi
Y

parte din com. rur. Tonea, jud. Ialomita, pl. Borcea.

Potelul, com. rur., in S.-V. pl.
Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,

PotIrnicheasa, mofie, In jud.

www.dacoromanica.ro

POTIRNICHEgl

66

POTO CENT-DE-SUS

Buzáa, com. Zilisteanca? at.

Potlogi, maña/a, jud. Dolj, Pl.
Amaradia, com. AmAresti, satul AmArIsti.

In 76 case si io bordee. Are o
bisericä si o circiumA.

Haimanalele. Are 67 'hect. ara-

bile. Face un corp cu Rinciogeasca, de 115 hect., proprietate in devIlmAsie a mosnenilor PotirnichestI si RinclogI.

PotmeItul,
Potlogi-Rurall, com. rur., jud.
Dimbovita, pl. Bolintinul, si-

PotIrniche§ti, sub-divizie a celt.
Pirscovul, jud. Buzan, com. Pirscovul.

Potlogea, mofie, in jud. BuzAti,
com. Beceni, cAt. Ocea, proprietate a mosnenilor Potlogea san*

Ghitor. Are 192 hect., din care 27 hect. padurea Ocea.

tuatA pe eimpie, la 12 kil. spre S. de Titu. In raionul. comuna este un helesteti ; spre E., piriul RAstoaca, peste care este un pod si /a o ruja depArtare spre V., riul Argesul. Se compune din dou5. atune : VIAsteni si Potlogi-Rurali, cu o populatie de 2482 locuitori.

mofie particularl, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. MihAita, apartinind d-nei Eufrosina Sulioti, Are pldure pe &usa.

Potmeltul, peldure particularg.,
jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com. MihAita, in intindere de 179

Are douà bisericI, una in
VlIsteni si cea-l'altg. in PotlogiRurall ; o scoalI mixtg. ; o moarg cu aburI. Se invecineste la E. cu Rominesti ; la V., cu Argesul ; la
N., cu VAcAresti-de-RAstoaca ;

hect. Apartine d-nei Eufrosina Sulioti si e populatA cu ceri, jugastri, frasini, ulmi si mal cu seamg. emite.

Potlogeni, sati Damuri, com.
rur., formatA numaI din satul cu acelasi nume, la E. pl. Balta-01tul-d.-j., jud. Romanati, situatg. ling5. Olt, filtre comunele CiIieni si Da-Mare, la 15 kil., spre

Potoceanca, sat, fAcind parte
din com. rurall Bobesti-BAIAceanca, pl. Dimbovita, jud. Il-

situat la S.-E. de GlinaGherman, pe maluI drept al
fov,

riului Dâmbovita. Aproape de

la N.-V., cu Crovul si la S., cu
GAiseni. De Rominesti si Vgla-

toate pArtile e inconjurat de
dealuri.

N.-E., de Corabia si la 32 kil., spre S.-E., de Caracal, pe soseaua Izlaz-Stoenesti. Altitudinea terenului d'asupra nivelului Márii este de 65 m.

resti-de-Rástoaca se desparte prin piriul Rástoaca, iar de
cele-l'alte, pi-in cimpil si pAduri,

Se intinde pe o suprafatA de

538 hect., cu o populatie de
122 locuitorr. D-1 I. Paplica, proprietar, are

unindu-se cu toate pi-in sosele
comunale.

Are o populatie de 118 familii, salí 863 suflete ; o biseria, cu hramul SI. Nicolae (1863),

478 hect. si locuitorif, 6o hect.

Comerciul se face de 1 cirPotlogi-Urbani, com. urb., j ud.
Dimbovita, pl. Bolintinul, siciumar.

deservia de 1 preot si 2 cinM.O ; 2 circiumi.

tuatA in mijlocul celei de sus,
pe cimpie si invecinindu-se mai

Locuitorii posedg 756 vite
mal-Y cornute, 1940 vite mici si 374 porcr.

NumArul vitelor mar! e de 116 si al celor miel, de 170.

Budgetul com. e la venituri de 2635 lei si la cheltueli, de 2570 Id. Pe aci trecea vechiul drum roman care, pe maluI Oltulta,
mergea de la Izlaz la Romula. In spre V. de sat se vede o nalguea mare, fAcutg din timpurI vechl.

la toate punctele cardinale cu cona. Potlogi -Rurali. Are 309 locuitorI, asezati pe trei strade:
Valea-Cojocarul, Visterescul si MAcelarul, ocupindu-se cu comerciul si industria.

Potoceni-d.-j. (Greci-de-Buzail), cdtun, al com. MAracineni,

jud. BuzAil, Cu 260 locuitod si 46 case.

In raionul comund se aflA ruine din vechile palaturl ale
lui Constantin BrAncoveanu. Aci

Potoceni-d.-j., moiie, in jud.
Buzlá, com. MArAcineni, cAt.. Potoceni-d.-j.; are 380 hect.,

se presupune a fi ruine din timpurile Romanilor. Se crede de

din care 340 hect. arabile, 22 hect. grAdini de zarzavat si 18
hect. criving.

Potlogeni- din - Deal, sat, jud.
Dinabovita, pl. Cobia, com. Pietroaia.

asemeni a pe malul sting al
ArgesuluT, ar fi fost vestita cetate romand Amurgium.

Potoceni -de-Sus (Putintei),
cdtun, al com. MArAcineni, jud.

BuzAti, cu 210 locuitca 0. 44

Potlogeni-din-Vale, sal, jud. Potmeltul, sat, jud. Dolj, pl. Dimbovita, pl. Cobia, com. PíeJiul-d.-s., com. Milagita, cu o
troaia.

case.

populatie de 405 suflete, locuind

Potoceni-de-Sus, mofie, in jud.

www.dacoromanica.ro

POTOCr

67

POTUR

Buzdth com. MArdcineni, cdt.
Pototeni- d.-s. ; are 240 hect., ardturr, grddinI de zarzavat,

sati 307 suflete; o bisericl, Cu hramul Sf. Grigorie (1867),

tulut Ostroveni, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni.

deservitd de i preot si 2 entAretT.

crivind si izlaz.

Potrojani, vechie nutnire a mafia Grindeni, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Grindeni.

Potoci, sal, in. jud. Neamtu, com.
Buhalnita, pl. Piatra -Muntele,

situat In stinga riului Bistrita. Are o populatie de 265 suflete ; 4 morT de apà. Vite : 8 cal', 32 bol', 18 vad, 7 rimdtorf, 31 juncI si 862 oI.
Locuitorif se ocupd mai mult cu plutdria.

Potopinul, moysie a statulur, in jud. Romanati, pl. Ocolul, lirrgd com. Dobrosloveni, Cu o arena anuald de 3580 lel; are
o pAdure .de 598 pog., pendinte de mAndstirea Bistrita.

Potrope§ti, sat, in partea de N.
E., a com. Tdcuta, pl. Mijlocul,

jud'. Vasluiu, asezat parte pe
valea CujbeI, iar parte pe deal, strdbatut de piriul Cutigna. Are o suprafatd de 240 hect., din care 74 hect. pddure i 89 hect. loc de culturd, finet, imas, proprietatea statuluI si 77 hect.,
ale locuitorilor.

Potopinul, vale, incepind spre
N.-V. de satul Potopinul, pe care
fi strdbate si terminind u - se in Va-

Potoci, munte, situat filtre

co-

munele Buhalnita si Pingarat), jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele ; formeazd o legAturd cu ramura Pingdrati i Botosul, cind parte din grupa muntilor
BistriteI-MoldoveI.

lea-OltuluI, jud. Romanati, com. Bistrita.

Are o populatie de 41 fam.,

Potopul, ßiriü, jud. Dimbovita,
izvoreste din dealnrile i pádurile andesti ; curge

sati 208 suflete ; o bisericd, cut5. la 1804 de Maiorul Duca.

spre S., prin pl. Dimbovita, se intoarce spre S.-E., prin plasa
Cobia ; trece in cursul sAti prin raionul atunelor Greci, al com. Botesti, Scheiul si Telesti, ale com. Ludesti ; trece pe lingd Ludeti, Hulubesti si Valea-Caselor ; apoT in pl. Cobia trece
pe lin ga comu n ele Val ea-Mare, Gura-FoiI, Gäesti, Dragodana

Satul si mosia sunt proprietatea statuluI si a locuitorilor improprietdritI dupd legea ruraid.

,Potoci,

idure, in com. Buhal-

nita-Pingdrati, pl. Piatra -Mun-

tele, jud. Neamtu. Are o intindere de 1875 pog., coprinzipdu-de i pddurea de pe mosia
PingardcioruluT.

Locuitorif posea : io plugurr si 24 care cu bol, 2 plugurI

cdrutä cu cal;

17 cal", Ioo

vite marT cornute, 34 oI, 2 capre, 7 rimAtorI ; 16 stupl cu albine.

Potoci-BistriteI, trup de pitdure,
in jud. Neamtu, com. Buhalnita, pl. Piatra-Muntele, proprietatea

si, mal la vale 'de ¡Dragodana,
cam lingd com. Cuparul se varsd in &Tul Rästoaca. In cursul primeste mal multI afluentl: Valea-ButoluluI, Valea-Cobia i altiI.

Potsolul, pIriü, izvoreste de pe
teritoriul satulur Poiana - d. - s., jud. Vasluiti, com. Girbesti, pl.
Funduri, i mal jos se varsd in stinga piriulul acovAtul.

statuluI, care o arendeaa. cu
52L1 leI anual.

Potopelul, pîrîü, In jud. Gorj,
plaiul Novaci ; izvoreste din Fintina-luI-Costache, la E. de

Potoroiul, trup de tno,s.ie, In jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita, situat 11110 mosia Buhalnita i Izvorul-Alb si Sec.

Potur,

com.

mur.,

asezatd

in

com. Prigoria si se varsd In
Cilnicul.

partea de S. a judetuluI Tulcea cea de E. a pldseT Istrul, pe piriul Beidant. Se mArgineste la N. cu com.
Ciamurli-d.-s.
i Ciamurli-d.-j. ;

Potopinul, atun, situat In partea de N. a com. Dobrosloveni, pl. Ocolul, jud. Romanati, pe soseaua nationald Corabia-RiulVaduluI, la 9 kil. de Caracal,
si

Potre§ul, mahala, fácind parte din com. rur. Satioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, situatd in parte de V. a comuneI i udatd de piriul Ciupa. Are o bisericd, numit5. a Cociobilor, fondatd la anul 1802 de vAtaful I. Ursanu si Popa Radu.

la V., cu com. Beidant ; la S,
Cu comunele Casap-Chioi si Cogelac si la E., cu lacul Golovita.

in apropiere de gara Ro-

mula. Altitudinea terenulur d'a-

Relieful soluluI tine de regiunea dealurilor, printre carI distingem : dealul Eniceri (147 m.),

supra niveluld Mdrif este de
142 m.

Cara-Burun, la N.; dealul Movila-Mare (116 m.), la S.; dealul

Are A populatie de 70 fa-

Potrojani, vechte numire a sawww.dacoromanica.ro

Maadem-Bair (104 m.), la E.,

POTUR

68

PRAHOVA (JUDET)

acoperite toate cu finete si semanatud ; dealul Haidan, la S.V., acoperit cu padure. Movila mal insemnata e Hamamgi (104 m.), la S.-V.
Apele carl udä comuna sunt :

centrará a plasei Istruld si a com. Potur, al carel catun de
resed;ntä este, pe ambele maluti ale pirtuld Beidant sati Po-

tur. Are o intindere de 112
hect. Populatiunea e mal toata bulgareasca.

Predelusul, Musita, Cldbucetul, Predealul, Omul, Virful-cu-Dor, Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica Paduchiosul. La V. se märgineste cu jucf. Dimbovita, de care se desparte

piriul Slava-Rusa la N.; pirlul Beidant, numit pe ad i Potur
san* Hagi-Avat, prin mijloc, tre-

prin sire de munti

i dealurl

Acest sat a suferit mult de
la basbuzuciI T'atad in timpul räzboiului de la 1877. Are o biserica si o scoala. Pe la E. trece drumul national
Tulcea-Constanta.

ale Carpatilor i riul CricovulDulce, si la S., cu pldsile Znagovul i Mostistea, din jud. Ilfov,

cind prin cele doua catufie ale comuna'; valea Dealului-Mare, la S. O parte din lacul cel mare Golovita se afla la E. comuna
Catunele cal-1 formeaza com. sunt : Potur, resedintd, la V., pe

de care se desparte prin riurile Ialomita, Prahova i CricovulSärat.

La E. se margineste cu plasile Tohani, Sdrata i plaiul
Buzaului, din jud. Buzaul, printr% linie ce pleaca de la S. spre

ambele malurl ale piriului Beidant; Hamamgi, la E., pe malul sting al piriului Potur sail Valea-Ciamurli.

Potur, pfrig, In jud. Tulcea, pl.
Istrului, pe teritoriul comunelor rurale Ciamurli-d.-s. i Potur. Izvoreste sub numele de Valea: SatuluI, din poalele de S.-E. ale

N.- V. si care merge pe la E.
de com. Adincafa, Pulga, Colceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat, Calugareni, Tatarul, Chiojdean-

Intinderea comunei e de 6800

hect., din mil 144 hect. vatra
satului, 4100 hect. ale locuitorilor, 2556 hect, ale statului. Populatiunea, compusä mal mult din BulgarI, este de 244
familii, sati 1246 suflete, din care

dealului Ciamurli; curge spre
S., in o directie de la N.-V. spre

ca, Salcia, Carbunesti,
Star-Chiojdul i pana la vaina Buzelor.

260 bärbati si 238 fema
Calitatea pätnintului este fa-

vorabill agricultura Locuitorif posea. 112 pluguri ; 3800 capete de vite. Budgetul com. e la venituri de 8200 leI si la cheltueli, de
7900

S.-E., brdzdind partea de N. a plaseI si a com. Potur si pe cea de S. a com. Ciamurli ; trece prin acest sat, si, dupa 9 kil. de curs, se varsa in piriul Beidant, pe stinga, haga satul Hamamgi ; malurile sunt inalte
ripoase.

Intinderea teritoriala a judetului Prahova este de 487813
hectare.

Povernei (Valea-), välcea, in
jud. Musca, com. Contesti, pl. Argeselul ; se varsa in riul Arges, la S. de moara Perieteanu-Buzati.

Drumurile care brazdeaza comuna sunt : calea nationallTulcea-Constanta, pe la E., pe lingl Hamamgi ; cal comunale la SariMit, Casap-Chioi, Cogelac, Beidant i Ciamurli. Are 2 biserici : una in Potur, cu hramul Sf. Apostoli i cea-

d-lui St.
Buzar',

Clima juarepelut, in partea muntoasa, este aspra in timpul ierna lar vara e temperata ; in partea deluroasa i cimpeana, lama nu e tocmaT aspra, desi e bintnita de vinturi violente, lar vara e calduroasa. Ata la munte, cit si la cimp, aerul este curat i sal-latos, afara

de unele locuri din partea de

Pragul, colina, in jud.

com. si cat. Monteorul, acope-

rita de padure. Pe sub dinsa
trec tuburife ce duc pacura de la sorginte in fabrica de la gara Monteorul. Pe culmea sa sunt niste ruine numite Cetatea.

S.-E., unde adesea bintue frigurile, din cauza baltilor. Geologia judepelza. Masivul

l'alta in cat. Hamamgi, cu hramul Acopera mintul-MaiciI-Domnului, ambele facute de locui-

tori in 1868 si 1872 i deservite

Prahova, judel, care se margineste la N. cu Transilvania, de

de 2 preatI si 3 cintareti; 2
scoale, cite una in fie-care catun,

care se desparte prin culmile
muntilor Tatarul, Piatra-LapteluI, 1VIAgura - SiriuluI,

frecuentate de 122 elevi.

Bucegilor, cea mal insemnatl catena de munti din judet, este alcatuita din 3 grupe : grupa secondara, grupa tediara grupa quartenara. In descrierea Carpatilor s'a aratat diferitele culmi ce formeaza malurile Prahovei, culmile dela Piatra-Arsd, Furnica
Virful-cu-Dor. Sistemul cretaca-1 inferior ocupa culmea de rasarit a masivului dela Busteni

Potur, sat, asezat In partea de S. a judetului Tulcea si cea

Zanoaga, Curul-Rosu, Chela, Bratocea, Ba-

besul, Bobul-Mare, Bobul-Mic,

www.dacoromanica.ro

'PRAHOVA (JUDET)

69

PRAFIOVA (TUDET)

si Izvoarele. Diferite conglome-

rate numuIitice se observa la
culmea Babelor, Coltul ObirsieT

urma miscareT de ridicare ce s'a facut in Rominia si in toata
Europa, Insula-Mare esind si mal

Statul poseda in jud. Prahoya 108 padurr cu trupurile
lor, in intindere de 42521 hect.
(85042 pog.).

si Seaua-OmuluI. Tot masivul

Omulur si Bucegi nu sunt de
cit o imensa ridicatura calcará,

mult din apele Madi', a tirit cu sine parte din depozitele ju-

Cele mal marr

padurr sunt : Tesila, Varbila
Pacaloaia, Moreni , Cocorasti , Mislea, Musita si Urjugoaia, Aricesti, Carbunesti, Haimanalele, Curul-Rosu, Tintea, Izvoarele, etc.

care se prezinta, ad in mase etajate si In scarI uriase, aci
In platourI inalte, margiaite prin OTO verticalT.

rasice, care, In urma, ne mal
acoperindu.se ati ramas ca niste insule in sisturile lor cristaline:

Ast-fel de insule se gasesc si
in jud. Prahova, in masivele de

Sistemul jurasic este reprezintat fu jud. Prahova prin toate

pe valea PrahoveI, de la Les-

pezi pana la Sinaia si de la
Bratocea la frontiera TransilvanieI. La finele epocel cretacice s'a produs o noua. ridicare,

etajele sale, dar rar sunt toate reunite la un loc. Rocele din care se compun stratele sale
sunt calcare, cind compacte,
marmoreene albicioase sal:1' gal-

Mo,siile statului. Statul posea in jud. Prahova 46 mosiI, Impreuna cu trupurile ce le
apartin si M'arä de cele vIndute de vecI la locuitorI.
Masini si unelte agricole in j ud.

U.
Cretacicul superior : Cnomanianul, Turonianul si Senonianul, sunt foarte bine reprezintate

care a avut de efect scoaterea stratelor cretatice de sub apele MariI, atit in jud. Prahova, clt si In alte judete din Rominia. In diferite puncte ale Tare);
precum si la Pucheni, jud. Prahoya, s'el gasa silexurI cioplite, silexurT lustruite, cutite sati razuitoare O alte obiecte de piatra
si

Prahova (1893) : 52 masinI de
semanat ; 33 de secerat si cosit ; 6o de treierat (cu aburT);

In acest judet si se caracteriseaza. prin Orbitolina Concava, Ptychodus latissimus, Inoceromus labiatus, Micraster, Corangiunum, Micraster Cortestudinarium, Galerites albogalerus, Belemnitella Mucronata si Ostrea Vesicularis, fosile din cele mal caracteristice ale acesteT serii cretacice. Tipul de S. al EocenuluT, ce

4 de treierat cu manej ; 115 de vinturat ; 21 de batut porumb (cu abur° ; 44 de batut porumb
(Cu manivela) ; 5034 plugurI de lemn ; 4608 plugurT de fier ;

de os, industrie a omuluT

quaternar. Prin faptul ta la Bdicoiul, pl.
Filipesti, exista fintinT arzatoar.e, numite de locuitorI fierbatori, clocotisurl si focurl nestinse,

4983 scarificatoare ; 50 grape de fier ; 13 tavalugurI; 80 mosoroitoare de fier ; 4288 de lemn ;

ocupa o larga banda, incepind
din Ispania si trecind prin Franta,

Elveia, Italia, Austro-Ungaria, Turcia si Rominia de o parte,
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli, etc., de alta parte, prezintá acelasI caracter petrografic si paleontologic in toata intinderea sa.

reiese el, in aceastá parte, sunt ingropate substante cornbustibile, ca : huila, lignitul si petroleul, din carr, prin distilare naturala, se degaje idrogenul protocarbonat si l'ese in unele timpurT ale anulur cu apa, producind la esire un fel de fierbere
sail clocotire.

27 greble ; 84 masinT de ales sAminta ; 36 morí cu aburT; 51 cu al:A.; 2 cu vint. Vite, dupa. statistica din Decembrie 1900:19901 cal, 108894 bol si bivolI, 191716 oT, 10982

capre, 79902 pord.

Locuitorir posea si

13293

stupI cu albine (190I). Viticultura. Cu siguranta

nu se poate sti epoca de cind a inceput plantarea viilor in
jud. Prahova. Date precise lipsesc ; se ctede irisa ca plantarea

Plidurt. Din punctul de vedere silvic, j. Prahova face parte

El a luat parte la marele ridicarI ale muntilor, formind in ju-

din circumscriptia IX-a si s'a
impartit in 4 ocoale : Valeni-deMunte, cu resedinta sefuluT de ocol in Valeni ; Urlati, cu rese, dinta in Ploesti ; Ploesti, cu re-

dealurilor co vita dateaza de

detul Prahova virfurile Caraimanul si Omul. Miocenul este destul de bine
reprezintat in acest judet si este

i-400 ani.
Situatiunea viilor in jud. Pra-

insemnat prin marea cantitate de sare gema, lignite, petrol si
ozocherita, pe lingA care trebue sa mal adaogam existenta chihlibaruluT si a suffuluI.

sedinta sefului de ocol in Ploesti, si Sinaia, cu resedinta in
8inaia.

hoya este in genere pe deal, o mica parte, fiind pe va! si alta si mal mica pe sesurr. Vine, in cea mal mare parte a dealurilor, sunt expuse spre
E. si S., afara de viile care se in
tind pe Valea-Teleajenulul si care au expozitiunea spre V. In cite va

La finele epocel jurasice, in

Mare parte din teritoriul judetuluI Prahova e acoperit cu padun. www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (JUDET)

70

PRAHOVA (JUDET)

localitAtT sunt expuse in toate
directiunile.

curesti), cele de la Slanic, Cimpina si Vilcanesti.

Solul in genere este argilos, argilo-varos, disos si pietros,
gasindu-se
i

imptirfirea administrativa. lnainte de 1865, jud. Prahova
se itnpartea in 7 circumscriptii, adica : plasile Cimpul, Tirgsorul, Filipesti, Cricovul, Podgoria i plaiurile Teleajenul
Prahova.

fosile pe inaltimI.

Prasirea viteI se face prin vitá moarta, prin butasl, prin
vita mustacita.

Datul viteI depinde de caldurile prima-vera In regiunile
expuse spre N. inflorirea se face mai firzitt.

StruguriI incep a se pirgui
pe la finele luneI luI Iulie. Maturitatea lor se considera pe la 25 Septembrie.

La 1883, judetul a sufevit o nouà impartire, iar dupl legea pentru fixarea circumscriptiilor administrative, promulgata pusa In aplicare la i Noembrie 1892, jud. Prahova s'a impartit in TO plasl : Cimpul, Cricovul, Crivina, Filipesti, Tirgsorul, Podgoria, Pelesul, Prahova, Teleajenul i VArbilaul (v. a. n.). AzI jud. Prahova este Impartit In 5 plasT Cimpul-Tirgsor, Fi-

De la Ploesti, spre E., este calea ferata, ducind /a Buzad, oprindu-se in jud. Prahova la Odie Valea - Calugareasca si Albesti i avind o lungime in Prahova de 27 kil. In total, teritoriul jud. Prahoya are 175 kil, de caI ferate. De la Ploesti la Predeal drumul de fier merge tot urcind. Aceasta statie seafla la 940 tu. d'asupra statieI Bucuresti, sati 870 m. d'asupra statief Ploesti. In acest traect, catea scoboara putin la aropina în Valea-PrahoveI, trecind aeest riti pentru
prima-oara, peste un pod lung de 259 m., intre Blicoiul si Cim*

Speciile de strugurI, ce se cultiva In Prahova, sunt TImlioasa, Timpuria, Gordinul, Basicata, Draguiasca, Coarna, Tigvoasa, Seina, Coarna - Neagra, Negru Virtos si Negru - Moale.

Intre Cimpina i Comarnioul

lipesti, Prahova, Teleajenul
Podgoria.

Ape minerale. Judetul PrahoVa e unul din cele maI bogate ale l'arel din punctul de
vedere al apelor minerale.
NumaI pldsile Cricovul, Pele-

calea trece Inca Prahova de 4 orI pe niste podurI de 114 m., 109 m., 96 m., 45 ni., afara de
podul de la Gura-Belif (22 in.). Intre Comarnicul si Sinaia sunt doud tunelurr.

Capitala ludetuld este orasul Ploesti.

Budgetul judetuluI pe anul
1900-901 este acesta : Zeciml :
veniturI, leI 550588, bani 71, cheltueli, leI 534520, banI 77; Drumuif veniturI, leI 141568,

Prahova si Teleajenul num5r5. peste 50 surse de ape mi-

nerale, cea mal mare parte intrebuintate de suferine, de si nu la toate s'a fäcut analiza
apelor. Comunele : Apostolache, Gornetul-Cuib , Pacureti, Tatarul, Udresti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tîr-

cheltuell, lel 136462. cídl de camunicalie.

Jud.

Prahova este strabätut de la S. spre N.-V. in toata lungimea luT, de calea ferata Bucuresti-Predeal, care se opreste la Orne Crivina, halta Prahovei, Brazi, Ploesti, Buda, Bdicoiul,
Cimpina, Comarnicul, Va/ea-Lar-

Catea mal traverseaza Prahoya de 7 orl futre aceste doul statiI pe niste podurr mai mult saü mal putin lungl, precum podul de peste Ostrov. Intre Sinaia i Busteni, Prahoya mal este inca. o data trecuta de cale, care dup5. ce a stra-

sa, Cornul, Poiana, Prahovitad.-j., Adunati, Ocina, Telega,
Predealul, Sinaia, Cimpina, S15.nicul, Vilcanesti, i altele, po-

batut tunelul dintre Busteni Azuga, precum si &lita Azuga, ajunge la Predeal. Pe Ruga catea feratd, tudetul Prahova maI are urmatoarele
cal, bine ingrijite : a) Calea nationald Ploesti-Bu-

ga, Sinaia, Busteni, A zuga si
Predealul (frontiera).

seda bogate izvoare de apa mineralä, continind : pucioasa, fier,

pacura, sare i iod, Mal la toate aceste izvoare, circulatia se poate face cu Inlesnire. S'ají analizat numaI apele de la Brebu (de rap. dr.
Davila),. cele de la Cornul (pro-

Aceasta cale are in jud. Prahoya, Incepind de la riul Jalomita (S.) pana la Predeal (N.-V.),

curesti, care trece prin comunele Barcanesti, Brazi, PucheniMarT, Poenari-RaleT si de ad i intra

o lun gime de II° kil. O ramura secundara apuca de la Buda, spre E., la Slanic,
oprindu-se la garile Plopeni siPolana si avInd o lungime de 34 kil.

In jud. Ilfov, pl. Znagovul.

Din aceasta cale, o ramur5.
pleaca din Ploeti, strAbate Valea-Prahover si la va= Predeal se uneste cu soseaua austriaca la Brasov. Aceasta cale merge pe Valea-Prahovel si strabate
comunele : Blicoiul, Banesti, Clm-

prietatea prineipulul N. G. Bibescu), cele de la Predeal (proprietatea M. S. Regelui si a Eforid Spitalelor Civile din Bu-

De la Cimpina spre E. este o cale feratd, care merge pana la ocnele de la Doftana.
www.dacoromanica.ro

PRAHOVA OLTDED

71

PRAHOVA C1UDED

pina, Breaza, Comarnicul, Sinaia i Predealul. b) oseatia judeteana PloestiTirgovistea, care pleaca. dift Ploesti, strabate. S. - V. judetulta

Expresiunile de un cal sala o jumatate de cal, ce mal intilasta.-zI in comerciul de brasovenie, ne reamintesc destul de vici acele timpurT. In ajunul razboiului turcoruso-austriac, razboia incheiat
nim
i

terminat soseaua austriaca Timi s-Predeal.

De la bariera Brasovulia pana

Prahova, trece prin comunele : Tirgsorul - Noa, Dirmonesti Margineni si infra. In jud. Dimbovita. Soseaua judeteana. Ploesti-

Ja Predeal, chervane incarcate Cu tot felui de marfurT se tineaa lant.
Transportul de la Brasov pana

prin pacea de la 1730, Austria
trimise salahorT prin munti, pen-

la Bucuresti dura de obiceia
cite zo de zile, dintre carl 7 io trebuiaa pana sa scape chirigiT de vaina, atit de mare era aglomeratia. Transportul de persoan e, transportul mesageriilor i scrisorilor

Bratocea, care pleaca din Ploesti, pe barierea Valeni, i ia directia spre N., pe Valea-TeleajenuluT, legind mal toate co-

tru facerea drumurilor, ca sa poata trece ostile. i d'atund
dateaza drumul cel vechia pentru carute. La 1789, s'a reparat si in-

munele de pe aceasta vale, adica Bucovul, Scaeni, Magurelele, Valeni-de-Munte, Homoriciurile, Izvoarele, Maneciul-Un-

dreptat oare-cum acest drum,
construindu-se peste prapastiT

se acea pe timpul acela prin
diligente. BirjariT de la Ploesti

gureni si Paminteni, trece pe linga manastirile Cheia si Su-

vagaune, puntI si poduri de lemn, primitive ; cu toate acestea comunicatiunea pe soseaua aceasta, ce traverseazd munti
stincT uriase, era grea i periculoasa.

si de la Brasov eraa d'asemenea zilnic la drum pe valea
Prahover.

De cind s'a deschis drumul
de fier, soseaua nationald e mal

sana si ajunge la vaina Bratocea.

putin umblata, dar In timpul
vereT, filtre Sinaia i Predealul,

oseauajudeteanA PloestiCalarasi, care pleacä din partea

Drumul cel vechia urca de

de S.-E. a orapilia Ploesti, bariera RifovuluT, trece pe litiga -manastirea Ghighiul i comunele: Rifovul, Buda-Palanga, Ciu-

la Timis drept la Predeal si distanta ce se face asta-e cu trgsura in 15-20 minute, se
facea p'atuncT in cite o juma-

intilnestr la tot pasul multime
de trasurT. E locul sa mentionam aci des-

pre calea ferata ducind la Predeal.

tate de zi si de multe orl
teo zi intreaga ; iar de la Predeal incoace, drumul tinea albia PrahoveT, pe alocurea /Ana de

mati si la riul Ialomita intra in pl. Znagovul, jud. Ilfov. oseaua nationala spre Mi.

zil, care strabate toata partea
de E. a judetuluT Prahova, trecind pe la Bucov, Valea-Calugareasca, Albesti, i prirt apropiere de Tomsani si Inotesti

bolovanT, pe alocurea ingusta
si primejdioasa. Pi-in une/e /ocurT, la trecerea peste ape, °amena construisera

Pe la jumatate lunel luT Iulie 1871, Maria Sa Carol I, Domnul Rominilor, si cu Elizabeta Doamna, vizitara Sinaia. Aceasta vizita domneasca a asigurat \raid Prahova un viitor stralucit, pentru-ca frumu-

apor l'Ara in pl. Tohani din
jud. Buzaa. Judetul Prahova, gratie pIe-

trisulur ce se gaseste pe toate valle sale, este bine soseluit,
In toate directiunile. Din istoria drumurilor jud. Prakova. Cu mult inainte de
1739, de la Timis, peste Predealul si pana la Comarnicul, peste

podurT de lemn i pentru trecere incasaa de la chirigir taxe. oseaua actuala, una dintre cele mal frumoase si poate una dintre cele mal vechr din Tara,

setea cu care natura a inzestrat aceste /ocurr pitoresti, decise pe SuveraniT nostri a face din Sinaia resedinta domneasca de vara.
AcesteT

s'a construit la anul 1846, pe
timpul domniel luT George Bibescu. Lucrarile soseler

imprejurarT fericite

nale, precum si facerea podurilor, aa fost conduse de inginerul Ruset, asistat de inginerul
Delejanu.

se datoreste in prima linie constructia caier ferate pe valea PrahoveT, constructiune ce a in-

ceput la anul 1876 de o societate engleza , si a fost 6
vreme impledicata din cauza razboiuluT. La 1878 s'ad reluat

OratiT si Posada, era o poteca

ingusta abia cit putea merge
omul calare. Transporturile de marfurT se faceati pe cal, pana la Cimpina, unde se incarcati in chervane.

Prin constructia acester sosele, relatiunile Tare cu Brasovul si Transilvania, luara mare

lucrarile acestel linir, de asta
data de societatea franceza Guil-

avint si aceasta mal cu osebire de la 1854 incoace, de cind s'a

loux, lar la 1879, linia s'a pus
In circulatie.

www.dacoromanica.ro

PRAFIOVA (jUDED

12

PRAIIOVA (JUIDET)

Primul tren de persoane intre Predeal si Sinaia a circulat In ziva de -f o Iunie 1879. Inveyelmintul rural. In proiectul al 2-lea din regulamentul

inva.tatura, fie ea sunt ptea trinT, fie ca aü mintea maT timpita, sh-T depärteze cu totul din numärul candidatilor, lar pe ceT ce sunt mar slabI la Invgtatura
sa-T maT opreasca la scoala normala spre deprindere, cita vreme

cupa. cn industria lemnelor de constructie, a sindrIler, Acindurilor, donitelor, doagelor, rogojinélor, fringhielor de clnepl,
olarieT, etc.

organic,, la art. 8 se prevedea ca fie-care sat, pe litiga preot, sa tina si un cintaret, cu plata de 2 kile de bucate pe fie-care
an si cite doT leT de fi e-care

vor socoti de trebuinta»,
Cu chipul acesta, dupa 4 anT,

Loc. din plasile TIrgsor, Crivina, ampul, Cricovul, Podgoria Filipesfi, se ocupa in deosebT cu agricultura, viticultura, gil.-

gasim ca functionail in judetul

dinaria, facerea de cärute, fabricarea vaselor de pamInt, varul, rotaria, fabricarea caramidei, fringhelaria, fabricarea rachiutd, transportul lemnelor, tuiceT si pacureT, fabricarea trais-

enorias catean, care sa Invete carte pe copiiI satuld in cele Sase lunT de iarna, raminind
cele de varä pentru munca clm-

Prahova (1842) un numar de
51 seca comunale, frec,lentate de 72! copil, lar în 1845 numArul lor atinge cifra de 180, frecuentate de- 2227 copii. In anul 1846, numarul scoalelor scade la 169, inca numarul copiilor creste la 2355. Toate aceste scoale se intretinead de stat si de comune. AzT (1899-900) sunt in jud. Prahova 169 scoale primare rurale mixte i 4 scoale de catun, Cu 129 invatatori si 91 invatatoare si frecuentate regulat de
8691 copiT, din 13801 InscrisT, numarul total al copiilor in vil--

pula
Marea vornicie din launtrul chibzuind a pune in lucrare aceastä dispozitiune a regulamentuluT, a dat porunca catre Ocirmuirea din Ploesti ca sa lea masurile cuviincioase pentru aceasta nota intocmire, Indatorindu-se
proprietariT mo-

telor din par de cal si plocadelor de llna, lingurilor, copailor, fuselor, etc.

Ce din partea de N., lipsitl fiind de un teren proprill cultura*, se ocupa in special cu
cresterea vitelort cu negotul de lemnarie, cu fabricarea de brinzeturT, transportul sArei, fabricarea rachiului de cea maT bulla

siilor, ca sa gäseasca case pentr coale, sati a se clddi incapen inteadins. Eforia, cu hirtia No. 125 din 24 Ianuarie 1838, a invitat din
parte-T pe profesorul din Ploesti,

sta de scoald fiind de 36906.
(In ce priveste invatamIntul urban, vezi Ploesti-Sinaia). Cultul. Judetul Prahova ti n e

calitate. Fiind in judet fabricT de var negru, fabricT de pestav, hirtie, carien l de platra
alte instalatiud industriale si comerciale, loc. gasesc ocupatiunl,

ca sa ingrijeasca a cauta tinerl tarad, feciorl de popa i altiI,

care le aduc foloase, mal ales
acelora care se indeletnicesc cu chirigeria. Mal In toate comunele din N. judetuluT, locuitoril sunt i dulgherT. Ce/ care sl-aa format o mecerle din dulgherie i timplarie, lucreaza cu arta. diferite lucrarl trebuincioase la o casa. laca cite-va fabricl din jud. Prahova, afara de cele din orasul Ploesti, canora guvernul le-a acordat avantagiele legel pentru inctragiarea industriei nationale,

carT sa primeasca a urma in

de Eparhia Mitropolituld Priacea scoala din Ploesti cita-va mat. Pentru conducerea trebivreme ca O. se deprinda la inlor bisericestT, este in judet un vataturile si apol incepatoare protoereti, care reprezinta pe sa fie datorr a Vine secará in eparhiotul respectiv, ajutat de 6 vre-un sat. sub-proto ereT. Primele scoale rurale in juJudetul e itnpartit in 163 padetul Prahova,
infiintat prin

1839 si cu candidatl esitT din scoala normala din Ploesti.
O luna. si jumatate a functionat scoala normala din Ploesti
si candidatiT, ceT mal multI abia stiind sa citeasca i prea putini

rohir, avind si 106 filiale, afara de cele urbane. (Vez/. Ploesti). anT Industria. Sunt de cind industria in judetul Prahoya a luat un mare avint. Sunt fabrice de postav, sticlarie, ciment, cascaval, salam, var negru,

toate clotate cu masinT si

in-

sa scrie, aü fost trimisT pe la
sate O. deschida ccoalele.
Eforia, pricepind nedestoinicia

multora din candidatl, cu hIrtia No. 1120, serie profesoruld din Ploesti : «Pe candidatir pedestoinicl si neprimitorl de

var hidraulic, cherestea i bete de chibriturT, la Azuga ; fabrice de birtie, var i carien l de piatra, la Busteni si Comarnic ; fabrice de cherestea, var i cuie

strumente perfectionate. Fabrica de hirtie de paTe, din Scleni, a d-lur Ezra Penhas ; fabrica de var hidraulic si ciment

a d-luT E. Erler, din Azuga
fabrica de var hidraulic i elment din Comarnic a d-luT B.

de siria, la Sinara. Mare parte

din locuitoriT judetuld se awww.dacoromanica.ro

PRAHOVA OUDED

73

PRAHOVA (JUDET)

Aldasaro ; fabrica de var hidraulíe si ciment, din Breaza, a d-luT Ernest Manod ; fabrica de ipsos, din SlAnic, a fratilor Axerio;

tuelile, la 67854 la vechl si 18
parale.

Urlati, coprinzind pl. Cricovul, ara comunele Cricovul si Berceni.

Populagunea jud. Prahova, dupa ultima statisticl (Decembrie / 899) este de 304376 locuitorl : 152737 barbatT si 151639

fabrica de tesaturr de fina, din Azuga, a d-lor Rhein si Scheeser ; fabrica de sticlarie, din Azuga, a d-luI S. Griinfeld; fabrica

femeI; 63992 cap! de familie ;
295714 orto doxI, 569! catolicT si protestantl, 70 mahometanT,

DrAganesti, ca resedinta in Draganesti, coprinzind toata pl. ampul. Marca jud. Prahova este un tap si o coarda de vita. Tapul
insemneaza ca. in acest jud., prin

de cherestea, din Sinaia, a d-lor Costinescu si Montesi ; fabrica de var hidraulic, din Comarnic, a d-luT H. Schorsch; fabrica de pastä de lemn, pe mosia Cheia, a d-luT Ezra Penhas ; fabrica de impachetat si mucava, din Busteni, a d-lor Schiel. (V. si Ploesti).

9 armenf, 499 mozaid, 35 de
alte religiunT. In 1859, populatiunea jud.

Prahova era de 199314 loe.;
in 1884, de 241 I 84 loe. ; in

1889, de 257101 loc. ; in 1894,

muntf, se gasea odata mult vinat salbatic: lar coarda de vita, care inainte de desfiintareajud. Saac (Sacueni) era marca acestul jud., inseamna ca producea vin mult si bun.

Comerciul judetuluf Prahova este foarte intins si se face mal ales cu Braila si Bucuresti.

de 278704 loc. -Cresterea populatiunef in ultimif anf se datoreste si avintuluf luat de com. Sinaia si numeroaselor 'futreprinderf industriale instalate pe

Din trecutuljudejulul.Intre anir 1360I372 armata ardeleneasa conclusa de Voevodul Nicolae in contra luT Vladislav
Basarab, Domnul TareT - Romi-

Se face comercia cu vinuri,
porumb, grill, fasole, finte, cartoff, mazare, rachiti, gaz, pdcura., spirt, lemnarie, var, olarie

valea Prahova, care strabate tot judetul de la N. la S.

nestl, intra in Tara pe la Predeal.

Puterea judeatoreasa. In
¡ud. Prahova sunt 8 judecatorif

Voevodul Transilvania trecind muntif, cu Sacuil, ajunse la Ialomita. Per, tru prima °ara atunci intilnim in Istorie numirea de Predeal ; de aci incolo nu se maT

si alte productiunr. Tirgurf am'ale se fac : La-doua-CirciumI,

la Cimpina, si la Drajna, erg

de ocoale, afana de cele doua din orasul Ploesti, casi mal coprind pe tina cirdunscriptiaPloesti si comunele : Bucovul si Berceni (pl. Cricovul), toatä pl.

mare de pieT de animale salbatice, maT ales de vulpT si jderT.

Din punctul de vedere sanitar, judetul Prahova se imparte
in 5 circumscriptiunT, cu un me dic de fie-care, facind serviciul in doua plasT. Spitale sunt la Urlati, la VAleni, la eimpina. (VezI si orasul Ploesti). Viimile. Judetul Prahova are

nrgsorul, M'Ara de comunele
Manesti si Vladeni-Margineni si

pomeneste multa vreme Mulle de aceastA trecatoare; se face irisa de mal multe De mentiune

toata pl. Crivina. Cele 8 judecatorif sunt : I. Sinaia, cu resedinta in Sinaia, coprinzind plaiul Pelesul. Cimpina, cu resedinta in ampina, coprinzind plaiul Praho va.

de Timis si mal cu seama pe
la inceputul secoluluT al XVI-lea. In acest mare interval, de

bullä seama ca, in desde lor
incursarT si vice-versa in Tran-

3 vamT, doua in munte, la hotarul despre Transilvania : Bratccea si Predeal si vaina orasuluT Ploesti.

Filipesti, cu resedinta in
Filipesti, coprinzind pl. Filipesti si comunele Manesti si VladeniMargineni, din pl. Tirgsorul.

In secolul al XIX-lea, vaina Tara era la Cimpina si, pe vremea domnief luY Alexandru Ghi-

Slanicul, cu resedinta in
Slänic, coprinzind plaiul Val-bilaul.

ca-Vocia, vama a fost mutad. de la Cimpina la Breaza si de

silvania, Turcif si Tatarii, Rominir si Unguril vor fi trecut Cu armatele lor pe la Predeal si daca. nu putem pune inainte date concrete este ca, manualele de istorie nu precizeaza, ci se multumesc de obiceiä a spune: trecind Carpati, intrind in Tara.

ad, in anul 1852, la Predeal,
unde e si astd-zi.
In 1860, veniturile tutulor vamilor, impreuna cu Predelus,

se evaluail la suma de 771159

la vechl si 3 parale si chel64745. Nardo Dictionar Geografic. Fol.
I

Valeni-de-Munte, cu recedina in com. VAleni-de-Munte, coprinzind plaiul TeleajenuI. Baltesti, ca resedinta in com. Bältesti, coprinzind plasa Podgoria.
Urlati, cu resedinta in con3.

In anul 1548, pe riul Pi-ahoya avu loc o mare batalle
singeroasa intre Mircea III tiranul, fiul lul. Mihnea-cel-Ratl,
si boerif rominf s'evoltatf. La 1596 1597, Mihaiti-Vitea-

zul a repurtat o stralucita viq10

www.dacoromanica.ro

PRAHGVA (JUDET)

74

PRAHOVA (JUDET)

torie In contra Tatarilor la Gherghita. La .1600, Mihaiil e invins de Poloni i MoldovenT In pAdurea Bucovului si se retrage la Tirgsorul. Dup.' moartea luT Mihaiti-Viteazul, nascindu-se certuri marr pentru domnia TareT-Rominestl,

plina de boeri, fugind cu familile si avutul lor. De la riucuresti pana la Brasov, era ztua l noaptea un lant

un corp de TurcT i Tatari, ina-

inteaza spre Cimpina, spre a
trece in Ardeal. Valea Prahovei era ocupatd de ostiri austriace,

ara de sfirsit de fugan. Minia fanarlotuluT si iataganului turcese bagase fiorul In oase, si
fie-care se gindea cum id scape mai de graba.. Pribegif, numaT dupd ce treceati Oratiile si Posada, prin tinuturile PrahoveT, rasuflati tnai usor. UniT poposiatl la Sinaia, alta la Slonul-de-PiatrA, altii Intre-

cu ordinul d'a apara strimtorile si d'a impiedica inaintarea
Turcilor.

boerif, impreund cu fratir BuzestY, alesera Domn pe Radu Serban Basarab.
lonT

Un contimporan istoriseste ast-fel evenimentele intimplate Cu aceastd ocaziune: «Trecind dar ostile nemtesti

In Valahia pg.na in apropiere
de orasul Ploesti sati Tirgsorul, s'ati intimpinat cu ostile turcesti. cAustriaciT ati fost respinsI de

Simion MovilA, cu Mari, Poi Moldoveni, navdleste in

Tara. Batalla se dete in GuraTeleajenuluT, la satul Teisani (16oz) i tinu trei zile. Ea fu

Prahove sal la Predeal.
UniT mergeati direct pe drumul Prahovei, alta de la Sinaia

hotArita prin lupta de fata a
luT Stroe Buzescu cu un l'Atar veatit prin vitejia 10 si care era nepot al HanuluT tAtdresc (Gr.
G. Tocilescu).

o luati peste munti pe la Branul, altif apucati pe valea Azuger i multrsf autati drumul sà treacd la Brasov, pe ValeaJoiteT. AceastA stare de lucrurT

Turci si venind in fuga lor intrat in apa Prahovei, printre muntl pana. la Sinaia, si ldsind Austriacii ca la 400 ostasT in
mAnAstire, grosul ostireT s'a dus

La 1611, SasiT din Brasov, strimtorat1 de principele Transilvaniei, Gavril Batory si amenintatI de pierzanie, cerurA ajutor de la Domnul TdreT-Rominesti.

n'a tinut un an sati doi, ci pe
tot timpul domnieT Sanariotilor. Masa de mild era intinsd ziva noaptea pentru sArmanii ca--

pana la granita numitd Predeal si aü pus lagarul acolo. Insa.,
spionul, care il aveati Turcil, cu-

nostea potecile foarte bine prin

latori, caff in tot ceasul nu lipseati, zice un martor ocular, vor-

Radu Serban porneste din
Bucuresti fárd intirziere in ca-

bind de mandstirea Sinaia.
Era in ajunul razboiuluT filtre Austria, Rusia si Turcia (1737),

munti, pe apa Prahovel i ail pornit noaptea cu ostirile turcestT in urma Nemtilor, de la satul Comarnic in sus prin Orati pana la apa numitd Izvorul,
i

pul a m000 Rominl si

1300

aflind cd In mAndstire

caldreti PolonI, si, trecind pe la Sinala, /ntre - Prahove, soseste la Predeal in dimineata zileT de 9 Iulie i prinzind iscoadele luT

Batory, dupa un mar s fortat,
inca inainte de amia-zT, tAbari

rdzboiti incheiat prin pacea de la Belgrad (1739) si in Muntenia domnea Constantin Mavrocordat. Dup. ce s'ají facut drumurl prin muntI, Ducele de Lorena,

sunt Nemti, ají intrat pe apa pirluluT in sus si pe apa numita Zgarbora, care este de la vale de Sinaia, si mergind prin
padure ati inconjurat manAstirea

comandantul

armatelor

ara veste de dimineata si ati
intrat in intru, taind foarte !la
pe ostasil nemtl, din cal-1 putinI scdpind cu fuga, al-1 dat de veste la lagar la Predeal. i merglnd

la Curmatura, in fata Braso-

austriace, trimise un corp de
armatd din Brasov, peste Timis-

vula
In lupta de la Biserica-luiBartolomey (BrasovuI - Vechiti), Domnul TareT-RominestI cistigd o victorie stralucitA. Batory sca-

pa cu fuga ; 80o0 mortí ramaserá pe cimpul de }Ataje. La anul 1716, vine ca Domn al l'Arel, Nicolae Mavrocordat, primul Domn fanariot. In aceste vremurT de persecutiunT cumplite, boeril TdreI cAutaA sä scape cu fuga, si valea PrahoveT eja neintrerupt

Predeal, cu ordinul de a ocupa Bucuresti, dar auzind cd Constantin-Vodd, in capul a 20000 ienicerl, inainteazd spre capitala AustrieT, se retraserA spre
Pitesti. Bucuresti furA ocupatT de Turci, cari, dupa obiceiul lor,

TurciT in graba dupa el pdnd
la granitd, s'ajá facut razbolti värsare de singe mare, biruind TurciI pe NemtT. Si inapoindu-se ostirile turcesti In Sinaia, ati ingropat pe toti soldatii mol-ti, In dosul manastireT, de-

prddard, robird si pustiira tot ce le esi in cale ; populatiunea speriatA se refugiase la munte si la mandstirr. Dupd victoria de la Persinari,

spre munte. lar Pasa ce era cu
ostile turcesti ati poruncit si ati dat foc mandstirer si ati gau-

rit ziddria cetatuid prin dota

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (JUDET)

75

PRAHOVA GUDET)

locurT. Fost-ati poruncd sä o ri-

vglind asupra vrAjmasulul, ca s5.

ComisariT erau, pentru Aus
tria : Lt.-Colonel Adam Ma-

sipeasel de tot, dar prin mijlocirea vdtafulul de plait' .atí mijlocit O. o lase, el in urmg
va fi el implinitorul porunceb.
Scheletele ostasilor cAzutI in aceastA luptA s'at.1 gäsit la anul 1843, Cu ocaziunea facereT var-

intre in plmintul lor, pe la Timis, unde intimpinind pe vr5jmasl
i

lovindu-T foarte

zdrobit sfArimat, luind multime de robT soldatT viT si

bovdt ; Petre Duca, inginer-maior ; Roditzky, cApitan in regimentul rominesc i Zizer, titmaciti impArgtesc pentru Ba-

roabe, cu steagurile lor dimpreung i cu tobele; lar capete
nenumgrate ale celor, omoritT, din care multI viT si capete, am
adus astAzi aicT la scaunul Domniel Mele, i merg inainte ; pen-

nat. Pentru A rdeal : Lt.-Colonel

Ionat Stanch'', Avram Callan,
egpitan in regimentul rominesc No. t, i Tolhofin, tîlinaciü im pArAtesc. Pentru malta Poartg
0 to maniceascl: SlAvitul El Hadji Abdulah - Effendi, Sabika - Tes-

nitelor pentru zidirea bisericel
celeT marT de la Sinaia. Trecuserä deja maT mult1 anT,

cind inteo zi se prezintä actualuluT starit, Nifon al SinaieT, doi cAluggri cu un inscris, emanind de la staritul Partenie. continea urmdtoarele : «Incepind rAzboiul intre Austria si Turcia si maT 'nainte prevAzin-

tru care nu lipsim a vg. vesti
si aceastA a noastrd biruintg». Dupä victoria de la Cimpina, Mavrogheni trece pe la Bucegi

keregesi, El Hadji Ahmed si
Kurala-Effendi, mal marele cavasilor. Pentru Rominia : Baratov,

in Transilvania; sapte sate ce intilnete in drumu-I se supun,
si ajungind si sub zidurile Brasovului, adreseazà, povAtuit poate

Constantin Paharnicul si Stolnicul Dumitrache.
Lai Martie 1821, Ipsilante, ple-

du-se primejdia ce era sg vie
asupra acesteT mAnAstirT, am luat clopotele din clopotnitg si argintgriile din Bisericl i alte
odoare si cloud miT leT argint

de un spirit de umanitate, povAtuit poate si de a intimida, un ultimatum orAsenilor, prin care

turcesc si regulindu-le toate in clopotul cel mare le-am ingro-

il vesteste el de se vor supune de bung voe, nu le va face ni-

cind din Iasi, se indreaptl spre Bucures.ti, trecind pe la TirgulFrumos si se opri la Roman. De ad i trimise o adresg DivanuluI din Bucuresti, cu data de 5 Martie, in care 'T fAcea cunoscut scopul rdsculgreT sale.

pat in pgmint in apropiere de
mängstire, lIngà drumul BravovuluT, despre apa PelesuluT, de la vale de fintinitg, ce este lingg

mic, va tine seamä de toate
breslele, ostasilor le va da intreitä leak' ca acelora aT DomnieT luT; cd dacd s'a väzut silit sd vie cu oaste nenumäratg pang la el, aratd cd numaT impäratul lor e pricina, cAlcindu-I hotarele semAnind zizanie Aceste
nurnaT
'1

Porni apoT spre Foesani si
BuzAti.

drum, puindu-se o lespede de
piatrA peste dinsele i dindu-se

In trecerea luT pe lingl Ploesti fu intimpinat cu armele de
cdtre PloestenT, neinggcluindu-1

curgerea apei pe d'asupra lor. Dar eti m'am dus in Transilvania la rudele mele».
S'a cAutat de maT multe orT,

a intra in oras. Iordache, unul
din cApitaniT luT Ipsilante, spre

face

de a porni la

dar Did Ong azT nu s'a putut
descoperi aceastA comoarg..

sä verse atita singe, maT bine ar fi dar, ca locubgtglie

a evita un conflict nefolositor, ocoli capitala Prahovel, trecind
Tel eaj en ul.

itoriI BrasovuluT, luind pildä

La 12 Martie, fu primit in
Ploesti, pentru cg exclusese din armata ce avea pe vagabonzil, carT fAceati niarl neorinduelT. La Ploesti, Ipsilante fu intim-

La anul 1788, Nicolae Mavrogheni bate o armatä austriacl la Cimpina, o respinge päng la Sinaia, i d'aci hartuind-o mereti, o grgmddeste in sus pe Prahova, silind-o sä se retragg in Transilvania pe la pasul TimisuluT ; si incintat de aceastA victorie o vesteste SeraskieratuluT ast-fel : «Cinstitilor Dumnealor Seraskierilor. De obste vg facem Domnia mea cunoscutA cd osti-

de la cele sapte sate sd se supung.: tea mal nimerit este sg. se intoarcd de voe bunä lar la vechiul principat de unde prin sill s'a deslipity si cA dacg nu o vor face aceasta, O. fie bine stiut, ca jaf, foc si vgrsare de
singe o sä se intimple färg crutare, peste tot orasul, etc., etc. Pe vremea domnieT luT Mihail Constantint utu, 5 Tulle 1792, s'a instituit o comisiune internationall pentru rectificarea hotarelor TAreT RorninestI din-spre Ardeal.

pinat de citT-va boeri din Bucuresti, cgrora le tginui cugetul säti. Tot la Ploesti primi stirea,
prin EforiT din Iasi, despre desaprobarea miscAreT grecesti, de cAtre Alexandru al RusieT. Dupg ce strinse toate armele cite putu gAsi in Ploesti, cu

rile ndastre de la Cimpina, luid pe D-zeti inteajutor i nä-

promisiunea cl se vor plati, $1 dupg ce mal inroll de aci cltiva GrecT si BulgarT, dupti mal

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (JUDET).

76

PRAHOVA GUDED

multe jafurr comise si aci de
eteristr, Ipsitante porni spre Tirgoviste. Intre masurile energice luate

hover si muntir dimprejur

fost martorr la o multime de
scene, proprir nu atit ra.zbolulur,

Kirc-Serdarr cu armatA pentru paza drumurilor. El intreprin-

cit mal mult brigandagiulur.

de reactiune pentru nabusirea
insurectiuna din 1821, guvernul,

spre a paraliza mirarea, intre altele, a dat ordin care ispravnicir din Prahova, Dimbovita, Arges, Muscel si Olt, cum si
catre ispravnicul de strainr, ca sa ingadue pe trimisir luI Saya al fratelui säü Panait, cum si pe ar lur capitan Iordache, a stringe, dintre Bulgarir din partea loculur, oamenr cu plata, de-

Dupa fuga lur Ipsilante, in urma bland de la Drägasani, cete marr de eteristr, amestecatI cu citr-va dintre pandurr, urmaritr de aproape de TurciI Sericoglulur si de arnautir lur
Bimbasa Saya, se infundara pe valea Prahovel.

.sera o goana energica contra jefuitorilor, i ea cad art putut sapa cu viata, ail fugit in
Transilvania.

In timpul revolutiuner de la
1848, Principatele Ro mine ocupate de armatele rusestr.

La sosirea TurciIor si a luI
Saya la Sinaia, eteristir, cautind

sa scape cu fuga, se impartird In doul tabere. mar multr
drumul Predealulur. Acolo, intelegind ea' Timisul este o-

prinsr cu arma si vitejl, pentru
infi-Ingerea razvratitorulur.

Generalul Baron Puchner, comandantu/ Transi/vanier, in urma nereusiter misiuner Episcopulur Saguna, ceru pe la inceputul anulur 1849 ajutor de la Bucuresti, de la Feldrnaresalul trupelor Liders, cotnanda muscalestr, intru apararea cetatilor Brasovulul i Sibiulur.
Generalul Engelhardt, Cu 2680

Ipsilante ocupase aceste judete militareste, avind in fiecare cite o companie de eteristr, sub comanda until capitan, pen-

cupat de o armata austriaca si

cd prin urmare nu vor putea
trece in Transilvania, se re-

traserd in intasiturile de la Ce-

tru inrolare de voluntarr, deosebit cite un ispravnic de incredere pentru implinirea contributiunilor de la locuitorr.

Peste corpul de ostire din
Ploesti, era comandant Duca. TurciI, intrind in Tara, luara
drumul spre Bucuresti. Ipsilante,

tatuia, dar full batutr de Tura risipitr in toate partite, lar cer-l'altr trecura de la Sinaia peste muntr la Bran si In satele din Tara BirseI. In urna victoria de la Predeal, Bimbasa Saya, fiind chemat de Chehaia-Bey, pleaca la Bucuresti insolit de Ghencea
altil,

oamenr infanterie, 430 ulanr, rgo cazad r si 8 tunurf, fu trimis inteajutor la Brasov. Primele detasamente sosira la Sinaja In dimineata ziler de 10/22 Ianuarie 1849, ocupind rnänastirea, precum i schitul
Predeal i casele locuitorilor, lar

la frontiera instalara un corp
de observa tie.

Auzind ca Secuir amenintä
Brasovul, Rusir trecurd Predealul

care se afla la Tirgoviste, dete

ordin iur Duca sa vie cu ostirea sa la Tirgoviste si sà prepare proviziunr pentru 1500 calaretr.

lar Frangulea, unul din capitanir sal, voind a profita
de ocaziune si a se imbogati prin jafurr, ramase la Predeal

si in zilele de 2, 3 $i 4 Februarie sosira la Brasov, unde gasira pe generalul austriac Schuster cu putlne trupe precum si un corp de gardistr Rominr s't Sasr.

Duca, in drumul saa tabari
la Baicoiul, lasind streji la Ploesti, Cimpina Pentru-ca In acel an era o

Asemenea, o suma de Tura
dezertorr, Sirbr, BulgarI, Greer alt1 eteristr, i Margineni. se ascunsera prin

In ziva de 20 Februarie, trupele lur Engelhardt aa ajuns

muntr, de unde eseatt la raspintir, care cum putea, jefuind pe bolerir pribegr, cad' trice-

mare lipsa de griti si de orz,
Banul Barbu Vacarescu, marele Vistier, rindui bumbasirl la ju-

pusera a se inapoia in Tara,
unir chematr sa Ia parte la afacerile publice, altir silitr sa

la poalele muntilor Predealulur pe mare ninsoare i vifor. A doua zi Rusil trecura peste Predeal. Austriacii ir urmara pe

detele Saac, Prahova, Dimbovita, etc., pentru ridicarea porumbulur din magaziile arendasestr, boerestr i manastirestr si trimiterea lor la magazinele ostire!, platindu-se din Vistierie

la amiazr; lar brigada van der
Nüll ajunsa la carantina de Un-

paraseasca Brasovul, spre a nu fi inrolatr in armata austriaca. Pe la inceputul anulur 1822,

cite 18 ler chila de porumb, lar

pentru caratul lor cite 6o parale de chill.
Pe vremea eterier, valea Pra-

drumul Prahover nu malt era sigur de loc ; bajenarir nu mar cutezaa sà intre In Tara. AtuncI comandantul trupelor turcetT, Chehaia-Bey, trimise mar multi
www.dacoromanica.ro

gurr (vama ungard de asta-zI de la Timis), avu sá sustina o luptd inversunata si fu silita a se retrage catre padre.
Ungurir dadura foe Timisului si nu sldbira pe Austriacr panA

Ja Predeal, unde lupta se incepu din noa.

PRAHOVA (RiO)

77

PRAHOVA (Rttr)

Hanul cel vechia de sub Cetatuie, cunoscut sub numele de

lui-major austriac aa ridicat pla-

Circiuma de la Ruja, a fost
prefäcut in cenuse. Batalionul III (austriac) Tur-

schy si 2 companiT de grenadirT, ati esit la Predeal prin
padurea V1AdetuluT, pe locuri necunoscute, peste ometT si

nul topografic al intregel frontierT romine din spre Ardeal. In vremea razboiuluT de la 1877-78, in Ploesti a fost cuartierul general al armater rusestI. Imparatul Alexandru al IIlea sosi aci la 25 Maia 1877.

neintrerupt de-a lungul cursuluT pe ambele sale tarmurT.

Asa, incepind de la formatia sa la Azuga, riul Prahova, dup. o scurgere de 4 kil, la vale, uda partea estcá a satuluT Busteni ;

iar dupa i kil. de aci ajunge
in dreptul satuluT Poiana-TapuluT, pe care il lasa. in dreapta ; si d'aci, 4 kil. mar la vale atinge

gropT, unde s'ad scufundat si s'aa prapadit 6 caT cu provi
ziunT cu tot. AustriaciT pIerdura in aceastä.

Prahova, ria, izvoreste in Carpati prin dota ramuri, Prahovipz

partea de N. a urbe! Sinaia, pe
care asemenea o 'asa pe dreapta,

§i Amiga, cari se unesc in fata muntelui Sorica, nu departe de

zi, 186 morti, ränitT si prizonierT. Toata averea familiilor fugare, läsata in padurile Pre-

gara Azuga. Curge in lungul
judetuluT Prahova, udindu-i toata

intinderea vesticd i parte din

dealuluT, a fost data de Bem in prada Secuilor. Chiar scriitoril ungurf spun ca numarul carelor jefuite a fost peste o
suta.

cea de S. pe o intindere ca la 150 kil., pInA ce se varsii
in riul Ialomita, la satul Dridul-Znagov.
.

udind-o pe o intindere de 3000 in. pana in dreptul spitalulur Sinaia; de aci curgind tot spre S., la 7000 m. la vale lasä. la stinga localitatea numita Posada ; si maT la vale, dupa 2500

m. de curgere, 'asa la dreapta
satul Podul - Neagulur, lar la stinga Podul-Virtos, pendinte de com. Comarnicul, pe care o 'asa

In tot cazul averile

1-5,

pite aa trebuit sä fie considerabile, cadí fugaril luasera de 'puna seama cu eT sume marT
de banT, scule de aur q.i argint si alte pretioase. Trecind RusiT si Austriacii in Tara V-aa stabilit cuartierul general in manästirea Sinaia, lar la Predeal, l'Are Prahova si
la Poiana-Tapului ramasera miel.

Cursul Prahovei, se intinde in regiunea muntoasa pana in
satul Comarnicul ; apoi in regiu nea de dealurT, pana in dreptul
satuluT Blicoiul ; si d'aci, in re-

tot la stinga, iar in fata acesteia pe malul drept, satul Ghioseci ; apoT ig continua mersul spre S.-E., lasind pe malul drept
satele Breaza-d.-s. si Breaza d.-j.;

giunea de ses, pana la val-satura sa in Ialomita. In acest curs, Prahova este foarte capritioasa, facind multe cotiturl si cite o data mari stricaciunT, cind, umflata toamna prin ploT si primal/ara prin topirea zäpezef, de-

detasamente, spre a observa
miscdrile Ungurilor.

iar pe malul sting, satele Cornid.-s. si Corni-d.-j., cu catunele Podul-VaduluT si Cimpinita. De aci Prahova isT continua cursul tot mal spre S.-E., udind partea

vine cu totul torentiala si la Cu

In ziva de 7 Iunie se incinse prima lupta intre Rusr si UngurT, mal india sus la Predeal si apoT pe Coasta-Predealului pana la carantina austriaca. Aci cazu, omorit miseleste, comandantul reg. 1 de cazad'
de Don, loc.-colonel Ion Costin, Romin din Basarabia.

sine tot ce intilneste in cale.
Asa, in anif 1830, 1864 si 1884, in urma unor ploT torentiale, a srarimat podurile, a surpat ora%lile, a inundat cimpille. La

de E. a com. Poiana si partea de V. a tirguluT Cimpina ; la 1500 m. la vale este cnnflu

enta sa cu Doftana, la satul
Bobolia, si apoT lasind la stinga com. Banesti, cu clt. Slobozia, lar in dreapta, cat. Bobolia, se indreapta catre com. Cocoresti, asezata pe malul drept,

1,884, Prahova a luat cu sine
tot ce a intilnit; traseul cale! fe-

rate a fost spalat si podul de
peste Prahova, la gura tuneluluf din dreptul VaieT-ConciuluT, a fost rupt, si comunicatia pe calea ferata intrerupta. Cu toate

La 1853-54, Rominia a fost ocupatä de trupele austriace,
sub comanda gene! aluluT Coro-

com. Floresti, cu atunul Capul - Rosu, asezate pe malui
sting, si mal la vale, pe malul

nini, lar detasamente de infanterie din corpul de ocupatiune aa ramas pe valea Prahovef si
comandantul acestor detasamente, generalul Hess, sT-a avut cuartierul AA un timp In mAnAstirea Sinaia. AtuncT ofiteriT statu-

aceste capricii accidentale ale
timpuluï, riul Prahova este principalul motor de viata la o mul-

drept, cat. Poroasa, pendinte de com. Magureni si com. Calinesti, cu satul Catina. Dupa un

time de industriT, carT aa luat

viata de la deschiderea calef
ferate 0 udA o multime de 10calitatT populate, asezate aproape

parcurs de 3000 m. de ad i ajunge in dreptul com. Filipesti. Tirg, unde este resedinta de
cotnpanie si oficia teleg.-postal.

De aci, lasind pe malul drept

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (Rft)

78

PRAHOVA (Rig)

cat. Bratasanca, pendinte de

com. Därmanesti, se indreapta spre soseaua judeteana
vistea-Ploesti, pe care la o depar-

tare de 600 m. o tale, trecind-o

sub un pod bine construit cu
picioare de piatra. Mal* la S. si ca la 850 m. departare, Prahova

Patru-Fratr; in hcest parcurs Prahova face o multime de cotiturT marl i udd satele urmatoare : pe malul drept Risimnicea, Filitis -Radulesti Caldarusani, din jud. Ilfov ; si pe malul

san pe mAsurl ce primeste afluentiI sa.T. Asa la Sinaia, prin o

abatere din apa sa, s'a creat o
cadere capabila a da forta electrica pentru toata. valea Praho-

päraseste teritoriul com. Darmanesti si intrA pe teritoriul
com. Tirgusorul-Noti, si dupa. un parcurs de 3600 m. infrá pe teritoriul TirgusoruluT- Vechia,

sting, com. Adincata (Rdsani) din jud. Prahova. De la punctul situat la 1200

i la Cimpina, tot prin o abatere- a apel sale, s'a facut
vel ;

caderi pentru perforagiul electric de puturl petrolifere.
Adincimea cu rentuluT este foarte variabila, dupa cum tim-

m. la N. de satul Patru-Frag,
Prahova, in cursul sal-1 pe o lun-

lasind in acest parcurs si pe
malul drept, cat. Zalhanaua, pen-

dinte de com. Vladeni si localitatea Catinca (Comanacul), pen-

dinte de com. Manesti, formind

gime de 9800 in., pana la confluenta sa cu Ialomita, la satul Dridu/-Znagov, formeazá hotar intre judetele Ilfov i lalomita, formind asemenea mal multe cotiturT, udind in acest parcurs satul Patru-FratT, din jud. Ialo-

pul este plolos sati secetos. In timpurl de plof torential i topirca zapezer in muntY, volumul

pe o intindere de 5400 m. hotar intre com. Banesti i Tirgusorul-Vechia. De ad, Prahova

mita, situat pe malul sting
satul Dridul-Znagov, de la imbucatura Prahover cu Ialomita. Liérgimea vdit Prahova va-

schimbind directia putin mar
spre E., trece pe teritoriul com. Negoesti, Popesti, Tinosul pana. in dreptul cat. Pisculesti, pendinte de com. Tinosul ; apoT isI continua cursuI, formind hotar

apei creste ast-fel cA trecerea eT devine imposibill. Trecerea PrahoveI in regiunea muntoasá deluroasä se face pe podurT bine construite ; jara in regiunea sesurilor in general se face prin vad afara de trecatorile de la com. Bratasanca, PucheniMiroslovesti, Tinosul, Crivina

intre 200-600 ni. la ses
p'un pat nisipos ; in regiunea de dealurT i muntT, patul PrahoveI

Darganesti (cu pod umblatbr)
unde trecerea se face pe podurT bine construite. Valea riulta Comunicalia.

mar intîii intre com. Tinosul
Pucheni-Mid, si la vale intre com. Crivina la S. si intre Pucheni-MicT i Pucheni-Marl spre N.; iar mar la vale, intre com. Gorgota si Miroslavesti, intre aceasta si com. Buda-Palanga la N. si com. Ciumati la S. pana la confluenta cu Teleajenul. In jos, pe o intindere de 7600 m.,
limiteazá pamintul oamenilor din

e ingust, de la 5-30 m., mult bolovanos si prezinta o serie variad de largiturr si gituri ;
ast-fel la Azuga, Busteni, Izvoarele, Comarnic i Cimpina, valea e ceva mal larga ; iara. in

Prahova, deschide drumul cel
bun i cel maT scurt ce uneste Brasovul cu Ploesti; prin a ceasta vale trece soseaua nationala i calea ferata care
mal

spatiul cuprins intre aceste localitatT, giturT,

se aflä o serie de unde largimea vaiI e

de
fiera.

la Ploesti duce la fronla pasu/ Predeal (T6-

foarte reclusa, formind niste de-

fileurl uriase cu altitudinT d'a-

supra apei de la 300-400 m.
spre Azuga, 1200 in. catre Posatul Beliana-TapuluT, 1400 m. la .Busteni, 1200 la Sinaia. De aceea
aspectul valer Prahova in aceastá

Gherghita si ciugul ; apoT trece pe teritoriul com. Draganesti, formind hotar
com.

mös). Calea ferata, in regiunea muntoasa i deluroasa, urineaza chiar albia riuluT; í are dota tunelurl in apropiere de defileul Orapor, intre Comarnicul i Iz-

intre aceastá com. si com. Gherghita, in tre Gherghita i HMcaraul, intre proprietatea Mala-

regiune de munte este cu total
maret si incintator, dupa cum ati pretuit-o Alesif Tare in 1875,

voarele, si al treilea la N. de Busteni ; are 5 podurl mar/ si peste 30 podete pe unde traverseaza. Prahova. Soseaua na-

muci la S. si Hätcaraul la N.

Din punctul situat cam la
400 In. la S. de cät. Tufani, penclinte de com. Hatcaraul, Prahova

stabilind la Sinala resedinta regala de vara. Debitul de apd al PrahoveT

tionala are aproape 40 podurI si podete de scurgere. Tot tirmind riul, traseul clIeT ferate fa,ce

multe cotiturr; pornind de la
Ploesti, urmeaza in de aproape malul sting pana la N.. de Po
lana, unde traverseaza." Prahova

in cursul sla spre E. si pe o
distanta de 24600 m. formeaza hotar intre jud. Ilfov si Prahova pana la r200 m. spre N. de satul

isf ja insemnatatea sa industriala chiar de la Azuga, unde
serva de motor si alimenteaza maT multe fabrice; aceastä insemnätate sporeste cu cursul
www.dacoromanica.ro

pentru a trece pe malul drept pana la satul Podul-CorbuluI;

PRAHOVA (RI(J)

79

PRAHOVA

aci traversina din noti Prahova

De ad urmeaza o multime de
valcele ce se scurg din coastele de V. ale PrahoveT pana la e§irea sa din zona dealurilor.

trepte colosale, ale caror paretr
cad brusc formind prabwirl colosale cu desAvirOre impracticabilT.

ti rela traseul pe malul sting,
pana in dreptul Vael - Gaguluf,
unde traverseaza iara§T Prahova,

urmind malul drept pana la S. de Azuga unde iara.0 trece pe

44mM din stinga ai PrahoveT mai principal! sunt : valea Azuga, care '11 are impreu-

Asupra acestuT masiv, adesea intilnim platourT maT mult sau

taalul sting pana la Predeal ; ad i traverseaza pasul, apoi se
scoboara in Valea-TimepluT.

Afinen/ir din dreapta mal
principalT al PrahoveT sunt : Prahovita ; Valea-Cerbulul, care e

narea sa cu Prahovita chiar in satul Azuga. Aceastà vale este una din frumoasele val ale basinuluT PrahoveT; pe dinsa se

mar putin mar!, carT §i ele la findul lor se termina prin pa retT stinco0, cum de exemplu sunt aceI al muntilor Furnica,
Piatra-Arsa, Jepi-MarT, jepi-MicT,

Costila §i Caraimanul, a caror

gasqte o linie feratä de exploatare pana la intilnirea cu piriul Limbhelul, de unde urmeazd aceasta vale pana la confluenta sa cu &tul Ca§drier ; de
ad i linia urca coama de N. a munteluT Clabucetul-AzugeT, pentru a

frunte 'O o inclina spre E. in
valea PrahoveT.

formata din dora pirare: MoraruluT §i Seaca, ce izvoräsc din mun tele Dihamul ;Valea-Alba, ce izvore§te. din muntele. Caraimanul i se varsd in acela0 punct
cu Valea-CerbuluT; Valea-Jepilor,

Natura constructiund acestuT

masiv, nu este aceea0 in toate partile, cacT straturile din care se compune de §i In general
sunt calcaroase, ele frisa se prezinta sub colorT diferite : albe, galbene, verzuT, cenu§iT, etc.

confluente cu Prahova la satul
sUrlatoarea-Mica

Bu§teni; Urlatoarea, formata de i UrlatoareaMare, renumita pentru cursul el repede §i zgomotos, precum

se scobori iar4T in Valea-AzugeT. ApoT vine Valea-FeteT, a carel confluenta cu Prahova o

inaltimile din stinga Prahover i carT sunt formate din
muntiT: Clabucetul-TauruluT, CIA-

are la S. de tunelul Buteni ;
valea Zamura ce izvorqte din
muntele Zamura ; Valea-Rea ce

pentru cascada eT de la locul
numit Mesele-Regale, vizitata de

numerog escursion4tI, merge

de se vara in Prahova la N.
de satul Poiana-TapuluT ; Valea-

Babel, ce trece prin Poiana-TapuluT; pirlul Pelequl, de la care "§T-a luat numele Castelul Pe-

'11 da intilnire cu Prahova in acela§T punct cu Pelqul i care vale serva ca cimp de tragere pentru batalionul stationar in timpul verel pida de onoare
M. S. RegeluT ; Valea - CiineluT,

bucetul-AzugeT, Zamura, Baiul, Rasoarele i Doamnele, se prezint sub un aspect cu totul contrarie inaltimilor din dreapta
riuluT.

TotT

munti compun a-

¡q, reedinta de vara a M.
S. RegeluT Carol I, izvoreSe de sub muntele Piatra-Arsa, §i dupa

(GaguluT); valea Bogdan, valea OratiT, valea Floreiul, la S. de Posada ; Valea-Batrioarei, la S.

proape una *i aceea0 coama, a carel spinare descoperitd, nu
prezintaprabu§irT niel stincT evite;

de satul Podul-Virtos ; ValeaComarniculuT, al carta loe de intilnire cu Prahova este la 750 m. la S. de gara Comarnicul ; apoT

ce trece pe la S. de Castelul Pelq, merge de se vars6. in
Prahova in dreptul väiT numita Valea-Rea scoborind 1540 m. pe o lungime de 5000 m.; Valea-IzvoruIur izvore§te din par-

urmeaza spre S. valle: Sarul,
Bradul, Cimpenita
i

Doftana,

tea de N. a muntelui Paduchiosul i de sub muntele Virful-cu-Dor i se varsa in Prahova

a cara confluenta cu Prahova o are la satul Bobolia. De adi
Prahova Tese cu totul din zona dealurilor i urmeaza cursul lini§tit in zona esurilor. Natura orografica a vara Prahoya este mareata i mult avuta. Aproape intreg masivul ce se ridica in partea muntoasa a ;raer
Prahova §i al carta nod orografic este virful Omul §i virful Bucegi,

irisa pe fundul vailor ce 'T traverseazA se liad ripT adincr a/ caror pareti in general sunt fugitivT, adica de o constitutie slaba. Spinarea lor lata este acoperita cu locurT de pa§une, iar poalele lor, acoperite cu padurT ce coboara pana in valea
Prahovel. De la Comarnic, spre S., dea-

la S. de spitalul Sinaia deschizind drumul de legatura intre Valea-PrahoveT i Valea-Ialomiter prin o admirabill osea de curind construitä i inzes-

lurile ce formeaza ambele partI ale vaieT Prahova sunt deseo-

perite §i in general de o constructie slabl, formate din teren nisipos i Cu pietri, pTerzinduil succesiv aceasta a lor na-

trata cu podurT

i

diferite lu-

tura pe masura ce inainteaza
spre zona §esurilor, unde tere-

crar tie arta ; Valea-Larga a

carul confluenta cu Prahova o are Ruga gara cu acelag nume.

nu prezinta de cit o ridicatura urina intrerupta adesea de n4te
www.dacoromanica.ro

nul devine bun pentru
cultura.

agri-

PRAFIO VA (Rii:J)

80

PRAHOVA (AM

Geologia acestel vaI este pe

Tara, intru cit se considera. si
Bdicoiul nindu-I.
i

tîiü prin ramura Buda-Slanic,

&it de variata pe atit de interesanta. In adevär ad avem a
face aproape cu toate formatiunile geologice ce incep cu Jurasicul si sa terminä. cu Pleistocenul (Quaternarul). Dintre toate aceste formatiunI Cretacicul inferior (Baremianul), reprezintat prin gresil i marne Intrebuintate la fabricarea cimentuluI, ocupd intinderea cea

Tintea ca aparti-

lunga de 34 kil. si cea de a
dona prin ramura Cimpina-Doftana, de 6 kil. lungime. Extractia anualain aceste doua
saline in eel din urma 6 anI a dat
Shinicul, 1895-96 kilgr. 40.667.956 4-703.718

Bogatia ce ea a adus in Tara prin exportul petrolulul in care abunda, este considerabild, dar ea n'a fost posibila de cit gratie
Hiller de drum de fier, care s'as-

terne d'a lungul

acester VAT.

1896-97R
1897-98 1898-99
1899
a

Ast-fel ca. dacd Cimpina reprezinta azi hambarul TäriI-Romi-

goo

a

mal mare. El se intinde
Ja

in

adevär de la Predeal i päna
Comarnic si e asezat pe calcarele albe ale Yurasiculut superior (Titonicul Beriasul), ca la Poiana - TapuluI, Sinaia, etc. La Cornarnic el suporta puternicele depozite de nisipurI
si conglomerate cenomane (Cretacicul superior), earl se prelun-

nest( In petrol, e foarte proba bil ca. in viitor alte linif pe alte vaI ne vor da alte localitati de
importanta CimpineI. AstazI exploatarea acestuf pe-

1900-901 Doftana, 1895-96 1896-97 1897-98

a

1898-99 1899-900
1900-901

a a

trol se face nu numaI individual de cdtre proprietariI roci si de care societatI constituite cu capitaluri
Actualmente ca societbitI de exploatare sunt : Societ. «Steaua Romina», Societatea cOlandeza-Romin a»,

a

51.276.178 43.649.134 43.830.794 43.570.705 24.572.564 25.244.915 27.634.625 28.779.933 28.399.338 26.510,562

Aceasta din urma salina a
fost declasata la i Aprilie t901, din cauza ca masivul unde s'a deschis salina este amestecat cu
ceea ce ocazioneaza adeseori de al:4 ; si cu seama din cauza ca. atit pentru consumatia internä cit si

gesc spre N. pana la frontierd
formeazd culmile impozantuluI

masiv al Muntilor Bucegi.

Pe depozitele cenomane se reazamä la rindul lor marnele
rosii
i

Societatea «NederlandezaRomina»,

pentru export, trebuintele nu intrec cu mult 100000 tone pe

albe ale Senonianulta.

Societatea «Amsterdam»,
Societatea «Telega Oil Co.»

an, ceea ce se poate extrage
foarte wor numar din cele-l'alte saline existinde in Tara. Slanicul fiind proprietate a EforieI SpitaStatul care are monopolul exploatareI sAni, plateste acesteI institutiunl de bine-facerr 185

Ele cedeaza insâ in curind locul lor depozitelor tertiare, incepind cu Eocenul (Gura-Belie1)

(fost PecicI & Blachowski),

Societatea de petrol de
Prahova (J. Tak). In origind, cu mijloacele ordinare de exploatare, extragerea
pacureI nu Inainta de ordinar sub

ce supoartà terenurile pctrolifere ale Helvelianulur (Breaza,
Cimpina) i terminindu-se cu nisipurile si gresiile sarmatice (Poiana) si pan/ice foarte fosilifere. Putin trial jos de Cimpina, Pon-

lef anual pentru sarea ce exploateaza.

tianul este acoperit de depozitele ce apartin Pleistocenului, formatiune care ocupa Intreaga ample a Rominief. Avuliile miniere sunt variate abondente, ceea ce face ca
valea Prahovel O. fie una dintre

sol mar mult ca la 200 m. adincime ; arare-ort aceastä exploa tare se adincea pana la 450 m.; astazI cu perforatie electrica s'a

Platrd, granit si de var (var
negru i ciment) se gaseste in

mers cu sonda pana la 800 m.
si ast-fel s'a dobIndit surse foarte

marI cantitati si aproape In tot lungul PraboveI, in regiunea de
dealurr si de munte ; numeroase fabrice de var si cariere de piatra si nisip, functioneazd mal cu

abondente, aproape artesiane.

Extractia anualä a fost pe
anul 1899,900, de 1554o vagoane,

cele maI avute vai ale RominieI. Asa: Plicura, Cu abondente surse aproape artesiane, se extrage in tot cursul vaid de la Comarnic
pana aproape de Ploesti. Aceast a

pe 1900/901, de 16480 vagoane. Sarea asemenea abunda in va-

lea Prahovel si se gaseste la Slanic la lo m. adincime si la Doftana la 20 in. Ambele aceste localitatl sunt legate cu
calea ferata Ploesti-Predeal prin cäf ferate deosebite : cea d'în-

seama la Comarnic, Sinaia, Azuga si Predeal. Actualmente, fabrici de var ciment sunt urmatoarele:
La Comarnic, fab. Basilio Al-

dasaro si Ernest Manoël. La Sinaia, fab. E. Costinescu.
La Azuga, fab. E. Elhet & Co. tefan Blebea.

vale reprezinta azI aproape 4/5 din productia petroluluI din

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (RttI)

81

PRAHOVA (PLAlt)

La Breaza, fab. Davidescu. Inainte vreme, rudarl extrageati din apa PrahoveT mult aur fdrimat, precum i chihlibar ; acum Prahova da numaï renumitul peste, pastravul. lzvoare de ape minerale, iod, sare, pucioasa, etc. se gasesc in marl cantitatT in tot lungul re-

fabrica de hirtie C. si S. Schiel la Busteni ; de cue si skull, la
Sinaia, a d-luT Emil Costinescu ;

la Azuga, fabricT: de sticlarie, Societatea nomina de mobile, fratil Hornung & Co. ; de con-

Prahova, p/aig, in jud. Prahova. Se margineste la E. cu plaiul Varbilaul, de care se desparte printr'o linie oblica spre stinga,

care trece pe la E. de comunele Telega i Bordeni ; la S., cu pl. Filipesti, de care se desparte printr'o linie orizontall, dusa din plaiul Varbilaul 'Ana

serve, E. Waller & Co. ; de
postav, Rhein, Scheeser & Co.;
si o fabrica. de bere. RafinariT de petrol sunt la Cimpina i renumite

giuneT de =jute

i dealurl ;

In judetul Dimbovita si care
trece pe la S. de comunele Va
lea-Lunga si Banesti ; la N.-V., cu jud. Dimbovita si pl. Pelesul.

iar pe acolo unde ele sunt cunoscute i analizate, ca /a Predeal, Cimpina si Slanic, fac din aceste locaJitä1, statiunT cunos-

poverne pentru

in par-

cute nu numaT prin excelenta clima local, ci si prin bundtatea apelor minerale unde sute de suferind 41 gasesc tamaduirea lor in timpul vereT. Cea maT
mare parte InsA din aceste surse

tea despre Cimpina-Baicoid. Existenta nuPopulafia. meroaselor fabrice presarate aproape in tot lungul PrahoveT, precum si a frumoaselor localitap' climatologice, ca : Cimpina,
Comarnic, Sinaia, Busteni, Azu ga si Predeal, unde vara atrage

Se compune din Cimpina,
comuna urbana
i

13 comune

rurale : Ban esti , Bordeni, Breaza d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cornul, Poiana, Prahovita - d. -j.,

minerale start ascunse si condamnate chiar a nu fi vizitate
de nimenT, din cauza terenuluT
inaccesibil.

o numeroasa populatiune din toate unghiurile priT, creaza un mijloc sigur de existenta a locuitorilor bastinasT ai Oder
Prahova, earl, angajatT cu lucrul la fabrice si la populatia flotanta,

Prahovita-d.-s., Scorteni, Telega i Valea-Lungl. Resedinta sub -prefectureT e in com. Cimpina.

Cele mal populate comune
din plaiul Prahova sunt : Telega, Brebul, Breaza-d.-s. si Breazad.-j., apoT yin : Scorteni, Prahovita-d.-s. i Bordeni. In destul de populate sunt i cele-l'alte comune din plaiti. Terenul plaiuluT, care este foarte muntos, prieste prunuluT, maruluT si parului. Fineata este

Fertilitatea agricold a vaieT PrahoveT ilia este foarte avuta; in partea easa se cultiva aproape toate produsele agricole ale Tare; in regiunea muntoasa insa, numar porumbul. PadurT
seculare, cu tot soiul de lemn
brazT, fag, plopT, frasinT
aco-

41 procura zilnic 2, 3, 4 si 5 lef. Mara de acestia, pe valea
Prahova, sunt si multT straini earl

se indeletnicesc la exploatarea avutiilor patnintestI si la fabricele manufacturiale. Avutia soluluT, pitorescul regiuneT, precum si placuta clima locala, face ca valea Prahover sa

pera mal cu seamá regiunea de dealuri.si de munte ; iar la poale si in regiunea de ses se gasesc
livezT intinse de copad T fructifierT :

fie una din cele maT populate
vaT ;

de la deschiderea caleT

in abundenta, ceca ce face ca in acest plaid sa se nutreasca vara numeroase turme de or si vacT si O. se produca brinzeturT bune. Plaiul Prahova e in mare parte

prunI, merT, perT, ciresT.

Afar& de aceste produse, va-

lea Prahover este avuta in intinse pasunT, ceea ce inlesneste mult cresterea numeroaselor ani-

ferate, fiind dotata in tot lungul er de cladirl frumoase, mal' cu seama in regiunea de dealurr de munte, se aseamana cu cele
mal placute regiunT ale ElvetieT Tiroluluf.

acoperit cu padurT seculare. LocuitoriT se ocupa cu nego-

tul de Iemnarie. ET sunt bunr
mestesugarT ; fac paturT, saricT,

male si ptabilirea pe ad a. numeroase turme de oT pi cirezT
de vacT, carora se datoreazá renumitele brinzeturl de tot soiul de la Azuga i Sinaia.

Situafia politicii. Valea PrahoveT, in gará de partea de jos, unde riul Prahova formeaza limita intre judetele Prahova, Ilfov

hirdae, donitT, roabe, sindrill, porumbare, ett. Parte din el se ocupa cu scoaterea pietrel cubici din preajma ComarniculuT,

Fabrice. In afara de fabri-

cele de var citate, pe valea
PrahoveT, in regiunea de munte si de dealurY, se glsesc inca mal multe joagare pentru lemne de constructiT la Sinaia i Doftana ;
64745. Mara Dief4onar Goograuto. Voi. V

si Ialomita, e cuprinsa in in tregul sati in jud. Prahova si constitue in sine un sir de comune intocmite administrativ in doul plaiuri : plaiul Pelesul i plaiul Prahova.

pe care o earl la Bucuresti,
iar parte se ocupa cu fabricarea varulur negru.
Se cultiva. 1121/2 hect. vie.

E udat de duffle Prahova,
Prahovita i Doftana.
11

www.dacoromanica.ro

PRAHOVA (PLAIt)

82

PRALEA

Se imparte in 18 parohiT, avind si 6 filiale : Parohia Scorieni, cu biserica parohiall Cuvioasa Paraschiva, compusa din catunul Mis-

tanul, Schiopota, Secaturile si Fricoasa (Breaza-d.-j.).

tuat pe vale, de ambele partl
ale piriuluf Zabala, lingá val.-

Paro/lía Telega, cu biserica parohiala SE VoevozT.

sarea piriuluT Tin dura in Zabala.

Paro/ha Telega, ca biserica

Are o populatie de 201 su.
flete $i 67 case ; si o biserica fi-

lea, avind ca filiala biserica SE
Gheorghe.

parohiala SE Nicolae,

avind ca filiala biserica BunaVestire.

hala, ca hramul Adormirea.

Parohia Brebul-Mändstirer (com. Brebul), cu biserica parohiala S-tuT VoevozT, compusa

din cat. Brebul-Megiesti si Podul-Cheei.

Parohia Buftenari (com. Telega), cu biserica parohiala SE Stefan, compusa din cat. Milicesti, avind ca filiall SE
VoevozT.

Praja, com. rur., §i sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, spre V. de Birlad, pe piriul Pereschivul. Are 445 locuitorT 5i 126 case. Satul formeazá comuna cu ca-

Parohia Petriceaua (com. Brebul), cu biserica parohiala SE Treime. Paro/lía Breaza-de-jos, cu
biserica parohiala. SE Gheorghe.

Parohia Valea - Lungd,

tunde Fataciuni si Fundatura.

ca biserica parohiala SE Nicola e, compusa din cat. Gheboasa, Valea-luT-Dan, Bocesti si Visinesti.

Are o populatiune de 874
locuitori si 237 case ; 2 bisericT,

I scoala mixta.

Parohia Podul - Vadulur
(com. Breaza-d.-j.), cu biserica parohiall SE loan Botezatorul,

Teritoriul comuna' este foarte

Paro/lía Bdnefti, cu biserica parohiala. Adormirea, com-

deluros. Are 70,50 hect, vie, din care 8 hect. nelucratoare.
Se lucreaza putin rotAria, dogarla si butnaria.

compusa din catunul ValeaLunga. Paro/ha Breaza-de-sus, cu biserica parohiala Schimbarea-

pusa din cat. Urleta, avind ca
filiala SE VoevozT.

Parohia .,Sotrile, ca biserica parohiala Sf. Nicolae.

Comerciul se face de 5 persoane.

la-Fata, compusa din cat. Gura-BelieT si Podul-Cerbuld (Comarnicul).

Parohia Lunca - Mare
(corn. S otrile), cu biserica parohiala SE Pantelinion.

Prajila, sat, facind parte

din

com. rur. Govora, pl. Ocolul,

Paro/lía Nistoreyti (com. Breaza-d.-s.), cu biserica parohiala Sf. Nicolae, compusa din
cat. Valea-TirseT (Breaza-d.-j.)

Prahova, stalie de dr.-d.-1, jud.
Prahova, pl. Cimpul-Tirgsorul, cat. Tinosul, pe unja BucurestiPloesti, pusa in circulatie la 13 Septembrie 1872. Se afla intre statiile Crivina (,0 kil.) 4 Brazi
(6,6 kil.). Inaltimea deasupra nivelulur Marir e de 1 r im.4 1 .

jud. Vilcea. Are o populatie de 226 locuitorT. E situat la 4 kil, de cal. Gurisoara, unde
e scoala.

si Frasinetul (Cornurile).
Paro/lía Cornul-de-jos (com. Cornurile), cu biserica parohiala Cuvioasa Paraschiva, compusa din cat. Cornul-d.-s. si Cimpinita, avind ca filiall biserica Inaltarea-DomnuluT.

Pralea, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Caiutul, situat pe
un podis al munteluT cu acelasT

Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 77809 leT, 60
banT.

Parohia Prahovila-de-jos, cu biserica parohiala SE Nico-

nume, pe dreapta piriuluT CAiutul-Mare si la limita spre jud. Putna. Se allá la 12 kil, de satul Caiutul.

Are o populatie de 246 su-

lae, compusa din cat. Draganeasa, Piatra si Piatra-d.-s. (Poiana).

Prahova, pichet de gran:/a, pe
marginea DunareT, jud. Mehedinti.

flete ; o bisericA, cladita de pe
timpul luT Stefan-cel-Mare, de egumenul Dosofteiti, care a-

io. Paro/lía Poiana, cu biserica parohiala Adormirea, com-

Prahovila, com. rur., sat, mofie,
etc. VezT Provita.

cuse ad schit de calugarT ; o biserica catolica cladita de locuitorT ; 1 circiuma.

pusa din catunele Vrajitoarea, Bobolia si Slobozia, avind ca
filialA biserica SE VoevozT.

1 1. Parohia Prahovila-d.-s.,
cu biserica parohiall Adormirea, compusa din cat.Minzaul, Taporistea, Moiseni, Valea-Bener, Sul-

Prahovita, pirlia,c. VezT pirliasul Predeal si riul Prahova.

. Vite sunt : 14 cal, 172 vite marT cornute si 40 pord.

Pralea, pddure, jud. Bacatl, pl.

Prahuda, cdtun, in jud. Putna,
com. Paltinul, pl. Vrancea, si-

Trotusul, com. Caiutul, proprietatea mostenitorilor luT Radu-

www.dacoromanica.ro

PRALEA

88

PRAJXTI

can u-Rosetti. E populata de brazr

si fagl. Are o intindere de 4000 hect. sí este supusa regimulur
silvic.

Dragoslavele si in intindere de 150 hect.

toriul satulur Chiscareni, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, si se varsa in piriul Miletinul.

Pravila, deal, jud.
pl. care

Bacall, pl.

Pralea, pirig, jud. Bacla,

Trotusul, com. Cliutul, curge pe teritoriul catunulur cu acelasT nume ; io are obirsia in

muntele Cu acelasr nume si se varsä pe dreapta CliutulurMare.

Tazlaa-d.-j., situat la S. com. Beresti, acoperit mal inainte cu codru mare. AzT numal in virf se afla o padurice si vre-o 20 gropT in care se zice ca se ascundeaa locuitorir de frica
Tatarilor.

Prkja§ti, com. rur., jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-s., situata pe ma-

lul sting al Siretulur. Se compune din 3 catune: PrajastiMoldovenT, Prájasti-Ungurr, re-

sedinta, si satul noa, Traian.'

In partea de S. a comuner
se afla un sat cu biserica, azI siliste. Pe malul Siretulur s'a gasit un mormint de uriasT si chiar

Praporul, mofie §i M'Are, spre S.-E. de com. Amarasti-d.-j.,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-

Pravila. (Vez! Bates% munte,
jud. Bacla).

parte dintr'un schelet ce era
Pravila, mo)sie, jud. &cal'', pl.
MunteluI, com. Coman esti, facind

nati. Se invecineste la V. cu
domeniul Sadova (Dolj).

trup cu mosia Comanestilor.

de o marime extraordinara. In partea de E., se yací iarlsr urmele unur sat si ale une! bisericI. Pe acolo curge un mic
piriias, numit Piriul -Bisericer. (Chestionarul Arheologic din

Pravätul, Orla, jud. Braila, pendinte de com. Gropeni, pe malul privalulul cu acelasT nume.

Praxia, sat, pe mosia Dumbr5.vita, jud. Suceava, com. Fintina-Mare. Are o populatiune de

102 suflete si 27 case.

PravAtul, pisc, jud. Muscel, cu o frumoasa vedere asupra Rucarulur. (Vezr Tefeloaga, masiv.) Impreuna cu muntir Draxinul, Mara, Tefeloaga, Preajma, Muntisorul, Capitanul, Altamusul si Materasul, formeazá linia

Vatra satulur ocupa 6 ala
Biserica din Dumbravita si
scoala din Fintina-Mare servesc si acestur sat.

1873 al Academier Romine). Pe teritoriul comuner se afla o movila de pamtnt, artificiala,

Praxia, pida, izvoreste de la N.Estul com. Fumureni, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, si se varsa in riul Mamul, tot in cercul com.
Fumure ni.

si avind o inaltime de vr'o 25 m., cu o suprafata de aproape 4 ale!. Se margineste la E. cu com. Bogdanesti ; la S., cu com. Buhociul, de care se desparte prin
piriul Valea.Mare ; la V., cu com.

de despartire intre riul Dimbovita si riul Argeselul. Se afla la 890,9 m. d'asupra
Marir-Negre.

Sacueni si la N., cu com. Calinesti, din jud. Roman. Teritoriul comuner este udat

PrAdáia§ul, sat, facind parte din

afara de 411 Siretul, de piriul
Bogdanesti, care se varsa pe

Pravätul, lezer, jud. Braila, situat In partea de S.-V. a ostrovulur Franta ; se uneste la
S.-V. Cu Armeneasa, priva', si la N.-E. Cu rezerul Lunguletul.

com. Huruesti, pl. Berhecia, jud. Tecucia, situat pe coasta de V. a dealulur, cu acela.s nume in

partea stingl a Siretulur.

Are o populatie de 392 famili!, saa 1747 suflete, locuind

partea de S. a comuna
Are o populatie de 35 fam.,
salí 186 sufl., locuind in 27 case.

In 524 case; o scoall mixta in
satul PrAjasti-Ungurr, frecuen t. de

Pravätul, piidure, jud. Muscel,
pl. Dimbovita, supusl regimulur silvic, proprietate a mosnenilor NatnIestr, pendinte de com. Namaesti si in intindere de 150 hect.

42 copii (1900-901); 2 biserici :

Prijanca, alta numire a riului Silnicul, mar ales prin com.
Varbilaul, plaiul Varbilaul, jud. Prahova.

una ortodoxl in satui PrajestiMoldoveni si cea-l'altl catolica In satul Prájesti -Ungureni, cu

cite un preot. Sunt 524 case
dese si 7 circiuml. In 1879, s'ad improprietarit 112 insurAtei, cu 273 falci pa.mira.

Präjani, numire data parla de
S. a com. SlAnicul, pl. Val.bilaul, jud. Prahova.

Pravätul, padure, jud. Muscel,
pl. Dimbovita, supusa regimulur silvic, proprietate a mosnenilor Dragoslovenr, pendinte de com.

Präjanul, piria, ce curge pe teri-

Teritoriul comuner este de 6000 hect. Proprietatea mare

www.dacoromanica.ro

PRXJ4TI

84

PRASTEM

o are statul, Cu o mosie in intindere aproximativ de i8o hect.,

Präjä§ti, trup de mofie, pe litiga mosia Blrgaoani, jud. Neamtu.
Ion Neculcea (t 1743), in Dom-

sat, jud. Bacail, pl. Siretuf-d.-s.,
si

resedinta com. Piajasti, siAre o populatie de 1200 SubisericA catolica, de-

dind un venit anual de 13000
leT. Padurea StatuluT, numita Pra-

tuat in Valea-SiretuluT.
flete;
1

jasti, are o suprafata de 2371 hect.

nia a treia a lul Duca, Domnul MoldoveT (1679-1684), zice :
aDupa aceea mers'ad in plimbare

Viile ocupa o suprafata de
38.56 hect. Vite : 106 cal', 941 vite marT

la un sat al luT, ce este in tinutul NeamtuluT, anume Prajesti, avind si curtl acolo, cu

servita de 1 prebt si facuta de locuitorl ; I scoala mixta si 3
circiuml. Vite : 87 caT, 825 vite marl

cornute, 696 pore,
1038 oT.

toata casa luT, si cu toata boe5 capre si
rimea si curtea luf ; si ati zabovit acolo vre-o doua, treT salataminT, umblind pe la vinaturT,

cornute, 663 porci si 5 capre.
Präjeni, sat, jud. Botosani, com. Latai, pe coasta dealulur Nelipesti, in stinga MiletinuluT, pe mosia Latai. Are o suprafata de 1936 hect. si o populatie de 90 familiT, san 360 suflete ; 1 biserica, deservita de preotul bisericer din Latai.

Budg. com. in 1892-93 era
la veniturl de leT 6304, banT 66 si la cheltuelT, de leT 2442, banT 98.

O cale comunala, ce vine de la Bogdanesti, strabate comuna si da In calea judeteana - ce merge la Bacaa. Totalul paminturilor de cultura este de 1421.42 hect.
Distantele : la Bacati, capitala districtuluT, 14 kil. ; la com. SA-

si pre la alte sate ale luf. Chematu-l'aa in cinste si un boer Cu numele Constantin, Postelnicul Ciobanul la un sat al luI anume Saliste, de rail cinstit doug zile, si asa iarasT s'a intors la Iasi la scauno. Urme despre un asemenea

Se zice ca satul Prajeni ar
fi intemeiat de Mitropolitul MoldoveT, Veniamin Costachi, a

sat nu sunt, dar localitatT cu
numele de Prajesti se gAsesc :

cueni, resedinta plaseT, 12 kil.;
la la com. Buhociul, com. Bogdanesti, 3 kil. ; la com.
12 kil. ;

careia proprietate era mosia
Prajeni.

1. in jud. Bacan, pl. Bistritad.-s.; 2. tot in acel judet, pl.
Tazlaul-d.-s., 3. In jud. Roman, com. Birjoveni, pl. Siretul-d.-j.
Peajfi§ti, p ti dure , jud. Bacati, pl.

Schineni, 5 kil.

Vite : 940 bol si vacI, 32 cal, 2630 oT, 116 porcT. Loc. posea. 147 stupf cu albine.

Präjä§ti, sat, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Magiresti, situat

PrAje§ti, sat, mofie, etc. VezT
Prajasti.

la V. de Stanesti si pe dealul
cu acelasT nume, la 2 kil. Ioo m. de satul Magiresti (scoala).

Siretul-d.-s., care se intinde pe limita comunelor Buhociul si Prajasti, populatá cu arborl foiosT (stejarT, fagi, carpenT, etc.).

Präjoia sati Prejoaia, pirig, jud.
Baeld, pl. Bistrita-d.-s., comuna

Are o populatie de 395 suflete ; o biserica, cladita de locuitorT si o circiuma. Vite : 14 cal', 189 vite marT cornute $1 99 porcI.

E proprietatea statuluI si are o

Buda, care curge de la V. spre

intindere de 2371 hect., care
apartinea bisericilor Precista si Raducanu din Tirgul-Ocna.

E., uda satul
rilor.

ipotele si se

scurge pe dreapta GirleI-Mo-

Pr5j46, sett, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre

Präjä§ti - Moldoveni, sat, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna

Präste§ti, sat, pe mosia cu acelasT nume, jud. Dorohoiti, com.

V. de satul Birjoveni si la 1 kil.
de

Prajasti, situat alaturT de Prajasti-Unguri.

Braesti, pl. Cosula.

el. Este asezat pe deal, la

extremitatea de V. a judetuluT.

Are o populatie de 376 locuitorl ; o biserica, cu hramul
Sf.

Are o populatie de 127 locuitorr ; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae. Proprietatea mosieT e a d-luT

Are o populatie de 201 locuitorT ; o biserica de valatucT.

Voevozl, deservita de un

Este legat cu orasul Roman
prin osea.

preot si un dascal, facuta in
1847 de Dumitriu si reparata de Iordache Miclescu.
Vite : 19 caT, 116 vite mari

Iancu T. Gherghel. SateniT improprietaritI ad 78
hect. 5 arir pdmint, lar proprietarul, 93 hect., 9 axil cimp si 107 hect., 4 ara' padure. Se mal afla pe mosie o livada si 3 pogoane vie.

Präjä§ti, mofie a statulur, jud.
Baca'', pl. Siretul-d.-s., com. Pra-

cornute si 33 porcr.

jgsti, in intindere de 18o hect., cu venit anual de 13000 lef.

Praji§ti-Ungurf sal Catolici,
www.dacoromanica.ro

PRXITXTETI

85

PREAJBA

Piriul ce trece pe moie se
numqte CostApl.

se compunea din trer alune :
Circea, Prisca §i Preajba. Intre

Hotarele sunt cu Dolina O
BrAe§ti.

anir 1874-76 a avut reedinta
in Co§oveni-d.-s. Az1 se compune din douà cAtune : PreajbaLungA, riul Jiu ce-1 udä in par-

De insemnat aicr sunt localitAtile : Temeliele i RAdicAturaMare.

tea de V. la S.-V. O Circea,
situat pe Piriul-Circea; aceste

pi Piele0, or4enilor CraiovenT §i locuitorilor din PopinzAlqti, din jud. Romanati. Meseria§r sunt : 5 rotarr, 6 dulgherr, i dogar §i 3 fierarr, In arcea i 1 rotar, i dogar, 2 duIgherT i 1 fierar, in Preajba. Prin com. Preajba trece : calea feratA Craiova-Bucurqti, care

Privite§ti, vechie numire a celtunuluI Tega, jud. Buzlii, com.
RuOavAtul.

dota alune sunt

despArtite prin Valea-VArzArilor.

pornind din marginea de N. a
ora§ulur Craiova intrA in comunA pe la Valea-Croitorulur i ajunge in dreptul satulur Circea la i kil. O roo m. de statia Circea, face o curb5. spre N.-V. i trece in com. Pielqti ; catea judeteanl Craiova-Caracal, lun-

Preajba, com. rur., jud. Dolj, pl. Ocolul, la 7 kit, de orapd
Craiova, situat5. pe §esurile Preaj-

Are o populatie de 2024 locuitorr; 2 bisericr, una in cAt. arcea, fAcutä din zid, cu hramul Sf. Nicolae, fondatA de Dumitrache Kintescu §i Preotu er-

ba i anea. Se mArginete la E. cu com.

Copveni-d.-s.; la V., cu com. Balta-Verde li o parte din ora§ul Craiova ; la S., cti com. Malul-Mare

ban Kintescu i reparatä la anul 1874, de preotul Ion Zamfirescu §i locuitorir satulur, de-

g5. in Preajba de 9 kil., care
merge de la V. la E. prin S. satulur Circea ; calea judeteanA Cra iova-Bechetul, lungA in comunl de 8 kil., mergind de la N. la S.

servitA de I preot O 2 cintAretr; cea-raltA, in cAt. Preajba, cu hramul Sf. stefan 11 Sf. Gheorghe, fAcutA tot de zid, la anul 1778, de jupin Hagi Stan

lí o parte din Live-

zile yi la N., cu com. Pielqti.
Limita linier de N. incepe din

prin V. catunulur Preajba. Din
ambele cAtune pornesc cAT ve-

rAscrucirea ce o face la o depArtare de 200 m. spre E., de
bariera Crucea-de-PiatrA a ora§u1u1 Craiova.

Jianu Vel Paharnic, deservitA de i preot §i i cintAret.
In tinda bisericer din Preajba se af1ä urmAtoarea inscriptie :
Aceasti sfind bisericK a fost ziditi
din temelie, ./nfrumusetatli,cu toati podoaba, dupi cum se vede, cu:toati cheltuiala 11 osteneala D-10 JupInsHagi Stan Jianu, Vel Paharnic, In zilele prea Inálltatulul yi Luminatulul Domo Alexan-

cinale in toate directiunile. Budgetul com. e la veniturr

de 3970,47 id i la cheltueli,
de 3721,39 ler.

Limita linier de S. incepe din coltul S.-V. al teritoriulur comuner Balta-Verde.

Preajba, com. rur jud. Vlawa,
pl. Glavaciocul, la extremitatea N.-N.-E. a judetuluT, situatA pe Valea - Glavacioculur, compusl din cAtunele : Bulaci, Hagie0, Poeni, Preajba li VAta0.

Limita linier de E. incepe
din punctul numit Cotofirul.

De la limita Hitler de E. li
pAnA la V. de satul Circea, te-

renul comuner este cu totul
plan.

Smircurr se gAsesc pe valea
Piriul-Circea.

dru loan Ipsilante Voevod, cu blagoslovenia P. S. S. Pkintelul Chiriac Chesarie, Episcopul RImnicultd, la anul de la Christos, 1778, luna Noembrie 25.

Are o populatie de 1081 locuitorr ; 2 bisericr, una in cAt.
Bulaci
i

Sunt 2 §coale mixte, care ati

cea-f alt5. in Preajba-

Este udatA de piriul arcea,
care la na§tere din cignelele

fost frecuentate in 1899-900
de 127 copir, i ro circiumr. Dupä legea rurall din 1864, sunt improprietAritr in Circea 75 locuitorr O in Preajba, 93.

izvoarele ce se Osen pe valea Sfenea, Valea - CAlugArulur.

VAtai, deservite de 2 preotr §i 3 cintAretr ; o §coalA mixtl, frecuentatA de 32 copir; 6 ch.-

arcea curge pe valea Buduroaele, spre satul Preajba li trece

Suprafata comuna este de
7330 pogoane, din care : 5984 pAmint arabil, 30 pog. fineatI, 90 pog. izlaz, 216 teren sterp,
6o vArzArie §i 950 vil. Viile, in intindere de 950 pogoan e, apartin proprietarilor RusAnescu, DAbuleanu O Guran,

ciumr. Este departe de Bucu reti de 66 kil., de Giurgiu, de 82 kil. i de Obedeni, rqedinta
pl4er Glavaciocul-Neajlovul, de 28 kil. Prin comunA trece oseaua judeteanA ce duce la Glavacioc.
Bulaci

in teritoriul com. Balta.Verde,
vársindu-se in Piriul-Morilor de

la FAcAi. Piriul arcea are directiunea de la E. la V. Vadurr
are mar pretutindenr 11 un pod,

la hanurile din valea Piriul Circea.

Mo0a Preajba, cu trupurile i ViOca, a d-lur Sc.
i

Yarka, avind pAdure
intinse

finete

In anul 1873, com. Preajba

locuitorilor din Circea, Preajba

i o intindere de 5350

www.dacoromanica.ro

PREAJBA

86

PREASNA-NOUX

de pog., aduce un venit aproximativ de 60000 leT anual. Este

strIbltutà de riurile Neajlovul,
Glavaciocul i Drimbovnicul.

nula d'asupra nivelulur Mara de 145 m. Are o populatie de 218 familiT, sal 802 suflete ; o §coall

Locuitorif pose& : 6 plugurT,

12 care cu bol, 174 vite mari cornute, 9 cal, 435 of i 46 rimItorT.

Preajba, atun, at'com. cu

a-

celaT nume, jud. VlaKa, *situat pe Valea-Glavacioculul.

mixtl, frecuentatl de 42 copiT (1899-900); o bisericl (1783), Cu hramul NWerea DomnuluT Isus Hristos, deservitl de
preot §i 2 cintAretT; 2 circiumT. Locuitoril posea : 74.2 vite
marT, 1447 vite miel
246 porcT.

Comunicatia in cAtun se face prin oseaua judeteanl i na-

tionall din T.-Jil §i cu carI se
gAsesc in apropiere.

Preajba, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Preajba, re§edinta primAriel.

In atun se glsesc 3 fintinT cu apl.

Preajma, munte, jud. Mu§cel,
Preajba-Mare, cez'tun, al com. VAdeni, pl. Ocolul, jud. Gorj, partea de E. a cltunuluT de rqedintl.
Are o suprafatl. de 600 hect.,
plaiul Dimbovita, formind linia de despArtire intre riurile Dimbovita §i Arge§elul, impreunl cu muntif Draxinul, MAra, Tefeleaga, Muntiorul, Clpitanul,
PlAi§orul, PravAtul, AltAmu§ul Mateia§ul.

Are o populatie de 750 suflete, locuind in 75 case ; o bi-

sericä de zid, cu hramul Sf.
Stefan §i Sf. Gheorghe, fondatà

in 1778, Noembrie 25, de pin Hagi. Stan Jianu, Vel Paharnic, deservitl, de t preot
cintAret ;
ciumT.

o §coall;

3

cir-

din care 6o hect. arabile, 200 hect. finete, wo hect. pAdure, 231 hect. izlaz §i 9 hect. vatra satuluT, cu o populatie de 67
familif, sal 242 suflete.
LocuitoriT sunt parte mopenT,

Preasna-Nouk com, rar., jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situad. la E. de Bucure0, pe ambele malurT ale vAel Most4tea, la 47 H. de

Preajba, mahala, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.

parte improprietlritr dupl legea ruralk ocupindu-se mal in special cu pl.storia. ET posea : 18 plugurT, 30 care cu bol, 2 cArute cu caT, 400 vite marT cornute, 120 cal, 4298 oT, 102 rimdtorT, 89 capre, 15 asinl ; 20 stupT cu albine. Comunicatia in caun se face
prin drumurT ordinare, care de"

Bucure0i. Sta in legaturA cu com. GurbAneti prin o osea
ve cin ala.

Preajba, mofe particularA, Dolj, pl. Ocolul, jud. Preajba.

Preajba, mofie a statului, nelocuita, in jud. Romanati, Haga
com. Babiciul, pl. Ocolul, cu o arena. de 14280 leI ; are o pàdure de 8o pog., fosa pendinte de mlnAstirea TigAne0.

Se compune din satele: Preasna-Noul i Codreni, ca o populatie de 1133 suflete, care

locuesc in 233 case i 18 bordee.

Se intinde pe o suprafatl de
5832 hect. Statul i d-na M. Bla-

k oseaua nationall
§i in oseaua judeteanä
T.-Jil-Ciuperceni-Vilcea.

remberg aü 5309 hect. §i

lo-

cuitoriT, 523 hect. ProprietariT

Preajba-de-C1mp, ciitun, com. BIbiciul, spre S., pl. Ocolul,
jud. Romanati, lingA Olt, la 18 kil. de Caracal. VezT Blbiciul.

In cAtun se gäsesc 4 puturT
§i 3 fintinT.

Preajba-Micä, cdtun, al comuneT
Petre0i-de-VArsAturT, jud. Gorj,

Preajba-de-Padure, com. rur.,
In jud. Romanati, pl. Ocolul. Se

la N. §oseleT judetene T.-JilVilcea O- in apropiere de dinsa,

cultiva 4409 hect. (335 sterpe, 375 izlaz, 190 pldure). Locuitoril cultiva 477 hect. (40 izlaz, 6 vie). Are 2 bisericl, in fie-care clt. cite una; t coalä mixtl, z ma$inà de treerat cu abur% 3 helqteTe. Vite : 603 cal 1 Tepe, 193 bol, 245 vacT i viter, 2 taurif, 13 bi-

compune din salde: Preajbade-PAdure sal FrAsinetul-de-P1-

situatl pe loc Teritoriul luf are o intindere
de 500 hect., din care 170 hect.
arabile, 245 hect. finete, 8o hect. plclure i 5 hect. vatra satuluT,

dure (602 locuitorT), Copreni (Fulli) cu Boanta i Atirnati
(200 locultorp, situate 11114 apa

volT, 49 bivolite, 50 capte, 124

pord

2730 oT.
i

Tesluiul, k stinga, pe §oseaua Caracal-V4oara, la 15 kil. spre N.-V. de Caracal 11 la S. de
Dealul-Muierel. Altitudinea tere-

cu o populatie de 38

familiT,

LocuitoriT pose& : 91 plugurT : 26 Cu boT

sal 214 suflete. Are t biserica, deservitl de I preot i I cintAret.
www.dacoromanica.ro

65 cu cal; 114 care i clrute : 10 cu bol

§i 104 Cu cal.

PREASNA-NOUÀ

87

PREDEALUL

Comerciul se face de 6 cit.ciumarr i i hangia. Locuitorir improprietaritr sunt

padure). Locuitorir cultiva 115 hect. (47 izlaz), Are i helestea'.

Podul-Neagulur s'aa alipit la Comarnic si la 1874, catunele Pre-

132; neimproprietaritr mar sunt
220.

Budgetul com. e la veniturr
de 2965 leT si la cheltuelT, de 2918 ler.

Comerciul se face de 2 circlamar! si i hangia. Numarul vitelor marr e de 1080 si al celor miel, de 2748. Precistanul, atun, in jud. Putna, com. Faurei, pl. xisita, situat

dealul, Azuga, Busteni si Poiana-Tapulur, s'aa deslipit de Si-

naia, formind com. Predealul, tu resedinta in cat. Predeal, si maT in urma in Azuga, unde e
azr,

Preasna-Nouä, sat, facind parte din com. rur. cu acelasr nume, pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat la E. de Bucuresti, pe ambele malurl ale valer Mostistea. In partea de N.-E. e inconjurat de
dealurr frumoase. Se intinde pe o suprafata. de

pe soseaua ce duce de la sat
la Siret si pe malul Putner.

Are o populatiune de 170
suflete, care locuesc in 62 case; biserica filiala, cu hramul Sf. Gheorghe.

Orografia. Teritoriul comuner Predealul este cu desavirsire muntos. La V. se intinde, de la Sinaia si pana dincolo de Bran, maretul sir de muntr cu noscut sub numele colectiv de Bucegi, cu virful cel mar inalt,
Omul.

Precistanul, mofie a

statulur,

Lipita Cu Omul se alía o cul-

4650 hect., cu o populatie de
873 locuitorr. D-na M. Blaremberg are 4270 hect. si locuitorir, 380 hect.

foastä pendinte de MAnastirea Mera, situata pe teritoriul co-

me de muntr, ceva mar mica, Morarul, d'asupra careia este
hotarul Tare!. Dup5. Morarul, urmeaza Costila, apor Caraimanul. In acelasT rind, mal departe, sunt Jepi-Mar! si Jepi-Micr, pe de o parte stincosT i golasr, pe

mune! Faurei, pl. Susita, jud. Putna, i arendata Cu 4000 ler
anual.

Proprietarul cultiva 3520 hect. (300 sterpe, 300 izlaz, 150 padure). LocuitoriT rezerva 25 hect.

Precupoaele, sat, facind parte
din com. rur. Orlesti, pl. 01-

pentru izlaz.

Ad este resedinta primaria Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot si 2 cintaret1 ; i coall mixta,

tul-d.-s., jud. Vilcea, ca o populatie de 979 locuitorT.

cea-l'alta parte bogas! in iarba de pasune, si mar in urma vine
Pratra-Arsa, cu renumita e! pestera. La N., sunt muntir Predealulur, Pretricica-de-TarA, pe unde trece hotarul Tare!, i Susaiul, bogatT In pasunr, livezi si padurr. La E., sunt muntir: Fata-GA
vaner, Reteveiul , Lacul-Rosu,

Predealul, com. rur., plaiul Pelesul, asezatä in creasta Carpatilor, la 45°20 latitudine pordita si la 43°15 longitudine

frecuentata de 38 copir (1899 900); 2 helestere i i masina de treerat. Numarul vitelor inarr e de 922 si al celor niki, de 2904.
Comertiul se face de trer circiumarl i i hangia.

estica (meridianul german), mArginindu-se la N. cu Tran-

silvania, la S. cu comuna urbana. Sinaia, la E. cu comuna
Tesila i cu muntir Doftaner,

Turcul, Cazacul, Neamtul, Unghia-Mare si Unghia-Mica. In partea de V., intilnim mun-

Preasna -Vechie (Ciofliceni),
sat, facind parte din com. rur. Gurbanesti - Cotofanca, pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat la E. de Gurbanesti, pe malul sting al valer Mostistea. Spre N.-E., este inconjurat de dealurr. Se intinde pe o suprafata de 3162 hect., cu o populatie de
527 locuitorr. Eforia Spitalelor Civile din

la V. cu hotarul Tare! i cu comuna Moroeni, din judetul
Dimbovita.

Cumpatul, iar prin mijlocul comuner, muntir Rasnoava,
Clabucetul-Taurulul, al-Baiulur,

In timpurile vechr, com. Predealul s'a numit Podul-Neagulur
si

al-Azuger, Sorica, Dutca, Dihamul si Zahnura, totr renumitr

se intindea de la Predeal

pentru padurile de fag, pentru
nenumaratele stine de or si pen-

pana la Posada, coprinzind toate satele, care formeaza actualmente
com. Predealul, apor teritoriul co-

muna Sinaia cu cat. Izvorul,
precum si Posada si Podul-Neagulur.

tru bogatele lor pasunT si loculi de finete. Hidrografia. Din muntir mentionatT mar sus, izvoresc o
multime nenumarata de piriiase,

Bucuresti are 3000 hect. si locultor% 162 hect. Eforia cultiva prin arendasir sal i800 hect. (800 izlaz i 400

Pe atuncr resedinta comunef era la Busteni. La 1864, catunele Posada si

ca apa cristalina, ce se prerd sub straturi inverzite sad sub troienT de zapada si ies jaras!

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

88

PREDEALUL

la iveall, mal marT, formind in cursul lor zburdalnic i repede, plrIie, valcele i vái, dintre carr unele nu putin insemnate. In apropiere de gara Predeal,

i sare), inca neutilizate, si un izvor in gradina manastirer Predea/u/, care coprinde 5 gr., 260 materir solide in li-

pueioasa

treaga suprafata a comunel Predeal, avind ca esenta dominanta fagul, apor vine bradul i moliftul,
ras..

care a inceput a fi mar
Pana

tru si are o densitate egall
1.0032. Coprinde clorure, iodure si carbonate alcaline. Sulfate

la 5-6 metri departe de frontiera, izvoreste un mic pirtas,
abia bagat in seama, numit Predealul, care primeste in sine frumoasa vale a Joiter, Valea-lurArsenie si Valea-Teasculur.

azotate nu s'ají constatat. S'a
dozat elorul, iodul, calcea magnezia, si s'a gasit urmatoa-

la anul 1865 in toata comuna Predeal niel vorba nu era de

scoall. La 1865 s'a infiintat
prima scoalg la Busteni, i dupa citr-va ani, raposatul starit Pantelimon a infiintat la Predeal, inteuna din chiliile manastireT o scoald particulara, care a functionat 5 anT. In vara anulur 1873, Domnul

rele valorl pentru un litru de
apa : Clor I gr. 7750 Iod . o, 0031 Calce . . o, » 3876 Magnezie . o, » 0320 Populaliunea. In timpurile

In dreapta manastireT cu acelasr nume, Predealul, impreunindu-se cu Valea-Risnoaver, isT pierde numele si de aci incolo se numeste Provita. Inteinsul se varsd valle: Olareasa, Valea - lur -Vlad, ValeaUrsulur, toate de putina insemnatate.

Tot de la hotarul Tare', in partea de E. a comuner, din
muntele Fata-Gavaner, izvoreste

cele mar vechr, tinuturile com. Predeal eran acoperite cu padurr seculare, necalcate de picior de om. Primir locultorT, in

Tare, vizitind Predealul, a dat ordin sa se construiasca In ata manastirer un local de scoala, care a ars la 1889, recladinduse in cursul anula 1890, de Administratia Domeniilor Coroaner. Tot de Administratia Domeniilor Coroaner s'ají mar construit scoli

munir Prahovel, an fost scutelnicir, care eran insarcinatT cu paza mgnastirer Sinaia; prin urmare prima populatie stabila isT

Valea-Azuger, ce se varsa In
Prahovita, in fata muntelur Sorica, nu departe de gara Azuga. Aceasta vale, in cursul san, primeste Valea - Turculur, Stever, Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceausoaia, Cazacultd, Urechia i Limbaselul.

la Azuga i Busteni.
Cultul. Pe linga. schitul Predeal (v.1. r.), mar e in Busteni o biserica, numita Biserica-Domneasca, una dintre cele mar fru-

are inceputul odatg cu fondarea mangstirer Sinaia, la anul
1695.

Acestr primI locuitorT, s'an

De aci incepe riul Prahova, format din valle Azuga i Prahovita, care primeste valle: Cer-

stabilit mar intlin la Izvor Sinaia, apor la Busteni i abia pe la inceputul sec. al XIX-lea s'an intins pana intre Prahove si mar pe urma (1830) pana la
Predeal.

moase bisericr din Tara, construita din fondurile M. S. Regelur Carol I, si tirnosita la 8
Septembre 1889.

bulur, vale prapastioasa si adIncl, cu niste paretT dreptI
golasi apor Valea-A1135., ValeaJepilor, Valea-Urlatoarer, Valea-Babel i &tul Peles, din

Industria este bine reprezintatä in comunà prin diferite fafabricr. (Vea Busteni, Azuga

Pe la 1852, Predealul devine un punct interesant prin faptul

Predealul, catun).

e5. vama Tare a fost mutatä
de la Breaza in aceasta locali-

dreapta ; lar din stinga : ValeaMarulur, Valea - FeteT, Valea Seaca, Valea-Zamurer, ValeaJeper, a-Tufer i Valea-Rea. Lacurt. Lacurr in com. Predealul sunt : Lacul-Rosu, intre Retevoiul i Turcul, i LaculTiganesti, in muntele TigAnWi din Bucegi. Ape minerale se gasesc in tre Azuga i Busteni (pucioasa), pe Cumpatul (iod), pe Valea-Teasculur (fier), pe Valea-Joiter (id,

tate, adapostind vara sute de
vizitatorT.

Predealul, com. rur., pendinte de plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
luat numeIe de la situatia er pe dealurile pe care este asezata. Asuprainfiintarir el se stie foarte putin. Legenda spune ea ar fi da-

In jumatatea a doua a sec.
al XIX-lea, populatia com. Pre-

deal a crescut meren si de la
1879, dar mar cu deosebire de la 1886 incoace, numarul locuitorilor a crescut considerabil. Dupg statistica primarier, populatia comuner, la i Octombrie anul 1892, numara 3441 locuitorl.

tind de vre-o 200 de anr. Pela anir 1814 si 1825 nu eran In aceasta com. de cit 20-60
case, asta-zr com. Predealul se

compune din 4 catune :

Pre-

Padurile ocupa aproape Inwww.dacoromanica.ro

dealul, Turburea, Zimbroaia Sarari. Se margineste la N. cu com.

PREDEALUL

89

PREDEALUL

Drajna-de-jos, la S. cu com. Surani-Opariti, la E. cu com.

Arice$ti $i la V. cu com. Valed. Populajiunea este de 1308 locuitorT, dintre care 669 barbatr $i 639 temer, totr Rominl
neao$T.

i cea mar mare parte servind de pd$une vitelor. Acest deal, trecind in cat. Sarari, la numirea de Dealul-Sarari. Si aci este acoperit cu padurl, livezr de pruni $i fineata., mar cultivindu-se pe el

perit cu paclurr

menid; lar dupl altir, aceastà numire o datoreste cuvintulur
rominesc
Pe-dealb, orT
Pre-

deal,.
Situafiunea geograficd. CA tunul Predeal e situat pe creasta

Carpatilor pe mo$ia Predeal,
proprietate g M. S. Regelur Ca-

putine porumburr.

Capr de familie sunt 243
contribuabill 305; case 263. Parte din locuitorT sunt mo$nenT,

In partea de V. a comunei
este Dealul-Predeal. Incepe de la N. $i se prelunge$te catre S. Este acoperit cu paclurr, li-

ro] I, la origina valer Prahova
in $eaua Cu acelasT nume, formata de pirliasul Prahovita despre Rominia $i Time$ul despre Transilvania, la 45°,20 latitudine nordica, 43°,15 longitudine es-

128 s'ati

improprietarit

la 1864 pe mosir manastire$tr, una pendinte de Mitropolie $i

alta de manastirea Cotroceni,
eind li s'ati dat 394 hect. ET an 7 cal*, 152 vacT, 124 bol, ior6 oT, 277 porcr si 2 capre. Economia. Mara de agricultura, locuitoril se mar ocupd cu pomicultura si mar ales cu cultura prunulur, care este una din principalele mijloace de existenta a maioritatir locuitorilor comunel. Me$te$tigarT sunt

vezr de prunr, vil si pa$uni. Putine petece de loc se seamana cu porumb si oval. Comuna e strabatuta de gin lita Valea-Gardulur si de girlitele Apa-Dulce si Turburea, care, impreunindu-se din jos de cat. Sarari, formeaza riul Matita, afluent al Cricovulur.

del (merid. german) $i la r000 m. 6609 dmm, altitudine d'asupra nivelulur Marif Negre, $i la 1000 m. 5935 dnun. altitudine d'asupra nivelului MaraAdriatice; ceca ce adevere0e ca nu exista cum se credea
In trecut
o denivelatiune sim-

In cat. Sarari sunt multime de izvoare de apa sarata, cunoscute de locuitorl ca amaduitoare de unele boale. Aci se presupune a fi $i pacura si pucioasa. Locuitorul Predeleanu din cat. Predeal posedd un bulOre mare de chihlibar, pe care

tibila intre cele doul Mari'
Marea-Neagra 5i Marea-Adria-

io dogarl i io dulgherr. Produsele munceT se desfac

ci ca aceste Mari aa riguros acela0 nivel. Situaliunea locald. Aceasta
tica

mar tot-d'auna pe loc

si rar

locuitorir merg cu ele la Ploesti $i Bucuresti. In com, se fabrica anual 2500 .hectol. tuica $i roo hectol. vin.

spune ca l'a gdsit pe valea piriului Turburea.

StupT cu a/bine sunt 112.
Pamintul com. este putin productiv. Numar porumbul i ovazul reusesc a da in timpuri

Comuna are o biserica, In cat. de resedinta, Predeal. Scoala, exista in catunul Predealul de la 1885 si e frecuentata

localitate, inainte de anul 1695 nu era locuita., ci acoperita Cu padurr seculare i nepatrunzatoare ; mar tirziti insa, dupl infiintarea manastirer Sinaia, scutelnicir s'ad intins in susul vair Prahova, stabilindu-se Cu locu-

inta la Busteni si la Azuga, si
mal apor la Predeal.

bune 6-7 hectol. pe hectar. Fasolea si dovlecir cresc asemenea.

Dintre pomir roditorT sunt cam
2600 merr, 1800 perT, roo duzT, 3020 cire$T, 817 nucI, 105 persicr, 205 gutur, 185 zarzarl. Cele 500 hect. livezr dan pana la 1000000 kgr. fin. Comerciul se exercita in com.

de 48 copir (1899--9oo). Sosea regulata e aceea de la cat. Predeal la Valeni prin Valea-Gardulur ; s'a proectat una de la Valeni - de -Munte catre Aricesti $i Surani $i alta de la Drajna-d.-j. catre com.
Opariti.

Cea d'intiiu casa, se spune, a fost construita de ciobanul
Moise Zangura la 1830; mal di.-

zin s'a construit hanul lur Buja (linga cazarma de astazi); lar o data cu constructia soseler nationale Ploesti-Predeal, la 1846,
cu mutarea vamer de la Breaza

de 2 circiumarl.

Predealul, cdtun, pendinte de
com. Predeal, pl. Pelesul, jud. Prahova.

Veniturile comuner sunt de
ler 1756,82 si cheltuelile, de ler
1739,20.

la Predeal, in 1852, sub guvernul printulur Alexandru Ghica, prin initiativa arendasulur de pe
atuncr al vamilor, raposatul Lazar

Numirea de Predeal, dupa
unir se datore$te cuvintulur latinesc ePrildi'al», care insemneazd mosie, facind parte dintr'un do-

Comuna Predeal e brazdata de dealul Zimbroaia, cu piscul Virful Zimbroaier, parte aco64746. Masas Maffemar asura*. ra.

Calenderu, s'a infiintat aci mar multe hanurr i barace ce ser-

vean de adapost chirigiiior si
mArfurilor ce intran i e$iati din
12

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

90

PREDEALUL

Tara prin acest punct ; dar cu stabilirea caler ferate, toate aceste barace i colibe tardnestl ale unur sat improvizat
nind contrabandele cele mar in-

clpale : Vila Ionel I. C. Bratianu, Generalul C. Barozzi, colonelul

rea pacer, Staritul Ioninhie a ridicat din noil schitul i chiliile

G. Ionescu, Capitanul P. Minovid si multe altele ale altor particulari si ofiterr de la Insti-

(1788), ajutat de Ion Buzatul de fel din Bacifalul Sacelelor
(tinutul Brasovulur).

draznete, aü disparut, una cite una, pentru a lasa locul la constructiunT moderne, publice si

tutul Geografic, carora M. S.
Regele a bine-voit a le ceda loculi in conditiunr special avantagioase cu ocaziunea lucrarilor de ridicare geometrica a harte! Tare ce acestr ofiterr ail exe-

Dupd 30 de anT, schitul si
chilioarele fiind de lemn, al-1 pu-

trezit si la 1819, Ion Manole si

private, unele mar placuta de
cit altele. Intre aceste frumoase constructiunr gasim : cazarma truper de pazd a frontierir construita cu cheltuiala M. S. Regelur ; vila Administratiilor Mo-

altir aù zidit o bisericuta de
piatra, iar biserica cea mare s'a

zidit mar tirziii de Salta Castrisoaia. In 1844, schitul Pre-

cutat pe aceste locurr in anir 1898-99 sub directiunea Generalulur C. BrAtianu, Directorul Institutulur Geografic al Armate!.

deal avea ca danie din partea marelur Ban Alex. Filipescu,
muntele Clabucetul-Taurulur; iar din partea logofatulur Mate! Fi-

sielor Regale, numita

«Casa

Cimpineann, intru eternizarea memoria raposatulur Ion Cimpineanu mult timp un sfetnic pretios al M. S. Regelur care
In timpil din urtna petrecea vara de predilectiune la Predeal ; casa
Domeniilor Coroaner; scoala con-

Clima la Predeal e placuta.
Curatenia aerulur, mirosul aromatic al florilor si erburi-

lipescu, mosia Bobolia, si carT
danil ati fost confirmate de George Bibescu-Vodä (Vezr Predealul, schit). Invellebnintul public. Pana

struita tot cu cheltuiala M. S.
Regelul ; sanatoriul scolar con-

struit de Ministerul instructiunei
publice ; fabrica de cherestea

infiintata de reposatul Skender; si in fine dependintele vaste ale personalului garef si o multime

lor, daii vara sanatate si viata Caldura verer variaza intre 15 si + 30° R., Gerul Temer se urca pana la 280 R., iar temperatura anualá medie este de 4° R. Iunie e de obiceiii ploios si plin de vijelir, iar pe la finele lur Iulie caldura trece de + 25° R.; Cu toate acestea serile sunt

la anul 1865 in toata com. Predeal nicr vorba nu era de scoald. La 1865 s'a infiintat prima voala la Busteni, si, dupa cit1 - va anT, raposatul starit Pantelimon

a infiintat la Predeal inteuna din chiliile manastirer o scoald particulara, care a functionat 5
anr.

de vile particulare ce se intrec in frumusete i carr dati Predealulur, naclejdea unur frumos viitor, de rivala a Sinaer, ca statiune climatologica de vara. Si

rdcoroase, dar placute. Pe la
finele lur August incepe un timp statornic i frumos. Daca zApacla

cade din Octombre, atuncr pe
la jumatatea lur Noembre se to-

In vara anula 1873, Domnul Tare, vizitind Predealul, a dat ordin sa se construiasca in fata
mandstirei un local de scoa15., care a ars la 1889, recladin-

aceastà speranta nu va trece
mult pana sa se realizeze, cad prin faptul initiativer fericite a M. S. Regelur de a se ceda in loturr admirabilul amfiteatru de
V. al acester localitätT, traversat

peste si timpul frumos din a doua jumatate a luner Nombre
se numeste de taranir din localitate (Vara babelorp. Cultul. Ca loe de intilnire al credinciosilor in trecut la Predeal a existat un schit (v. 1. r.),

du-se in cursul anula 1890 de
Administratia Domeniilor Coroaner. Tot de Administratia Domemar conniilor Coroaner

struit scol! la Azuga si Busteni.

de bine-cuvintata vale a Odiasulur Joita, bogata in ape mi-

nerale de iod, pucioasa, sare, etc., multi din adoratorir acester frumoase localitatr datatoare

fondat de Eromonahul si Duhovnicul Ionichie la 1774, pe
proprietatea tul Crisoscoleg Bu-

Date istorice.

Intre anif

1360-1372 gasim pentru intliasr data faptul ca o armata
sa treaca pe la Predeal ; aceasta

de viata, s'an grabit a construi
pe acele loturr vile modern e a ca-

zoianu. Schitul era de lemn si de jur imprejur avea chilioare pentru calugarr. Pe timpul razboiulur din 1788 condus de Dom-

a fost armata ardeleana, conclusa de Voevodul Nicolae in
contra lur Vladislav Basarab Domnul Tare! Rominestr ; acest fapt are insemnatatea ca pentru

ror frumoasa infatisare lasa speranta ca nu suntem departe de a inaugura aci o incintatoare com. urb. Intre vuele construite pana astazT, putem cita ca mal prin-

nul Tare! Mavrogheni contra
Austriacilor ce voiaA a se razboi cu Turcir, acest schit a fost prefacut in cenusa, iar dupa inchee-

prima cara intilnim in istorie
numirea de Predeal.

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

91

PREDFALUL

De la 1372 si pana pe la inceputul secolulur al XVI-lea nu

deal se incinge lupta, cu care ocazie schitul a fost prefacut
In cenusa. (pomelnicul Zlatarnic
al Schitulul Predeal), iar Austriacir, fiind batutr, parasesc

s'a mar pomenit nimic de Predeal, de si in acest interval a servit de trecere: Turcilor, Tatarilor, Rominilor, Ungurilor, totusr nu

triacii prerdura 186 mortl, ranitT si prizonierl ; lar hanul cel mare pe atuncr, numit Circiuma-de-laRuja, fu prefacut in cenusa. De

putem precisa date pozitive, de

oare-ce istoria se tnultumeste
numar a spune: cati trecut muntrecut Carpatir, ati in-

Cetguia (Cetatuia este dealu1 In fata gareT care predomina tot Predealul), trecind hotarul. Pe vremea Domniei lur Mihail Constantin titu, Predealul

alt-fel aceasta a fost o zi memorabad, in care dup. cum se
exprima cronicari, Casa de Habs-

burg a prerdut marele Principat

trat in Tara». In dimineata ziler de 9 Iulie 1611, Radu erban in capul a
10000

al Transilvanier, afara de teritoriul muntilor de V., aparatT
voiniceste de Rominil luI Avram

a fost vizitat de o comisiune
internationala pentru rectificarea frontierer (1792). Comisiunea se compunea : Pentru Austria : Lt. - Colonel Adam Mabovat, Petre Ducu, inginer major, Roditzchi, capitan In regimentul rominesc-iliresc

Rominr

i

1300 caldretr

PolonT soseste ad la Predeal,

pentru a se duce in ajutorul
Sasilor, contra lul Gavrila Bathori, principele Transilvanier.

Pe timpul domnier lur Nicolae Mavrocordat, valea Prahover era locul de refugid al Boerilor, carl fugeati cu familiile i avu-

tul lor (zice cronicarul contimporan Nicolae Mustea) i ca de la Bucuresti la Brasov prin Pre-

signorul Zizer, tilmaciul imparatesc pentru Banat. Pentru Arden 1 : Lt.-Colonel Sonat Stanchl, Avram Calian, capitan in regimentul rominesc No. i i signorul Tolhofin, tulmaciti imparatesc.

Iancu si Axente Severul. In lupta de la 7 Iunie (1849) filtre Rusr i Ungurr, cazu ornorît Lt.-Col. loan Costin, comandantul Regimentulur z de cazad (Romin din Basarabia), lar corpul sa9 a fost immormintat cu mare pompa la Predeal ; lar pe mormintul lur Costin, s'a ridicat de ofiterir austriacT un

monument de piatra, care se
vede si asta-zi, dincolo de fron fiera, dar mormintul lur Costin

nu se mal stie in ce loc va fi
fost, de oare-ce arendash care succedat la circiuma de la frontiera, au mutat piatra dupa plac, dintr'un loc intealtul.

deal era un lag nesfirsit de
fugan.

Pentru malta Poartd : S'avitul El Hadji Abdulach Effendi, Sablea -Teschereges, El Hadji-Ahmed i Kurala-Effendi, mai marele cavasilor. Pentru Rominia: Baratov Constantin Paharnicul i Stolnicul Dumitrache. Pe vremea domnier lur Ipsi-

In timpul razboiulur dintre
Austria, Turcia si Rusia (1737),

Austriacil respinsT de Turd, l'Ara in valea Prahovd, lasa
400

Predealul, altun, pendinte de
com. Predealul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, Cu 530 loc. si r03 case. Este situat pe coama dealulur La-Peri, intre valea Turburea la E. si Valea-Gardulul la

ostasI la manastirea Sinaia,

iar grosul armater inainteaza

mal departe, pana la Predeal
unde
I2

stabileste lagaxul.

Pe timpul razbolulur 1787;
batalioane infanterie si I I divizir cavalerie austriace, sub comanda Generalulul Ball a intrat in Tara pe la Predeal, ocupind pozitiunile din jurul schitulur Predeal i manastirea Sinaia.

lante, Predealul a fost martor la o multime de scene proprie
nu atit rezbelulur, cit mar mult
brigandagiulur. Pe timpul revolutiuner (1848),

V. Are o bisericä fondata de
locuitorT la 1837 si restaurata tot de dinOT la 1865. Ad este si resedinta pnimäriel comuner Predeal.

i casele locuitorilor fura ocupate de Ge-

Predealul cu Schitul

neralul rus Engelhardt, cu misiunea de a se duce in ajutorul
Generalului Baron Puchner, comandantul Transilvanid, ajutor

La 500 m. spre N. de acest
catun, exista localitatea numita eDealul-la Chilir», unde se ba-

In luna Februarie 1788, Mavrogheni infrunta aceasta armata cu 8000 Rominr si 3000
Ture, fortind pe Austriaca* a se

nueste ca ar fi fost in timpurr
chiliele unor pusnicl.

pe care '1 ceru in urma nereusiter misiunI a episcopulul
guna.
a-

Cat. Predealul se gaseste la
32 kil. de Ploesti, capitala jadetulur, si la 2 kil. de Valeni-deMu n te, resedinta plaiulul Teleajenul. (Vezr Predealul, com. rur.,

retrage cu tgr spre Predeal ;
bateriile austriace eraii asezate

In ziva de

21

Februarie 1849,

pe muntele Sorica, pe locul unde asta-zr este turbina fabrica de postav ; ad, in Pre-

Ungarif urragira pe Austriad pana la Predeal ; era ninsoare
mare si un viscol sfislitor ; Aus-

din pl. Teleajenul).

www.dacoromanica.ro

PREDEALUL

92

PREDEALIM

Predealul, numire ce se mar a'd satulur Edera-d.-j., com. Ederile, pl. Filipesti, jud. Prahova.

bucetul-Taurulul, am väznt document cu leatul 1644, Iulie. 13, sub iscklitura d-luI Banulul Filipescu, märturisit alit de P. S. S. pärintele Neofit, Mitropolitul Tare,

intat la i Ianuarie 186o si are
sucursalele Bariera si Predelusul.

Predealul, vechie numire a cdt. Izvorani, com. Gr5jdana, jud.
Buz5.5.

clt si de P. S S. pärintele Chesarie,
Episcopul EparhieI Buzliulul, i adeverit

Predealul, stalie de dr.-d.f., jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Predeal, pe linia Ploesti-Predeal, pusg in circulatie la IO Iunie 1879. Se af15. la 7,7 kil. de Azuga, statia cea maT apropiatg. Indltimea d'asupra nivelului MAriT, 1033m,5980 dmm. Venitul a-

de acel departament In anul curetor,
Octombrie 9, sub No. 7, prin care däruieste catre sf. schit Predeal Muntele Claucetul-Taurula, care din anaforaua =0%51 departament din anul curgitor, tulle 7, sub No. 4831, cu Intärirea noastrà se dovedeste dreapta avere a Domnia-lui Banul Filiposcu, cumpäratä prin
mezat cu baniT DomnieI-seale. lar pentru momia Bobolia, documental cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscilitura riiposatulul Logoratulul Mihaiìí Filipescu in viatii afilada-se, impreunä cu sotia sa, dumneaeY Logofeteasa Elenca,

Predealul, schit, in jud. Prahova, pl. Pelesul, cdt. Predealul, fondat la a. 1774 de Ieromonahul Duhbvnicul Ionichie, la poalele muntelui Cldbucetul-Taurula (V. Predealul, cAt., pl. Pelesul).

cesteT statii pe anul 1896 a fost de 1.288,589 leT, 56 bani.

La anul 1844, Marele Ban
Alexandru Filipescu, ddruieste schitului Predeal muntele C1Abucetul-TauruluT, lar logoatul
Mihaiü Filipescu, mosia Bobolia. Ambele aceste danif ati fost confirmate de George Vodg-Bi.

Predealul, pichel de g-ranitd, in
plaiul Closani, jud. Mehedinti.

turisit atit de P. S. S. pirintele Grigorie, mitropolitul Tärel dupa acea vreme, at si de sf.-lor treI Episcopl, prin care däruesc asemenea catre sf. schit Predeal, momia dumnealor Bobolia, din judetul

Predealul, ramificalie din muntele Stina-BAtring, com. Lapo-

bescu, cu urmdtorul hrisov :
NoI George Dimitrie Bibesen-Vodä, cu ralla lul Dumnezeil, Domn stäpinitor a toatä Teara-Romineaseä. sa Cuviosul German, staritul schitulnI Predealul, prin jaiba aire no l sub No. 3479, a fäcut arätare cä de catre dumnealor cinstitl i credinciosl boerI al Domniei mele, Ban Alexandru Filipesca si räposatul Marele Logofät Mihaiti Filipescu, In viati aflindu-se, impreunä en sotia domniel seale, dumneaeI Elena Filipeseu, väzInd strimtoarea de lipsa celor trebuincioase, in care se afla acel schit, spre tinerea cu toata orindu-

Prahova, care din cercetarea ce s'a ficut, se dovedeste avere dreaptä a dumnealor dk'ruitorilor.
i

sul, jud. Buzan; desparte atunul Laposul de Ldposelul.

fiind-cá departa-

mentul dreptäteI prin mal sus zisul raport di incredintarea ca pomenitele lucrurI, ca niste averl ale dumnealor ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pravilnieä Imprejurare privitoare la aceastä. Insträinare si numitil boerl slobozI dupä pravila Tare! a face aceste dama Noi, pe aceste temeiurI, recunoscind ca desIvIrsire daniile maI sus arätate, Intärim stäpinirea sf. schit Predeal, asupra nemiscaoarelor acareturl coprinse aci.

Predealul, deal, numit i DealulPredeal, In com. OpAriti si com.

Predeal din plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, situat la N.-V. satulla OpAriti. Virful principal al acestui deal se aflA chiar la N. satului OpAriti (cota 471 m.
d'asupra nivelului MdriT-Negre);

lar mal la vale sunt virfurile :
Baltoci

isla a sf. locas de acolo, cit cllugärestY, st Indemnatl de bun cuget, au därait spre vecinica dumnealor pomenire, Insä: Domnul Banul Filipesen muntele Clälucetul-Taurului, pe care se afia vatra acestul schit, iar de D. Logofät Mihail Filipeseu o mosioarä anume Bobolia, amindouil aceste proprietät1 In

Pentru care am dat acest hrisov al nostru Intärit en a noasträ iseälituri mi Mare-pecete la anul de la N. D. nostru i a obstei Is. Chr. 5844, si al doilea an al Demniel Noastre, luna Octombre. In capitala Bncuresti, scaunul Domniel mele.
(ss) Georgie Dimitrie Bibescu.

i Virful-CoasteT. (Vez!

Predealul, com. rur., pend. de
pl. Teleajenul).

Dealul este acoperit cu neatg, livezi de pomi, vil'
foarte putine arAturi.

fi-

si

judetul Prahova, pentru care danil, obstea calugäreasca din acest schit, durind a cistiga hrisovul domnesc, cu care sil se recunoasa cu desävtrsire intemeiata
coprinderea lor, ven-carel tnaprejurkI amenintätoare catre schit, ad fäcut rugäciune de a li se slobozi hrisovul nostru. Nol, primind cererea cuviosulul starit, coprinsä mal sus, am poruncit departamentulul dreptätli sa cerceteze i sä.' arate, carele prin referatul säii ale curgItoareI lunl cu No. 8588, face catre noI aratarea urmätoare: clt pentru muntele Clä-

Schitul Predealul se aflà dar in conditiuni materiale foarte bune, c5.ci pe lingg mosii, mai
avea turme de oi, hergstrae pentru scinduri si un han la poalele ClAbucetuluT, lingl Valea-Teas.
cului.

Predealul, deal, in com. Chiojdul, plaiul Buzgului, Se limiteazá. la N. ctr Piriul-PAcure!, piriul Bllbgitoarea i Muchia-Episcopului ; la S. si E., cu
valea SmAcinisul, la origina cAreia

se afl5. satele: Poenitele-din-Vale si Poenitele-din-Deal ; la V., cu

Predealul, Hura vamal, com.
rur. i cAtunul cu acelasT nume,

piriul Bisca-Chiojdului si satele
Chiojdul i Piatra-BocseT.

jud. Prahova, pl. Pelesul, al ami' venit in 1896-97 a fost de lei 1.816,478, bani 55. S'a infi.
www.dacoromanica.ro

Indltimea mijlocie a acestui
deal este de 820 131. asupra nivelului MAriT-Negre.

PREDEALUL

93

PREDEM

Dealul este arabil i acoperit in genere cu fineata.
La poalele despre S. a acestuf

de com. Predealul, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.

fineata, 250 hect. izlaz,15oo hect. padure.

Mosia Predesti da un venit
Predelu§ul, fostel vamd, judetul Prahova. In anul 186o s'a incasat de la aceasta vaina 33608 lef i to parale. Acum e sucursala a vamei Predealui
de 50000 leT. Apartine d-lor I. G. Mateescu i Aurel Geblescu. Pe mosia Predesti se afla padurea cu acelasT nume ce apartine

deal se afla un izvor de %A
sulfuroasá, dar neexploatat ; acest loe se numeste La-GroapaFintineT.

d-lor : Geblescu, pe o intindere

Predealul, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;

de 400 hect. si G. Mateescu,
Prede§ti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., la
sedinta pl., com.
17 kil.

se desface din dealul Lupan brazdeaza. partea de V. a co-

de Craiova si la io kil. de reopotul.

muna Este acoperit ca padurT si pastml.

pe una de too hect. Sunt populate cu ulm si stejar. Ville apartin locuitorilor, si dad vin rosu. Livezile de pruni

Situata pe un mic delulet
pe malul drept al riuletultii Meretelul, se invecineste /a N. cu com. Mihaita, din pl. Jiul-d.-s., la S. ctr

Predealul, pcidure particulara,
supusa regimulul silvic inca din anul 1883, pe mosia Predealul, pl. Pelesul, jud. Prahova.

aa o intindere de 150 hect. Comuna este strabatutä de
calea comunall Predesti-Plesoiul-

Predesti-Belotul, pe o lungime

com. Terpezita, la E. cu com. Breasta si la V. ca com. Plesoiul.

de cite 4 kil.
Budgetul com, e la veniturT de 2610 lei si la cheltuelT, de
20 I 1,89 ier I

Predealul, pirtiaf, ce izvoreste
din Carpati, la locul numit eaua-

Predealului, la 5-6 m.
frontiera, in dreptul cantonultd caleI ferate No. 63; el primeste, pe dreapta, piriiasul Joita si la
manastirea Predeal, piriiasul RajnovuluT, pe stinga caruia si cam

Terenul com. este accidentat de dealurile : GoiciuluT, de 100 m. i Dealul-Viilo_r, de aproape 200 m. Este udat de piriul Meretelul ce izvoreste din jud. Mehedinti,

Locuitorif ail 21$ vite marT cornute, 148 oT si 41 cal.
Prede§ti, sat, CU 248 suflete, jud. Arges, pl. Galasesti, facind parte din com. rur. Cersanele. Are o biserica, cu hramul TotT-Sfintil, deservita de I preot i I cintaret.

la 500 m. de confluenta sa se
afla Sanatoriul colar ; d'aci, pi-

curge de la V. la E. si se varsa pe dreapta riuluT Obedeanca. Peste Meretelul se Mil un pod,

?n dreptul soselei ce strabate
comuna Predesti.

riiasul Predeal pierde numirea de Predeal si se numeste
Prahovita sail Provita; pe stinga primeste piriiasul Teascul si la cantonul No. 41 al caleT ferate primeste valea Ursoaia-Mare, ce izvoreste din muntele Clabucetul-Taurulul.

Prede§ti (Tronari) ,

ccitun

al

Se gäsesc doua. mici balti :
una numita Rasnicul si cea-l-alta.

com. Viperesti, jud. Buzar', cu 820 locuitorl si 209 case, avind
sub-diviziunile: Tronari i Sbenghea. Multl dintre locuitori sunt Tigani.

Meretelul; ambele sunt curgatoare. E compusa din catunele: Predesti, care e catunul de resedinta

Predealul - Buzäului, ,ir

de

si Dala. Inainte coprindea numal catunul Predesti. Are o populatie de 709 suflete ; doua. bisericl, una in cal.

Prede§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., resedinta com. Pre-

desti. Are o populatie de 424
suflete ; o scoall mixta, ce functioneaza din 1887, frecuentata de

munfl, din jud. Buzati, despart
valea BuzauluT de valea Niscovului, incepind din muntele Li-

Predesti, ziditä de pro topopul
Anghel Belivaca i cea-l'alta In cat. Dala, facutä de birne de locultorT, ambele deservite de preot si 2 cintaretl; o scoala mixta, ce functioneaza din 1887, frecuentata de 39 baetT si 3 fete ; o moara cu aburT ; 4 circiumI.
Suprafata teritoriuluT comunef este de 7500 hect., din care 4750

liacul (com. andesti), pana in
virful muntelul Bradul (com. Viperesti). Are culminatiile : Cerbul, Ciolanul, Cetatuia i Bradul.

33 bletl sí 3 fete; o biserica vechie de zid, fondata, de protopopul Anghel Belivaca.

Prede§ti, sat, facind parte din
com. rur. Tinosul, pl. Crivina,

Predeleni (Mo§neni-), pildure
particu/ara, supusa regimuld sil-

jud. Prahova. Are o biserica,
fondata la 1828. Loctlitorii sunt
mosnenI i poseda vil si livezr

vic inca din anul 1883, pe mosia Mosneni-Psedeleni, pendinte

hect. pamint arabil, woo hect. www.dacoromanica.ro

cu pruni.

PREDWI

94

PRELUCA-L1A-RARE

Predeqti, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., .com.
Predesti, cu venit anual de 50000

E formata numal din atul
cu .acelasT nume.

Are o populatie de
cuitorl;
140

840 lo-

Apartine d-luT Aurel Geblescu. Are padure pe dinsa.
lef.

de case ; o scoala

s'ad impropriet5.rit la 1864, cu 25 hect. pamint, in mosia d-luT loan Pazu. Vatra satuluT are 30 hect.

mixta Cu 22 elevI (1899-900); o

pamint; iar eu izlaz, padure,
etc., are 1550 hect. Veniturile comunei se urca
la 800
leT.

Prede§ti,pcidure a statuluT, in jud. Buzad, com. Viperesti, facind

biseria. In lunca PrejneT, care e facuta cu spesele luT Tudor Viadimirescu (vezT Istoria Arheo-

parte din Valea - Larga. VezT Larga (Valea-), padure.
Prede§ti,ftiidure particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Predesti, pe mosia Predesti. Are o intindere de aproximativ upo hect. si apartine d-luT G. Mateescu. Este populata cu cerT, earnite, stejarT i ulmT.

logia. i Filologica de Gr. Tocilescu), in care se afla icoana bisericeT si al luT Tudor Vladimirescu, daruind aceasta bisericä cu o livadl, care si astázT se stapineste de catre bi-

O osea comunala o leaga cu
com. Fratila i Bulzesti de Dolj.

Prede§ti,piidure particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Predesti, in intindere de 400 hect. Apartine d-luT Aurel Geblescu.

Prede§ti-Tipeni, sat,
Stoiceni-Plesoiul.

Cu 620 lo-

cuitorT, jud. Argesul, pl. OltuluT, facind parte din com. rur.

Predvalea, piezia, la S. de com. Tirlesti, plasa Teleajenul, jud.
Prahova, pe care se afld padure locurT de pasune.

Se margineste la N. cu com. Fratila, la S. cu Bulzesti (Dolj), la E. cu com. Balcesti si la V. cu o mosie particulara. seria. si la arendare este cuE brazdata de dealurile : noscuta sub numele de Livadea chiti, Prejoiul si Lupa si udatä luT Tudor Vladimirescu Slugerul. de vaile cu aceste nume. Se crede c5. satul e foarte vechid, (jupa cum ar rezulta din Prejoiul, sat, facind parte din actele de posesiune ce ad locuicom. rur. Prejoiul, pl. Oltetultoril. Deasupra comuna, in aprod.-j., jud. Vilcea. piere de com. Izvernea, se afla com. Beletinul, intarita cu re- Prelipca, sat, pe mosia cu acedute, care se vad i azT. lasT nume, com. Vaculesti, pl. LocultoriT posea : 12 pluCosula, jud. Dorohoid, cu o poguri, 12 care cu bol, 4 carute pulatie de 105 familiT, sad 411 cu cal, 450 stupi. suflete. Prin comuna trece oseaua coAre o biserica, cu hramul Adormirea-Maicer - Domnului, de munall ce vine de la Gornenti, trece prin Prejna si se leaga cu birne, facutá in 1804, de Ban ul loan Ghitescu, fost propriesoseaua Turnul - Severin - Baltatar al mosier. Baia-de-Arama.
pl. Motrul-d.-s., com. rur. CrAgnesti.
improprietaritT aii : hect. 44 ariT pamint, iar proprietarif: 565 hect. 72 ariT cimp si 702 hect. 49 arii pddure. Sunt 3 iazurT, din cate cel ma.T. mare este al GhitesculuT.
SateniT
201

PredvaleI (Virful-), munte, in
jud. Buzad, com. Panataul, cat. Corcoianul, acoperit cu izlaz.

Prejneni, sat, in jud. Mehedinti,

Prejna, com. ruri, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la
43 kil.

Prejoiul, com, rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2 catune : Silistea si Prejoiul, si-

Piriul principal ce_ trece pe
mosie e Tibulea, si drum, calea judeteana Dorohoid-Leorda. Hotarele mosid stint cu : Saucenita, Brosclutir Horlaceni si Vaculesti.

de orasul Turnul-Severin, situata

tuata pe valceaua Prejoiul, la
16o

la poalele munteluT Secul, pe vale, la 2 kil, de frontiera austriaca. Se margineste : la N.-E.
si N.-V. cu niste inalte dealurT, care-i servesc de adapost contra vinturilor puternice ce sufla din partea despre Nord ; la miaza-

kil, de capitala judetuluT si
363

la 80 kil, de a plaser.

Are o populatiune de

locuitorT ; o biserica reparata la 1886. Ocupa lio de capetenie a

locuitorilor e agricultura. Produsul munceT se desface la ora111 Craiova. Vite : 21 cal,
vacT, 50
136
i 200

Prelipcele,

padure,

pe mosia

Prelipca, com. Vaculesti, pl.

Cu lunca PrejneT, care se strimteaZa la intrarea in sat, formind un fel de citadela, inzi

bol,
or.

150
9

Cosula, jud. Dorohoid, in suprafata de 572 hect.

capre

tocmaT ca la Costesti.

Locuitorii sunt mosneni;
www.dacoromanica.ro

Preluca-lui-Rareq, unul dintre

PRELUCI

95

PREOTWI

piseurile ntuntelul HAlciugosul, In jud. Suceava, com. Mldeiul,

Se mArgineste la E. cu com.
Dolhesti ; la V., cu com.
dAnesti ;
cpl-

sunt: Schitul-Brana (AdAmoaia), CetAtui4 si La-Cetate.

peste care se zice cA a ralcit
Rares-VodA, in fuga I spre Ciceii.

la S., cu com. Uidesti si Ciumulesti si la N., cu com.

Preote§ti, sat, flcind parte din
com. 'rur. Balotesti, pl. Znagovul, jud. llfov, situat spre N.

Preluci, seituel jud. BacAti, plasa Muntelui, com. Agäsul, situat pe sesul Trotusului, fAcind trup Cu satul Sulta.

Giurgesti si Valea-Glodului. Forma-i teritoriall este aceea a unid romb, ale cArui unghiuri

optuse sunt expuse spre S.-E.
si N.-V., inclinate de ambe pArtI spre albia omuzului-Mare ce'l

de Bucuresti, pe malul drept al vAei CálugArul si la N. pldure! Preotestilor. Spre V. trece catea nationall Bucuresti-Ploesti. Aci este resedinta primAriei. Se intinde pe o suprafatA de

Prelunca, virf al muntele Furul, lantul Alunisului, pl. Vrancea, jud. Putna.

strAbate prin mijloc, de la V. la E.
Se compune din satele : Preo-

1090 hect., cu o populatie de
165 locuitori.

Prelungul, munte, in jud. R.-SArat, plaiulRimnicului, com. Jitia ;

se desface din muntele Omul, se intinde printre piriul Rimnicelul si afluentul sAti piriul Ne-

testi, Arghira, Basaraba, Fundoaia, Brana g Hui, cu resedinta in satul Basaraba. Are o populatie de 575 famili!, sal 2324 suflete, din care
506 contribuabili ; 3 biserici de-

Casa lui V. Gugiu are 945
hect. si locuitorii, 145 hect. Pro-

cule si brAzdeazA partea N. a comunei. E acoperit cu pAduri si plsunr.
Preoteasa, movild, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Nisipeni, in partea de N. a com.; fost punct trigonometric de observatie.

servite de 3 preotl si 3 cintl.retl ; un schitisor, AdAmoaea (Brana) cu cinc! cAlugAri; 2 scoale rurale mixte, cu cite un invItAtor pila de stat ; 3 mori. Budgetul com. e la venituri
de 7141 lei si 51 bani si la chel-

prietarul cultivá 250 hect. (75 sterpe, 20 izlaz, 600 pldure). Locuitorii cultivl tot terenul. Are o bisericl, cu hramul Sf. Petre si 1 helesteu. Comerciul se face de 2 circiumari.

Preote§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
valea riului Mold ove!.

tuelI de 6439 la si 75 bani. Vite : 104 cal, 594 bol, 302 yac!, 1498 oi si 518 porci.
Altitudinea com. de la nive-

Are o suprafatä de vr'o 420

hect., cu o populatie de 561
suflete; o bisericA, deservitA de I preot si 2 eclesiarhi ; o scoall ;

Preotesele saa Preutesele, firil
de munte, jud. Baclii, pl. MuntelnI, ramificatA din culmea Pie-

lul Máxii variaza intre 335
350 M.
omuzul - Mare (9500 m.), care in com. formeazA

3 mor! de apl.
Vite : 160 bol, 230 yac!, 809

troasa. Prezintá virfurile: Preotesele, Gemoiul, RAdvanul si uerul, care strAbat comunele
AgAsul si" Brusturoasa.

E udatA de

oi, 40 cal*, 200 porci 11 275
junci.

iazurile Basarabi li Arghira, pre-

cum si de mal multe piriiase.
Mosia e parte a statulur, parte

Preoteqti, sat, flcind parte din
com. rur. Oporelul, pl. Oltuld.-j., jud. Olt. Are o populatie de 116 locuitori.
Preote§ti, cillun, spre N. al com.
Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

Preotesele, pe2dure a statului, in intindere de 2000 hect., judetul

altor proprietari. Suprafata teritoriului comuna

Musca. Face parte din marea pldure Corbi, plaiul Nucsoara,
formatA din zo trupuri : PlAiso-

e de 3222 t'ad, din care 1927
hect. cultivabile, 1046 hect. pldure si restul ¡azur!, mlastini si teren neproductiv. ImproprietAriti in 1864 sunt 2 fruntasI, 138 pllmasi si 164 codasi, stlpinind 971 fälci.
Comuna Preotesti e strAbAtutl

rul, Bindea, ZAnoaga, Paplul, Rusul, Plática, Alunisul, Pldulile, Cringul si Preotesele, avind toatA o intindere de 17530 hectare.

jud. Romanati, aproape de hotarul judetului, lingl. apa 01-

tetul, pe partea dreaptl, unde
altitudinea terenulul este de 241 m. d'asupra nivelulul MAril. Are

de soseaua judeteanl FlIticeni-

Preote§ti, com. rur., jud. Suceava, situatA cam in centrul plAsei omuzul si la 6 kil. de
FlIticeni.

Dolhasca, pe o lungime de 9 kil., si de calea feratl avind si o garl, Basarabi.
Locurl mal Insemnate in com.

30 fama', sal zoo suflete.

Preote§ti, saa Preoteqti-AcIAmoaeI, sat, pe mosia Cu ace-

www.dacoromanica.ro

PREOTETI

96

PRIBEGI

lasI nume, jud. Suceava. Asezat

Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge

mita, pl. Ialoatita-Balta, situata

pe tarmul sting al SomuzuluiMare si strabaut de piriul Brana.

d'alungul maluluI sting al apeI Valea-Sibiciuld si se termina.
la Malul-PreseceI, putin mar jos

pe partea stingä a riuluT Ialomita, intre comunele Slobozia si Perieti.

Are o populatie de 385 suflete, din care 62 contribuabilI; o biserica, cladita din lemn, in 1830, de Const. si Elena Adamescu, cu hramul Intrarea in Biserica, deservitä de un preot si un cintaret ; q scoall mixta,
infiintata in 1859 si frecuentata

de catunul Intre - Sibicee, din
com. MIAjetul.

Se intinde din riul Ialomita, spre N., pe o suprafata de 5150 hect., din care 530 hect. padure
si coprinde patru mosiI particula-

Preotesti, sat. Vez! Basarabi, judetul Suceava.

re si mosia Motilva, proprietate a statuluI, cu 1400 hect. din care

Preotesti, schit, jud. Suceava.
Vez! Adamoaia si Brana.

130 hect. padure. Inainte de
secularizare mosia tinea de monastirea Slobozia. Se compune din catunele : Pri-

de 40-45 elevI.
Mosia, proprietatea statuluI, are 532 falcI, din care 312 falcI cultivabile, 200 padure si restul
mlastinI si teren neproductiv.

Preotesti-de-Secark sfoarci de mofe, l'ara sat, in marime de .80 ala jud. Suceava, comuna
Preotesti.

ImproprietaritI in 1864 sunt 28 palmasI si 29 codasI, stapinind 192 falcI. DrumurI principale sunt : la Fälticeni (8 kil.) si la Basarabi
(3 kil.).

Preutesti, com. rur., sate, jud,
Suceava, Neamtu, ved Preotesti.

Pria, izvor, curge de la E. de
satul Rifovul, pl. Crivina, jud. Prahova, trece pe linga cat. Antofiloaia si se varsa in piriul Ghighiul, tot in raionul com.
Rifovul.

In 1803, Preotesti a Clucereser Adamoaia numara I IO
liuzI platind 1496 leI bir anual. (cliricariul», de T. C., Vol. VII, P. 253).

Preotesti, sat, facind parte din Prianul, fir di dealurt, judecom. rur. Fauresti, pl. Oltetuid.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 310 locuitorl. E situat la 2 kil. de cat. Fauresti, unde e scoala.
tul Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.

begi si Lata, cu resedinta primarieI si a judecatorieI comunale in Pribegi. Are o populatie de 895 suflete ; o scoala, mixta, frecuentata de 45 elevl si 12 eleve; o biserica, deservita. de 2 preoti si 2 cintaretf. Vite : 600 bol, 130 cal, 4400 oI, 80 bivoli, 25 capre, 'o asinI si 100 rimatorI. Dupa. legea rurala din 1864, sunt improprietdritl in comuna 28 locuitorI. Pe teritoriul comuneI trece calea judeteana Slobozia-Urziceni.

Are o biserica de zid, rezidita de d-1 M. Maldarescu, din Dobriceni, in 1890.

Ardeoani, care se intinde de la N. la S., pe hotarul comunelor Bahnaseni, Ardeoani si Berzuntul, formind podisul Bejenia. Partea de S. este acoperita cu padurea Márunta.

Pribegi, sat, jud. Ia1omita, pl. Ialomita-Balta, facind parte din com. Murgeanca. Este situat pe malul

de V. al laculuI Strachina, la 1 kil, de satul de resedinta.
Are o populatie de 13 familii.
Vite : ioo bol, 80 cal, 400 oI si 6o pord.

Priba, sat, cu 25 fam., jud. Ar-

Preotestilor (Pfidurea -), pddure, 600 hect., la S. cat. Preotesti, jud. Ilfov, pl. ZnagovuluI.

ges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Merisani.

Priba, mahala, a orasuld RimPreotilor (Ceata-), mofie, in jud.
BuzatI, com. si cat. Beceni, pro-

Pribegi, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, facind parte din com. cu acelasi nume. Este situat pe tarmul sting al riuluI Ialomita, la 1 kil, de apa riuluI,

nicul, jud. Vilcea.

prietate mosneneasca. Are 320 hect., din care 64 hect. arabile,

Pribegeanca, peidure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

57 hect. padurea Ocea; restul
flneata, livezr, izlaz si sterp. Se mal' numeste si Beceni.

Pribegi, care formeazä cu pldurea Lascoiul un trup de 300 hect., populat cu stejarl, ulmi, salcii, plopi, aninI si jugastri.

de care se desparte prin padure. AicI este resedinta primariel si a judecatoriei com. Pribegi. Se compunea din Pribegi-d.-s.

Preseaca, catend de munir, ce
incepe de la cat. Gornetul, com.

si Pribegi-d.-j., mi, prin cres-

Pribegi, com. rur., in jud. Jalowww.dacoromanica.ro

terca populatiuniI, s'ail unit.

PRIBESTI

97

PRIBOIUL

Are o scoalA mixta pi o biserica, deservitA de 2 preoti si 2 dascall.
Vite : 500 bol', 3000 oT, 100

Golepti, pl. Riurile, jud. Mup-

cel, pi se varsa in riul Bratia, peinalul sting.
Priboaia, &lila', ce izvorepte de
la Sudul com. Schitul-Golepti, pl. Riurile, jud. Mupcel ; serveste de limita filtre com. MihAepti pi

pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Husnicioara ; are 49 case.

Priboianul-Tunse§ti, deal, jud.
Mupcel, com. Tiganepti, pl. Podgoria, situat l'are Ola arelnovul pi apa CAlianuluI pi pe care

cal, 25 capre, 80 bivolr, 10 asid pi upo rimatori.

Pribe§ti, sat, jud. Vasluia, pl.
Crasna, com. Ciortepti, spre V.

de satul Ciortepti, situat intre dota dealurl, ce merg paralel, de la S. spre N., pi la capul carora se intinde Dealul-Padurei,
care formeaza limita intre acest sat pi satul Porcoaia, din com.

Balilepti, curge aproape paralel cu dealul VIAdeanul pi, la capul

se afla mar multe peteci cu locurI de araturA, sadirl de vi!, pruni pi pldure marunta.

de Sud al acestui deal, se impreuna cu piriul MAnetul, urmindu-pi cursul pe teritoriul com. Stilpeni.

Priboina, teren, coprins intre
tarmul Mari! pi grindurile Periporul, Metava pi Cerbul, jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuner rurale Sf. - Gheorghe,

Poiana-arnuld.
Are o suprafatl de 2137 hect.,

din care 421 hect. sunt ale locuitorilor clAcapi, lar 1716 hect.,

Priboeni, com. rur., jud. Mupcel, pl. Podgoria, situatA la 57 kil. spre S. de Cimpulung, pe ambele maluri ale girlei Circinovul.

In care intra si o pAdure de 429 hect., ale d-nd Eliza Balp.
Populatiunea este de 107 familii,

E formata din satul cu acelapi nume, care se mArginepte la N. cu com. Dobrepti, la S.

In partea de S.-V. a plapeI pi a comuna Are o lungime cam de 2'/2 kil., o latime de 2 kil. pi o intindere to tala de 400 hect. Este neproductiv, fiind
acoperit la S. Cu nisip pi in cele-

saa 480 suflete.

cu com. Tigdne0i, pi la E. cu
pi

l'alte partI cu stufkii intinse. Priboiul, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, si-

Spre S. de sat este o biserica, facuta. de Lupupor Balp, la

1838, deservita de I preot 2 cintlretf. Sunt 2 circiumi.

Vite : 271 vite mar! cornute, 27 cal, 700 oi, 15 capre, 27 bivoli pi 50 rimAtorI. Locuitorii posea : 25 pluguri

jud. Dimbovita. . Are 2 bisericI, deservite de 3 preoti pi 4 cintareti ; o pcoall mixta, frecuentata de 180 copa (1899-900). Locuitorii, afarA de agricul-

tuad la 24 kil. spre N.-V. de Tirgovipte, pe malul drept al
riuluI Dimbovita, pe vale pi pe

tura, se mal ocupa cu rotaria pi ca fabricarea tuica iar femeile, cu crepterea gindacilor de matase.

un mic deal pi coprinsa intre
Dealul-Fluerului care e spre V. de comuna, pi riul Dimbovita,

pi 70 care ca bol', 10 carute cu ca!; 90 stupi.

spre E. Spre S. de Priboiul e
Dealul-Inalt, lar spre N., cImpie
pi pAdure.

Parte din locuitorl sunt mop-

Priboaia, sat, fácind parte din
com. rur. Golepti, pl. Riurile, jud. Mupcel, situat pe malul sting al riultii Bratia. In raionul satului e o moarl.
cuitori.

nenlpiparte, improprietAritl dupa legea din 1864, pe mopiile Cimpuiungeanca pi Cotroceanca, am-

Se compune din douA cltune : Priboiul pi Sturzeni, Cu o

bele ale statului.
muna Cu acelapi nume, pl. Pod-

Are o populatie de 186 lo- Priboeni, deal, in raionul co-

populatie de 756 locuitorI. Are dota biserici ; o pcoalA ; o moara de apA.

In com. sunt 38000 aril padure. Se invecinepte la E. Cu com.

Priboaia, mofie a statului,
Mupcel.

in

goria, jud. Mupcel, pe care se cultiva 100,25 hect. vie.
Priboeni, pcidure, supusA regimu-

com. Golepti, pl. Riurile, jud.

Priboaia, piidure a statulur, in
intindere de 225 hect., in com.
Priboaia, jud, Mupcel.

luí silvic, com. Priboeni, plasa

Podgoria, jud. Milpee, in intindere de 960 hect., in care
predomina stejarul, fagul pi carpenul.

Izvoarele, de care se desparte prin Dimbovita ; la V., cu cat. Greci, com. Botepti, de care se desparte prin Dealul-Fluerulul,
cu pAdurr mar! ; la N., cu com. Cindepti, de care se despi

parte prin Valea-Seaca pi chnpie ;

Priboaia, &Al, ce izvor-epte de la

lar la S., cu com. TAtArani, de

S. de dealul VlAdeanul, com.
64 746. Xaras Diationar &osmio. Vol. Y

Priboe§ti, sat, in jud. Mehedinti,

care se desparte prin Dealul18

www.dacoromanica.ro

PkIB011.11,

9E1

PRItioDI#EA.

Inalt $i prin padure. Se leagd
cu Cinde$ti prin osea comunala.

Oliga, de I IO m., Sararia, de
109 m., etc., puncte trigonome-

trice. Pe la poalele sale de V.

Priboiul, vale, izvore$te de la
E. de com. Valea-Lunga, jud.

merge drumul judeteanMacinul-

Isaccea ; pe la cele de S., drumul judetean Macinul-Babadag. Alte drumurr comunale 11 strabat in toate directiuni/e. Pantele de

pl. Prahova, din virfurile: Virtejul $i Calul $1 se vars5. in Cri-

CU bol, 20 plugurI, I caruta CU ea! ; 410 vite marT cornute, 49 cal, 298 or, 164 rimatori ; 85 capre ; 32 stupT. Venitul comuner este de 580 le!, lar cheltuelile, de 493 ler.

covul-Dulce, la S. de comuna,

Apele ce uda comuna sunt : piriul Cilnicul, care, in raionul
comuner, prime$te piraiele : Prigoria, Potopelul i Iacobul.

dupa ce prime$te ca afluentr
valle: Ploscarier, Riiosul, ValeaUrsulur i altele. Toate aceste

var sunt acoperite cu padurr,
proprietatI ale d-lur G. Gr. Cantacuzino, avind pe dinsele livezT payunT pentru vite.

N.-E. sunt acoperite cu cite-va padurr, iar restul e acoperit cu pa$unr i finete. Pe la poalele de V., in spre Macin, se intind
livezr.

Priboiul, sail Secarul, mofie nelocuita, pendinte de com. ZAdariciul, jud. Vla$ca J avind o

Prigoreni, sat, jud. Ia$i, pl. Cirligatura, com. Brae$ti, la 5 kil. de Tirgul- Frumos, situat pe
coasta despre E. a dealulur RO.diul. In vechime a fost pe coasta de S.-E. a dealuluT $i punta numele de Podgoreni, pentru mul-

Comunicatia in aceasta comuna se face prin qoseaua comunala care o pune in comunicatie la S. cu Negoe$ti, iar la N. cu Zorle$ti. In Prigoria sunt 42 fintinr. Teritoriul comuner e brazdat
de : Dealul- esuluT, in partea de N., dealul Bumbri$iul, dealul

suprafata de 250 hect.

Corbul $i de valle Cilnicul
Buc$ana.

Pricopanului (Dealurile-), culme de dealurr, in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul com. urbane Mdcinul $1 pe al comunelor rurale Jijila i Greci. Formeazà un sistem aparte de dealurl, avind o directiune generala de N.-V. spre S.-E., la E. de ora$ul Macinul, mar purtind
si numele de Dealurile-Macinu-

timea viilor ce se aflati acolo. Intinderea teritoriulur satulur

e de 2937 hect., cu o populatie de 129 familiT, salí 525 suflete.

Prigoria, cdtun, al comuner Prigoria, pl. Amaradia, jud. Gorj,
pe apa Cilniculur. Are o suprafata de 1235 hect.,

Are o biserica, construita din

Cu o populatie de 70 familir,
san 340 suflete ; o $coala ; o biserica, deservita de i preot cintaret. Locuitoril posea : 8 plugurl, 19 care cu bol, t carutA Cu cal;

lemn, cu I preot, I cintaret
eclesiarc ; o $coala mixta, infiintatd la anul 1881, $i care a

fost frecuentatä in anul 1899900 de 17 elevr, din 45 inscri$T. Vite : 851 vite marT cornute, 50 cal*, 88o or i 210 rimatorT.

luT. La V. se prelunge$te prin dealurile Cheea i Sal-Aria, pi aceasta la rindul e! cu dealurile Aganimul i Orliga. La N. lasa. prelungirile dealulur tubeiulur
$i dealulur Piscul-Dascalulur $i la

Prigoria, com. rur., jud. Gorj,
pl. Amaradia, situata Intre comunele Zorle$ti $i Rosia i for-

201 vite marr cornute, 113 or, 18 cal, 27 capre si 84 rimatorT ; 35 stupi, In catun se gasesc 15 finen!. Prigoria, pîrÊa, jud. Gorj, pl. Amaradia, ce izvore$te din izvoarele Fintiner - lur-Petre $i IonGhencea, situate la N. comuner

S.-E. se prelunge$te cu Dealul-

Grecilor. Culmea sa este sancoasa, goala $i dintata $i se vede de la o mare departare. Din ea i$T iati o na$tere la N.
valle: Valea-Pope!, Valea-Larga, valea Vasilica, Valea-Bostanelor $1 Valea-Grecilor, care se varsà in piriul Jijila ; iar din poa-

mata din 2 catune : Prigoria la N. $i Buc$ana la E. E asezata pe dealurr i vg, acoperite in partea de N. $i S. cu
padurr seculare. Are o suprafata de 3500 hect., din care 15 hect. vie, 300 hect.

Prigoria $1 se varsa in alnic,
in comuna.

lele de S. izvoresc Valea-Valcanulur $i valea Sulucul, afluentI

araturr, 1592 hect. padure, lar restul izlaz $i finete ; o populatie de 200 familiT, saü 1090 suflete ; o $coald mixta; 2 bise-

Prig-varea, vale, ce izvore$te din muchiile Prigvarer, $i se varsa
in riul Teleajenul, pe malul sting,
In raionul comuner ManeciulUngureni, pl. Teleajenul, jud.

al Dunarer. Punctul culminant, virful Sulucul, are 364 m., punct trigonometric de observatie de

riel, deservite de I preot $i 2
cintaretT ; 2 circiumr.

Prahova.

rangul I

Alte virfurr sunt

Locuitorir poseda : 58 care

Prihodi§tea, pcIdure, in jud. Bu-

www.dacoromanica.ro

PRIHODUL-ZAHAICUL

99

PR1SACA

za, com. PAltineni, clt. Neho-

Are o suprafata de 220 hect.,

sulfuric, calce, magnezie si pro-

iul, de 150 hect., proprietate
mosneneascl.

cu o populatie de

34

suflete.
drum,

toxid de fier.
Clor
.
.

.

o, gr. 1136
0160
3019
1556
o,

Pripoarele, deal, vale si

Acid sulfuric 1,
Calce. . Magnezie
. .

Prihodul-Zahaicul,

de stejar, In intindere de 420 hect.,
pädure

pe partea de S. a dealuluT Bor-

dea, com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi, pe hotarul despre jud. Vasluiti.

o,

pe dealul Prihodul, com. DrIcsani, jud. Botosani.

Prilipca, sat, jud. Botosani, In Priponesti-de-jos, sat si com. rur., In jud. Tutova, pl. Pepartea de S.-E. a comuneT Satul-Burdujeni, cu o populatie de 120 familiT, sati 560 suflete.

Prot. de fier o, 0136 Materiile solide coprinse in tr' un litru de apA din valea Priporul, sunt I gr. 700. (Anuarul BiurouluT Geologic).

reschivul, spre S.-V. de Birlad si la marginea judetulul.

Are 1 bisericA, deservitg de I preot si 2 cintAretI; r scoalg mixtà, frecuentatl de 18 elevT.
Vite : 146 bol si vacT, 291 oT si 50 porcI.
30 cal,

Are o populatie de 406 locuitorI. Teritoriul comuneT este foarte

Priporul, munte, jud. Dimbovita, de la Moroeni In sus, pe matca
Ialomitel, in dreapta. In acest

deluros. Se cultivA viea pe o
suprafatA de
89,50

munte si in muntele Brindusile se afll cArbuni de plmint.

hect.

Priporul, munte, la N. de com.

Primejdesti, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, Mare.

Priponesti-de-Sus, sat si com.
rur., in jud. Tutova, pl. Pereschivul,

CAlinesti, plaiul Cozia, jud. Vil-

com. Valea-

in partea de S.-V. a

cea, cu directia spre S.-E., la 1 1 kil. de vatra satuld.
Priporul, deal, in jud. R. SArat,
pl. Marginea - d.-s., com. Bordesti ;

judetulul.

Priopcea, deal, in jud. Tulcea,
pl. MAcin, pe teritoriul comunel

cuitorT ;

Are o populatie de 790 lo2 biserid si o scoalg.
Teritoriul comund este foarte

rurale Cerna, situat in partea E. a plAseI si In cea N.-V. a
comuneT; lasA spre N. dealul Piatra-AscutitA si la S.-E. dealul Curt-Bair; pe la poalele-T de S. trece soseaua judeteang. MAcin-Greci-Babadag ;

se desface din Dealul-

deluros. Se cultivA viea pe o
suprafatA de 328 hect., dind vinul cel mal de sola din judet.

TrAistenilor, brAzdeazA partea de V. a comunel ; e acoperit cu pAsunl.

Se cultivä asemenea mult si
gIndacif de matad..

Priporului (Lunca:), cdtun, de
resedintA, al com. Nehoiasul,

pe la

cele

Comerciul se exercitg de 6
persoane.

E. curge piriul Valea-Megina ; are o inAltime de 403 m. si
virfurl din Dobrogea ; este acoperit cu pAsunT.

jud. BuzAti, cu

120

locuitori si

26 case, situat in fata punctulla unde riul Bisca-Roziler dA

este unul din cele mal inalte Priponul, munte, pe malul gfrleT Zeletinul, com. Posesti, pl. Teleajenul, jud. Prahova, unde

In Buzar'. Ad, mg nainte, era
un biuroil vamal, mutat acum la Cheea.

Pripa, pirig, jud. Botosani, com.
Poiana-Lungl, izvoreste din po-

se afig ridicat un punct trigonometric de intiiul ordin.
Priporul, izvor cu ape minerale,
jud. Prahova, care coprinde clorure, sulfate si carbonate alcaline. Apele sunt foarte alca-

Prisaca, saq Vidrascu, sat, jud.
BacIri, pl. Tazlgul-d.-j., com. SAnduleni, numit si Versesti-

norul Pripa si se vars1 in piriul Toplita, si impreung in iazul Clopotelul.

Sion. E situat pe stinga TazlAuluT-Mare, pe deal.

Pripoarele, sat, cu 20 locuitorT,
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind

SArurile calcare sunt in mal mare proportiune de cit
line.

Are o populatiune de 103
suflete.

parte din com. rur. Perisani.

cele magneziane.

In aceastä apg s'a constatat

LocuitoriI posea : 4 cap 34 vite marT cornute, 13 pord si
8

Pripoarele, sat,
Pripoarele.

in

partea de

si fier

sub forml de bicar-

capre.

N. a com. TAcuta, pl. Mijlocul,

bonat.

jud. Vasluiù, situat pe dealul

Apele coprind in litru urmgtoarele proportiunT de clor, acid

Prisaca, Prisaca - Mía, sati Priseaca, sat, jud. Baclii, pl.

www.dacoromanica.ro

PRISACA

100

PRISACANI

Tazlaul-d.-j., com. Beresti, si-

Prisaca - de - la - DumbravaNeagrA, Moliere, In jud. Neam-

numeste Munteni, pentru ca
locuitorif ar fi venitT din Muntenia, in timpul und foamete

tuat pe dreapta TazlauluT, la 3 kil. 200 m. de satul Beresti
(scoala).

tu, com. Timesesti, din pl. de
Sus-Mijlocul, arendata in folosul manastirel Neamtu.

Are o populatie de 297 locuitorT ; o biserica, cladita de locuitorl la anul 1883; I di%
duma. Vite :
1I

marT, ce ar fi bintuit in satele ce locuiati.

E situat pe sesul
Prisacani, com. rur., in partea
de S. a pl. Branistea, jud. Iasi,
situata pe sesul dintre 14111 Prutul si filia si formata din satele :

si malul

drept al PrutuluT, pe o suprafatä. de 2537 hect., din care 573 padure ; si are o populatie de 267 familiT, san 1100 suflete.

caT, 151 vite marT

cornute, 54 porcT si 14 capre.

Prisaca, cdtun, in jud. Putna,
com. Valea-SAreT, pl. Vrancea, jud. Putna, situat pe malul

sting al PutneT, in sus de cat. Valea-SareT, /a 5 ora departare.

Prisacani si Moreni. Are o suprafata. de 3521 hect., din care 657 hect. padure si o populatie de 390 familiT, sati 1603 suflete, care se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor, pescaria, cultura viilor si a livezilor.

Satul Prisacani este cel mal

si mal populat din pl. Branistea. Ad este resedinta comuna Are o biserica zidita
mare

Are o populatie de 234 suflete, care locuesc in 75 case ;
1 biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae.

la 1797, de Mitropolitul Veniamin-Costache, deservita de 2 preotl, 2 cintaretr si 1 edesiarc ; o scoala, infiintata in 1886, frecuentata de 91 elevl (I 899-900). Mosia care a fost proprietatea

Pe marginea com. despre Prut sunt paclurT marT de stejarT, iar In partea despre Jipa, finete,

Prisam, cdtun, spre S. de com.
Bazgarei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe DealulMurgasuluT, litiga apa Geamartaluiul. Altitudinea terenuluY d'a-

itnase, locurT de arat si locurT mlastinoase. Prin mijlocul com.
trece de la N. la S., drumul mare
al BranisteT.

Mitropoliel, e astazr a Statului. AicT, in satul Prisacani, 41 avea resedinta In timpul verd Mitropolitul Veniamin-Costache. LocuitoriT posea : 1041 vite marT cornute, 1838 oT, 133 cal si 369 rimatorT.

Are 5 bisericT, deservite de
3 preotT, 2 cintaretT o 2 eclesiarcT; o scoala si 2 morT de
vint. Budgetul com. e de 6905 leT,

supra niveluluT MariT este de

190 m. Are 162 locuitorl.

Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Preajba.

Prisaca, deal, In suprafata de
48 hect., la S. de Valea-Casotenilor, com. Tirzii, pl. Crasna, jud. Falda.

21 banT, la veniturT si de 68o5 leí', 66 banT, la cheltuelT. Vite : 1396 vite marl cornute, 2619 or, 223 cal si 568 rima.torT.

Prisacani, com. rur.si sat, In jud. Tutova, pl. Pereschivul, spre S.-E. de Birlad, pe piriul Bolborosoaia (Bolbosoaia). Are 375 locuitorT si 105 case.

Prisacani, sat, asezat sub dealul
Prisacani, pe stinga MiletinuluT, in partea de E. a com. Flaminzi,

Satul formeaza o comuna (com. Prisacani) cu catunele Valea-cuApA, Jugani, Tabacesti si Plesesti. Teritoriul comuneT este foarte

Prisaca, sati Priseaca, mofie
particulara, jud. Baca'', pl. Tazlaul-d.-j., com. Beresti, de 591

pl. Copula, jud. Botosani, cu o
populatie de 8o familiT, sati 465 suflete.

deluros. Se cultiva viea pe o suprafata de 152 hect., din care 6 nelucratoare si livezile
cu pomI fructiferr, din carl pruniT ocupa o suprafata de 27,25 hect. Comerciul se face de II persoane.

hect., cu venit anual de 12000
leT.

Are I biserica deservita de I preot si r cintAret ; I cirduma. Locuitorif posea : 146 bol si yac!, 31 cal, 334 oT, 41 porcT ; 61 stupf.

Prisaca, phia, izvoreste de sub
dealul Prisaca, com. Cozmesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si se varsa In piriul Fistica.

Are o scoall de baetT si 2
bisericT.

Prisaca, vale, continuare a Arad Ursita, jud. Iasi, com. Mironeasa, pl. Stavnicul.

Prisacani, sat, jud. Iasi, com.
Prisacani, pl. Branistea. Partea despre S. a satulur se

Prisacani, piidure, in partea de S. a com. Prisacani, pl. Branistea, jud. Iasi. Are o kintin-

www.dacoromanica.ro

PRISACANI

101

PRISEACA

dere cam de 573 hect. si poartA mal multe numid : la intrare

Priscul (Muntele-), idure particularA, supusA regimulut silvic

merglnd spre S. la dreapta, se numeste Besetca, si la sango. Besetcuta ; apoT mai departe,
RAdiul,

BAcanul, BAnutA, Imasul, PutulluT-Ene, Pristoase si Gota. Parte

lita din 1893 pe mosia Munteltd-Priscul, pendinte de com. Comarnicul, pl. Pelesului, jud.
Prahova.

din aceste dealurT servA de pl-

sune, iar parte pentru cultura
semAnAturilor.

Calestrul, Helbet si

O udA piraiele : SAltAneasa,
Pirvulul, Clocoticiul i Mogosesti.

Mindra.

Prisacani, piria, ce izvoreste din
muntiT Pletrele-RosiT, curge in

Priscuricea, coamd, in jud. Gorj, plaiul Novaci, care la S. de Pociovalistea formeazä malul drept

Dintr'un hrisov al ItlY Radu-

cel -Mare, cu data 7131, luna
Maid 2, scris pe piele de cApri
oarA,

toatI intinderea sa pe hotarul
dintre com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, pAnA la vArsarea luT pe stinga piriuluf Bistricioara, lingl localitatea TrecAtoarea (Prisacani).

al Gilortulur si mar spre S. se
numeste MAgura. Se terminA la BAlcesti. Are pe ea vi!, lived si
arAturT.

intArit cu sigiliul Dom,

nese si care se allá in posesiunea preotuluT $tefan Duhov nicul din aceastd comunl, se do vedeste cl comuna Priseaca este infiintatA cu mult inainte de Radu - cel - Mare, Domnul Munteniel.

Priseaca, com. rur., jud.

Prisacani, varnd, jud. Neamtu, la
granita judetuluf despre Transilvania, situata in com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele. Se maT

Olt, pl. Oltul-d.-j., compusA din 2 cAtune : Priseaca i SAltAnesti,

numeste si Trecatoarea. Venitul pe 1896-97: 18216 leT, 50
banT. Are sucursala Bicazul. S'a

situatA pe malul sting al Orajelor Gota si SAltAneanca, care se impreund la i kil. spre V. de cAt. Priseaca, si ast-fel unite poartl

Priseaca, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. Vizuresti.

numele de Dirjovul. E la io
kil, de capitala judetuluT si la 5 kil, de a plAsiT.

Priseaca, sat, judt Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cotn. Co

infiintat la i Ianuarie 186o.
Prisäceana. VezTPrisAceana, jud. Mehedinti.

lanul, la 2 kil. spre V. de bariera Tirgovister, numitA ampul

Intinderea com, e de 1300
hect.

Lung sad Oborul-Vechid.

Are o populatiune de 1202
locuitorT si 260 case ; 3 bisericT,

Priseaca, sat, fAcind parte din
com. rur. Leicesti. plaiul Nuc-

Prisicel (Dealul-), a'eal cu
dure, in raionul comuna TigAnesti, jud. Tecuciit

2 in cAt. Priseaca

i

i in SA1-

anesti, deservite de 2 preotT ;
o scoalá., frecuentatà de 45 copiT. LocuitoriT sunt parte mosnenT,

soara, jud. Muscel, situat pe
malul drept al riuluT Doamna.

Are o populatie de 6o locuitorT.

PrisAcei (Dealul-), deal, ast-fel numit de la o prisacä ce a fost
din vechime pe el : face hotarul intre com. Mironeasa i jud. Vasluiti, la punctul numit LiniT. (Vez! Dealul-Mare, com. Miro-

neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi).

parte improprietAritl la 1864 pe mosiile d-lor Toma Gigirtul, fra.tiT ViisorenT, Ionitá. Pirvulescu, din eare li s'a(' dat 265 hect. El aù 140 ca! si Tepe, 200 bol, 50 vacT, 30 capre, 2500 oT. In raionul com., pe piriul Sal-

De la V. spre E. este udat
de 2 vilcele, carT se vars1 in riul .Doamna, pe malul drept. Locuitorii s'ea ImproprietArit pe. mosia statuluT Corbul PA duret.

Prisace

numit al Hirtopulul ; izvoreste din Dealul-RAdiuluT, purtind, aproape de obirsie, numele de Pirlul-UrsuluT si se vars1 in omuzul-Mare,

teanca, este o moará cu abur!. Comerciul se face de 4 circiumarT.

Priseaca, sat, PAcind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 1100 locuitorT ; 2 bisericr, una de birne, fondatl la 1323, si avind ca frontispicitt sApat in lemn cu scoabA : anul 1323 si ctitorT : Stan, Ma

Veniturile si cheltuelile com.

se urcl la suma de 2455 la
Are o osea care strAbate d'a-

dupa un curs de 5 kil. Are de
tributarT din stinga piriul reni si Piriul-Arinilor.

lungul comunei de la N. la S. si care la S. se intilneste cu
seaua national5 judeteanA ampul-Mare-Slatina. E brAzdatA de dealurile : Piscul-PredoaneT, Viea DiaconuluT,

Radu si cea-l'altl, ziditA
inainte de 182I, de preotul Barbu

Prisäcilor. (Vez! Bordea, deal,
jud. Iasi).

purtind la usl inscriptiunea :

www.dacoromanica.ro

PRISEACA

102

PRISLAVA

La 1830 s'a invelit Cu indriII, Cid rIni ad i era invelitl cu cocenl, instalindli-i-se O &por. La 1864 s'a reedificar din temelie.

Prin aceastá com. trece soseaua Oprisorul-Balacita.

Budgetul com. e la veniturI
de 3289 leT, iar la cheltuelT, de

Priseaca, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Badeni-

2292 la
Vite : 700 vite marl cornute, 36 cal', 750 oI si 700 rimatorl. E strabatuta de un mic Orla ce se formeazá de la fintinl, si care
confluenteaza cu &tul numit Capul-ApeT si se indrepteaza spre Drincea ; pe el se afla mori

Paminteni, cu virful de o marime impunatoare. Pe coaste este paduros, lar pe culme este acoperit Cu .pasunf ce nutresc numeroase turme de vite.
Priseaca, fitielure, supusa regimu-

curesti, linga riul Arges, la 27 kil. de Bucuresti. Se compune din satele : Buturugeni, Prisiceni, Plopi si Saxoni, cu o populatie de x139 locuitorT si 252 case. Se intinde pe o suprafata de 1574 hectare. D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo-

tino si mostenitorif

I. Lasca-

rescu ad 963 hect. si locuitoriI, 61 1 hect. Proprietarif cultiva
510 hect. (85 izlaz, 368 padure). LocuitoriT cultiva tot terenul. Are 1 biserica (la Saxoni) ; I scoala mixta ; I moara cu abur!. Vite : 150 cal si lepe, 349

situata pe muntele Priseaca, proprietate a mosnenilor IlinestI, pendinte de com. Bädeni-Paminteni, plaiul DimluT sitvic,

de macinat. In partea de N. si E. a com, se aflA niste baltf mlastinoase.

Prisecile, pirtia,s, ce izvoreste
din Dealul - RusuluT, teritoriul com. Girovul, j ud. Neamtu, curge

bovita, jud. Muscel, in intindere

de 500 hect., avind esenta dominanta fag, lar spre vid brad. Se invecineste la N. cu muntele Algliul si Olaneasca, la S. Cu apa Bldeanca, la V. cu Fazicelul si la E. Cu Badeni-Slobozia.

spre S., intrind pana aproape de marginea despre N. a pl.
Bistrita, unde se varsa pe stinga piriuluT Cracaul, dupa. ce primeste ca afluent din stinga Pirilasul-RusuluT.

bol, 265 vad si vitd, 28 taurl, 9 bivoll, 54 bivolite, 31 capre,
r68 porci si 1267 oT.

Dintre locuitorl, 266 sunt plugari, 7 industriasT, 6 ad diferite profesiunT. El posea.: 189 plugurl : 156 cu bol si 33 cu cal;

Priseaca, proprietate a scoalel Prisiceni (Prisiceni - Dom nesti), sat, facind parte din «loan Craciunescu »,.pendinte de
com. Gornetul-Cricovul, pl. Cri-

135 care si carute : 110 cu bol si 15 cu cal. Improprietaritl sunt 194 lo.
cultorl si neimproprietaritT mal sunt 90.

covul, jud, Prahova, pe care la
1864 s'ati improprietarit o parte din loc. com. Gornetul-Cricovul.

com. rur. Prisiceni-Buturugeni, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat

la E. de Buturugeni, intre riul
Arges si limita judetuluf despre Vlasca. Se imparte in 2 trupurT : Prisiceni-din-Deal si Prisiceni-dinVale.

Comerciul se face de 5 circlumarl.

Budgetul com. e la veniturl

Priseceaua, com. rur. si sat, jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la 55 kil.

de 3347 Id si la cheltuell, de
3326 ler.

de orasul Turnul-Severin, ase-

zata pe partea de S. a unuf
mic platotl. Se margineste : la E. cu com. Cringul ce apartine jud. Dolj; la S., cu com. Oprison/1; la V., cu com. Drincea si Vladaia ; iar la N., cu com. Dobra si Balacita.
Satul formeazd com. cu satuI Scorila, avincl o populatie de 1200 locuitorT si 238 case.

Se intinde pe o suprafata de

Prisiceni - Turnescula Ved
Posta, com. Buda-Prisiceni, jud.
Ilfov.

537 hect., cu o populatie de
407 locuitorT.

D-1 Dr. A. Fotino are 290
hect., si locuitorif 247 hect. Pro-

Prislava, sat, k jud. si pl. Tulcea, catun al comuna Malcoci,
situat in partea de N.-E. a plaseT

prietarul cultiva 172 hect. (18 izlaz, los, padure). Locuitorll cultiva tot terenul. Comerciul se face de 3 circiumarT.

sI cea de E. a comund, la 3
kil. spre N.-E. de cal. de resedinta Malcoci, pe malul drept
al bratuluf Sf. Gheorghe, la poalele de N. ale dealuluT Derven-

Are 2 bisericT cu 1 preot si 3 cintaretT ; o scoala, frecuentata. de 35 elevI.
Locuitorif posea: 6o plugurT,

Numarul vitelor mar! e de 364 si al celor miel, de 352.
Prisiceni-Butufugeni,com.rur.,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata pe un loc ridicat, la N. de Bu-

Tepe. Se margineste la N. cu
cAt. Pardina, la V. cu cat. Malcoci, la S. cu com. Sari-Ghiol

120 care cu bol, ro carute Cu
cal; So stupT..

si la E. cu cat. Pirlita. Este

www.dacoromanica.ro

PRISLOAVELt

log

PRIstoLtfi.

udat de bratul Sf. Gheorghe.
Intinderea luI este de
I290 hect.,

din care 30 hect. ocupate de
vatra satultif, 120 hect, grAdinile locuitorilor, roo hect. ale statuluI, restul al locuitorilor.
Populatiunea, In maioritate

cauza cadereT arborilor si a prabusitureT terenului.

impreunl cu trupurile : Gana,
Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-

Rusul, Podurile, Rusul-d.-j.

Prislopul, sat, facind parte din
com. rur. Vladesti, pl. Riurile, jud. Muscel. Are o populatie de
324 locuitorl ; o biserica, cu urmatoarea inscriptie :
aceast
sfint si Dum-

Virful-NegrasuluT, formeaza pa

durea Tesila, care are o intindere de 5000 hect.

R omint este de 114 familit set 554 suflete. Are o scoaIA, conclusa de un invatator si o biserica., deservita de I preot si I cintaret.

Prislopul, pirla, izvoreste din
muntif com. Tesila, pl. Pelesul,

nezeiva bisericá, precum se vede, In
cinstea hramulul Pogorlrea duhulul sfint hramul cel vechiä i s'a mal: adoptat si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea acestel biserici, fondata de clitorlI Ion Prislopeanu, Const. Pirvulescu i ce a-

jud. Prahova, curge de la N.
catre S.-E. si se varsa. in
in raionul com. Tesila.
1.1111

Doftana, pe tarmul drept, tot
Prislopul, vale, izvoreste din padurea cu acelasi nume, com.
VlAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,

Prisloapele, pichet de granifil, cu No. 2, jud. Gorj, situat la
S. de muntele Negoaia. Poteca ce se privegheaza de acest pichet este aceea ce scoboarA dupa dealul Negoaia in valea Bistrita si urmeaza cursul

jutorul fratilor carl ají ajutat i vor ajuta la acest sfint locas, In zilele Preaosfintitulul Arhipästor Calinic, ale prea nostm Rege Carol I 1i ale RegineI Elizabeta, sotia sa. Punerea teme116 la 1876, terminati la anul 1882.

strabate partea de E. si S. a
satuluT Prislopul si se varsa in riul Bratia.

acestuf rîü, pana la Gureni si de aci la Bradiceni. Patrularea
Intre Prisloape si Gruiul-Negru

Prislopul, mahala, facind parte din com. ni-. Tesila, pl. Pelejud. Prahova.

PrislopuluT (Muntele-), mute,
in grupa GrintiesuluT, jud. Neam-

se face pe poteca ce scoboara pe Negoiul spre V., trece Bisfrita pe la Curul-BouluT, sue apoI muntele Boul i scoboara la
Gruiul-Negru.

tu, situat (in parte) pe hotarul Prislopul, mahala, in com. rur.
Stoenesti, pl. Ocolul, jud.
TransilvanieT si

Are o biserica, rezidita la anul
1891,

pe teritoriul com. Calugareni. Se mal nu. mete i Plopul.

In locul alteia vechT.

Comunicatia e anevoiasa din cauza copacilor secularl ce cad inchid potecile, precum si din cauza prabusiturilor de pAmint.

Pristolul, com. rur. si sat, in jud.
Prislopul, virf de munte, din culmea FagarasuluT, jud. Arges, pl. Lovistea.
Mehedinti, pl. Cimpul.

Se alíä la distanta de 55 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata

pe o pozitiune, ridicata In paz.

Prisloapele, pichet de granig, ru No. ro, jud. Gorj, situat
pe dealul cu acelasT nume. Se margineste la N. cu virful Ardicul, spre E. cu culmea ParinguluT, spre S. cu Virful-Betel.

Prislopul, rnunte, inalt,
Dimbovita, jud. Musca. Pecoaste

tea de N. Se mArgineste : plaiul

in

partea de E. cu com. Gira.
Mare; in partea de S., cu Dunarea, care o desparte de Bulgaria; in partea de V., cu Du1-tarea, care o desparte de Serbia; iar in partea de IV., cu Gruia.

este paduros, lar pe culme are pasunI ce nutresc numeroase turme de vite.

Poteca ce se privegheaza din
acest pichet, trece pe la Ardicul, urmeaza culmea SaduluT, trecind pe linga muntele Muncelul-Ma-

Prislopul, munte, in partea de N.-V. a comund Robesti, pl. Cozia, jud. Vilcea, in care se
fabrica bring.

Satul formeag comuna cu
mahalaua Insuratei, avind o populatie de 1260 locuitorT si 256
case. LocuitoriT poseda :
85

re, pana la satul Gruiul-d.-s. Patrularea filtre Prisloape

Prislopul, pildure, jud. Muscel,
proprietate a statuluT, pendinte de manastirea Chnpulung, in intindere de 347 hect.

plu-

Lainici se face pe poteca ce duce pe coama de S. a munteluT Sapa, apoI scoboara pe
PAiusul, unde este pichetuI.

gurl, 154 care cu bol si 12 carute cu cal. Prin comuna trece soseaua
Gruia-Pristolul-Girla-Mare.

Aceste poted pot fi strabatute si de anitnale incarcate.
Intretinerea este anevoioasa din

Prislopul, trup de padure, a statuluT, pendinte de com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Prahova, care,
2

Are o biserica, deservita de
preotl si 2 cintAretT; z scoala conclusa de r invAtAtor si fre.

www.dacoromanica.ro

PRISTOLUL

104

PROBOTA

cuentatd de 40 elevT (I 899-900). Budgetul comuneT e la veni

Privalul-Dimuleasa-GingArä-

rael, pridurt situate

in pl.

turi de 4286 leT, lar la cheltuelf, de 1819 lel. Vite : 769 vite marl cornute, 768 of, 31 ca! i 700 rimatorT.

Balta, jud. Braila. Se marginesc in toate par* cu cimpia locall. Se intind din Durare
pana In GirliciuI - erbanuluf.

chet de granifd, pe Durare, Cu No. 163, drept mandstirea Corndtelul, jud. Ilfov.

Priväleni, mahala, la S. com.
Tudor-Vladimirescu, jud. Tecuciti, despartita de restul comune! prin calea ferata HanulConachi-Vame§ul. Locuitorif de aicT sunt venitT

Sunt, pe teritoriul comunel,
ni§te ruine vechT in carT se gdsesc monete romane. LocurT de insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase,
Dosul - PristoluluT, Valea-Viil or, Fintina-luT-Vulpe.

Suprafata : 60 hect. Esenta : salde.

Privalul-Filipoiului §i Orzea,
padurt. Se marginWe in toate partile cu cimpia baltef, hicepind din Dunare O termininduse in Girliciul-.5erbanuluT.

din fostul sat Privalul.

Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Ora§uluT, cat. com. Brqteni,

Pristolul, pichet de granild, pe
marginea DunareT, in jud. Mehe-

Suprafata : 75 hect. Esenta : salde.

wzat pe riul Milcov, la 3'/2 kil. spre V. de cät. de re§edinta, Broteni.

dinti, pl. Cimpul.

Pristolul-de-pe-Doftana, proprietate, a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, jud. Prahova, care, impreuna cu mo§iile Unghia-Mare, Ceau§oaia i Neamtul,

Privalul-Manghelul cu Renea, pddure, situatl in judetul
Braila, pl. Balta. Se margine§te la V. cu Vilciul i in cele-l'alte partI cu cimpul balteT. Suprafata : 5 hect. Esenta : salcie.

Priveghiul, deal, in jud. R.-SIrat, pl. Ora§ul, com. BrWeni.
Se desface din dealul Hoja O se

intinde printre piraiele ValeaGrozoaia i Priveghiul. Este acoperit Cu padurl §i. pa§unT.

are o intindere de 6o6 hect.

Privalul, fostd stajie de cale feratd, linga satul cu acelal nume,

Privalul-Satului, pichet de gram'Id, pe Dunare, cu No. 16o,
in dreptul comunel Surlari, jud.
Ilfov.

Priveghiul, pichet vechig,

Cu

No. 18, pe riul Milcov, catre
hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat,

jud. T.ecuciii. Aceasta statie a
fost pana la 188i, cind din cauza deselor inundatif ale SiretuluT,

pl. Ora§ul, com. Bro§teni, cat.

s'a mutat i satul §i gara. Locuitorif s'ati mutat in com. Tudor-Vladimirescu, iar statia Pri-

Privalul - Turcului, pichel de
granitd, pe Dunare, in dreptul
movilei Sirbi, jud. Ilfov.

Priveghiul.

Priviti, vechie numire a cdtunu-

valul la Vame, pe unja HanulConachi-Galati.

lid fi mofiet GAvane0, jud.

Privalul-Vechia, fost sat, pe
malul SiretuluT la S. judetulul

BuzatI, com. Gavane$ti.

Privalul,girld, in partea de N.-E. a pl. Macin §i a com. urb. Mach', jud. Tulcea. Se desface din
gira Piatra-FeteT, se intinde spre E., taie oseaua judeteana BrailaMacin, strabate grindul Somova,

Tecuciti. Cea maT mica revarsare a SiretuluT inunda tot satul, ceea ce a facut ca la 1881

Proaspeti, sat, facind parte din
com. rur. Dobrotinetul, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 280 locuitorr. E situat pe valea OltuluT,

locuitorif sall pardseasca locuintele O. sa se mute in noul

sat Tudor-Vladimirescu. Satul era foarte vechiù, cacT

i dula. 0/2 kil, se deschide in
partea de S. a baltif Somova.

Proaspeti, Streharetul

Privalul-Cotofenel,pächire, jud. Braila, pendinte de com. Chiscani, pl. Vadeni. Se rnargine§te la N. cu Dunarea MácinuluT O In cele-l'alte partl cu balta. Suprafata : 2 hect. Esenta :
salcie.

se pomenete de el in Letopisete pe la 160o. AicT era un popas al calatorilor ce veneaa din Galati, O intraii in judetul
Tecucia.

i Secuta, peiduri ale statuluT, in

Pe teritoriul satuluT a fost O gara cu acela§T nume, care s'a mutat la Vame§ul.

intindere de 145 hect., formate din trupurile : Zavoiul-Streharetul (15 hect.), Valea-Viilor (25 hect.), Secuta (40 hect.), Zavoiul-Salcia Oto hect.), Proaspeti (45 hect. si Manita (to hect.).

Probota, sat, in partea de N.Privalului (In - Dreptul-), piwww.dacoromanica.ro

E. a com. Cirniceni, pl. Turia,

PROBOTA

105

PROBOTA (MWSTIRR)
Turbata, maY din sus de aceea la leat
6906 (1396), cuto i alte patru mosit cu silitetelor anume Pdrtinosi, Serbttnesti, VINdesti i Negoesti, pe Siretul, in tinutul
SuceveY, care acum se numesc Litrtoapele,

jud. Iasi, situat pe poalele dealuluT Porcul $i pe sesul
Se imparte in dona: satul vechlii, numit Erobota i satul nott, numit Ciulinesti salí Gtira:FrasinuluT, infiintat 'in anul 1879. Cel

addpostete niel un calugar, si

e deservita de 2 preotl
cintdretl.

si 2

Episcopul Melchisedec o deserie ast-fel :

intiiti isT are numele de la manastirea Probota, careia a fost inchinat; celta de-al doilea i

Manastirea aceasta pe la inceputul veaculd XV-lea se flamea Mandstirea Sf. NicolaT din Poiana-Siretuld. (a Arh. 1st.» a
d-luT B. P. Hasdeä, t. I, pag. 283).

cura si satul Giurgiul, Cluceriul l Iezerul, din gura Blca, cu glrlele luY, cum robY altar!. si cinc!

«tefan Voevod cel Bun,
Constantin Vv., Maria Doamnas Despre Stefan cel Mare (Bur), spune :
Acesta a zidit a doua m$Mistire de piatril mal la vale llngtt ptrld, $i ad Inzestrat-o cu cite-va mosiT si odoare, dlnd rob pe tItarul ,Dimitrie Cu neamurile luY, i cu alte treY familit de Wat.

s'a dat numele de la multele
ciuline, ce se gasesc prin 1)61-

lile de prin prejurul lul, precum si de la pirful Frasinul ce curge

prin el. Are o suprafata. de i 144 hect, cu o populatie de 79 familiT, sati 311 suflete. LocuitoriT posedd : 334 vite

In urma, acestel mandstirT i s'a dat numeie de Pobrata, carele in curgerea timpuluT s'a prefacut in Probota. Pobrata va
sä zica infrAtire I , saü afräÇiea. In pomelnicul acestet manastiri, care este scris in anul 1823, gasim urmätoarele notiunI despre vechiT el ctitorT : . «Stefan Voevod i fiiI luT : Bogdan Voevod $i Stefan Voevod».

«Petru Rares Voevod, Ileana

marl cornute, 43 cal, 423 of $i
8 rimatorT.

Doamna si fiir lor
Acesta a zidit a treta mtintistire,
este acutn, i ati dat i moshle acestea Dobrusa in tinutul Soroca i Contesti, un vad de moartt In tIrgul Hirltitl. i ece

Pe marginea de E. a satului trece soseaua judeteanä IasiBotosani.

Despre acest Stefan se inseamna urmatoarele :
Acesta este al 7.1ea Domn dupg Dragos Voevod, ce a desdlecat Tara aceasta, i este trate luY Alexandru cel Bun,
veleatul umbla atuncea acel de la Milntuitorul Christos 139t. §i att fticut biserica cea durad. (elldittt din lemn de stejar), unde-Y tintirirnul vechiti

zerul Bildul, ce toste glrlele

LuY,

i

Cu

Probota, sat, pe mosia cu acelasI nume, com. Dolhasca, pl. Siretul, jud. Suceava. Vatra satuluT ocupä 60 cu o populatie de 1153 suflete si 280 case. Mosia e proprietatea statuluT,

mosia Vltleni In tinutul Tigheciulut (adicit

Doroholul litiga Galati), si trece In Basarabia, i cu filie odoare i vestminte o cu cltf-va robl TdtarY o ad Inzestrat, pe care mIndstire la leat 7035, Aprilie 121 o ad si sfintit.

in marinie de 1245

din

de se ingroapl roba acum, si ati dat t'ad, aceste mosit : tot locul ce este liare §ornuzul i Intre phlul PobrateY si Nego-

Cum ca biserica actual& din Manastirea Probota, cu adevarat

este zidita de Petru Rares, se
adevareaza si prin urmätoarele inscriptiunT slavone, ce se padtreaza pe paretil ; data insä din pornelnic (7035-1527) este gresitä cu treT anT, precum i BIllnesti, data. se va vedea :
143KO/l6H16Artz
FiuluY,

cari 375 cultivabile, 720 padure, 125 fina% si restul nefolositor. Improprietaritl in 1864 si

1879 sunt to8 fruntasl si insuratel, 97 paima0 §i 107 codasT,

stapinind 715 fald.
Biserica Manastirel serva satuluT.

miresii, Iurcesti, Bodesti i Moara, si la Prutul Grabovittt i Beresii. §i la Boina Ritimitft ce se c/uamit acum 1-apiceni Moara-pe-Telita i Ceriscani st ce se chiaml acum Ritcleni cittY-va robY tiganY. Si Mttnastirea atuna se numea t A Sfintutur NicolaY

din Poeang, de end Ora acum sunt
irecutY 432 anY.

.

Are o scoall mixta, infiintata in 1882, conclusa de un invatator, frecuentata de 30 scolarI 899-90o).
Drumuri principale sunt : la Heciul (5 kil.), la Tatärusi (3

Cu voluta Tatalut, o Cu conlucrarea
si cu stivirsirea sfIntulut Duh, iatd ett robul stlipIrtuld med Isus Christos, Ion Petru Voevoda, cu calla ha D'un-

2.

«Alexandru Voevod cel

Bun, Evdochia Doamna, Maria

Doamna, Alexandru Voevod, Ileana Doamna, lile Voevod,
Bogdan Voevod, Ruxanda D-na,

nezett Domnitoriti

Mobdovet, fiti al

luT Stefan Voevod cel bittrin, bine vol. Domnia mea din a noastrd bund vrere, In al pattulea an al autocratorieY, a zidt

kil.) si la Dolhasca (4 kil.).

Probota, meineistire, in jud. Suceava, in satul cu acelasT nume

si a carel biserica serveste de biserica satulur. Acum nu mal
64746. Morolo Dtclionar &Nimio. Vol. V.

Ana Doamna i fiii lor: Bogdan Voevod, Petru Voevod fiil lor». Despre Alexandru-cel-Bun se inseamna aceasta ctitorie
Acesta a afierosit mosia Budinti

acest temple In numele arhereulut lut
Christos i flicittortuld de mlnune Nicoalt

Sub egumenul Kyr Grigort, in anul 7038, Oct. 16 (1530).

La jertfelnic se citeste aceastä inscriptiune sculptati in piatra :
14

www.dacoromanica.ro

40130TA (MANASTIRE)
H01111611H

106

PRO130TA (MANISTLIM

Pomeneste Doamne sufletele robilor al( Ion Stefan Voevoda si pre fiul sltd Petra Voevoda si pre mama luT Maria si pre Doamna luT Maria d pre fiiY lar si pre Doamna luY Elena (Petru Rares
a fost Insurat de douti orY ; intIT cu Doamna Maria, apoY cu Doamna Elena, fata DespotuluY SirbieT) si pre fiiT lor
si

Rares si al sotiei sale Doamna Elena cu urmatoarele epitafurf, in limba slavona :

Piatra de pe mormintul Domnitoruluf Petru este 'lipa
I.

pre Maria si pre Ana. Potneneste

la mijloc, si de aceea cuvintele ce lipsesc se pot numaf presupune spre a se complecta :
cAcest mormInt este al Tubitorulul de Christos robuluT luY Dumnezed, Domn al Moldaviel loan Petra Voevod, fiul bKtrlnuluT Stefan Voevod. Carde a rdposat In acest locas si s'a mutat la vTacTnicele16.casurl. VTacYnica luT pomenireD.

anul 7054 (1546). (Letop., T. I, pag. 172). Iarl Doanana Elena a mar trait inca dupa moartea barbatuluf el. La 1550, ea era inca in viata, precum se vede din inscriptia pusa pe biserica Episcopiei de Roman in acest an. Tot aceasta se vede si din

Doamne si saeta' robuluT titd Monahul Kyr Grigori egumenul.

Pomelnicul manastiref pune inca lntre ctitorif manastiref pre

o inscriptie de la manastirea Secul, pre carea nol o am reprodus-o in urma, vorbind de
antichitatile aceld manastirl, No. I T. Desemnatorul si sculptorul aminduror acestor epitafurf a

urmatorif Domnf dupa Petru
Rares :

ctefan Voevod, Angelina
Doamna, Petru Voevod, Alexandru Voevod, Ana Doamna, Bogdan Voevod, Maria Doamna 01teancas .

2. Pe piatra mormIntalA a
DoamneT EleneT este acest epitaf :
G1H rPofi
cAcest mormint e al roabeY lul Dumnezed EleneT, DoamneT luT Petra Voevod,

fost acelasf si amindoul aran. un artist iscusit.
In biserica mal este o piatra mormintala, din care se

vede, ca acolo a fost inmormintat in anul 1544, FrAtineanul Parcalabul de la Neamtu, precum

Despre acest . tefan Voevod spune asa :
c Acesta este fiul luT Petra voevod Ralis, si ad dat mosiile acestea : S4vesti, In tinutul NeamtaluT, d Purcelesti si CrK-

fiica taruluY Despot. Carea a reposat In acest Igcas (si s'a mutat) la vYacTnicele ldcasurT.ViacTnica eT pomenire, In anul

se vede din epitaful urmator :
IIP60TfIgliGfl
Repasata robul luT Dumnezed Plan...
In loc de nume sunt sgpate fuste flor!, carY

7 mi!...,

stesti, 0 poi sat din Stilseni, din care
numaT StrAvestt de stdpinesc acum de
nalnlistire s.

Data mortif luf Petru Rares

si a sotiei sale nu sunt puse,
din caliza ca Petru Rares a pre-

poate di fi form/nd Inere, dar nedescifrabile. FrKtineanu pIrcAlabul de Neamtu.

cPetru Voevod, Irimia Movila Voevod, Elizaveta Doamna,

Roman Voevod, Simion Movill Voevod, Melania Doamna, Ste-

fan Voevod, Axana Doamna,
Levin Voevod, Ruxanda Doamna, Aaron Voevod. Bogdan Voevod, Stefan Voe-

gatit mormintele acestea inca fiind in viata si a lasat ca urmasir luí sa insemneze datele dupa moartea luf si a Doamna ceea ce insa nu s'a realizat. Acesta este incä un tras caracteristic a barbatieT Marelur Do mn ,

ViacTnica bu! pomenire. In anul 7052
(1544).

Vasilie Voevod, in anul
1646, a facut ograda manastireT

de zid ; precum se vede astazI. Marca Tare! ce este la poarta, are imprejur aceasta inscriptiune :
Cu vointa

vod, Alexandru Voevod, Bogdan Voevod, Grigore Ghica Voevod, Smaragda Doamna. Grigore Voevod, Maria Doamna,

carele ca si tata' sati Marele Stefan nu se temea de moarte, ca oamenif ordinarf, el o asteptaii si eraii pregatiti pentru intimpinarea el. Ce este maf mult :

ca conlucrarea si FtuluT li ca sdvirsirea SfIntuld Duh, Ion Vasile Voevod, ca mila luT Dumnezed Domnitoriti
TatAluT,

Dimitrie Barnovski Voevod. Alexandru Voevod, Constantin Mavrocordat Voevod».
(Acedia ad Intdrit hrisoavele pentru
ezerul Bildul si pentru cele-l-alte modY si robiT tdtarT si tiganT, cum si privileghiurile pentru preotT, poslusnicY si tiganiT mgnis.'stireT, ca al fie apdratT de radie de toste

se vede intentia, ca cind vor
presimti apropierea mortif O. se duca la Probota ca sa moara acolo, unde isf preparase mormintele de tirnpurití ; cadí aceasta vra O. zica expresiunile ce le Ostra in amindoua epitafele :
n'AM IIP6OTII E110L1

TdreT MoldoveT, vhzInd 1nvechite lucrarsle MinhstireT, Ingrlidi ca zid Biserica,

In anul 7154 (1646).

Unul dintre ctitori ce! marf al manastirel Pobrata a
IO.

fost renumitul Mitropolit al Mol-

TdreT, si venitul gostineT si a desetinef de la dinsif di aibd a lua egumenul acestel mitnastirTp.

care s'a mutat in acest lIcas la viacTnicele lIcasurl.

In biserica manastiref se
afta mormIntul Domnuluf Petru

Data mortii luT Petru Rares, Letopisetul Moldovef o pune in

dova Dositheiti. El fiind calugarit inca din tinerete in aceasta mandstire, a pastrat o deosebita veneratiune pentru dinsa. Pe cind el se afla episcop la Roman, aceasta manastire fusese devastan", arsa si

www.dacoromanica.ro

PROBOTA (MXNA.ST1RE)

107

PROBOTA (MXNXSTIRF.)

pustiitá. El a restabilit-o si a pus

in orindueall anterioarl. Dupá ce Dositheiti s'a fácut Mitropolit, mánästirea sa a prosperat maT mult. Dar cind el s'a retras India oará In Polonia, sub
Petriceico Voclà, in timpul rázboiuluT turcesc cu PoloniT, un vrájmas mare al sáti, pe care el Il numeste blestemat de Dumnezeti, din noù a devastat mgnástirea Pobrata. De aceea Mitropglitul Dositheitl, dupl ce

s'ail ingropat r p usatul Petru Voclit Rares In d'hita bisericK In pomelnic cinstita sa Doamni. Elena fata luT Despot Impiratul de Sirbia si fiid s il Stefan
Vodit ce ag domnit pre urmNY ai alalt coconi,

si

tnceputur le sphs nitt robulut ottienesc, acolo este Stonul muntele si cine nu iubeste Sionut.
OE
pACTOBVTIS

eLlUV

TIN117SfiT(Uel,A

si s'att ttnut santa mgnistire cu

cinste mare attta clt deosebi de episcopT

trplv ixotrao&avca eup órrop aupt6sost Vtim plato% aína/tac aufwv Top. l(3a
CMUOIV.

si B. Mitropolitl an stitut din Pobrata Gheorghie fratele lut Ieremiit Voch si
Teodosie Barbovski cariT facerg Sucevíta,

mal spot pre vreamea vIletulut 313i1 stricasi. Obneatal cel bun a sfenteY mingstirY inteattta clt calugirit ceY ag bigat tIlharit de ati jehuit toatit averea botarilor TiriY din visteriul minNstireT

asta ztce Duhul sttnt si se rustnize si sl vlretjasca tnnapoT toff cela ce nu Yubesc Sionul. cl acoloY anea cetate mareta tmpKratul Hristos acolo satt po-. gortt din cert si din Duhul sftnt din fe cioara prea sfinta Manita satt intrupa

s'a reintors la scaunul Mitropoliel, ca sá asigure soarta acesteT mánástirT, cu sfatuI o a inchinat sfintuluT Mormint, prin Patriarhul IerusalimuluT Dositheiti .

Reproducem actul hichinárif mánástirel PobrateT, publicat In jurnalul bisericesc din Bucovina, tntituIat : «Candela , No. 3 , 1885,

de Yail siricit si de atunce ail stitut ngstirea urttg tuturor $1 nime nad chotat de nevoia el, si o att aprins cu bettile deali ars acea sftntl mintistire ce da cuviinti In tina Tara, deag stitut B al descoperiti i fiind domneasci nime nu cuteza sK se faci ctitor al o acopere, pini deade voe Vasilie Vocli dumisale

acoloY Vitleemul ande satt nifscut. st Na zaretul unde att Blcuit i acolot tara Pallstina i atlileta pre ande all tmblat deati lumtnat. acoloT Iordanul apa unde satt botezat i muntele Davorul ande sud

Torgit postelnicul virulut sid de o atf
acoperit iarg tripizirile att vtndut cilugI rit cu stborul un rnunte dumisale Jul Gheor-

argtat slava st din cert satt mgrturisit de la pirintele fitti iubit si ca sil ascultim, acoloY Golgoda ande satt Mstignit marmtntul ande s'ag tngropat Batí tnvins salí petrecut dupi tnvoiere IR de ille adesea vorovind ca apostolit. acoloY Ele

la pag. 147-150.
Facem Vire t'autor Cu aceasti carte a smerenid noastre, pentru sfinta
ngstirea noastrit Probota, carear este Mis-

ghe Paharnicul tnare fratele lut Vasilie Vodi Dumnezeg sil pomeneasch, nu pre
basa ce pentru si dereagi tripNzirile ceale de dires i ceale de iznoavIt sK le facN,
satt

onul muntele unde satt suit Domnul Hristos cu apostolit tott 5i mare ngrod de ucenict adecit de crestinY si ca prea
cinstita sa maYcl si de dinaintea lor satt

apucat des& lucrat o ami, si naif

istovit, si treend vremea cu deaert, ctnd
att fost pe la Dabija Vodi Dumnezett sN1 pomeneasci, iartt muntele unde'ra vindut dat danie sati pierdut i sfinta mgras.

tura de la tnceputul Tirit de sehastri, cind prea acelea, locurY era desert, si
Inceput depre-atuncea precum se vtfd diresele ctnd era vtileatul X3Itg. Stefan-VodN si fratele sig AlexandruVoclit aceTa de Dumnezeil pomenitit DomnY

suit in cert la Pirintele. acolot In Sion $1 casa ande sad pogortt Duhul sfint ucenicilor. acoloY si casele lut David ande vor sedea scaunele la GYudet. si va vent Domnul Hristos cu slavK l cu putere multg de sfeint de va giudeca
lumea si va plttti cgruYas dalla nevointg celan bunt (Undule tmpleittYa ceriulut, inri strimbit sor duce tn muncit PentraceTa amerenla noastrK am %chinat slujba noastrK sfinta Mitnifstire Po-

tire Mmtind vinovatt sati oprit B sate a sfintet ingnNstirt Pobratit pentru acel munte, si ne' afltndust nime sit sK pie
pentru nevoia sfinteT ministirT clf i mainte la valeatul 31311/13, ag luat satul sfinteY mingstirT Miliálisanit pre Basett. Soldan Vornicul ef ce Bit acoperit cli-

de itt tnceputul 'pret. Ce-ad dat BotestiY, si TNtlfrusiT adevtirateY sale minitstirt Pobratey, asa zice in nric dadoh tomu istinnomu nasemu Monastiriu ot polian, iaje est mejdu Sumuzo pobratovem pu-

brota sfintuld mormlnt a luY Hristos
pentru sufletele rgposatilor aceTa DomnY Alexandru Vodtt cel btittin si 'lita Vodtt 5i tefan Vodi cel bun si Bogdan Vodtt el de stnt pNtil asttlzY uricele si satele si odoartfle. $i Petru Vodtt Rares si Elena fata lut Despot tmpttrat si Stefan VodK cel ttnir si pentru sufletele tuturor Domnilor si alalt ctitorY mitropolitt pi bopentru sinNtatea Mirit sale, Domnuld nostru Ion A nton Rusit voevoda i cinstita sa Doamn1 Zoi si a lor iubitY flY Alexandru voevoda. Enachi voevoda. Gheorghie voevoda i alalt
iarY si

sarnita si un turn si smerenia noastrd
fiind la Roman episcop am plttit cu banit MInistirit schitulut pentru muntele acela, sam riscumpirat sfinta Mingstire

tocom dve cale! edino na imé Budintii a drugve bise togo Tatarei. DecY ag triit aceia sftntg manKstire pre rind tntgrindu-o Domnit istintt la Stefan Vodi cel
bun ce ati flicut Putna, si vechindu-s1 att flicutu-o de iznoavg P cela de Dumnezeli pomenitul Domn Stefan Vodit cel bun si Y-att ca maY dat sate si odoarg, spot cind ad fost preste II (8o) de aY cNztnd befarit Mitropolitul Grigorie Rosca vitral lut Petru Voch llares din Voronet

din vina aceia din toattl si pre clt era
lucra! lam fticut tot, cam deschis .trepi-

zarca som zidit tot ce era elsturnat OsIpit. sam fNcut i tripizarea de varK cti perla ca pivnitK cu beciurt cu total.
si alttl din ce miau fost puterea am fdcut vestminte. sam sprejenituo ping clnd a cNzut la maztlie. atuncea aflInd 'reme nepriitoriul luT Dumnezitt ait dat esipit mare 501 parees co rtItt. Pentraceta am socotit sam Inchinat sfinta M ngstire Pobmta postrigul raYett. si nevointa mea
sfintuluT mormintulut Jul Dumnezni, ande

de postrig cu nevointa sa ail tndemnat pre Petru VodK Rares de s'A dat ctitor
la Pobrata, s'ail filcut biserica de iznoava ca maY ghizdavit 1 mat linfrNmsatg, sag mat intKrit-o cu sate, sad priimitu-o M'Y fie de 'ngropticiune, care preatuncea numaY la Bistrita pi la Puma era Domnit de al tngropa i tocma la IngngstirY

DomnY blacocesavY ceY va blagoslovi DumnezNa. $i pentru sNnKtatea Dumilor

sale cinstitilor boiart mart si celor miel tuturora. mal spot ai pentru sufletul
metí unuT smerit i mal mic de tott i sin dat pre mina sfintii sale Pttrintele nostru prea fer'citttlut de stinta cetate Ieru a/tmul I toatli Pales tina chir DosoteY ca stt fie danie vecTnicit

izvoreaste viata si lumina preste torta

Patriarchul

lumea cl acola locul cel sftnt i mal stint dectt in tosa lames, acolo sunt

www.dacoromanica.ro

PROBOTA (MÀNXSTIRE)
sfenteY sale si citrora vor fi pre urma sfentiY sale Patriars la sftntul mormIntul tut Dumnezdt1 si pentru me mare cre-

108

PROBOTA (MXNASTIRE)

am gAsit acolo un singur preot de mir, si acela epileptic. Abia

dintti miFam pus si peceaté si iscitlitura si m'am rugat si Dentin'lor sale cinstitilor bolarilor mare al ttirtY dealt iscdlit
si dumnealor ca sN. le fie pomand In vecY.

dupa cit-va timp de la sosirea mea el s'a desteptat din paroxismul luT.

In 1409 Aprilie i8, Alexandru-celBun hdrtizeste mlnitstireY Sf. Niculae (Probota) aflitoare pe poiana SiretuluY, ea nimene sd nu pdscuiascd In baits Somuzul, triceptnd de fa gura
1351teY si

sd se pomeneascd cu ctitoriT ce mart si dumnealor, ca sd fie stNttttoare In vea.

(Notite istorice si arheologice adunate de pe la 48 mAnAstirT

pdnd la hotarul Hetca. (e Archiv. 1st., , B. P. Hasdett, I, part. II, 12).

larl cine dind va sa
sfintilnr si sd. fie

ispiti sit strice

si biseria antice din Moldova
de Episcopul Melhisedec, pag.
150, 1885). IatA tried cite-va no-

aceastd danie. aceld ad fie stricat g lepliclat din catastihul vietiT si din partea

subt urgia le Dum-

nezild ca banY zavistnicul fratelut si uci-

gout si ghieziT si scarotki. lard care va trail si va direge acela sd. fie cu sfiintiT In panea dreptilor a In lumina sfinteY troite In vect bucurtndu-sd Cu Domnul nostru Hristos amin. pis' uias 13PIle
Dosothett Mitropolit SuceavslaY. Ion Episcop Romansktit. Serafim Episcop RadovskiY. Halistru Episcop HuskiY.

tite istorice privitoare la acest sfint boca:
Pe acea vreme (7036=1528) a urzit Petru-Vodd mdridstirea Pobrata, name
Ong 'n jumdtatel (Gr. Ureche,cLetop.D, I,

Alexandru cel Bun, prin documentul dat tn Suceava la 22 Septembrie 1410, htirdzeste raIntistiret Probata cincY TemirY-tasee, in tntelegere cu Petru, sultanul hanuld tdtdresc numit Temir-Tas asezat line balta Somuzule. Acest Petro era vasalul lut Alexandru (Hasdett, Ark

Ist., I, 2, pag. 12).
In x442, Maid 8 se Intilreste mtinds, tireY Probota 9 case de TiganY. (Arh. Ist., I., 1. 123). In 1444, Aprilie 26, Petru-Vodd, fiul le Alexandru-cel-Bun tY hdrdzeste patru shlast de Tigant (Arhiv. Ist., I., I, 123).
Iancu-Vodd-Sasul, fiul tut Petru-VoddRares ddrueste mdastireY Probota la

p. 190). DacK s'ad tritors Pentru VodN. din
Tara-Ungureascd (1532), Intro acea laudd ad sKvIrsit mAndstirea Pobrata, care era

ziditd de dtnsul $i o ail sfintit (Gr. Ureche, cLetop.D, 1, 205). La anul 7055 (1547) Septembre In 4, VinerY la N. s'ati sdvirsit Petru-Voclit Rares ; si cu cinste l'ad Ingropat In Indndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, cLetop.D, I, 205).

Miron Kostin vet Logofdt.
Buhus Hatman.

Biserica mAnAstireT Probota este una din edificiile cele maT alese ale Moldova. Arhitectura este aceeasT ca a mAnAstirilor din veacul XV-lea si XVI-lea bizantinà cu decoratiunT gotice. Ea conservl antica impArtire in patru despArtitud, deosebite prin pAretT intermediarT, ca si mAndstirea BistriteT,
anume : pridvorul sari porticul,

1580 Iulie ¡9, satul Protopopeni pe Siret co morY In Siret (Arh. Ist., Tom. I., P. 127)Ex-Mitropolitul Grigorie cere M-reY Probota sit i se fad dupd moarte o pomenire anuald pentru serviciile ce a
adus mhndstireY.

lar in al doilea an al DomnieY luY, April 7, In anul 7056 (1548), Simbdtd.
dupd. PastY, Ilias-Vodd (feciorul le Petru

Rares) ad tdiat capul tut Vartic Hatma-

nul, In tirg In Husi, g l'ait dus de rail
tngropat In mIndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, eLetop.D, I, p. 20). Se bucura allturea cu cea de la Bistrita de o deosebittt favoare pe timpul
luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor shY,

a edificat cu toatd magnificen/a cerutd biserica din amp. a tnduplecat pe Petru si Doamna sa Elena sit-sl aleagil In acea mdMstire locul de tnmormtntare, nu la Putna ca
dupd obiceitt.

Scoase de la Domnie satele Prdan,* si Negoesti, pe cart fku moil cu
cheltuiala luY.

narthica, templul si altariul. Prid-

voriul a fost deschis si cu coloane legate prin arcurT triunghiare ; dar egumeniT grecT ail

dintre cart Petru-Vodd scuteste In 1448 satele el Ciulinesti, Gheresteni si Rosca de line Htrldd sd nu plitteascd bir, niel
posadd, nicT podovada, niel ilis, niel mod

dpKtd de la Domnie lacul Belcul
1562. Septemb. 9. (Archiv. Ist., I., p. 22).

Prin zapisul dat la 1671 Febr. 6 In
Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte obiecte htirdzite bisericet celeY marY de la Ierusalim, de mal multY boert, co scoartd si o icoand Precista si ce't 8 let

infundat si pgretiT acestr cu coloane, fAcindu-1 obli peste tot.

sd nu facd, niel In soldit sd nu Imble, nie butile noastre sd nu care si nicY o slid slujbd a noastrd. TotY cojocarit si
altY mesterY din acele sate sd. fie venit mime niNnNstiren In sfirsit nicY judecdtoril de la Hirldli, niel globasit lor, nicY

Biserica este peste tot zugrAvitA, partea din nainte are picturA modernA, lar cea din urm5.

banY si o pecete de ad dat la stinta mIntistire la Probota pentru a ce ail
tinut cKlughril aceste unelte 23 ant tnteacea sfintd mdriNstire la Probotaa. (Miron Costin, Opere complecte, de V. A. Ure-

pripdsant sl nu aibl a judeca pe ace
oameniY, nicY sK-Y prade, nicY gloabd sad tretin sd nu le YeY, nicY pentru neascultare, ci In orY-care treabd tntre aceY oament sit-Y judice chlugariY, lutnd tot

anticl.
AstAzT mAnAstirea Pobrata re-

prezinta o ruinA. Casele egume-

che I, p. x27). Prin uricile din 1676 Maid 9 dat In Iasi de Antonie Ruset VV. se despdgubesc cdlugdrit din Pobrata pentru o bucatti de botar din Hangul ce se chiamd Bistricioara, pentru care se judecaserd cu Tudorascu, Iordache Spdtar mate si ad fost ritmasY, ati fost desphgubitY de bund voe de acesta cu 200 leY. (Idem,
I, 13- 137)Printr' un alt hrisov din 1802 Martie 20,

nesd, foarte marl si cu treT etagiurT, ail cAzut in ruinA. GrAdina de prin prejurul mAnAstireT este dat5. in stApinirea

venitul cit va fi. Pe ltngd aceastd favoare se mal gdseste hdidzitd aceleag mdndstirY, toatd ceara din zecimea domneasch de la Ttrgul-Frumos, si pe tot anul cite ease buff

arendasilor. Cind am vizitat aceastA mAnAstire, in anul 1879,

de vin din acea de la lltrlitti sad de la Coman, ca sd se poatd da fratilor che
un adaos de bäutord. (Xenopol, III, 592),

www.dacoromanica.ro

PROBOTA

109

PRODANE;TI

se tntXrete stIptnirea tanhstirel Probota pe mosiile Platonesti (astii-z1 Manolea), Turbata, Budinti, Miriceni I NKaseni de la tinutul SuceaveT, pentru care urma
pricinK de lmpresurare pentru megiesïl (tUricariul, , de T. Codr., VI, p. 242).

Probota, pädure a statulur, de
pe mosia cu acelasi nume, jud.

Procovul, ramurd de munir, in
jud. Neamtu, comuna VinAtoriNeamtulul, pi. de Sus Mijlocul.

Suceava, in mArime de 1690 hect. si cu diferite esente.

Se intinde de la hotarul jud.
Suceava, pe la N.-V. mAngstirei

Probote§ti, sat, pe mosia TirIatA pe ce pret fuseserA arendate mosiile mAnAstirer Probata

inainte de 1851, pe cit s'aa arendat prin licitatie In acel an (1851) si ce venit aduc acum
statulur : Mosia din jurul tnAnAstireT (Probota), inainte de 1851 Cu 250 galbenT, in 1851 Cu 382

nauca, com, cu acelasT nume, pl. Herta, jud. Dorohoia. Are o populatie de 1586 suflete ; z bisericr, deservite de I
preot, 2 cintAretT si I pAlImar : una vechle de lemn, cu hramul

Neamtu. Este acoperitA cu pldurr si imbelsugatA in izvoare
minerale.

Prodani, cdtun
de com. Tonea.

(ttrIA),

in jud.

Ialomita, pl. Borcea, pendinte

Sf. Mihail si Gavriil, flcutA la 7766 de sAtenT si cea-l'altA de
zid, cu acelasT hram, fAcutA In 1874, de Princesa Olga Mihail Obolinschi, conform testamentulur defunctel Maria Potlog.

Prodani, sal, fAcind parte din
com. rur. BArIsti-de-Cepturr, p/.

galbenr, lar acum Cu 7030 ler. Mosia Guija (Cu Dolhasca si

Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe
Valea-Vedi ter.

Buda acum), inainte de 1851
Cu 550 galbenr, in 1851 Cu 671 galbenT, lar acum 37500 ler.

Prodani, sat, fAcind parte din
Procovul, schit, pendinte de mlnAstirea Neatntu, jud. Neamtu,
com. VinAtori-Neamtulur, din pl. de Sus-Mijlocul.

Mosia TAtArusi, inainte de T851 cu 900 galbenT, in 1851 Cu 1557 galbenT, lar acum cu 21000 ler. Mota Heciul, inainte 1851 de
cu 1175 galbenT, in 1851 Cu 1791

com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-

latiune de 140 locuitori si o bi
sericA fondatA la 1892.

Se mar nutneste i Procopul. In privinta acestur schit sunt
o multime de hrisoave domnestr,

Prodani, subdivizie a cdt. Chitani, com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,

galbenr, lar acum cu 24420 ler. Mosia Platonesti saa Manolea, inainte de 1851 cu 560

galbenr, In 1851 cu 803 galbenr,

intre carr: al luT Ghica Grigore Voevod, de la 7249 (1741) ; sovul de la 7255 (1747) ; hrisovul lur Constantin M. Cehan RacovitA din 7259 (1758). La 7262

jud. Olt.
Prodäne§ti, com. rur., In pl. Horincea, fuel. Covurluia, la 87 kil.

lar acum cu 8000 ler. Mosia Dolhesti inainte de
1851 cu 1290 galbenT, in 1851

de Galati. Se mArgineste la
N. cu com. Lupesti, MAlusteni si Tutcani ; la E. si S., ca GAnesti si Slivna $1 la V., cu cAt.

cu 1445 galbenT, lar acum cu
21 I I 2 ler.

(r754) Tudosie egumenul schitulur, cumpAr1 pentru trebuinta schitulur o moarl cu toate cele trebuitoare eT, care este din sus

Mosia Hirtoape/e, Crivesti saa Bidilitd, inainte de 1851 Cu 563 galbenT, in 1851 Cu 737 galbenr,

de metocul mosier Bleber, pe
apa Topolita. La 7263 (1755) a
fácut imbunAtAtirr schitulur, Toanichie, Episcopul Romanulur.

lar acum Cu 26230 ler.
Mosia Protopopeni (Botosani), inainte de 1851 Cu 260 galbenr,

Aldesti (com. Bere,ti). E asezatA pe o muchil de deal, In partea de V. a HorniceT, inteo pozitie frumoasg, de ande se vId satele invecinate ale Ho
rincer, si anume : Sipeni, in fatl, Tutcani, MAlusteni, Aldesti si Puricani. Se compune din 3 cAtune ProdAnesti, Puricanl i SAseni,

Hrisoave domnestr mar sunt :
al lur Scarlat Ghica Voevod, de la 7265 (,757); al lur Gr. Alex. Ghica Voevod, de la 1765. La 180r, schitul a fost prAdat.

In 1851 cu 171 galbenr.
Mosiile Ciulinesti i Verejeni, inainte de 1851 cu 150 galbenT,

in 1851 Cu 380 galbenf. (Vezr arenda vechie, in Uricariul de T. Codr., vol. VI, p. 96).

La 1802, Chir Doroteia a cilruit intre altele : stupir schitulur Prisaca - de -sub -Muncea si Prisaca - Procoveni.

carT sunt aproape una de alta, iar cele din urml mar Impreunate. Locuitorir din toate cAtu
nele sant rAzAsr. Populatiunea e

Probota, pädure, pe sesul si ma-

la' Prutulur, spre E. de satul
Probota, com. Cirniceni, plasa Turia, jud.

(Vezr pe larg istoria schitular Procovul in revista a Biserica Ortodox1 RominA», Anul

de 259 familif, sati 999 suflete

Terenul com. e foarte accidentat ; dealul In directia Sliv-

VIII, No. I-2).
www.dacoromanica.ro

ner mar ales e plin de ripT si

PRODXNEST1

110

PROGRESUL.

piriia$e ; in fundul fie-cAreT ripT,

fiind albia unuT pirtia$, cresc in-

Orate in ambele pArtT numeroase $i regulate sAlciT. AicT, ca

tuluT, pendinte de Episcopie. Pe mo$ia Parte- din - Verne$ti, are 30 hect., fAcind un corp cu cri-

de 926 locuitort Are o bisericd,

deservitl de 1 preot $i un dintAret ; o $coall, frecuentatA de 49 copir. Mo$ia e pro prietate a statuluT $i are cam 1506 hect. pAmint arabil $i 400 hect. pAdure. Sosele comunale o leagA cu
com. Mereni, Aluni$ul, FAgetelul $i Spineni.

vina Simileasca, de 49 hect.

mal in toate comunele din valea $i fundul HorniceT, sunt frumoase $i bogate grAdinT cu pomT

Produlesti, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, situatA pe

roditorT, in special merT, perT,
prunT, nucT, vi$inT, etc.

loc $es, lingl piriul uta, la 4 kil. spre N.-V. de gara Titu,

PAmintul arabil al comuneT e de 1129 hect.; mal sunt $i 97112 hect. viT, 12 hect. finete, 20

avind douI podete pe piriul
uta. Se compune din trer cAtune : Produle$ti, Bro$teni $1 Coste$ti-din-Deal, cu o populatie de 1700 locuitorT. Are 3 bisericT $1. o $coalA.

Locuitoril se ocupa cu agricultura. Veniturile $i cheltuelile com.

hect. ima$, io hect. tufAri$, osebit de ripT $i locurT neproductive.

sunt de 2569 leT li 92 banT.

Agricultura, cre$terea vitelor, cultura viilor $i a grAdinilor cu pomI fructiferT sunt ocupatille
de cApitenie ale locuitorilor, carT

Comunele vecine cu Produle$ti sunt: Branistea la E., MAtásarul la V., Gura-$utiT la N.
$1

Profa, sat, acind parte din com.
rur, cu acelasT nume, pl. Vedea-

d.-s., jud. Olt. Profa, mofie a statuluT, jud. Olt. VezT Ciorica, sati Profa.

ati case in bunl stare $i bine
ingrAdite $i 729 capete de vite. Budgetul com. e la veniturT de 2755 lef, lar la cheltuelf, de 2693 leT, 65 banT.
Are 2 bisericT, Sf. VoevozT in ProdAne$ti $1 Sf. Dimitrie in SAseni, com. ProdAne$ti impre-

Coste$ti la S.; se desparte

de toate prin cimple $i se une$te prin $osele comunale.

Proeni, sat, fAcind parte din com. rur. CAlinesti, plaiul Cozia, jud.

Profa $i Ciorica, peIdurr ale statuluT, pendinte de com. CiomAge$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,

\alma, situat pe ambele laturT
ale soselei nationale Riul-VaduluT $i pe malul OltuluT, care face

$1. in intindere de 900 hect.

unA cu cAt. Alde$ti (com. Bere$ti), constituind o parohie, cu
catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot

aci o mare curbA. Are o populatie de 109 locuitorT ; o bisericA cu urmAtoarea
inscriptie :
AceastK biseria Dumnezeiasa si Intru tot cinstitI si a tutulor sfintilor din temelie s'al fdcut si s'ati zugrKvit prin
osIrdia DomnuluY Constantin Davidescu

Profeseni, atun de E. al com.
Arce$ti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

paroh, I preot ajutor $1 5 chitAretT; o $coa15. mixta.

jud. Romanati, situat Miga 611 Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-

VaduluT, in apropiere de Olt
$1 gara Arce$ti. Are 120 familiT, sati 610 suflete.

Comuna cea maT invecinatA

de ProdAne$ti, e Slivna, la 3 kil. spre V.

Prodanesti, sat, cu 50 familiT, jud. Arge$, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Bleici. Are o bisericl, cu hramul Intrarea-in-BisericA, deservitA de I preot $1 I cintAret.

din Rimnic la leatu 1798; iar advonul s'a fitcut de Orintele Macarie Monahul si de Iamandi din R/mnic la 1817,

Progresul, sat, fAcind parte din
com. rur. Cucueti-PlAtAre$ti, pl.

La satul Proeni, maT sus de
vársarea LotruluT in Olt, se aflA o bisericA vechTe, unde, spune legenda, s'ar fi celebrat cununia luT Mihaiti Viteazul.

Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
E. de PlAtAre$ti.

Se intinde pe o suprafatA de

woo hect., cu o populatie de
448 oprciue ittaotreTa. lo
e a insurAteilor, care cultivl. 900 hect. (loo hect.
izlaz).

Prodänesti, sat, fAcind parte din
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, situat lingA 1'1111 01-

Cade in partea de S. a com., la 31/2 kil, de cAtunul aline$ti unde e $coala.

tul, spre E. de comunl. Are o
populatiune de 109 locuitorl.

Are o $coalA mixtA ; un he-

Profa, com. rur., in jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., situatA pe valea riuluT Ciorica $i formatA din 4 cAtune : Ciure$ti, Profa, Once$ti

le$teti.

Produleasa, pddure, in jud. BuzAti, com. Gura-Ni$covuluT, cAt.

NumArul vitelor marT e de 194 si al celor m'a de 313.

SAseni-NoI, proprietate a sta-

$i Turclne$ti, Cu o populatie
www.dacoromanica.ro

Progresul, sat, fdelnd parte din

PROI-IALtit

111

1,1t0T0PoPE/41

com. rur. Dudesti-Cioplea, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde

pe o suprafata de 475 hect., ca o populatie de 190 tocuitori. Insurateir ad 473 hect., din

de apa" minera/a sarata, In jud. Buzau, com. Vispesti, pe proprietatea mosnenilor Pitigoestl si
NArtesti.

tor din Fintina MironeSei, pe
mosia cu acelasl nume, pl. Co
sula, jud. Dorohoid ; formeazä ja

zul Prosianu, ucla partea de S.-

V. a mosid si se varsa in piProsanicul, sat, facind parte din com. rur. Vasilati-Popesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat *filtre Vasilati i Pirlita.

care 48 hect. sterpe, 23 hect.
izlaz

riul Ciobalaia, ce face hotarul
futre mosille Braesti, Vaculesti Dimacheni.

1 2 hect. vie. Comerciul se face de 7 cir-

ciumarl.

Numarul vitelor mari e de 55 si al celor miel, de 76. Are o scoala si o bisel-la.
Prohalul, deal, in jud. Neamtu,
plasa Piatra-Muntele, com. Dobreni, situat in prelungimea dealului Ceuca.

Se intinde pe o suprafata de 2280 hect., cu o populatie de
278 locuitorr.

Proste§ti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur.
Cocu-Popesti.

Statul are 1350 hect.

si lo-

cuitorif, 930 hect. Statul cultiva

Pro§ca, catun,a1 com. Naeni, jud.

prin arendasff sal 1035 hect.
(65 izlaz, 250 padure). Locuitorii

Prohoje§ti, saü Prohozelt.i, sat,
in jud. Bacad, pl. Muntelui, com. Podurile, situat pe podisul mun-

rezerva pentru izIaz 160 hect. Numarul vitelor mar! e de 218 si al celor miel, de 8o6.

Buzad, cu 400 iocuitorl si 93 case. Pana in 1864, forma sat independent, de atund s'a unit ca satul Naeni ì formind com.
Naeni-Prosca, sad simplu Meni.

Prosanicul

i

Rasa, mofa ale

telur Hainela, la 2 kil. in spre N. de satul Podurile (scoala). Are o populatie de 512 suflete ; 2 bisericl, deservite de preot si 3 cintgretl, una cu
hramul S-til Voevozi, cladita pe

statulul, pendinte de Mitropolie, jud. Ilfov, care se arendeaza. cu 20000 lei anual.

Pro§ca, vechia schit fi tnetoh al Episcopie, In jud. Buzad, com. Naeni. biserica de mir.

Proqca (Metohul-Schitului-),
Prosecul, tnunte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna. Are o pester5. frumoasA.

la x86o si a doua cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, cladita pe la 78 ro de Toader a Gavriload.

mofie, a statulul, in com. Naeni, cat. Prosea, jud. Buzad, avind 3 hect. izlaz.

Vite : 23 cal, 419 vite !nazi cornute si 28 porci.
Proite§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plalul Closani, com. rur. Ponoa-

Proselnici, sat, in partea de S.E. a com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, in valea ca acelas! nume. Are o populatie de 59 familil, saii 251 suflete; o biserica ; o

Proqca-Näeni, cofrn. rur., in pl.
Tohani, jud. Buzad. Vez! Naeni.

PKo§cani, (Sfo ara - S ähäteni),
tnofie, in jud. Buzad, com. GAgeni-Vintileanca, cat. Sahatenid.-j., proprietate mosneneasca.

rele. Are 23 case.
Prooroci, catan, pendinte de com. Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, situat pe valea Oltului, la gura valcelei Urlatoarea, la 21/2 kil.

moara de apl.
Vite: 170 vite mal-1 cornute, 27 cal si 35 rimatorI.

Are 60 hect. arabile si fineata.

Prosia, deal, in jud. Iasi, com.
Buznea, pl. Cirligatura, incepind

Protopopeni, sat, pe coasta de deal, in partea de V. a com.
Poiana Lunga, pl. Siretul, j u d. B o

de resedinta comuna Are o populatie de 380 locuitorT ; o biserica, Cu hramul
Sf. VoevozI, deservita de I preot

de la capatul de S. al dealului
Budeanul si intinzindu-se pana in

hotarul jud. Roman. Pe coasta sa de N.-E. e situata o parte a
satuhu Ganesti.

tosani, ca o suprafata de 601 hectare, din care 400 hect. ale Statului si 261 ale locuitorilor
cu o populatie de 85 familif, sati 392 suflete. Pe mosie se afla 715 hect.

cintaret. La E. de com., pe malul Oltului, in capul dealultd, e un semn trigonometric. Vite : 6o bol, 75 vaci, 32 caI,

Prosica, sat, cu 30 faniilii, jud. si pl. Arges, facind parte din
com. rur. Musatesti.
incepa-

padure si i moara de apl.
Vite : 734 bol si yac!, 29 cal, 260 o!, 57 por& Sunt So stupI

380 oi si 52 porcl.

Proorocul (Priorocul), sorginte Prosiei

cu albine. Mosia se zice ca In vecbime

www.dacoromanica.ro

PROTOPOPENI

112

PROVITA-DE4OS

era proprietatea lul Petru Rares, Domnul MoldoveI. Din ac-

te se constata el ea era inchinata manastirei Probota. Satul Protopopeni mal purta
numele de Poiana-luI-Bors.

Provita, mofie a statuld, pe care la 1864 s'ail improprietarit locuitorli din com. Provita-d.-j.,
jud.
i

Nisipului, la 48 kil. de capitala judetull/ si la 5 kil. de resedinta pIaser.

pl. Prahova.

Se compune din 4 catune :
Provita-d.-j. (numit de locuitorl si Maruntisul), Draganeasa, Piatra si Provita.

Provita, fostä mänästire, in jud.
si pl. Prahova, com. Provita-d.-s.

Protopopeni, deal, care se prelungeste din com. Corni, pe mosia Protopopeni, intre piriul Glodinoasa si Siretul, jud. Botosani, com. Poiana-Lunga.

Are o populatie de 1560 lo-

Provita (Prahovita), rifé, izvoreste din muntiI com. Talea,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, de la locul numit Chela - Provite,

cuitorI ; o scoala ; o biserica, cu urmatoarea inscriptie :
Aceastil sfIna biseried s'a zidit din
temelie i tmpodobitii precum se si vede

udd partea de E. a comunelor

de Prea Sfintia Sa l'Aria tele Esarh¡Kiriil,

Protopope§ti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul, com. rur. Punghina.

Breaza-d.-s.

i Breaza-d.-1., trece

prin com. Ocina, unde se incarca cu girlitele : Ocina, Baltisul i Valea - Bradului, trece apol pe teritoriul com. Provita-

epitropul &Intuid MormInt si s'a hiceput la 1861, Maid to 25, si s'a sfirsit la leatul 1861, Octom'bre In 26.

Pe linga agricultura, 120 locuitorI se maI ocupa cu,dulgheria (hambaragil), rotAria i cu butaria. 185 s'ají improprietarit la 1864 pe mosiile Provita, Draganeasa-

Protopopul. VezI Arama, sat,
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
Iasi.

Protosinghelul, sat, facind parte din com. rur. Magurelele, pl. Podgoria, jud. Prahova.

d.-s., o uda in tot lungul face multe cotiturI, i dupa ce se incarca cu valle: Sultanul, Pietrel, Polenel, Taporasti
Schiopoti, intra in com. Provi-

trece prin centrul eI, udind-o de la N. la S. si prita-d.-j.,

Racota, ale statuluI, Catunul, a d-luI G. Gr. Cantacuzino i Piatra, a d-lur C. tefanescu, dindu-

Protosinghelul, piiclure, a statuluI, in intindere de 125 hect., pendinte de com. Magurelele, pl. Podgoria.

Protosinghelul, pädure, a statullir, in intindere de 150 hect., pendinte de com. Pacureti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

meste de afluentI vaile : Lunga, Sarata, Nuculul, Puciosul, Bolovanul, Draganesti si luda Mica. De la vilceaua PuciosuluI, intra in raionul com. Magureni, pl. Filipesti, apoi in comunele : Filipesti-de-Padure, Ditesti, monesti i Margineni, si se varsa In Cricovul-Dulce, la V. de comuna Vladeni.

li-se 6o6 hect. EI au 8o cal, 48 iepe, 258 bol, 270 vacI, 145 capre, 490 oI si 268 porcI.
In raionul com., pe 11111 Pro-

vita e o moara de macinat. Suprafata totall a com. e de
1900 hect.
In Provita sunt 2 izvoare cu apa

minerale, unul numit la poalele dealuluI Vladeanul,

Proto§eni, suburbie, dinspre N.V., a orasulur Caracal, jud. Romanati.

din care lzvoreste, i altul pe
Provita. VezI Predealul, pirilas.
coasta dealuluI luda-Mica, linga

locuinta locuitoruluI Ion Nita.

Provita, sat, facind parte din
com. rur.
463 locuitorT.

Provita- de -Jos (Prahovita),
com. rur., jud. o plaiul Praholuat numirea de Prava.
hovita, dupa numele piriuluI Prahovita san Provita ce curge printr'insa ; lar «de jos» spre a se deosebi de comuna vecina, Pro-

jud. si pl.

Apa acestor izvoare se intrebuinteaza de locuitorl la diferite boale.

Prahova. Are o populatiune de

In catunul Piatra este o cariera, din care se scoate piatra
pentru podurl, ziddriI, canalurI, etc. Pe valea, numita. ValceauaSdrata, sunt izvoare de pleura. sare.

Provita, al/cl numire a munteiza Risnova, jud. Prahova.

Provita, mofie a statuluI, com.
Provita, jud. si pl. Prahova, pendinte de biserica Sf. Gheorghe-

visa, ce cade in susul E situata. pe ambele malurl ale piriuluI Provita pe valle:
Sal-ata, Nuculul, Draganesti, Valea-Mare, Iuda-Mica i Bolovanul, si la poalele dealurilor : ful-Pietrei, VladanuluI i Plaiul-

StupI cu albine sunt i5o. Comerciul se exercita in comuna de 6 circiumarl.
Veniturile
i

Noti (Bucuresti), care se arendeaza cu 6200 leI anual.

cheltuelile co-

muneI se ridica la 2645 leI.

www.dacoromanica.ro

PROVITA-DE-JOS

113

PRUNARVL

O osea comunald o leaga la N. cu com. Provita-d.-s. si la S. cu Magureni, lar o osea

E situata pe ambele malurI ale riului Provita, la 63 kil, de capitala judetulur si la 20 kil.
de resedinta plaseT.

vecinald, cu gara

E brazdatd de dealul

Vla-

Se compune din 9 catune :
Minza.ul, Moiseni, Provita-d.-s., chiopata, Secaturile, Sultanul,

deanul, care in cep e din partea de

Comerciul se exercita In comung de 6 circiumarr. Budgetul e la veniturr de le! 3778 ler si la cheltuell, de 3145 ler, 23 banr. osea principala hiles

N. si se prelungeste in forma unta semi-cerc catre E. si S.,
formind culmile : Mes teceni, Vir-

ful-Poenei si Virful-PietreI. Din aceste dealurI, se ramifica dealurile D urda, Plaiul-Nisipulur si Pia-

Taporistea, Valea-Bradului Valea-Poenir, cu o populatiune de 1696 locuitori.

nqte comunicatia spre N. Cu Breaza d.-s. si spre S. co Provita-d.-j. brAzdatä de piscurile : Sultanul, la V., Piatra, la N.-E., Dr4gAneasa, la S.-V., pe carr

Are o biserica, cu hramul
Adormirea Maicei Domnului, fondata la 1629, cu inscriptia
urmatoare :
cSfinta bisericg. veche a fost ziditg de preotul Monach i Inchinatg la santul mormint din Ierusaltm, si fiind intru prgpgebre, la 1787 s'ad preflcut de robul lut Dumnezeu Mihalache Vlitaf de
plaig, tntru prIpachre fiind la 1834, Iulie

tra-NeaguluI. Toate aceste dea-

lurI sunt acoperite cu padure
marunta ; pe la poalele lor sunt livezI, izlazurr, pomI roditorl se cultiva. porumb.

crqte tufir4 de padure, pe alocurea fiind acoperite Cu barba
pentru pAsune.

In partea de N.-V. a comuner este Poiana Stiner si apodia.

Plaiul luda-Mica, spre V., e acoperit cu padure mare, iar
Plaiul-Stejerisulur, parte e acoperit cu padure de stejar, parte serveste de pasune pentru vite si parte culturer prunulur.

strabatut prin centro de
gira Provita §i de vAile Suli Tgnase Gnu),

15, s'ad Indemnat roba lut Duninezed
Arhimandritul Gheorghit

ca toate din temeliea.

E strabatuta de Provita, in
care se varsa valle: Valea-Larga, luda-Mica, Valea-Mare, Valea-Bolovanul, Draganesti, Vilceaua-Puciosuld, CerbuluI, Sarata, NuculuT, PietreI.

Aceastd bisericä se gaseste mal tirziu ca metoh al bisericel sf. Gheorghe din Bucuresti.

tanul, Poener, chiopoti, Pietrei, toate vIrsindu-se in riul Provita. Se mArginete Cu comunele : ProBreaza-d.-j., i la V. cu com. Urvita-d.-j.

Breaza-d.-s.,

seiul, din jud. Dimbovita.

E deservita de un preot. coala inflintata la 1857, e frecuentatà de 89 baetr si 18
fete. Pe lingA agricultura
si

Provita (Prahovita) -Manistirei, mofie a statuluT, pe care impropriearit la 1864 locuitorir din com. Provita-d.-s., jud. si plaiul Prahova.

Se margineste cu comunele
Provita-d.-s. (N.), Magureni (S.), Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.).

eres-

terea vitelor, locuitorir se mai
ocupa i cu facerea hambarelor

Provita - de -Jos (Prahovita),
sat, facind parte din com. rur. Provita-de-jos, jud. si pl. Prahoya.

si tronurilor, pe carY le desfac la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si prin satele vecine. 248 locuitod s'au improprietarit dupa legea rurala din 1864,

Se mar numeste de locuitorI si Maruntisul. Are o populatiune de 432 loc.

Prunarul, com. rur., jud. VlaKa, pl. Ciln4tea, compusl din cltunde: Carapancea si Prunarul, situata pe valea Ciln4tea, proprietate a d-ner Zmaranda St.
Hristopolu. Departe de Giurgid

pe mosia statulur Provita-Manastirer, din care li s'ají dat 755
hect. Vite : 176 cal, 39 Tepe, 679 vacI, 150 capre, 880 oI, 298 porcT. Stupi cu albine sunt 197.

Provita - de -JOS (Muntele-), (Prahovita), peidure 'articulara, supusä regimulur silvic
inca din 1883, pe mosia Provitad.-j., pendinte de com. Provitad.-j., jud. si plaiul Prahova.

de 33 kil., de Ghimpati, reedinta pi4e1, de ti kil., de Bucuresti, de 58 kil. Are o populatiune de 691 suflete; o bisericl, clAditl de
fostul proprietar Eftimie, la anul

In raionul comuna pe gira
Provita, sunt 2 morI de mdcinat.

In comuna exista inca ruine din vechia manastire,
Provita. Are o suprafata. de 755 hect.,

Provita-de-Sus (Prahovita),
com. rur., plaiul si jud. Prahova, care se crede a se fi infiintat

1840, co hramul Dominica tuturor Sfintilor, deservit5. de I preot i 2 cintAretr i tinind de parohia Prunarul ; o scoa15, frecuentatA de 57 copii ; 6 cfr.
ciumr.

pamint de munca, izlaz si padure.

pe la 1550.
64746. Mareta Dtofionar Geografie. Poi. Y.

Suprafata intreger mosir este
15

www.dacoromanica.ro

PRIINARUL

114

PRUNDUL-BELULIA

de 3000 hect., din care padure de 51eaa in valea Cilni5te1, de 750 hectare. S'a dat in total, la ambele sate, pentru 145 locuitorI improprietaritI la 1864 dupd legea rural à, suprafata de 443 hect.

Budgetul comuneI e la veniturr de 2874 leI 51 la cheltueli, de 2612 10. E brazdata de dealul ()Huid,

kil. de Bucure5ti. La N., pamin-

tul e foarte mla5tinos. Sta in legaturä cu com. Greaca prin
o

osea vecinala.

care are dota piscurI : Chirca
51 Gamanul 51. e udata de valle: Tätäroaica 51 Dä.e5ti, formate din ploI.

E formad din 2 cát.: Prundul
51 Flaminda.

Arenda anualä a mo5id este de leI 50000.
Veniturile 51 cheltuelile com.

Se margineste la E. cu

1.1111

sunt de 2473,27 lei.

Oltul, la V. cu dealurile Ga.manul 5i Tatdroaica, la N. cu com. Zavi-

Se intinde pe o suprafata de 8082 hect., Cu o populatie de 942 suflete, care locuesc in 198 case 5i 24 bordeie.
D-1 B. Belu are 7500 hect. 51 locuitoril, 582 hect. Proprietarul

Prin acest sat este o

osea

deni 5i 1a S. cu com. Calina.

comunalä de 1 kil., care merge catre Carapancea. Vite: 465 bol, 24 bivolI, 160 cal, 940 oI, 82 capre, 186 rim'atol:f.

Prundeni, sat, fäcind parte din
com. rur. Ciulnita, pl. Podgoria,

jud. Mu5cel. Are o populatie
de 390 locuitorI.

Prunarul,

ciltun, pendinte

com. cu acela5I nurae, ni5tea, jud. Vla5ca.

pl: a-

de

Prundeni, mahala, in com. rur.
Sovarna-d.-j., plaiul Clo5ani, jud. Mehedinti.

cultivg 750 hect. (5750 sterpe, 300 izlaz, 350 vie, 350 padure). Locuitorif cultiva 385 hect. (65 sterpe, 132 izlaz). Are 2 bisericf, cu hramul Sf. Nicolae 51 Sf. Olga, deservite de 2 preotI; o 5coala mixta. In raionul com, e o balta. Vite: 245 cal 51 lepe, 4 ar-

masarl, 208 bol, 277 vacI
Pruncea, munte, in jud. Buzati,
com. Nehoia5u1, ramificatie spre

5i

Prundeni, deal, In raionul com.
Prudeni., pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva' 179 hect.,

V. din muntele Podul-CaluluI. Adapostul ce ofera., padurile
de fag nestrabatute ce-1 acopera, fac ca acest munte s'A fie re.

50 ariI vie.

Prundul, com. rur., a5ezata pe
marginea riuluI Arge5, jud. Argeq, pl. Pite5ti, la 10 kil. de com. rur. Blscovul-Fle5ti, re5edinta subprefecturer, 51 la 22 kil. de Pite5ti. Se compune din satele: Bananal, Prundul 51 Zeama-Rece,
cu

viteT, 12 taurT, 29 bivolI 5i bivolite, 735 capre, 595 porcI, ¡958 ol. Budgetul com. e la veniturI de 4851 lel II la cheltuelf, de 4771 leI.

fugiul mistretilor in timp de
iarna.

Prundeni, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., compusä din 2
cdtune : Tataroaica
5i

LocuitoriI posea : 205 plugurí*: 102 cu boI, 103 cu cal; 106 care 51 carute : 60 cu bol, 46 cu cal. Locuitori improprietaritl sunt
154 5i neimproprietaritT, 151.

Dae5ti.

Situad pe valea OltuluY, la 55 kil. de capitala judetuluI 5i la

o populatie de

Comerciul se face de 8 circiumarI si 1 hangla.

102 familii, sati 488 suflete.
Are o biserica., Cu hramul S-tul

8 kil, de a plä56. La inceput, a fost situata pe prundul 01tuluI li in urma s'a mutat pe valea ()huta, calca Traiand. Are o populatie de 1123 hicuitorI ; 2 bisericI (in fie-care

Spiridon, deservitä de un preot 5i un cintaret; o 5coalä mixta. Budgetul com. e la veniturl de 1980 leI 5i la cheltuell, de
1243 leI.

Prundul, sat, pe riul Arge5, jud. Arge5, pl. Pite5ti, facind parte din com, rur. cu acela5I nume.
Are 49 familiI. Prundul, ceit. al com. Nehoia5u1, jud. Buzdti.

catun cite una) ; o 5coalä. Vite sunt : 20 caI, 151 bol, 80 vacl, 200 01. Pe riul Oltetul, in raionul comunec, sunt 2 morí.. LocuitoriI, in numar de 202, s'au improprietarit la 1864, pe 618 hect. Vatra satuluI are 150 hect., iar in total 800 hect.

Vite: 248 vite marI cornute, 28 °I 5i 43 rimatorI. Priu com. curg piraiele Geamana-Mare 5i Geamana-Mica.

Prundul (Prundul -Belului),
com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita, situad la S. de Bucure5ti,
litiga bratul Baltina5u1, la limita jud. despre jud. Vla5ca 51 la 47

Prundul, insuld, In Dunare, linga com. Spantov, pl. Oltenita, jud. Ilfov, intre pichetul No. 157 51
158.

Prundul-Belului. VezI com. rur. Prundul. jud. Ilfov.

www.dacoromanica.ro

PRUNDITL-GOL

115

PRUTETI1L

Prundul-Gol, pddure, a statulur,
jud. Dolj, pl. Dul-d.-j., com. CA-

Turnul-Severin, situat pe ValeaHusniter. Satul formeazA com.

ginea, jud. Vlasca, situat la S.-

S -V. jud., pe coasta dealulur
DunArir, in marginea districtu
tul Ilfov. Mosia, proprietatea sta-

larasi, pe rnosia statulur Calarasi, la marginea Dunarer, Are

o intindere de 150 hect. Este
compusl din plopl, salcir si gisnita, care predomina. Inainte apartinea schitulur Roaba.

cu mahalalele Grulla si Plostina, avind o populatie de 672 locuitorl si 135 case. Prin comuna trece soseaua
nationala si calea ferata Virciorova-Bucuresti, avind o statie,
Prunisori.

tulul, depindea, inainte de secularizare, de manastirea Co mana. Se numeste Pruntul Co
melle', ca sa se deosebeascA de Pruntul-Belulur care este alaturr,

Prundul-Noil, ostrov, pe Dunare, jud. Dolj, pl. Jiul d.-j.,

Are o biserica, deservita. de I preot si 2 eintäretT; o scoalg,

si tine de judetul Ilfov.

Este departe de Giurgiü de
30 kil., de Bucuresti, de 42 kil.,

com. C'alarasi, in intindere de 50 hect.

cu 1 invätator, frecuentata de
46 elevr; 2 circiumr.

Pruneasca, numire datd uner

Locuitorir posea : 34 pluguri, 6 clrute Cu cal, 49 care
cu bol ; 64 stupi. In comuna se fac 3 bilciurr
anuale.

de statia drumulur de fer BAneasa, de 14 kil.
Are o suprafata de 3100 hect. S'a dat in 1864 /a 120 JOCUI
torr,

parir a mafia Breaza-mosne
neasca, jud. Buzlii, com. Breaza.

fosa daca I, o suprafata

de 360 hect.
Are vir multe ; o padure de stejar, situata pe deal, in s ipra l'ata de 560 hect. si alta, de sal

Prunesti, cdtun, al comuna Albeni, pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat pe Dealul-Prunestilor la E. de catunul Albeni, In propiere de apa Cilniculur.
si a-

Are o suprafata. de 195 hect.,

Cu o populatie de 100 familir, sal 485 suflete.
Locuitorir poseda : 7 plugurr,

20 care cu bol; 320 vite marr cornute, 30 cal', 358 or, 64 capre si r70 rimatorl.
Comunicatia in catun se face

Budgetul comuner e la veniturr de 3953 ler, iar la cheltuell, de 2006 ler. Vite : 400 vite marT cornute, 13 caI, 300 oT 5i 240 rimatorr. Cimpie in com. este : cimpul Lálnestilor, lar dealurr : DealulCioacer, ce incepe din culmea Boroger, si dealul Boenisca. Val mar principale sunt : Valea- Ghelmegeoaer, a Barosulur, a-Perilor, a-Aiulur, a Girniter, aHusnicioarer si a-Selistenilor.

ele, in valea Dunarir, de 940 hect. Aceste padurr depind de
ocolul silvic Giurgiu.

Are o balta de pescuit ce
se formeaza. din vars aura Du
narir.

Aci se fac rogojinT multe.

La acest catun este lipit
cat. Flaminda.

si

prin soseaua vecinala ce trece prin com. Albeni si prin drumurr de care. Are 1 biserica. Pruni, sat, facind parte din com.
rur. Virtejul-Nefliulul, pl. Sabarol, jud. Ilfov, situat la S. de Vil.tejul, pe tarmul sting al riulur Argesul. Locul sAti e tinos. In In apropiere trece riul Sabarul.

Apele ce /Ida comuna sunt :
Husnicioara, Pirita - Florestilor, Piriul-Barosulur si niste bolboroase marr.

Pruteanca, piidure particulara,
la S. de satul Serbanesti, con]. Liesti, jud. Tecuciu.

Pe teritoriul Prunisorilor se
afla carbunr de pamint.

Prutetul, bral, al Prutulur, pe
sesul com. Bobulesti, jud. Bo tosani, unde este si o moarl de apd.

Prunisori, stalie de a'r.-d. f., jud.
Mehedinti, pl. Ocolul d.-j., com. Prunisorul, pe unja Craiova-T.-

Se intinde pe o suprafata de 30 hect., co o populatie de 76
locuitorr.

Proprietatea e a locuitorilor,
carr rezerva 3 hect. pentru izlaz.

Severin, pusa in circulatie la 5 lanuarie 1875. Se alía. futre statiile Tinmea (9,8 kil.) si Palota (to, 1 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulul Mara, de 213,71 m. Venitul acester statil pe anul

Prutetul, gira, formata din var sarea Prutulur, spre S. E. de
satul Macaresti, com. Costuleni,

pl. Branistea, jud. la i.

Prutetul, vale §i piria, jud. Bo
tosani, izvoveste dintr'un ponor

1896 a fost de 10325 Id, 25
banr.

In partea de N. a com. Zlatu
noaia si se varsa. in Sicna.

Prunisori, com. rur.

sat, re$edinta plasei Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti, la 24 kil. de orasul
i

Pruntul - Comenel, callo', pendinte de com. Pueni, pl. Mar-

Prutetul, pddure, in panca de
S. a com. Salágeni, pl. Podo

www.dacoromanica.ro

PRUTUL (PLASA)

116

PRUTUL (RW.)

leni, jud. Falciti, In suprafata de 45 hect., 76 ara'.

Baria, cu sateie : Boganesti, Bozia si Odaea-Bogdana,

Unii (Vaillant) pretind ca. de-

riva de la Brutus prin transformarea luT B in P.

In partea de S.

Prutul, plasel, jud. Covurluití,
numita ast-fel de la riul cu acelasi nume, ce formeaza fron-

lepureni, cu satele : Botesti, Bogdan, Corni-Unguri si

Cursul Prutuluf se intinde
pe un parcus de 125 mile (750 kil.), din care 25 mile in Bucovino si roo in Moldova.

tiera de E. a judetultd.

Are o suprafata de 94070
hect., cu o populatie de 20072
suflete.

Iepureni, in partea de N. Fellciul, tirgusor, in partea de S. Hu,s1, orasul de resedintä al judetulul, la N.
leilinefti, Cu satele: Capotesti, Ivanesti si Todireni, in mijlocul piase/.

El izvoreste din partea N. a
virfulur Hoyada, din Munta-Negri, pendinte de Carpati/ Bucovine/ (provincia Pocutia), si

Resedinta e Tirgul-Bujor ; iar comunde si satele ce-o formeaza sunt :

curge mal intiiti spre N. pana la Delatin, apol spre E. pana
la Colomea ; in fine se indreapta

i. Beineasa, cu satele : Slobozia-Baneasa si Baneasa. Bujorul, Cu sateie : Golasei, Tirgul-Bujor, Moscul, Putichioaia si Umbraresti. Feiridnelti. Folteyti, Cu satele : Finl'hiele, Foltesti si Stoicani.

Lunca, cu satele : Bumbata, Condrea, Focsa, Hirtopul, Lunea, Pojorani si Baneasa, in centrul plasef. Reinceni, cu satele : Cristiniciul, Gura-Sal-Ata, Musata,

spre E.-S.-E. pentru a uda localitatile Zoblotul,

Frumnfita, Cu satele : Ijdileni, Frumusita, Scinteesti si
Titnanani.

Ranceni si Stuhuletul. Rusca, cu satele : Cirligati, Davidesti, Leosti si Rusca.
lo. Steinileyti, cu satele: Broscosesti, Cantemir, Raducani, Sa-

Cernauti si platoul Cotul-Boianul spre frontiera Bucovina cu Rominia, la partea nordica a jud. Dorohoitl. De la extremi-

tatea S. a acestur cot si ca la
350 ni. la N. de stilpul de fron-

fiera. 79, Prutul se bifurcä in doul brate :
Bratul drept se dirijeaza spre S., marginind frontiera Tare/ cu Bucovina de la stlipul 79 pana

jorelyti, Cu sate/e: Lunca, Jorasti si Zirnesti.
Afeïstdcani, cu satele : Chi-

ratul si Stanilesti. r 1. Vetriyoaia, cu satele : Siminesti si Vetrisoaia, In mijlocul piase/. Teritoriul plasei, in cea mal

raftei, Draculesti si Mastacani.

Oancea, cu satele : Stobozia-Oancea si Oancea. )Sivila, cu satele : Ta.tarca
ivita. ro. Vleicleyti, Cu satele: Branesti, Pdscani, Roscani si Vladesti. (Vez/ si jud. Covurluiti).
si

mare parte, este ses, acoperit cu sate, bältr intinse, luna si padurT, pe toatà partea de E., pana in malul PrutuluT, lar la V., partea cea mal mica., este
deluroasä.

la stilpul 78, unde patrunde In Tara; strabate extremitatea N. a jud. Dorohoitt prin 5 mar/ cotiturl si udind satul CotulHotinuluT, pe malul sting si satul Cotul-Boianulur, pe malul drept, se indreapta catre stilpul

Este foarte productiva in erbarit si are imase intinse pentru
cresterea vitelor. Bältile formate din varsäturile Prutulur, produc

Prutul, plaset, in partea de S.-E.

a jud. Falciù. Se intinde in
lungul Prutulur, pana In hotarul jud. Tutova.

de frontiera 85 pentru a se uni Cu cel-l'alt brat. Acest brat din stinga, de la bifurcarea Prutuluf se dirijeaza maT India spre N. pana la set-

mult peste, din care se alimenteaza orasele Husi,Vasluiti si Iasi.

pul de frontiera 81, iar d'aci se indreapta spre E. pana la
stilpul 83, de unde printr'un cot

Se margineste la N. cu pl.
Podoleni ; la S., cu jud. Tutova ; la E., cu Basarabia, des-

E unità cu pl. Mijlocul. Resedinta sub-prefecturer se afia in tirgusorul Falciul.

Cu concavitatea spre V. o

la

spre S. pentru a se impreuna Cu

!Arpa prin riul Prutul, si la V.,

bratul drept la stilpul 85 de

cu plasile Crasna si Mijlocul,
avind de hotar piriu/ Elanul. Este formata din ro comune rurale si una urbana: r. Berezeni, cu satele : Berezeni si Vicoleni, in partea

Prutul, va La Grecr se numea Paras sati Piretus (Herodot);
la RomanI, Hierasus sati Gerasus (Ptolometi) si Porota (Amion Marcelin citat de Dim. Cantemir); in limba sciticä insemneaza

frontiera. In acest parcurs Pru-

tul incaleca unja de frontiera
spre Bucovina formata prin stilpil

de S.

de frontiera. citatr: 81, 82, 83, 84 si 85. Aceste doua. mar/ brate ale treceitoare (Hasdeti). nastere, in puteo. Prutultif dar.]

www.dacoromanica.ro

PRUTUL (121t)

117

PRUTUL (OCT)

extrema a jud. Doroholti, uner marT insule Cu satul Cotul-Hotinulur.

cat. Solonetul, Zaboloteni (Fo
tei), Hermeziul, Vladomira, Sendreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni, Medeleni, Petresti, Branul, Mar-

urmatoare: Vadeni, Rogojeni, Oancea, Slobozia-Oancea, Vla desti si Pascani (Busuioaca) si

De la stilpul de frontiera 85, Prutul unit continua cursul sari spre E., pe marginea jud. Dorohoiti, formind frontiera Tärer spre Bucovina puna in dreptul satulur rusesc Noua- Sulita, udind in cale satul Molnita. De la Noua-Sulita, Prutul dirijiirdu-se spre S.-E., face unja de frontiera. de E. a Roininie1 cu Rusia spre Basarabia, päna

apor se varsa in Dunare, drept
locul nu mit Piscul-Ung-urulur, din

honta, Beresti, Bozia, Ungheni (trecatoarea calei ferate in Basarabia), com. Tutora, satul O.
Opriseni-d.-j.,

jud. Tulcea. A lineimea Prutulur variaza

intre 2-5 m. de la Ungheni
in jos, iar de ad in sus se mic-

Prislcani si Macaresti, pe la S. caruia Prutul trece in jud.

preaza succesiv 0 pe masura
ce merge catre origina. Curentul sa nu este torential. Albia sa are o inclinatie dulce; totusl din cauza coturilor prea multe si intortochiate, face sa-sr modifice in unele locurr albia, rupind malurile pe care se reazAnia.

la varsatura sa in Dunare la
V. de Reni. In acest parcurs, Prutul curge mar intuiü spre E. pe marginea N. a judetulur Dorohoiti
pana in dreptul t1rgusorulur RA-

In tot parcursul pe teritoriul judetulur Fälciü, Prutul margineste partea de E. a judetulur udind, in parcursul saa, localitatile urmatoare : Coltul - Cornil, Salageni, Cotul-lur-Chiriac (Bucuresti), Grozesti, Copacea-

Zberoaia, (pe o lungime de 2800 m.), Scoposeni, Cilcia, Drinceni (Brinza), unde este si resedinta sub-prefectu-

Diferenta de nivel pe care se scurge albia Prutulur este
1nsemnata : la intrarea sa in Tara

dauti, udind in cale sesul Bobeni, satele Lunca, Prisaca, 0rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slobozia, Horodisca, Crainiceni si

are cota ¡49; la Radauti, no
m. ;

re! i companier de dorobanti, apoI satele Rasesti, situat la

la satul Mitocul, 90 in.

Radauti, de unde se lasa in
jos spre S. pe marginea de E.
a judetulur, urm?nd poalele dealurilor Botcea, Sleahulur, Varaticul si Mircani (Hudesti) si udind satele Cotul-Miculintir, Crasnaleu ca, Ghireni -lur - Curt, Mitoc, Liveni - Nor si Serpenita, Manoleasa-Prut, Stroici si Boldul, de uncle trece in

moo m. pe malul drept, Broscosesti, unde se afla si pichetul 22, localitatea numit6. Condra, unde se aft, si pichetul 23, catunul Bumbata, uncle se

la Ripiceni, 80 m.; la satul Sf. Maria, jud. Botosani, 50 m.; la
Ungheni, 35 in.; la confluenta sa cu jijia, 30 in. ; la Drinceni, 25

pichetul 25, com. Falcia, resedinta de sub-prefecturä si a Livenicompanir de dorobanti uner - Vechr, oi in fine cat. Bogdanesti, situat pe malul drept,
afla

la Falciu, 18 m. ; la Oancea, 14 in.; si in fine la gura sa, 6 in.
!m. ;

Teirmterile Prutulur sun t inalte

si mar niel °datä el nu prezinta
brate sati insule, afara de cele aratate m. ci numar coturr si la 5 o foarte multe.

jud. Botosani. De la acest punct, Prutul, ur-

la N. de hotarul de judet din
tre Falcia i Tutova.
Ad i Prutul paraseste teritoriul

Lifelimea sa variaza. tare 50

mind marginea de E. a judetulur Botosani, uda toata margi-

70 m. panA la Sculeni ;

In-

nea plaser Stefanesti, apor satele Ripiceni, Damachi (MovilaRupta), Lehnesti, Rasca, Stinca, sesurile Stefanestilor si Bobulestilor, satele Ostopceni, Damideni, Boroseni, Berza, Santa-Ma-

jud. Mehl si trece pe acela al jud. Tutova a card margine de E. o atinge pe o lungime de aproape 34 H., udind in cursul säú localitäile: Rinzesti, Hraniceni. Birsana si arja, situate toate pe sub coasta dealuluT Drägoioasa, pe care se reazitna sesul din dreapta Prutulur.

tre 80-90 in. la Leova ; intre 90-95 la Falciii ; la Oancea
asemenea si pana la gura sa.

Apa Prutulur este din cele
mar usoare ; este ins& turbure,

ria si Durnesti, de unde trece In jud. Iasi.
In acest judet, Prutul urmeazä

din cauza nisipulur ce duce cu sine ; puind-o irisa inteun vas sA stea, nisipul se aseaza In fund si apa rdmine foarte lim
pede. Totu sr, studiele ?Acute in

De la pichetul

15

unde se

tot spre S. marginea de E. a
judetulur, pe o distantä aproape de 170 kit. si udà In acest parcurs satele : Matti, Tabara,
Cornul-Negru, comuna Bivolari,

afla oi stilpul kil. 122, Prutul

inträ pe teritoriul jud. Covurluiti udindu-I partea de E. pe lungime de 122 kil. In acest parcurs, Prutul uda localitatile www.dacoromanica.ro

vederea alimentarel cu apa ale orasului Iasi ati gasit suspecta
apa Prutulur, cad dupa analizele

facute de d. Sumuleanu, pe
linga acid azotic, mar contine oi

PRUTUL (RM)

118

PRUTUL (Rft)

saruri amoniacale, materii organice In descompunere precum $i un exces de clorun, denotind astfel continuitatea infectiuneI si ineficacitatea purificatiuner naturale.

pe poduri umblatoare si pe la anumite puncte cum de exemplu : la Drinceni, Zberoaia, Bum-

bucatura sa cu Prutul, cam la 3 kil. la S. de satul Zberoaia,
linga Pichetul No. 8 din jud. Melt ; Valea- Särata se pierde in

bata, Fälciù, Oancea ; in fine la 2500 m. mal la V. de gura

sesul Prutulur la N. de satul
Berezeni ; Elanul, ce izvoreste

Speciele de microbT gasite
sunt : Proteus) Baccilus col cam-

sa, se face iarasi trecerea pe pod mobil, legind soseaua ce duce de la Galati la Reni.
Comunican? pe malul Prutului sunt foarte restrinse, ne exis-

din jud. Falcia si dup. ce traverseazA partea de E. a jud.
Tutova, trece in jud. Covurluiti

munis, din flora comuna apel. Navigafiunea pe acest riti se
face in virtutea unuT regulament

si se pierde in sesul Prutului,
la N. de Balta-Badeanului ; Ho-

stabilit de o comisiune internationala, compusa 'din Statele vecine : Austria, Rusia si Rominia,

find de cit acele ce leaga satele intre ele, in general drumurr ordinare ; iar sosele nu

rincea, marita cu Liscosul, se varsa in Prut la S. de satul
Rogojeni
dui:A

posedä de at acele ce leaga
punctele principale de trecere pe malul Prutulul ca interiorul Tare; spre N., aceste drumuri care duc la Prut se inmultesc, asa ca aproape he-care sat de pe malul drept, trebue sä. aibe un drum care sä. duel la Prut ; aceste drumuri care serpuesc
prin sesurile $1 baltile PrutuluT,

din jud. Covurluiti,

Comisiunea Mixtd a Prutului», al carui sediti este la Galati ; aceasta comisiune are si misiunea de a rectifica $i intretine albia Prutului pentru
numitä.

ce mai intui primeste, pe dreapta Piriul Oarbei, Valea-Chineazä, ce se pierde in Lacul Covurluiti

situat intre sa-

a inlesni plutirea cursuluT. Patul

tele Mastacani la N. si Foltesti la S. Acest lac, la rindul sati
comunica cu sesul Prutului, prin

riului fiind nisipos, adesea dä nastere la formarea de bancuri
(dune) ce impedica navigatia. E

diferite ramuri, ce se varsä. in
Prut.

insa de sperat ea' gratie lucrarilor intreprinse de Comisiunea mixta Prutul inteun apropiat viitor va fi navigabil pe tot cursul sari, contribuind ast-fel
a dezvolta prosperitatea din cele

in toate directiunile, nu sunt intrebuintate de at pentru interesele locale ; parte din ele
chiar dispar pe timpul inundatiilor.

Mara de aceste, Prutul mar
primeste alte o multime de val ce se scurg din coastele orientale ale Rominia si care in ge-

neral nu poseda apA de at pe
timpuri ploloase. Afluent1 pe stinga sunt : piriurile Turca, Cerniava, Sovita,

trei state vecine, pArtase aces-

tor lucrari de o insemnätate
asa de ciare.

Prutul este navigabil de la gura si pänä la Leova in ambele sensuri ; iar de ad i in sus este plutitor, adica marfurile

sunt transportate pe plute, ce de multe orl tree °Ina dincolo de Ungheni ; lemnele din padurile Bucovina se due in plute

chiar Ora la Galati.
Trecilloare principalà pe acest

Aflueniii din dreapta Prutului sunt : Prutetul, Ostava, Luta, Postunca, Ribnica, Ceremuresul sí Bistrita in Bucovina ; lar in Moldova : Molnita, ce se varsa In Prut la Pichetul 29; Durniitoarea, la satul Onofreancade-jos ; Humäria, Ghlreni, Prisaca, Mamornita, Bubaiul, Cornesti, la satul Teioasa ; Volovatul, la satul Boldul ; Radauti, la satul Radauti, toate In judetul Doroholti ; Baseul, ce vine

Moscul, Huchea si Rachita in
Bucovina; Stinca, Dobristea,Giur-

gul, Calinesti, Läpusna, Siirata si Sirga, piraie in Basarabia. Beil11.esul din dreapta Pru-

tuluT este acoperit cu o multime de mlastine i baltl. Cele
maI insemnate baltT sunt : Balta-

Vladnic ilui, la S. de Ungheni ; battik Tochila, Vladnicul, Lucani, Ulmul, Rucosul, VladichiT si Balta-Rotunda, toate aceste formind una si aceeasT baltä. S.-E. de satul Slätila

riä este /a Ungheni, unde este
junctiunea unid ferate
Chisinati.

De la Ungheni spre N., tre-

cerea pe acest rig se face in general prin vad si pe poduri umblatoare, afara de la Cernduti pentru drumul de fer al Bucovina ; lar de la Ungheni spre S. trecerea se face numai

din judetul Dorohoiti, trece in jud. Botosani si s varsa in Prutul la E. satului Ostopceni; Valea-Juncanilor, la satul Solonetul ; Valea-FrasinuluT, ce se pierde in sesul Prutuldi la satul Probota ; Jijia marita cu Cobilasi, Ibaneasa, Sitna, Miletinul;
Bahluiul, al caruT ses se confunda

nesti ; apoi Balta-Focsei, CatargiuluT, Balta-Mare, la E. satuluT Vetrisoara ; baltile Tufa, Prun-

cu sesul Prutulur la satul arpiti si continua pe acest ses 'Ana. la in-

dului, Broscdria, la N. de Fälciti; apoi urmeazä spre S., inca un lung sir de balti, sub numele çe Balta - Hirsetel, Bra-

www.dacoromanica.ro

PRUTUL (RItT)

119

PRUTUL (Rit)

deanul, la confluenta sa Cu Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pascana si in fine Lacul - Bratesul, coprins intre satul Tu-

a-Serghier, a-Vancinulur, a-Clochiller, a-Traver, a-Lapusner si a-Chercer, care '1 despart de basinul Siretului.

mar inalte de eft cele din stinga.

lucesti la N.-V., orasul Galati la S.-V. si riul Prut la E.
Insule. Mara de insula cea mare formata la N. de jud. Dorohoid, de cele doua mad brate

Partea inferioard a basinulul acestur flu, care este si cea mar

intinsa, este despartita atit de
basinul Nistrulur, eh si de a Siretulur, prin cite o cul me neintrerupta de dealurr, din earl

# pe care se afla satul CotulHotinulur, Prutul mar formeazá

in cursul sail multe alte insule

mar mid si care ad mar mult
caracterul unor bancurr de nisip (dune). Cele mar principale din

cea care '1 desparte de primul basin, merge paralel cu cursul Prutulur; lar cea care '1

La Stefanesti sesul se largeste din nod si Baseul curge prin acelasr ses cu el; lar dealurile din dreapta acestur afluent sunt mar inalte de cit cele din stinga Prutulur. Apol, acest rid continua a curge pe IMO dealurile din dreapta, care domineaza pana la satul Zaboloteni (jud. Iasi), dupa care incepe a curge

pe linga dealurile din stinga,
ldsind pe partea dreapta intinse sesurr aproape neintrerupte pana la varsatura sa in Dunare ; se-

desparte de al doilea basin,
merge tntir pe linga Siret pana la satul andesti, de unde apuca spre E. printre Bahluiul si fundul basenului Birladulur, pana la

aceste insule sunt: un grup de
6 insule, situate intre satele Prisaca la N. si Orofteana-d.-j. la

surr supuse la inundatiunr, adesea acoperite de finete, padud, stufurT, locurr mlastinoase s1

S., formate din niste mid ramure ale Prutului ce pornesc
in interiorul Taxer; la Molnita

Tornesti, pl. Codrul, jud. Iasi, de unde se indreapta spre S.-E.
printre piraiele Vasluiu si Jijia si apor dealungul tarmulur sting

WO avute in peste. Asa, $esul

Mier, larg intre 4-8 kil., incepe de la Zaboloteni, in jud. Iasi, si se intinde pang la Denceni in jud. Falciu, unde Prutul

se gAseste asemenea o grupa de insule tot de aceasta natura; apor o insula la pichetul 29 ce apartine Rusiel ; la N. satutulur Crainiceni se allá 2 miel
insule si care apartin Rominier ; la Pichetul 30, o insula ce

al Crasner si al Bidadulur. Aceste cubil poarta diferite nun:lief

atit pe o parte eft si pe

alta.

se dà iardsI pe ling dealurile din dreapta, care dornineaza paná la satul Albita in jud.
Meld, dupa care Prutul incepe a curge pe linga dealurile din stinga pan1 la com. Oncea in jud. Covurluid, unde sesul se
pierde si nu reapare de eft la S. de satul Slobozia-Oncea, lax-

Prutul curge printre munti Ora la Delatin. De aci cursul
sad urmeaza dealungul poalelor

apartine Rusier, la V. satuluT Slobozia ; la Pichetul 40, insula Cuzlaul a Rominier ; la RA-

dealurilor ce marginesc la S.
Bucovina si nartea de E. a Moldover ; totusr aceste dealurr in partea dreapta a cursulur

dauti, 2 insule mid; la Pichetul 45, o insula ; la Pichetele 47 0
95, asemenea se gäsqte cite o insula ; la Cresnaleuca, o insula ; la satul Ghireni-lur-Curt, asemenea o insula, precum si in dreptul satelor Liveni-Nor $i Serpenita.

gindu-se succesiv spre S. pana

incep a se departa cu cit cursul inainteaza spre

sa.

Asa de la Delatin incepe un
ses a carel lungime variaza $i
dealungul careia domina cu mult

la satul Dragulesti, unde largimea sesulur ajunge la 4 kil. gura De la acest sat, sesul se transforma inteo balta mare acoperita cu stuf ce se prelungeste

De aci si paná la gura sa,
Prutul numar are niel o insula. Orografia.Basinul Prutului este marginit in regiunea sa superioarg de culmele : StarerVipcina, a-Suligulur, a-Cerna-

ingtimile de la dreapta pe cele de la stinga pana la Olescov.

pang la satul Tulucesti drept
kil. 22; iarg de aci se formeaza lacul Bratesul ce se intinde in lungul Dundrer pe 20 kil, si pe o largime de 12 kil.
Sesul acestur
riu incepind

De aid .sesul se largeste mar tare si riul curge pe linga dealurile din dreapta, pana aproape

de Marnornita, avind un ses larg aproape de 5 kil. si dupa
un curs de no kil, vine din nou pe Una dealurile din dreapta,

Horer, a-Duhar, ce '1 despart
de basinul Tiser ; a-Homniciulur, a - Jamironiculur, a - Cerna-Ho-

de la Trifesti, este acoperit de mlastinr # 6110, cad se inmultesc foarte mult, incepind mar

pe lingá care curge pana la
Radauti; de aicl in jos pana la gura Baseulur, dealurile merg alaturea cu ambele tarmurr ale fluid, cele din dreapta fiind

jos de Leova # ajung a se
tine aproape
In continuitate,

retulur, a ConiaciuIur si a Strahorer, ce '1 despart de basenul
Nistrulur; a-Hreabanulur, a-Tomnaticulur, a-Stevioarer, a-Ploscgr,

ast-fel in eh trecerea sa de la acest oras pang la Galati este
nepracticabila.

www.dacoromanica.ro

PRUTUL

120

PRUTUL-DE-JOS

Prutulut. Constitutia geologicl a maluGeologia

parte mosia Hudesti de mosia
Darabani, din partea RusieT, si continuind pana la RAdAuti ; la S., cu pl. Baseul de care se desj3arte prin hotarul mosiilor : Tatdrd$eni, Putureni, Ichimeni, Ghi-

intindere. Unele partl din aceasta

pAdure se leaga cu alte pAdurl

rilor ValeT-PrutuluT este relativ destul de simplA. De la intrarea
in tara si panA la Mitoc, dealurile dupa malul drept
PrutuluT

de prin plaile vecine. Apele. In plasa se gasesc indestuldtoare izvoare, carT formind piraie i iazurT, satisfac in totul trebuintele economieT rurale.
Din 61 iazurT ce existA pe diferite mosil, cele maT principale sunt : al-MisolineT, de 64 hect.

nu sunt formate de cit din terenurT ce apartin formatiuneT
sarmatice. In apropiere irisa de com. Mitoc, Cretacicul superior

reni i Mitocul, despre mosiile : Balinti, DrAguseni, Nichiteni, AvrAmeni, AdAsani si LiveniMitropolieT ; la E., cu Basarabia

din Basarabia se 't'ande si pe malul drept al PrutuluT, acopen it ad de depozite tortoniane

de care se desparte prin riul
Prutul, incepind de la tirgusorul
RadAuti i continuind pana la

ce par a ocupa o mica intindere. Ceva mal la S., Sarmaticul

hotarul ce desparte mosia Mitocul deLiveni-MitropolieT, unde

45 ara intindere, pe IltarAseni ; Turculul, de 41 hect., 91 arif ; Milencel, 22 hect., 21 arif si Ie-

pArief, de 20 hect., 5 ariT, pe
Darabani ; Vircoliciul, de
15

reapare din noti, intinzindu-se aproximativ pana in apropiere de Falcia, unde ceva mal la S. cedeaza locul terenurilor maT noi si anume PontianuluT ce ocupa ambele malurl ale PrutuluT pana in apropiere de yaz.sarea acesteT vaT in DunAre. In adevAr, in apropiere de Galati,

se varsa piriul Ghireni in Prutul ;

la V., cu pl. Prutul-d.-s.,

de care se desparte prin hotarul mosiilor : Daraba:ni si Mileanca, despre : Hudesti, Concesti si Girbeni, din pl. Prutul-d.-s., si apoT cu pl. Baseul,

hect., pe Crasnaleuca ; LipovanuluT, de 15 hect., pe Hatcauti ; ZameT, de io hect. pe Codreni ;

Prodanul, de IO hect., pe Mitocul ; Boldur, de 8 hect., 59
ariT, pe Bivolul-Mane; Slavileni-

de care se desparte prin hotarul mosiflor : TatarAseni, din a-

lor, de 7 hect., 70 aril, pe Ghireni-TAUtuluT; Curtul, de 7 hect.,

Pontianul dispare sub depozitele mal nol ale Levantinulul,
cunoscute prin forma bogata pe

ceasta plasA i Balinti, din acea
plasA.

16 ara pe Ghireni-Curtul ; Muscalul,

de 4 hect., 30 aril, pe

care ele o contin. IntreagA aceastA serie de terenurl este acoperita une-orl

Intinderea. Teritoriul plAseT are o intindere de 60347 hect., 88 ariT, din care : 59406 hect.,

Miorcani ; Miplului, de 3 hect.,

92 ariT cimp si 940 hect., 96
aril padure. Din acestea : 12990 hect., 5 ariT i 29 c. a. se stlpinesc de locuitoriT improprietAritT dupA legea din 1864, iar
restul pAmintuluT, cu pAclure, de

pe marl intinderi de puternice
depozite ale PleistocenuluT.

pe Mileanca $1 SturzaT, de 3 hect., pe RAdluti. Din numIrul total al piraielor, cele maf principale sunt : Baseul, Bodeasa, Iasanca; Ghireni, IznovAtul, Negrul, Podriga, Volovdtul. Pe intinsele Vitecultura. imase ale acesteT plasT se cresc

Nu trebue sA uitAm a mentiona ca in tot parcursul VaiT
PrutuluT intilnim si aluviunT re-

cente carT ocupA o intindere mal mare, mar ales la revarsarea PrutuluT in DunAre.

catre proprietariT de mosiT.

Suprafala.Teritoriul plaseT
este accidentat, avind marT podisurT, favorabile economieT rus-

un numar de 11306 vite mar! cornute, 25581 oT, 63 capre,
3214 cal, 3169 porcI. Sunt si 1522 stupI.

Populafiunea.Riul Prutul de si curge printre munti pana la Delatin, cu toate acestea valea

tice. Dealurile aü intinderea ion de la N. la S., adicA dealungul
vintuluT.

Populalia este de 5838 famili!, sati 23563 suflete.

sa este locuita pana mal sus de confluenta cu Prutetul. Aceasta populatie, pe ambele malurT, e compusA din Rominl orto-

Sirul cel maT innalt este acel dintre Paltinisul i Darabani, incepind despre Prutul.

Cult fiInstrucliune.In plasA se aflg 23 bisericI, cu 20 preotl, 34 cintaret1 si 24 palAmarI.
In plAsile acum unite Baseul-

doxl mal cu seamr.

Teritoriul piasel este foarte
favorabil agricultureI i viticultureT.

Prutul-d.-j., sunt 27 scoale ru-

Prutul-de-Jos, p/asd, in partea
de N.-E. a jud. Dorohoiti, mAr-

rale mixte si 2 de atun care
at1 fost frecuentate in 1899-900 de 1283 copii.

la N. cu Basarabia, de care se desparte prin riul PruginitA :

Pda'urile. Teritoriul plaseT fiind loc cimpienesc, are prea
putina pAdure si mal mult tinArA,

Impd'rfireaadministrativil.
Plasa Prutul-d.-j. este impArtitA

tul, incepind din hotarul ce des-

care nu trece peste 960 hect.
www.dacoromanica.ro

PRUTUL-DE-SUS

121

PRUTUL-DE-SUS

in 9 com. rur. si 32 sate, cu 2
tIrgusoare : t. B ivole le, cu satele : Bivolul-Mare i Bivolul-Mic.

poteni i CordAreni, despre : Balinti, Vorniceni iStiu-

85 arir, pe Hudegi ; Acsintoaer,

la V., cu pl. Herta, de care se desparte prin hotarul
beieni ;

Colufca, ca satele :
Cotul-Miculintel.

Co-

tusca, Ghireni-TAutul, Putureni

mosiilor: Hudesti, Miculinti, SuhArAul, DAmileni i IbAnesti, des-

de 28 hect., tot pe Hude0i; Draguler, de 21 hect., pe Ibane0i ; Velniter, de 18'2 hect., pe Hudqti ; Doljescu, de 17 hect., pe Cordgreni ; Arborea,
de x5112 hect., pe Suhargul ; VIr-

Darabani, cu satele : Bagiurao Cornesti, Darabani, Darabani firgu sor si Run cul-0 dAel.

pre mosiile Orofteana i Herta, si cu pl. Cosula, de care se desparte prin hotarul mosiilor : Ibanesti si Pomitla, din plasA, despre mosiile Buhaiul si Sendriceni, din aceastA plasA. Intinderea. Intinderea teritoriulul este de 54751 hect.,

navulur., de 15 hect., pe PopuliBa§otg ;

Orbeja, de 14 hect.,

pe Hili§eul-Virnav ; RAchitilor

Horodiftea, cu satele niceni, CuzlAul, Horodistea
Slobozia. Hudefti-Mict, cu satul Miorcani.
Codreni, GhitcAuti, Mileanca i TA-

de 11'2 hect., pe Lozna ; Glingriter, de 7 hect., pe DAmileni ; Morarulur, de 8 hect., pe
Ibgneti ; Miclesculur, de 7 hect., pe Comgne§ti ; Cristesculur, de 6 hect., pe Ibgneti ; Donicioaer,

67 ariI, din care 46280 hect.,
22 ariI cimp, Si 8471 hect., 46
arif padure. Din acestea : 12915

Mileanca, cu satele :

de 4'i2 hect., pe Dumeni,
Cristi§orulur, de 3 hect., pe DA-

tärAseni. Mitocul, cu satele : Bodron,

hect., 71 aril sunt ale loc. improprietAritl

dupl legea din
Dintre Oraje, cele mar principale sunt : Bwul, Concescu, Corobana, IbAneasa, Jijia , HavIrneanca, Hlibocul, Langa, Pretrosul, Podriga i Rgstoaca.

Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, HätcAuti i Mitocul.
Pei ltiniful, cu satele : Grivita, IvAncAuti, PAltinisul si Teiosa. Rddetuii, cu satele : Iznovdtul, RAdAuti si RAdAuti tir-

1864, iar restul, al proprietarilor de mosil.
Suprafata. Terenul plAseI este

accidentat, cu inclinarea de la

N. la S., dupl cum este scurgerea apelor, i directiunea dea. lurilor. RidicAtura cea mal mare si mal inaltA este MAgura-Ib5.nestilor.

gusor.

Populalia plg. er e de 5867
familiI, salí 21596 suflete. Cultul. Numgrul bisericelor e

Este azI unja cu pl. Baseul.

Prutul-de-Sus, t'asa, in partea
de S.-E. a jud. Doroholli.
Se mArgineste : la N., cu Basarabia, de care se desparte prin 1.1121 Prutul, incepInd din unja

de hotar ce desparte mosia Orofteana, din pl. Herta, de mosia Hudesti si con tinuind pAn A la

Solul. Terenul intregel plAsI este de calitate bunl, continuad mult humus in partea cimpuluI, ceca ce-1 face mAnos ; iar spre partea pAdurilor, contine Meiti si in unele pArtr nisip.

de 25, deservite de 23 preotr,
29 cintgretr 51 8 plIgmarr. Instructia. "'gua la 1885, numgrul coalelor rurale era de 8, conduse de 8 Invgtatorr, i frecuentate de 240 elevr; azr (18991900) sunt In plgOle unite HerO-Prutul-de-sus 23 coale rurale mixte, frecuentate de 1402
copir.

Bina de hotar ce desparte 'nosia Hudesti de mosia Darabani,

din pl. Prutul-d.-j. ; la

S., cu

"'d'Arde. In raport cu intiu. derea teritoriuld, pAdurea este destul de intins5.; ea e presaratA. in rediun prin diferite localitAtl si in trupurI marl pe
mosiile : Hudesti, SuharAul, Iba-

pl. Cosula, de care se desparte prin hotarul mosiilor : Repeni, Liveni, Dumeni i CordAreni,
despre mosiile : Trestiana, BroscAuti, Carasa, MiclAuseni, Corlaten' si VlAdeni, din pl. Cosula ; la E., cu pl. Prutul-d.-j., de care

Impdrlirea adntinistrativd. Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co-

neasa i Pomirla. Apele. Piraiele ce serpuesc In diferite directiunI, Iazurile for-

mune, cu 37 sate :
I. Cordel reni, cu satele : Cordgreni, Cracalia, Dumeni, Ghinghioala, Grivita-Vechie, GrivitaNoug, Liveni-Sofian (Liveni-VIrnav), $ipoteni, VIrcoliciul i Slobozia.

se desparte prin hotarul mosiilor : Hudesti, Concesti i Girbeni, despre mosiile : Darabani, Ghitcäuti si Mileanca, 1 cu pl. Baseul, de care se desparte prin hotarul mosiilor Ha-Orna,
64746. "rolo Dialionar Googrtylc. Vol.

mate prin stavilarea plriiaselor, fintinele, ploile si omAtul, produc abundentA de apA, care satisfac cerintele economice agri-

cole. Din cele 47 iazurI acum existente, cele mal principale
sunt : Al-GhicAt, de 52 hect., 99 ariI, pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect.,

Havirna, Cu satele EaHaVirna i Girbeni.

Hudefti-Mart, cu satele Alba, Baeul, Conce01, Lupeni Vatra.
16

www.dacoromanica.ro

PUCHENI

122

PUcHENI-mARI

lbdnefti, cu satele : Cristinesti, Damileni-Cristea (Ddmileni-Cristescu) si Ibanesti.

Trel partI din mosie sunt
mosnenestI si o parte este data locuitorilor prin improprietarire la 1864; 27 locuitorT s' ati irnptoprietarit pe mosia Circiumade-Piatra i 45 pe mosia mosnenilor Pucheni.

Pomirla, cu satele : Corjeuti, Popeni.
Pomirla

rohiala, de zid, in centrul comuneT, zidita in 186o de decedatul capitan de dorobantr, Neculae Dorobantul, si terminata, la 1861 de sotia sa Smaranda
si fiul el Iorgu ; cea
filiala,

Suhardul, cu satele : Ar- borea, ComAnesti, Lozna, Mlenauti, Plevna si Suhardul. Azl (1901) pl. Prutul-de-sus

Budgetul com. e la veniturI

de u 6 leT si la cheltueli, de
945 le!.

situata. pe o cimpie, in partea de V., zidita de Chiriac, Neagu Balin si Constantin Dragnea, la 1742, Aprilie 2, in zilele luT
Constantin Nicolae Voevod. S'a

este unja cu pl. Herta.
Pucheni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Argeselul, la S.-E. de Cimpu-

Are o osea comunala care
o leaga. cu Miclosani si un pod de lemn pe Valea-Copacenilor.

reparat in 1893 din contributiunile locuitorilor. Ambele sunt deservite. de un preot. Are o scoald mixtA, frecuen-

lung, si la 22 kil, de acest oras.

Pucheni, sal, Pacind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud. Musce/. Aci e resedinta comuneI. Pozitia satuluT e frumoasa,
avind in jurul sati dealurT, livezT

Se compune din 2 caune
Pucheni si Valea-Larga., cu o populatie de 1035 locuitorT 206 case.

tata de 65 baetr i ii fete. Afara de agricultura, locuitoril se maT ocupa Cu rogojin'Aria si °lada. LocuitoriT s'ati improprietArit

Este situata pe ambele malurI ale girleT Valea-Larga si

se margineste la N. cu muntil
Galiana si Marginea-Domneascä, la S. si V. cu com. Miclosani

pAdurI acoperite cu tot felul de arborl. Are o biserica vechle, reparata si zugravita la 1844 de
preotul loan Duhovnicul ; o scoala, frecuentata (in 1899-9oo)*

parte la 1864, parte la 1879.
Ce! din 1864, in numar de 129, s'ad improprietarit pe mosia Pucheni-Marl ; iar ce! din 1879, pe
mosia statuluT Pucheni - Miel, dindu-li-se la totT cam 250 hect. EI posea. 50 caT lepe, 123

si la E. cu COEU. Riul-Alb, din judetul Dimbovita, i cu com.
BArbuletul.

regulat de 41 copii, din 141
copiI in virsta de scoala, aflatorT in toata comuna.

Are o hiserica si o secará.. Vite : 456 bol, 594 yac!, 18 cal, 204 porcI, 590 capre
668 ¡A Se intinde pe o suprafata cam de 1250 hect. Din acestea, 400 hect. sunt livezi cu prunT, apoT

yac!, 92 oT, 194 bol, 67 porcI. Suprafata comunel e de 625

Pucheni, trup de pda'ure, al statului, in Intindere de 150 hect., pendinte de comunele Batesti Pucheni, pl. Crivina, judetul
Prahova, care, impreuna cu trupurile : Bodirlanul (263 hect.), Vacaria (25 hect.) si Balota (loo hect.), formeazA padurea
Gura-CrivatuluT.

hect., din care 412 hect. arabile, zo hect. fineata, 63 hect.
izlaz si restul padure. Comerciul se exercita in comuna. de 3 circiumarT.

padurT cu tot felul de lemne.
In comuna se aflä.: Dealul-CruceT, Dealul-FlasteT i Dealul-0mul-Mort, i muntiT Gavana si Marginea-Dom neasca.

Budgetul com. e la veniturI

de 5206 lel si 67 banT si la
cheltuelr, de 3245 le!. Diferite sosele o pun In comunicatie cu comunele : Petrosani la N.-E., BAtesti la N.-V., Pucheni-MicT la V., lar soseaua
nationalá o leaga spre N. Cu Rominesti i spre S. Cu Pucheni-Mosnenr. E udata de micul piriias Plerla, ce o incinge in partea de

Gira Valea-Largd, care izvoreste din poalele munteluI GA-

Pucheni-Mari, com. rur, jud.
Prahova, pl. Crivina. Se mal numeste Rastoaica Rastoeni. E situatl pe loe yes, intre /1111 Prahova si iazul Leaotul,

vana, uda comuna prin centru dupa ce primeste la vale de biserica i coala apa ValeaMurgii, care curge din padurea de Ruga cat. Meisoarele, com.
Miclosani, se varsa in riul Dimbovita, la cat. Capul-CoasteT, com. Gemenea, jud. Dimbovita. Pe Valea-Larga sunt 3 facae de
moarA, care functioneaza numaT

la 14 kil. de Ploqti, capitala
judetuluT.

V. si S.; iar in partea de S.-V.
se afta o mica valcea smircoasa, unde creste papura i ipirig,

E resedinta plaseI Crivina si

are un °fiel') telegrafo postal. Are o populatie de 896 locuitorI.

care se largeste muIt spre S.-E., rezervata ca loe de fisi

pe timpurr ploioase.

Sunt dona bisertcr, una pawww.dacoromanica.ro

flete.

PUCHENI-MICI

123

PUC10 \ SA

Se margineste cu comunele : Batesti, Pucheni-MicI, PucheniMosnenI si Petrosani.

format1 din satul cu ace las nume, care are o populatie
de 689 locuitorr; o scoala mixta Cu 42 elevl (1899-900). Credinciosit merg la noua si frumoasa biserica din com. Pu cheni-MosnenI, la facerea careia ad contribuit si eI baneste.

cuentata in 1899-900 de 46
copiI.

Locuitorif din comuna, pe

Pucheni - Mici, com. rur., jud.
Prahova, pl. Crivina, situata pe loc ses, la 12 kil, de capitala judetulul si la 2 kil, de resedinta plaseI si fermata din satul cu acelas nume.

Are o populatiune de 641
locuitorI; o biserica, deservita.
de un preot; o scoalä frecuentata

LocuitoriI trz numar de 110 s'atz improprietarit la 1864, pe mosia D-luz Alex. Ioanidis, din
care li

linga agricultura, se mal ocupa si cu fabricarea de regaliz'''. EI desfac produsul rnunceT Ion la orasele Ploesti si Bucuresti. 15 locuitorI sunt mosnenf, iar So s'ad improprietarit la

s'au dat 382 hect. E'

regulat de 23 copiI, din 123 in virstä de scoala (1899-900). Pe linga agricultura, !ocultorif se mal ocupa ca (darla. Parte din locuitorI sunt mosnenI, parte s'ai.1 improprietarit la 1864 si parte, prin loturr, la 1892. El ad 28 cal si iepe, 79
yac.", 128 or, 46 poror.

poseda 91 cal si lepe, 76 yac', i 1 bivolI, 288 o!, so porm.
Tot terenul comuna', Cu izlaz

1864 pe mosia celor 15 mosnenI, dindu-li se 204 hect. El au 57 cal $i lepe, 212 bol, 93 yac], 9 taurz, 48 vite si 230 oI.
Suprafata com, e de 288 hect.

Comerciul se exercita de 5
circiumarl si un bacan.

si padure, este de 300 hect. Coraerciul se exercita in comuna de trer circiuman. Budgetul comuneI e la veniturr de ler 4633, bant 87 si la
cheltuelT, de leI 2345, banz 6o. oseaua nationall Ploe$ti Bucuresti trece prin comuna.

Budgetul com. e la veniturf de 7536,36 le! si la cheltuelI, de 3092 le!. Pe lingl soseaua nationala
Bucuresti-Ploesti ce strabate co-

Comuna se intinde pe o suprafata de 240 hect. Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumari. Budgetul comuneI e la veniturI de le! 4184, banI 28 si la cheltuell, de lel 2386, banl 90. E strabatuta de $osele care
II inlesnesc comunicatia spre co-

muna, mal e o sesea vecinall ce o pune In legatura ca com.
Pucheni Miroslaveati.

udata de riza Prahova $i se margineste la N. cu com.
Pucheni-Mosnen", la E. Cu Gher-

ghita, la S. ca Gorgota si la
V. ca Crivina.

M'II Vitioara strabate marginea comuna, trece prin mijlocul izlazuluI de pasune si se varsa in Prahova, la Buda-Palanca.

Pucheni- Mosneni, com. rur.,
jud. Prahova, pl. Crivina.

Pucheni $i Bätesti, mo,sit ale
statulur, pendinte de manas

munele Pucheni-Mari, Tinosul si Crivina. In comuna este o movila, numita. Cetatea, care, spune legenda,

asezata pe lec ses, udatä pe margine de apa Viisoara si se alla la 15 kil, de capitala
judetulul si la 2 kil, de a plker. fermata. din satul cu acelasr nume, avind o populatie de 746 locuitorI.
Sunt
2

tirile Znagovul s'i Tiglneti, jud.
Prahova.

dateaza din timpul Tatarilor si in care s'ail gasit maI multe
unelte: sabir, catite si iatagane.

Pucioasa, stafie de dr.-d. f., jud
Dimbovita, pl. Ialomita, cat. erbanesti - Podurile, pe unja Tirgoviste Pucioasa, pasa in

E udata de un mic pirlias, numit Pierla, care trece prin partea de N., varsindu-se in
Prahova.

bisericI, una con-

struita. la 1884 si a doua, care
e capela cimitiruluI, avind urmatoarea inscriptie :
Aceastl sfIntil si Dumnezeiascli bi-

circulatie la 27 Maiu 1894. Se

allá la 7 kil, de statia Lacu lete, statia cea mal apropiatd.
Inaltimea d'asupra niveluluI Ma riI e de 394111.77. Venitul aces-

Pucheni-Mici, sat. Vez! PucheniMiel, com. rur., pl. Crivina, jud, Prahova.

seria ce prdznueste hramul Sf. Erarb
Nicolae, f6cut1. de obstea locultortlor,
In zilele DomnuluY nostru Ion G. Ca-

ter statif pe anul 1896 a fost
de 89712 lef, 5 banI.

Pucheni - Miroslävesti,

ragea, al preY RomlnestY, 1818, No-

com.

mbre ro.

Pucioasa, stafie

bainearel, sierlaa-

rur., pl. Crivina, jud. Prahova,

tuata aproape de satul
Ambele bisericI sunt deservite de do! preotI.
coala, mixta,

situad. pe loc ses, Una riul
Prahova, la 14 kil, de resedinta

jud. si la 2'12 kil, de a Osa

a fost

fre-

nesti, com, erbanesti-Podurile, plaiul Ialomita, jud. Dimbovita. Are o popu/aVe de 4500 Maui-

www.dacoromanica.ro

PUCIOASA

124

PUCIOsULUT (VXLCEAUA-)

torT. Numele localitAter s'a luat

de la apa minerall numitA Pucioasa.

Sub acest nume se desemneazá i statiunea balneará. Pucioasa, care ar fi trebuit

adincime, iar debitul apel este de 4 m. C. pe .orA. Apa pentru bAT este adusá in butoaie, lar bAile se fae de cAtre pacientI la locuintele lor, in casele ce tin cu chirle de la
locuitorT.

duce exact

o scarA

vocalá.,

poarte numele satuluT Serb5.nesti, din care face parte.
25°.25', Longitudine latitudine nordicA 45°.6' i altiesticA

apoT la Petrosita, Vulcana, MAnAstire? - Banula, MAnAstireaDealuluT, fondatA de Radu-celMare in secolul al XV-lea, la Ldculeti, etc. In 1895 aü fost 323 bolnavi ;

Temperatura apeT pentru bAT,

tudine la garA, de 394 m. AceastA statiune se aflA la 20 kil, de orasul Tirgoviste cu

In put, e de 110 C., pe clnd a aeruluT e de 23° C.; iar temperatura apeT din izvorul de
bdut e de 160 C.

In 1896, 494; in 1897, 343
in 1898, 411 ; in 1899 art fost 439 bolnavi.

Pucioasa, sorginte de aja minerald, in jud. BuzAti, comuna Fintesti, in viea statuluI Mustagiul. Contine mult sulf.
Pucioasele, munir, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, In partea de N. a comuneT. Ati 2 virfuri principale: PucioaseleMari si Pucioasele-MicT. Sunt acoperitl Cu pAdurT i pAsunT ; vara

D-1 dr. Bernard a fAcut In
1886 analiza himicA a acestor
ape : Constitutivele minerale fixe

care este legatA prin o linie
feratl. Descoperirea acestor ape se datoreste unui medic militar rus la 1828, cind se $i construirá ni$te barace ceva mal sus de izvoare.
In cartea sa publicatà in 1837,

reprezintate prin sorgintele 4, 5, 6 $i 8 In un litru de apa,
sunt urmAtoarele :

doctorul Episcopescu zice des-

pre aceste ape : La
curA.

erlpAtiesti

sunt 6 izvoare, cel mg sus maT insemnat si Cu putin fier $i pd-

Sulfidrat de calcia, 0,0782 Hyposulfit de calciti, 0,0066 Sulfat de strontia, 0,0376 sodia . . 0,0315
calcia
. .

se fac ad i multe stine de oT.

0,7629

La 1873, la Expozitia din Viena, s'a trimis ape minerale de la Pucioasa, analizate de d-1 dr. Bernard $i ast-fel s'a inceput a se cunoaste putin insemnItatea lor. Consiliul judetean a cum-

Clorurd de potasiti . 0,0053 * soditi . 0,0458 Carbonat de mag. . 0,0299
0,1620 0008 I Silice Fer peroxid 0,0004 Mangan. peroxid 0,0003 Maten! organice 0,0504 Hidrogen sulfurat. . 452 c.c. Acid carbonic liber. 809 c.c. Acid carbonic comb. 222 c.c.
»

Pucioasele, phig, in jud. R.-SA.rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; izvoreste din muntele StejiculMare ; curge d'alungul muntilor
Pucioasele,
i

dupg un

curs

repede de vre-o 4 kil, se varsA In 0611 Rimnicelul, pe partea dreaptl.

pArat in 1875 un loe, pe care
In 1888 s'a construit un pavilion pentru petreceri.
In 1879, arhitectul Kertsch

Puciosul, irvoare minerale sulfuroase, lingA piriiasul cu acelasi nume, 'jud. Neamtu, com. TazlAul, pl. Bistrita. Se maT numeste i Puturosul.

Fac parte din clasa apelor
sulfuroase hepatice forte. Sitnilare apelor minerale de

din Galati fusese insdrcinat cu executarea planurilor pentru un stabiliment de bAl, eit i cu captarea apelor $1 instalarea masinelor. AceastA lucrare a rAmas i pAnd astl-z1 in stare de proiect.

la Pystian din Ungaria si Teplitz din Boemia.

Puciosul, Ørîu, in jud. Suceava,
com. MAdeiul (2 kil.); izvoreste

Apele de la Pucioasa sunt
indicate contra reumatizmelor
articulare, chronice i musculare, paraliziilor, la sifilis, hemo-

de sub BItca - Lacurilor $i se varsA in Bistrita in dreptul satuluT Mddeiul.

In 1892-94, s'a fAcut mult
pentru infrumusetarea acesteT statiuni balneare.
Izvoarele principale sulfuroase

roide, scrofule, limfatizm, dermatoze $i leucoree. Tot la Pucioasa se fac

PuciosuluI (Vil ceaua-), veileea,
intre comunele MAgureni i Prahovita-d.-j., plaiul i jud. Pra-

sunt in numAr de treT, din cae dota pentru 1DAT i unul pentru

cu apa iodatA de la Vulcana.
ExcursiunT se fac la Bezdeadul unde este cmalul ce rAsutil» i unde ecoul repro-

blut ; putul de unde izvoreste apa pentru bAT are 6 metri

hoya, ce se varsA In riul Prahovisa, intre aceste doud comune. Pe cursul el se gAsesc izvo-

ra$e cu ap4 de pucioasa,

www.dacoromanica.ro

PUENI

125

7

PUEVTI

Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pl.
Marginea, compusä din cAtunele

Prundul-Comend, FlAminda si Pueril si situatA la extremitatea S.-S.-V. a judetuluT, pe malul DunArer, in marginea judetulur

situat pe coasta Dealului-DunArd, la S.-S.-E. pläsel si jud. Proprietate a statulut fosa a
mAnAstiref Sf. Gheorghe-Noti.

Suprafata comunei e de 4620

hect., din care 50 hect. vatra
comuneT, 250 hect. ale locuito-

rilor, 4320 hect. ale proprietarilor, Are 2 bisericT : una in cAt. Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor

Suprafata mosieT e de 5400

hect., din care s'a dat la 140
locuitorI improprietAritT la 1864

despre Ilfov, la 42 kil. de Bucuresti, la 31 kil. de Giurgiti, la 34 kil. de StAnesti, resedinta
plAseT, si la 12 kif, de statia BA-

dupA legea rurall 420 hect.

Are o Ociare de 770 hect. si alta de stejar de 696 hect.,
blItT, arAturi, izlaz si finete, in

ghe, ziditl in 1840 de Anastase Dedulescu, cm-Falta in cAtunul

neasa, a linieI ferate GiurgiaBucuresti.

Puesti-d.-s., cu hramul Sr. ImpArag Constantin si Elena, ziditA In 1874 de MArgAritescu, sotia sa Elena, fiul lor Stefan

Are o bisericl, ziditA la anul 1858 de fostul arendas al mosieT Ionit1 Padiu, dependinte de parohia Pietrele si deservitä. de 1 preot, I dascal si 1 paracliser; o scoall mixtA, condusA de un invAtAtor si frecuentatA de 12 fete si 25 110; 3 circiumT si o
prAvAlie de manufacturA. Vite : 300 bol, 6 bivolT, 106

intindere de 2514 hect. Tine de ocolul silvic Giurgiu.
Venitul
15300.

mosiei este de le/

Are o bisericA si scoalA.

locuitorif, ambele deservite de 2 preoti si 2 cintAretr; o scoalà mixtg, condusä. de 1 Insi vAtAtor

si

frecuentatl de 45

Pueni, cdtun, pendinte de com.
Preajba, pl. Glavaciocul, judetui

elevi.

Locuitorii posea : 20 plugurf ; i masinA de treerat; 65o bol, 300 yac!, 300 cal, 1120

Vlasca, situat pe partea stingA a GlavacioculuT. Aci a fost mal
inainte resedinta subprefectureT
Glavaciocul.

cal, 820 of, 10 capre si 106 rimAtod.

Budgetul com. e la veniturr
de 3475 leT, 47 banI si la cheltuelT, de 3714 leT, 50 bant Prin coman& curge Comasca,

Pueni, batid cu peste, pe proprietatea statuluT Pueni, pl. Mar-

oT, 4 capre, 506 rimAtori. Comercial constA in importul de coloniale, brasovenit tesAturl si in exportul de cereale si vite.

Transportul se face prin gara
Rimnicul-SArat.

ginea, jud. Vlasca; se alimenteazA din revArsArile DunArel.

o ramificatie a Dallare, ?ricepind de la local numit MalulRosa si vArsindu-se in Tezerul Greaca din Ilfov. ApoT sunt :
Valea-BarbuluT, Valea-Nucilor, Valea-NeagrA, Izvorul-NuntuluT, Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Hotilor.

Pue§ti, com. rur., in jud. R.-S5.rat, plasa GrAdistea, pe malul
sting al riuluT R.-SArat. E asezatA In partea E. a jud.,

CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale spre : Nicolesti, MAcrina-Stubei, Foteni - Rima. cul-Sarat, BAlesti si CiorAsti.

la 14 kil. spre E. de orasul Rimnicul-Särat, si in cea N. a
plAsel, la 27 kit.
GrAdistea-d.-s., resedintä. plAseT.

Budgetul com, e la veniturT de 5694 lel, 77 banT, si la cheltuelf, de 5520 leT, 59 banT.

spre N. de Pue§ti, com. rur. si tirgufor, In
jud. si plasa Tutova, la 25 kit. spre N.-V. de orasul Birlad, pe piriul ca acelasi nume. Are o populatie de 863 locuitori ; 209 case; 6 bisericr; o scoalA in Puesti-Tirg, frecuentatA de 103 copiI (1899 900) si una in Giltesti, frecu., entat1 regulat de 13 copit din
35 inscrisi ; un oficia postal ru-

Are o Ociare, compusl din
doul trupurT: Pruntul-Comend care linea de Comana si Pueni.

O osea duce din comunI la statia FrAtesti.
Ad i

Comune mal apropiate sunt : Nicolesti, la I kil.; MAcrina la 3 kil.; BAlesti, la 6 kil. si CiorAsti,

la 12 kil.

se lucreazA multe rogo-

jinT, din papura care creste pe

Se märgineste la N. cu BAlesti, la E. Cu Nicolesti, la S.
Cu MAcrina, despArtindu-se de

blitl, rogojinT cari se vind la
Giurgiti si Bucuresti.

amindota prin riul Rimnicul si la V. cu Voetinul.
Riul Rimnicul-SArat o udA la

Pueni, sat. Ved StAnesti, sat,
jud. Dorohoiii, com. Tureatca, pl. Berhometele.

ral; o moarl cu vapor!.
Tirgul formeazA com. (com. Puesti) Cu ala nele : Puesti-Sat, Strimba, BArtAlusul, Gura leze-

S., curgind de la V. la E.
E formatá din cAtunele : Puesti-d.-j., resedinta, la E. si Puesti-ct-s., la V., Cu o populatie de 1100 suflete.

Pueni, ceitun, pendinte de com.
Pueni, pl. Marginea, jud, Vlasca,

rail', Rusi, Giltesti

si Rotar. Viea se cultivl pe o supra-

www.dacoromanica.ro

126

PUIUL-G4TIT

fata de 113,5o hect. LocititoriT cultiva si gindaciT de matase. Comerciul se face de 96 persoane. Pe aicT trece soseaua. jude%cana Birlad-Bacail.

LocuitoriT posea : i 12 plugurl

ches pana la confluenta acestuia

de lemA si 2 de fier ; 350 bol', 280 vacT, 90 caT, 655 of si 130
porcT.

Cu Slanicul, mal la V. de varsarea PufuluT.

Industria si comerciul se exer-

cita de 8 persoane.
Satul Pufesti este foarte vechiti.

Puful-Mare, virf de munte, ¡ud. Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, din culmea SlAniculuT, BITA muntele Bota-PufuluT.

Pue§ti, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Puesti, spre V. de tirgusorul Puesti. Are 578 locuitori si 147 case.
Pue§ti, sat, fácind parte din com. rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 395 locuitorl.

In anul 1683 el e pomenit de
Amira in cronica sa, unde vorbeste de fugarirea luI Buhus

Hatmanul de catre Cazad, pe cind se incerca sa patrunzd in
palatul din Domnesti, unde era ascuns Duca-Voda.
Pufe§ti, cätun, in com. cu acelasT nume, jud. Putna, pl. Racaciuni, situat in josul Domnestilor, pe malul SiretuluT si strabatut de piriul Caregna.

Puful-Mic, vive de munte, jud.
Bacari, pl. Trotusul, com. TirgulTrotusul, din culmea SlAniculuT,

situat in spre N.-V. de baile
Slanicul. De pe ppiana din virful acestuT munte, vederea

Pue§ti-de-Jos, sat, In jud. R.Sarat, pl. Gradistea, cdtunul de resedinta al com. Puesti, asezat pe riul Rimnicul, spre E. Are o suprafata de 35 hect., cu o populatiune de 275 familiT, saA 709

spre intreaga vale a Slanicului este
spre baile Slanicul
foarte frumoasA.

Are o biserica parohiala, cu hramul Inaltarea Domnulta.

Puie§ti. VezT Puesti.

suflete ; o biserica si o scoala.
Pue§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-SArat, pl. Gradistea, com. Puesti,

Pufe§ti, stafie de dr.-de-f., jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Pufesti, pe Unja Marasesti-Bacati, pusa in circulatie la 13 Sept. 1872. Se afla futre statiile Marasesti (14.7 kil.) si Adjud (10.9 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI Marii, de 82,52 m. Venitul acestei statif pe anul 1896 a fost de 105553 leT, 40 banT.

Puiul, lac, in partea centrald a pl. Sulina si cea de E. a com.
rur. Cara-Orman, jud. Tulcea.
Comunica cu lacurile Puiuletul

asezat pe malul sting al rlului
Rimnic, la 5 kil. spre V. de cAt.

Rosul. Are o forma triunghiularä neregulata si o intindere de 300 hect. E inconjusi

de resedinta. Are o intindere de 70 hect., cu o populatie de
84 familiT, saA 324 suflete.

rat numaT cu stuf. Contine peste

mult si de o burla calitate.
Roman, ce curge prin pl. Siretul-d.-j., com. Hociungi ; desparte satele Hociungi de Ciocanesti si la satul Porcesti

Pufe§ti, com. rur., In jud. Putna, pl. Rdcaciuni, situata in josul
Domnestilor, pe malul riuluT Si-

Pufe§ti, paro/lié, in com. cu acelasT nume, pl. Susita, jud. Putna,

retul, la 33 kil. de capitala jud.

avind o biserica parohiala, cu
hramul Inaltarea Domnului.

se varsa in piriul Poarca pe
dreapta.

Se compune din cat. : Ciorani i Pufesti, resedinta com. Are o populatie de 356 farnilir,

Puful, pîrîz, jud. Bacad, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, care izvoreste din muntele Bota-Pu-

Puiul-Gt§tii, insuld, in DunAre,
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.

sau 1398 suflete ; 2 biserid parohiale, una cu hramul Inaltarea Domnului, in cat. Pufesti i ceal'alta, cu hramul Sf. Nicolae, In
Ciorani ;

fului si curge aproape de hotar
spre Transilvania, varslndu-se pe stinga SlaniculuT. La acest punct, comisiunea de delimitare (1887) a luat o hotartre, care a fost con-

urb. Hirsova, situata in partea de V. a pl. i cea de N.-V. a com., la locul unde se desface
Orla numita Privalul-BuazuluTTair i nu mita ast-fel pentru ca

o scoald mixta,

fre-

cuentata de 21 copiT. Intre Pufesti si Ciorani se varsa pirlul Caregna in riul Siretul.

sfintita si de conventiune in favoarea Rominier, revenindu-T a-

Budgetul com, e la veniturl de 5572.37 leT si la cheltueli, de 5557.50 bani.

cesteia 692 hect. S'a prelungit
atuncT frontiera din muntele Sandrul-Mare In valea piriulul Ches-

se afla linga insula mal mare, numita Gisca-Mare. Are o lungime de i kil., o largime de ioo ni. si o intindere de 15 hect., improductiva, fiind acoperita cu pietni i nisip.

www.dacoromanica.ro

13U1UL-STR1MBULUT

127

PUNGHINA

Puiul-StrImbuluI, insulli, in Dutigre, jud, Constanta, pl. Silistra-Noug, pe teritodul com. rur.

Punga, pichel, jud. Putna, la conhuele Tarer ca Transilvania.

Are o eoa1ä, infiintata la 186t, frecuentatA de 46 elevi ; o bi-

Oltina, in partea de N. a pl. Punge§ti, com. rur., in partea de V. a piase' Racova, jud. cca de N.-E. a com. Are o Vasluiu, la 30 kil, de orasul formg lunguiata, o lungime de
1200 tn., o lgrgime de too m si o intindere de 30 hect.
Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind 290 hect. si o forma triunghiulard, in partea centralA a pl.
Sulina
i

serica, facuta de Beizadea Nicolae utu, deservita de t preot
si I eclesiarh, un pbxaclis ; dota morT, una ca vaporT, i ceal'alta

Vasluiu. E resedinta plAseT. E si-

Cu cal ; mal multe sinagogr si
14 circium1. Locuitorii poseda: 6o plugurT,

tuatä pe sesul Racovel, DealulPungestilor si pe ramificatiunile si valle formate din alte dealurT, intre comunele Cursesti, Lipova, Girceili si Doagele. E compusA din satele Pungesti (tirgusor), Pungesti (sat) i Dumbraveni, pe o suprafatA de 2308 hect., din care 569 hect. pAdure
si

cea de E. a com.

Cara-Orman, Ruga grindul cu
acelasT nume. Contine peste.

50 care cu bol, 5 carate cu cal, 949 vite mad cornute, 3 bivolT, 146 OT, 49 capre, 133 caT, 109 rimAtod ; 93 stupT. In partea de E. a tirgusorului

Pulpa (Pirful-luI-), pirîn, jud.
Suceava, lzvoreste de sub Polana-FrasinuluT, curge mal intAia sub numele de Magazia, apol trece prin satul Probota,
strAbate Balta-Colacului si dupa

1530 hect. loc de cultura,

Pungesti se at15, 2 izvoare de ape minerale, continind iod si pucioasa, si ambele folositoare
contra reumatizmelor.

finat, imas ale proprietater, iar
778 hect. ale Iocuitorilor, Cu 54 hect. vie.

Spre S.-E. de tirgusor, la o
departare cam de 6 kil., se afla
locul numit Tintirimul-lur-VodA,

Are o populatie de 597 fasaa 1709 suflete; 2 biseriel si un paraclis, deservite de 2 preotl si 3 eclesiarhf ; 2 §coli,
2 morT cu vapor' si 14 circiumi. Comerciul se face de 12 persoane. Vite : 1316 vite marl cornute,

unde se zice ca aa fost ingropatT acer cazutT in razboiul de la Valea-RacoveT ; lar in partea de S.-V. este cimitirul mortilor

ce a udat com. Dolhasca pe o
lungime de 4.'/2 kil., trece in com.

Lespezi, sub numele de PhlulProboter si se varsd in Siret la locul numit Zaton.

de holera de la 1866.

Are de tributad pe dreapta
piriul Budeanul si Piriul- Ra-

3 bivoll, 274 of, 154 cal, 62
capre si 136 rlingtorT. Budgetul comunei e de 14864 leT la veniturT si de 14048 leT, 78 bani, la cheltueli.
LocuitoriT posedg, : 82 plu-

Punge§ti, sat, in jud. Vash)ia, In partea de V. a tirgusorului
Pungesti, Cu care formeaza un

cilor, lar din stinga p. Coptul.

trup. Ved Pungesti, tirg.
Punghina, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul, la 5o kil.
de orasul Turnul-Severin, situata

Punar-Orman-Ceair, vale, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

pe teritoriul bulgdresc al com. rur. Ese-Chioi ; se desface din poalele nordice ale dealurilor
Chiucic-Cainardgi; se indreaptA

gurT si 85 care cu bol, to carute cu cal si 293 stupi.
Punge§ti, tirg-ufor, in jud. Vasluia, pl. Racova, asezat in partea de E. a com., pe sesul vale
Racova. Prin marginea tirgusoruluT trece piriul Racova.
Are o suprafatA de 1796 hect.,

pe malul nula! Drincea. Satul
formeaza com. Cu catunul Pro. topopesti, aviad 1700 locuitori si 271 case. Are o biserica, deservitA de preot si I cintaret ; o scoall) conclusa de I invatator, frecuen

spre N. tuteo directie generalA

de la S.-E. spre N.-V., numai
prin pAdurT, printre dealurile Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in.

tra in jud. Constanta de la kil.

3, spre E. de pichetul No. 9,
brazdeaza partea sudica a plAser

tata de 49 elevi (1899 900) ;
2 circiuml.
LocuitoriT poseda : 40 plugurr,

din care 569 hect. pAdure si
961 hect. loe de cultura, finat, irnas ale proprietateT, iar 266 hect. ale locuitorilor, cu o populatie de 250 familiT, sau 1153 suflete.

cea esticI a comuneT, si se uneste cu valea Chilege-Ceair
spre a forma valea Begene-Ceair, ce se deschide in valea Ese-Chioi.

61 care ca bol, 18 cArute cu
ca!; 800 vite marT cornute, 48

ca!, 800 oí, 650 riailtorr; 40
stupT.

Punga (Därbace§ti), atun al
com. Trestia, jud. BuzAti, Cu 320 locuitorT i 60 case.

Este resedinta com., a jadecAtorieI ocoluluT Racova si a
subprefectureT.

Are o osea care o leaga de
soseaua CujmiruluT.

Budgetul com. e la veniturr

www.dacoromanica.ro

TUNGILOR (MOVILA-)

128

PURANI-DE-SUS

de 4346 leT, lar la cheltuelI, de

Are o scoalA mixta si 4 bisericI. Veniturile com. sunt de 71501.

nelocuita, jud. Vlasca, pl. Margi-

3260 le.
Pungilor (Movila),movilci, spre S. de satul Dragoesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov, inconjurata la

S. de padure si la E. de baltace.

Punti§eni, mofie nelocuita, Ruga satul cu acelasr nume, jud. Tu. tova, proprietatea statuluI, arendata Cu 4100 leí anual.

nea, fosta proprietate a familleI Lapati, trecut in posesia Principella' StirbeI la 1856, cind s'a intrupat cu .mosia Pietrosani.

Purani-de-Jos, sail Cotorani,
atun, pendinte de com. Blejesti,

jud. Vlasca, fosa proprietate a

Puntea-de-GrecT, com. rur., in Punti§eni, pei dure a statuluI, in jud. Dimbovita, pl. Cobia, siintindere de 65 hect., Ruga satuatä pe cimpla numita Valeatul cu acelasi nume, jud. Tutova. Neajlovul, la 8 kil. spre S. de Gaesti, pe malul sting al riuluI Puntul-Bistrita, pa' dure, in inNeajlovul.

statuluI si care inainte de secularisare tinea de manast. Sf. Gheorghe. AzI s'a vindut numaI locul de arAturA d-luI Grajdanescu.

tindere de 20 hect., facind parte
din pAdurea Babeni, pl. OtAsaul,

Are o populatie de 686 locuitorl ; o biserica ; Se invecineste cu comunele :

o scoala. jud. Vilcea.

Suprafata mosiel ad padure e de 560 hect. S'a dat la 25 locuitorI improprietariti la 1864 o suprafata de 130 hect. Padure rAmasa pe seama statuluT este de 251 hect., tinind de ocolul silvic Cirtojani.

Greci la E., Morteni la V., Iopesa la N. si RascAeti, din jud. Arges, la S., despartindu-se de toate prin cimpiI si unindu-se prin sosele vecinale-comunale.

Pupaza, jud. Iffov, pl. Oltenita.
VezI Noua-Vacareascd.

Pupazeni, sat, in jud. Ialomita,
pl. ampuluI, pendinte de com. Alexeni, situat pe malul sting al
piriuluI Sarata, la vassarea acestuI pifia in riul Ialomita si lipit in

E departe de Giurgiii de 68 kil., si de Bucuresti, de 60 kil. Venitul anual al mosiei e de
3600 ler.

Puntea-Gáinei, villcea, ce strabate N.-V. com. Cornatelul, pl.
Oltul-d.-s., si se vana. in VaJea-GuguluI.

Prin catun trece valea Glavaciocul.

partea de Nr. de satul Alexeni.

Litiga Pupazeui se afla satul
Baldovenesti, care prin cresterea

Purani-de-Sus, com. rur., compusA din Purani-d.-s. si Buteti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, si-

Aceasta vAlcea, prin pozitiu-

nea el, spune legenda, servea
de ascunzAtoare locuitorilor si cAlugarilor de la schit, pe timpul cind TurciI sati MuscaliI intrati in tara si o prAdati.

populatiuneI, s'a unit cu Pupa: zeni formind un singur sat.

tuatä pe coasta dealuluI apeI
Glavaciocul, care trece prin vale in marginea satulul. Departe de Bucuresti de 6o kil., de Giurgiii

Are o biserica, deservid de un preot si dol cintaretI.

Pe partea de N. a satuluI
trece calea judeteanA SloboziaUrziceni.

de 70 kil. si de Obedeni, resedinta piase! Glavaciocul-Neajlovul, de 21 kil.

Punti§eni, com. rur. O sat,
riul Buga.

in

jud. Tutova, pl. Simila, spre N.-E. de orasul Birlad, pe piSatul formeaza com. Puntiseni cu cAtunele : Radesti, Chitcani
si

Pupäzeni, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Ballsesti, spre

E proprietate a statului, fosta a Mitropolid.

S.-E. de satul Balasesti. Are o
populatie de 321 loc. si 81 case.

Are o popula0e de 1757 suflete ; 2 bisericT, din care una, cu hramul Sf.VoevozI, cu 2 precitI

Pirvesti, avind o populatie de 1012 locuitorI si 255 case.
Se cultiva viea pe o suprafata de 32,75 hect. si livezile cu prunl

pe o suprafata de 23,75 hectare.

Purani, ctitun, in jud. Teleorman, pl. Marginel, pendinte de com. Pielea. Are o populatie de 400 suflete. Este foarte vechiti, rnen-

si 4 cintaretT, constitue parohia
Purani, cu cAtunele Bunesti, Turnescu - Bulaciul si Slavesti ; o scoala mixta., conclusa de un
invátAtor, frecuentatA. de 14 copi.I.

Locuitorif se ocupa pe linga agricultura si cu ()aria, fferazia si butnaria. Comerciul se face de 12 persoane.

tionat si in tabloul comunelor din anul 1741, si de Dionisie Fotino. Tinea mar inainte de jud. Vlasca, pl. FrasinetuluI.
Purani, sati Bujor, trup de mofie
www.dacoromanica.ro

Purani-de-Sus salí al-Mitropoliel, cdtun, pendinte de com.
cu acelasI nume, pl. Glavaciocul,

jud. Vlasca, situat pe deal si pe

PURANI-S. GHEORGHE

129

PURCARENI

valea Glavaciocul. Apartine statuluT i, inainte de secularizare,

apropiere de cat. Dobreni. Printeinsa curge un Odias care vara
seacä.

si la 21 kil. de resedinta plA$eT si a judecatorieT de ocol. E si-

tined de Mitropolie. Are o suprafata de 2500 hect. S'a dat in 1864 la 70 locuitorl, improprietaritT dupá legea ru-

tuatä. pe malul drept al riuluT
Doamna. Are 3 catune Purcareni MarT, Purcareanca si Tirseni g. se

Purareanca, sat, facind parte
din com. rur. Purcareni, pl. Riul Doamnel, jud. Mu$cel.

rala, o suprafata de 304 hect. S'a mal dat la 1882 la ro insurateT $i

margine$te la N. ca com. Dir
monesti, la S. cu com. Ciumesti,

Are o populatie de 165 lo
cuitorT.

scoald, o suprafata

la E. ca com. Piscani, si la V.
cu com. Mice$ti.

de 64,15 hect.

Pe mo$ie este o padure de
stejar in suprafata de 529 hect.
(VezT corn. Purani-d.-s.).

Cade in central comuneT Purcaseni, pe mala! drept al riuluT

Are o populatie de 678 su.

Doamna $1 este udat prin cen-

tra, de la V. la E., de gira cu
acelasT nume.

flete; o scoall mixta; o biserica, deservita de 2 preotT si
3 dascalI. Vite : 202 bol, 155 yac!, 200 oT, 155 capre $i 354 porcT. Budgetul comuneT e la veniturT de 1296 leT si la cheltuelt, de 1288 In jurul comunel sunt Q multime de palta roditorT, cea mal mare parte prunT.

Purani-Sf. Gheorghe, sati Cotorani, ctitun, pendinte de com. Bleje$ti, jud. Vla$ca. (Vezl Cotorani).

Biserica, cu hramul Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, s'a zidit intre anif 1766-1770.

Purcäreanca, pddure, supusa
Purcarul, atun, al com. Muscule$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, situat pe valea cu acela$T nume si in parte despre V. a catunului
Muscule$ti.
regimulur silvic, jud. Mu$cel, pl. Riul-DoamneT, com. Purcareni,

in intindere de 65o hect., compusä din stejar, fag $i carpen.

In partea de V. este strabltuta, de la N. spre S., de o 1-amura a Carpatilor, acoperita cu padure, compusa din stejar, fag, carpen, alun, plop $i ulm. Riul Doamna ucia partea de

Are o suprafata .de 289 hect.,

Purareanca, gIrM, jud. Mu$cel; izvore$te din coastete deaPurcareni prin centru $i se varsá

din care : 90 hect. pädure, 90
hect. arabile,

finete, roo lurilor com. Mice$ti, ucla com. hect.
$i

4 hect. vie

i hect. izlaz,

o populatie de 40 familiT, 140 suflete.
Locuitoril sunt impamintenitT

in riul Doamna.

E. a comuneT. Pe el se afla 6
morT pentru macinat $i 9 pille.

dupa legea rurald. El poseda 7 plugurT, 13 care ca bor, I caruta Cu cal; 70 vite marl cornute, 4 cal, 200 Of, 25 capre 40 ritnatori.
Comunicatia in catun se face prin soseaua judeteanà ce trece
prin com. Muscule$ti, $i prin alte

Purcäreata, perdure particulara, in intindere de 125 hect., jud. Ilfov, pl. Znagovul, com. Butimanul, cat. Luceanca.

Gira Purcareasa uda comuna prin centra si se varsa in riul
Doamna. LocuitoriT din catunul Pura.-

reni-Mari, in numar de 71, s'au

Purcäreata, izvor, in jud. Buzaul, com. Gura - Saratei, cät.

irnproprietarit dupa legea din
1864, pe propeetatile d lor Achil

Ciuhoiul; izvoreste de sub o
mare sanca i formeaza cea

Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide si T. Boranescu ; ceT sunt
camina$T.

drumurl ordinare.

principalá sorginte a piriulul
Sarata.

PurcaruluI(Valceaua-),vifIcea,
ce sträbate partea de N. a com. Brebu, jud. $i pl. Prahova.

Intreaga comuna are peste
2000 hect. pamint.

Purcäreata, vale, izvoreste din
raionul comuneT J ipinesti, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel; stra-

Peste riul Doamna este un
pod de lemn pe soseaua nation ala Pitesti-Cimpulung. Purcareni maT sunt strabatutT

PurcaruluI (Valea-), sail Purcarea, vale. Incepe din preajtna comuneT Izvorul-d.-j., jud. Arges ; trece pe litiga marginea cat. Parearen', al com. Slobozia-Traz-

bate partea de V. a comuneT
$1 se scurge spre S. de catunul
Va] ea-Nandrel, com. Dirmonesti.

de o osea comunala $i de una
vecinall.

Purcäreni, com. rur., jud. Muscel, pl.

nitul, jud. Teleorman, si merge
pà.'nd in Valea-TeleormanuluT, in
C4 745.

Purcareni, parte din comuna
Mice$ti, pl. Riul DoamneT, jud.
Muscel.
17

Riul-DoarnneT, la 40

kil. spre S.-V. de Cimpulung,

Narele Dioliotar Ceografie, ro:.

www.dacoromanica.ro

PURCARENI

130

PUSCOIUL SA.1.1 PUSCOAIA

Purarenr, cdtun, in jud. Telefirman, pl. TeleormanuluT, com.

Slobozia-Trasnitul. Are o populatie de 6i5 suflete, din care
109 contribuabill.

reste din niste vai miel, si dupa ce strabate com., de-alungul el, se varsá in riul Desnatuiul. Are

d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati, situat lingl Olt, aproape de hotarul judetului.
Altitudinea terenuluT d'asupra nivelului Marii este de 136 m. Are o populatie de 34 familiT,
sal-1 140 suflete.

un vad si un pod numit PoCurge prin valea
Purceau a.

Pura reni - Mari,
cel,

sat, fácind

parte din com. rur. Purcareni,
pl. Riul-DoamneI, judetul Mus-

resedinta comunel, situat la S. eI, pe malul drept al riuluI Doamna, peste care, in drep-

Purcei, &Mal, in jud. Putna, pl. Vrancea, COM. Gaurile. Are o populatie de 246 suflete, si o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae.

Puricoasa, atun al:com. Nehoiasul, jud. .Buzaci, cu 80 locuitorT si 22 case.

tul catunului, este un pod de Purcele§ti, cdtun, in jud. Putna,
lemn, pe soseaua Pitesti-Cimpulung.

pl. Girlele, com. Balotesti, situat

pe malul Putnei, intre Magura
Putna.

Puricoasa, mofle, in jud. Buzati, com. Nehoiasul, catunele Jetul si Puricoasa, proprietate mosneneascá in devalmäsie.

Are o populatie de 283 locuitorI ; o biserica, fondata la 1835 de raposatul Alecu RItescu ; o scoala, frecuentata de 27 elevI si 3 eleve.
Se mar numeste i PurcareniAdunati.

Are o populatie de 318 locuitori, si o biserica, ca hramul Cuvioasa Paraschiva.

Are o suprafata cam de 90
hect. padure, izlaz, livede si putine curaturl.

Purcelul, munte, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, se desface din muntele Necule si brazdeaza partea de V. a comuneT. E acoperit cu paduri si pasunT, lar vara se fac pe dinsul stine de oI.

Poroinica, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, com. Mogosani. Are

o moarä cu turbina, pe apa
Rastoaca, a doctoruluT Nichita.

Purcäre§ti, cittun, in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, com. Popesti-Palanga, avind o popu-

Poroinica, deal, spre E. de com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,

latie de 344 suflete.

ca directia de la E. spre V.,
Purcäreti, brat (prival), in
in-

Purcelul, pIrla, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, izvoreste din muntele Purcelul, uold partea de V. a comuneT si

avind o /ungime de 300 metri.
Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul

sula Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Jegalia, punind in co-

municatie bratul Gura-Baila cu lacul Prunasul.

se varsa in riul Rimnicul, pe
stinga lui.

S. de punctul sucursal vamal Vidra, situat inNovaci, la

tre muntir Coasta-BenghiI, Bo-

Purcäreti, lac, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Seimeni si pe al catunului säü Seimeni-MicI, asezat in valea Tribinul, impreuna cu lacul
Ramazan, cu care comunica prin-

rul, Mirul-Mare si nul Lotrul.

Purcile§ti, fost sat, jud.
niceni - Prájescu, desfiintat
prietarireT,

Su-

ceava, pe teritoriul com. Stolin

Pu§caria, tezer, jud. Braila, situat in ostrovul Cistia, la N. de
ostrovul S trechianul.

1864, cind, cu ocazia impro-

s'a dat loc. locar'
Puscoiul, sati Puscoaia, j ud. Vilcea, izvoreste din muntele
Virful-Mare ; curge printr'o vale ingusta si adinca indreptata de la

tr'un mic Ornas. Este dominat de dealul Cernavoda, care se afla la S. sall, lar la marginea sa de N.-V. se allá asezat satul Seimeni-Mici. Are o suprafata cam de 16o hect. si contine mult peste. E situat in partea N.-V. a pläseT si S.-V. a com., comunica cu Dunarea.

de case in satul Stolniceni. In jurul bisericei fostuluI sat,
este acum cimitirul satului Stolniceni.

Satul Purcilesti a fost ars de LesiI luT Sobieski. Vezi Stolniceni-Prajescu.

N. catre S. .E. si se varsa pe
stinga riuluI Lotrul, putin mal sus de cat. El primeste ca afluente pe
dreapta girla Priboiasa. La obir-

Purice. VezT Aprodul-Purice, sat, jud. Neamtu.

sia acesteia se afld un lac artificial,

Purceaua, pirta, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo-

construit de societatea

Puricei, cdtun, com. Strejestiwww.dacoromanica.ro

Stagni.

PUSTAIA

131

PUTINEIUL

Pustaia, siétuc. VezT Virful-CimpuluT, sat, com. Virful-Cimpuluf,

com. rur. Rominesti, pl. Crivina, jud. Prahova.

pe malul apeT ce trece prin comuna,

pl. Berhometele, jud. Dorohola.

Puscasi, sat, in partea de V.

Putineiul, com. rur., In jud. Teleorman, pl. CalmatuiuluT, pe

Pustiana, sat, jud. Badal,

pl.

Tazlaul- d.-s., com. Scorteni, situat pe stinga TazlauluT-Mare

a com. Radiul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu, situat intre dealuri, pe dreapta pîrîului Racova,

valea cu acelasi nume, pe partea

dreapta. E inconjurata de toate

si pe coasta dealuhá Magura, la 41,2 kil, de satul Scorteni
(scoala.).

si inconjurat de paduri.
Are o suprafata de 1300 hect.;

par* de dealud si are un cat.
numit Cirlornanul, spre
situat tot pe valea CalmatuiuluT,

Are o populatie de 762 suflete, maioritate Un gurf ; o biserica catolica cladita de locuitorT la

o populatie de 140 familh, sau 685 suflete; o biserica, facuta la 1840, deservitä de i preot
si

I cintaret ; o scoala mixta;

la 2 kil. Se invecineste la N. co cat. Baduleasa, ipotele si lamandinul

1871, Cu I preot

i

ï cintaret

o circiuma.

ale com.

Baneasa; la

si 2 circiumarT ; o scoall mixta.

Vite : 20 cal, 441 vite cornute si 90 porci.

Puscasul, munte, jud. Bacati, pl.
Trotusul, prin virful caruia trece

Se zice cà acest catun este
fundat de Unguril adusf prizonieri de Stefan-cel-Mare, in urma

hotarul intre com. Hirja i Tirgul-Trotusul, Oituzului.

situat pe stinga

uneT lupte ce a avut Cu Mate
Corvin. Parte din locuitorf sunt Sasf (GermanO.

Puscasul, ftîrîü, jud. Bacau, pl.
Trotusul, com. Hirja; izvoreste din muntele Bolovanul si se varsä pe stinga OituzuluT, mal la vale de confluenta acestuia ca piriul Pescarul.

S., cu parte din com. Dracea, de care se desparte prin ValeaTotitel ; la V., co cimpla de pe mosia Riloasa si la E. cu com. Bogdana si cat. Ulmeni. Distanta de la resedinta jud. este de 19 kil., bar de la Rosiori, de 25 kilometri.
Teritoriul com. este strabatut
In

diferite directiunI de mat

Pustiana, ino)cie a statuluf, jud. Bacan, pl. Tazläul-d.-s., com.
Scorteni.

multe vai i valcele Valea-Moldovencer, care adese-orI are apä si se termina In Valea-CalmAtuiulul; Valea-Totitef, care o separa de com. Dracea i egarcea-din-

Pustiana, ddure a statuluf, jud.
Baca.ii, pl. Tazlaul-d.-s., com.

Puscasuluf (Muchia-), deal, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,

Deal ; Valea-Stejarulur si a-Dunafului ; Valceaua-VaciI, la limita

Scorteni.

Are o intindere de 90 hect. contine arborf foiosf. inainte tinea de manastirea Agafton.

com. Babeni, in partea de V. E acoperit cu pasuni i padurf.

Puscasulul

in

despre com. Ologi si valceaua Tutorea, la N.-V. Din dealurile inconjuratoare izvorasc abundente izvoare de
aloa, din care se formeaza o balta, numita Balta Grecilor, situata

Pustieta, sat, in jud. Roman,
com. Oniceni, pl. Fundul, spre S.-E. de satul Oniceni, pe malul drept al riulul Birladul, asezat pe deal. Locuitorif ah 325 vite marf
cornute. Pustieta,A-1/7, ce curge prin com. Oniceni, pl. Fundul, jud. Roman. Uda satul Pustieta i mal la

jud. Baca, pl. Tazlaul-d.-j., com. Berzuntul; izvoreste din padurea si se scurge in piriul Berzuntului-Mare, dupa ce a facut ho-

la E. com. Alimentat de apele
izvoarelor, pinol Calmatuiul ca

tar tare com. Berzuntul i Birsanesti.

pata aci un volum mal mare
de apa i serveste la udatul gradinilor de zarzavat. Pe teritoriul com, se gasesc
si cite-va cariere de petris, cum sunt cele de la Valea-Totiter si din cat. Cirlomanul, unde stau gasit, in maI multe rindurT, fosile de animale anti-deluviane. Intinderea com., cu a mosiei
Putineiul,

Puscasanca, pnrîz, jud. Prahova,
ce izvoreste din cat. Puscasi, uda. com. Petrosani, pl. Crivina, si

se varsa in riul Leaotui, in raionul com. Petrosani.

N. de el se varsa in riul Birladul, pe dreapta. Valea sa este
marginita de dealurT foarteinalte.

Pute-rgi, localitate si izzior de
afilé' mineralci, pe pamintul mos-

este cam de 6400

Puscasi, sat, facind parte din

nenilor, com. Apostolache, pl. Podgoria, jud. Prahova, situata

hect. Mosia este proptietatea d-lul Al. de Vrany din Viena

www.dacoromanica.ro

PUTINEIUL

132

PUTINEIUL

si are pe cansa cam 200 hect.
padure. ImproprietaritI sunt pe mosie 26r locuitorT, pe o Intindere de

viile locuitorilor din acea comuna.

.Putineiul, com. rur., jud. Vlasca, pl. Marginea, situata din sus de
Hodivoaia, facInd parte din cimpul BurnazuluT pe proprietatea Putineiul, bastà a cl-lul C. utu si az1 a mostenitorilor def. I. Marghiloman. Are o suprafata de 6100 hect.

1254 hect., din cate J67 din Putineiul si 64 din cat. Ciriomanul. Viile locuitorilor ocupa o intindere de 65 hectare.
Tot din teritoriul acesteT com.

De insemnat sunt : biserica din cat. arlomanul si in partea de S., pe deal, urmele uneT intariturT, ce se crede a fi ramas
de pe timpul rAzboaielor cu TurciT. Imprejurul com. sunt insirate

face parte $i trupul de mosie Sttlpul - de - Piatra, proprietatea

o multime de magurl, din care maT principale sunt : MaguraBanuluT si mAgura Ghiburdelul

S'a dat la 1864 pentru 250 locuitorT improprie AritT dupa le-

gea rurala, o suprafata de 1226
hect.

d-nei Ana Dumba din Viena, proprietate situata la V. com, li avind o intindere de 1250
hectare.

la E, spre com. Bogdana ; Mdgura Mare si Basicuta-GeambasuluT, d'asupra cat. Cirlomanul.

Are un petic de padure de
tufá -de 560 hect. Venitul anual al mo§ier e de 60000 tel.

Drumul lul Traían trece pe
linga com., venind despreDundre $i la directiunea spre cal. Baduleasa ; parte din acest drum este

Are o populatiune de 1878
suflete, din care 350 in cat. Cirlomanul ; o scoala, conclusa de un invAtator si frecuentata de 46 elevl; doua bisericT, una In Putineiul, deservitä. de 2 preoti $i 2 cintAretl si cea-l'altà in cat. Cirlomanul, deservitä de 1 preQt si 2 cintaireV. Vite : 363 caT, 33 mägarT, 891 vite marT cornute, 2655 oT si berbecT, 276 capre si tapr sí 877 porcl.

E departe de Giurglil de 18 U.; de oseaua Giurgiti-Alexandria, cu care se leaga, de 24 kil.; de Stanesti, resedinta plaseT, de

acoperit de araturT, dar pe la un ele locurl se distinge foarte
bi n e.

Budgetul com. e la veniturl de Id 9573 si la cheltuelf, de
9454 ler-

Satul Putineiul e ?m'Al-0i in
suburbir carr poartA numirile de: Pantelimonesti, la V. com.; Greci

Ocupatiunea locuitorilor este numaT agricultura, care se face ad in bune conditiunr, mar totI locuitoriT avind instrumente agricole perfectionate. Proprietaru/ mosid Intrebuinteaza in exploatatiunea agricola tot ce stiinta a produs mal perfect, avind un numar insemnat de masinT $i instrumente agricole, precum si un atelier mecanic.

8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil. Are o populatie de 1346 suflete ; o biserick cu hramul Sf.
loan Botezatorul, acutA la 183f,

de un Hagi Iordan, fost proprietar al mosieT, inainte de C. utu, bis. constituind singurA o
parohie $i deservitA. de 3 preotT, 4 cintAreti i paraclised ; o coald

mixtA, frecuentata (1899-900) de 55 copii. Are o moara cu vapori si una pe apa cu turbina, asezata intre
helestaie, pe valea Putineiul, care

si Caraveteni, la E. si Straini
la S.-E. Caile de comunicatiune sunt : soseaua judeteana Turnul-Rosiori, care pune in legaturd com.

Satul Putineiul este unul din cele mal vechT ; el tinea de jud. 0/t pana la anu/ 1836; II gAsim

se alimenteaza din apele ploilor $1 izvoarele valí; 2 marf he-

trecut .5i in lista satelor intocmite sub domnia luT C. Mavro-

lqtae, unul al proprietaruld li
cel-l'alt al locuitorilor §i care

cordat, pe la jumatatea secoluluT al XVIII-lea, ca facind parte

cu aceste dota orase; din

a-

contin pete; 2 cazane de facut rachiti din pra.$tina. ; io drciumr.

ceasta osea pornesc maT multe ramurY de sosele vecinale spre cat. Cirlomanul cu prelungire

din pl. ce se numea a MargineT,

care se intindea pana la Dunare. Vechiul sat al Putinelului

Vite: 752 bol li vacT, 106
bivolT si bivolite, 335 cd, 2460 d, 43 capre, 16 asini i 280
rimatorT.

pana in com. BAneasa si gara Salcia. In partea de S.-E. trece
$oseaua vecinala spre com. Dra-

au era /lisa. pe locul unde se
aflA asta-zi, ci acolo unde este cdt. Cirlomanul, la putina departare. Comuna Putineiul s'a

cea prin cat. Zlata. Spre cat. Baduleasa porneste laxas): din $oseaua judeteana o alta ramura ; iar spre com. Bogdana
este un drum vechig natural, numit drumul HerieT, care duce la

Budgetul com, e la venituri de 8466 leT si la chatuell, de
5053 leT.

format mal in urma, populindu-se de catre locuitoriT venitT

de prin alte partl, ceea-ce explica impartirea eT In suburbit
www.dacoromanica.ro

Putineiul, colind, In jud.iiitzdtí, com. Vispesti, cat. Virful, acoperla de padurea statuluT Sfin-

PUTINE1UL

133

PUTNA (JUDET)

tianul, cam de 93 hect. ; apoT de livezI si finete mopenestI.

Putineiul, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Mierea-Birnici,

§i intre 45°,36' i 460,12, latitudine borealg, se aflä asezat in centrul TareI, in marginea de S. a MoldoveI, din care fa-

Buzau si Rimnicul-Sarat, unde se termina. vecinAtatea Putnei cu judetul Buzau, incepind de
ad i inainte a se margini Cu Rimnicul-Sarat.

cea parte pana la unirea Principatelor. Limitele judetuluI sunt :

Cu 138 suflete si 24 case.

La V., Transilvania, incepind
de laVirful-ClabuculuI, prin mun-

Putineiul, vzahala, jud. Mehedinti. Ved Voradia.

Putineiul, atan (dila), In jud.
Ialomita, pl. Borcea, Miami par-

La N. si N.-V., judetul Bacati, incepind de la gura plrfulul Racaciuni, care-T formeazA hotarul pana in dreptul com.

tiI Stanisoara, Lepsa, Stogul,
Hartanul, Buneul, Fata-Arisoad, Virful-LacautuluI, Zarea-Mordanului, Gorul O Giurgid. Prin hri-

te din com. Dichiseni. E situat pe cimpul Bardganul.

Parava; de aci hotarul face o cotiturg. spre S. pana in fata com. Racoasa, de unde se indrepteazA spre V., pana la mun-

Putineiul, vale, jud. Vilcea, pl. Horezul, com. Slatioara ; uda
mahalaua Manasiesti si Olari,

sovul dat Vrincenilor de catre Grigore Ghica, se statornicesc hotarele prin virfurile muntilor Stogul, Buneul si Laclutul, de

tele Clabucul, pe hotarul Transilvanief.

unde se incepe Mala.
Dupa conventia de delimitare incheiata la 25 Noembrie 1887,

si se vara in rlul Cerna. Putineiul, mofie, jud. Dolj, pl
Amaradia, com. Mierea-Birnici, apartinind locuitorilor clacasT si cetelor de mosnenI.

La E., Siretul, care-1 desparte de jud. Tecucitl, incepind de la

pentru a se executa invoirea
facutg. la Viena la 5 Aprilie acelaT an, s'a semnat protocolul publicat in «Monitoru1 Oficial» din to Aprilie 1888. Dupa acest protocol hotarul TaxiI in dreptul jud. Putna incepe de la muntele Clabucul, se coboara

locul numit Capul-Dracului si mergind in jos pana la Blehani. La S., jud. R.-Sarat, de care se desparte prin riul Milcovul, de la obirsia luI pana la Focsani si de aci prin canalul tras
din Milcovul de Stefan-cel-Mare, ca linie de demarcare filtre Mun-

Putinele, sat, facind parte

din

com. Buda, pl. Stanisesti, jud. Bacatí, situat la 5 kil. 265 ni. de resedinta comuneI. Are o suprafata de 340 hect. 25 arir, Cu o populatie de 339 suflete ; o biserica, cu hramul Adormirea MaiciI DomnuluI,

tenia si Moldova, dupl räzboiul din 1475, cind Radu-cel-Frumos, Domnul MuntenieI, fu In-

urinind pe ripa din mijloc la piriul Lepsa, pe care urmeaza pana la gura pirluluI Harambércz (cota 804) si se suie mergind pe creasta picioruluI N. .E. al munteluI Jahorosbércz la virful acestuI munte (cota 1.211);

construita din lemn de stejar,
la 1880, de locuitorT. Comerciul se face de un circiumar.

vins de Stefan, lar jud. Putna, anexat MoldoveI. Acest canal pleaca din Focsani, din sus de Tabacari, trece la Mindresti, apoi la Lamoteasa, Argintul, Gologariul, HIngulesti , Malurile ,

Putinele, pirig, jud.

Tecuciti, curge prin satul cu acelasI nume,

com. Buda, curge in directia N.-S., si in fata satuld Putinele se varsa in Zeletinul.

Rimniceni, Bolboaca, Girleasca, si da. in Siretul la satul Blehani, dupa ce a facut in tot drumul san o multime de cotiturT. La S.-V., jud. Buzati, incepind

de acolo se coboarg. catre S. mergind pe o ripa pana la piriul Paltinul, peste care trece, si apoI se urca. pe o alta epa situata fata in t'ata cu cea d'intiiti la virful munteluI Sobércz (cota 1.290). Din virful acestuI munte linia fruntarier urmeaza creasta pana la virful Mesteacanul, de unde se coboara catre S. mergInd mereu pe creasta, trecind prin punctele cotate
1.139 si 184 pana la 01111 Putna-Vrancil, la punctul unde PIriul-Maruld se varsg. in Putna.

din muntele Giurgiti, de unde se lasg. In jos cu o mica inclinare spre E. prin muntif : Musa-Mare, Musa-Mica, Vetrilele, Neharna si PIatra-SecuiuluI, de

Putna, jade', numit ast-fel dupa riul care 11 strabate de la V. Ja S.-E. si care uda impreunä
Cu afluentif sal toatä partea cen-

unde face un arc spre N., trecind prin muntele Furul Mic,
urcind spre N. In muntele Furul-

tran si sudicd a judetula Situatiune fi limite. Judetul Putna, cuprins intre 240 §1 25°13' longitudine orientan

De acolo ea merge in sus pe
Putna pana la sorgi ntea el, trece

Mare, numit de locuiton LaTreT-Hotare, de oare-ce formeaza

hotarul dintre judetele Put na,

prin dosul muntelui Harayoldola (cota 1.671) pana. la sor

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

134

PUTNA (JUDET)

g-intea piriului Mala pe al carui curs urmeazà pana la gura piriuld Gorul, apoi pe acesta In sus pana la sorgintea lui de unde trece la seaua dintre muntele Giurgiil si Dealul-Negru
(cota 1.535).

parte din Zabrautul si Rdcaciuni, si 3) regiunea cimpeana, foarte putin accidentata, care

toata plasa Biliesti si parte din
plasile Girlele si Racaciuni. Aici

ocupa toata plasa Biliesti si parte din plasile usita, Girlele,
Zabrautul si Racaciunl si se intinde intre Magura si Dealul-

nu e deal, niel vale. Este numal ves, pamint intins futre Siret si Putna si filtre Pu tna si
Milcovul : sesul SiretuluT, al-Putner si al-MilcovuIta. In acest ses

Forma judetultil Putna e aceea a unui poligon octogonal
neregulat, ale carui laturl ar fi : I) De la muntele CIAbucul pana
in

Mare de-o parte si intre Siret si Milcov de alta parte.
Regiunea muntoasa cuprinde toata Vrancea, lar din cele-l-alte plasi comunele : RAcoasa, Cimpurile, Vizantia si Soveja din Za.bra utul, comunele Borsani,

sunt baltl formate din izvoare si mentinute pe marr tntinderi
de pamint.
Orografia.

Muntir Putnei

dreptul comuna Racoasa ;
din dreptul comuna Racoasa
din fata comuner Parava pana

sunt cele mal de pe urma. ramificatiuni ale Carpatilor ; ti su nt

pana in fata comuna Parava ;
la gura piriulur Racdciuni; 4) de la gura pirlulur Racaciuni pana la Blehani ; 5) de la Blehani pana la catunul Reghiul ; 6) de la cat. Reghiul pana la
muntele Furul-Mare ; 7) de la muntele Furul-Mare pana la muntele Giurgiti si 8) de la muntele

parte in Vrancea si parte In
Girlele, unde se afla Mágura, intre Milcovul si Putna, pe ale carel poale sunt situate renumitele podgoril de la Odobesti, parte in Zabrauti, linde se afla Dealul-Mare, intre Putna si Su-

Giurgiti pana la muntele
b ucul,

CIA-

Lungimea cea mal' mare a
judetului Putna este de laIRAcaciuni pana la Blehani, adica intreg drumul parcurs de Siret In acest judet ; iar latimea cea mal' mare o prezinta de la muntele Clabucul pana. la Blehani.

Mica si Cotofanesti din Racaciuni si comuna Mera din Gil-lele. Aceasta regiune de munte are de-o parte Milcovul si de alta Trotusul ; iar la marginea el sunt podgoriile. Solul acestei regiuni este in mare parte nisipos, mai cu seama pe platourile Putnei si Zabale, parte lutos si pe-alocurea negru. In aceasta regiune sunt prea putine locuri arabile. MultI satenI
se cobor In regiunea cimpeanA,

sita, la ale caruI picioare sunt
intinsele vi! de la Crucea-de-Jos, Panciul si Crucea-de-Sus.

In privinta stapinirei muntilor, Vrancenii avara proces cu marele boier Iordache Roznovanu, care reusise a cumpara

unde se invoesc a lucra pamintal cu dijma. Regiunea dealurilor ocupa mal toata plasa Girlele si parte din plasile Zdbrautul si Racd-

pe un pret de nimic intregul
teritoria al Vrancei. Cistigind
procesul in anul 1814, Vrancenii

Suprafata judetuld este de
258000 hect. (180240 falci); din

care : 4259512 hect. pamint arabil, 20044 finete, 49681 izlaz si pasune, 80291/2 vie lucratoare, 121112 vie nelucratoare, 2084 lived, 314501/2 padure, 103994 acoperit de ape, locuri neproductive, etc. Relieful solulut. Din punctul de vedere al configuratiunii so-

ciuni, intinzindu-se de la Paraya, de la marginea de N. a judetului, pana la Odobesti.
Toate poalele dealurilor sunt acoperite cu vi!, apartinind comunelor Parava, Dragusani, Orbeni, Scurta, Cucova, Pancesti,

ati impartit muntif lor in 14 partI de-o potriva, dind ate o parte fie-cdreia din comunele
care ati luat parte la cheltuelile de dezrobire. De atuncr numai
muntir Tulnici, Negrilesti si Bir-

sesti ari ramas ne-subimpartitf. ImpArtirea muntilor este urmatoarea :

Sascut si pana la Trotus. De
acolo podgoriile incep pe dealul

dintre Domosita si Trotusul si se intinde pe poalele dealurilor
la Ruginesti, Paunesti, Movilita, Straoani, Crucea, Panciul §i Tife§ti pana in valea Putnei ; lar de

luid, jud. Putna se imparte In trei regiunl bine distincte : 1)
regiunea muntoasa, care ocupa toata Vrancea si parte din plasile Zabrdutul, Racaciuni si Gir-

la Putna se intind pe poalele
dealului renumitele podgoril de la Odobesti-cu-Jaristea si Var-

lele si se intinde pana la poalele Magurel si a Dealului-Mare ;

satura ce se continua pana la
Valea-Milcovului.

2) regiunea dealurilor, formata

Laposul-de-jos si Furul, ai comunelor Nerejul, Spulberul si Paltinul. Laposul-de-Sus si Muntisoarele, al comunelor Näruja si Nistoresti. Zboina si Dealul-Saraturei, al comunelor Spinesti, Vasuiul si Herdstraul. Pietrosul, Cobalasul-de-Stis si Cobalasul-de-Jos, O comunelor Valea-Sarii si Colacul (ca.t.
Podurile).

din mal toata plasa Girlele si

Regiunea cimpeana ocupa

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

135

PUTNA (JUDED

Verdele, al com. Vidra Voloscani).

Musa si Vetrila, aI comu-

nelor Poiana si Spinesti (cat.
Bodesti).

Giurgiii, al com. Birsesti.
Paiusele, al com. Negrile$ti.

munelor Gdurile (cat. Parosul).

Capul-Cozif-de-sus, al coi Tichirisul

Hidrografia. Judetul rutna e udat in partea-T de E. de riul Siretul, care steinge mal toate apele judetultu. .Aceste ape se varsd san' d'a-dreptul in Siretul, saii in afluenth acestuia, dintre carT mal insemnatI sunt : Trotusul, ilsita si Putna. Siretul intra in jud. Putna pe
la satul Racaciuni, formind hotarul dintre Putna i Tecuciu ; a-

liesti. De la Marasesti, aceasta suprafata se large?te mult ; ea se intinde de la malul drept al Siretului, din rata Cozmestilor,

la N.-E. pana la Capotesti Faurei, pe tarmul drept al PutneT, coprinzind ast-fel la S.-V. cimpille Siretului, usitef si PutneT ; de la Mircesti la Mindresti,

se ingusteaza, ne mar fiind cu-

prinsa de cit intre
Putna, pentru a se largi din noa la gura Milcovului. La aceastä

Siretul

io. Mijlocul-Cozil, al comund Plulesti. 1. Capul-CoziT-de-jos, al comunelor Vidra i Tichirisul. Misina, al comunelor Tichirisul (cat. Rugetul) i Colacul.
Macradeul si Piscul-Lep$1T,

duna din judetul Putna apele : Racaciuni, Dragusani, Cucova,
Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul, Caregna, Zabrautul, . usita si

intindere de tarim trebue sa
adaugam in mare parte albiile
riurilor Milcovul, Putna,

Putna si iese din judet pe la
satul Blehani. Trotusul intrd in judetul Pat-

Zabrautu/ si Trotusul $1 cimpia care se gaseste la gura
luT

toata

al com. Tulnici. Pietricelele, pana in apa Tisiter, al com. Paulesti (cat.
Coza). Ce/ mai inalt munte din Vrancea este Pietrosul. Virful cel

na la satul Borsani, unde primeste pe dreapta piriul Mica, curge spre E., luind in sine apele Cornatelul, Lunca-Dochiel

i

unde se ridica tirgul

Adjud.

Grupa cuaternará sau diluviana este destul de desvoltata

Domosita si se varsa in Siretul, maI jos de satul Barcioaia. Su$ita izvoreste din muntiT Sovejil, culege apele Criminetul, Larguta, Valea-BabeT, Alba, Rd-

In jud. Putna, Rara de o fasie ingusta care se aftä pe mal toata partea stinga a vaiT MilcovuluT, de la satul Mera pana

mal inalt al Magure, ramul de
munte dintre Milcovul i Putna,

este la Titila, d'asupra schitului Din virful Titilei se vede de-o parte Vrancea cu frumosit sal muntir si de alta cimpia din judetul Putna. Vederea se intinde in lungul judetelor Rimnicul-Sarat, Tecucia, Covurluiii $i Bräila, pana la muntiT din spre Dunare i Ma-

coasa, Repejoara, Repedea si Haulita si se varsa. in Siretul, mal jos de satul Doaga.
Putna izvoreste din Fata-ArisoaieI, curge la vale, primind apele din Valea-MdruluI, Lepsa, Tisita, Coza, Dejul, Zabala si

aproape de Odobesti. Ea formeaza platoul intreg unde se aflä Focsani si care e coprins
intre malul drept al PutneT, intre

alte cite-va piraie miel ca CalugArasul, Apa-Pietroasá si al-

rea-Neagra ce se afla dincolo de Isaccea $i Tulcea. Comunicatia in muntiT VranceT se face pe potecT. Cele mal insemnate sunt plalul Cozii, plaiul ValeaNeagrA si plaiul Laposul. Dintre cei-l'alti muntI al judetulur Putna, citara numal: Zboi-

tele. La Rgstoaca primeste cel mal trlare afluent al ski, Milcovul si la satul Calieni se varsa In Siretul. Milcovul izvoreste din virful Munteorului, primeste pe dreapta

Precistanul, Petresti i Jorasti de-o parte pana la Ceardac, pe malul sting al MilcovuluT, de cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se intinde pana la Odobesti. O mare parte din vil sunt sadite in trisa' ce prezintá ala o foarte mare desvoltare $i o grosime

de 15-20 tn.
De aci, grupa cuaternara se continue, prin Jarestea si Balo. testi, spre valea Putnel, care pe
ambele-I malurT prezinta o fasie

*alele: Regiul, Milcovelul

na, despartit in douä prin

pi-

Arva, lar pe stinga, Larga si Valea-Rea $i apol se varsa in
Putna, in dreptul RastoaceT. Geologia.-- Aluviunile ocupa o mate intindere in jud. Putna, toata valea SiretuluT de la RI-

cuaternard, dar mal cu seama pe malu-I sting unde se afil
satele Cucuveti, Calimanul, Vidra si pana la Tichirisul. Ea se indrepteaza apoT spre N., formeaza colinele unde se gil viile de la Panciul i Strloani, se continua la N., formind o fasie paralela cu cimpia SiretuluT, prin

riul agaul ce da in Lepsa ; Andreia$ul, pe teritoriul comuneI Mera ; Ciurugui, la izvorul NarujeI ; Fata-Arisoad, unde e o-

birsia Putnei ; Clabucul, la punc-

tul de hotar intre Transilvania judetul Bacall.

caciuni, la N., pana la Vultur sí la Namoloasa, la S. trecind
prin Marasesti, Ciuslea si Bi-

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

136

PUTNA (JUDET)

satele Diocheti, Domnesti, Sascutul, pand la Racaciuni, fasie

indilari, In valea Milcovulta, se

care nu e intreruptä de cit de
depozitele de aluviune din valea TrotusuluI, pe malul caruia se gasesc asemenea depozite cuaternare, ce se vad continuindu-se cu intreruperT ¡Dana la
gura vaiT CasinuluT. Grupa tertiara sag chenozoica

gäsesc douä straturf de lignit destul de bun ca calitate si de o grosime de i ni. I m. 50.
Fosilele stint putin numeroase. Mara de bivalvele, care s'ati gash la Gura-ReghiuluI, nu s'aii mai aflat de cit planorbT si neritine, coborind valea Milcovu; limnea in valea Jul la Tichirisului, la satul Secatura ;

trecind prin Secatura, care formeaza inAltimile nialulur drept
al RighioruluT. Alte gresiT, foarte

micacioase, se prezintd, &Ind in straturT mal mult sari inaT putin groase, &Ind uti plachete schistoase. 3. GhipsurT cenusif, roscatice i alburii, co nodule

albe de albastru, dupa cum se vede la Tulnici, pe malul sting
al PutneT, intre Ndruja5i:Nistoresti in valea NarujeT; intre Spulberul si Paltinul, In valea

prezinta o foarte mare desvoltare in acest judet. Ea e reprezentatä aci prin cele treT sis teme ale sale: pliocenicul, miocenicul si eocenicul. Sistemul pliocenic formeaza in jud. Putna o fasie care se In-

neretine si fragmente de Unio inteun argil negricios, pe malul sting al PutneT, in fata suprefectureT din Tichirisul. Sistemul miocenic e mal puin desvoltat de ell cel pliocenic ; el formeazd, cu toate acestea, o

Maid.; la Soveja, in valea
4. ArgilurI salifere cenusiT,

drepteazd de la S.-S.-E. la N.N.-V.; el e coprins intre dota
liniT flexuoase, din care una, a-

ceea de la E., pleaca din valea
MilcovuluT, intre Odobesti si

fasie cam larga care se indrepteaza ca i pliocenicul de la S.S.-E. la N.-N.-V., avind drept

cu cordoane sati placI de ghips si de gresie micacioasa. La suprafata acestor argilud se vede sare gernd la Andreiasi pe malul sting al MilcovuluI, la Righioara in vilceaua Righioara,

Capaanul, trece prin Clipicesti, in valea PutneT, intre Straoani Muncel, in valea uiei, la Speriati, In valea ZabrautuluI,

limite, la E., unja pe care am insemnato ca limita de V. a
plioceniculuI si o alta linie foarte

la satul Paltinul in valea Maid ; in vilceaua Piticul; la Nistoresti, in valea NArujei si in
Vilceaua-SdriT, com. Valea-SAriT,

pentru a se termina la V. de
RAcaciuni, dupa ce a trecut, aproape de CopAceni si de Urechesti, In valea Trotusuldf; ceal-altA, de la V., pleaca in valea MilcovuluT, de la gura piriuluT Reghiorul, trece intre Colacul Vilceaua-SariT, in valea PutneT, prin Vizantia, putin maT la

sinuoasa, care pleacà de la S. de Andreiasul, in valea MilcovuluT, trece intre .Spulberul si
Paltinul, in valea ZabaleI, intre Herastral i schitul Valea-Neagra in valea Ndrujei ; la E. de

in valea PutneT. Aceasta sare

gema se manifesta inca prin
niste izvoare sarate la Vizantia,
In valeaVizautuluI, la Cimpurile,

Coza si la V. de Tulnici,

in

valea Putnei la Soveja, in valea

pe Corcomanul, care se varsa In usita., pe malul drept al acestuI riii ; intre Casinul si satul Manastirea-CasinuluT, pe malul sting al vilceleI Casinului.

Susita; apoI la E. de MaguraCasinuluT, in valea CasinuluI, si

E. de Cimpurile, in valea pentru a se termina ceva maI la E de Casinul. Rocele care cornpun stratele
acestuT sistem sunt : argilurile galbene si albastrif, chid numal plastice, cind nisipoase si putin marnoase. Gresiile iaù formele

se Incovoaie la E. spre Onesti, In valea Trotusuluf. Rocele care compun stratele acestuI sistem sunt : 1. Argilurile marnoase cu pad' de gresie
pestrite, rosiT, verzuT si cenusil, cu cordoane si plachete de ghips fibros si cu cristalele grupate.

Aceste argilurl salifere sunt in mai multe locuri imbibate de

petroleil, cum e in valea ReghiuluT, afluent al Milcovuld si In Valceaua -SareT (din valea
Putnei). Petroleul

se

la
trsiteT, in

expl

Cimpurile, in valea

cele mal pitorestI; ele se prezinta unele sub forma de mameloane, altele ca niste tunurI
sati ruine, din cauza eroziunilor

ce ati suferit prin intemperiile
atmosferice, cum se poate vedea in valea PutneT, intre Tichirisul Valea-Sdrif si in valea

2. Gresiile cu bobul mar mult sail mal putin mic, unele foarte grosolane i nefiind chiar de &it niste adevarate conglome rate, cu o coloare eenusie galbue i chiar cu totul verde; aceasta din urma fasie, care se
recunoaste dupa coloarea-T foarte

vilceaua Halosul, pe malul drept al piriulul Casinul ; el se scurge

insotit de apa sarata din Dealul-luI-Patin, in valea VizautuluT,

care e compusa din gresie alburie.

Fosilele ce s'ati putut gasi in

acest sistem sunt bivalvele si
ceritele.

pronuntata, merge de la Andreiasi pana la muntele Raiutul,

intre Gogoiul si Cimpurile. La

Trebue observat ca, In stra-

www.dacoromanica.ro

PUMA (JUDE)T

_

187

ITTNA (JLIDET)

tele ce se intind sub ghipsurI, sunt numeroase cordoane sad raid straturI de silice, cu precipitatia de coloare albastrie,

Giurgiul, In partea inferioara, se

&este o succesiune de straturT de calcar compact, albastruiu, alburid, in plachete, cu calcarue
marnoase schistoase. Piscul-Ciutel., muntele Gurguiatul si muntele Paisele, aproape de hotarul

depozitul de sare chiar ; aceste argilurl se continua la N. pana in valea Casinulul. Acesta fasie insa-sl este vizibill la suprafata

dar mal in de obste neagra,
care poartá nnmele de ftanita sati lidita. Stratele acestuf sistem sunt foarte turmentate in Putna, asa
in cit formeazä flexuositat" nu-

in satul Coza, in valea Putnef

si mal la N. in valea Lepsil,
ceva mal sus de schitul Lepsa.

TransilvanieI, sunt ast-fel formate, cu gresiI albe si galbicioase,

Ea se mal arata la Ciurbe, pe
malul drept al Casinulta, In l'ata MAgurel-CasinuluI, prin niste izvoare sdrate, carora locuitoril le dad numele de saramure. Toata partea sad nivelul inferior, in care gresia domina si care

taxi, adesea in stratur" puternice, impestritate cu miel' puncte

meroase si foarte pronuntate, dupa cum se poate vedea mal
cu seama pe malul Zabalei, intre Spulberul si Paltinul.

albe; aceste gresil alterneaza
cu schisturI foliculate, negricioase, cu plachete de gresif

Sistemul eocenic prezintä o foarte mare dezvoltare. El formeaza o fäsie paralela cu acelea din sistemele precedente si se

cu mica si cu marne schistoase, intru cit-va nisipoase si pestrite, verzue, violete si albastril, dupa

pare a constitui mal in special
gresia carpatica, nu poate decI fi considerata, pana la o proba con trarie, din momentul ce fosilele

cum se vad coborind muntele
Musa la Zabala. Trebue observat cà mal' toate gresiile nivelului superior sunt

intinde de asemenea de la S.S.-E. la N.-N.-V., din valea MilcovuluI la aceea a Casinuldf, la

lipsesc cu desavirsire, de eh ca fäcind parte din sistemul eoce-

nic, cu ata mal mult ca s'au
constatat aceeasI hierogliff si
fucoizi pe placile de gresie schis-

hotarul jud. Putna si Bacati. In latime, acest sistem este limitat la E. prin miocenicul si la V.

marnoase si cu mica, pe cind
acelea din nivelul inferior, afara de schistoasele si acelea in pla-

toasa si de calcarurI marnoase,

prin hotarul Transilvanid; el
formeaza toate inaltimile mun-

chete, sunt pure si Ira mica.
Straturile acestui sistem sunt,
ca si ale celuI precedent, foarte turmentate si flexuoase.

in me multe partl ale acestel
zone, pana chiar in vecinatatea hotarulut S'ad aflat inteadevar
fucoizr in muntele Zboina-Nea-

tilor VranceI, anume de la N.

la S.: cele dota Zboine, cea
neagrA si cea verde, muntele
Clabucul, muntele Macradeul sad

In nivelul superior, cum s'a

Piatra - Scrisa, Novesele, C ondratul, Paisele, muntele Giurgiul si muntele Musa.

zis mal- sus, se &este intercalat un al doilea orizont de
sare, ma1 vechid de cit cel con-

gra si intre Zboina-Neagra si Zboina-Verde, urcind de la acest din urma munte, de la locul numit Curtnatura-ZboineI-Negre ; s'ad mal gasit inca intre muntele Clabucul si muntele

Din punctul de vedere petrografie, acest sistem poate fi
considerat, in jud. Putna, ca formind dota nivelurl. In partea su-

statat la Reghiul, la Spulberul si la Valea-Sarif; el e evident
eocenic, din momentul ce e cu-

perioara se &este o succesiune
de gresif cu mica si calcarurl marnoase in plachete, continind argilurl salifere cu vine sati plachete,

prins intre stratele de gresiI si de marne calcaroase cu fucoizI si cu hierogliff. Atit deasupra,
cit si dedesuptul acestor argilurI

Aureul si apol pe malul drept al LepseT, coborind din mnntele Macradeul. Minerale. Judetul Putna e bogat In minerale.

fie de gips, cu sare gema, gresiI albastriI, mal' mult sad mar putin grosolane si putin rezistente, mame, conglomerate ca la Piatra-Geamana, schisturI argiloase, foliculate, negricioase si sulfu-

salifere, s'a constatat existenta unor numerosi fucoizr, printre cae spetele urmatoare : Chondrides intricatus, Brogn, Ch.
Targioni, Brogn si Ch. furcatus,
Brogn.

Pirita ordinara sati bisulfura de fier se &este raspindita in grupe izolate de cristale, foarte frumoase, si care se pot foaxte bine determina in mijlocul argilurilor salif ere si ghipsoase,
in valea ReghloruluI, a gresiilor alburiI de la Andreasi si a gresiilor cu hierogliff din valea ZabaleI; mal totI hieroglifiI sunt

Aceste argilurI salifere formeaza o fásie care se continuA

roase cu gresie in plachete

si

cite o data. feruginoase ; se liad

de la S. unde se vad la suprafata, in valea Water, la V. de
satul Nerejul, la locul numit

de acestea la cataracta sad O.ritoarea Putnef si pe albia ZIbalel, intre muntif PAisele si
64 70. Moral* Diolionar Geoprqfia. Vol. 1'.

Poienile-SariI; Zabala curge in aceasta parte si-si sapa albla in

transformatl in pirite sati sunt acoperitI de ele. Ghipsul se prezinta In fru18

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

138

PUTNA (jUDET)

moase cristale izolate sail grupate in flabele in mijlocul mar-. nelor si a argilurilor ghipsoase,
precum : in valceaua CaciuluT, la

intre gresiile si calcalurile cu fucoizT. Sarea din aceasta din urmä zona se gaseste la suprafata la: Poenile-Saref, in valea

usitel), in valceaua Corcomanului si la Piriul-Sarat. Avalea

ceste izvoare sunt in deobste
sulfo-alcaline, unele magnezice, altele iodate sari feruginoase.

muntele Ghergheldul, si la Nis-

toresti si sub forma de lamele foarte transparente, din care uncle prezinta acest caracter particular de a fi pe suprafata

Maid, la satul Coza, in valea Putnd si a LepseI, la N. de
schitul Lepsa. Principalele loca-

Impärtirea administrativd.
Cea mal vechie impartire admi-

litati in care se mal gaseste
sare, sunt : Fata-Spurc el, Zboina

nistrativa a jud. Patna ce cunoastem, e aceea din condica
liuzilor lucrata pentru Domni-

curba, dupa cum se vede la
Valceaua-Sarif, unde se gasesc asemenea ghipsuff fibroase si cristale izolate, din care unele stall' sa se prefaca in sulf, prin epigenie. In muntil comund Birsesti, din plasa Vrancea, femeile scot mid cantitatI de ghips, pe care arzindu-le, le utilizeaza la vdpsitul caselor. Pucioasa se gaseste in mare cantitate, in cristale izolate, care se pot usor determina in mijlo-

(in hotarul Sovejii), Pietrosul,
Monteorul, Dealul-Poend, Nere-

jul, Spulberul, etc. Aceste localitatT nu sunt puse in exploa-

torul Moruzzi in 1803 si publicata in Uricarul lui Codrescu, vol. VII si VIII. Dupa aceastá

tare ; VranceniI insa scot sare pentru trebuintele lor casnice, In baza privilegiului ce li s'ati acordat prin hrisovul din 1858, dat de Grigore Ghica, Domnul
Moldovei.

condicä vedem ca acest judet se impartea in 8 ocoale : Ocolul Räcliciuni, cu satele: iscani al vorniculuI Const. Bals ; Boscani razasestI ; Con-

Petroleul se exploateaza la
Cimpurile, in valea
LisiteT si la

testi al vorn. Const. Bals; Sascutul al vorn. Const. Bals ; Beresti al beizadeleT Mavrocordat ; Cucova rAz5.seasca; Orbeni razasesti; Parava razaseasca ; Dragusanirazdsesti; Adjudul-Vechiù al m5.ndstireT Mera; AdjudulNoti al sarddresei Ilinca ; LuncaMindriscal.

cul straturilor ghipsoase ca acelea din Valceaua-SariT, in cris-

tale mail si in nodule amorfe si foarte pure, din care unele chi-

taresc mal bine de 250 gr. si aii un diametru de 1 1 cm. pe
8 cm. Aceastä pucioasä se gäseste raspindita cu imbelsugare In argilurile marnoase salifere si ghipsoase la Petre al TanasoaieT, localitate din Seca turi, pe malul drept al Reghiorului,
pe povirnisul colinei, un de la pri

Halos, pe malul drept al Casinului, la hotarul despre judetul Bacati ; el curge insotit de apa sarata, pe malul drept al Piriului-Alb (Vizautul) in satul Vizantia si imbiba argilurile ghipsoase la Valea-Sarif (basinul Putnel) si la Reghiul, in valea
ReghiuluT.

Ocolul-Luncer, Cu satele: Padureni rAzasestI ; Calimanesti a postelniceseT Catrina ; Dom-

CArbuni de piatra se afla pe
teritoriul com. Mera, in cat. indrilari. Piatra gogon pentru pavagiti

nesti a comis. Grigore Razu ;
Borcioaie a camaras. Mihaiti Razu ; Anghelesti razasesti ; Slo-

mele lovituri de tIrnacop se gasesc frumoase cristale sati nodule de pucioasa cea mal pura

se aflá in abundenta pe riurile Putna si Milcovul. Piatra calcaroasá se- gaseste pe pirlul sita.
u-

bozia-Boul rdzasesti; Ruginesti razasestI; Paunesti razasestl ; U-

richesti a vist. Bals si a slug. Savastos ; Cornatelul a slug. Savastos ; Mica a manastire
Barnova ; Popeni a hatm. RAducanu Roset ; CopAcesti razasestI.

si de o frumoasa coloare galbena-verzuie.

Marmora se aflä pe proprietatea d-lui A. Lupascu si a d-neT

Sarea gema se gaseste la Andreasi, in valea Milcovulur, chiar

Maria Ghitescu, in com. Ompurile.

Ocolul Zardujulut, cu satele : Satul-Noti razasesc ; Crucea-d.-j. razaseasca; Straoani-

la suprafata.; la Reghioara, in valea ReghioruluI; in valceaua PiticuluT ; in valea Narujii, la
Valceaua-Sarei si in valea PutneT,

Sunt mar Ape minerale. multe izvoare de apa minerald In Putna, care toate sunt red.
In valea PutneT, esind din muntele Sisarul, este un izvor sulfo-

d.-j. razasesti ; Ursoiul al ma-

nastird Bogdana ; Crucea-d.-s.
razaseascA ; Gura-RepezT raza-

unde se exploateaza. Trebue de

observat ca in jud. Putna, independent de zona salifera de mal sus, exista una si mal vechie, de virsta eoceniculuI, fiind

salin ; mal sunt altele la Stirnita-RaiutuluI; numeroase izvoa-

seasca ; Movilita razaseasca ; Fi-

cuprinsd, cum s'a zis mal sus,

re minerale se gAsesc in valea Vizautultif, la satul Vizantia ; de asemenea la Cimpurile (in www.dacoromanica.ro

tionesti a manastirei Bogdana ; Straoani-d.-s. razasesti ; Sparieti
razdsesti ; Deocheti a vorn. Cons-

tantin Bals ; Muncelul razasesc;

PUTNA (JUDET)

139

PUTNA (JUDET)

Panciul a manastirei Bogdana ;
Cimpurile razdsestl ; Racoasa raza$easca ; Soveja a manastirei Soveja ; Vizantia razaseasca. Ocolul Vrancer, cu satele Voloscani, Calimanul, Colacul, Valea-SariT, Poiana-Budesti, N'aruja, Nistoresti, Spinesti, Pau-

Toader Tacu ; Morile-CozmiT ai Sf. Dimitrie ; Pomir-Strajesculur aT manastirei Rachitoasa ; MAra$esti ar spatarului Iordache

inchinate Sf. Ioan, Precista, Pro-

fetul Samoil, Mera, Soveja si
Vizantia.

lesti, Negrilesti, Barsesti, Gaurile, Vidra, Tulnici, Nerejul, al vistierului Iordachi Roset. Ocolul Girlelor, cu satele : Slobozia-Precister, a manastirer Precista ; Faurei aT cdminarulur Ianacache Pruncul ; Bizighesti al vist. Iordache Roset;
Igesti razdsesti; Slobozia-lui-P5.trascan razaseascd; Bätinesti razasesti ; Purcelesti razasestI; Ga-

Catargiti ; Mircesti aT paharniculta Ioan. Ocolul Ghilieftilor (Bili400, cu satele : Rästoaca a satr. Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul
fázasesc; Dimaciul razasesc ; Suraja razaseascd; Calieni O vorn Dumitrache Ghica ; Nanesti rdza$esti ; Belciugul razasesc ; Cos-

tieni razasesti ; Malurile al vorn. Dumitrache Ghica ; Vulturul razasesc ; Slobozia-lul-Ciuca razaseasca ; Namoloasa razaseasca ; Slobozia-Clucer razdseasca; Blehani raza.sesti.

gesti razdsesti, ai man. Mera ; Olesasti a spät. NicolaT Stratulat ; Tifesti razasesti ; CodrulSirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s. razdsesti; Clipicesti razasestr ; Cucueti-d. s. rázasesti ; $5.rbesti razasesti ; Balotesti razasestI ; Iresti-d.-s. razasesti ; Cucueti-desupt-Magura räzäsesti; Irestide-supt-Magura razasesti ; Vitanesti-de-supt-Magura. razasesti. Ocolul Milcovulid-ole-Sus,

In anul 1834, Putna coprindea 6 ocoale, cu 7 tirguri si
198 sate.

In anul 1849, jud. Putna avea 159 de sate si 5 orase. Satele apartineati: 16 manastirilor, 87 razesilor, 56 particularilor. Impartirea aceasta. in 159 de sate a durat pana la 1864, cind, aplicindu-se noua lege comu-

Din acestea, parte din ele ail fost prefacute in biserici de mir, lar parte s'ati inchis, risipinduse calugarii care incotro. Numai Mera si Soveja atl ramas inca asta-zi manastiri. Dupa noua repartizare a parohiilor, jud. Putna a fost impartit in 107 parohiT, din cari : 94 rurale (cu 178 bisericr), si 13 urbane (cu 33 bisericT). In acest judet mal functioneaza 3 bisericl catolice, 7 sinagoge O 2 biserici armene. lastrucliunea publicit. Sunt in judet 66 scoale rurale mixte, care atI fost frecuentate in anul colar I 899-900 de 4588 copa. coale primate urbane sunt: 5 de baeti, 4 de fete si 1 mixta In Focsani ; 1 de baetf si 1 de fete in Odobesti ; 1 de bleti si 1 de fete in Panciu. In ce priveste instr, sec., vezi
Focsani.

In comuna Vidra se afla

o

cu satele : Slobozia-Orbeni razasestr; Guguesti razasesti ; Flo-

nald, s'ati facut 82 de comune rurale si 3 comune urbane, adecä peste tot 84 de comune.
AzT, jud. Putna e impartit in 4 plasT : Biliesti-Girlele, Razaciuni, Vrancea si Zabrautul.

scoald de meserie, intretinuta de

judet si subventionata de stat
cu 12000 lei anual. Budgetu/ judetului pe 7898899 a fost de 463362,57 Id la veniturr si de 430081,07 Id la
cheltueli.

resti-d.-j. razdsesti ; Botesti razasesti; Slobozia -lui-Vidrascu razaseasca.; Panticesti razasesti; Grozesti razasesti ; Odobesti razasesti; Calimanesti razasesti ; Padureni razasesti ; Capltanul razdsesc ; indilari-d.-s. ai manastirei Mera ; indilari d.-j. ai manastirei Mera; Pätesti raza:
sesti ; Miera a manastirei Mera ; Floresti-d.-s.; Vinäsesti. Ocolul Milcovulut-de-Yos, cu satele : Bahnele a prooroculul Samoil ; Budesti si Mindresti aT manästirei Mera ; Jora.sti aT ma-

Marca judetului este Bacus calare pe butoiti, din cauza vinurilor multe ce produce.
Populatiunea jud. Putna, dupa recensamintul din D-brie 1899, este de 150410 suflete, din care:

Yustilia se da de 5 judecatoril,
1

tribunal in Focsani si

o curte cu jurati. In Focsani
se afla un penitenciar central. Agricultura. Instrumentele agricole de care dispuneari locuitorii din jud. Putna in 1894 ati fost : 24 de masinf de treerat cu abur); 9 masinT de batut porumb cu aburT, Io masini de batut porumb cu manivela, 20
masini de vinturat, 8 masinT de

76893 barbati si 73577 femei. Numdrul caselor de locuit din tot jud. trece de 30000.

Cultul. Sunt in jud. Putna
210 biserici, deservite de 164 preoti si 304 cintäreti. Pana. la
secularizarea averilor manastiresti, jud. Putna avea 7 schi-

nastirer Sf. loan; Ciusle al mandstirei Rachitoasa ; Dobroesti
aT lui Manolache Avram ; VadulTurcului si Paraipanul ai luT

semanat, I masina de ales saminta, 4 masinT de secerat, 2613

turi: Lepsa, Valea-Neagrd, Var'lita, Sf. Nicolae, Scinteia, Tar-

nita si Bulucul, si 6 manastirT

pluguri de lemn, 3103 plugurT de fier, 2 plugurT cu aburT, 59

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JuDET)

140

PUTNA (JUDET)

scarificatoare, 244 grape de fier, 21 tavalugurT, 7 trioare, 31 ra-

sute de muntl acoperitT de padurl de brad, aproape 900/0 molift, paclurT seculare $i nestraba-

rite $i 9 rn,o$oroitoare de fier. Numarul cultivatori/or a fost In 1894 de 13984 $i intinderea cultivata, de 70000 hect. Vite (in 1901) : 15268 cal, 34
magarT, 61051 bol $i blvolT, 114716 01, 9979 capre, 33801

tute, dar care cade in putreziciune fiind-ca nu se poate pune la dispozitiunea comerciuluT $i
IndustrieT.

Asta-zT sunt putin mal mult de loo herastraie in tot judetul.
Sunt 844 fabricT de rachiti de prune $i drojdif de vin, din carT:

Cal vecinale: Rästoaca-Jora$ti; Dimaciul-IVErcesti ; Biliesti-Marasesti ; Suraia-Vulturul-Calieni ; Calieni - Namoloasa ; Odobe$tlVarsatura Jari$tea; O dob e$ti-Balote$ti ; Bizighe$ti-Vidra ; Panciul-Podul- u$ita ; Panciul-Aramoasa ; Panciul - Puta/ - Haret ; Cringul-Baber-Manastioara-Fitione$ti ; Movilita - PA"' n e$ti - Dom-

porcr. Stupr cu albine : 9007. Viticultura. Viile din jud. Putna sunt renumite pentru calitatea vinuluT ce produc. Insali

167 lucratoare in tot anul $1
727 numaT timporane, la care se intrebuinteaza. 900 de lucratorT. PiinariT $i covrigäriT sunt in

marca jud. reprezinta pe zeul
Bacus calare pe un butoin. Cantemir, in scrierea-I «Descrip-

acest jud. in numAr de 47, intrebuintind 149 lucratorT. Populatiunea din suburbia tabacarilor din Foc$ani se ocupa

ne$ti ; Panciul-Soveja ; VizanteaCimpuri ; Adjud Satul-Adjud ; Mindri$ca-Parava ; Nerejul - NIruja - Odobe$ti ; Tichiri$ul - Birse$ti. Judetul este de asemenea stra-

tio Moldaviae» (p. 28), vorbind de vinurile din Moldova, pune
In

batut de mal multe ea.T comunale.

al 3-lea rind, adecá dupa cele din Cotnari $i Hui, vinurile din Odobe$ti. In anul 1859, dupa insemnarea facuta de comisiunile statistice, intinderea

Gin ferate.Buzati-Mära$e$ti,
cu statiile Foc$ani (re$edinta

cu mare activitate de aceastä. meserie. De citä-va vreme, aceasta industrie a inceput sa
dea indarat $1 abia se mal mentir' vr'o 15 tabacarT.

judetuluT), Putna - Seaca, Mara.-

$eqti, unde se bifurca calea ferata Bucurepti-Ia$i cu ramura
Mar6.$e$ti - Tecucia - Galati, Pu-

teritoriuld ocupat cu vie era
de 4337 falcI sail 6201 hect.
Asta-zT viea ocupa o intindere

Sunt 8 fabricantl de var $1 anume : in com. Batine$ti din
pl. Girlele $i in comunele Pancid, Straoani-d.-s., Racoasa, Fitione$ti $i Cimpurile din pl. Zabrauti ; 'o fabricT de luminärT $1 sdpun ; 41 de fabricT de cal-5.1121z". ; 14 ca$5.riT in comunele:

indoit de mare $i anume de
12270 hect. NicT unul din jud.
Rominiel de dincolo de Milcovul

nu are o mal mare intindere de vie de cit jud. Putna. Productiu-

nea totald a fost in 1899 de
bine mal de 600000 de hectol. Pädurile ocupa in jud. Putna

mar mult de a treia parte din /cata intinderea luf. Ele se intind mal' mult in regiunea de
munte. NumaT in Vrancea pamintul acoperit cu padure este a patra parte din intinderea totala a judetului. Conzerciul fi Industria.

Crucea d.-s., Strloani-d.-s., Cimpurile din pl. Zabrauti, AdjudulVechiti, Bere$ti $i Sascut din pl. Räcaciuni, Gage$ti, Iregi $i

fe$ti, Adjud (tirgul), Sascut. Calea Adjud-Ocna, cu statiile Adjud $i Ureche$ti. Calea Foc$ani-Odobe$ti, care une$te Foc$ani Cu marea podgorie Odobe$ti. Podurile de fier aflate pe teritoriul acestuT judet, pe calle judetene sunt : Unul pe riul Siret, lingd Mara$e$ti, in lungime de 5761/0 in.

Pdtesti din pl. Girlele $i Foc$ani ; 3 pietrariT, din care : 1 in

Unul pe riul Putna, lingá Fatirei, in lungime de 256 metri,
Unul pe .riul u$ita, linga Putna-

com. Odobe$ti $i 2 in Foc$ani; 114 fabricantT de incaltaminte,

Seaca, in lungime de Loo m.
Unul pe riul Trotu$ul, linga Adjud, in lungime de 271 in. Unul
pe riul Aramoasa, ling5. Pufe$ti,

ajutatI de 320 lucratorr $i

59

practicantr ; 6 fabricantI de palarti ; 21 blanariI $1 cojocariT ; 5 curelaril ; 176 dogaril ; 220 fa-

Judetul Putna exporta mal cu
seatna vin, lemne $i grine. In-

dustria carie se practica

in com. Iresti, din pl. Girlele (unde

bricantl satenT de rogojinT in Biliesti, Mirce$ti, Rästoaca $1
Suraia.

se afla ro fabricr) $i in orasul Foc$ani (unde sunt ir fabricI).
Din lipsa cailor de comunica-

(Ved $i com. Foc$ani). CeIl de conzunicalie. Cal ju-

tie, exploatarea lemndriilor se face cu mare greutate. Singura pl. Vrancea numdra peste dona

detene: Foc$ani-Galati; Foc$aniOdobe$ti ; Foc$ani-Balote$ti-Ti- atunci hotarele pana. tindea pana chiri$ul. la Bacatl. Dintr'un document din

In lungime de 55 m. $i altul pe riul Milcovul, lingl Foc$ani, in lungime de 151 m. La acelea$T puncte sunt osebite podurf pentru calea ferata. Din trecutul judetulur. Tudetul Putna a apartinut inainte de 1475 MuntenieT, care-si ln-

www.dacoromanica.ro

PUTNA (JUDET)

141

PUTRA (JUDET)

anul 1407 emanat de la Ale»andru-cel-Bun, prin care acest Doinn reguleazd comerciul de

dat phantntul nostru al MoldoveY satele

de pe Patna, anume unde a fost panul
Hatg/2an, mide a fost casa luT Radu Andriasul anal sus de Andrias (C) allanan. Toate acele mal sus scrise WI fie ltif de la noY uric cu tot venitul luY, copiilor luY si fratilor luY i nepolitor luY
strilnepotilor laY i restrdnepotilor luY, si tot neamuluY laff, care va fi maY de aproape, nestricat nicY odattt In vecY. lar hotarul acelor sate si. pe vechiul hotar, pe ande din vecie ad apucat. Earl la aceasta este credinla DumnieY mele, anal sus scaisuluY Stefan Voevod 1i credinta boerilor nostriY, credinta panuluY Neagoe kigothetul, eredilate panuluT Petra Hudid si a copiilor
luY,

cu tinut cu tot, ce se chiarna
1-ad lipit de tinutul Putnel, Moldova, i ad pus parcglabil
sal*, pre Vilcea si pre Ivan, (Let,

import, export §i transport se zice Minuet cd hotarul se afla
la BacAti : la fruntarie la Radii, de la a
griond 2 grog i apol la Intoarcere din Valachia ca mara de acolo, fie piper,
fie lInd, fi e orY-si-ce, se va plttti in Baad de la az cIntare 1/2 rublg de argint (Arch. Ist. a Rom. Tom. I, p.

P, pag. 162). Se intelege foarte usor ca stapinirea acestui judet a fost multa vreme, inainte de Stefan- cel-Mare, un motiv de cearta.fie intre Domnii Moldovel
si al Muntenie, dupa, cum se

J, p. 130.

intimpla adesea orf cearta intre proprietaril a cloud mosir invecinate.

Un alt document din 1460 Aprilie 23, emanat de la Stefan-cel-Mare, vorbe§te de asemenea de vama din BacAti. (Arch.

tu anul 1475, invingind Stefan-eel-Mare pe Radul-cel-Frumos s'a stabilit, in mod defi-

credinta panuld Negrild si a co-

Ist. a Rom. Tom. I, p. II, p.
7). intemeiat pe aceste 2 docu-

mente, d. Hagleti sustine cà
inainte de 1475, Muntenia stApinia toatA laturea occidental
a Moldover, pdnA la BacAti (Ist.

piRor luY, credinta panule IorghicY, credinta panulut Simon logothetul, credinta panuluT Oancea logothetul, credin(a panuluT Ivan BdIceanu, credin(a. panultO Stanciul PonicY, credinta panuluY Dienis spdtariul, credinja panuluY Duma Dulcid

nitiv, hotarul TIM la riul Milcoy, sad dupä cum spunea acelasI cronicar: «ad despartit de

0 a fratele sid panuluY Lacociii, credinta panultO Crdstea, credinta panuld
Costea Vistiarnicul, credinta panuluY Porcea paharnicul i credinta tuturor hoerilor nostriY marl si mid. Earl dupl

Milcovul cel mare o parte de pirit, ce vine pre ling 0-

dobeti 0 trece de da In apa
Putner i acela pana asta-zI este hotarul Taril-Moldovei i Taril-

Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875, p. 10). PArintele Melchisedec a
descoperit, la mAnAstirea din So-

veja, un document slavon datat

vista noastrd cine va fi Domnul ThreY noastre, dintre copiY nostriT sail dintre
salí din semintia /masted, sail fie orY pe cine va alege Dumnezed
fratiT nostriY,

Rominestl». (Let., I2, p. 162).

Tot asa

i

Cantemir se ex-

din anul 1445, de la

tefan-

Vodd, fiul lur Alexandru-cel-

sl fie Do= al Ord noastre, acela
nu 'f strice dania noastrg, ci si 'Y-o Intgreascl i imputerniceascd pentru dreapla si credincioasa laY slujbd. lard spre maY

Bun, in care se pomenesc sate

de pe rid Putna, date de

te-

prima: g ma/ inainte Siretul Trotusul desparteati Moldova de Teara-Romineasca, dar apoI prin virtutea lui Stefan-cel-Mare,

fan-VodA in stäpinirea panului

jud. Putna s'a adus Moldovef

()and Urecli. Pe acest temeiti
pdrintele Melchisedec deduce ca neexactl afirmarea d-lur
dei cu
i
14111

mare tire,

sustine cá Vrancea er Putna, a apartinut

pana la riuletul Milcov». Din anul 1475 pana la 1859 neintrerupt, riul Milcov a foratirne pecetea noastrg la aceastl foaie mat hotarul intre cele &ma a noastrg. Scris-ad Ilias In Suceava In tad surod. Drepturile de vama anul 6953, August 8 (1445h
la

toste cele de mal sus

serse, poruncit-am credinciosuluT nostru pan si- serie logothetul Michail ii sl

Moldover din vechime, inainte de marele stefan (Notite Ist. Arch., Buc., 1885, p. 97). Documentul in chestiune este
nrmAtorul
Cu mita lui Dumnezed, noY Stefan
Voevod Domnitorul TgreY Moldovel. Facem cunoscut i cu aceasta fose a noastrd

suprimate in mare parte sub
Nor credem insA a, cu toatA existenta acestur document, prin

Voda Bibescu in 1846, nu s'ad

care dupl unir s'ar 'Area bine doveditA stApinirea de cAtre Moldova a jud. Putna, inainte
de *tefan-cel-Mare, totu0 avind in vedere cele zise de cronicariul UrechiA, cd mar inainte era price futre amindouA tarite qeara-Munteneasca vrea sA, fie hotarul sAti, pAnd in apa Tro-

desfiintat cu totul de cit in 1862, dupa legea votata de
Adunarea legislativa din acel
an, sub Voda. Cuza. In judetul Putna s'ad nitscut

Dabija Voda (dupa marturia
luI Neculce gsi el era de locul luf din tinutul Putner...» Let., II, pag. 192) si Stefan Toma. Acest din urma. s'a nascut in satul Otesti, care a

tuturor acelor ce vor vedea, sad vor auzi cetindu-se, cum el acest adevdrat l eredincios al nostru pan Oana Urécli a slujit tnainte rgposatuluY !Mau stindtatea tatgliO nostru, drept i credincios ; earl astd-zY slujeste non/ drept pi credincios. DecY noT vgzInd a luY dreaptg 0 eredincioasit slujbl cgtre nof, l'am &fruit

tuwluI; eard Moldovenir nu-I
pAnA ad vrut Dumnezeti

de s'ati tocmit ap. Si ad luat
Stefan -VodA eetatea CrAciuna

ca o deosebitg mili a noastrd si 'Y am

apartinut in vechime judetuluI Putna, lar acum face parte din jud. Buzad.

www.dacoromanica.ro

PUTNA (RIÚ)

142

PUTNA (IttO)

Pentru alte date istorice a
se vedea cuvintele : Adjud, Cacaina, CrAciuna, Domnesti,

pul de frontierä. 121 si picheful

dreapta din satuI Iresti. De
aci 'sr schimba directiunea spke

rominesc 3. Acest izvor este un sipot mare, a carur scurgere formeazá o frumoasa cas-

Focsani, Mera, Milcovul, Odobesti, Soveja, Vizantia, Vrancea, etc. Printre starostir de Putna, un fel de guvernatorit al tinutulur, cu puterr nelimitate, cite o data,

si dupA o scurgere de 32 kil. ajunge la satul BaltaS.-E.

cada prin caderea succesiva a

aper pe cincr trepte ale une
scarT deschise intre muntr, pana la piciorul munte/ur, la locul numit Scarisoara-Veche, care alta

asupra locuitorilor din guvernamintul lor, a fost : Miron Costin, in 1687, care a inlocuit in aceasta functiune pe Ilie Dragutescul.

data constituia basinul colector; cu timpul s'a stricat de ala pi Putna pi-a facut o alta
scurgere pe Vaioaga-Ferestraelor,

la al ami' capat se ter-

Miron Costin e inlocuit in
starostia Putner de Manolache Ruset, fratele vistierniculur Iordache Ruset din neamul Cuparestilor. (Vezr Neculcea, Let.
112, p. 235).

mina si cataractul PutneT. Cursul Putner ce strabate numar jud. Putna, urmeaza direc-

RateT, pendinte de com. Fänrei, de unde riul indreptinduse direct spre S., dupa o scurgere de 24 kil., ajunge la confluenta sa cu piriul Rimna, ce vine jud. R.-Sarat ; de din aci Putna isr schimba laxas/ directiunea mar spre E.-S.-E. si dupa un parcurs de 23 kil, se varsa in Siret la satul Lungociul, situat pe malul sting al Siretulur si pendinte de com. Fundeni din jud. Tecuciti.

Sub domnia lur Ion Mavrocordat, scrie Enache Kogalniceanu, starostia Putner a fost incredintatd lur Costache Purice, ce fusese mar inainte Aga
in Iasi (Let. 1112, P. 211). Un alt staroste de Putna, po. menit de Enache Kogalniceanu,

tiunea N.-V. spre S.-E.; de la pichetul No. 3 'sr. la directiunea spre N.-E., formind frontiera politica intre Austro-Ungana si Rominia 15e o distanta

In acest parcurs, Putna strabate : com. Tulnicr pe stinga ;
cat. Lunca si cat. Coza pe dreapta si pendinte de com. PAulesti ;

de peste 14 kil, pana la confluenta sa cu Valea - Marulur, unde se afla si stilpul de fronfiera 120; ad i frontiera con-

com. Negrilesti pe stinga; Bit-sesti si Poiana pe dreapta; Cola. cul, Tichirisul, Vidra, Clipicesti,
Tifesti si Mircesti pe stinga, si comunele : Gagesti, Bolotesti, Fati-

tinua a merge in spre N., urcind muntele Mesteacanul, iar riul Putna intra in Tara, schimbinduir directiunea spre E.;

este vornicul Hrisoverghi, pus in aceastä functiune de Constantin Racovita in 1755. (Let.
1112, p. 299).

rei, Jorasti, Rastoaca si Vulturul pe dreapta riulur; afará de acestea, Putna mar uda si alte numeroase catune pendinte de comu-

dupa un parcurs de io

kil.

nele mentionate mar sus.
Lungimea cursulur Putner, de

In 1802, staroste al Putnef a fost Vornicul Todirascu Bals. In 1814, aceasta functiune a fost ocupan. de Dumitrache
Plaghino. In 1818, a fost staroste de Putna vornicul Vasile Milicescu.

ajunge la localitatea numita Poiana-Lepsa, confluenta sa din

stinga cu piriul Lepsa; de ad, Putna 'sr schimba directiunea spre S.-E. si dupa un parcurs de 9 kil. ajunge la N. satulur
Lunca, unde primeste pe dreap-

la obirsia sa pana la varsarea in Siret, e de 150 kil.
Afluentt pe dreapta, in regiunea muntoasa sunt : Piriul-Lespezilor si Tisita, ce vin din coas-

In 1821, stArostia Putner era ocupata de un Ddscalescu. In 1823, fu staroste de Putna, spatarul Sandulachi Stamatin. In 1829, a fost facut staroste paharnicul Constantin Sion.

ta piriul Coza ce izvoreste din muntele cu acelasr nume. De la
Lunca, Putna ia directiunea spre

tele muntelur Condratul ; &tul Coza, ce izvoreste din muntele Coza, si se varsa in Putna intre satele Lunca si Coza. Pe stinga
sunt: Piriul-Marulur, ce formeaza

N.-E. si dupa un parcurs de 8
kil. primeste pe stinga VilceauaVararle!, de unde schimbindu-sl

frontiera spre N.; piriul Dejul,

format de &tul Tighitanul si
Arsamanoael si care se vara. in

In 1842, functiunea de staroste a Putner era incredintata
unuia Pruncul.

directiunea spre S., dupa un parcurs de 12 kil., ajunge la
confluenta sa cu 01-'11 Zabala,

Putna, mal spre S. de satul
Negrilesti.

pe dreapta; de la aceasta confluenta si dupa un parcurs de

Putna, rig, ce isvoreste din muntele Arisioaia de pe partea nordica a virfulur, unde se afla set-

a kil. in directiune spre E.,

In aceasta regiune de munte, Putda prim este in sinul el o

multime de alte miel pirilase
care se scurg din coastele munOlor, din stinga si din dreapta..

Putna ajunge la confluenta sa
cu &tul Valea-Seaca ce vine pe

www.dacoromanica.ro

PUTNA (Rit)

143

PUTNA (111C)

In regiunea de deal si ses, Putna mal are ca afluentI pe
dreapta : plriul Vasuiul, ce izvoreste din muntele Via-Draci; pi-

exploatare ce se infundä sub
muntele Arisoaia; de la PiatraBahneanuluT

riazá de la 600woo m. (virful MagureT-Odobesti), lar cele condin stinga ar" o inaltime intre

si pana. la

fluenta cu pirlul Coza, Putna
strabate o regiune tot muntoasa ;

rlul Zabala, (marit cu plraiele
Neruja, Peticul si altele) ce'sT dati

?osa pe un pat maI luminat
printr'un lung sir de poeni ce Jasa In dreapta si stinga sa.
Inältimile pe care sunt rezemate

200-400 m. De la satul Bolotesti, patul PutneT sa largeste
simtitor, ajungind chiar pana la woo m.; Inaltimile din dreapta

intilnire la Sud de satul Prisaca unde se afla si un defileti ce poate fi considerat din punct

de vedere militar, ca o admirabila pozitie de oprire; 0.1111
VaeT-Rele si Valea-53imuluI ce vin din plaiul Magura-Odobesti ; piriul Milcovul, a caruI intilnire

si din stinga incep a dispare pe nesimtite; lar de la satul
Flurei, Putna intrá inteun adevarat ses, supus inundatiilor, de la satul Mircesti si pana la satul
Dimanciul, pendinte de com.

flancurile acesteT val, de la obirsia si pana la confluenta cu Coza sunt : La obirsie, 1668 m. asupra MariT-Negre; la PiatraBahneanuluT, 957 si 1026 ni.; la Poiana Lepsa, 115o m. ; la sa-

cu Putna o are la satul

Surdia pe care parcurs sesul
PutneT se confunda cu sesul, Si-

Irás-

toaca ; plriul M'una, maT la S. de gura MilcovuluT, la locul nu-

mit Cotul-TiganuluI; de la satul Vulturul piriul Putna-Seaca con-

sideran ca o ramura a Putnei si piriul Leica ce se varsa in Putna la 500 m. maT la deal
de confluenta sa cu Siretul.
AfluentiT pe stInga sunt : Pi-

tele Lunca si Coza, inältimile variaza intre 640 si 950 m. De la confluenta cu plriul Coza, Putna intra inteo regiune s'a.raca in padurT, lar patul eT incepe

retului, pana la confluenta lor. Patul sati este pIetros in regiunea muntoasa, pana sub Muntele-MesteacanuluI, iar de aci si

a se lärgi,

si inaltimile

pe care se reazdma flancurile
acestei vaT, se termina. in general prin malurT abrupte, ce

pana la satul Flurei, este bolovanos si nisipos, de unde succesiv se transforma. inteun pat nisipos pana. la confluenta sa cu Siretul.
Geologia.
Valea-PutneT din

riul-Sdrat ce se varsa in Putna la satul Valea-SäreT ; piriul Tichirisul la satul Tichirisul; &tul

tind a se däräma din cauza
slabeT lor formatiunT; aceste malurT rlpoase Insotesc Putna pana.

punct de vedere geologic este
destul de interesantd. De la granita si pana la Cozla-Tulnici curge In Flyschul eocen, in care predomineaza Oligocenul. Conglomeratele ce formeaza cheile pe care le strabate Valea-PutneT apartin

Vidra la satul Vidra si

Piriul-

la satul Prisaca (pendinte de
com. Valea-SareT), unde se afld
si

VizautuluT la satul Voloscani.

Mará de aceste, Putna in regiunea de deal si yes, mal
plimeste o multime de alte plriiase mal miel, ce se scurg din coastele dealurilor de pe ambele flancurT. Orografia.

confluenta sa cu plriul Za-

bala ; In acest punct, natura ca-

pritioasä a dat nastere unuT defila' intortochiat, prezintind o-

asemenea acestuT etagiù. 'Mal

Rlul Putna cur-

ge In regiunea muntilor VranceT, pana la satul Negrilesti, de

o pozitiune demna de admirat. De la confluenta cu Coza si pana la confluenta cu Mala, Indltimile din dreapta
chilor

la vale de aceste cheT, valea
isT tale patul san profund inteo terasá mal vechie. La Tulnici, Oligocenul dispare si cedeaza
locul Helvetianului, ce se intinde pana la Valea-SariT. Acest Hel-

si stinga variaza 'filtre 500-850

ad in regiune de deal paná la
satul Glgesti, lar de ad i si pana

m. la satul Negrilesti si 400700 m. la confluenta cu piriul
Zäbala. Dupa ce Iese din defileul Pri-

vetian e reprezintat pi-in tipul
obicinuit : marne si glpsurT. La Valea-SariT apar calcarele si nisipurile sarmatice carT mal spre

la confluenta sa cu Siretul, in regiune de ses, a cäruT inclinare se pierde succesiv spre S.S.-E.
pana. la Piatra-BahneanuluT, cit for-

saca, Putna l'Ara in regiunea dealurilor, resfatindu se pe un
pat mult mal larg (400-500 m.);
curentul sal" e ad i maT putin zgo-

De la sorgintea sa si

meaza frontiera intre RomInia si Austro-Ungaria, Putna strabate o regiune foarte salbatica

motos si In mal multe locurT despartit in mal multe ramurr ;

dealurile din dreapta, care o
insotesc panä la satul Bolo-

E. sunt acoperire de nisipurile pontice si de Levantin reprezintat prin pietrisurT carT compun Magura Odobestilor. In fine Valea-Putner mal strabate pana la varsarea el in Siret si Loessul
analog cu acel al MoldoveT de S.

cu padurl seculare ; pe aceasta portiune ea este traversata de un. drum de
si acoperita

testi, sunt mult mal inalte de
cit cele din stInga; acestea va-

Leirgimea fi adincimea. De la obirsie si pana la confluenta

www.dacoromanica.ro

PUTNA (Rit)

144

PUTRED A

sa cu Piriul-Zburäturd, Putna e un rafe pirlias, iar deaci incepe a se mari succesiv si pe
masurd ce primeste inteinsa numeroasele valcele ce vin din muntl. Ajunge la confluenta cu piriul Zdbala O. aibe o largime de TO ni. si o adincime de o 0,40 m. ; la satul largime de 20 m. O o adincime

sani-satul Suraia ;

un pod de

lemn la satul Botirlaul, peste care trece oseaua RastoacaBotirlaul-Dumbravita. Marä de
aceste, Putna mal' poseda podul liniel ferate Focsani-Bacail, care este situat la N. satuluI Faurei. Pe litiga aceste trecatorI, trecerea de pe un mal pe altul Vidra,

nele sant carate cu care cu bol pana la Odobesti sati Focsani,

de unde cu catea ferata sunt
transportate in diferite directiunT.

Valea-Putnef este foarte bogata
In pasunT, inlesnind cresterea vi-

0,40 m.; la satul Faurei, 20 in. si 0,50 in. adincime; la satul Rastoaca, 25 in. largime si 0,60 in. adincime : iar la gura sa, 50 In. largime si 0,80 in.
adincime. Aceste date sunt foarte variabile si supuse la discretia timpulur ploios sai1 secetos.

se mal' face prin vad, insa numal cind apele sunt mici. Comunicalia. Drumurile ce
parcurg aceasta vale sunt foarte

restrinse ; mal cu seama in regiunea muntoasa, nu se gasesc
ordinara fac anevoioasa comunicatia, fie din cauza terenuluI accidentat, fie din cauza ploilor
periodice.

telor. Posedä multe izvoare de ape minerale, dar neexploatate sistematic pana acum ; procura brinzeturI multe si de bulla. calitate -, asemenea are marI cantitatl de piatra de var si nisip, intrebuintate pana acum l'usa numaI pentru nevoile locale.

de cit drumurile ce leaga sat Puta-Seack stalie de dr.-d.-f., cu sat si a caror construetie jud. Putna, pl. Girlele-Biliesti,
cat. Faurei, pe linia Buzati-Mar5.5esti, plisa in circulatie la 15 Iunie 1881. Se afla intre statiile Focsani 01.7 kil.) si Marasesti (7.8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI Mara e de 77m.95. Venitul aceste/ stata pe anul 1896

Curentul PutneI in regiunea
muntoasa, este repede si zgomotos pana la defileul Prisaca,in care

De la com. Birsesti merge la

parcurs aduce cu sine cantitati marI de bolovanI; lar de ad, curentul incepe a se maf linisti cu
61 inainteazaspre zona sesurilor.

vale pe malul sting o osea,
pana la Vidra ; de aci se ramifica in dota, o ramurä continuind

a fost de 110597 leI, 65 banI. Putreda, com. rur., In jud. Rimpl. Rimnicul-d.-s., pe 01111 cu acelasI nume.
nicul-Sarat,

pe malul sting, lar alta dupa ce

Putna porneste la obirsia sa cu

cota 1668 ni. d'asupra MaraNegre, intra in Tara sub cota 690 m. si in poiana Lepsa are
cota 592 in.; d'aci merge scoborind, la 445 m. Ruga. satul Coza, 314 in. la defileul Prisaca con-

a trecut Putna pe un pod de lemn de la E. sat. Vidra continuind pe malul drept, urmarind in de aproape apa Putner

pana la confluenta sa cu Siretul ; din aceste sosele, se des-

asezata in partea de V. a jud., la 9 kil. spre V. de orasul Rimnicul-Sarat, si in S. pl., la

fluenta cu Zabala, 226 in. la
Vidra, 150 in. la Gägesti, 70 ni.

part altele in directiune spre N. si S. formind legatura cu
satele marginase. Aceste sosele sunt bine construite si bine intretinute. Economia Zocata'. Pentru

6 kil. spre V. de com. Zgirciti, resedinta plasiI.

la Flurei, 37 m. la Rastoaca 0 20 in. la confluenta sa ea
Siretul.

Se margineste la N. cu Gre'panul, la E. cu Zgirciti, la S. Cu Baltati, la V. cu Valea-Racoviteni.

Trecerea riuluI Putna de la sorginte si pana la
Treccitori.

moment Valea-Putnel nu pro-

brazdata de dealurile Stre-

satul Vidra, se face prin vad, cea ce face sa se intrerupa comunicatia cind apele vin marI; iar de la Vidra si pana la confluenta so cu Siretul, Putna posea. cite-va podurI si anume : un pod de lemn la E. satuluI Vidra ; un pod de piatra la N.-E. satuluI Faurei, peste care trece soseaua nationala Focsani-BacAti; un pod

duce de cit lemnarie de constructie si aceasta in mod restrins din cauza lipsd mijloacelor de transport si a pozitiunilor grea de exploatat. Modelarea lemnelor de construc-

jqti, al Flora
toate la V.

si Calea-VaciI,

Piriul Putreda o tia ptin
mijloc si afluentul sati Ciapa-

tie se face prin ajutorul unor
herastrae in stare primitiva, ce se gaseste pe malul apeI, prin
al caruI mijloc sunt puse in miscare. Numarul ferestraelor de

de lemn la S.-E. satuld Jordsti,

peste care trece soseaua Foc-

aceastä natura, se urca pana la 80. De la aceste herastrae, lemwww.dacoromanica.ro

Verde la S. formata din cat. : PutredaMare, resedinta, la E. §i Putreda-Mica, la V. Suprafata com. este de 900 hect., din care 200 hect. vatra com. si 700 hect. ale locuitorilor, cu o populatie de 1022
suflete.

PUTREDA

195

PUTUROASA (FM iNA-)

LocuitoriI sunt mosnenI. Are 2 bisericT, una vechIe de lemn, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, ziditd. in 1794 de loan

pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda,

izvoreste din dealul Strejesti, udd mijlocul com., trece prin cdt, de resedintd si se varsd pe
dreapta piriuluT Oreavul.

riul com. urb. Hirsova, situatd in partea V. a plAseT $1 cea N.-V. a comunei. E forma din
mar multe miel lacurT lunguiete,

Peticanu, cu un preot si 2 cintdretT, cea-l'altä noud, cu hramul SE Pantelimon, ziditä de locuitorl in 1872, Cu un preot li 2 cintdretl ; o $coala mixtd, frecuentatd in 1899-900 de 64
elevI.

carl toate unite se varsd in &la numitd Privalul-Rotunduluf sau

Putreda-Mare, sat, in jud. R.Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda, asezat pe l'hit Putreda,

Tair-Buaz. Are o suprafatA de

40 hect. E tdiatA de un drum ce merge de la Hir$ova la Conacul-luT-Manole.

spre E. com.
Are o suprafatd de 150 hect.,

Locuitorif posea : 60 plugurT;

108 bol, 15 vacI, 19 cal, 5 epe,
229 oT, 49 capre si 44 rimAtorT. Loc. ad vil si livezi cu prunT. Comerciul constd in importul de tesdturT, instrumente agricole, postav, li in export de vin

cu o populatie de 147 familiT, sad 835 suflete ; o bisericd si
o scoald.

Puturoasa (Imputita), ievor cu
afta sulfuroasci, in jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. si satul Bdiceni, In poalele dealului CetAtuea, la 12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvo-

Putreda-Micä, sat, in jud. R.Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., cdt. com. Putreda, asezat la V. com.,

rul e rece si dd 8o litruri de apd pe ord. Apa are gust si
miros de pucioasd ; este upara la bdut si folositoare pentru
boalele reumatice.

si rachid. Transportul se face prin gara R.-Sdrat.

aile de comunicatie sunt :
$oseaua jud. Obiditi-Valea-RateI;

la 2 kil., spre V. de cdt. de resedintd. Are o intindere de 50 hect., cu o populatie de 25 familii, sad 167 suflete.

spre Grebdn-Zgirciti-RimniculSdrat; spre Pardo$i-MArgdrite$tiValea-SAlciel-Jitia.

Puturoasa (Iazul-de-la-M0aPutrezeni, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Coroesti,

ra), faz, in valea dealuluT Turia, jud. Iasi, pl. Turia, com.
Ro$cani, cdt. Borsa.

Budgetul com. e la veniturT
de 1390 leT, 45 banT $i la cheltuelT, de 1380 leT, 62 banI.

spre V. de satul Coroe$ti-d.-j.
Are 100 loc. si 27 case.

Puturoasa, pilla, izvore$Ye de
Puturoasa, sat, fAcind parte din

sub dealul Movileni, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni, $i se

Putreda, pira, jud. Botosani, avind de afluent Piriul-Mic, izvo-

reste din locul numit esul-TarineT ; curge pe lingd satul Cristesti, in partea sa de S.-V., apoT

com. rur. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, situatA pe valea si malul drept al DirjovuluT, cam

varsd pe dreapta Niel.

la 6 kil. spre N.-V. de satul Coteana, resedinta com. Are o
populatiune de 124 locuitori, din care 27 sunt improprietdriti dupä legea rurald, pe 36 hect. ET po-

Puturoasa, pira, izvoreste de
pe teritoriul satuluT GlAvdnesti,

pe pdmintul locuitorilor, si se varsä. in Meletinul, formind o bala, numitd Ochiul.

jud. Ia$1, pl. Turia, com. Iepureni, $1 se varsd in Iazul-de-laRAchitT.

sea'.: 16 boT, 59 vaci, 12 bivoli, 15 bivolite,

Putreda, pirta, jud. Dorohoid,
pl. Berhometele, izvoreste din
Poiana-VelniteT, mosia Zamostia, com. cu acela$T nume, $i se varsd.

lo cal,

146

Puturoasa, girld, la S. de satul
Corcioveni, jud. Tecucid, formatd din piriul Berheciul.

oT, 162 porcI.

in Baranca la Podul-luT-Strejac.

Puturoasa, mofie, a statuluT, jud. Olt, fostä pendinte de mAndstirea Plumbuita.

Puturoasa, loe izolat, la 8

kil.

Putreda, pirki, izvore$te de pe
mosia IbAnesti, curge spre S.,
prin com. Corldteni, pl. Cosula, jud. Dorohold, unde formeazA iazurile : Putreda, Lipovenilor si

de vatra com. CAlimlnesti, pl. Cozia, jud. Vilcea. Aci este un

Puturoasa, peidure a statulul,
in intindere de 325 hect., pendinte de com. Coteana, pl. Siuld.-s., jud. Olt.

izvor abondent de apd sulfuroasd.

OddeI $i se varsä in riul Jijia.

Puturoasä (Fintina-), sorginte de apä mineralil, in jud. Buzdd, com. Gura-SdrAtel, cdt. Ciu.

Putreda, pilla, in jud. R.-Sdrat,
64 745. Morolo Dlobionar Googrodio. Vol. F.

Puturoasa, baltd, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritowww.dacoromanica.ro

hoiul; se scurge in pir. SArata.
19

PUTUROASA (ViNA-)

146

PUTUROSOL

Puturoasä (Vina-), sorginte de apil minerald, in jud. Buzail, com. Sibiciul, pe hotarul despre com. Colti.

da pana la 800 litri de apa
pe ora, care in scurtul sail curs,

Puturosul, las, pe mo$ia Ciornohalul, in partea de E. a com.
Ringhile$ti, pl. Boto$ani. tefane$ti, jud.

panä la intrarea sa in riti, depune pe pietre o materie alba
cenu$ie, batind putin in galben. In dreptul acestor izvoare $i pana la 1 oo in. spre S. de ele, apa riulur nu inghiata, la a-

Puturosul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com. Urseiul.

Puturosul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com.
Vi$ine$ti.

ceea$1 temperatura la care ar ingheta de n'ar fi fost amestecata cu apele minerale ce curg din izvoare.

Puturosul, maña/a, jud.

$1 pl.

Puturosul, izvor de apié sulfuroasii, jud. Bacati, pl. Tazlauld.-j., com. Gropile, pe teritoriul satuluI Paltinata. DA cam vre-o

Puturosul, viroagd, in jud. Braila, pl. Balta ; ja na$tere din partea de N.-E. a laculur Flea$ca ; trece pe sub malul de S. al luncer Calmatuiulur, pe la N. cat. Scarlate$ti $i al com. Dudescu, Slujitori-Albote$ti si ea. Caragica; taie qoseaua Braila-Calara$), la N. com. Insuratei, $i, dupa ce

Prahova, com. Valea-Lunga.

atinge partea de N. a laculur
Lacul-Kezir, da in partea dreapta a Calmatuiulur, la punctul Cornul-Malulur.

Puturosul, munte, jud. BacaCt,
pl. Trotu$ul.

6o litri pe ora. E la 18 kil, de
gara One$ti, dincolo de Trotu$.

Puturosul, deal, in jud. R.-Sarat, pl. Ora$ulur, com. Odo-

Puturosul, sati Imputitul, loc
cu izvoare sulfuroase fi bala, jud. Bacan, pl. Trotuaul, com.
Mandstirea-Ca$inul, la poalele muntelur Halo$ul-Mare, de unde izvore$te piriul cu acela$T nume.

Puturosul, firliaf, in jud. Bacau, pl. Trotu$ul, com. Groze$ti,

basca, in parte a de N. a com. Este acoperit cu pa$unr. Din
el izvoreste piriul Puturosul, ce

care curge printre satele Herastrdul $i Groze$ti, in directie

estica. Izvore$te de sub muntele cu acelasr nume $i, clupa ce se une$te cu pirlia$ul Pietricica,

se varsa in riul Rimna, udind
nordul comuner.

Puturosul,izvoareminerale, jud. $i pl. Arge$ul, com. Bradetul. Izvoarele se gasesc la vre-o 2 kil. spre N. de centrul com. Bradetul. Calea merge tot pe llaga riul Vilsanul, care, mar In tot parcursul sati, este tarmurit la mica distanta de inaltr peretr calcaro$I, aproape verticalr, -$i inalti de 40-60 m., inchizind ast-fel valea riulur filtre dota zidurr gigantice $i prapastioase. Pe fundul Oler clocote$te repede riul Vilsanul, cu pastravir

Izvorul principal are un debit de 70 litri pe ora.. E situat la 12 kil, de gara One$ti.

se varsa pe dreapta Oituzulur. Aci se afla $1 ape feruginoase.

Puturosul, pirta, format din izPuturosul, iz,vor de apei sulfuroasel, jud. Bacaii, pl. Siretuld.-j., com. Bote$ti, pe teritoriul mo$ier Viforani, a d-lur Iunius
Leca.

voare ; curge prin Valea-Grajdiulur, jud. Boto$ani, pl. Tirgul,
com. Mänastireni ; formeaza razu-

Puturosul, sorginte de afta mineraliz, in jud. Buzar', corn.

rile de la Valea-Grajdiului, de la Manastireni $i de la Onteni, apor trece in com. Gorbane$ti sub numele de Ursoaia $i se
varsa Ruga tirgul Sulita in Siena.

Chiojdul -din - Bisca, la poalele muntelur Ple$ea, Ruga cascada
ipotul.

Puturosul, pira, la na$tere din razul Puturosul, de pe mo$ia
Bor$a, com. Ro$cani, pl. Turia, jud. Ia$i, curge de la N'. spre S., intra pe mo$ia Caminare$ti,

sal, apor se izbe$te de stinci
ca Coltul-de-la.Pietrarie, ColtulRolbului $i Seciul. Coltul-Roibulur,

Puturosul, las, jud. Bacäil, pl.
Tirgul, in suprafata de ir hect., pe mo$ia Balu$eni (Zosin), in partea de N. a com. cu acela$I
nume.

pe la hotarul Basenilor, trece
prin razurile Baseni $i Carp, $i, indreptindu-se spre V., se varsa in jijia, pe la Scruntarul-Mare.

inalt de vre-o 50 m., are

virful inclinat d'asupra riulur. Sunt mar multe izvoare sulfuroase in$irate pe Ruga $1 sub albia riului. Cel mar abundent in apd $i concentrat in rnateril e pe partea dreapta a riulur. Poate

Puturosul, bala, formata de riul Jijia, la moara moOer Radiul,
com. Comindare$ti, jud. Boto$ani.

Puturosul, pida, izvore$te din
dealul Secdturile, jud.
$i

pl.

Prahova, com. Valea-Lunga, $i

www.dacoromanica.ro

PUTUROSUL

147

PUTULUT (DEALUL-)

se varsa in riul Cricovul-Dulce,

dupa ce primeste ca afluent/
valcelele

Puteni, sat, pendinte de
ale piriuluT Gerul.

com.

jud. Teleorman ; trece pe linga.

Magazia, Valea-luTMateiti, CrIcanul i altele.

Puteni, pl. Nicoresti, jud. Tecuela, situat pe ambele laturT

cat. Putintei al com. Attrnati

si se intinde, pe o mica distanta., si in jud. Vlasca. localitate, din com.
Sldnicul, pl. Varbilaul, jud. Pra-

Puturosul, vale, In jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur. Cataloi ; se desface din DealulMare ; .se intinde spre S., intr'o directie de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea centrald a plaseT cea estica a comuneT ; trece pe la poalele dealuluT Rezil, taie soseaua nationala Tulcea-Constanta, pe la kil. 12, si dup5. 6

Are o populatie de 314 famili!, sati 1216 suflete ; o bise-

rica, zidita la 1812, de locuitorT ; o scoala primara mixta;
6 circiumI.

hoya, unde s'a deschis prima gura de ocnd, care a rezistat
tutulor intemperillor pana acum citT-va anT, cind s'a prabusit in
fundul prapastieT, zisa. Putul-BaiT,

Puteni, mofie, jud. Tecuciti, com. Puteni. Are o suprafan de 1560 fäld, proprietatea descendintilor luI Constantin Mavrocordat.

Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, com. Costesti.

kil, de curs, se deschide in valea piriului Telita, pe stinga, puçin maT jos de satul Cataloi.

Putichioaia, sat, in jud. Covurtuja, pl. Prutul, com. Bujorul.
Are o populatie de 585 suflete ; o scoala mixta ; o biserica, fa-

Putul-Haretul, vechie stafie po,r.

Puteni, com. rur., jud. Tecuciti, pl. Nicoresti, compusa. din 2
catune Mindresti si Puteni si situata pe Valea-GeruluT, la 16

cind parte din parohia Firtanesti. Pe aicT trece calea ferata Birlad-Galati.

tald, jud. Putna, la 23 kil. de la Focsani spre Bacla.
Putul-lui-Ene, deal, situat la E.
de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,

kil. de Tecuciti si la 31 kil, de
resedinta piase)", spre E. Teritoriul com. este de 24568

Putichioaia, mofie particulard, de 2788 hect., in jud. Covurpl. Prutul, com. Bujorul.

jud. Ok, cu directia de la N. la S. si cu o lungime de i kil.
600 metri.

hect., din care 1459 hect. cultivabile.

Putul-OlaruluT, sat, in jud. Tu. Putinei, sat, cu 38 case, facind
parte din com. rur. Malovatul, din pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti i situat pe malul sting
al TopolniteI. Imprejurul satuluI, care este

Are o populatie de 474 famili!, saa 186o suflete ; 2 biseriel", una in Puteni i cea-l'alt5.
In

tova, pl. Simila, com. Ibanesti, spre S. de satul Ibanesti,

Mindresti, deservite de

2

Putul-Popei (Valea-), vale, in
jud. Tulcea, In partea nordica a piase! Isaccea si V. a com. Luncavita; se desface din dealul Sevastin, se intinde spre E.,

preotT si 4 cintaretT ; 2 coale,

una in Puteni, frecuentan de
54 copi! i cea-l-alta in Mindresti, frecuentan de 34 copiT ; o moara

udat de piriul Plesuva, se afla
maT multe grädinT cu zarzavatuff.

de Vint si una cu abur!, ale proprietaruluT.

tuteo directie generala de la S.-V. spre N.-E., trece pe la
poalele movileT CodruluT, si dup1
5

Locuitorif posea : 470 boT,
504 yac!, 272 caT, 183 Tepe, 495 oI, 3 taurI, 4 bivolT 5i 521 pord. Veniturile si cheltuelile anuale

Putintei, cdtun, in jud. Teleorman, pl. Margine!, pendinte de com. Atirnati. Are o populatie
de 315 suflete. Este foarte vechiu, anterior satuluT Atirnati.

kil, de drum, se deschide in

piriul Luncavita, pe stinga, chiar linga satul Luncavita.

ale com. sunt de 7500 le!. In partea de S.-E. a satulul Puteni se afla un monument de piatra de o forma piramidald, avind o Inaltime de 2 m., sub care se aflá ramasitele generaluluI rus Alexandru VasilievicI,

Putului (Coasta-), deal, in jud.
Putintei, mo,rie a statului, In jud. Teleorman, pl. Margine!, com.

Buzaa, com. Gura-SaratiT, cat. Valea BotiI; are 90 hect. vie si
o hect. livezT.

Atirnati, avind o intindere de 1104 hect., din care o parte s'a vindut satenilor in loturi. Putinteilor (Valea-), vale, ramificatie din valea Teleormanulur,

Putuluf (Dealul-), deal, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. Cdciulesti ; se desface din
Dealul-BalauruluT, In directiune

mort la 1770. O osea judeteana leaga comuna de orasul Tecuciti.

www.dacoromanica.ro

PUTULUf (VALEA-)

148

PUZDRA

spre E., pe linga satul GuraVad.
Putului (Valea-), cdtun al com. Lipia, jud. Buzad, cu 280 locuitorf
si

pitropiei Spitalului Sf. Spiridon

Puturile, mofie, a statuld. Vez/
Bratovoesti, jud. Dolj.

din Iasi, daruita de catre Iordachi Popovicr din Botosani.
Satenif improprietaritT ail 257

Puturile, mo,rie, a statuld, pe
teritoriul com. Giorocul-Mare, pl. jiul-d.-j., jud. Dolj. Se arendeaza, impreuna ca mosia Bratovoesti, cu 42150 leT anual.

6o case.

hect., 74 ar. pamint, lar proprietatea, 2719 hect., 74 arif
cimp.

PutuluI (Valea-), cdtun, al com. Merei, jud. Buzad, cu 300 locultor! si 64 case.

Sunt 2 iaZurr. Apele ce trec pe mosie sunt piraiele Volovatul si Bodeasa. DrumurT principale : acel de

Puzdra, sal:1 Holda, pilla, jud.
Suceava, izvoreste de sub mun-

Putulul (Valea-), cdtun, al com. Cernatesti, jud. Buzail, Cu 220
locuitorT si 46 case.

la Darabani, ce merge la tefánesti, si acel de la Mitoc, ce merge la Doroholit Mosia se hotardste cu : Nichiteni, Draguseni, Bivolul-Lipan, Codreni si Cotusca. Pe teritoriul com, se afla Movila-ArmeanuluT $1 Movila-Cal-

tele cu acelasT nume, udá teritoriul com. Brosteni, pe o lungime de 5-6 kil. $1, dupá ce a invirtit o moriscä si o piuS.,

Putureni, sat, pe mosia Cu acelasT nume, jud. Dorohoitl, pl.
Prutui-d.-j., com. Copisca, ca

se arunca in Bistrita. Primeste din dreapta Pirlul-RusuluT, lar din stinga Goroviciul, PiriulSocului si Piriul-CucinieT.

83 familif, sail 353 suflete. Proprietatea mosieT este a E-

d ara

www.dacoromanica.ro

R
Raba, subdivizie a comuna' Bobul, jud. Gorj, pl. Amaradia, la E. catunuld de resedintä, situata pe loc ses. Are o intindere de 184 hect., din care 40 hect. arabile, 107
hect. finete, 8 hect. vie, 19 hect. padure, 7 hect. pomet si 3 hect. vatra satuluT, Cu o populatie de 85 suflete.
CeairuluI, a-BozuluI si Valea-Tu-

Rachieri, sat, facind parte din
com. rur. Valea-Calugareasca, pl. Cricovul, jud. Prahova.

riaculd carl curg prin interiorul catunuluI. Balta Crapina, la N.-V., si Piatra-Cdcata, la E.,
contin peste.

Intinderea satuluI e de 527 hect., din care 16 hect. ocupate de vatra satuluI, 211 hect. ale locuitorilor si 300 hect. ale
statulul.

Rachierita, vale, jud. Prahova, izvoreste din muntele Lazul,
plaiurile Breaza-Talea si Prahoya, com. Breaza-d.-s. ; curge

de la V. spre E. si se varsa in
riul Prahova, tot in raionul com.
Breaza-d.-s.

Locuitorii posea: 3 plugurI,

Are o populatie de 440 suflete ; o scoall mixta, conclusa

6 care cu bol ; so vite marI
cornute, 2 caI, 119 or si 23 rimatorl. Comunicatia in cdtun se face

prin soseaua comunald si judeteana a comuneI si prin alte drumurI ordinare.

de un invatator si frecuentata de 34 elevI ; o biserica, zidita. in 1859 de locuitorI, deservita de un preot si un cintaret.

Rachiteaua, vale, in jud. Gorj,
plaiul Vulcan, spre N.-V. com.
Topesti, in directie V.-E., se desface din muntele Gruiul-Negru,

RacheluluI (Fortul-), intariturd, jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. rur. Luncavita, cat.

da in hotarul Pestisanilor si isI schimbä directia spre S., lasind
spre V. muntif : Dumurile, Cracul-FaguluI, Cracul- orAtuluf si Cracul-Rachitelelor, iar spre E.
Gruiul-Negru 5i muntele Fra-

Rachel, sat, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cat. com. Luncavita, situat in partea de N. a plasel

si cea de E. a comuna, la 3 kil. spre E. de cat. de resedinta, Luncavita, pe malul drept al girleI Ciulinetul, la poalele
dealuluT Gilma-Mare.

Rachel, situat in partea de N. a plaseT si cea de E. a comune, in punctul de N. al satuld
Rachel, Ruga soseaua judeteana.

sinul; are o lungime de 7 kil.

Se margineste la N. cu Dutarea ; la V., cu cat. Luncavita; la S., cu com. Balabancea ; la

Tulcea-Isaccea, pe care o domina pe o mare intindere, dominind de asemenI si asupra satuluI Rachel, asupra drumuluI comunal Rachel-Luncavita

Raci, com. rur., jud. Gorj, pl.
JiuluI, la N. com. Ohaba, situata

si asupra Orle Ciulinetul. Este
asezat la poalele dealuluI Gama-

E., cu com. urb. Isaccea. Dealurile care brazdeaza teritoriul sunt : Gilmele-Insirate,
Gilma-Mare si Gilma-Mica. E u-

parte pe loc ves, parte cam pe deal. Se compune din catunele: Raci, Artanul si Baniul. Are o suprafata de 513 hect., din carI 19 hect. padure, 259
hect. arabile, 6 hect. vil, 21

Mare si e fácut de TurcI, ina-

inte de razboiul de la 1877,
pentru a impiedica trecerea Rusilor peste Dundre, de care este

hect. prunI, iar restul finete si pasune, cu o populatie de 1722
suflete.

dat de gira Ciulinetul la N. si
de afluentif acesteia : Valea-

departe de 3 kil. www.dacoromanica.ro

Sunt 3 bisericI, deservite de

RACI

150

RACLARIUL

I preot $i 4 cintaretT ; o $coa15.,

fondata la 1836 qi frecuentata de 35 elevf. Locuitorif posea : 20 plugurT, 33 care cu boT, 3 carate cu cal ; 137 vite marl cornute, 39 cal, 323 oT, 22 capre, 143 rimatorf; 20 stupf cu albine. Comuna este adata pe partea de V. de piriul Jiltul-Mic. Comunicatia se face prin $o-

la N. spre S., terminindu-se in dreptul com. Borascul.

durea Mija $i se varsa in riul
Cricovul-Dulce, in raionul com.

Este formad la E. de culmea dealuluf Jiul, care vine de-

Haimanalele, pl. Filip4ti, jud.
Prahova.

spre N., lar la V. de culmile
DealuluT-Ohabel $1 Bolbo$1, ce

se prelungesc asemenea despre N., din jud. Mehedinti.

Racilor (Iazul-), tag, in suprafata de 35 hect., pe teritoriul
com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud.
Dorohoiti.

Racf-de-peste-Deal, d'aun, al
com. Strimba, jud. Gorj, in par-

Racilor (Valea-), vale, ce se
intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj, plaiul Vulcan, in directia E.-V.,

seaua comunala care o pune In legatura la N.-V. cu com.
Ursoaia din jud. Mehedinti, iar la S. cu com. Calaparul-d.-s. $i
Borascu.

tea de V. a com., situat pe
loc qes $i avind o suprafata de 39 hect., dintre care 1 hect. vie

pe o intindere de 3 kil., pana
in jud. Mehedinti, la com. Ratezul, lasind la S. ,dealul Chiciora, iar la N. cat. Celeiul.

$i IO hect. prunT, $i o populatie de 30 familiI, Sad 120 suflete.

In com. se gasesc 6 puturT
$i IO fintinf.

Locuitorif posea,: 8 plugurT,

Raci, ciitun de re$edinta al com. Raci, jud. Gorj, pl. JiuluT, a$ezat pe valea cu acela$1 nume,

20 care cu bol; 20 stupT ; 128 vite marl cornute, 3 cal,
57 oT, 4 capre $1 16 rimatorl. Comunicatia in atta] se face

Raciul, com. rur., in jud. Dimbovita, pl. Dealul - Dimbovita,

parte pe $es $i parte cam pe
deal.

Are o suprafata. de 366 hect.,
din carT : 10 hect. Ociare, 184 hect. arabile, 5 hect. vil, I 1 hect. prunT, restul izlaz $i finete,

pe qoseaua coma nala care il leaga la N. cu cat. Baniul, al com. Raci, lar la S. cu com.
Borascul.

situata parte pe deal $1 cea mal intinsa parte pe vale intre valle Sutiel, la 15 kil. spre S. de Tir-

goviste. In raionul com. sunt dealurile : Racial, Suta, Olarul
$i Speriatul; apoT piraiele : Suta $i Valea-Seac5.

In atan sunt 2 puturl
fintinf.

$1 3

Se compune din 3 cátune:
Racial, Cobori$ul si Sili$tea, cu
sat,

cu o populatie de 375 familt, sati 1201 suflete, din care 203
contribuabilI ; o $coala, infiin-

Racila, sat Obreje§ti,

o populatie de 666 locuitorl.

tata la 1836, $1 frecuen tata de
35 elevI ; o biserica de lemn,

re$edinta com. Girleni, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bac5t, a$ezat pe dreapta Bistricioaref, in fata satuluT Girleni.

Are o biserica

$i

o $coald.

- Se invecineqte la E. cu VAcaresti qi Persinari, la V. cu Piciorul-de-Munte, la N. 'Cu Suta-

fatua de locuitorl la r780, deservia de 2 cintaretl. Locuitorif posea : io plugurf, 20 care cu bol, 4 carate cu cal, 62 vite marT cornute,
193 OT, 22 capre $i 68 rimatorT 12 stupT.

Are o populatie de 312 suflete ; o biserica, fondata. in 1868

de enoria$I $i de C. Danu, de-

servia de un preot, un diacon
$i 2 cintaretT ; o $coala mixta; o circiuma.
Vite : 27 cal, 187 vite mar).

Seaca $i la S. cu Gura-Sutil $i Sperieteni, despartindu-se de V5care$ti prin riul Dimbovita, lar' de cele-l-alte, prin padurl, delulete $i val miel'.
In raionul com. se af15. peste 47850 ariT de padure.

In catan se gasesc 3 puturI
$1 7 fintinT.

cornute, 143 of $i 127 porcI.

Raci, tezer, jud. Braga, situat la
N. de Pe$ti-Romine$tI $i PeqtiTurce$tf, cu caff comunica prin
Gitul-Racilor.

Racila, perdure, in jud. Bacat,
plasa Bistrita-d .-j., pe teritori ul com. Calugara-Mare.

Raciul, munte, in jud. Dimbovita, mal in sus de Moroeni, in stinga. Pe litiga munte curge 01111
Valea-RaciuluT, pe care sunt he-

restraie de Wat scindurf.

Racila, piria, in jud. Bacati, pl.
Rae!, vale, in jud. Gorj, pl. JiuluT, pe care este situata com. Raci, cu catunele sale Artanul, Raci $i Baniul. Se intinde de
Bistrita-d.-s., com. Girleni, care se varsa in Bistricioara.

Radia, 'Mg, izvore§te din pawww.dacoromanica.ro

Raclariul, deal, pe teritoriul com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaqi, se prelungeqte spre N. de satul Mironeasa ; pe coastele luf

RACLARIUL

151

RACOVA (PLASX)

sunt plantate vil, pentru care i se mar zice $i Coasta-Viilor.

Este proprietatea locuitorilor $i e acoperit de vil', pomet
araturr.

enesti-Strajescula Slobozia Iazul-Dracula
Pungefti, Cu satele P un gesti (tirg), Pungesti (sat) si

Raclariul, pddure, in partea de V. a com. Poiana-Cirnula pl. Crasna, jud. Vasluiti, In hotar
cu com. .Dobrovatul.

Racota, japfe, situata la N.-E.
de com. Ciacirul, pl. Balta, jud. Braila; uneste Dunarea cu lacul Groapele, trecind pe partea de

S. $i S.-V. a laculur Tiganca, apor se indreapta spre N., trecind prin lacurile Tudor-Oancea si Manea, $1 se vara. in
Groapele, sub mal, in apropiere de comuna.

Racova, p/asei, jud. Vasluitt Se intinde de la V. spre S., ocupind toata partea S. a judetula E a$ezata pe dealurile din dreapta si din stinga piriulur Racova si pe intinsa vale a Racover, care are e$irea in sesul Birladulur, in dreptul ora$ulur Vasluiti. Se mArgine$te la N.
cu plasa Stemnicul ; la S., cu jud. Tutova ; la E., cu o parte din pl. Sternnicul si orasul Vasluir! si la V., cu jud. Roman.

Dumbravea Teritoriul plaser este straba tut de doul culmr marr de dealurT, care se prelungesc din judetul Roman, de-a lungul ser: una printre piraiele Racova

Stemnicul si se sfirse$te in
sesul Birladulul la satul Radiul, lingd Vasluiti, si alta din dreapta pirlulur Racova, care continua In jud. Tutova, formind i culmea dreapta a sesultu Birladulur.

Racoti, cdtun, al com. Godine$ti,

plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
S.-V. de comuna, situat pe dealul cu acela$T nume. Are o suprafata de 456 hect., din care 301 hect. arabile, 55

E formata din contunde: T. Armdfoaia, cu satele: Armasoaia, Bleasca, Rädiul, Ursolea, Valea-laNastase, ValeaSili$ter si Albina. Co,cefti, cu satele : Cosca, Co$e$ti, Iezerul, Fundatura $i
Valea-Oner. Curse,s-ti, cu satele : Curse$ti-Raze$T, Curse$ti Sofronie,

Ambele aceste culmr sunt in tretaete de val, pi-in care curg
diferite Oraje.

Partea de V. si N. a pla$er este foarte ridicatd, din cauza
inaltimer dealurilor, acoperite in

mare parte cu padurr. Sunt putine sesurr i locurr deschise, de aceea cultura cere-

hect. finete, 30 hect. izlaz, 60 hect, vil si io hect. livezr de prunr, cu o populatie de 160
familii, sail 629 suflete. Are o $coala, fondata la 1858, frecuentata. de 44 copir; o bireedificata la 1823 $i deservita de I preot i 2 cintaretr. Locultorif posedä : 42 phi-

alelor este mal mica de cit in
cele-l-alte plasT, din cauza Po noarelor $1 a padurilor.

Toporasti, Hordila i Rapa.
Doag-ele,cu satele : Doaga-

Sontula Doaga-Vasiliti, Lipova-Manastirer (Valea-Hoger) $i Porcäretul. Hit-faya, cu satele : Hirsova-Raze$i, Hir$ova-Manastirel

In vechime, tot teritoriul acesta plasT era acoperit cu codri secularr, din carr exista asta-zr o mare parte.
Intinderea pla.$er e de 36628 hectare.

gurr, 125 care cu bol,
matorr.

i ca-

rtita cu car; 515 vite mart cornute, 51 cal, 370 or si 205 ti-

si Fundatura. Iveinefti, cu satele 'vane$ti (Huseni), Brosteni, Buscata, Golgofta, Valea-Cinepet $i Valea-Mare. Girceni, cu satele : Girceni, Racova, Racovita, Scaunele, Schitul - Malinesti, Slobozia $i Trohanul. Laza, cu satele : Bejenesti, Racova, Lingurari, Oprisita, Po-

Are o populatie de 5365 t'anilla', salí 17058 suflete ; 27 bi-

serici, deservite de 21 preOti
25 cintareti ; 10 §coale, frecuentate de 327 elevr $i 32 eleve

sele comunale, care

Comunicatia se face prin $oII leagà

de o parte cu com. sa Godine$ti, lar de alta cu Costeni. Teritoriul catunulur e udat
de 6.11 Tismana. In catun se gasesc 3 morT pe

(1899-900). Vite 6710 vite mari cornute, 8211 a 898 cal; to bivoll, 281
capre $l 2125 ritnAtorT,

apa si 6 fintinr.

lincul, Risnita, Sauca si Laza.
Lipoya, cu satele : LipovaRaze$I, Mälosul, Valea-Caselor, Valea-Mosneagulur.

Racoti, deal, jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la V. catunulur Racoti, bifurcat de la E. la V. in

Sunt 1849 stupr cu albine. In aceasta plasa s'a dat moasa lupta de la Racova, In lanuarie 1475, 'filtre stefan Vo da-cel-Mare i Turcir i in care
Moldovenir aS e$it invingatori.

Poencyti, cu satele : Poene$tl-Razesr (Ghigal), ValeaCaselor, Poenesti-Manastirer, Po-

dota ramurr numite: Dolce$ti
Modorani.

In aceasta batalle, o armata. mica de 47000 ostenr a invins pe alta de 120000, inteo vale,

www.dacoromanica.ro

RACOVA

152

RACOVA

care era acoperita Cu codri secu/arl.

In legendele populare locale,

la II insurIteTI 276.40 ala in improprietarire. Mo$ia Racova este domeniul

nume, situat in valea piriuluT
Runcul $i pe deal. Are o populatie clq 380 suflete ; o bisericA, facuta de locuitorI la 1870, deservid de preot $1 2 cintAretI; o $coala mixta, care fanctioneazA de la
1865; 3 circiumT. Vite : 12 cal, 350 vite rnarT

se arad ca vatrA a razboiului, fie-care localitate din aceasta

plasa, incepind de la fundul
plAseY, pana la e$irea in $esul Birladulul, linga ora$ul Vasluia ; dupa. semnele insa ramase, pre-

statului, fosa proprietate a manastireI Bistrita (jud. Neamtu). Statul maT are vre-o 800 hect.

Ville ocupa o intindere de 30/4 hect. In com, se afla pAdurea statuluT Racova-Letcani.

cum $anturI si movile, se dovede$te ca razbolul s'a petrecut

cornute, 83 porcI, 7 capre $i
336 oT.

Teritoriul comuna este de
3509 hect. Se afla in Racova o velnitA
pentru fabricarea spirtuluT de ce. reale.

catre partea de S., spre gura
vaieI Racova; de unde apoI s'a

preurmat In sus pe apa Birladulur, prin comuna Birze$ti $i
apoT pe valea RebriceI, pana la

Racova, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, tinind
rur. IlovAtul.

satul ScIntela, pe drumul saa sleahul mare ce merge spre ora$ul Ia$1.

Budgetul com. e la veniturI de 9549 leI, 15 banT i la cheltueli, de 3501 lel, 95 banI.
O cale comunald $oseluita in-

Racova, com. rur., jud. Bacaa,
Bistrita-d.-s., a$ezatä pe deal $l

cepe la Letcani, trece in jos la Racova $i apoi dà in calea
nationall BacAti-Piatra. Departarea la Bacail, capitala judetu-

Racova, sat, pe mo$ia $1 in com. Giurge$ti, jud. Suceava, a$ezat linga hotarul Bucovinel. Vatra satuluT ocupa 8 falcr,

ca o populatie de 147 suflete. ImproprietArip In 1864 sunt
18

pe coasta din stinga BistriteT,
la limita de N. a judetulur.

frunta$T,

15 palmar $i 6

14 este de 20 kil.; spre Ciumasi $i spre Bere$ti, 7 kil.; spre
Buda, 5 kil., spre Girleni, re$edinta pla$eT, 5 kil. De la

E formad din 5 caune: Letcana, Racova, HalmAcioaia, Gura-raid i Satul-Noa. Satul Surina, fost al acesteT comune, s'a alipit pe Ruga com. Girleni, din

coda$T, stApinind 5o falcI. Biserica $i scoala din Giur-

ge$ti serva $i acestul sat.

Un singur drum principal
duce la Giurge$ti, (5 kil.).

Letcani se bifurca in sus doua cal comunale ne$oseluite, din

dreapta Bistrita
Se margine$te : la N., cu com. Buhu$i (jud. Neamtu); la S., cu

care cea din stinga merge in
jud. Neamtu $i cea din dreapta In judetul Roman. Totalul paminturilor de cultura' este de 807,95 hect. Gara Girleni fiind a$ezata la 5 kil, de com., inlesneste mult transportul cerealelor din locaMate.

Racova, sat, in partea de N.-V. a com. Girceni, pl. Racova, jud. Vasluia, format din catunde : Racovita - CuzeT, Slobozia, Fundul-RacoveT $1 Scauflete,

teritoriul com. Ciuma$1 $1 al com. Girleni ; la E., cu teritoriul com. Bere$ti i la V. cu com. Buda. Teritoriul com. prezinta dealurT, ca acel al HalmacioaieT

a$ezate toate pe Valea-

RacoveT, pe dreapta $i pe stinga Piriulul-Racover, pe o intindere

cam de 12« hect., din care
128 hect. padure $1 880 hect. loc de cultura, finat, imap ale proprietAteT, lar 236 hect. ale
locuitorilor Cu 35 hect. vie.

al Viilor, $i este brazdat de piriia$ele : Letcana, Racova, Dogarul, Valea-Rea, Ilie$ul, Runcul i Glodul. Are o populatie de 1731 suflete; 3 bisericT, deservite de 3
preotT $1 3 cintaretl ; o $coalA,

Racova, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., com. Tama$i, situat pe piriul Cu acela$T nume, la marginea padurei, la 500 m. de
satul Tama$1.

Are o populatie de 120 familif, sati 550 suflete ; o biserica, facuta. la 1804, deservid

Are o populatie de 331 su.
flete, $1 2 circiuml. Locuitorif poseda: 8 cal, 102

in satul Racova, re$edinta comuneT, frecuentad de 18 copa'.

Vite : 29 caT, 824 vite marl
cornute

i 487 a

vite marT cornute, 61 pord
8 capre.

de i preot ; o circiuma. Vite : 33 cal, 255 vite maff cornute, 78 rimatorI, 36 or $i
24 capre.

Dupa legea rurala din 1864,

Locuitoril posea : 24 plu-

dat la 256 locuitorl 694
falcr In tarind. In 1879 s' ají dat

Racova, sat, jud.

Bacati,

Bistrita- d.-s., com. cu acela$T

pl. gurl, 4 carute cu cal $i 31 care cu bol; 42 stupI cu albine.

www.dacoromanica.ro

RACOVA

153

RACOVITA

Racova, deal, jud. Bacati,
tuat pe stinga Siretuluf.

pl.

Siretul-d.-j., com. Tama§i, si-

Racova, mofie, jud. Bacat, pl. Bistrita -d.-s., de pe teritoriul
com. Racova.

hotar din spre Bucovina, trece in com. SiNtea §i se vara. in Suceava. De la intrarea luI in satul Stirbätul 41' schimba numete in Sucevita.

Racova, phi, jud. Suceava, izvoreqte de sub dealul Hirtopul, curge pe Ruga satul Ganeni O se varsa in Somuzul-Mic (2-3 kil.). Are de tributar din dreapta pirlul Hermeziul, iar din stinga piriul Poeni.

spre S.-E., curge printre pareti inaltl i stincoA brazdeazä partea de E. a pl4eI i a comunel, taie drumul comunal Greci-Balabancea, i, dupa un curs de 3 kil., se varsa in piriul ValeaGrecilor, pe stinga, ceva mal'

jos de satul Greci, dupl ce a
primit, pe stinga, piralele Ditconul i Crucelari.

Racova, pdclure, jud. Bacat, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Leca.

Racova, pa-dure, jud. Bacäti, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Tama. i.

Racova, vale, jud. Vasluiu, Incepe de la satul Racova, des-

pre N.- V., de pe linga jud.
Racova, piria, jud. Vasluiti, pl.
Racova, izvore0e din partea de

Roman O se intinde spre S.-E. pana in valea Birladuluf, in
dreptul orav.iluf Vasluiu; prin ea

Racova, lac, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul corn. urb. Isaccea, situat in partea de N.

N.-V. a com. Girceni, din padurea numita Povirni§ul-Racovef (Fundul-Racovel), curge spre E.,

curge piriul Racova.

a pla§eI §i a comuneT, format de o revarsare anterioara a
Dunard; este inconjurat cu stuf de toate partile ; comunica, la V., cu lacul Piatra-Clcata, prin
Girla-Cazaculuf, §i la E., Cu bra-

printre satele Racova i Trohan, pana la Podul-lul-Hangan ;

Racova-Letcani, pa-dure, jud.
Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Racoya, cu o intindere de 780 hect.

de acolo se indreapta spre S., printre comunele Pungeti i
Cursqti, unde prime0e in stinga piraiele Cursqti i Toporasca;

san 520 114 ara plan de exploatare §i cu copad foio0:
stejarf, fagf, etc. Aceasta pa-

tul Isaccea

canal al Duliare), prin Gira- Hambarului ; are o suprafata de 25 hect.
(un

udd tirgwrul Pungqti i de
acolo se lasa printre comunele: Arm4oala, unde primqte piriul Armawaia li Ccnqti, unde pri-

dure tinea mal inainte de manastirea Bistrita, jud. Nearntu, pl. Piatra, com. Doamna.

Racova, bala,

in fata satuld Ivane0, com. Ivaneti, pl. Ra-

mWe piriul One0 ; lar de
la podul Finita, din esul Nituleti, trece in com. Ivane§ti, ande primete piraiele : Golgofta
yi

coya, jud. Vasluit, formata din piriul Racova. Contine mult pete i e acoperità cu stuh, rogoz si lozie.

Racovatul, munte, in plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul, jud. Mehedinti. Din el izvore§te piriul
ca ace1a0. numire. apof

Bouluf ;

me§te in stinga &alele :
Ianca, OpriOta, Ghilcarul

priHir§i

pva, din com. aboya, Laza,
Racova, pidiaf, jud. Bacdu, pi.
Siretul-d.-j., com. Tarna0, care

Racovätul, piria, jud. Dorohoiu, izvoreste din pAdurea cu asemenea numire, de pe mosia Tirnauca, com. Tirnauca, pl. Herta, si se varsA. in 01111 Tinca.

Hopul, din com. Laza, lar in
dreapta : Valea-Caselor, Boul i Lupoaia, Boinita i Valea-Mare,

izvore§te din locul numit Poiana-Mare, trece prin mijlocul
satuluf Racova, i se varsd prin Balta-BraduluI in Siret.

Racova, filia, jud.

Bacati, pl. Bistrita-d.-s., izvorete din mun-

din com. Poinqti ; pe teritoriul com. Radiul §i, in jos de ora§ul Vasluit, se varsa in dreapta riuluf Birladul.

tele Runcul, trece pe la com. Racova O se varsa d'a stinga Bistrite.
Racova, pilla, jud. Suceava, for-

Racova, piriii torential, in jud.
Tulcea, pl. Macinul, pe teri-

toriul com. rur. Greci ;

i

iz-

vorete din poalele de S.-V. ale dealuld Piscul-Inaltli-Tutuiat,

trece apof Racovita, com. rur., in apropiere de riul Olt, jud. Arge, pl. Lovitea, la 35 kil. de Suici, resedinta sub-prefectura, si la 84 kil, de Pitesti. Se compune din 6 sate : Bradul, Clocoticiul, Coplceni, Draganelti, Racovita li Varatica, cu o populatie de 141 familif sat 551 suflete.
I

mat din piraiele Obipiel, din sus de satul Racova; servä. de
64745. Afarolo Idelionar Ceografic. rol. V.

se indreapta spre S., avind o
directiune generall de la N.-V.

Prin comuna trec piraiele Racovita li Blia§i.
20

www.dacoromanica.ro

RACOV1TA

151

RACOVITA
IthtirY RIncliciovul si de d-1 Jupin Du/nitrasen BrAtianu de aicY din Racovita, In zilele luminatuluY Domnultd nostru

Are 3 bisericI, deservite de 3 preop si 3 cintaret1; o scoall
mixta.

aburT : unul al d-luT Ion Hessu, exploatatorul padureT d-luI Do-

brovid, care macina coaja de
stejar, destinata pentru tabacit ; al doilea al d-luT St. Perieteanu-Buzad ; al treilea al d-lor

Budgetul com, e la veniturl
de 2151 leT, iar la cheltueli, de
1845 leT.

Ion Nicolae Petru Mavrogheni-Voevod, fiind Mitropolit I. P. S. S. Pdrintele Chir Grigore al Ungro-Vlahie, la ani1 de la Cristos / 786, luna luT Iulie 2.

Vite : 20 caT, 800 bol si vacT,

Cornasanu & Co. exploatatorT

250 rimatorT, 1300 of si 500
capre.

de padurT, in com. Conteti si al patrulea al d-lui I. A. DobrovicI, instalat In fabrica d-sale

Aceasta biserica s'a reparat
la anul 1877. Scoala din Racovita-d.-j. da-

Pe teritoriul comunel se gäsesc ruinele unei vechl cetatI, pe Piriul-BdiesiT, si un turn de piatra asemenea in ruine, care se zice ca dateaza din vremea
Romanilor.

de spirt din Clucereasa. Locuitorll ad luat pamint prin

improprietarire la 1864 pe 3
1n00'1: 144 Pe mosia d-luI Moraitu ; 20 pe mosia d-luf Racoviceanu i 53 pe mosia fratilor Contestr, azi a d-lui Dobrovicf. In centrul comuneT, linga primarie, in curtea caselor foste

teaza de la anul 1830. Dup6. anul 1840, s'ad intrerupt cursurile, iar la anul 1857 scoala
a reinceput
sA

functioneze.

Pana la anul

1870,

atit Ra-

Racovita, com. rur., jud. Muscel, plasa Riul-Doamner, la S. de

covita-d.-s. cit si Racovita-d.-j. aveati scoale deosebite. Acum

sunt in comuna 2 scoale, cea
de la Racovita - d. - j.
i una

Cimpulung, situata pe tärmul sting al riuluT Argeselul si pe riul Tirguld, la 33 kil. de Cimpulung si la 8 kil, de com.
Stilpeni, unde este subprefectura 1.1 judecatoria de ocol.

Racoviceanu, acum DobrovicT, este o intdrire, numita de popor
eCula».

la Valea-Stinef. Ad fost fre-

cuentate in 1899-900 de 144
copir.

Aceasta frumoasä cladire, in-

Budgetul com. e la veniturT

nalta de 20 m., este foarte solida, si, gratie materialuluT din care e cladita, va putea sa reziste inca citI-va secoll. Pe fatada

de 2413 ler si la cheltuelf, de
2184 lei.

Prin comuna trece soseaua
nationala Bucuresti-Pitesti-Cimpulung i calea ferata GolestiCimpulung,
%infle.

In

aceiasT

direc-

despre curte se vede urmatoarea inscriptiune : cZidita în anul

Racovita, com. rur., In jud. R.Sarat, pl. Gradistea, pe malul
sting al emitir Buzad.

Se compune din 4 catune :
Racovita-d.-s., Racovita-d.-j., Valea-Stinel si Clucereasa, cu o

1806, Septembre 12. Arsa in anul 1877, Decembre 13. Reinoita in anul 1878, Iunie 15». Sunt 2 bisericT, deservite de preotI si 3 dascali. Biserica din Racovita s'a fondat din timpul lui Mavrogheni si se gaseste inca in stare foarte
burla. VechT proprietarI: Dumi-

Este asezata la S. de judet, la 38 kil. spre S.-E. de orasul
Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre S. de Gradistea-d.-s., resedinta
plaseT.

populatie de 1349 locuitorT 302 case. Pana la 188o, Racovita-d.-s.
si Racovita-d.-j. formad comune separate.

LocuitoriT se ocupa cu rotarja, fieraria 1 cu transportul de lemne de foc si constructie
din páldurile vecine : Racovita, Contesti i Mioveni, puse in exploatare.

Comunele Invecinate sunt : Domnita, la 5 kil. si Gradistead.-j., la 8 kil. Se margineste la N. cu VIIcelele ;

trascu Bratianu cu familia sa,

la E., cu Domnita ; la

se vad zugravitl pe unul din
paretiT bisericer, fiindu-I ctitorT. Pe frontispiciii, d'asupra useT,

V., cu Gradistea-d.-j. si la S., cu Sutesti (jud. BrAila).

In comuna sunt 50-60 stupT de albine. Se cultiva gindacii
de matase. LocuitoriT posedd : 39 caT si
Tepe, 18
vacY,

se citeste urmätoarea inscriptiune cu litere cirilice
Aceasti s11nt i Dumnezeasa bisericl ce priznueste hramul sf. ArehiereU Nicolae al Mira-LichieY, fhatorul de minunI si al sfinttlor si a tot lludatilor apostolY Petru si Pavel si ce! 12 ApostolY, s'a flcut din temelie, s'a Infrumu-

Riul Buzaul o uda la S., de la V. la E.
Suprafata comuna e de 3034

hect., din care 30 hect. vatra
comuneT, 504 hect, ale torilor si 2500 hect. ale particularilor, cu o populatie de 172
familiT, sad 855 suflete. Are o biserica, cu hramul Sf. TreT IerarchT, zidita in 1860 de Maria C. utu, fiica znareluI

taurT,

484 bol, 240

144 viteT i vitele, 280 porcT si 68 capre.

Sunt aci pe riul Argeselul 4 herastraie, puse In miscare cu

setat dupl cum se vede de robiT luY Dumnezeil Sfintia-sa PArintele Chir Daniil Archimandritul, egumenul sfintel Mo-

www.dacoromanica.ro

RACOV1TA

135

RACOV1TA

Vornic Racovita si deservita de preot i I cintket ; o coa15. mixta, frecuentata de 55 elevI; 4 circiumï. Locuitorif pose& : 175 plugurf ; 184 cal, 554 bol, 257 vacl,
16o Tepe, 105 rimatorI si 990 of.

tilor CarpatT, la extremitatea de

oseaua dupl. valea Cernel
uneste com. Racovita cu Fome-

N.-V. a jud., pe dealurile Cernef, Gogatastilor, Greculestilor, Lablestilor si Priporenilor, la

testi. Drumurile ce trec prin
com. sunt cel ce vine de la com. Polovragi si trece spre E. in com. Recea i altul ce pleaca din Ra-

6o kil, de capitala jud. si la 18 kil, de a plaiuluf.

Are o populatie de 587 locuitorl ; 2 bisericT, una in Racovita i cea-l'alta in Otesti. Cea

covita, spre S., la com. Milostea.

Comerciul consta in importul

de coloniale, tesaturf, si in exportul de cereale i vite. Trans-

din Racovita s'a zidit la anul
7219 (1711), dupa cam s'a gasit

Veniturile com. se urca la 564 let i cheltuelile, la 558 lef
anual.

portul se face prin gara Rimnicul-Sarat.

sapat inteo cruce de piatrá ;
iar ctitorif nu se cunosc, restul
fiind sters. Aceasta biserica, fiind de lemn, simplä i nezugravitd, s'a dat jos din teruelie i in locul eT, la 1886, s'a construit

Calle de comunicatie sunt : drumurile vecinale spre Domnita ; Vticele - Macrina ; Gradistea - d.-s. - Balta - Alba si spre

Mosia Racovita, parcelata divizata in 25 loturf, s'a vindut
locuitorilor.

Se margineste la E. cu com.
Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la N., cu padurile Racovita Brosteni si la S., cu Milostea si Fometesti.

ueti (jud. Buzati). Budgetul com. e la veniturf
de 3669 lef, 9 banf, lar la cheltuelf, de 3995 leY, 61 ball.

alta, maT spatioasa, tencuita si zugravita. Biserica din Otesti s'a fondat la anul 7215 (1707). (Ved Otesti).

Racovita, com. rur., pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, compusa din satul cu acelasT nume,

coala e frecuentata de 32
copa.

Locuitorif se ocupá cu plugarla, cresterea vitelor, fabricarea varuluT, transportul sareT de la Ocnele-Mari, facerea de sita

situat Ruga Oltetul, pe tarmul drept, la 3 kil. de Bals si la 29 kil. spre N.-V. de Caracal.

Racovita, sat, cu 225 locuitorT, jud. Arges, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Fedelesoiul. Are o bisel-lea, cu mul Sfinth Ingerf, deservita de I preot si I cintaret. In vechime se numea Tescobeni.

Are o populatie de 115 fasall 497 suflete, din care
123 contribuabill ; o biserica, cu hram. Intrarea In Biserica(r779),

de brazi dupa munte.
MestesugarT sunt 25. Vite sunt : 360 bof, 198 vacT,

Racovita, sat, cu 247 suflete,
jud. Arges, pl. Lovistea, resedinta com. mur. cu acelasf nume.

deservitä de i preot si I cmtare; 2 circiumf. Budgetul com. e la veniturf de 1117 lef si la cheltuelf, de
1100 leT.

949 o/, 70 vitef, 168 capre, 48 cal si 125 porcf.
Pe riul Cerna, in raionul com.,

este un herastrail si 4 morT. Locuitorif com. s'ati improprietarit la 1864, 77 pe mosia
statuluf Racovita, din care Ii s'ati

Are o biserica, cu hramul S-tul Nicolae, deservitá de un preot si un cintaret.
Racovita, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, com. Habeni.

Locuitorif posea : 423 vite
marl, 331 vite micl si 16o porcT.

dat 304 hect. iar 63 pe mosia Otesti a D-luf Iancu Gr. Brosteanu, din care li
hect.

Racovita, com. mur., in jud. cea, plaiul Horezul, compusa

dat 282

Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Filiasi, cu 79 su-

din satul cu acelasf nume si mahalaua Otesti. Dateazá de mal bine de 200 ad.
S'a intemeiat pe ruinele cetate romane Sargidava, unde s'a gasit o piatra cu inscriptia
latina: «populi Sargida-Vensis».

De aceasta comuna apartine muntele Milescu, situat in partea de N. si pe care, in lunile Iu-

flete si 19 case.

Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu 126

nie, Iulie si August, pasuneaza
vite marf si raid, carT dau brinza,

suflete, locuind In 25 case si 9
bordee.

unt si urda. In acest munte, pe
apa Cerna, este o caverna mare. Pe valea CerneY sunt cariere de

Urmele acestei cetAti se yac/ inca, avind o forma drept,unghiulara, Cu 4 intrarf. Este situata la poalele mun-

Racovita, ciitun, al com. Izlaz,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-

plata de van.
Vatra satuluT, Cu izlaz Cu tot,

are 586 hect.

nati. Are o biserica si o cetate de pamint imprejmuita cu sant.

www.dacoromanica.ro

RACOVITA

156

RACOVITENI

Racovita, deal, in raionul com. Racovita, plaiul Horezul, jud. VAlcea, pe care se cultiva so
arir vie.

Racovita, pirta, jud. Vilcea. Izvoreste dintre dealurile com.
Cirstdnesti si Otesani ; curge

cu com. Vadul-Sorestilor (jud.
Buzati).

Racovita, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filias"

de la E. spre V. si se varsA in riul Cernisoara, pe malul sting, In raionul com. MAdulari, pl.
Cerna.

E brAzdatd la V. de ramificatiile dealuluT Hirboca ; la E.,

de dealul Strejesti, si in interior de dealurile : Mocani, Motohani, Racoviteni, Budrea
Petrisorul.
loc

Racovita, mofie particulard, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia.

Racovita, pirla, jud. Vilcea. Izvoreste din raionul com. Racovita, format din vdile ce curg prin comunA, si se varsd in riul

RIul CilnAul o udd prin miji piriul Hilboca, la V.

Se compane din

cAtunele :

Racoviteni, resedinta, la mijloc ;

Racovita, mofie, de 2500 pog., lingd gara Bals, proprietatea
d-lur C. S. Cesianu.

Tirlia, la 8 kil, de com. Racovisa.

Budrea, la E.; Petrisorul, la S.; Mocani i Motohani, la N.

Suprafata com. e de 1482
Racovita, vale, j ud. Dolj, pl. pul-

hect., din care 260 hect. vatra
com., 902 hect. ale locuitorilor si 320 hect. ale proprietarilor.

Racovita, mofie a statulur, pendinte de mAndstirea Horezul, jud. Vilcea.

d.-s., com. Bralostita, pe care
este asezatd comuna si prin care curge piriul Racovita.

Are o populatie de 616 familiT, sati 2298 suflete ;

Racovita sati Ciochina, trup de
mofie nelocuit, pendinte de com. Cacaleti, pl. Marginea, judet 11

Racovita-de-Jos, sal, fácind par.. te din com. Racovita, pl. RtulDoamneT, jud. Muscel. Pand. la i88o, acest cAtun for-

riel, una cu hramul Sf. Treime,

ziditA in 1857 si deservin de
2 preotT g 2 cintAretr ; a doua, cu hramul Sf. Nicolae, ziditd. la 1845, deservitd de I preot cIntAret, i a treia cu hramul Sf. loan, ziditd. la 1848, deser-

Vlasca, fostA a mAndstireI Sf. Gheorghe si azr proprietatea d-lur Ion Marghiloman. Supra-

fata el este de 679 hect. Racovita, peaure, supusA regimulur silvic, jud. Muscel, plasa Riul-Domner, com. Racovita ; are, impreund cu trupul de pd,dure Clucereasa, o intindere de

ma singur o comuna'. De la aceastä datA s'a unit cu Racovita-d.-s. formlnd comuna Racovita.

vitd de I preot si
o

I

cintAret ;

Are o populatie de 415 locuitorr.

coala mixtd, In satul Racoviteni, frecuentatd de 49 elevr

si o scoall de cdtun in Petri-

Racovita-de -Sus, sat,
parte din com.

fácind Racovita, pl.

I000 hect., populate cu stejar, fag, carpen, jugastru, frasin, plop, plutA si anin.

Riul-Doamner, jud. Muscel.

sorul, frecuentatd de 20 copiT. Locuitorir posedd : 16o plugurí ; goo bol, 270 vacT, 150
cal, 25 Tepe, 4490 01.9 15 capre 250 rimAtorl.

De la 188o, s'a unit cu Racovita-d.-j. formind com. Racovita.

Calle de comunicatie sunt
drutnurile vecinale : spre VadulSorestilor (jud. BuzAti) spre
Valea - Rater - MArgAritesti - Va;

Racovita, pddure a statulur, In intindere de 215 hect., situatd
In com. Racovita, plaiul Horezul, jud. Vilcea, i formatA din
trupurile : Dumbrava-Racoviter

Are o populatie de 723 locuitorT, impreunä. cu Clucereasa.

Racoviteni, com. rur., in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-S., pe riul Ciln Este asezatA in partea de V. a judetulur, la 14. kil. spre N.V. de orasul Rimnicul-SArat, si

spre Putreda-Grea-

bdnul-Zgirciti-Rimnicul-SArat, si

(8o hect.) si Gruiul (35 hect.).

Racovita, pirla, jud, Dolj,

pl.

Jiul-d.-s., com. Argetoaia i Bralostita. Izvoreste din tnalurile com. Argetoaia ; curge pe valea Racovita, se tnAreste prin scur-

spre gana Zoita. Budgetul com. e la venituri de 4573 ler, i8 banr si la cheltuelf, de 4526 ler, 81 banr.

la it kil. spre V. de com. Zgirciti, resedinta plAser. Se mArgineste : la N., cu com. Valea-Rater ; la E., cu com. Putreda i GrebAnul, despArtitä prin dealul Strejesti ; la S.-V.,

Racoviteni, sat, resedinta com.
Racoviteni, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d. s., asezat spre S.,

gerea mal multor izvorase inteinsul si se varsA In balta Ruptura.

pe malul sting al riulur CilnAul.

Are o suprafatA de 8o hect.,

www.dacoromanica.ro

RACUL

157

IRADOVANUL

cu o populatie de 142 familiI, sal-1 637 suflete ; o biserica si o scoall.
Racul, sat, facind parte din com.
rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud.

pe dreapta riuluT Siretul, la 31/2

kil, de satul Letea. Are o populatie de 93 locuitod si o circiuma.

cu cal.; 30 stupT; 602 vite m ad cornute, 68 caT, 1983 oh, 437 capre si 287 rimatorT.

Veniturile com. sunt de ¡el
si 67

Locuitorif poseda : 24 cal,

Vilcea. Are o populatie de 35 familiT, si o biserica fondata la
1808.

162 vite marr cornute
porcI.

586, iar cheltuelile, de lel 568. Comunicatia In com, se face printr'o osea comunala care da
in soseaua vecinala Bumbesti-de Jir-Novaci, puind'o in legatura

Racului (Iazul-), iaz, in partea
de N. a satuluT Solesti, com.
Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, in care se varsa piraiele Popes-

Radomirul, com. rur., pl. Ocolul, jud. Romanati, formatà din satele: Radomirul (400 locuitorl) si Vijulesti (247 locuitorl), si situata la i5 kil. spre V. de Caracal, pe soseaua Caracal-Craiova. Are o populatie de 647 locui-

de o parte cu com. Carpinisul, de alta cu Aninisul.
Radoteasa, 1/mute, in plaiul Closani, jud. Mehedinti.

tilor si Fundaturel.

Radieni, czitun (tirld), In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
fa-

cind parte din com. Tindarei.
Radila, sat, facInd parte din com. rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud.

torT; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe (18[5), deservita. de I preot si 2 cIntärett; o scoalä mixta, frecuentata de 50 elevr
(1899-900); 4 circiumI.

Budgetul com, e de 3377 leI
la venituri si de 3377 leT la cheltu elI.

Radovanul, com. rur, jud. Ilfov, , pl. Oltenita, situata spre S. E. de Bucuresti, in apropiere de malul drept a/ dula Argesul, la 44 kil. de Bucuresti. Sta in legatura cu com. CrivAtul prin o osea vecinald. La V. de Radovanul, in mar-

Prahova. Are o populatie de
142 locuitod si o biserica, care

In cuprinsul com. se
Magura-luI-Stancilä

afla :

ginea com., pe coasta dealuld,
se yací ruine din palaturile Ghiculestilor, zidite de Banul Scarlat Ghica pe la kiwi 1769, si care

s'a reparat la 1892.
Radomire§ti, sat. VezT Craciunei-d.-j., jud. Olt.

(Hagiului), Dolani, Magura - Malugulul, a DumbraveT si linga ele gropI

Radomire§ti, lac, pe teritoriul
com. CrAciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j.,

jud. Olt, situat In partea de V.

vechT, santud si ruine antice unde s'a gasit caramid d'Antina, urcioare, oale, strachinT, Imbracaminte de zale, sabiT de otel li monede vechT, ceca-ce ar

ayear' apeducte in regula pana
la casele din mijlocul comuneY,

care azI servesc de scoall.
Comuna Radovanul e una din cele mal marT com. rur. ale jud.
Ilfov.

a com. Are o suprafata cam
de 2 hect. si contine peste.
Radomire§ti, inofie, jud. Baca'',
pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, cu

dovedi el ad a fost o statiune romana, pe linia Drupetis-Romula.

Se intinde pe o suprafata de 6003 hect., cu o populatie de
4600 suflete, care locuesc in 770

Rado§i, covz. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata la N. com.

case si 9 bordeie.
Societatel Dacia apartin 3765

o intindere de 80o hect. $i un venit anual de 13000 lef.

Carpinisul, pe ambele malud
ale apeT Sorbul, ce izvoraste din

hect. si locuitorilor, 2238 hect. Societatea cultiva prin arendasil
saI 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie,

Radomire§ti-de-Jos, sati Alcazi, sat, Cu 38 locuitod, jud.
Bacari, pl. Bistrita - d.-j., com.

Letea, situat pe dreapta SiretuluI, la 2 kil, de resedinta comuneI.

LocuitoriI posea : 5 cal, 41 vite marl cornute si 8 porcl.

Prislopul si da In apa Aninisul, la S. com. Arco suprafata de 1218 hect., din care 238 hect. aratura, 180 hect. lived Cu finete, 300 hect. izlaz si 500 hect. padure, cu o populatie de 167 familiI saa

300 padure). Locuitorir cultiva 2088 hect. (150 islaz). Are I scoall mixta, Cu un local foarte frumos, frecuentata de 173 elevr si 24 eleve; ([899
900); o biserica vechie, cu hramul c Adormirea», deservita de 3 preotT si 2 cintaretI. Aceasta bisericä

634 suflete; o moard pe apa.
si 12 fintInI; o biserica, deservita de I preot si I cintaret. Locuitoril poseda : 45 pluguri, 54 care cu bol, 3 diute

Radomire§ti-de-Sus, saii Doctorul, sat, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., al com. Letea, situat

se afla linga ruinele palatulul
Ghiculestilor si servea de capela a palatului.

www.dacoromanica.ro

RADOVANUL

158

RAGOCI

In raionul com. mar sunt : 2 o masinA de treerat cu abur!. Budgetul com. e de 9739 ler la venituri si de 9720 lei la
helesteie ;

hect. aproximativ. Populad cu ceri, stejarl i emite. Radu-Vodä. VezT Negru-Vodg, schit, jud. Muscel.

vgrsarea sa pe stinga
Tazlgul, soseaua judeteang Dobreni-Moinesti, in dreptul kil. 49.

Raetul, fost sat, In jud. Dolj, pl.
pul-d.-s., com. Sadova.

cheltueli.

Vite : 970 cal si lepe, 30 armAsari, 600 bol, 300 yací si vitd, 20 taurT, 14 bivoli, 66 bivolite, 50 capre, 200 pord Si 4100 a
Locuitorif posedl : 210 plu-

Radu-Vodä, subdivizie a catu?zulla . oimescu, com. Ceptura, -pl. Cricovul, jud. Prahova.

Rafaila, sat

i

resedinta com.

Radu-Vodä, proprietate a statuluI, cam de 2800 pog., in com. rur. Batoti, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Buda-Rafaila, pl. Stemnicul, jud. Vasluig, asezat pe doug. dealud, avind forma de semicerc. Are o

populatie de 336 locuitorl.

guri cu bol, 264 cu cal;

61.8

care si anule: 2551 cu boI, 360 cu cal. ImpropriedritI sunt 582 locuitorl si neimproprietAritT, 1418.

In marginea de N.-V. a satuld, se aflA un schit de cAlufAcut de cAtre un cgluggr,

Radu-Vodä, mofie a statuld, pe
care, la 1864, s'a Improprietárit parte din locuitoriT com. Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahova. Radu-Vodä, piidurice, supusA regimuld silvic, com. VAleni, pl. Podgoria, jud. Muscel, In intin-

Rafailg, de la care sí-a luat numele i schitul si satul.

Comerciul se face de IO circiumarI.

Radovanul, sat, in jud.

Dolj,

MAngstirea ce existá astl-d e ziditg la 1834, de cAluggrul Dorosteig. In mijlocul satulur se afl5. o bisericA fácutg din
lemn.

pl. Pul-d.-mj., com. Intorsura. Are o populatie de 450 suflete ; o scoalA mixtg, frecuentata de 28 bgetI; o bisericg, cu
hramul Adormirea Maicir DomnuluT, fondad. la 1870, deser-

dere de 12 hect. si populad
cu fagl i stejarl.

In ograda mAngstireI este o scoalg, frecuentad. de 30 elevI
infiintatA In 1859.

vid. de i preot
7 circiumI.

i

I cintAret ;

Radu-Vodà, pridure intinsg, locul izolat cu acelasI nume, jud. Ilfov.

RafaileI (Dealul-), deal, se Intinde la S.-E. de satul Dumesti, com. Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluia. Acoperit cu pldure.

Radovanul, deal, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Intorsura, inalt de aproape 300 m., acoperit cu pAdurI i vil.
Radovanul, moyie, a statuluI, Cu vie (224 pog.) i carierei de piaträ, jud. Dolj, pl. Pul-d-mj., com. Intorsura, in intindere de

Radului (Piscul - ), pisc, pe
creasta siruluT de dealuff ce brAz-

RafaileI (Valea-), vale, In jud.
Vasluig, pl. Funduri, com. Dumesti, formad. prin prelungirea dealului Rafaila, ce se intinde la S.-E. de satul Dumesti.

deazä in lung si in lat com.
Costesti, pl. Horezul, jud. Vil-

cea. Se prelungeste pe toatg partea de E. a com., in stinga
rîulul Costesti.

Radulul

pirliaf, ce

300 pog., aduclnd un venit anual de 9950 lel.

ce izvoreste din ramura munti-

lor Tarclul, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Pinggrati,

Ragla,pddure particularg, supusä regimuluT silvic, apartinind de mosia Robesti, com. Robesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea. Ragoci, cdtun al com. Frumusei, jud. Gorj, pl. Gilortul, situat pe ses si coastA, pe partea dreaptä a ptriului Negreana. Are o suprafatA de 157 hect., din care : 60 hect. pAdure, 55 hect. arabile, 30 hect. finete, 7 hect. vie si 5 hect. livezT de prunl, cu o populatie de 50 fa140 suflete.

RadovanuI, padure a statuld,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com.
Lipovul, in intindere de 75 hect. PopulatA cu cerr, alunI, jugastri,

curge spre V. pe mosia TarcAul, vArsindu-se pe dreapta pi-

riulul Tarcgul, In dreptul loculuI izolat Bratesul.

cord, frasinT, si mal cu seamg girnite i stejari.

RaduluI (PlrIul-),

In jud.

Radovanul, padwe a statuld,
jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj., com. Intorsura, in intindere de 550

Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlgul ; izvoreste din muntiI. Lin-

gurari, curge spre S. de satul
Balcani, traversind, aproape de

www.dacoromanica.ro

RAGUL

159

RAMAZANCHIA

Locuitorir posea : 8 plugurr, 14 care cu bol, I cartitä cu cal, 45 vite mar! cornute, 5 cal, 40
of i 20 rimAtorI.

pl. Piatra-Muntele, com. Galul; se afla in prelungirea muntilor
Pirvul, Razimul
i

de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud. Prahova.

Petru-Voda.

Ralea-Poenarul. Vezr PoenariRaicul, vale, izvoreste din dealul Oltetul si se varsa in riul Pesteana, intre com. Stirbesti si
Balcesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Comunicatia In cdtun se face prin oseaua vecinaid a corn.

Ralii, comuna, jud. Prahova.

Raletul,

sat, jud. Argesul,

Ragul, cdtun, in jud. Dinabovita, pl. Cobia, com. Petresti. Are o scoala, instalata inteun local spatios, oferit de generalul Fdlcoianu, proprietarul mosier.

Gdlasesti, facind parte din com. rur. Ratesti-Furduesti.

Raitul, subdivizie a dit.

Curtí-

soara, com. Tesluiul, pl. Oltuld.-j., jud. Olt.

Ramadanul, deal, jud. Iasi, in partea de S.-E. a satulur Bu
tulucul, din com. Pausesti, pl.
Cirligatura.

Rahmanul, sat, in jud. Constan. ta, pl. Hirsova, cdtunul com. Calfa, situat In partea de N.-E. a plaser si cea de V. a com., la 6 kil. spre S.-V. de catunul de resedinta, Calla. Este asezat in
valea Chior-Dere, pe malul drept

Raiul, sat, jud. Botosani, pe sesul Uncani i valea piriulur Bros-

Ramadanul, iaz, pe teritoriul
satulur Hoisesti, com. Plusesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

al pirialur Haidar, fiind inchis la V. de dealul Elmelichi si la E. de dealul Corul-Bair. E dominat de Movila-Chitulur, care are 163 m. si e situata la 21/2 kil. spre N.-V. de sat. Drumurr comunale pleaca in toate directiunile : la Cirligi, la Fagarasul-Noti, la Haidar si la Dulgherul, trecind si prin Carapelit. §oseaua judeteana sova-Babadag trece pe la i kil. spre S.-E. de sat.

caria, in partea de S.-E. a com. Curtesti, pe mosia Oraseni. Are o moara cu aburr. In apropiere de moara se afla un iaz format de piriul Broscäria.

Ramadanul, ostrov pe Dunare,
jud. Vlasca, pe stinga Veriger,

In spre V. de Giurgiti, apar-

Raiul, sat, in partea de S. a
com. Cirniceni, pl. Turia, jud. situat pe o costisä, in fata
satulur Blindesti, de care se desparte prin Valea-Blindestilor, prin care trece piriul Fundoaia.

tinind statulur. Suprafata lur este de 200 hect., impadurite cu salcie.

Raman-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com. rur. Cerna ; se desface

Are o suprafata. de 68 hect. si o populatiune de 12 familir,
sati 40 suflete.

din dealul Daiaman-Bair ; se in-

In partea de S. a satulur se
intinde sesul riulur Jifia.
Locuitorir

posea :

3

cal,
rimatorr

Rahova, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-Nor, pl. Podgoria, jud. Prahova. Are o biserica, fondata de o doamna

104 vite marl cornute, 38 si 68 or.

tinde spre S., avind o directiune generala de la N. la S., brazdind partea de E. a plaser si pe cea de N. a comuner ; se prelungeste la S.-E. cu dealul Saia-Cula ; se intinde dealungul piriulur Valea-Megina ; se

Domnica si de Protopopul Nicolae Protopopescu, la 1832.

Raiul, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Murgeni, spre N. de tirgusorul Murgeni, pe piriul Elanul.

ridica pand la o inaltime de 283 m., punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra vair

Rahtivanca. Vezr Pasarea, jud.
Ilfov, pl. Negoesti.

Megina si a drumulur comunal

Raiul, virf de deal, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia ;

Raiciuluf (Valea-), vale, ce vine din jud. Prahova, trece pe litiga satul Salciile i, intrind in jud.
Ialomita, pl. Cimpulur, teritoriul com. Jilavele, se terminä in valea piriulur Sarata.

aci sunt izvoarele 'Adula Berheci.

ce merge prin valea Megina, de la Cerna la Greci ; in par. tea de V. este acoperit cu pa durr de stejar, lar poalele lur
sunt invente cu verdeata i pasunT bogate.

Raiul - Sa§ilor sau Dihamul,
pädure particulard, supusd regimulur silvic inca din anul
1883, pe mosia Muntele-RaiulSasilor salí Dihamul, pendinte

Ramazanchia, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com Calfa,

Raicul, munte, in jud. Neamtu,

situat mal mult in partea de

www.dacoromanica.ro

RAMBA

160

RARAUL

N.-E. trald

a
j

plAseI

i

cea cenco-

putin

de N. a

corn. MAlini, la hotarul Bucovinel, avind 1019.2 m. altitu-

In urml, el strinserA rAmIsitele arse ale bisericel i fAcurA
o alta intemeiere schituluT intr'o poiata tot pe pAmintul lor, dindu-I numele de Sihd.stria-Dodul.

munef, la 3 kil. spre N.-V. de
cAtunul de resedintA, Calfa, a-

dine.

sezat pe valea Chior-Dere, pe malul drept al piriuluT Haidar,

Rangul saü Ciohoranca,
jud. Suceava, izvoreste din dealul Rangul i, dupa un curs de peste 7 kil., se varsd. in Moldova.

putin spre V. de locul unde
piriul Sulugeac se varsA in piriul

Petru Rares-VodA, in a doua sa domnie, in urma suferintelor
ce dOduse peste el in intiia domnie, si dupA indemnul DoamneT

Haidar, avind in fatA

si

spre S. ultimele ramificatiunI
stincoase, de N.-E., ale dealulul
Coru-Bair.

Drumurl comunale pleacA la
FAgArasul-Nou, la Topologul, la

Rapoda, pîrtf, jud. Vasluiü, izvoreste din satul BorAsti, de sub dealul Olariul, si se varsd
in phial Vilna (Gelna), la locul numit Silesti.

Calfa, la Curdjea, la Mahometcea i la Rahman ; lar soseaua
judeteand Hirsova-Babadag (Tul-

sale Elena, care dorea a se sui pe muntele Dodul, fiind unul din eel mal frumosT muntl Sucevef si care se vede din mare depArtare, induplecA pe sot sA meargd acolo si sA petreacl ca sA mai uite necazurile din trecut. Domnul si Doamna pornird in cAlOtorie, petrecurá

Rapa, siltulel, in partea de E.
a com. Cursesti, pl. Racova,
jud. Vasluiú, la 4 kil. de resedinta comuneT.

cea) trece pe la S.-E. sAtl. Acest sat, odinioarA mare, a fost distrus de ndvalirile Cerchezilor. Pe ruinele vechiuluT sat s'a ridicat cel de azT. PAmintul aci produce in abundentA ovAz si meiu.

multe zile cu toatd suita domneascA pe rauntele Dodul i drept amintire Domnul porunci ca cu

Raraul, schit, jud. Suceava, in
apropiere de virful munteluI cu

cheltueala sa sl se facA acolo
o bisericl, insOrcinind ca aceastA lucrare pe Egumenul mAndstirel

acelasT nume. Se intretine cu cheltuiala MaiestAter Sale Regel u T.

Ramba, baltd, jud.
JiuluT,

Gorj, pl.

com. Pesteana-d.-s., in

partea de E. a comuneI, formatä din apele JiuluI, si continind mult peste.

Acest schit ar fi fost clAdit mal intiitl pe Valea-Seacd, spre S. de Cimpulungul BucovineY, la locul numit Bitculetele.
lath' ce zice legenda in privinta acestur schit, asezat in cea maI pitoreascA pozitiune :
TAtariI, ndvAlind in Moldova, ail ajuns i in Cimpulung, pustiind

Voronet. Acesta clAdi biserica din lemn, cu numele Elena Rares, Cu treI tumuli, in preajma muntelul Dodul.
Sihdstria Dodul, fiind aproape
ruinatA, i ducind lipsä de toate,

Ranga, pirid, jud. Botosani, pl.
Tirgul, com. Cucoreni, ce curge din com. Costinesti si formeazA iazul Buduhoacea.

se uni cu biserica Rares-VodA, ducindull acolo toate odoarele, lar cAlugdril SihAstriel se ase-

zarl in biserica cea noul.
Locul SihAstriel Dodul se vede o azT. Iatd si inscrisul lul Petru-Rares, copiat dintr'o condicA intitulatl : Traditille Schitulul RarAul.
NoY, Petru Rares-Voevod, tuturor ca-

tot ce gAseati in cale. RAtAcind

Ranga-ArapuluI, pddure, in intindere de 22 hect., pe dealul
Costinestilor, jud. Botosani, com.

prin muntI, cicI nu cunosteati
drumul, atí gAsit sAhAstria Dodul, sub poalele muntelul Dodul, astAzI RarAul, cu trer cOlugArT,

Costinesti, plantata de d-I I. Arapu, pe mosia Leorda.

Rangäl (Piscul-), pisc, la E. de
com. Dozesti,

pl. Cerna-d.-j.,

jud. Vilcea.

Rangul, deal, acoperit cu viT, in partea de S. a satuldi Costuleni, com. Costuleni, pl. Bra nistea, jud. Iasi.

si scotocind biserica de aver)", ail =wit pe cAlugArr, dind foc bisericer. Dar voind a-vi urma drumul spre Maramures, intr.() strimtoare, se atinurA 4 locuitoil': loan Dodu, Mihalachi Dodu, o sorA a for Ilinca Dodu

pilor de ostire cu mila lul Dumnezeli
Domn credinctos a toatit tara Moldovel,

intr'un end si hue() iniml impreunk cu
sotia noastrK Elena Doamna, lacean Ore cu a noastrit scrisoare tuturor cuI se cade

a sti cuan a am falcut o sfIntli bisericl
pentru chlugita In preajma munteluT Dodul, faind-cli se mal glseste o vechie sit-

o 'strati Dodu, cu topoare si
lAncT ascutite í omorirA la 300

Rangul, munte, in jud. Suceava,

pAginI, rdzbunind ast-fel prAdarea i arderea schituluT care era pe pAmintul lor.

hä'strie cu porecla Dodul mal periti de vechie am trapreunat'o cu a noastra tot
sub numele de Rarltul. Da de astitzT Ina-

inte poroncim a se numi pe porecla
noastrit schitul i Pietrele.DoamneT, hra-

www.dacoromanica.ro

RAIUUL
mul biserice Sf. loan Bogoslov, 1ntru a noastrit pomenire i a pirintilor nostri si a urmatorilor nostri i maY ales Intru multumirea citre Dumnezed pentru nenorocirile i norocirile, pentru a doua

161

RASA

nornu Dimitrie, alungind calugariI, furind odoarele bisericeT prefacind ograda bisericer in

mirul i Cunesti-d.-j., cu supra-

a noastrg domnie a Moldova

s't

aju-

stind de oT, pentru care aptä fu afurisit de Mitropolitul Veniamin.

tIndu-ne mila lut Dumnezeti de am isprIvit. Socotit'am i pentru chivernisala fratilor (cllughrY), carek vor petrece la acel sí. locas, le-am rinduit toatl chiverniseala si le.am dat toate cele de trebuintI in sf. bisericg cit si pe din afee(

La 1877, schitul fu pradat de hotT din Bucovina. In fata sfinteT Evanghelii se

fata 4500 hect., din care 400 hect. izlaz, 2000 hect. balta si 2100 hect. pamint de cultura ; Cunesti, proprietate a statuluT, foasta pendinte de manastirea Radu-Voda, cu 2000 hect., din care 800 hect. /palta, 50 hect.

gäseste o täblita de alamd cu
inscriptie slavona din 1706.
nzunte, jud. Suceava, numit in vechime Dodul, intre com. Brosteni i tinutul Bucovina Piscul Raraului, aflator la o mica

izlaz si 115o hect. pamint de cultura; Curesti, proprietate a
statuluT, fosa pendinte de manastirea Glavacioaca, cu 1500 hect., din care iioo hect. bAltis, 30 hect. izlaz si 370 hect, pamint de cultura; Bogata, proprie-

si am dat grijl si urmasilor nostri

si.

poarte chivernisealg cInd va trebui a se traY face ceva din noti la sf. locas. lar dacl cineva ar sitpira satt ar strica cele

ficute de no!, unul ca acela

si. fie In

ceata protivnicilor Doma ala nostru Isus Ilristos. Amin.

distanta peste frontiera si avind

Se mal' povesteste cä schitul

Raraul de astazI nu e pe locul din vechime, unde fu zidit de Petru Rares, caci la 1777 cind Bucovina a trecut la NemtI, el
stricarä biserica, luard odoarele, si calugarif fugira. Eromonahul Sisoe, egumenul schituluT, cu ajutor de mila, precum se aratä inteun pomelnic, a

peste 2000 in. de altit. Privelistea din virful säti e mareata si se in-

tate a statuluT, fosta pendinte de Episcopia Argesul, Cu 2000 hect., din care 1700 hect. bala, 50 hect. izlaz si 250 hect. pamint de cultura ; Piscul-Perisani,

tinde inteo mare departare. Sub

el se vede de o parte Cimpulungul din Bucovina, mindrele
Pietrele-DoamneT si ritil Bistrita, ca o panglica lucioasa. Ma) departe se zareste masivul Carpatilor cu Ceahldul, Budacul, Calimani, Lucaci, Pietrosi, IntreBorce, Grintiesul si alte virfuri, dincolo de muntT, frumosul
stincT

proprietate particulard, cu 350
hect.

stramutat acea biserica peste
muntele Raraul, in locul unde se

Dupa legea rurald din 1864, sunt improprietarit) in coprinsul com. 270 locuitorI ; dupl legea rurala. din 1878 mal improprietarit 25; neimproprietaritT se mal afla 203 locuitorT.

afla azT, lar clopotele de la bi-

ses al MoldoveT,

presarat de

Pe teritoriul com. se afla lacurile Galatulul-Gimineaua, Vadul-lui-Ene, Oarbele, Vladeni, Coveiul i Gradistea.

serica s'ar

fi

/uat la biserica

sate.

nemteasca din Homor in Bucovina. Biserica zidita de Soso') s'a sfiintit la 1800, August 15,
schimbindu-i-se si patronul in

Rarewl, pildure, jud. Covurluiu,
pl. Siretul, Haga.. Cuca.

Comuna se compune din satele : Rasa, Cunesti, Bogata, Vaidomirul, Glavacioaca Lefterul si din catunele (tirlele): Bechirul, Ovreiul si Malacul.

Adormirea Malee Domnului. In anul 1822, familia Bals

Rasa, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Borcea, situata intre comunele Ciocanesti-Margineni si Ca-

a fácut un asezamint pentru schit, hotarind ca pe tot anul sa se dea schitului de la casa
mosief Brosteni 1602 leT vechi,

comeanca si spre V. de orasul
Calarasi.

to oca de unt-de-lemn, 15 oca de /uminarr de ceara, 15 vedre vin si 2 merte gnu. Asezamintul acesta s'a scris inteo condicä ce se afla i azT la schit, hotarindu-se si pamintul, pe care schitul s'O poata tinca

Teritoriul com., cu o suprafat5. de 16350 hect., coprinde sase mosii : Rasa, proprietate a statului, Cu 5800 hect., din
care 2000 hect. baltis, 100 hect.

Resedinta primarieT si a judecatorieT comunale este in satul Rasa.

Are o populatie de 2282 loscoale mixte, in satele : Rasa, Cunesti i Bogata, frecuentate de 230 copa (1899
cuitorT ; 3

izlaz si 3700 hect, loe de cultura, foasta pendinte de manastirea Mihaiu-Voda.; Cunesti-Rizeanca, proprietate a statuluT,

900); trei biserici, deservite
de 3 preog si 6 dascAlT.
Vite: 2100 caT, 220 boT, 6800

vite. Se mar spune ea la 1821 schitul a fost pradat de Turcr si in 1833 a fost jefuit si furat de un dececlat din Crucea, leo64745. Nardo Maltona? Gaograllo. Vol. V

o!, 200 capre, 1100 pord,
asini si 120 bivoli.

13

foastá pendinte de manastirea Znagovul, compusa din trupuri/e : Cunesti d. s., sau Vaido-

Rasa, sat, in jud. Ialomita,
21

pl.

www.dacoromanica.ro

RASA

I6g

RASN1CUL

Borcea, facind parte din corn.
Cu acelasT nume, situat spre V.

Se invecineste la N. cu com.
Scaesti si cu cht. Valea-luTPetre din com. Salda ; la S.,

de !azul Calarasi si spre S. de
lacul Galatuiul.

- Aid este resedinta primariel si a judecatorief comunale.

cu comunele Belotul si Sopotul ; la E., cu com. Cotofenidin-Dos si com. Predesti ; la V., cu com. Gogosul i Cernatesti.

de resedinta este cat. Rasnicul-Batria este situat spre S. de Rasnicul, lar cat. Socolesti se afla spre E. Are o populatie de 1114 su'
Catunul
Rasnicul ;
flete.

Are o populatie de 583 locuitorT ;

o scoall mixta, cu 188

elevI (1899-900); o biserica, de-

Limita linieT de N. are directiunea de la E. la V., trece
pe muchia dealuluT numit Dealul-Robuluf,

Sunt treT biserid, una in cat. Socolesti, fondata la anul 1852

servid. de I preot si 2 dascah. Rasa, lac, Ruga cAt. Pladresti,
com. Cucueti-Plataresti, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Contine peste.

si in tinda carda se afil o inscriptie din care se vede ca e
lucrad. de : Mateiti Cruceriu si Nicolae. Baza bisericel este de
zid,

ce face limita de

N. a acestei comune. Limita linieT de S. tae transversal Dealul-Sopotului i Dealul-Buciumului. Limitele de E.

iar restul din hirne. Alta

bisericä se gaseste In cat. Ras-

Rasa-Prosanicul, mafil, ale statuluT, pendintf de Mitropolie, jud.

Ilfov, pl. Negoesti.

de V. tae transversal dealurile de mal sus, precum valle ce le desparte, de la N.
si

nicul, fondata la anul 1846 1855 de M. Saulescu. Aceasta bisericá este de caratnida ; iar in tinda se af1á o inscriptie, ce
ne spune ca e zidita de doamna l'inca, sotia raposatuluT Matei
Saulescu, si terminad de fiul

la S.

Rasa-Prosanicul, 'Valiere, a statuluT, In Intindere de 367 hect., pendinte de com. Vasilati, pl. Negoesti, jud. Ilfov.

Terenul comuna este deluros;

Rascaeti-Dràghineasca, com.
rur., jud. Argesul, pl. Gälasesti,

la extremitatea S.-E. a judetuluT, in apropiere de limita jud. Dimbovita, la 28 kil, de com. rur. Costesti, resedinta subprefecturel, si la 63 kil. de Pitesti.

la N. prezinta Dealul-Robuluf, iar la S., dealurile SopotuluT si BuciumuluT, ce sunt indreptate de la V. la E. si at1 o Inaltime ce variaza intre 40 si 6o m. In parte sunt ripoase, iar parte sunt acoperite Cu cereale sati cu tufarisurf.

sati, Costache Saulescu. A freía
biserica se afla In cat. Rasnicul-Batrin, fondata de catre

Constantin Dimitrie Teodosie,

facuta din birne. Un preot
si un ciataret oficiazä succesiv la cele 3 bisericT din comuna. In catunul Rasnicul se afla o scoala mixta, ce functioneaza din 1866. Dupd legea rurala din 1864 sunt 4 impamintenitf. Suprafata intregului teritoriti

Comuna este udata de riul
Rasnicul, ce izvoreste din jud. Mehedinti. Acest riu, la esirea
sa din comuna si pana la varsarea sa In Jiul la com.

Se compune din 3 sate: Cioflesti, Dragineasca si Rascaeti, cu o populatie de 850 locuitorT. Are o biserica.; o scoala. 5 circiume.

Breasta, poarta numele de Obedeanca. Peste el se afta' mal multe poduri : unul In dreptul

comunal este de 5663 pog., din care 4906 pog. arabile,
150 pog. fineata, 50 pog. izlaz,

Budgetul com, e la veniturr de 3053 lei si la cheltuell, de
2593 lei.

Vite: 603 bol §i
si 732 rimatorT.

vacT, 132

cal, 5 bivoli, 1563 of, 31 capre

Rasnicul-Batrin, dold pe soseaua judeteana ce tac valea Rasnicul in doul puncte si unul In dreptul catunuluT Socolesti. Din cauza ploilor prea marT, prima-vara ì toamna, Rasnicul
se revarsa..

428 pog. pddure, 99 pog.
51 30 pog. pruni.
Mosia Cornita, numita mal

inainte Socolesti, apartine d-lui

N. G. Racovita si are o supra-

fata de 5185 pog.

Rasnicul-

Rasnicul, com. rur., jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., la 21 kil. de Craiova si la 5 kit, de resedinta plaseT, Sopotul.

Se compune din tre catune : Socolesti sail Cornita, situat pe valceaua numita Valceaua-Rea
sati Valceaua-CorniteT ; Rasnicul, numit i Rasnicul-Oghiar, situat

Oghiar, In cat. Rasnicul, apartine d-luT G. Saulescu. Cu-

prinde ro hect. lunca, 5 hect. padure mare si 75 hect. tu-

Este situad. parte pe vale, parte pe deal, afara de cat. parte pe Dealul-Robtauf si parte Cornita, care este situat pe o pe Dealul-Bisericel ; Rasniculvalcea, doma siruri defutre Batrin, situat parte pe deal,
dealun.

parte pe Valceaua-Rasniculuf.

faris. Tot in cat. Rasnicul, proprietatea anal Amarascu, cuprinde i si 25 hect. tun hect. tufaris. Padurea RasniculBatrin apartine d-lor Plopso-

www.dacoromanica.ro

RASNICUL

163

RASOVA

reanu $i Virgiliti Valeann. PAdurea Cornisa in Socolesti, ce aparSine d-luT N. G. Racovita, are 40 hect. tufaris, lar d-lur N. Piriianu aparSin i hect. lunca si 30 hect. tufaris. Padurile sunt populate cu
frasinT, jugastri, cerI, ulmT, fagT,

co toatd cheItuiala lor; incepu d la 1846

Se margineste la N. Cu jud.
Ialomita, desparSindu se prin Dunare ; la E., cu com. Cochirleni ;

i terminad la 1855, Maid 5.

Rasnicul, piriu, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava d.-s., com. Rasnicul, ce curge prin valea Rasnicul si

la S., cu com. Enige ; iar la V., cu com. rur. Alimanul (din pl.
Silistra-Noua).

se varsä pe stinga riulut Obedeanca.

plopT, si mal cu seama emite. Viile aparSin atit proprietarilor cit si locuitorilor. Livezile de prunT, 30 pog.,
aparSin locuitorilor. Locuitorii

Rasnicul - Batrin, sat, in jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Relieful soluld e 'in general accidentat ; valle dealurilor sunt adincT si cu malurT inalte ; dea
lurte se gramadese unele peste altele ; me toate sunt de natura stincoasa $1 Sin de culmea Rasover si Vlah-Chioi. Principalele dealurl carT brazdeaza com. sunt :

cultiva. cinepa $i se ocupa si cu cresterea gindacilor de matase.

Rasnicul. Are o populatie de 289 suflete si o biserica de birne, fondata de Constantin
Dimitrie Theodosie.

dealul Cochirleni (135 ni.), la
N.; dealul Geanul Pasa (122 m.),

Pe mosia d-lur N. G. RacoviSA se afla o moará de aburl, nu departe de calea judeSeana ce trece prin comuna.. In comuna sunt 4 circiumT. Prin Rasnicul trec : catea judeSeana Craiova - Severin ; ca-

Rasnicul-Elätrin, pcYdure particulard, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, in intindere de 20 hect. tufari$. Parte aparSine d-luI I. Plopsoreanu, parte d luT Valeanu. Predomina

la E.; dealul Vlah-Chioi (155
m.), la V.; din care se desface : dealul Germen (r 15 ni.), la N.;
Dealul-Mare (ro, in.), la V.; dealul Diucul, pietros, la S.-V. ; dea-

limita. Se maT gasesc plopT,
stejarT $i ulm1.

lea comunala ce merge la com. Sopotul, la S.; calea comu-

nall vecinala, ce merge la Sclesti, la N.; poteca ce serpueste de la cat. Rasnicul la Sopotul si poteca ce duce de
la Socolesti la Valea-luT-Petru, prin Salcia, Scaesti, CoSofenidin-Dos si BeloSul.
Budgetul com. e la veniturT de 2245 leT, 33 batir si la cheituelf, de 2770 leT 36 banT. Vite : 18 cal, 300 vite marl

Rasnicul-Oghian, utofie particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, aparSinind mar multor proprietarT.

lul Mustana (44 ni.), la S.-E. Prin interiorul comunet avem culmea Rasova (133 m.), din care se desparte, intinzindu-se
spre S., dealurile: Baciul, la S.V.; dealurile Malagenilor (130 m.), la S.; dealul Grindul-Mare
(115

Are padure si pe dinsa se gasesc cete de mosnenT.

m.), prelungit cu dealul

Mamele (154 m.), la S.; dealul Ormanul-Lung (143 m.), prelungit cu dealul Socuj-Bair (r58 m.), la S.-E. ; Dealul-Mare (134 in.), tot la S.-E. Aceste dealurr sunt acoperite cu finete, pa$unT si semanaturT. Movilele sunt nu-

cornute, 41 capre si 146 of.

Rasnicul-Oghian, pci trure particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava d. s., com. Rasnicul, In intindere de ro hect. lunca, 5 hect. padure mare $i roo hect.
tufaris. AparSine parte d-lur G. Saulescu, parte d lur A marascu.

meroase, toate artificiale, construite pentru a servi ca puncte
de observaSie; principalele sunt :

Rasniculsati Rasnicul Oghian,
sat, in jud. Dolj, pl. Durnbravad.-s., com. Rasnicul, resedinta
PrimarieT.

Se compune din

cerl, ulmt, plopT, fagT, frasinT, jugastri, pa-

Vlahel (155 al.), la S.-V.; Mo vila-Arnautulut (137 m.), la S.;
movila Groapa-Sapata (158 m.), cea mal Malta din com., la S.-E.
si,

ducd, $.1 mal cu seama giruiSe.

Are o populalie de 475 suflete ; o scoala mixta., ce funcSioneaza din 1866; o biserica, fondata in 1846, de familia Sanlescu, si terminata In 1855. In
tinda acesteT bisericT se gaseste inscripSiunea :
Lucrad. de Ilinca, so0a rdposatuluT
Mateid Situlescu, chiar din temelie li terminad de fiul sdd Costache Sdulescu

Rasova, com. rur., in jud. ConstanSa, pl. Medjidia, situata In partea de V. a jud., la 70 kil. spre V. de orasul Constanta, capitala districtuld, si in cea de E. a plasel, la 23 kil. spre
S.-V. de oraselul Medjidia, rese-

puSin la N. de dinsa, Mo-

vila-Sapata (154 m.), tot la S.-E. Dunarea o uda la N., dela Os-

trovul-Lung pana la varsarea balSIT Cochirleni In ea, pe o lungime de 7 kit. aproape, cu
o direcSie de la S.-V. spre N.-E.;

dinta et, pe inalul drept al Dunarir.

are pe ad o largime medie de
1 roo m. si o adincime mijlocie de

www.dacoromanica.ro

RASOVA

164

RASTAVETUI.

12

In., avind malul inalt, din

cauza dealurilor pietroase ce se

sfirsesc chiar lîngä apa, ara ca sa le poata rupe ; prin unele locurT, la V. de Rasova, ele sunt
stincoase si prapastioase. Baltile care se gasesc pe teritoriul com. sunt : Vederoasa, la V., forrnata din doua trupurT : Vederoasa,

tre locuitorT care posea. 6218 hect. si statul care are 2871 71hect. Populatiunea este de 433 fasati 1819 suflete. Are 2 biserici, una In cat. Rasova, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de I preot si 2 paracliserT, cea l'alta In cat. VlahChloi, cu hramul Sf. Paraschiva,

dinainte de Traían, aviad santul de aparare spre S. lar nu spre N. ca cel 'liare de patnInt. Pe valea Ceair-Arabagi, Ruga balta Baciul, se vad ruinele unuT sat, bogat odinioara, Ghiol-

Basca, distrus de Turcl.

prelungita cu Limpezisul si cu Sarful la V. si Baciul la E.; are 800 hect. intindere, acoperite In cea maT mare parte cu stuf si insule plutitoare de iarbä amestecatä cu stuf, in care se ascund o multime de pasad acuatice; comunica Cu Dunarea de care a fost formata din timpul-1 vechT, prin Orla Baciul ; produce mult peste ; apartine
statuluT. Lacul Cochirleni, de la N.-E. apartine com. Cochirleni, udind numaT putin com. Raso-

Rasova, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, catunul de resedinta al com. Rasova, situat in

deservita de
raclisert ;
2

preot si 2 pascoli, cite una in
I

partea de V. a pläser si cea
de N. a comuneT, tonteo frumoasa pozitiune, pe pantele
DealuluT-Mare si pe malul DunaieT. Are o intindere de 7444 hect., din care 32 hect. ocupate de gradinile locuitorilor si case, cu o populatie de 282 familiT, saii 1366 suflete. Are o biserica si o secara'.

fie-care catun. Din cele 9139 hect. ale com.,

392 hect. teren neproductiv, din care 48 hect. vatra
sunt :

satelor si 344 hect. baltä si stuf ale statulta ; 8747 hect. teren productiv, din care 2527 hect. ale statuluI si 6218 hect, ale
locuitorilor.

va. Valle sunt marl si adincT ; principalele sunt Valea-Mare,
Germeli, Banciul, Po-

LocuitoriT posea.: 307 plugurT, 240 care si cart4e, 2 ma$inI de secerat ; 418 cal, 1505 bol, 34 bivolT, 33 asinr, 7178
oT, 670 capre, 309 rimatort ; moard cu aburf, i moara de opa si 5 morT de Vint.

Rasova, deal, al com. Stolojani, plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat spre E. comunei si pe care sunt
viile locuitorilor.

lucci sad Ghiol-Punar, CeairArabagi la S.-V., deschizindu-se in balta Vederoasa, Rasova. formata din valle Ciairul-din-mijloc, Saiana -Doice si Orman - Ceair, prin interioriut com.; valea Ca-

Rasovita, aitun, al com. Stroesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

ramancea cu malurile inalte pietroase prin unele locurr, la N. si N.-E. Catunele care formeaza com.

Cotnerciul se face prin gara Cernavoda, la 17 kil. spre N. si consta In import de coloniale si manufacturT si In export de cereale si vite cu produsele lor. Budgetul com, e de 7827 leT
la veniturT
cheltuelT.

spre N.-E. de com., situat pe ves.

Are o suprafata de 210 hect.,
din care 80 hect. arabile, 40 hect. finete si livezr cu prunT, 70 hect.

si de 9080 Id, Ia

padure si 20 hect. vil, cu o populatie de 49 familiT, sart 242
suflete.

sunt dota: Rasova, resedinta,
In partea de N. a com., pe malul

CM de comunicatie sunt : pe
Dunare si 1:d'O', cu luntre si cai-

cel inalt al DunariT, asezata si

curf turcesti; calea mare de la
Cernavoda la Oltina trecind prin
satul Rasova, apoT drumurT micT

Are r biserica, facuta de locuitorl la 1854, deservita de preot si i cintaret.
Locuitoril posea.: 20 plugurT,

in valea Rasova, sat cu case
frumoase, bine zidite, Ingrijite, si inconjurate de gradinT i viT; Vlah-Chioi san Vlahoi, in par-

30 care cu bol,
matorT.

i cdruta cu

la Enige, Adam-Clisi, Arabagi,
Cochirleni, etc.

Ivrines, Alimanul,

cal.; 20 stupf ; 160 vite marf cornute, 90 oT, Io cal si 76 niComunicatia in catun se face prin drumurT ordinare si prin soseaua vecinalä care, venind

tea de V. a com., pe malul de
E. al baltiT Vederoasa (sail Limpezisul), la 5 kil. in linie dreaptà

Pe teritoriul com., cat. VlahChioi, intre baltile Vederoasa
Baciul, pe muchea dealului Germeli, se vad urmele unta val de pamint, zis al luT Traian, fiind-

de resedinta, la 12 kil. pe drumul care ocoleste lacul Baciul. Suprafata com. este de 9139 hect., din care 48 hect. ocupate de vetrele celor doua. sate cu 402 case ; restul se imparte in-

din spre Tismana, trece pe la
N.-V. acestuT catun.

ca se aseamana cu cel mic de
patnInt, dintre Constanta si Cochirleni si care, se zice, dateaza

In catun se gäseste 12 l'infla

Rastaveiul, vale, com. rur. Po-

www.dacoromanica.ro

RAsTOAICA

163

RAKA

noarele, plaiul Clo$ani, jud. Me-

hedinti, in care se gaisesc bunT de platra.

cal.-

Gheorghe Niculae, Ditru Tircovnicul, fijad de obste tot satul, dlnd si Miiria
Sa la zugrKvit si s'ail zugavit dupfi cum se vede, In zilele M. S. Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod cu blagoslovenia prea Sf. phrinteluY Episcop al kimnicu10 si Mitropoht a toata Ungro-Vlachia. 1844, rumie 20.s

com. Damianul, la 312 kil.

de satul Damianul. Are o populatie de 380 suflete ; o bise-

rica de lemn, deservid. de
preot $i
I

I

Rastoaica, altd numire datd com. Pucheni-Mari, pl. Crivina, jud. Prahova.
Rastul, com, rur. si sal, jud. Dolj,

cintdret.

pl Ballesti, formad din satul
Cu acelad nume, situat in partea de S.-V., la 72 kil. de Craiova si la 15 kil, de re.$edinta plä$eT BAile$ti, pe loc $es, aproape de Dunäre, In fata ora$uluT LomPalanca din Bulgaria.

Sunt doul scolT ; 8 circiumI. Dupl Iegea ruralA din 1864

Rastul, sat, jud. Dolj, pl. 1311lesti, com. Rastul. Ved com.
Rastul.

sunt 282 locuitod impAmintenitT, iar dupl cea din 1879 sunt
12 insurateT. Suprafata teritoriuluT comunal

Rastul, baltd, jud. Dolj, pl. Bai
lesti, com. Rastul. Se scurge in DunAre prin canale. Contine
peste.

este de 2288 pogoane, din care:
2114 pogoane pdmint arabil, 118

Se invecineste la E. cu com.
Negoiul; la V., Cu com. Ghidiciul ;

pogoane izlaz si 56 pogoane lac $1 teren sterp.
Mo$1a de pe teritoriul comunal

Rastul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,

la N., cu com. BAilesti, si la S., cu DunArea. Limita linieT de N. incepe din mo$ia Negoiul, merge drept de la E. la V., pana. In mo$ia Seaca
(Baneasa).

se numeste Rastul ; are o suprafatá de g000 pogoane arabile $1 un venit de 197000 Id; apartine principilor Bibescu si
Bencovean u.

In intindere de aproape 9000 pogoane. Apartine Principilor
Bibescu $i Brincoveanu. Are padure pe &risa.
i

Rastul, mofie, jud. Dolj, pl. pulcom. Damianul, apartinind DomeniuluT Coroanet.

Limita linieT de S. e formad

Pe marginea Dunärei. sunt
zAvoae in intindere de 300 pog.,

de Dunäre ce curge drept de la V. la E.
Limita linieT de E. Incepe de
la N., din com. Negoiul, si merge

situate tot pe mosia Rastul. Prin comunal trece calea comunalA ce duce la Calafat , trecind prin Ghidiciul, Tunari, Polana 5i Calafat. Budgetul comunet este de leT 6011,74 la veniturt si de lef 4969,03 la cheItuelT. Vite cornute r r6. OT 40. In tirnpul razboiuluT rominoruso-turc din 1877-78, la 22 MaT 7877, se schimbarl ad ostilitAtI: un detasament turcesc pornit de la Lom-Palanca si voind se de-

Rastul, pdclure particulara, jud. Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
pe marginea DunAreT, pe mo$ia

spre S. pana in Dunare.
Limita de V. e de la Bäneasa pana. in DunAre.

Rastul. Are o intindere de 300 pog. Apartine Principilor Bi
bescu 51 Brincoveanu. Populata
Cu p/opY $i salcimr.

Terenul com, este cornpus
din pAmint negru, lutos, in unele locurr nisipos. Se gAsesc in com. 26 movile,

Rastul, vie jud.
de 6o hect.

din carT una numitä. Magura
Dacilor.

Dolj, pl. Jiul com. Damianul, ?n Intindere

Rastul este udat de Dunäre
$i de bAltile Rastul, Ochiota $1

Ra§a, sat, care unindu se prin
cre$terea populatiund cu satele VIAcheni $i Dude$ti, a format
satul Dudesti, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

Tinosul, in Intindere de 6200
pogoane. Are o populatie de 2195 sufl. Biserica, fondata. de locuitod. la 1844, are in Uncid urmAtoarea inscriptiune:
cAceasta sfIntg si durnnezeiasca biserica, Intru Cristos cinstitN, ce se priiznueste hramul StIntultd (mareluY) erarch Nicolae o cuvioasa Paraschiva, s'a zidit din temelie fiindlndemnKtor si Ingrijitor

barce pe =tul sting al Dunarel
a fost respins de cAlAra$Ff RomInT.

Pe acest punct se mal l'Acuse
o asemenea incercare la 18 Maid,

acelad an, cind TurciT furA de
asemenea respin$T.

Ra§ca, sdtuc, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, comuna Dea
lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca.

Rastul, clitun, al com. Boziorul, jud. Buzad, cu 8o locuitorr $i
23 case.

Ra§ca, deal,

in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Dealul-

la toate din hiceput si plút 4n stlrOt de acestia: Stoica Iordache, Stanca Pltru,

Lung ; se desface din culmea

Rastul, sat, jud. Dolj,

pl. Jiul-

Lupanul $i se intinde printre pi.

www.dacoromanica.ro

RACA

166

RATA

raele Valea-Rasca si Valea-Peleticul, brazdind partea de V. a comuna.

o biserica, deservita de doT preotT si doT dascalT. Vite : 580 cal, '500 bol, 2000 oT, to capre, io bivolf si 300

Ra§ca, girlifd, izvoreste din plaiul erbaneasa, com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Pra-

pord.

§orul-Boräsä§ti,tirgu,s-or, spre N.-V. com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe tan mul piriuluf Cucoara si pe va lea dealuluf Poiana, de pe mosia Borosasti.

Ra§i, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.

Are o populatie de un lo cuitorr 51 3 circiumf. Vite : 15 vite marT cornute,

hoya, curge de la V. spre E. si se varsa in Orla Chiojdul,
tot in raionul com. Star-Chiojdul.

cu acelasT nume, situat pe tarmul drept al riuluf Ialomita si sub coasta Baraganuld, in dreptul satuluT SarAteni-d.-s., de care

185 or, 19 capre, 20 caT. Locuitorif posea i plug, 1

Ra§ca, phifi, In jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. DealulLung ; izvoreste din dealul Lupanul, ucla apusul comund, curgind dealungul dealulur Rasca,

car cu bol si 8 carute cu cal. Rate§ului (Dealul-), deal, jud.
Vasluiti, pl. Stemnicul, com. Brodocul, prelungire a dealuluT Birladal.

se desparte prin riul Ialomita. Aid este resedinta primäriel si a judecatoriel comunale. Are o populatie de 180 fatniBY ; o scoala mixta, conclusa de

si se varsa in riul Rimna, mal jos de catunul Petreanul.

un invatator si o biserica, deservita de 2 preotT i 2 dascali:

Ratiaria, urme de cetate, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Cetatea, care all fost in vechime capitala
Dacier-Ripense.

Ra§ca (Fundul-WieI-), deal,
in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul ;

se desface din culmea LupanuluT, brazdeaza partea de V. a comunei Dealul-Lung si se sfirseste in piriul Valea-Rasca. E acoperit cu paclud. Ra§i, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita - Balta, situatà pe partea dreapta a riuluI Ialomita, intre comunele Borduselul si
Copuzul.

Ra§i, lac, jud. Braila, la E. com. Stancuta, intre canalul Vilciul si Dunarea-Vechie, unit cu Vilciul prin privalul Ruptura-Bandoiul.

Rativoiul (Muntele-), pridure
particulara, supusä regimuluf sil-

Ra§i-de-Sus, a/td numire a satulut alarasi, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

vic inca din anul 1883, pe raoia cu acelasT nume, pendinte de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova.

Ra§ova, ccItun, al com. Balesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre N. de comuna.. Are o suprafata de 153 hect.,

Se intinde din riul Ialomita, spre S., pe cimpul Bäraganul, pe o suprafatä. de 3350 hect. patnint de cultura si zo hect.
padure si coprinde doua mosiT :
Rasi-d.-j. si Rasi-d.-s., ambele

Ratonul, viroagd, jud. Braila, pe lunca DunariT ; la nastere din dreptul satuluT Lipovenesc, de
pe teritoriul com. Izlazul ; curge

din care 8o hect. arabile, 52
hect. padute, 1 hect. vie si 20 hect. finete si lived cu prunT.

proprietäti particulare. Dupe legea ruralä din 1864, sunt improprietaritT pe teritoriul comuneT 125 locuitorT ; neimproprietaritT mar sunt 76. Se compune din satele : Rasid.-j. sail Carausi si Rasi-d.-s. saa Rasi si din catunele (tir-

Are o populatie de 119 familir, saii 529 sufiete ; o biserica, deservita de i preot si I cintaret ; o moara, pe apa Poloaga.

spre N., paralel cu Dunarea si pe teritoriul com. Cazasul se prerde In baltisul de lingl ostrovul Cotitura.

Rato§ul-Apostol, sat, jud. Botosani, pl. tefanesti, pe dreapta

piriulur Baseul, in partea de S.

lele): Calciugeni, Hulueni si Mos-

tefan, cu o populatie de 1098
locuitorT. Resedinta primaria* si

LocuitoriT posea : 30 plugurT; 6o care cu bol; 150 vite marl cornute, 4 cal, 8o o!, Io capre si pm rimätorT. Teritoriul com, este udat de pirturile Rasova si Poloaga.
Comunicatia se face prin drumurl ordinare.

a com. Brateni. Mosia, in vechime proprietatea paharniculul Apostol, e asta-zT a epitropieT spitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.

Are o suprafata. de 169 hect.,
Cu o populatie de 15 locultorT.

a judecatorid comunale este in
satul Rasi-d.-s.

Rata, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. CalmatuiulnI, format din insurateT improprietariti la 1880.

Are o scoald primara mixta;

Rate§ul-Epureanu, sati Tirguwww.dacoromanica.ro

RATA

167

RAZEMUL

Tine de com. BAsesti. Are o
populatie de 310 locuitorT.
Rata,

-celor ce urmeazá sá dAm aci
explicatiunea unor numirT topo-

intat la prinderea pesteluf pe
Mare. Setcii : nAvod des pentru prin-

grafice uzitate in aceastA loca-

peidure, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Giurgeni, populatä cu salen' i plopr.

Mate Giol :

lac cu caracter permanent care nu seacl niel' odata. Yiapfe: lac ce mai cu seamA

derea de scrumbif. navod special pentru prindere de canbulA si calcan. Prostovol : nAvod aruncAtor.
Leipta,s. : nAvod agAtat de plu

Rata-Tolceasca, mofie,jud. Te-

leorman, cumparatä de la stat
de cltI-va locuitorT. Purta in vechime numirea de Gilmeiul. Are cam 40 hect. pAdure.
Ratei (Valea-),

are fiintä in timpul revarsaturilor i viiturilor Märir. Zaton : lac vremelnic format de revarsAtura MAref-Negre

titor. Vintire : nAvoade In forma de

con sau sac. armad : undite marl de fier
pentru prinderea morunuluT si
nisetruluT in largul MAreT.

vale, ce se in-

in zona litoraluluT acesteia. Periboina : gira sapatA artificialmente.

tinde din com. i satul Oncesti,
pl. StAnisesti, jud. Tecuciti, pana

In satul Taula.
Ratel (Piscul-),

pise de deal, pe mosia Havirna, com. cu acelasi nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-

Periprava : glrlA permanentA Cu scurgere numal intr'o directiune. Perivoloc : gira permanentA co scurgere vremelnicA, cind
tuteo directi un e, clnd In cea-l'altä,

Giamandure : arAtAtoare de ape miel san bancurr de nisip.
Lotcei :luntre micA, lungAreatA,

In care nu pot incApea de cit
cel mult doT lopAtarT i clrmaciul, i intrebuintatA numaT prin lacurT si gurile Dungrel. Dube luntre mare piná la 8 lopätarI, un cirmaciu i doT oa-

dupA nivelul extrem.

Pardina
Razelmul, lac. VezT Razimul, jud.

glrIA inchisA, l'Ara

Tulcea
Razimul, munte, in jud. Neamtu,

scurgere. Periteasca : locul de scurgere al uneT girle i mal cu seamA

menI la scolc, ca echipaj complect, pentru serviciul pe Mare.

Scolc: miel cupe de lemn
pentru scoaterea apeT ce incidental ar fi pAtruns in dubl.
lopetl
Ghiona'ere: prä.jinT lungT pen-

pl. Piatra-Muntele, com. Galul.
Razimul, lac, la S. gurilor DunáreT, In jud Tulcea, pl. Baba-

contactul saú punctul de resufiare al lagunei cu Marea.
Buhaz : revársáturA generala catre Mare. Liman : golf saa giol, des-

tru impinsul luntreT de la spate.

dag, pe teritoriul comunelor: DunavAtul, Sarinasuf, Zibil, Babadag, Enisala, Caraman-Chioi, Jurilofca, Camli Buceag, Casap-

chis numal deoparte. Yeric : girlá secundará ce
leagà dota periboine. Cherkanea:stabiliment in mar-

Edec: funie cu care se trage luntrea, mal co seamA in susul
apeT.

Strapazane : cuele de care se
sprijinesc bAbAicele. Nojile : funii saq sforT ce leagA bAbAicele de strapajane.

Chioi; zis si Reazim, ruseste
Razim, turceste Razelm ; Herodot II numeste Preazimus. a) Geografia f i descripliunea
topograficii.

ginea lagunel pentru pästrarea
sati sArarea pestelui.
Laba,s : numirea lipoveneascA

pentru Cherhanea.

Crapinii : un giol sau japse
In care se stringe mal cu seamA
crapT.

Rinac: cot de gira.
Cate': gardurT pentru prinderea pesteluT.

Sub aceastá denumire se intelege complexul revArsAturilor

gura sf. Gheorghe de-a dreapta
sa si de-a lungul coasteT Dobrogene, intre DunavAt si pAnA aproape de Cap-Midia, (gura Buhazulul) si de ad i de-a lungul

Rinac: numire ruseascA pentru cotet.
Perdea : inpletiturA verticald

Plevu,scei: pqte marunt de tot. Ciortan : crap pAnA la 20 C.
m. lungi me.

de trestie pentru abaterea

pes-

litoralulul MdreT Negre la Imbucdtura gurel SE. Gheorghe, la punctul Catirlez, i apoT in sus la satul Dunavátul. Pentru mai bunul inteles al

teluT la cotet. Ca¡ar : numirea lipoveneascA

pentru Perdea. numirea lipoveneascl pentru Japse.
111-atuai : n'Avod mare, intrebu-

Ciortänaf : crap pAná la /O c. in. lungime. Cetal: bifurcatie. Vilcof: cuvInt rusesc p. cetal. Chedril : pe turceste bratul Sf. Gheorghe. M'usura: aruncáturl de nisip din Mare, mal cu seaml restu-

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

168

RAM/4UL

rile de crustacee; musurä insemnind pe turceste gunoT. Cocioc : esatura compacta de

Sinoe-Giol, ruseste lacul

radacinT a plantelor acuatice, ca trestie, papura, sipica s. a., care plutesc pe suprafata apeT de colo pana colo dupa cum le
inpinge vintul. Potmolirr: depuneri de materiale teroase i pietroase in forma de grohotisuff in fundul unur curs de apa, in general al unuT basin. Malire: depuneri pottnolitoare pe ambele marginT ale unta curs sail la tarmul unuT lac, sau insusT pe litoralul Razimul sati mal bine zis

albastru, legat despre masivul Dobrogean cu giolul Tuzla si in legaturd directa cu Marea atit prin gura Peritea.sca clt
prin gura BuhazuluT. Chituc-Giol, ruseste capatul, sfirsitul, fundul, zis si Li-

plexul laguna Dobrogene, laguna de o intindere colosala lata de cele-l-alte lagune si re
varsaturT ale continentuluT European, cu care de abia se poate masura clt-va laguna Comacio la revärsatura Poului in Adriatica. b) ilia'rog-rafia. Razimul sati propriti zis laguna Dobrogeana

intr

manul, o continuare a lacului Sinoe, in legaturd directa cu
Marea prin gura Buhazulur.

'T are finta parte prin devarsarea apelor din bratul SE Gheorghe la viiturT extraordinare, ordinare i normale, prin girlele Clinetul, Dunavatul, Suletnanca, Cerni-Florea, Hundia si GuraDranovuluT, astfel alimentata cu

In ce priveste suprafata
Iezerul Razimul Giolul Dranof Giolul Babadag Lacul Golov4a
Zmeica Sinoe-Liman
supraf,

a-

cestor lacurT si gioluri avem :
36000 h.
2500 2000 D 7200 6400 165oo 1400 a

laguna Dobrogeanä, se compune din urmatoarele lacurT : I. Iezerul Razimul cu lacurile laterale despre Dunare : Dranof, legat cu bratul Sf. Gheorghe prin Orla Cerni-1-lorea, iar cu Razimul prin gura Dranofului, despre masivul Dobrogean ; gioiurile : Sarinasuf, Casica, HagiGiol, Savanciac, Babadag, Enisala si Caraman-Chioi, legate

Giolul Tuzla Japsa Sarinasuf Giolul Hagi (Hagi-Giol Zatonul Malciana
Periteasca-Mare Diferitele japse, giolurY, parziurY si periboine

a

ape fluviale la care se amesteca apele maritime ce patrund in laguna prin orificiile: de la Perisor, Periteasca-Mare,
(balisa Englezeasca), Gura-Malcieni, punctul Pahani-Hrani, Portita, Gura-Periteasca., Chivucul si In fine Gura-Buhazulta (CaraHarman).

600 a
300
a

400 200
4000
3000 2500

Diferite limanurf si lacurY izolate

Diferite periboine
zatoane

Dupa cum lesne se poate
vedea, aceasta alimentare este de natura intermitenta cind apele Dundref, adica. bratul Sf. Gheorghe aruncl apele sale
prin arterele DunavätuluT ce se bifurca in punctul zis CetateaZaporojeni in 2 brate : unul di-

s ;00 2
a

intre dinsele

ì

Tezerul Razim

japse limanuit si buhazurY

5000 3000

parte direct parte prin Periboina

a

sau indirect cu japsele vecine.
Despre Mare, zatoanele : Crulic, Cacinova, Perisor i Malciana. 1I. Lacul Golovita, ce insemneaza lipoveneste capätul, legat Cu tezerul Razimul prin canalul Bisericuta Cu desvarsdturile despre masivul Dobrogean formate prin giolurile Jurilofca, PasaCanli-Buceag, flancate in

92500 h.
furY,

la care se mal adaogl stui stepe de inundape,
20000

litoral maritim, morena, mlastinY iOrm nisipos, dune, etc.

In total

112500 h.

DecT sistemul baltos al intregeT aceste revarsaturT este for-

rect, Clinetul, cu scurgerea in Reazim nu departe de insula Popina i alta, Dunavatul, cu
diferitele sale ramificatiT, nu-

mat in sens curent prin iezerul
Razimul, lacurile Gorovita, Zmeica, Sinoe i Chituc si o intindere

mite periboine, din care dam
ad i numal cite-va: Periboina, Jonlungul, Sulimanca si Ion-

directiunea spre Capul Midia
de balta Zmeica, legatä cu lacul

apoasä in stare permanenta, de

cel putin 75000 hect., care la
viituri ordinare se sporeste cum vazuram maT sus la 92500 hect. La inundatil extraordinare, in-

Pusca, desavirsindu-se in gira set pardina Cerni-Florea, apof
periboinele Ivan-Nazarof, LeonLari - .Smarhun, Cubicimarhun si Tit - Rusu, sávirsindu-se in giolul Dranof in fine, la cherhaneaua vechTe,

Golovita prin gura Zmeica cu lacul Sinoe prin gura Sinoe
si in comunicatie cu Marea prin gura Portita. III. Lacul Zmeica, pe ruseste arpele, legat cu Golovita prin gura Zineichel i cu lacul Sinoe prin gura Sinoe, in comunicatie cu Marea prin Periteasca-Mare.

treaga revarsatura ocupa o suprafata de 112500 hect
Iezerul Razimul, impreuna cu

ultima bifurcatie, Deviatca, ce

toate lacurile, giolurile, zatoanele, periboinele
i limanurile

se varsa in Reazim, in dreptul sinulul Holbina. Dunava.tul propriu zis isT arunca a-

indicate mal sus, formeaza com-

www.dacoromanica.ro

IZAZIMUL

160

kAtIMUL

pele sale in Razim, la

punc-

La aceste soiurl de alimentare
se inaT adauga si alimentarea

prosta, Matita, Babina si alte
japce si periboine ara multa insem natate.

tul numit Meterezul - Turcesc, Gura-Dranovulul. O alta artera principala de alimentare cu va dulce, se face prin gira Cerni-

cu apa din sub-sol.

In scurt, sistemul alimentareT acestor revarsaturf formind impreuna laguna dobrogeana

In fine, bratul SI. Gheorghe formeaza de-a stinga, de partea
delteT proprif zise, giolurile, japcele si pardinele : Solentia, Erencina, Izacoful, Uzlina, Caciatina,

Florea, care purcede din

Sf.

Gheorghe In dreptul localitater Caciatina (ruseste pisicuta), se desface in nenumarate brate si
ramurT din care principalele sunt Pardin ele- GreculuT si Grulihul,

se explica ast-fel : in viiturile marf ale DunareT ea devarsa in bratul Chilia einci din noul partT, in bratul SI. Gheorghe,

Litcovul, Luaiina, Puiul, Puiuletul, Ivancea si alte multe mlastinT, iar de partea dreapta apele Sf. Gheorghe, carT, dupa cum am

pana primeste revarsaturile periboinelor enumerate mal sus,
si cari toatepornesc din Dunavat. Intregul acest sistem apos se devarsa apol in giolul Dranof si de ad i prin gira Dranovului in Razim, la punctul cherhaneaua pa-

patru din noua Sulina, una din

si in bratul noua. ; dup.

Credner, din totaiul debitului de

aratat mal' sus pornesc in spre
laguna Dobrogeana prin girlele : Clinetul-Zaporogeni, Dunavatul, Sulimanca,Cerni-Florea si Gruhlia, maT intiia formind Tezerul Razimul si apoT toate cele-l'alte giolurT deja enumarate.

30-38 milioane ni. c. de apl,
bratul Chilia absoarbe 65 la 9o, Sf. Gheorghe 30 la 1:90 si res-

asía.
Alimentarea din Mare a laguneT dobrogene, se face propria

tul de 5 la ojo, bratul Sulina. In anume anotimpurT, icepiad de la sfirsitul lul Februarie pana la jumatatea lui Aprilíe, apele versantulul rusesc catre Marea-Neagrä reprezintat prin rigolile fluviale, Prutul, Donul, Donetul, Dunistrul, Du. niprul, Cuban si alte riurT, ating maximul debituluT apelor extraordinare ; prin acest fapt, Marea
se gaseste umflatA, ridicindu-sT nivelul peste cota normala Cu 10,15,

zis pentru iezerul Razim, prin orificiul Cistai-Case, la punctul
Pahani-Hrani ; giolul Golovita,

Debitul alicot ce, in stare de mare viiturl, gura Sf. Gheorghe arana in devarsdrile dobrogene poate fi socotit la 12 milioane

ni. c. pe ora saa aproape 300
milioane ni. c. apa. revarsata in 24 ore peste intreaga suprafata

se alimenteaza direct prin orificiul Portita (ruseste Portitcaja); giolul Sinoe, prin orificiul Pe-

riteasca, Girlita ce da in japcea Lungana si zatonul Chituc. Pentru complectare me enumerara
si Gura-BuhazuluT, cunoscuta ca resuflatoarea LimanuluT.

ba chiar 25 c. m. de-asupra obisnuituluT, ast-fel cA atuncT cind Du-

a acesteT lagune. Din aceasta cantitate cel putin 5 milioane m. c. pe ora saa 120 milioane ni. c. apa pe zi isT ia cursul
pravalindu-sf parte in directiune spre Mare si parte pornind spre Tezerul Razimul si bratele sale

Despre masivul dobrogean,
laguna primeste o contributiune de devarsarT apoase prin riurile
O piriiasele : Cataloiul, Taita, Te-

marea atinge maximul de debit in partea sa inferioara, ea se gäseste

oprita' in cursul eT, prin fenomenul semnalat mal sus. Apele

laterale. Daca aceasta enorma

cantitate de apa nu patrunde
in intregimea el' in Tezerul Razimul, cauza este sistemul neregulat al curgerel in aceasta directiune, parte prin faptul insu-

sunt dar oprite in cursul lor si
aceasta stagnare se resimte pana aproape de devarsarea Siretultd.

lita, Slava-Rusa, Beidant si valceaua BabadaguluT, care toate isT

revarsa apele mal india in giolul Babadag, care se gaseste in legatura directa cu fezerul Razimul prin canalul Eraclia ; apor Slava-Cerchezeasca, piriul HagiArad, revarsindu-se in giolul
Canli-Buceag ; in legatura cu Zmeica, riul SarintuluT, varsindu-

Atuner bratul Chi/ia isf arunca apele sale In fezerile : Covurluiul, Iarpugul, Catalpugul, Cahul, crapina Iz.mailuluT si Cartalul,

ficientel de pauta, parte prin
vegetatiunea lacustra, ralasti-

formind o Infinitate de lacurf,
laculete, limanurT, giolurT, japce,

cu nenumarate ramificatif late-

se in giolul Sinoe, piriul Dunghival si Peletlia, varsindu-se in lacul Tuzla zis si SarAtura, legat
cu Limanul-Sinoe prin canalul Ce-

rale. La rindul saa bratul Sane in aceastä stare anormala formeaza si mareste in mod
considerabil lacurile : GiolulRosu, Obretinul, Gorgova, Fortuna, Litcovul, Pordina, onteT, Triozelul, Gablavatca, Bogda-

noasa si morenica, ce caracterizeaza intreaga aceasta parte de Inc. In asernenea momente de extraordinare revarsaturf o suprafata de peste 300.000
hect. de-a dreapta si de-a stInga gureT Sf. Gheorghe, si pana

la gura Chilia, se gAseste sub
apa ; in once parte de loc a acesteT regiunr, apele se

tatea-VechTe saa Cara-Harman (turceste Dumbrava-NeagrA).
64745. alarde DIclionar agoprafic. Vol.
V.

mica greoae, dar aceasta mal
22

www.dacoromanica.ro

RAZimul,

170

kAZimtiL

cu seam à in directiunea catre
Tezerul Razimul unde scurgerea

flare a Marer, anormala, se da-

rior al MAreT. Nu se poate bine

torete, dupa cum vom vedea
la vale, influentelor aeolitice; a-

devine aproape imperceptibill, terenul fiind pe de o parte lipsit
de orf-ce 'Danta, de alta parte producindu -se anomaliT datorite stagnarilor $i diferitelor oprituri,

admite pentru timpurl de furmatiunl quaternare cA numaT
micile incursiuni de apa, ce strabat la N. Dobrogef, ca Taita, Telita, $i Slava-CerS'aya -Rusa cezeasca, piraiele : Potur, Pariami $i altele, sa fi provocat acest curent, data fiind mica cantitate

pele maritime patrund atuncT
prin orificiile enumarate maT sus

in sistemul baltos al lagunef dobrogene. Astfel se explica
starea salmastra saii brachicä a fezeruluT Razimul $i a giolurilor Golovita, Zmeica, Sinoe, Bu-

cauzate de barajele vegetatiunef uscate saii In putrefactie. Cu toate aceste colosale piedici si pierden l de debit se poate

admite ca un milion m. c. pe ora, adica 24000000 m. C. pe zi patrund in Razimul. Acest
volum de apa, alimentata in mica parte, dupd cum azuram mal sus

hazul, Limanul, Chitucul, etc. Fapt de netagaduit este a astazr atit intrarea apelor dinspre Mare cit si patrunderea apelor despre Dunarea este cu
desavir$ire ingreuiatä. Laguna dobrogeana, din timpurf stravechr, a fost despartita de Mare prin bancurile de nisip ce valurile acesteia aruncati ne-

si de versantul dobrogean, formeaza la un moment dat intregul sistem lagunic al revarsareT.
MaT tinind seama cA principala

cauza, ce produce stagnarea generalA a cursuluT DunareT, adica umflarea MareT, este cauzalitatea stagndrei i a celor 24000000

incetat in partile putin adincT, despre tarmul si litoralul maritim. Ast-fel incetul cu incetul
din dreptul tarmuluf maritim, din directiunea Dranovuluf (punctul Perisorul) $i pana aproape de Cap Midia (buhazul Cara -Harman),

de apa ce ele poarta, $i aceasta numal In anumite timpurT ale anuluT, cind ele vin mar!. DecT In alta parte urmeaza sa cautam curentul ce din timpurile formatiunef quaternare ale deluviulul $i ale aluviuluT, de o parte, sati de alta parte interventiunT seculare si instantanee ce nu a0 ingaduit consolidarea compacta. $i continua a lanuluT nisipos dintre Olinca si capul Midia. Acest curent nu putea fi alimentat decT din alta parte, de

cit cu apa provenita din Dunare. Aceasta constatata nu vom

m. c. pe zi provenitT din rdvdr-

sltura Sf. Gheorghe, se poate
cow:hide : In momentul ce Ma-

cerceta de o cam data prin ce
imprejurarl naturale sail meste-

rea incepe sä revie la nivelul ordinar, in aceeafi mdsurd Dundrea incepe arunca apele sale in Mare reducind intreg-ul

s'a format un lung $ir de avanttarm (Vorland), pe o lungime de
aproape 6o kil., masuratT in flan-

sistem Mitos al deltei dundrene fi laguna dobrogene la
starea normalii ce descrefte pen-

cul Marif, fapt ce adesea se intimpla pe coastele tuturor rilor maT putin bintuite de fluxurT $i refluxurT. Tipic in aceasta privinta sunt asa numitele HaffurT

sugite apa a patruns in laguna dobrogeana; ad vom avea in vedere numar curentul, gratie puterel caruia bancul maritim

a fost neincetat atacat pe la
spate. Efectele se vad la Malciana, Portita, Periteasca $i Buhazul.

tru lunile de secetii la etajul
Atunci debitul de 12000000 m. C. pe zi ce revine revarsaturilor dobrogene scade la un minim disparent pornind din masa de revarsare prin orificiile Pahani-Hrani, Portita, Periobifnuit.
te$tile, Gura-Buhazuluf, care-$T

de pe coastele germanice din spre Marea Balaca. Ele se gasesc tot asa de respindite pe
coastele Mar& de Nord, mal putin

laguna dobrogeana pe de o parte despartita prin molul flancator creat de MareaNeagra, de alta parte a ramas
DecT,

totu$T in strinsa legatura cu acea-

pronuntate la tarmurl stincoase

de cit acolo unde Marea prezinta largiturT ;ese, sail tarmurT acoperite de nisipuri zburatoare, inlesnitoare formatiund Dunelor. Stavila formata de Marea-Neagra liare dinsa $i laguna dobrogeana ar fi fost neIncetat ridicata, marita de actiunea valurilor,

varsä la rindul lor apele in Mare.

sta prin curentul dunarean ce a intemeiat i intretinut neincetat orificiile de admisiune enumarate mal sus.
Bratul Sf. Gheorghe, al doilea

Invers alimentarea din Mare in spre laguna dobrogeana se face numaT in anume epoce extraordinare, adicá atuncT cind Marea

ca volum de apa si intindere
dupa bratul Chilia 'Tare originea in virful conulur de dejectare al delteT (Cetalul IzmailuluT, Patlageanca) $i '11 revarsa la punctul cetalul SulincT aproape, ce-va maT mult de cit un sfert din debitul sld in bratul SulineT i por-

se afla la un nivel ridicat, dar nu provenit din viiturile fluviilor basinuluT rusesc sa0 debitulul prin apele sporite ale DundreT. Aceasta um-

daca nu s'ar fi gasa un curent
puternic din partea opusa, care neincetat sa fi lucrat in potriva
consolidAreT acestuT tarm inte-

www.dacoromanica.ro

RAZ1MUL

171

ne$te de ad i in colo greol la vale pana la revarsarea sa in Mare, b punctul Catirlet. Daca comparam un moment cursul bratuluI Chi-

impinse catre tarm cu a tita furie. In virtutea acestor fapte

in vedere mar multe epoce de formatiune $1 a ne reslati privi-

s'att produs stagnatiunea care

pe de o parte a provocat coturile din bratul Sf. Gheorghe,
iar pe de alta a inaltat patul acestuia, producInd schimbarile seculare ale cursulur i mated sale.

lia cu al bratulur Sf. Gheorghe,
suntem izbitT de multimea cotu-

rea cel putin asupra celar doul continente invecinate. Liam in ajutorul nostru vestitul op al lur Eduard Suess: tDas Audits der
Erde», volumul I, sect. VIII, pag.

rilor ce cel din urma face in raport cu cel Bratul Chilia IsT pastreaza un curs orr-cum mar direct, de si ramificat, formind o multime de ostroave In
cursul sail, dar mentine neIncetat tinta directa spre Vilcov. Bratul Sf. Gheorghe, Intre Mahmudia Catirlet din potriva 's1 schimba

Era dar firesc ca apele 0.'0'
caute din timp revarsarI
ralnice. Ast-fel poate cd s'a pro-

597 si urmatoarele ; asementa publicatiunea speciall Credner:
eDie _Deltas» In Petermann'sMittheilungen , fase. complimen-

dus in timpurr strävechr Incurarea apelor bratulul Sf. Gheorghe inspre laguna dobrogeana
si in special in iezerul Razimul. Apele ()data ad i sosite pornesc gasesc curs liber incotro
curg fie In virtu tea pan ter celer mar

tara, No. 56. Zbuciumarile groaznice ce a indurat planeta noastra, zice
Suess, mar cu seama Intre a doua,

neincetat cursul variind Trite°
tnfinitate de directionale, formind

a treia si a patra Era a formatiuner sale, au preschimbat intru totul o stare de normalitate geo-

coturr care de care mar opuse
tinter naturale in spre Mare. Pen-

tru a caracteriza si mar bine
aceasta stare de lucrurr e destul a cita tipicul ocol ce acest
brat face intre Mahmudia i Moru-Ghiol. Cine at recut vre-o data prin aceasta localitate, fie Cu

favorabile, fie in virtutea vidulul creat in laguna dobrogeana prin efectele aeolitice, pana aj u ng In spre bancurne nisipoase ce marcheaza litoralul $i tarmul Marel despre aceasta revarsatura. Curentul apelor duld cautäi gaseste
punctele cele mar slabe ale digulur natural, le strapunge si se pune In directa. legatura cu largul Maser ;

logía. Intr'o harta speciall, acest specialist prezinta aceste
zbuciumarr si zguduirl prin anume traecturl si traseurr. Din punctul nostru de vedere consideram numal traseul No. 8; contractiunea cea mar grozava ce a trebuit salndure continentul european si cel asiatic, pentru a se acomoda configuratiuner sale geognostice actuale. Ea 41 ea nasterea la intilnirea catenelor de muntr Mongolo-ChinezI Tian-Chian, cu masivul Indlilor, Himalaia; porneste prin Turchestan i Buhala, trece

vaporul sati cu luntrea a putut O. se incredini.eze de aceasta variatiune de directionale ; de trer ori sa latimpla calatorulur sa i se para. a se intoarce la
Mahmudia si totusT el inainteazd catre Moru-Ghiol. Tot asa, de aci

ast fel s'ati creat Malcianul, Portita, Periteasca i Gura-Buhazulur.

c) Geofisica. Cind este vorba

la vale pana dincolo de Ivancea, coturile se tin lant. Numar de la Ivancea pang. la Catirlet
cursul final pastreaza directiunea dreapta.

a descrie o partenie a epocer istorier omenirer, putem sa ne
märginim in cercetarl orr-cit de restrinse 1 cu toate astea vom

prin apropierea orasulul rus de
astäzi Mihailov, pe coastele Maref-Caspice, strabate basin ul aces-

Acest brat

dispune de o

panta cu mult mar mia de
cit a celor-l'alte doul brate, exceptind lucrarile artlficiale de corectiune intreprinse de comisiunea europeana pe bratul Suliner ; iar dejectiunile depuse pe

da un ce complect si de sine statator. Nu este tot asa cind este vorba de a descrie o parte ori-cit de mica si neInsemnata. a istoriel geo-tectonice a formatiunel crimpeulur de suprafata terestra ce suntem nevoitI a considera; cäcï ad i itele

ter Mar! i apare la cel-l'alt tarm
in dreptul Baculur ; cutreera Cau-

acest brat si retinute de Mare

sunt atit de strías legate, pe
cit urzeala se impra$tie in toate directiile. A ne cerca dar a schita
geo-fizica istoricä a fortnatiunilor

la revarsarea sa, aü gasít la
Catirlet un punct de sprijin destul

de puternic pentru a nu

putea fi invins pier de curentul acestut brat nicr de efectul contrar al valurilor Mari!; ce in timpul marilor uragane, sunt

ce ati predominat la creatiunea defter dunarene si a laguner dobrogene, insemneaza a considera o Era intreaga geologica, a avea

cazu/, atinge Crimeea, tangeazä aproape de gurile Dunarel si 11toralul dobrogean al Marir-Negre, urmeaza liniasicrestettd balcanulur Etropul, trece pe la Clizura(Portile-de-Fer), se strecoara re /a Por0le-de-Fer, coprinde tot Carpatul rornin i unguresc pana In spre Tatra, trece pi-In Moravia si Bohemia $i's1 ia drumul prin tot masivul Alpilor pentru a'$I manifesta in mod slab existenta la golful Genuer, de unde

í se perde urma.

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

172

RAZIMUL

Aces te p u tern ice con tractiu nr

si indoiturr de pamint all produs depresiunile Aralulur caspic si al Marei-Negre ; acestor groaznice evenimente geologice se da-

ca niste ace si de odata Marea si uraganul se linisteste, se face
iarOsT senin, ca si cind nu s'ar fi

intImplat nimic., Aceste doua. exemple ar *Inge, ea sa ne edifice asupra timpu-

toresc basinul actualilor Mar/: Caspica, Marea-Neagra si lacul
Aralul. Cit timp va fi trebuit puterilor geo-dinamice O. creeze a-

tatr mar sus, dar mar co seama Hochstetter, invocind ca martorr neperitorr Insula Serpilor In Marea-Neagra si insula Popina din rezerul Razimul, a ca.ror mase pretroase staii pe un

cit a trebuit puterilor elementare pe acele vremurr departate si incalculabile sa forlul

ceste doul formidabile lasaturr sati depresiunr de panfint, nu
titn! Dar stim ca, la 1 Noembre 1755, Lisabona si o bilna parte a coaster portugheze, sunt sfara mate si reduse la nimic printr'un teribil cutremur ; valurile spumeginde ale Atlanticulur se ridica cu furie pe coastele Frander si Scotier, lovesc Izlanda, ridpadesc in tr' o clipa pe tarmu rile si coastele americane, sfäsie adi

meze basinul Marir-Negre. Apor

piedestal de granit si a altor mase eruptive, de o virsta cu mult mar vechre de eft detritu/ din fundul actualulur basin a
laguner dobrogene. Masele pra-

In Era cuaternarä si perioada deluviala, tot dupa acelasr autor, trebue sa se fi creat actualul basin al revarsaturilor dobrogene. Sigur ca. atuncr Marne pravalindu-se in abizul creat

Ake in Mare sunt acoperite de aceasta si talazurile el bat
coastele actuate ale Dobroger. Acum intervin dejectiunile aluvionee

si mar cu seama cele

de contractiunea mar sus descrisa, aii luat co ele detriturr
cuaternare si tertiare si le-ali dus

o insemnata parte a Antilelor,
deslipeste stiner si confunda tarmull, pe dud In Europa mugeste Etna, lar Vezuvul scoate valurr

ca potmol in basinul Will. Dar nu numar Suess ne spune aceasta si altr geologr ca :
Peters, Hochstetter, Toula, T. Spratt, Favre, Sivers, Koschkul
.

a. cad' top' sunt de aceiasT

de foc, lava. si cenusa ; tot in aceasta clipa in virful Cordilierilor,Popo catepelul izbucneste in foc si lava produclnd un urlet inspaimintator ! tata cum lucrea-

parere, asupra formatiuner geologice a basinulur Marir-Negre.

Denudatiunile coastelor dobrogene de la Cap Nidia de-a lungul revarskurilor dobrogene
si pana la DunavAtul-d.-s. n e spun

potmolitoare ale Dunarer dupä cum ne-o probeaza Crearner in op. citat. Aceste dejectiunr se compun in mare parte din nisipurr adose de fluviii si depuse in delta sa. Jata un exemplu in aceast5. privint5. luat dupa Peschel, (Niue Probleme der vergleichenden Erdkunde , la cap. Innisiparr: Poul debusa in vechime In Mare in dreptul Ravener, formind
pAna In Evul Medil lagune cacele

de la Venetia; atuncr Ravena
era un orasinsemnat si vestitport la Mare ; asta-zr se gaseste la

za natura !Toate aceste s'aii intimplat In aceeasr zi si aceeasi ord. Mar incoace, lai5 August
1868, izbucneste un puternic cu-

despre stratificatiunea masivulur dobrogean precum si despre deslocatiunile ce dear' trebuit se
indure, iar valle si depresiunile In orografia si geologia versántulur

tremur in Japonia ; toata partea nordica a Oceanulur Pacific se agita, tarmul californian se zguduie si jata ce ne raporteaz5. capitanul corveter prusiene «Angora», care se gasea in acea zi in apele australiene: «La ora

7 kil. depArtat de ea. Poul sr-a schimbat cursul de-abia in sec. al XII-lea, indreptindu-se catre

N. dar chiar pe acele timpurr
vechiul oras Adria, ce in antichi-

dobrogean ne arata colosalele mase ce ail fost ridicate de ad si duse de furia elementelor
catre tarmul si fundul Marir, asa ca se poate admite cu oare-care

unu din zi de o data se tutuneca fuck nu se mar putea dis-

siguranta ca ad fost deplasate
r00 Mil. M. c. detriturr si anume :
65000000 na. c. sedimente cuaternare 35000000 m. c. detriturI tertiare l00000000 m. c, materia scufundatä. in Mare.

tate era port la Mare, se gasea deja departat de aceasta co 12 kil. Azr se afla la distanta de 33 kil. de la Mane. In aceasta ordine de ider este a se privi formatiunea delta'
dunarene si laguner dobrogene. Mara de contractiunea de
care am vorbit mar sus, iata celel'alte influente capabile de a

tinge catargul cornier, un intun erec desavirsit stapineste tot hausul, echipagiul e coprins de sparma, Marea si norir päreati el s'ati unit si s'aii inchegat ; talazurile se ridicari ca cele mar inalte case, un uragan puternic le mina

Odata aceste mase de detriturr cufundate In Mare, parte
prin puterea erodonta, iar parte printr'o scufundaturà brusca,

Cu furie, pe dud o ploaie co
ciucura loveste fetele noastre,

produce preschimbarr seculare sari instantanee pe litoralul Madi si In special pe coasta dobrogeana. :

dup. cum ne spun autorir
www.dacoromanica.ro

ci-

I. Fluxul li refluzul.

RAZIMUL

173

RAZIMUL

Curen/i

lzbirea valurilor §i talazurilor.
Reviirsareez afluenfilor

witterung) precum i izbirea talazurilor (Brandung) au avut nu numar in timpurr preistorice,

maritimt. lnfluenta aeoliticd. Influenla temperatura. Denudarea rosettura pirmurilor, Coroziunt Eroziunt. VIIi by7uenla organismelor. Dupa cum se stie basinul Marer-Negre avInd aproape un contur inchis, Cu o deschizatura relativ destul de mica, a Bosforulur, face ca fluxul si refluxul maritim sa se reduca la un mi-

dar chiar i In timpir modernr o influenta vadita asupra configuratier litoralulur Masir-Negre

irea scursurilor de apa, prin ar borT desradacinatr i vegetati uni plutitoare (Red River, Colombia, Nilul, etc.) pe care actiune naturalistul si geo-fizicianul german o numeste carac
teristic : Wasser Pest.

a intregulur tinut al laguner
dobrogene.
intemperiile aú slabit coherenta materia-

Pe de o parte

Din acesta putem conchide
ca : Masivul dobrogean In cele mal vechr epoci geologice a fost

lulur din care se compune masivul coastelor ; de ad denudatiunile, pornirea grohotisu-

prävalit spre fundul basinulur
Marif-Negre, formata si ea prin marea falle continentall descrisä

rilor

i

detriturilor. In urmá

erosiunea si mar cu seama corosiunea produse de valurT care

bintue cu vehementa aceasta
regiune, aa influentat si influenteaza incà, potmolirile in interiorul lagunei i malirea din apropierea tarmurilor. O proba netagaduita despre aceastd actiune sunt rosaturile de a lungul coas-

mai sus. In epoca cuaternara, s'a zamislit $i cimentat dar ac tuala stare de lucrurr prin erodarea si corodarea intregulur
masiv balcanic. Apor s'a mar as-

nim, care mar nu se percepe.
Izbirea valurilor este de o mare Insemnatate in cercetarr
geo.fizice mar cu seama cä malu-

rile revarsaturilor dobrogene avut In timpul preistoric i poate
chiar la inceputul Frei* quaternare sa Indure mult din aceasta cauza, care provoaca i asta-zr neInce-

tupat depresiunea si s'a ridicat fundul Marir din scufundatura induratä in perioadele trecute si care acoperise totul sub apa,
afara de insula $erpilor si insula Popina din rezerul Razim. Deer revarsaturile dobrogene, asa cum

ter dobrogene ce pe alocurea apar alit de vadite In malurile
despoiate de argilul acoperitor. In unele locurr chiar formatiuni
numulitice
si

se gasesc astad, sunt datorite
influentelor deluviane care 0-aa asternut patura Sarmaticulur si Permiculur asupra marilor scufundaturr anterioare. In epoca aluvionee s'a format

tate preschimbari ; proba despre acesta denudatiunile coastelor masivulur dobrogean din-

fenomene fosile

apar direct vederer noastre, cu
toate cd ele apartin unor epocr de mult trecute si sunt in stare normala acoperite adinc sub straturi

spre laguna, la cap lancina si
Dolojmanul, CasapChioi si Sarinasuf ; asemenea grohotisurile

limbile de pamint ce despart
si formeaza astazr In trasaturr generale iezerul Razim si toate baltile, giolurile, japcele $i periboinele in legatura, cu el, dintre care principalele sunt Golovita, Zmeica, Sinoe, LirnanulSinoe i poate chiar i lacurile de
la Sarinasuf, Calica, Hagi-Ghio/, Sabanciag, Erencina, Enisala, Babadag, Canli-Bugeag, CasapChloi si Tuzla-Ceair. Intru clt la despartirea acestor lacurr a con-

aflate ln fundul cit si pe marginele Intregulur complex ale
lagu ner dobrogen e. Totr autorir modernr, socotesc

de o virsta cu mult mar tinara.
In fine influenta organismelor asupra dislocarer si formatiuner

actuale a tarmurilor si vecinalor, täter, are o mare Insemnatate,

actiunea valurilor in timpul de
fata ca principalul factor al morfologier Marilor. Coastele do-

brogene, dup. calculele facute de profesorul Kummer, de la scoala politecnica din Berlin
(Charlottenburg), sunt lovite cu o putere de 150o0 kilogr. pe m. p.

Influenta revarsaturilor afluentilor si mar cu seama a dejectiuralor provocate de acestea In spre basinul maritim, cit influenta vInturilor, adica actiu-

ad, ca $i pretutindeni unde s'aa produs asemenea actiunr geo-fizice. Ca exemplu vom cita aci: Potmolirea aproape desavirsita a portulur Alexandria (Egipt) ; precum i potmolirea de la gura de devarsare a fluviului Elba, prin actiunea farelor foramine (molusce); imlastinarea golfulur Odeser prin alge i conifere; reducerea pe uscat a Cetater Albe

tribuit Marea si care este partea datorita dejectiunilor dunarene, o vom trata mar la vale
sub paragraful formal-el tarmu-

ce In antichitate era un vestit
port al Pontulur Euxin, cunoscut de eel* vechr sub denumirea 01bia, apor potmolirea i zmircu-

rilor. Ne multumim ad a constata in rezumat ca revarsaturile

nile aeolitice le vom trata

in

paragraful formarer tarmurilor. Influenfele temperaturet (Ver-

dobrogene sunt in prima linie resturr si fragmente ale Mara,

www.dacoromanica.ro

RAZ1MUL

174

RAZIMUL

dezbinate de aceasta prin actiunite deluviale si numaT in urma a intervenit aluvionul potmolitor si malitor care se gäseste pe icT pe colea, cum arata configuratia topografica a localitä.teT. StraturT

mine-Burum ; sinul Varni, ma-

rele sin de la Bakic, terminindu-se in capul Giul- Grad. Chiar golful Constanta 'sl are concava spre S. si insusT litoralul devarsaturilor dobrogiene
privite ca un complex, formeaza

consistente ati format acele digull'

si molurr de detritud si

un golf larg a carte cavitate
urmeaza directiunea de S.-V. ;
asemenea

putin cite putin in spre Mareade-Marmara (Propontis) si sta. pungind Elespontul in Dardanele. AtuncI masele de apá napadesc cu furie in Marea Mediterana si pritnul si cel mal puternic curent este stabilit. De alt-fel sunt cunoscute uraganele de pe Marea-Neagra ; aces-

sedimente, care imprima caracterul mlastinos si lagunic al intreger acestef regiunr.

imbucatura Danis-

tora 'sl si datoreste numele el.
Vinturile puternice ce bintue, maT

truld, tot asa golful Odesa si
mal departe Marea-de-Azof.

Formarea järmurilor. Pentru a putea sa ne intemeiam o
paxere asupra formarel si mai

Spre a ne da seamä in deOra cunostiinta de cauza, sun-

cu searna toamna si larca, de la E. spre S.-E., formeazá marele curent contrar ; aceste vinturT

cu seaml a morfologieT tarmuluI dobrogean, cred ca este
nevoe a nu urmari numaT /itoratul in cea mal apropiata vecinatate, ci a considera tot teritoriul occidental si o buna parte a aceluY nordic, apartinind Maril-Negre, precum si

tem nevoitf a schita
ri Y-Negre.

aci

se intilnescin arealul suprape
feteT Marif --Negre, cu furtunile

cite-va cuvinte hidrologia M5.-

o bung parte a regiunel maritime, a tarmuluI Mediteran. DecY trebue sa ne incordam privirea de la Dardanele prin Elespont in Propontis, Marea
de
Marinara, prin Bosfor si

Ad ne izbeste mal Intl!' marea afluentà a puternicilor fluvil ca : Dunarea, Dunistrul, Duniprul, Donul, Donetul, Cuban, Rion (Phasis) si Chisil - Itnac (Halys), carT devarsa in Mare

intempestive ce sufla de la N. Cu vitese uimitoare ; la un moment dat sunt oprite de curentul aeolitic descris mal sus, atuncT in aer si pe Mare se produc virtejurT, earl izbesc coastele occidentale ale MäriT-Negre

un debit de sute si sute de
miT de metri cubT de al:4 pe secunda pe dud Mediterana nu
dispune in toata intregimea eV,

si aceasta se perpetua din
perioade geologice incalculabile, erodind fortat in directiunea S.-V. cu inflexiuni V.-N. A-

La prima ochire asupra uneT hart! geografice ni se imprima caracteristic formatiunea infinitateT de golfurT, a nenumaratelor sinurl si sinuleturT, sinuozitatI ce intrerup intregul complex contural-periferic, al coastelor con-

pana dincolo de Odesa.

niel de a zecea parte a uneT afluente de apa dulce, in masele colosale ce via sá se reverse in basinul MariT-Negre.

ceasta este teoria pe care se
bazeaza configuratiunea gene-

ran. a litoralulul

Marir-Negre

Aceasta face ca evaporatia pe
Marea-Neagra, gratie pozitiund geografice, sa fie minimalä fatá de aceea a MediteraneI Tata cum 'sl da. seama Ritter asupra acestul fenomen al formatiuneI golfurilor si a uniformareI corodareT sinurilor ce am
enumerat mai sus : Marele mase

siderate. Intreaga complexiune de golfurl si sinurl 'si pas-

dinspre partea occidentall. Acum sä ne restringem privirea asupra formatiund revarsaturilor dobrogene si anume intre Cap Midia si Cap Olinca (Farul Sf. Gheorghe), la revarsarea bratuluI Sf. Gheorghe si
asupra coastelor acestuT areal intre Cap Midia, pro eminenta CanliBuceag, virful stincos al Dolojmanului Cap-Jancina, Sabanciag ; coroziunile de la Sarinasuf, virful cetateT Zaporojenilor si cotul DunavatuluT, pAnl

treaza in mod caracteristic si fará exceptiune concava spre S., iar spata convexa indreptatä tot-d'auna spre N. SA citara cite-va din aceste
golfurf si sinurl :

de apa strinse dupa un versant atit de razlet, s'ati concentrat in depresiunile dintre
Caucaz
(Colhia),

Ararat (Pa-

Golful Midia de linga SanStefano cu capul proeminent Zandal-Bunar ; golful Iniadei cu ascutitura catre S. a capuluT

flagonia), Anatolia, partile bal.
canice (Mezembria si. Dardania),

in spre Moru-Ghiol. Decl avem O. consideram formatiunT de

Cara-Bunar ; marele golf de la Burgas, cu sinurile secundare
de la Iusuf-Efendi-Tschifi ; sinul

versantele Casariel si ale Tauriel, pana ce puterea lor devenind covirsitoare, aa spart istmul tarlmulul ce leaga Europa
de Asia, formind mal intif strimtoarea BosforuluT, räzlatindu-se

coaste (malurl inalte si bine pronuntate) si formatiunr de tarmurT propria zise, adica Iitoralul MariT.

In ceea ce priveste formatiunea coastelor, ea a fost tra-

Mezembria pana la capul E-

www.dacoromanica.ro

ZIMUL

175

RAZIMUL

tatà de o data cu schita geotechtonica a formatiunel basinului lagunelor dobrogene. Pentru a fi coraplectr vom mal

arunca o ultima privire asupra denadatiunilor acestef coaste, ajutatr fiind in aceste consideratiuni de autoritatr i specialistl : Coerny (Wirkung der
Winde au f die Meeresufer),

Autoril consultati in aceasta privintä, pe ling ceT citati maT sus, sunt : Hauer (Anwendung der Geologie auf die Kenntnisse der Bodenbeschaffenheit), Harting- (Die Bildung und Befes-

Nisipurile zbureftoare, din
punctul de vedere al morfologiei terestre i maI cu seama a dinamo-geologieT, sunt nisipuri com-

puse din particele zdrobite si prafuite pana aproape la faina.

tigung der Dilnen), Bertrand
(Geologie des Kurischen Haffs), Wessely (Der europaische Flagsand), Sokoloff (Dunele Rusest1).

Ele se compun din particule pfetroase de granit, feldspat, rod lucitoare (glimer), titan,
hornblende, interstice de natura

Quenstaedt (Epochen der Natur), Lapparent (Traité de géo/ogle), Lyell, intemeietorul actualismulur, in cartea sa (Principles of Geology,», Suess (Ant-

Tarmul dobrogean saa mal
restrins vorbind, litoralul mari-

bazaltica si lave din epoca silurica si paleozoica. Ele aa format odinioarA sedimental si potmolul marilor disparate. Aceste

tim coprins intre capul Midia Olinca, limba-tarm ce desparte Marea de laguna dobrogeana, nu este o formatiune pro-

nisipurl aú fost si sunt spulberate, cum viscolul poart5 zapada si o depune prin depresiunile te-

litz der Erde), etc.
Aproape totT acestl autorf sunt de acord, intru &it priveste farmatiunea basinului Marli-Negre si in parte asupra actuald staff de lucrurl ce domneste si pe la coas-

pria zisa, nicr de dune, nicl de sedimente si mal putin de nisip ad zburdtoare. NetAgAduit cA curentul vinturilor, descrise mal sus, contribueste in mare
parte la form ati u n ea acestuT Wm,

restre, acolo unde vinturile in-

dura o oprire sail un virtej si
In generalitatea cazurilor o do-

tele dobrogene. Daca denudatiunile coastelor znasivuluf considerat nu sA aratA ochilor nostri de

=lire a vitesel; atuncT masele prin greutatea lor proprie cad
acopera. coaja pamintulul, for-

cit arare oil, pe icT pe colea si in mod sporadic, dar caracteristic, la Cara - Nasuf, Cap Dolojman

dar nu prin aducere de nisipurT, din alte locurl departate pe care sa le depunA si la o alta vreme sa

mind deserturi, pustiuri
aride.

lancina, precum si pe golul
coastelor de la Moru-Ghiol, unde se Arad distinct succesiunea stratigrafieT

le transporte mal departe. Aci nu avem de a face, nici cu nisipurile ridicate i purtate de
furtunT

Dunele sunt expresiunea lo-

call a nisipurilor zburatoare,
acolo unde vinturile nu ail puterca uraganuluI, dar or! cum sunt destul de intense, ca sA ridice sedimentele de pe tarmiT MA-

i uragane, ce aa format

Sahara, pustiul Gobi, desertul
Buhari, stepele Podolice, deserturile Egiptulul sat"' groaznicele terenurT aride ale tinutulu! BA-

clasice a formatiund daca in alte locunl formatiu-

nea dispare, cauza am expus'o : sedimentArile deluviale, minerogene i zoogene ; cele din urmA in speciile treptelor geologice, jurazice, crustacee si numulitice (fare foramine) si

natean si o parte a pustei unguretf. Aci nu poate fi vorba,
nicl de dunele de-a lungul BMticeI i MOAT Nordulul, ce se intind urmind conturul tarmurilor acestor marl din Finlanda rasa,tertiare. pe coastele germane, daneze, olandeze
i belg-iene

rilor, ce acopere zone intregT deformatiunT instantanee descrise maT sus, mutindu-le de colo si inpana colo, formind troenirl nisipoase de alungul litoralului Marilor.

colea urme fitogene, apartiWind

stratificatiunilor

Dam aci cite va date asupra fenomenului aeolitic dupa cur. sul profesat la scoala politech-

Toate aceste conglomerate, detriturT, sedimente si grohotisuri

ce sunt liber aruncate ca storistea pe coaste i dealungul
poalelor lor, ne intareste si

pang dincolo de Bretania franceza. Exceptiune formeaza, pe litoralul olandez, baltile interioare ca Zuederzea si Haarlemul, care se aseamana. intru cit va cu sisternul baltos al lagunelor dobrogene. Cu toate acestea pentru sustinerea celor avansate mal sus este bine O. aratam ad i in treacat ce sunt nisipurile zburatoare, seditnentele i dunele.

nica din Berlin al d-luT profesor Kummer ( Der Bau am
Meer)).

mult in expunerea facuta mal
sus. Pe no!, din punctul de vedere al format-el' geo-fizice i hidrolo-

Formatiunea lor, este adesea lungul directiunel vintuluf, chid acesta nu e oprit in calea sa si transversal directier
In

cind intilneste in drumul salt
obstacole, ce abat curentul din
cursul initial micosorindu-T in acelas timp puterea iuteler. Duna

gice, ne intereseaza mar malt
formatiunea tärmului, catre care

acum ne indreptam privirea.

In fata Marii si la originea el

www.dacoromanica.ro

RA ZimUL

176

RAZimuL

se ridica sub un unghit1 de
5-15° si cade dupa ce sl-a format muchia repede catre inte riorul tarmuluT sub un unghiä mal lent varlind intre 3o-40°. Dunele ail tendinta neincetata de a avansa catre interiorul litoraluluI, marcind din ce In ce tarmul. Acelas lant si sistem de
Dune se gaseste neincetat in mis-

la anumite timpurl cafe tarmul el. DecT ramine bine con-

dune, cacT nu exista concor-

danta necesara intre actiunea
vinturilor si influentele clima-

statat ca tärmul dintre Vilcov si Olinca este format aproape exclusiv din dejectiunile Dullard si aceasta pe tot teritoriul
Deltei,

terice ce stapinesc aceste loca-

de la Olinca pana la

Cap Midia, flancul laguneI dobrogene, Marea este care con-

litatl. Faptul se probeaza astfel : in timpul marilor vinturI ce sufla cu putere de la sfirsitul ha Octombre pana spre
inceputul lul Martie, tot arealul

care, cu tendinta de a inainta
spre interiorul tarilor ; Inaltimea
lor variaza Cu puterea vintulur, in-

tribue In cea mal delteI parte mare dunarene si al laguneT la formatiunea si consolidarea dobrogene, intru &it nu se gatarmultd. Deer in ambele caseste sub apa, se afla in stare zurr, sedimentdrile sunt datoinchegata, amorfa si inerta, din
rite influentelor hidrologice. Actiunea aeolitica este aci absolut minimall si cu desacauza temperatureT scazute ; te-

tin derea zone aride de care disp une aces ta, precum si de consistenta maT mult sail maIputin co-

herenta a materialuluT nisipos, avind haltimI masurate la coamä de la 10-15 metri, in termen de mijloc 30-40 metre si in unele

virsIre locald. Despre nisipurT zburatoare in adevaratul sens al

cuvintuluT, ad nicI vorba nu
poate fi. Ingramadirele de nisip

renul fiind irnbibat de apa, aceasta face ca intregul sol sa se gaseasca in stare inghetatd, consistenta atit de puternica, in &it uraganele nu pot ridica
masele terestre de cit prin coro dare si intr'o cantitate relativ infim de mica, nelAsind

cazurT ridicindu-se chiar de la
I 00-120 metre de-asupra suprafeteT soluluT. Avansarea anuala este foarte variata; dal" ad cite-va date caracteristice pentru unele localitatr. Ast-fel pe insula Sylt, avansarea anuala este de 4 me-

de la Letca, adica de la gura Chilia intre Periprava si Cap Mozorali ; de asemenea, de la gura SE Gheorghe la poalele
padureT Cara-Orman (PadureaNeagra), intre Cista-Vaduver si

in urma lor de &it niste alabe urme de rosaturl si denudArT.
In timpul vereT, &Ind nisipurile

sunt mal putin coherente, puterca aeolitica scazuta si nu gimul vinturilor dimentarea se
este cu totul depaseste reobisnuite. Sedatoreste dar

tri, pe coasta prusiana a MäriiBaltice, de 4-6 metre (Frische
Nährung), la Saint Paul de Léon si Laudes In Bretania franceza. de 8 m., Reclus admite avansarl anuale de la 20-25 m. In localitatea citata din urmä s'ail acoperit

Catirletul, nu sunt de nit piste
mameloane, ridicaturr deluroase, terenurT aride, produse localnice ale vinturilor ce bIntue, la diferitele anotimpurT, in regiunea deite!. Tot asemeneanisiparile de la

dijectiunilor durarene pe teritorul delteT propriT, iar pe tarmul MariI, zvirlireT nisipurilor

gura Periteasca si Malciana, in spre Cap Midia, cele de la Portita si cele de la Gura-Buha-

sate intregi si, la avansarea du-

mal in timpul obisnuit si maT cu seama al tempestelor
la

nelor catre interior, raminind
urma lor terenul natural desgolit, s'ail descoperit turnurile bisericilor din satele disparute si innomolite sub masele
In

zulul in spre Periteasca ca si limba de nisip, formatA intre
lacul Sinoe (limanul Sinoe) si lacul Tuzla, sunt depunerI lo-

si uraganelor ce bintue aceasta Mare, si litoralul el.

Am atins maT sus, in paragraful geo-techtoniceT localitätel,

cale g Cu caracter fix. La gurile Dunarel, nit si pe tot tinutul lagund dobrogene, nu poate fi vorba de o innisipare In sensul larg al cuvintuluT si mal Cu

cestiunea formatiund limbelor, proeminentelor si molurilor na-

nisipoase.

SI examinam dar, din acest punct de vedere revarsAturile dobrogene si tinutul delta dunarene. In prima linie materialul potmolitor
si

seama, produsa prin nisipurf zburatoare cu caracterul dunelor.

introeni-

rile nisipitoare se compun adi din dejectiunile aduse si depuse de Dunare in prima linie si in xnod secundar de nisipul si pottnolul ce Marea depune

Tot asa si nisipurile de la
Chituc, Cetatea -Vechie, Cara-

turale pe de o parte si de alta Ingustimea digulul natural, ce desparte Marea de laguna dobrogeana, ce se poate urmari de la periboina Perisorul spre baliza Englezeasca, toate Peritestile, Malciana spre Portita,

lidul cea mare a Periteascel,
de
alungul
ChitaculuT

Harman (Dumbrava-Neagra) si Cara -Nasuf (Apele - Negre), nu pot fi luate si clasate drept

pana

din colo de cap Midia, de-alungul Mari! la Mamaia, Sciut-

www.dacoromanica.ro

RAZIMtTL

177

RAZIMUL

Ghiol i pAnA in apropierea Con-

stante, pe care Germanul le numeste foarte caracteristic Neh-

rung, precum sunt Kurisches
Haff, Trisisches Haff, Danziger Bucht i Cantul de insule dintre Suedia i coastele OldenburguluT. Intemelindu-se aceasta

fenomen trecAtor pe care technica modernA ar putea sA'l indepArteze cu mijloace relativ foarte putin costisitoare.
SA rezumAm dar intregul sistem de forma tiune al basinuluT pe care se aflA reslatitA laguna dobrogeanl, pentru ca in urmA

intregimel arealuhd smircos, aflat astA-zr intre bratul Sf. Gheorghe Tezerul Reazim, lAsind in urma el rdsuflAtorile Clinetuld, DunavAtuluT, Cerni-FloreT, TuretuluT

formatiune geologicA a localitAteT pe sedimentArl i depunerY,

sA trecem la hidrologia 6.
Am probat cA prin scufundarea

fie ele seculare sad instantanee, dupA cum consistenta terenurilor a ingAduit, sad influentele aeolitice mal marl sad mal micT, a sporit cresterea lor in alte cazurl ; aceste digurl despArtitoare sunt si rezultatul unor perioade mat vechT luvionul

uneT pArtl a masivuluT dobrogean s'a creat depresiunea, care

alte scursorl de putinA insemnAtate, dejectiunT ce ad restrins lAtirea lagunef despre DunAre ; apoi tot aceste sedimentArl ad acoperit cu o pAturA potmolitoare blocurile si limbele eratice. des-

pArtitoare semnalate mal sus si
imprimind localitAteT caracterul tiple actual. Actiunile seculare instantanee co mplecteazA opera. d) Hidrologia. Asupra

imediat In Ere si EpocT geologice de mult trecute a fost
acoperia de apele MariT-Negre numaT dupl desfasurarea si sfirsirea evenitnentelor tertiare
(Mezozoice), aceastA prAbusire in

de formatiune in raport cu dei aluvionul ce le acopera i apar la suprafatA. Gurile ce unesc laguna dobrogeanA cu largul MAriT, adicA:

complexiunea Peritestilor, Malciana, Haholul, Pahani - Hrani, gura -cea -mare a PortiteT, Periteasca-cea-Mare i Buhazul, pot
fi

perioadele deluviale si aluvionee de detriturf si sedimente provenite din infiintarea i scobirea actualelor vAT ce brAzdeazA masivul dobrogean.
epoca quaternarA

hidrologier laguner dobrogene ne rAmine foarte putin de zis, cAd partea esentiall a fost deja tratatA in cap. hidrografie,
geo-fisicA, precum si in descrierea tectonicA a basinuld i Armu-

rilor sale.

Nu ne amine acum de cit a
trata ad cestiunea din pun ctul de

Incetul cu incetul aceste sedimente s'au asezat, ad prins
coherentA, rAminind numaT virfutile insule erpilor din MareaNeagrA si a PopineT din Tezerul Razim, ca stilpT neperitorT a acelor epod dispärute. Sedi-

vedere curat technic, cercind a
arAta sistemul de alimentare din

comparate in miniaturA cu

strimtorile: Bosforulul, ElespontuluT, GibraltaruluT sad Scageraculuf, unde mase puternice

DunAre prin gurele principale enumerate mal sus, a discuta
gen eralitatea potmolireT de care sufere si sunt amenintate cu desfiintare atilt canalele de alimen-

de stifle vechT s'ad opus corodIreT i efectuluT erosiv ale valurilor MAril ce le cutreerd, sad puterilor denudAtoare ale vintu-

mentele se aseazA pe patine
stincoase formind oscilatiunT ondulatiunT in a cAror depresiunl pAtrund i rAmin apele MAriT, intemeletoare ale laguneT dobrogene. BlocurT eratice respin-

tare dt i insusl disparitia prin
potmolire a intregeT regiunT la-

rilor ce bintue aceste localiatT. DacA litoralul intre gura BuhazuluT

gunice ; apor a schita in scurt alimentarea cu apl maritimA
prin orificiile deja enumerate. In partea hidrografick am

i pana dincolo de Peri-

boina Perisorul, ar fi in adevAr numal niste producte seculare
sau instantanee, de mult comunicatiunea lagunelor dobrogene cu largul MAriT ar fi fost des-

clite pe intreaga regiune lagunicä ingAdue formatiunea limbelor de la Cozbura-Holbina,
Cistai-Caze Bisericuta, limba de pAmint despArtitoare intre Golovita i Zmeica, precum 1 limba

arAtat ce rol joacl cele 4 gurT de alimentare cu ap5. dulce din
DunAre i mal cu seamA a cana-

luluT Dunav5.tul, care direct si

la marile fiintatA. i ad, ca strimtorl continentale citate mai sus, puterea ape' i actiunea
i

despArtitoare dintre Zmeica si
Sinoe, nu mitl insula Curt-bei sad

in mod permanent intretine in starea apoas1 aproape Intregul sistem bAltos. Acest canal de
alimentare isT ia cursul din bratul

vinturilor se loveste de rezistente paleontologice. DacA din dud in dud aceste gurT, vorbind In sensul

restrins al strimtorilor, sunt in parte potmolite i chiar vremelnic astupate, aceasta este un
64745. Marais Distionar Geogratio. Vol. V.

Ostrovul-Lupilor. Vine ape perioada aluvioanee, in care Dun área incepe a se revArsa in perioade seculare asupra intreguluT teritorit al laguneT, si efectul dejectiunilor sale incep s5. se manifeste in potmolirea

Sf. Gheorghe (Kedril, turceste
balaurul) la punctul numit Meterezul-Turcesc sau Girla-GreculuT ;

lungimea sa mSsuratA In sborul pAsAreT, de la acest punct pang.

la devArsarea sa in Razim nu
23

www.dacoromanica.ro

RAZ1MUL

178

RAZ1MUL

masoarä in linie dreapta nicT 20 kil., pe cind de fapt, printr'o in-

in sensul malirilor laterale, cea-

finitate de coturl, ocoale, periboine, peste 120 la numar, el este nevoit a strabate o distanta de peste 52 kil., aviad a lupta
la fie-care pas ca mlastini potmolurf, ne mal socotind gardurile i cotetile abatatoare ce

ce a facut ca cu timpul derivatele apoase ce alta data serveati de artera de alimentare cu apa dulce a RazimuluT, sa fie mal

adica de la Sulimanca, pana la origina sa din Bratul Sf. Gheorghe (punctul Calinova), se vede iarasI actiunea netagaduita a naturd ; potmolirea i astuparea desavarsita caracteriseazä acest curs si intreaga sa regiune

mult salí mal putin potmolite, restrinse ca numar i ingustate ca pat si malea din partea des-

de revarsare. Si daca nu mijlocea si se intrepunea mina ome-

pre delta Dunard pana. la revarsarea lor in laguna. Tot asa, dar cu efect maT minimal si gurele despre Razim alimentatoare ale restuluT laguneT cu in-

pescarif le infiinteaza de a curmezisul cursului, spre a bate apa in periboinele i jepcile lor ; apoi

neasca, se intelege in vremurf

destul de depanate, pentru a
restabili statul quo ante, atund incetul cu incetul actiunea potmolitoare i astupatoare ar fi avansat pana in spre apropierea Dranovului. Omul ad a urmat
marele principia, a imitat natura,

vine fecunditatea vegetatiunel fixe i plutitoare, cociocurl de stuh, papur i sipica, ce la fiecare moment if impedica i if ingreueaza drumul; toate aceste obstacole fac pe de o parte ca debitul acestuT canal principal de alimentare sa fie redus la
un minim, lar potmolirea atingind maximul putiincios. El debiteaza

cetul prin actiunea valurilor acestor mase apoase, ali adus cu sine ridicarea patuluT arterelor

de alimentare. De ad incolo
incepe fiinta legender, daca legenda este, ce persista inca in mintea i gura a locuitorilor din partea loculuT, ca. mina orne-

a facut cea ce alta data se indeletnicise sa faca clima; omul

a sapat din noli canalul, futre
Calinova i Sulimanca si a redat

neasca a säpat si a dat finta
CernetuluT, Dunavatulul si mal Cu seama infiintarea ClinetuluT, dupa zisa locuitorilor autohtoni

putinta apelor de a porni iarasl
In spre luminisul apos al lagunel dobrogene. Identic acelas lucru

In Razim la viiturl ordinare cam

9. mil. m. c. apa, dar la viiturl maff acest debit se indoeste si
chiar sa intreeste. Din acest

quantum de apa, lagund dobrogene ir revine insa. o foarte

s'a facut de mina cletinulur». Este de netagaduit ca. °amena'
cu dor de a produce si a se bu-

trebue sa se fi intimplat cu cursul Dunavatului. i cursul

luf de la vale intre Razim
Sulimanca prezinta urmele actiuneT natura dei aceasta.

mica parte, cad cea mal mare sa imprastie ara, rost i raziatindu-se se devarsa prin diferite

cura de rodul munceT lor aii intervenit Cu mina lor, spre a restabili o stare de lucrad bine
facatoare, ce alta data natura facuse i apoi iarasf prin capriciul

mal putin larga si mal putin
adinca ca Cernetul, totusl denotind el nu mina omeneasca a fost aceia ce de la obirsie l-a intemeiat. De la Sulimanca in sus cursul schimba deodata
directia primitiva S.-N., perpen-

scursorT catre Mare san chiar
inapoindu-se în matca gurel Sf.
Gheorghe.

ei aU fost distruse. Cel putin
Cernetul (Cerni-Florea, Turetul)

Daca inteun timp mal mult sati mal putin departat, apele
bratului SE Gheorghe aü incurat

cu mal multa putere si cu un
volum cu mult mal mare de eh cel de astazi, catre basinul laguneT dobrogene i in special a Iezerului Razim, cauzele ati
fost : fie viiturT extraordinare de

si Dunavatul pot fi ast-fel considerate si mai precis vorbind Cernetul astazT chiar in cea ce priveste cursul salí futre Razim, Sulimanca i Dranof, presinta inca acele semne i urme neperitoare ale une! creatiuni cu desavirsire naturale. Largimea sa
extraordinara, de 25 in uneIe locurf pana la 40 m.; adincimea sa masurata la apa mica care nu sca-

diculara E.-V., pana in dreptul
localitatei Dunavatul-d.-j., nu de.

parte de cetatea Zaporojenilor, de aci II! ea Tarasi directiunea S.-N. -N. pana la origina sa actuala din Sf. Gheorghe (Dunavatul-Greci bifurcat in DunavAtulLipoveni si al Salciilor). Aci,

apa, fie influente de perturbatiuni

terestre sau alte actiunT hidronome. Odata aceasta stare extraordinara incetata, disparuta

adica de la Cetatea Zaporojenilor, pana la gura Sf. Gheorghe,

nerepetita, a produs starea normala, secularitatea si actualitatea. Apele Sf. Gheorghe a(' clu-

tat de atuncl in coace urmind
legile firestT a-sT ingusta patul

de nicl odata sub 5-6 in., toate aceste ne spun pana la evidenta. ca ad nu a fost o intervenienta a mine! omenestl pentru aducerea in finta a acestur canal. In partea de sus a Cernetului, www.dacoromanica.ro

se vede directa interventiune a omuluT. De la Sulimanca in linie dreapta i urmind directiunea primitiva a Dunavatului pana in Sf. Gheorghe (Punctul Perivolca) nu sunt de dt 4 kil.

RAZIMUL

179

RAZIMUL

si de sigur °data cursul natural al Dunavatuluf a urmat aceasta directiune si interese sad cine stie ce trebuinte omenestl si sigur vremelnice i-ad abatut cursul

ea ar fi atit de mica in &it niel

rungen), Talbout de Marigny
(Hydrographie de la Mer Noire) si altl, care cu totT sunt de acord

nu s'ar putea tine seama de
citimea eT numerica. 5i cu toate acestea, observatorul atent care

el, daca Marea-Neagra nu dis-

In spre catunul Dunavatul-d.-j.
indrumindu-1 de ad i in spre

Dunare. Daca alta data mina
omen easel a restabilit calea apoas5. ?titre Salimanca, Perivolca,

nu se see nici nu se poate dovedi, faptul persista, ?ma ea, cur-

cunoaste localitatea poate asigure ca la un moment dat, scurgerea pe aceste canale se face atIt de repede in spre Razim, in eit or si cine ar fi indreptatit sa creada ca. aceste cursurl dispun de o alti panta
cu mult mal considerabill de eft aceia de care In realitate este staptnita localitatea. Efectul in-

pune de un flux si reflux tot
atit de mare ca al altor Mart, in

schimb ?nsa apele el sunt supuse unuT groaznic freamat produs din alternativa si simultana succedare a vinturilor S.-N., V.-

E. Baterea acestor vinturl produc schimbarl foarte reshntite
in nive/ul normal al acester marl

sul a ramas deviat asa cum se
gaseste astazT. Ne mal ramIne a mal vorbi de

curareT apelor din Dunavat In
Reazim, vorbim numaT de acest

canalul de alimentare Clinetul,
nu me pe care-I poarta Intre Razim

canal, se mal poate proba $1
printr'un alt fapt si mal isbitor. Putem cita ad cazul observat de nol ?mine in zilele de 7 si 12
Aprilie 1900. In ziva

sI insula Popinef in dreptul localitatef Sarinazuf (turceste, galbend) $i pana la intilnirea

suprafete apoase. Dupl cum se stie intensitatea Vinturilor ca energie, sunt cu mult mal marl de la N. spre S., de cit opusele lor de la S. spre N. Ne-ar duce

prea departe daca am cita adi
numaT parerea unuia din autoritatile de mal sus, asupra existentel acestuT fenomen aeolitic.

sa cu Dunavatul, care in acest punct in raport cu cursul sad
'sr schimba cursul la stInga catre

de 7

Aprilie mal intreaga gura a DunavatuluT era malita, nedispunind

Luam faptul ca constatat ca:
vInturile nordice sunt covirsi-

Suiimanca. Clinetul pare sa fie opera complecta conceputa de mintea omeneasca si executata de mina lor, chid cum si care
a fost motivele infiintareT luT, ne

de o deschidere devarsatoare mal mare de 5 m. in largime, cu o adIncime de cel mult i si jumatate metru, si sa se tina
seama ca ne gasim In epoca de mare viiturT a apelor ; lar In ziva de 12 Aprilie gura Duna-

toare asupra celor sudice de
unde i denivelarea produsa In

directiune S. mal mare de eft In directiunea N. Curentul N.
preponderent curentulul S Daca

vom cerca a o dovedi, in partea
istorica.

Caracterul lagunic ce domneste Intre gura Sf. Gheorghe
$1 Tezerul Razim este in prima
linie conditionat de lipsa aproape

vatulul se largise cel putin la
25 metre, cu o actincime mini-

aceasta se intimpla pe MareaNeagrä cum s'ar putea intimpla
aft-fel in laguna dobrogeana si in special pe Tezerul Razim, masa
cea m aT co m pacta si maT resleata a

desavirsíta a diferentef de nivel

mall de cel putin 3 metre. Or cine e dispus a se intreba de unde aceasta schimbare eft de
brusca si savirsita numaT in

intre prima si secunda. Pan ta este aproape reclusa la nula ; o
pajiste orizontala se intinde-peste

restimpul de 4 zile, fiind data
imposibilitatea de panta, adica a sporireT el, decT a augmentareT scurgereT pe acest motiv. Explicatiunea acestuT fenomen

tot tinutul, cea ce face ca scurgerea apelor s5. fie alternativa adica sa se produca fenomenul une scurgerl &rid din Dunare
In lagune, c?nd din lagune in spre

intreguluT complex de revarsare. Apele aci se retrag in spre Mare cu o vehementa 'vertiginoasa directiunea schimbarel N. S., 'Astrid in urma lor un gol simtitor, mal cu seama

se Intemeiaza In parte pe Intreaga suprafata a RazimuluT si in general a laguneT dobrogene. .Si daca consultam autoThome de Gumonid : ritami (Mémoire sur le regime des eaux courantes en France), Revy
(Hydraulics of Grant Rivers), Lorenz v. Liburnau (Die Donau,

Dunare. Pentru toate canalele de alimentare enumerate maT sus, putem sustine cu drept cuVint ca nu dispune de o panta de scurgere in intelesul obisnult;

avind In vedere mica adincime a RazimuluT fata de reslatirea sa. AtuncT napadesc apele DunavatuluT si a celor-l'alte canale alimentare, pare ca ar fi animate si pornite de panta until rid din valle muntilor (nu vol sa inteleg

torent) si niel nu sunt in stare a podidi umplerea goluluf ; atuncT se face adevarata primenire

cad daca In adevar am dispune

de o diferenta de nivel intre
origina acelor canale de alimentare si devarsarea lor in Razim,

a DunavatuluT, a RazimuluT si

ihre Strömungen undiAblagewww.dacoromanica.ro

a intregulur sistem iagunic cu apa dulce adusa din bratul Sf.

RAZIMUL

180

RAZIMUL

Gheorghe prin canalele enumarate mal sus. Daca asta-zl acest fenomen

Vinturile nordice ce in laguna

tentd

si

regulateT functionarl,

dobrogeana, privite ca puterl
si actiunl idrostatice, 's1 iaa origina pe flancul TezeruluT Razimul, intre Sarinasuf catre Dranof $i vednicel pornesc de ad In Mare si

nu se mar intimpla in
gimea grandiositatel ceasta se datoreste

?titresale, a-

cel putin a DunávatuluT, ca artera de alimentare pentru care trebue sa se ingrijeasca in toate

timpurile ca sa faca fata scopuluT menireT sale.

astuparI, end a gurilor despre bratul Sf. Gheorghe, care nu ingadue atuncl intrarea apelor In canalele de alimentare, chid a gurilor de revarsare despre
Razim, care tocmaT In momen-

spre largul lagund; forta vie a maselor apoase se gaseste
abatuta de puternicile mase stincoase de la Cap Dolojman, lancina si pana dincolo de pis-

Fenomenul geo-fisic ce produce incurarea apelor dulcI si maritime, in special in Tezerul

tul prielnic se gasesc malite,

cul mind Eraclia, ceea ce produce o schimbare de intensiimpedecind nApadirea proditate in directiunea si vigoarea gioasa a apelor in spre laguna. puterd apel, perpendicular la Cum se intimpla acum, and cea &alga, adica V.-E. manibat vinturile S.-N.? Data fiind festata prin izbirile ante - tarinferioritatea acestorviteselor mulul despartitor tare laguna ape, ded a actiunilor lor fata de si Mare, cela ce da nastere oricele-l-alte, curentul la intoarcere ficiilor de la Portita $i Perinu mal este atit de puternic, decT nicT rebufnirea apelo r inapoT nu mar este animata de aceea forta,

Razim si in general In laguna dobrogeana se explica ast-fel : Mal sus am aratat care este menirea si importanta DunavatuluT, apoT am cautat sa pro-

barn necesitatea netagaduita a orificiilor despre Mare. Intermitenta jocului incurard apelor dulcl si a apelor maritime se poate dar vedea in cele expuse
In

rindurile

precedente. Cu

teasca, raminind ca vinturile de la N. spre S. sa tina deschisa gura Buhazului. Intretinerea propria zisa acestor orificil prin mind omeneasca, nu vrea sa zica alt-ceva

toate acestea vom rezuma in cite-va cuvinte si acest fenomen.

de care a fost coprinsa in cazul
precedent. Apele maritime se intore lent $i se multumesc a pune o stavila incurAreT apelor dulci, ce debuseaza prin canalete de alimentare din gura Sf. Gheorghe.

de cit a ne ingriji iarasI de regulata functionare, cel putin a
DunavatuluT, daca nu si a celor-

Apele Dunavatului, daca nu a a celor-l-alte artere de co. municatie, ocupa spatiul secat in basinul RazimuluI, pe dud apele stagnante aflate si staticsi

nare in Intreaga regiune sub
actiunea vintului nordic, v ga-

Din toate aceste, vedem ca

cestiunea de panta a Dunavatulul si a celor-l-alte canale

l-alte artere de alimentare, cad ce ar folosi puterea vintulur ca motor, daca obiectul inlesnitor
conducerer energiel sale ar lipsi. Dunavatul si cele-l-alte artere

seste o repede scurgere pi-in
cele trel orificiT mar marcante

In alimentarea lagunei dobrogene cu apa dulce, tine un rol

In spre Mare, prin care fapt la
un moment geo-fisic Dunavatul trebue sa 'sl incordeze inteatita debitul intru cit basinul lagunic

infim de mic fatä de energia
desvoltata de elementele na-

In asemenea momente, trebue O. duel destula apa in bazinul
kzerulur Razim $i al intreger la-

turei, ca influentele aeolitice si
ale valurilor.

se gaseste mal mult golit si
urmind a
fi

Acum cite-va cuvinte asupra intretinereI geo-dinamice, a orificiilor de contact Portita, Periteasca si Buhazul. Pentru a complecta itu] celor expuse mar sus, gasim nemerit a justifica ad i contactul

gune, pentru ca puterea vintuluT sa le poarte si sa le izbeasca cu putere, aruncindu-le peste forlandul maritim, deschizind ast-fel portile pentru evacuarea apelor stationare, blearcate cu rezidurile putrefactiilor vegetale si morenice dintre Sf. Gheorghe $i Razimul, care intr'un atare moment stint scurse
si vidate,

reumplut in vir-

tutea gravitateT si panteT celd mal favorabile ; In acest moment geo-fisic in presupunerea

und regulate functionarl, cel putin a DunavatuluT, basinul
laguneT dobrogene este ocupat

mar mult sati mal putin perpetal, intre laguna dobrogeana si apele Mare!. Mal la vale vom indica in treacat existenta lor. Aci ne ramine numaT a proba
continuitatea influentelor aeo-

de apa dulce, cind starea lucrurilor se schimba, vinturile
de la Sud, daca nu aft energie ca puterea vintuluT de la Nord, dar

iar apele duld si

proaspete ale Dunavatulul si

celor-l-alte artere, adica apele

Dullard, sa le ia locul. DecT,
iarAsT

litice, constatate mal sus.

reese importanta exis-

cel putin ca volum de apd, ce incura in spre laguna este ceva mal mare de dit cel ce in primul moment geo-fisic era de-

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

181

RAZIMUL

bitat de Dunavat. Inteun atare caz se produce un contra-efect

merita. Cele-l'alte studii acute
deMarcovnicolf,Andruzoff,s. a.

?are apele maritime cu tendinta de a patrunde in laguna si neputinta apelor dulcI de a se retrage sub imperiul acestei
presiuni prin gura DunavatuluT.

se referd mar mult la basinul
MareT-Negre, atingind numaT in

termen de mijloc este de 1,011, lacul Babadag 1,009 I,0 I, decT ar urma ca apele laculur Baba-

Acest fenomen se datoreste deci regimului salmastru sail brachic, attt de bine-fleator in
ale crestereT, inmultireT pestilor

treacat laguna dobrogeana, tot asemenea ca si lucrarile d-lor Luksch si Wolf publicate in (Deutsche Rundschau fiir Geographic und S tatistik», asemenea comunicatul d-luT Neumayr din

da sa fie mar dulcr de cit ale Razimulur. In cea ce priveste
cercetarile chimistuluT rus citat

mal sus putem da ad observatiunile sale asupra gradului de
salinitate din Marea-Neagra: La

«Zur Geschichte des östlichen
Mittelmeerbeckens). Salinitatea laguneT Dobro-

gurele DunareT el constata pe o intindere de maT bine de fo

si a pescuituluT lor, fapt ce asa-if a disparut numaT din cau-

kil, o nealterare a ape du/el
cu apa maritima, decT furia de revarsare a fluviuluT este inteatit de covirsitoare, in cit impinge spre largul Marel apele aceptia; tot acest cercetator gaseste cä gradul de salinitate

z5. ca Dunavatul si cele-l-alte

artere de alimentare nu mal sunt in stare O. 'sT indeplineasel chemarea.

gene pastreaza intru totul caracteristica apelor salmastre si brachice. Date precise, precum
si studiT continue niel in aceasta

Pentru a complecta hydro

privinta nu s'a facut, asa ca

logia laguneT prea putin se poate spune si dobrogene, urmeaza O. mal atingem inca In aceasta directiune. Gradul de ultimele 2 cestiunT : abiziologia salinitate fiind o functiune a si salinitatea acestuT bazin apos. temperatureT, a catimeT de eva.Abisiologia lagunei dobroporatie, nu prea se poate sti cu gene sag chiar aceia a ezerulul siguranta care este catimea meRazim nu a fost pana in modie a procentului de salinitate. In timpuri, cu ocazia studiuluT basiment de nimenT cercetata, nici fluid MareT-Negre, geologul rus ca cestiune generala flier ca amanunte, tot ce putem spune in Audruzoff, geo-fizicianul Marcovnicoff,si chimistu/ Lebia'inski, aceasta privinta sunt date foarte

al MareT-Negre ar varia ?rare
1,20-1.50 la IN , decT in termen

de mijloc :cam 1,35 la 0 0 ; pe cind gradul de salinitate in termen de mijloc al MArer-Medi-

terane este cel putin de 30/o.
Temperatura. In ceca ce priveste laguna dobrogeana de

asemenea pana in present nu
a fost studiata de nimenT. e) Fauna si Flora. i in aceasta privinta suntem inca foarte sat-ad in cercetarY speciale, cu

neinsemnate si cuIese dintr'un trecut relativ departat de catre capitanul de navigatiune din Flota engleza T. Spratt, si comunicate in «On the Geology

s'ad indeletnicit cu cercetarea laturalnica si fdra al da importanta euvenita, a salinitatef lagunet dobrogene, ocupindu-se naturalmente numai de basinul Marei-Negre cu care ad fost insarci-

of the N.-E. part of the Dobrutscha. Quart journal geol. Soc. vol. XIV», care pe acele vremurT a si intoemit o harta
indicatoare a curbelor de ega1ä
adincime, din care reese ca actincimele cele mal marl adica intre

toate ca ar merita o mare importanta din toate punctele de vedere, un studid in aceasta privinta pentru laguna dobrogeana. Flora a fost asemenea aproape

nati de guvernul lor. De asemenea si geologul german Peters

s'a ocupat in treacat de gradul de salinitate al laguneT dobrogene, publicata in lucrarile sale: «Die Donau und ihr Gebiet
1876,, precum si in lucrarea sa de

cu desavirsire neglijata, citam aci ca piante: zostera marind, uvalactuca si Cucuta maritimd
(lat.*Cicuta virosa, germ. Wasser-

treT si patru m. si jumatate s'ar

gasi in iezerul Razim

pe la

mare importanta 4 Grundlinien
zur Geographie und Geologie der Dobrudschav publicatA in Denk-

schierling), care creste pana la indltimT de 3 m. pi care acopera mal cu seama regiunea Delte!. Pe insulele, holdele si limbile lungarete ale DelteT, se observa

mijlocul /inieT balisa Englesa-

Cap lancina, precum si la mijlocul linieT Cap lancina-insula Popina, in colo adincimele mal mareante nu intrec catimea de

schriften der K. K. Academie
d. Wissenschaften. Wien 1866.

Din toate aceste lucrArr da0
aci urmAtoarele date Mil pretentiune de normalitate si exactitate covirsitoare. Greutate specificA a_aper in lacul Razim in

o fecunda vegetatie a stufurilor de trestie, sipica si papura ; ca-

2 metri. Cum am spus insa
aceasta lucrare este invechita si

racteristic este ca aproape intreaga laguna nu se gaseste bin-

atuncT c1nd s'a facut nu i s'a dat importanta ce cu adevarat

tuita de cocioacele plutitoare
care se gasesc in ghiolul Dranof

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

182

RAZIMUL

si maT cu seamA in stare foarte

fecund& in mal toate lacurile, ghiolurile, jepcile si pardinele
DelteT dunarene. Ca plantatiune

vom vorbi mal la vale sub Ichtiologie. Acum sl complectam aceste date cu capitolul : Ornitologie. In aceasta privinta se dispune de un bogat material atit ca colectiune, nomenclaturA si specificArT, insA cu des-

tuluT, de pozitia geo-fizicl ce
am descris mar sus : laguna do-

brogeana la gurile DunariT
In fata MariT-Negre, lar a doua laguna Comachiu, la revArsarea

lemnoasa, laguna dobrogeanA
este foarte saraca, sunt multe localitAti care se ndmesc: Cara-Orman (turceste, pddurea neagrd), Deli - Orman (turceste, pitdure nebund), Cara - Harman (dum-

PouluT pe coasta italiana despre Marea Adriatica. Ambele aproape aceia$T configuratiune geo-fizicA. Laguna dobrogeara, un apendice al MariT-Negre, a

tulA parere de rati trebue s'o spunem cA nu noT suntem aceia ce

am intreprins studiul in aceasta
privinta, ci veciniT nostri UnguriT

brava neagrd), Leti, ceea ce va sA zicA turce0e, zdzoig, indrdcinif, din toate aceste astazT nu
se maT pomeneste nimic, excep-

fost si este alimentata de apa

ati trimis in 2 veri de arindul
1896 $1 1897 pe naturalistul Dr.

dulce in trecut ca

$i

acuma

prin bratul Sf. Gheorghe (canalete naturale saa artificiale Clinetul, DunavAtul, Cernetul,

Almasy Gyorgy V. care a si

tind cite-va sAlciT pe la kerhanalele pescarilor. In mod imbu-

publicat un studia sub titlul:
«Madartani Betekintés a Romani
Dobrudsába. p, adica pe romine$te : Recunoa$tere-ornitologicA

curator te isbesc plantatiunile de pomI fructiferl, merr, perI, caisT i maI cu seamA persicir carI reu$esc foarte bine in partea loculul, ce se gasesc plantate pe la kerhanalele de-a lungul DunavAtuluT, pe icT pe colea intil-

ne$tT vite de strugurl ce dati rod foarte bun. Aceasta e tot
despre flora laguneT dobrogene. Fauna. i In privinta aceasta

nu putem sa ne lludam cA dispunem de un material coVir$itor, nicT chiar inventarierea ani-

malica nu s'a facut in partea
loculul. Se gasesc prin stufurT mistretT si pisicl sAlbatice, i cad de sigur nu sunt de cIt urmele unor animale ce alta data. ail fost domesticite. Din Crustacee
$i Conhile se gäsesc multe si ne-

In Dobrogea romirta. Recomandam tuturor ce-1 intereseaza acest studia, cartea numituluT cercetator. f) Ichtiologia. Iezerul Razim sari mal bine zis laguna dobrogeanA se bucura de una din cele mal rarT positiunr geografice, care dupa cum am vAzut $i am Invederat mal sus, Inlesnesc amestecul apelor Mare! cu apele dulcT. In general aceasta se intimpla acolo unde configura-

zis $i Cerni-Floarea sail Turetul), lar despre Mare apele sArate incura in spre laguna prin orificiile diferite, dar cele mal
princi pale sunt : Malciana, Perite$tile, Portita $i Buhazul-Carahar-

man; starea este analoaga in lagunA sari lido ComachioIuT. Ea e

apendicele Marer Adriatice, din partea de N. se gaseste indirect

alimentata cu apa dulce din rlul Po di Volano, la Sud larA$T indirect prin riul Reno, apele patrund in aceasta laguna prin intrarile de la Volano-Comachio si Po-di-Primaro ; pe chid

tiunea topicA ingadue$te in apropierea uneT revarsaturl de rig sari fluviti, formatiunT lagunice,

laguna din sInul MareT Adriatice '$i pastreazA i astAzT renumele in ale pescarillor (lacobi,

«lido», fie ea restul Mara ce s'a retras, fie produsul lateral
al

configuratiuner topografice

numArate speciT de Kardium, Dreizena, Polimorfa, maT rar Crustaceul Edotea Emaginata,
care formeaza spaima pe;carilor local!, cAcT ea roade $i. distruge cu desAvIrsire matulele, secile $i alte obiecte j novoade de pescuit, se maT gAsesc crevete

sari geo/ogice a deltei respective. Din acest amestec de apA
se formeazA asa numitul regim Salamastru sati Brashic, ce ingadue stationarea pe$tilor maritimT eft $i a celor de apa dulce In unul $i acela$T basin $i de

«Der Fischfang in der Lagune von Comachio»), iar laguna noastra dobrogeana ameninta pe zi ce trece s5. devie o adevArata Mare-Moarta.

Pe$til, ce alta data popular' aceasta laguna, eraa in numAr foarte mare si de diferite spec!! $i familiT.

multe orI aceste vietuitoare aquatice prefer mentionatul ames-

In specia Palaemon, Scvila Polibius, asemenea in melcarie si scoicArie se gAsesc sped/ $i familif diferite, care Insa toate
a$teapta pe invAtatul cercetAtor

Se impart mal intliti in treT categorii: In pesti care vin din Mare mar cu seama. in scopul
reproductiuneT saù pestl migratorI ce In diferitele anotimpur1 viziteaza regimul Salmastru al acesteT lagune ; al 2-lea,-peST cad vin

tec de apa pentru diferite motive a caror amanuntire nu poate

face obiectul descriptiuner de fata. Doua In Europa sunt localitAtile ce caracteristic se bu-

spre a le clasa $i a fixa

no-

menclatura lor. Despre pescarie

cura in intelesul larg al cuvinwww.dacoromanica.ro

din Dunare i in fine, categoria stationara adica cea autohtona,

RAZIMUL

183

RAZ1MUL

localnicl, care nu pArdseste niel odatä bAltile laguneT. SA enumArAm acum principalele specil

Temnadon, Saltator, rus. Vizi-

tolla si Circazia si asezatA aci

zop), apol din dud in and se
rAtAcesc Cegt (lat. Acipenser turtio, germ. Stör), Sterlet, nisetru (lat. Acipenser rutenus, germ. Sterlet, Stör), Pästruga
(Acipenser stelatus), Visa (Acipenser glaber), Noun (Acipenser huso). In anul 1886, Contele BehrSchmolden in numele societAtel germane de pesticulturd (Deutscher Fischerei-Verein) s'a

de stApinirea turceascA, sà fe
zbuciumata dc colo pAnA colo, pentru a forma un gard %fig In potriva invasiel moscovite, ce neincetat ameninta a coprinde
partea loculuT.

de pestl ce se prindea mai cu seamA altA datA ad i din cele trei grupe descrise mal sus :
Cambula adicl Calcan saii Plia (latineste Pleuronectus flessus, germ. Flunder, Flinder, Struftbutt, Sandbutt, Graubutt, franc.
Plie, englez. Flounder, Butt), di-

Judecind dupl denumirea localitAtilor, ele sunt netAgAduit

feritele specir de Cuvidit (lat. gobios, niger, greceste Batrachocephalus, franc. Goble noir,
Boulereau, germ. Schwarze Meergriindel, en glez. Rockfisch), Bar-

cercat O. sAdeascA In laguna
dobrogeanA Lax (lat. Salmo-Salar, germ. Lachs, Salm, franc. Somon) precum si (ipar, familia

de provenientl turceascA, insl fArA o altA insemnAtate de cit cea topicA si impusA de caracterul localitAtel, dac5. nu care cum-va pe icT pe colea s5. se
fi pAstrat, ca prin minune, o denumire strAveche saa numirT slavice a cAruT urmA nu poate

bun (lat. Mullus, germ. Meerbarbe, franc. Rouget-mullet), diferitele specii de Sardele, scrumbiT, scrumbite (greceste hamsi, latin. Eugraulis encrasicholus, franc. Auchois), ,,Saläg de Mare (lat. Luciperca volgensis, rus.

Anguilla vulgaris (germ. Aal,
franc. Anquille, grec.Helli), ins1 farA vre-un resultat practic. TerminAm acest capitol sem-

insI fi socotitA mal veche de ell din secolul al XVII-lea.
SA cercetAm cite-va din aceste

nalind c5. urmeazA a se maT face mult in ceia ce priveste
studiul fauneT, floreT si mal cu seamA a Ichtiologier si a exploatAreT ichtiologice a lagunel dobrogene.

numirT, sA intelege fdrA a ne atinge de numirile vechl cu caracter istoric saii geografic, despre care vom vorbi mal la
vale.

secret), .,Saleia de Dunäre (lat. Luciperca Sandra, germ. Zander, Sandart, San dbarsch, Schill, A maul, ungureste Fagos, franc. Sandre), Crap (lat. Ciprinus

S'o luAtn de la Cap Midia
spre Casapchioi, Jurilofca, Babadag, Sarinazuf, DunavAt ; se terming la Muri-Ghiol. Localitatea Bacagic-Tepe in-

g) Etnografia. In acest capitol vom trata cestiunea etnograficA numal din punctul de
vedere al actualitAteT, rAminind ca la partea istoricä sA-I dam

Carpio, germ. Carpfen), Somn (lat. Silurus glanis, germ. Wels, Weller, Waller, Scheid, Schai-

den, Schaden, Scharn), Arvat
(lat. Aspius sapax, rus. bellisma),

desvoltarea cuvenitA, de la cea
mal veche obtrsie si pAnä astAzT,

semneazA virful de la vale, se intelege in raport cu coasta laguner dobrogene.
Gagirlic - Buiuc, insemn eazA pAmint respindit. Buhaz, capul revArsAturei.

Moruna; (lat. Aspius clupeoides), Pliitiai (lat. Abranus brama, rus. Cebac, germ. Blei, Bressen, Brassen, Brachsen,

in marginea putinteT si a cunostintelor istorice si geografice ce ail fost inregistrate din

Cara - Harmau, DumbravaNeagrA.

Breitling), Cosac (lat. Abranus balerus), Beibufai (tat. leociscus rutilus, rus. Tarun), apol tot felul de peste mArunt albisoarA si altele. Din pestii migratorT ce pdtrund in lagunA din spre
Mare mal enumArAm aci: Cefalul (lat. Mugil cephalus, mugil. capYto etc., germ. MeerAsche, franc, muge, mulet), apoT Scrum-

antichitatea clasicA si Ora pe
la inceputul secoluluT trecut.

Peletli-Cara )5aithan, podul
draculuT negru.

Populatiunea actuall ce lo'
cueste tot litoratul costis al

lagunel dobrogene, incepind de la cap Midia si sfirsind la Muri-Ghiol, este resultatul deselor deplasIri si zdruncinArT ce a indurat dislocarea si repopularea acesteT pArtl de loc.
RAsboaele ruso-turce ce fArA

Tusla-Ceair, cimpul slrat. Cara-Nazuf, apl neagrA. Taf-Bunar, putul de piatrA. Toate aceste localitAtl sunt

tiled locuite in mare parte de
populatiune tAtarascl si in micA parte de TurcT antohtonl, acestl TAtarI s'a0 stabilit in partea lo-

bit de Dunäre (Clupea pontica si Clupea cultriventris, turceste Caraghios), Scrumbia de Mare (lat. Scromber, germ. Macrele, franc. Macreant), Lufär (latin.

precurmare s'ail succedat in tot secolul trecut, ati fAcut pe de

culuT Ina de pe la mijlocul secolului XVIII cind Chersonatul,

o parte ca populatia turceascl venitA in mare parte din Ana

Tauria si Crimea a0 fost trans
formate in guvernAminte rusestr,

www.dacoromanica.ro

RAZ1MUL

184

RAZIMUL

care a fost sporita Cu alte semintil tot tatarest!, venite aseminea in partea loculu! dupa rasboiul Crimed din 1856.
Casap-Chioi, satul macelarilor.

Eni-Zala,
Babaclag, Baba insemnind ba-

numirile apartinind tarmuld solulu! si in general legate de to-

vechia; dag munte adica :
Muntele-batrin.

Baiz-Tabia, intaritura de la
d eal.

pica terestra sunt de provenienta turceasca, toate numirile saa cel putin in generalitatea
lor referltoare la localitatI apoase,

Hamangi, gradinarT, cultivatoil de pometurT. Ciamurli, zidar! sinonim cu

aceT ce ard peatra de var.
Canlii-Buceag, marginea dinspre nisip.

Tobrac-Taf, pamintul de piatra. Toate aceste numirr farAs! de origina turceascd, sunt in mare parte locuite de populatie slava, pe care no! ir numim LipovenT

smircoase etc., sunt in mare parte de provenienta slava. Este
destul sa reamintim numir! noul deja cunoscute ca Sinoe, Liman, Zmeica, Golovija,Malciane, Ha-

Aceste localitat! aa fost stapinite tnainte de a deveni Dobrogea provincie romineasca,

de cd ma! salbatid CerchezI
adunat! de prin arcazia si Anatolia si adusi aid poate pe vremull de un demnitar sail mare bogatas turc, fie din interese economice pentru a-s! popula posesiunea si a avea la dispositie brate de munca si la vreme

si Rus!, ambele numirl insa e! le resping cu indignare ca inzic cu minsultatoare. El drie Haholi tde alta credintly, Zaporogent cde la Cataracte», Rdscolnict, impotrivitorl ce! ce s'aa ridicat in revolt:I i nesupunere. Asupra origine! si ve-

nire! acestor neamurt in partea

hol, Portitcaja, Pahani-Hrani, Dranof ce insemneaza furtunosul, chiar Dunavatul nu este de cit diminutivul Dunavat al Dullard : -Cerni; Florea Was! de provenienta slava adica Florea ce/ negru, apor o multime de numirl cu caracter cu totul localnic, ca rnarhun, Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hu-

loculu! vom reveni la partea
istorica.

lai, Chini i altele multe, care
amintesc numele diferitilor pescar! slay! ce ail stapinit sari

de nevoe, sa se serveasca de dinsif ca putere de apärare. Chiar din numirele urmatoare
resulta aceasta :

Sabanciac, locul adinc.
Tighir-Ghiol, lacul de la fund.

stapinesc Inca osebitele cherha-

Taufan-Tepe, Tausan-epure,
Tepe-virf.

nale, periboine saa jepd. Exceptiune de la aceste numirr, sunt doua foarte caracteristice : Gura Sf. Gheorghe, numita

Pafa-afla, oerie saa Lida pase!.

Pafa-Chizlic, locul unde pasa

fl stringe productele.
Conac-Efendi, sederea stapinulu!, casa, palatul luT i alte numirl de acest Yurilofca, ce ar parea la primul moment sä sune a numire slava, provine insa de la cuvintul turcesc Yurik (suna.: jiiriik),

Sari- Ghiol, lacul galben. Carabi 1, malul negru. Sarznazu, apa galbena. Beibuceag-, drumnl domnesc. Actualmente localitatI stapi-

nite in mare parte de Romitii, ce s'ati stabilit in Dobrogea amestecati cu populatia autohtona slava si in nurnar foarte
mic Muzulmani. Dunazny, denumire provenita de la scursoarea cu acelas nume.

din timpurT stravechT asa, pe care Turcif raft numit insa totd'a - una Kedril, balaurul, de unde i localitatea la devarsarea bratuluT Sf. Gheorghe, se
numeste Katirlet; a doua numire caracteristica este insus! Razimul, numire asupra carer vom

ce vrea sa zica vinator!, derbedel, °amen! MIA capat5.1. Dolojman-Tepe, virful groaznic.

Caramanchioi, ce trebue despartit in treT cuvinte turcestl : Cara-negru, Adain-om, Chioisat, adica : satul-oamenilor-negri ;

Muri-Ghiol, lacul pietros. Sunt localitati actualmente ocupate aproape numaT de Romin!, veniti in partea locului
dupg. ocupatia DobrogeT.

insista in cele ce urmeazd. h) Cercetiírt istorice fi geografia clasicel a lagund dobrog-ene. Razimul cu toata laguna dobrogeana, fiind in strin-

sl legaturà cu revarsarea gurelor Dullard, nu putem sa oco-

Inainte de a parasi aceasta scurta i restrinsa schita etnografica care nu are altd valoare,

lim aceasta, mal cu seama ca
totT istoriografil

ig

sat arabesc.
Cherhanea-Tepe, Cherhaneaua de la vid, din spre proeminenta.
lancina-Tepe, NY/11u' plAcUt. Ghiuzel-Bakce, gradina fru-

tic! de la Herodot-Euripides,
Ptolomea, Hesiod, Strabo, Plinia si alp!, consideraa laguna

moasa.

de ell aceia a actualital,d, ma simt dator de a atrage atentiunea asupra unu! fenomen de nomenclatura caracteristica in partea loculuT. Pe and toate
www.dacoromanica.ro

dobrogeana ca o gura de revarsare a Dullard in Mare. Tot asa aceastá revarsare a fost pri-

RAZIMUL

ns
Stenostoma, iar eel ce cu Plinius admit $ase gurl considera aceste doul ca una $1 ace1a$r
scurgere. Din cele mar vechT date tur-

RAZIMUL

vita de geografT panä pe la sfir$itul secolulur al XVIII-lea. Mar intiia gurile Dungrer. Din cea mar clasica vechime se discuta incg. daca Dunarea, Is-

Gura Sulina, cu scursoarea Eni-Fanal.
Kedrill-Bogha,si, adica gu-

ra Sf. Gheorghe, admisa de unir geograff, din croare ca potmolita.

trul, Danubiul, are $apte, $ase
sail cincr revarsaturi sail' scurgeff

ce$ti reese ea $i imperiul Oto-

man admitea $ase gurI ale
Dunarer $i pe nume : Sulina-

DunavIiiul, in sine o scur-

in spre Mare; dupg Ammianus Ilfarcellinus,Solinusi tatal geografier moderne, Biisching, Du-

soare secundarg, cum am probat la locul cuvenit, formind insg

Boghasi, Kedrill-Boghasi, Salona - Boghasi, Kiitschiik - Bog--

nn-ea ar avea $apte gurT de
scurgere ; dupa Plinius 0 Tacitus numar $ase ; lar dupd Herodot, Strabo, Dionysios 0 intre
geografii moderni Kleemann (ca-

hasi, Portessa-Boghasi 0 KurtBoghasi.

In nomenclatura turca insa
se omite gura principala ce udä coasta basarabeana Kilia; adaoend dar $1 aceasta, ajungem i iara$1 la $apte revarsaturr. Tacitus (de moribus German. I)

unul din principalele canale de alimentare ale lezurulur Razim $i deer a intreger lagune. Orificiile despre Mare ce pun aceasta in leggturg cu laguna, ail fost de ce! vechY $i chiar de
uniT din geograff modernT soco-

re a studiat prin aniT 1764Delta Dungrer), precum 0 dupg. Antiquarius, Dunarea ar dispune numar de clad gurr. In general, in vechime era ca in1768

tite ca revarsaturr ale Dungrer,
admitind probabil litoralul MariT-

zice: (Danubius molli et elementer edito montis Abnoos paludibus hauritur». Daca din and in chid clasicir geografr grecr $i romanr admiteaii dud mar multe dud mar putine revarsaturr ale Dunarel, aceasta provenea probabil (dupa cum observa deja Celarius in Notitia Orbis antiqui lib. II, cap. VIII) ca in decursul timpulur $i la diferite intervale, gurile se contopead $i iarg$T se desfaceail, fie prin bifurcatie, fie ca rezultat al unur fenomen hidrologic, lucru ce de alt-fel se
observa la clasicir geograff $1 in

contestabil considerat ca Dunarea dispune de $apte gull. In timpul lur Plinius (Historia natur. lib. IV, capit. 12), cele $apte devarsaturr purtati urmatoarele numiri: Peuce, de la insula cu acela$ nume sari
numirea $i mat vechre Hierostoma i Sacrum-Ostium (Iepolrop.x), Naracustoma sail Narcostoma (vcomuiroltrx), Secne-Ostium

Negre, adica lidul dispartitor ca facind parte integranta din delta dungreang, a$a putem gasi chiar asta-zr in unele geografil numarate intre gurele Dungrer, lucrurT de alt-fel indestul de stranir : Ja-

lova-Boghasi de sigur orificiul
de la Malciana $i Periteasca, Portita-Boghasi $i Kurth-Boghasi

adicg gura BuhazuluT. In alte
cArtr de geografie mar ggsim ca

(gura moale, lene$A) probabil de la cursul lent $i potmolit ce

Dungrea ar avea patru gurT de scurgere cu $apte debu$eurl. Nu este locul a trata aci cestiu-

caracterisa aceasta revarsare ;
Calostoma (KaXoatop.a) sail Pulchruin - Ostium ; Pseudostoma (lireuaosrot.ix),Falsum-Ostium, de oare-ce aceasta scurgere lua

v

cea ce prive$te delta Nilulur. Incontestabil ca delta Dunarer $i gurile er de scurgere

nea incovir$irer, cgcr ea face parte din delta Dungrer $i orrcine $tie asta-zr ca gurile de devarsare sunt trer $i anume : Kit:a, Sulina i St. Gheorghe, al
cgror debit sa varsg cu atita pu-

cursul, mar pe jumAtate din lun-

ce o formeaza, a indurat in
decursul secolelor nenumarate schimbarl, deplasarT de matca $i directiune, cum aceasta se observa chiar in ultimir 40 anr, in care directiunea revarsaturer Dunarene de la Nord-Est la Sud Est, numara actualmente si a$a cum o admit geografir modernr, nesocotind laguna do-

tere in Pontul-Euximus, in cit
pe o distanta de cel putin to kil. spre largul Writ, apele duld ale
fluviulur Inca nu sunt amestecate

gimea sa pe sub pamint $i formind intre bifurcatiile sale insula Rolopa ; Boreostoma (BoBorzeale-Ostium revarsatura despre E. sail N.; Spiraeostotna(lictpasontop),Flexuorum-Ostium, din cauza cotipsooTop.x),

cu apa maritimg.

Este de netaggcluit ca atit delta Dungrer, cit mar cu seamg coastele laguner dobrogene, sunt
locu rr clasice $i bine cunoscute din

turilor sale, iar a $aptea revär-

sare sail gura de scurgere se
numea Stenostoma (atzvocrrop),

brogeang, el avind patru devarsarT principale, adica :
.

cea mar stravechre antichitate. InsupT Strabo sustine ca tarmul
Pontulur-Euxin, din partea loculur, inainte de a fi loc de adgpost corabierilor Phenicienr, a fost
24

Augustum-Ostium. Cer ce admit numar cincr gurl elimineaza revarsaturile Spiraeostoma $i
64745. Morel., Diagonal Geografic. Vol. V.

I. Gura Chilia, despartita intr'o infinitate de brate.

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

186

RAZIMUL

o colonie asiriana i persana; ca

Herodot, ne amintepte cum drumul luT Dariù pornea de la Odessos (Varna), prin strlmtorile muntilor dobrogenf pi cum in dreptul Isaccd, Aepssus, a a construit podul de trecere in
spre Podolia pi Chersonat. Era vestita confederatia Pen-

Jason ar fi gasit regnul imparatulur Eesel cam pe unde se afla acum laguna dobrogeang, dupa cum mitul spune, Jason avea sa ea de la regele Eesel focul nestins i tonsura berbeculur de aur.

tea sa eLehrbuch der alten Geographie», suc No. 250, pag. 280,
1'1 numepte Halipedon,'adicA

pia-Saratä pi pe care numire Tur-

Pentru a dobindi aceasta, Jason

urma sa are un cimp Cu nipte
taurT de foc, iar din brazdele araturer epail neincetat balaurr, perpr i vapar de foc. Medea, fiica regeluTEesel, inarnorindu-se

cir ail pastrat'o sub Tusla-Ciair pi cum Tusla insemneaza sare, iar Ceair citnp, numirea nu poate sa fie alta de cit vechiul Halipedon, Cimpul-Särat.

tapolilor-Pontice, adica alianta celor cind cetatr din partea loculuT pi anu me : Odessos (Varna), ApoIonia (Mangalia), Tomi, ac-

tuala Constanta, Istria §i Istrioactualul Caraharman de

de Jason, if daduse o alifie cu care sa se unga i A. se pue la
adapostul verr-cgruT pericol. Du-

la gura Buhazulur , Ponti-Capionia, cam in dreptul Vilcovulur de astg-zr, precum i Olbia, Cetatea-Alba, apor numele generic

ce se intilnqte adesea la scriitori ca : Ha/mi, Hands, Halmiza i Halmira, sunt nume generice, care se da tuturor localitatilor ce serveail ca porturr

pa cum se ptie, Medea in cele din urma pgrasi pe tatal sag pi porni cu Jason in susul Istrulur. Nu este tinta noastra a urmari mar departe peripetiile acester mitice calatorir, cea ce insa pe
nor ne intereseaza, este cercetarea localg, ce confirma spusele lur Herodot ; prin pastrarea de numirT isbitoare atit in laguna dobrogeana cit pi in delta Dulla-

In mima laguner dobrogene, pe peninsula aflatä in fata lojtnanulur se afla ruina Bisericuta, un vechitl fort sail ceta.tuie de aparare, pe care citatul autor o indica sub denumirea de Munychia, ca o veche colonie Capadochiang i in urmg Milieza, astazT ea se numeste de locuitorl Bisericuta. Cine a calatorit pe coasta lagu ner dobrogene, a vazut mareata

sail puncte reputate, ca bune
de aostat i ca adapost in contra groaznicelor furtunr de care a

ruina de la Enisala, pe care locuitorir o numesc cetatea imparatniur Eraclie i ir zic Heradia. Turcir i Tatarir o numesc Ereclic. OrT-ce vizitator al acester localitaff ramine 'Mere-

rd. Popoarele ce s'ati strecurat

fost tot-d'a-una bintuite apele
Pontulur. Numirí generice cu care a fost impartapitg i Dobrogea,

prin aceastI parte de loc,
pgstrat In mod caracteristic obiectul acelur mit ast-fel: insula
Serpilor, rusepte Zminiop-Ostrof,

menit sub impresia admiratier
maretelor zidgrir In ruing, cetate ce odatä a dominat intreaga laguna cu privire departe in largul Mara, poate ca aci noaptea

coasta laguner dobrogene, dintre care localitatea Halmis,
pi

turcege Hina-Adazi, apor gura
sf. Gheorghe, Kedrilul turcesc, ce in acea limba insemneaza

actualul sat cerchezesc Caraman-

Chioi, despre care am vorbit
mar sus. Ne-ar duce prea departe daca am cauta sa facem cercetarr istoriografice i geografice, de aceia

un puternic fanal, vita directiu nea calatorilor rataciff in timpul furtunilor. Aceastg mare cetate doming pi in spre partea tarmulur toata Valea-Babadagu-

balaurul, apor ghiolul Zmeica, in

vom cAuta a ne restringe adi
numaT in principale indicatiunr

de aceasta naturg, cu indoitul scop, ca pe de o parte sa atragem atentiunea tutulor asupra
vechimer
i

laguna dobrogeang, ce iargpr in slavonepte insetnneaza Serpoaica, apor canalul de alimentare Cerni-Floarea ce rusepte se numepte Pahani-Hrani, monstrul negru, ne-ar fi de ajuns a ne proba, pana la un punct oarecare, ea intemeiat mitul aceler
legende.

clasicitater acestur

lur pana aproape de Cataloi Tulcea, de sigur ruing, ce poate O. se masoare cu vestitele castele de alungul Rinulur pi in susul Dungrer de la Passau in spre Ulm precum i alte castrurr feodale din Turingia, Germania
sail Tatra-Ungureascg ; insa ve-

tarm caracteristic, lar de alta a indemnat pe cer ce se indeletnicesc cu asemenea studif
aprofondeze cestiunea.

Cine a avut ocazia a vizita vre o data ruinele de la Carabarman, apa numita de locuitorir baptinapr Cetatea-Neagrg, sail zidurile vechr a putut SI se

chimea Ior Ind oclatg nu este
mar virstnica de eft 6 secole pe cind sigur peste mtqchiul crescut pe zidurile Heraclier ail trecut mar: bine de 2500 anT. Tot Kieppert in op. citata mar vorbepte de o localitate sub

Dupg cum se ptie, Herodot
stabilepte ca expeditiunea mitica

a Argonautilor in loc sa apuce pe Phasis in sus spre Anatolia ;

incredinteze ca ad a existat data un mgret ora p pi port, pe
care profesorul Kieppert in car-

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

187

RAZIMUL

No. 96, Melas, care se numeste astgzT Caranazul, Apele Negre,

cut o lege in aceastg privintg

pe care o semnaleazg ca un vestit port grecesc. Herodot, Cartea IV, § 22, vorbepte de o localitate aflatg nu departe de Halipedon pe care o numeste %pm ceea ce va sg zicg :
oamenT fgrg cgpgtgT, vingtorT,

ca fie-care bgrbat ce se insura avea indatorirea de a
anume :

movilite ridicate din dejectiunile animalor domestice, pe care chiar astge locuitoriT le zic Muzurali,
adicg movilT de gunoaie ; ceea ce

aduce din muntele OrbeluluT, trel

parT pe carT ir implinta in fundul laculuT, dar cum fie care cetAtean este indriduit a lua mal
multe neveste, in aceasT socotealg creste i numgrul parilor. ET sunt trgitorT acolo in modul urmgtor :

se intimpla pe vremea luT Diodor, se intimplg i astazT, pescarul in tiinpul viiturilor se adgpostepte ca i atuncT pe virful muzurarilor.
Strabo numeste tinutul coprins

din care TurciT ati fgcut jiiriik,
adicg noinazT cgitItorT, iar popu-

latia slavg de acuma trgitoare
in Dobrogea a prefAcut'o in denumirea de Jurilofca. Inainte de a pgrAsi clasicismul antic, nu pot a trece peste
o adnotatiune a luT Herodot, Car-

fie-care posedg o colibg pe podeala platformeT pi in dreptul
fie-cgreT locuinte se aflA un cherpeng (deschizdturg, oblon orizon-

intre Gura Sf. Gheorghe pi la
guna dobrogeang, insula Peuceia,

unde aratg cg existg Niconia, o
colonie sat' factorie a NicomedieT.

tal) prin mijlocirea cgruia se pgtrunde in lac. CopiiT ceT micl sunt legatT cu funie de picioare

0 altg localitate o nume§te Altmonia, (poate cA Altmggeaua, localitate actualg in Dobrogea),
in care locuesc SidoniT adicg pes-

tea V, § 16, in care descrie urmAtoarele despre campania luT Darili contra Schitilor, prin anul 513 inainte de Era cresting. SI'l lgsgm sg vorbeascg AceT

pentru a nu cgdea in apg. Cair
cele-Falte animale trgggtoare sunt hrgnite cu pest/. Pestf sunt o multime, pentru prinderea lor
i

locuitorT ce trgesc in tara Dobrerilor, Agrienilor i Odomanilor sg adgpostesc cu locuintele lor pe un lac ce se numeste Preazimus, la coastele PontuluT-Euxin, (rog pe cititorT sA nu con-

cine-va n'are deck sg deschidg cherpengul pi a lAsa sg se cufunde in valurile laculul un co, si el se va umple in scull timp Fang in virf cu peste. Acer locuitorT rgsvratitorT salí nesupusT,

carir, tot coprinsg in cartea I a acestuT autor, iar in cartea VII ne vorbeste de orgselul Istrus, altg data lstropolis in depgrtare de 500 stadiT de la gura Istrip

o indicg ca un adgpost,
in potriva furtunelor maritime.
apoT vorbepte Aseminea de Tomeus, latinul Tomi, deve-

ca pedeapsg sunt trimisf de mal

funde lacul Preazimus cu mocirla Prazia din Macedonia, despre care vorbeste Kiepert sub 281

§ Paeonia, mocirlg ce de mult a dispgrut i ne-avind a face cu Preazimus dupg cum vom vedea

lor, sg munceascà zi noapte spre a tine deschise intrArile dinspre Mare, pe unde pAtrunde apa de Mare in lac, ad el se indeletnicesc cu pi-inmariT

nit sub dominatia bulgarg Tomisvar, care se aflg la Soo stadiT de orgselul Istrus, in fine Cal-

dei-ea pestilor celor mar/ pi ingrozitorT, servindu-se de ngvoade

din expunerea de la vale), pe
care nu a putut sgT invingg Megabalus. Cu toate cg. PersiT s'a.ti aznit sg-T repue dar nu ail reu. sit, din pricina feluluT.cum locuesc, adicg : locuintele lor se aflg in mijlocul laculuT pe parT

trgggtoare (001v1) sail asvirlitoare (opli3X7Itpov) D .

Din aceasta reese Ong la evidentg cg Herodot a vrut sl
inteleagg laguna dobrogeang

lads, actuaba Mangalie, o colonie pe care ne-o descrie Strabo in cartea citatg, ca o cetate de. pendinte de Eraclia i in depgrtare de Tomis la 280 stadiT. Cea ce a fost delta DungreT si in special laguna dobrogeang pentru negustorimea genuezg pi

venetiang ne o spune Heidt in
vestitul sgii op Comerciul Levan-

nid de cum lacul Prazza din
virful tnuntilor Siris din Paeonia.

inaltl, pe care se afla podelele
si de asupra lor sunt locuintele, cgtre tgrm el sunt legatT cu podurT vremelnice, pe care la

Si Diodor, Cartea III § 34,
ne vorbeste despre laguna dobrogeang si delta IstruluT in clIgtoriile maritime ale Phenicienilor iar in Pontus. Intre altele el re.

tin. Ne ar duce prea departe, sg descrim acea epocg in care toatg laguna dobrogeang misuia ¿de galiotele latine i dromele grecestTI. Epoca liff Arcadios, Teodosios al II-lea pi Justinian sunt pline de concesiunT acordate acelor popoare in treprinzgtoare in ale negotuluT maritiin. Mihail Paleo. logu pune optirile sale in serviciul Genovezilor pentru a bate pe concurentiT lor Pizanf i VenetienT.

vreme de nevoe le ridicg;
cu Marea se pun in comunicatie cu luntrile lor, dintre care unele sunt foarte marT. PariT pe care

marcg ciudgtenie, cg locuitoriT acestor cimpurT de inundatie in

se aflg podeala s'atl fAcut de
i strgmo,T in devAlmgsia locuitorilor, apoT in urmg s'a flmopT

timpul marilor vinturT de apg se adgpostesc el i avutul lor in potriva inecurilor, pe niste www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

188

RAZIMUL

Ar urma sN descriem o intreaga

epoca de activitate cultural, lasata de GenovezT i VenetienT in laguna dobrogeana si in delta
dunareana. Este asta-zT un lucru probat ca canalul Clinetul, ce

disareail galiotele i dromele negustorestl ale Levantel de la gurele DunareT i in general din Marea-Neagra, lasind loc la Inceput indolenteT i nepasareT cestr, apoT cu prilejul incorporare' chanatelor tatarestI din Crimeea, Tauria i Chersonat, teritoriul de la coasta dobrogeana deveni tea-

avint, lucru ce s'a si intimplat.
Administratia turceasca ca prin-

teo minune ese din legendara
el' nepasare i obliga ca fie-care mare si mic intreprinzator al

obiectelor pescuite dua puntita

purcede din Iezerul - Razim la Popina in dreptul cetateT Zaporojenilor
i

pana in gura

Sf.

Gheorghe, este opera lor. Care vor fi fost motivele in.
temeereT acesteT caI apease.

trul celor maT salbatice pradaciunT, niel verba nu mal putea fi

lor sa dea treT pana la 40 eamenT anual in serviciul unuT Agg, care avea subt a sa ingrijire buna intretinere a cailor
apoase de alimentare si deschi-

In asemenea conditil de intretinerea in buna stare a functionard

zaturile de la Mare. Sub ordinele sale se gasea zecT de BimbasI carT cu ortalele lor erati impartitT in sectiunT.

Fost'ail eT condusl de gindul
uneT alimentarT cu apa dulce a laguneI dobrogene? Avut-ati eT
in vedere scurtarea drumuluT na-

acestuT bogat areal in ale pescada A trebuit sil treaca a proape intregul secol al XVI-lea i jutatate din al XVII-lea pana ce TurciT ati putut sil se .convinga

Se intelege ca nu ni
viciil hydraulic;

s'a as-

vigator intre Mare si Duare, sala' poate ail vrut sa infrunte
desele i periculoasele potmolirt de la revarsarea gureT Sf. Gheor-

trat nimic in scris, despre amanuntita organizare a acestuT ser-

ghe in Mare? Toate aceste sunt cestiunT ce apartin unui studiti special in a carul amanunte nu

de vandalica lor procedare. E/ revin la gindurT mal' bune, incetul cu incetul, daca nu mal
reinosc splendoarea de alta data a activitatiT genueze i venetiene In ale pescariilor si in general intreprindereT negustorestT, totusT

tot ce pose-

am ca cunostinte se datoreaza citor-va batrinT turcT, hogI si cadil din Babadag, Enisala si Caraharman, carT ne-ail comunicat minunatiile acelor timpurT.

putem patrunde aci, fiindu-ne teama a depasi caracterul dictionaric al subiectulur ce tratan].

De alt-fel daca am judeca din
punctul de vedere al ingineruluT hydrolog i in general a omuluT de cultura technica, este lesne

Activitatea genoveza sa pro-

beaza pana la evidenta si in delta dunareanN, unde zed de canale ce strebat transversalmente gurile de scurgere ale delta sunt faptura acestor popoare inteligente si cutezatoare.

er insghebeaza un servida de intretinere pentru astrarea in buna stare de funcionare a ca. nalelor de alimentare cu ape
dulcT din spre bratul Sf. Gheorghe i mentinerea rasuliatorilor

de priceput ca canalele de alimentare ca Dunavatul, CerniFlorea, Sulimanca sail Dranovul, ar fi fost de mult disparute, prefacute mar ¡titila in mlastina, periboina, astupate de cocioace si in cele din urma transformate In cimpie mlastinoasa i apoT in prierie lacustra i aquatica, dua
cum s'a intimplat aceasta cu canalul de alimentare Clinetul. Zic ca daca n'ar fi fost un interes vital si

din spre Mare, adica a
i

orifi-

Scopul pentru care aceste canale aü fost'savirsite, nu incape indoiala, ca nu poate fi altul de
cit acela al
tuluT.

ciilor de la Malciana, Peritestl, Portita Buhazul.

Nu trece mult de la luarea
aceste intelepte mAsurT pi tot teritoriul pescaresc din delta si laguna debrogeana reinsufletes-

inlesnireT pescui-

De °data cu patrunderea Turcilor in Europa si luarea lor in stapinire al acestuT teritoriti dasic, ca istorie i nepretuit ca obiect comercial si pescaresc, ají facut ca prin barbaria lor sil dispara mar mult sail mal' putin urmele activitatel Levantinilor. Pe la sfirsitul secoluluT XV si inceputul secoluluT XVI se maI vedeati urmele culturale si de activitate ale Genuezilor In delta

te. Pescad din Anatolia, Turd alte ginte, Tataff din Chersonat i Tauria, ba chiar popoare semitice din Africa si Arabia vin a'sT exercita aci

o staruinta de fier, indiferent
din partea cuI, acele canale fatalmente trebuia sil dispara, data

greaua dar banoasa meserie de pescarT, ceea ce alta data fácea cu spiritul inteligent i intreprinzator Genovezul, de asta data este inlocuit de dibaciul,
prevazatorul i cunoscatorul marinar grec. Era dat ca in asemenea conditiunr pescuitul sil ja un mare

si in laguna, dar cu cit se

in-

tarea dominanta otomana cu atit

fiind natura transformatoare ce caracterizeaza intreaga aceasta regiune. Daca dar legenda ne-a plstrat acel serviciil de filtretinere ; evidenta faptelor ne-o probeaza pana la netagaduit, fiinta buneT intretinert Populatia slavil ce aproape exclusivamente exercia acum in aceas-

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

189

RAZIMUL

ta parte de loc pescada, Ostreaza inca un sentiment de oroare pentru administratia turceasca, care fara multa vorbä spin7ura pe oil i cine indraznia sä abata apele alimentare din

uraganele i cele mar groaznice

factor ce a contribuit in tnod
simtitor la decaderea pescariilor dobrogene, a fost desinteresul,

tempeste ale Alärer-Negre, prin care tapt el* deveneail pescara de cutezanta i pilduitorr, tata, de neindrazneala i abatia pescarulta musulman.

ce de la inceput i pAna asta zr, il desfa,uram i ne caracteriza in a impedeca §i a vexa pe
pescarul musulman i slav (de adins nu voii.I sa zic Lipovean Rus, cad locuitorul de neam slav din Dobrogea Haholul, Rascolnicul §i Zaporozeanul, considera
aceasta numire, ca o mare insulta

cursul lor, spre a'0 crea periboine i jeper particulare.

Pe linga pescarir anatolienr,
negustorimea greceasca mijlocitoare 'filtre producator i consumator in secolul
africanT
i

Totul dar era dat, pentru ca i productiunea pescareasca sa atinga culmea activitater. Daca aceasta nu s'a
pescuitul

intimplat,

fara

indoiaI5,

vi na

cade asupra vexatiunilor spiri-

al XVII-lea, incep sa se stabileasca
in

Dobrogea Hacia,

tulut de ,icane, brutalitater §i ci,tiguita fara masura, ce a ca
racterizat in toate tirnpurile stapinirea turceasca.

adusa lui) in a y exercita
seria, ceia-ce a adus cu sine din ce in ce mar mult disparitia lor din partea !oculta. Pescarul mus timan emigreaza in apele Mediterane, iar pescarul

Rascolnicil i Zaporozenit, neamuta' slave, parte plecate ele de

burla voe din Rusia, parte izgonite de Petru cel Mare, Inca
din ti input revolter Strelitilor; iar alta ca Rascolnicr izgonitr din partea 'oculta pentru bizarele i fanaticele lor credinte religioase. Aceste neamuti in

Nu pot parasi acest capitol, t'arà a arunca o repede i trecateare privire asupra starer actuale a pescuitulur din delta §i

slav trece cu destul regret pe
coasta anatolica a Marer Negre. Si in fine un al treilea factor, ce pare a fi menit sa dea lovitura de gratie pescariilor nestre. Sunt masurile extrem de energice, masurr pline de intei vointa ce guvernul rusesc a luat i nu inceteaza a

laguna. Prin stare actuala voia sa inteleg epoca de la 1878 incoace, de cind congresul de la
Berlin ne-a hará'zit aceasta stema pana In zilele noastre. Si de ce n'am spune o? De, chiar de

mare parte pescan, prin fire apuaturr, care de pe coastele
Caspice, care din tinuturile VolDonulur i Duniprulur, vin

lepciune

acum sa se stabileasca ca cutezatorl pescan T la gurele Dunarel

la inceput, cum am pus mina pe stapinirea acestei ta 1, de toate ne am ingrijit mar mult sati mar

le raslati, pentru propapirea pes-

In laguna dobrogeana. Administratia turceascà a inteles de indata dublul beneficiti ce
putea trage din primirea : sal4luire a.noiler ura neimpacata in contra
tratilor lor de aceia0' gint
i

putin spre a transforma Dobrogea
inte o

tara

civilizata,

demna a puna nurnele de provincie maritima nomina, numat in ceea-ce privete pescuitul productiunea ha, nimenr nu s'a
gindit.

cuitulur la gurele Dunarer, in special pe bratul Kilia. De la 1878 i pana asta-zI, administratia imperiala rusa nu a crutat
nid mijloace bNneitT, nicr mij-

loace de vointa absoluta de a
transforma localitatea Vilcov, de la devarsarea extrema a Kilier in Marea-Neagra, inteto localitate vrednica de comparat cu Ahtuba, Astrahan i Zarizin de la gura i in cursul Volger.
De indata ce Rusia a pus stapinire

neam, oferea Otomanilor garantia trebuitoare, ca antagonismul neimpacat ce aceM Salir pearta In potriva fratilor lor din Rusia,

Mar india serviciul technicohydraulic, de care am avut pri-

lejul a verbi mar sus, dispare
Cu desavirOre. In consecinta ca-

va constitui o stavill puternidi neinvinsa In potriva invaziunilor moscovite,

nalele de alimentare din spre
Minare se potmolesc, cocioacele

ce de pe

atund deja incepea sa se arate. Al doilea, fanatismul religios i unite cu o credinta oarba ca tot pescarul de neam
slav ce piere in valurr, este

le astupa caile apease, fie-cine sapa i abate apele in cotro
vine mar bine la indemina, jepce periboine incurseaza toata regiunea lacustra intre Sf. Gheorghe i Razimul, fie-care facea ce vrea, disparuse spaima ca de

la Vilcov, mal multe regimente de infanterie s'ají pus pe lucru

la acest punct, condu0 de ofii inginerr destoinicr In a ten
apara localitatea, in potriva inundatiilor ce facea nesigura ederea

in partea boculul. Sotnir intregr

strins in bratele lur Dumnezeti, in momentul inecarir, dati curajul t'ara pilda pescarilor Haholi
i

'I va prinde vre un Cadiu turcesc, pe loc
i

de Cazad cutreerail Basarabia inferioara, tinuturile Podolene,
Volnir, Taurif i coasta MarerNegre de la Cetatea Alba, cara-

t'ara multa jude-

Rascolnid, a infrunta

cata '1 va spinzura. Al doilea
www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

190

RAZIMUL

banind locuitorr ca in Evul Medid

ne a parasit, daca cutezatorul
Hahol si Rascolnic impreuna cu fratele sad Zaporojean, paraseste Cu lacrimr locul unde s'a nascut

dagulur ce'r zicea Antitauros, Tur-

la munca silnica, la potvoada, ramasa legendara in gura Rusulur de la Vilcov, de unde
si asta-zr zicatoarea traitoare intre locuitoril din partea lo. culta: c Sg ne fereasca Dumnezeti

cul l'a schimbat in Bin-Boghadaghlary, adica muntele celor
o mie de taurT; din vechiul Iuchai

de furcile VilcovuluT D.

si a crescut si unde alta data se indeletnicea cu draga-r meserie, daca negustoruluI grec i a perit spiritul de intreprindere de
alta data,

(`15plcat) a facut jiiriik pe care apor Slavir l'ad transformat in Jurilofca, Eraclier i-a zis Enisala si tatareste Ereclic si tot ast-fel

Asta-zr Vilcovul este o loca. litate infloritoare in ale pescuituluf ;
mil.

daca armatori de

am putea insira mar toate numirile actuale dobrogene pe care Turcul le-a tradus simplamente

seicl si caice nu'sr mar trimet
vasele lor din insulele Ionice,

sa prinde peste 20-25

kgr. peste, din care, prin

manufactura, sa transforma intre Ic) 15 mil. kgr. in saratura pescareasca, in mare parte destinata exportulur, In care privinta Casa Schilcin a atins o reputatie continentala. In atarl imprejurarr, mg intreb,

Dardanele, Marinara ,i Bosfor, sa incarce pescadi de la gurile Dunard si laguna dobrogeana,
daca micile intreprinderr de conserve cercate la Jurilofca, SariChioi, Uslina, Ivancea si Catirlet,

dupa originalul grec. De ce dar ne-am mira daca din Preazimusul lur Herodot, la vreme gura
Turculur l'a prefácut in Reazelm.

Numirea actuala Razimul este
netagaduit derivatia Razelmulur

la ce ne servesc toate legile cu menire a ocroti epocile de erutare a procreatiund pestilor, diferitele conventiunT incheiate cu statele vecine, multiplele repre-

sunt inabusite in fase si cInd in acelas timp pescariile imperiale rusestI, de la Vilcov iad zilnic
avinturT nepomenite.

turcesc. Legenda slava jata ce spune: Erail trd marT stapinitorr si domnr pe tot patnintul dintre Marea-Neagra si muntir
dobrogenT, unul Hrisca Restrisca

sentarI ale Tard la Congresele
si Expositiunile pescarestr ce din

Inca °data, dar la ce bun sunt legr platonice, conventiunr sutiltoare, representar fara folos, in care timp cel mar grandios areal

avea palatul lur la Orla Haho,
Mur unde este acum Bisericuta,
cel.l'alt frate,Wianca Caim, era un

de pescarie de pe continentul
european amenitacu diparitia sa.

mare tilhar si nebun, sta la Popina (insula In iezerul Razimul),

cind in cind se organizeaza de
deosebitele state europene. Daca canalele de alimentare din zi ce

Nu acuzam pe nimenT, ne facem doar datorie a atrage
atentiunea celor cu dor de tara asupra dezastrulur ce ameninta sa distruga una din principalele
si cea mar inlesnicioasa produc-

iar cel mar batrin Senca Razin
locuia cetatea lur Eraclie. Aceas.

trece se astupa, daca orificiile
de admisiune dinspre Mare ame-

ta ?lisa nu poate fi de cit o legencla parte adusa de Rascolnid de la Don carr cu adevarat, dupa cum ne spune istoria, ail avut ca

ninta cu desavirsita lor innisipare, daca laguna dobrogeana cu anr ce trece se maleste si se potmoleste, nu va mal trece mult si adincimea e deja Cu mult reclusa, se va preface intr'o mocirla de apa si morena
stagnanta.

tiune economica a Tara Tin a termina acest capitol,
cu cea ce am inceput.

cap al Rascoaler pe un Razin,
executat la Moscova in 1671, pe d'id Rascolnicir ad venit de abia

Legenda

RazimuluI. Dupa cum am vazut mar sus, sigur prin Preazimus Herodot a vrut sa inteleaga laguna dobrogeana si niel' de cum mlastina Prazia din virful muntilor macedonenr. Turcir ad numit laguna dobrogeana adica iezerul Razimul cu toate celel'alte ghiolurr sub denumirea generica Razelm,
el

Daca canalele de alimentare
facute de Gen ovezr si intretinute de TurcI ail cazut in uitare, daca vestitele Ghiolurr si Pardine din Delta sunt izolate, ne mar putind patrunde nicí pestr, nicr apa proas-

pe la 1700 in tinuturile dobrogene. De sigur cu acest nume In memoria lor, gasesc aci triareata intindere de apa pe ca re Turcir ir zicead Razelm, ded era la mintea omeneasca ca lo.
cultora slavr nor stabilitr in delta si in laguna dobrogeana Haholi, RascolnicI si ZaporojenI sa numeasca intreaga aceasta regiune apoase Razimul, numire cea mar recenta si actuala. i) Literaturd: O literatura pro.

pata de primenire, daca Sontile si Litcovurile sunt astupate prin cocioace la capete, de numar stie locuitorul daca curge prin ele pohoiul de apa, pardina, periprava saii perivoloc. Dacä abilul pescar turc si anatolian

Turcul ce

Cu sfintenie a cautat sa pastreze Halipedonultraducindu.lin limba ha Tusla-Ceair, Melas l'a primit asa cum l'a cucerit si i-a zis turceste Carazul adicà apele negre, apor muntele din virfurile Baba-

prie a iezerulur Razimul sad a laguneI dobrogene nu exista. Vom cita insa aci pe l'higa au-

www.dacoromanica.ro

RAZIMUL

191

RAZIMUL

toril enumeratT in cursul acesteI descrieri, urmatoriT scriitorT clasatt pe categorif geografo.istoricr, cercetarT naturalist!, scrierr speciale si de natura

Wuth des Elements und Milde des Menschenherzens. Von Anton Benkert. Budapest 1838. Die Donau-Katarakte. Anton Bvleszni. Orsova 1874.
Beiträge zur europäischen Landerkunde. Von Graf Teodor von Karacsay. Wien 1818. Archaeologiai Közlemények. Römer Fl6rist61. Pest. IX. Köt. Htinfalvi. Magyarország és

mult technica, cari in lucrarile
ocupat si de laguna dobrogeana. Autorl geog-rafo-istorici : Adpartus ad historiam Hungariae.
lor

Credner. Die Deltas, pag 15. Idem, pag. 23. K. F. Peters : Die Donau und ihr Gebiet, Leipzig, 1876, § 371. C. Muszynski: Die Regulirung der Sulina-Mundung und
die Veränd. fin Donau-Delta, mit Karten. Mitth. der K. K. Geogr.
Ges. in Wien, 1876, § 329, Taf. VI. O. Fruas : Aus dem Orient, 1867, § 177. Lyell: Princ. of Geol. 9. ed., p. 284. C. Ritter: Erdkunde. KleinAsien, I, § 437. O. Blau : Aphorismen alter und neuer Ortskunde Klein-A siens. Peterm. Mitth. i865, §

Scripsit Matthias Bel. Posonii
1735.

Notitia Hungariae novae historico - geographice. Elaboravit Matthias. Bél. Viennae 1737.
Codex diplomaticus Hungariae

Erdély Képegkben. Laufer W. Covération de l'Armée roumaine en Boulgarie. Capitain Fisch. Bruxelles 1879.
Bericht der Europäischen Donau-Commission zu Galatz. 1880.

A. Georgio Fejér Budae 1829 1844.

Strabo: Geografia antica.
.Herodot: Descriptia PontuluT Euxinus.

Notitia orbis antiqui. Lib.
Cellarius.

Pertz. Mon. Germ. I. S. Monachi Iangallensis de Gestiss Caroli imp. lib. II.

Dankowsky. Fragmente zur Geschichte der Volker ungarischer und slavischer Zunge. Froissart, Chronique. Bericht
iiber die Schlacht bei Nicopolis,
1896.

Heinrich Kieppert: r.ehrbuch der alten Geogra phie. Schweiger-Lerchenfeld : Zwischen Donau und Kaukasus. Marinelli: Cunostinta pamintului de catre cc! vechT, conferinta tinuta la Societatea Geografica Italiana la Roma, 12 Martie 1882.
Genesis : Cartea III,

250.

Annalen der Hydrographie etc.

1875, § 184, nach Wenjukow in der Russ. Revue. Affaires ttrangères du Ministère de France: Commission
technique europénne, 1879. Paris, Imprimerie Nationale. Scrier1 speciale. Antipa :
Raport, publicat In Buletinul Mi-

EugenKawalewsky.Der Krieg Russlands mit der Tiirkei 1853-1854.

§ 24.

tinter dem Halbmonde. Von
Armand Freiherr von SckweigerLerchenfeld.

Isidorus : Orig. lib. XI, pag. 274 si urmatoarele. Schiaparelli: I. Prescursori di Copernico nell' antichità, ricerche stor. in eMemorie del R. 19t.

F. Kanito. Donau-Bulgarien. Geschichte des transalphinischen Daciens. Wien, 1781.

Lombardo, vol. XII. III della
serie 1112, pag. 407.

Von Sulzer.

Cassiodor: Variarum
XLV Max. Bibl. Vet. Patr., II, pag. 11 2.

nist. Domeniilor, fasc. VI, din 15 Oct. 1894. Hartley: Ch. Description of the Delta of the Danube, and of the works, recently executet, of the Sulina mouth. (London 1862), from. the XXI. Vol. of the publ. I, the Institution of lib. of
Civil-Engineers.

Topograpisch-historische Beschreibung der beiden Förstenthilmer Moldau-Walachei, Wien
181o.

CercadtorX naturali,dr. P. Licherdopol: Excursiuni in
Dobrogea.

Al. Ofdrthininu: Exploatarea pesteluT pe Volga pi Rhin in raport Cu exploatarea luT pe
Dunare.

Reise durch einen Theil Ungarns,Si ebenbörgens, der Moldau,.

Dr. Alrndsy György V. Madártani Betekintés a román- Dobrudsába. Kloeden's Handbuch der Erdkunde.

Al. Mdrthinénu

Cestiunea

pescariilor in Rominia.

der Bukovina. Pest 1811. Von Graf Bincenz Batthyanyi,

Die Donau, Von O. L. B.
Wolff. Leipzig. I. I. Weber 1848.

Hem. Credner: Elem. der
Geologie, III, pag. 225.
Vogt: Lehrbuch de Geologie, pagina 114.

I. Auflage.

Donausagen. Zamarsky und Dittmarsch, 186o

Al. Marthininu: Laguna dobrogeana, publ. in Gazeta Liberall. Al. lifdrthininu: Excursiune economica de alungul tarmului nostru maritim, publicat in Gazeta Liberala.

www.dacoromanica.ro

RXRAIA

192

Taibout de Marigny : Hidrographie de la Mer Noir. Odesa

Rabaia, catun, jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Petricani.

pe stinga In Basarabia. Intre
aceste cloud $irurr de dealurr se

180.
Beyer : Buletin de la Société
Géologique de France, 2, p. 268. Tehihatcheff: Le Bosphore et Constantinopole. Paris, 1864,

Räblia, sat, pe mo$ia Horodniceni, jud. Suceava, com. Br5.dgtelul, a$ezat pe valea piriulur

afil un intins $es a druia 1Atime prin unele localitIti trece
peste 15 kil. Tot prin unele localitatT se ridicl din $es cite un platog intins. Pe mo$ia Ri$e$ti

ca acelag nume qi pe coastele
dealurilor Piciorul-Huciulur, Zvarici, Timofti i RAbiia.

pag. 548 $i 568.

Spratt: Quaterly journal of the geol. soc. XIII, pag. 81
Ad. Friederich : Kulturtechnischer Wasserbau. Al. Penek: Die Donau (Verein zur Verbreitung der naturwissenschaftlichen Kenntnisse in Wien).

se afll ridicat un platog intins la o ingltime de 10-15 in. de
la nivelul $esulur Prutul, avind
spre V. una din acele doug. cultor

Vatra satulur ocupä 5 i

ea o populatie de 308 suflete. ImproprietiritT in 1864 sunt
2 frunta$T, 78 pglma$r $i 6 coda$T, stápinind 216 Eller $i 35

ce formeazg valea Prutulta. Pe rnarginea acestur platog despre

Fr. Toula: Eine geologische Reise in die Dobrudscha. Lorens v. Liburnau: Die Donau.

DrumurT principale sunt : la Bote$ti (i800 in.) $i la Horodceni (i500 in.).
movild, pe teritoriul com. Ri$e$ti, pl. Podoleni, jud. Fälcig, situatg. pe platoul din $esul PrutuluT,

Pacher: Die Eisbildung

in

der Donau. Reméney A.: Zur Geschichte

ses, stg ridicatä uriasa Rablia, de la care privind spre E., In directie dreaptd, se OA alte cloud movile marT pe culmea dealulur opus din Basarabia, care par a fi fost in leggturä strategica ca aceste de pe $es. Distanta dintre movila
RAbila $i acele doug. ce-T start In fatg, trebue sg fie aproxi-

der Donauflotille von den Römerzeiten bis zur Schlacht bei
1526.

$e$ti

$1

la 600 in. de satul RIla 17 kil. de ora$ul

mativ de la 8-10 kil.
Tot in directia dintre aceste movile, se vAd in $esul Prutulur, de o parte $i de alta a fin-

Hui.
Iatg. ce zice Episcopul Melhisedec, inteo notA, la pag. din «Cronica Hu$ilor», asupra origine i numirel acester movile :

E. Ssentklaray: A Dunai hajóhadak története. Turna Anton : Die östliche
Balkan-Halbinsel, militär-geogra-

lur, o suing de valurr de pgmint, a$ezate paralel unele lingd altele, de-a curniezi$ul $1 in fata movilelor i avind o lungime de

phisch, statistisch und kriegshistorisch dargestellt. Laguna dobrogeang, din cele

Cu InsemnAtatea strategid a Hu$ilor, cred cA trebue sg. fi fost

10-15 m.
Niel o säpg.turg nu se vede In jurul moviler din care sä se
fi luat pämtnt pentru ridicarea er. Are forma unuT con cu o pe-

ce am vgzut expuse, are din
toate punctele de vedere o insemngtate deosebitg atit din

legatg. $i movila numitl RIbiia. Ea constä. dintr'o movill incon-

punct de vedere clasic, istoric,

juratg de un mur Malt de IAmint, ci intrarea despre Prut.
Despre ea pomene$te $i Cantemir in «Descrierea Moldova»,

cit mar cu seama ca un areal de pescuire unic in felul In toate privintele atit delta
DungreT &it
$i laguna dobrogeang sunt pgng acum cu de-

riferie la bazg de peste 150 in.

pag. 28, ed. 1851, pe care 11tarit o numeati : Han-TApe$i, a-

cu inältimea treptatg.. De jur imprejur, aceasta movilà este inconjuratg de un val mare de

sgvir$ire lipsite de cercetärT geofizice, economice, technice

nicr chiar geografice$te, pe deplin cunoscute. Cuno$tintI a cáror intirziere in cercetare sunt din toate punctele de vedere dlungtoare intereselor nationale $i economice. (Intreg articolul asupra Razimulur a fost reclactat de d. inginer Alex. Mgrthinénu).

Hamad. Din documentele Episcopier se vede ca, la movila RAblia, era pod peste Prut ; de aid putem deduce ca, la movila Rabiier, era fortgretg de apárarea podulur, de ngvadicA

plmint care lasd a se vedea
numar virful moviler. Intre movilA $i valul ce o inconjoarg se

aflä in interior loc liber, iar in

partea de E, spre $esul Prutulur, se afla o deschizAturg ce se las1 in vale pe $es ; pe acolo era intrarea i e$irea din cetate. Aceastg deschizAturg este

litorir

ce ar

fi

voit sg tread

din acea parte a PrutuluT».

Rini Prutul curge in lungul Tara de la N. la S., printre doug $irurr de dealurr, unul pe dreapta in Rominia i altul

intdrità de alte valurr de pgmint care se unesc ca -valurile din $es. Valul de pAmint

www.dacoromanica.ro

RA.13tIA

128

RACARt

dimprejurul movileY are o cir-

Raoari, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul d.-s., /a 31 kil. de Craiova si la 4 kil, de resedinta
plaseT, Filiasi, situata pe Dealul-

meazä o figura patrata ; linia de

cumferentA de 300-400 m. in partea externa. Niel un sant, niel' o sapaturA, nu se zaresc
imprejurul movileT, ceca ce do-

catre N. face ao papi, cea de catre E., In al carel mijloc se
vede poarta, face 150 past Bu
cAtile de cArAmida care le afla-

vedeste cä pamintul, atit din
movill cit si din val, a fost ca-

/nalt. Se invecineste la S. cu com.

ram aicT mArturisesc in contra
verT-cdreI

rat din alte partI, sati cá s'a
nivelat pAmintul in urma lucrAreT.

Valul din prejurul movileT se

Bralostita, la N. cu com. Filias', la E. cu com. Tatomiresti si la V. cu Comuna este accidentatä de dealurile : Inalt, Racari-d.-s. si
Racari-d.-j.

indoirl, cl e

lucru

roman. La o cercetare mal cu
de amanuntul, ramAsitile acestur castel ar putea sa. ne aducA marT deslusirT despre antichintile pa-

afla ruinat in unele partI din
cauza mincaturd pamintuluI pro-

trieT noastre. Distanta de la Egeta cea mai insemnata, pe tabla peutingeriana, consunA binisor cu pusaciunea loculuI acestuia.

Riul Jiul o desparte de com.
Bralostita.

venia din apa ploilor. Sapaturä s'a fAcut, sunt vr'o anT, de catre proprietarul mosieT Risesti, d-1 Teodor
Cerchez ; nu s'a gAsit intr'insa

Comuna a fost infiintata la
1833. Se compune din cAtunele RAcari-d.-s. si Racari-d.-j. Inainte

Dará numele ne indreapta la ripa Motrul, care se vars1 in
Jiul, sub 41020'-44°33'x.. Are o populatie de 1004 su-

de cit pAmint argilos si o grinclä

de lemn. Cercetarea Insä nu s'a putut face pana la fundament,
din cauza greutAter lucrAreT intreprinse.

Pe platoul din jurul movild s'a gasit cuTe de fier de capete de osiI pIerdute, de la care de tunurI, &ante de schijA, pustf vechT. Aceste urme mal noul
sunt lasate din timpul- razboiuld dintre RusT i TurcI

se compunea din cAtunele RAcari i Racarelul. Catunele Racari-d.-s. si RAcari-d.-j. sunt puse in comunicatie printr'un pod umblAtor, ce se afla peste Jiul. In com. RAcari se afll o cetate, in care s'a gasa urmatoarea inscriptie
HONORti.

flete ; o scoala mixta, In satul Racari-d.-j. ; o bisericl, in cat.
RAcari-d.-s.,

fondata de catre

Ene Morait, avind in tinda bise_ rice! inscriptia urmatoare :
Acest sfint locas al dotnnuluY nostru Isus Christos s'a zidit din temelie la 1833

C. VALERIO.
LONGINIANO.

de Ene Morait i a stat netenctut p la 1874 i cu toatit ob tea locuitorilor, la leatul 1875 ab oferit baniT dupl pea.
tru vInduta la Unja feratK si a zugritvieo dupa cum se vede.

FLAM1N. Q.

de la 1711, care a avut loe la Stdnilesti, mal in jos de
movila RAbiia ; cAcT atuncT ale!

AED. II 'VIRO MIL
TE. 1CL. HERCULANUS. AED. OP. SOCRO.

Sunt 5 circiumT. Suprafata teritoriuluT comunei

la RAbiia a stat generalul rus Repuin, cu obuzul cel mare de pedestrime, pana ce s'a odihnit
oastea, care era obositA si bol-

pe care D-nul Tocilescu in opul sAti : (Dacia inainte de Traian», p. 450, o citeste ast-fel :
HONORT C[aio] VALERIO LONGINIANO FLAMIN[i] Q uaestori]

este de 1339 pog., din carl
Ioo pamint arabil i 139 hect.
izlaz.

nava, de unde apoT a plecat
in jos, la satul StAnilesti, unde s'a impreunat cu cele-l'alte dota obuze, carl trecuse cu mult mal
inainte in jos de StAnilesti, unul cu generalul Ianos, care a ajuns tocmaT la Gura-SarateT, aproape

Mosia RAcari, in intindere de 112o pog. arabile, 1200 pog.

ARD[ili] ir VIRO Mu[nicipii]
TR[oesmis] Im[ius] HERCULANY15 ARD[ilis] op[Iirno] SOCRO.

pAdure si 320 pog. fineatA, apartine d luT G. Glogoveanu.

de Falda si altul cu Imparatul
Petru, mal inapoT la satul LuncaBanuluT.

adica (ZeiteT Honore!, luT Caiu Valeriu Longinianu flaminul, quaestorul, edilul duumviruluT, Municipiuld Troesmis, Iulius

Prin S. com. trece catea ferata ce are statie in RAcari, la 650 m. departe de sat.
Calea naturall trece prin com.,

Herculanu, edilul, prea bunuld sati socru».
Laurian descrie ast-fel cetatea Amutria :
-1Merseram la satul RAcari, unde

la S., pe o intindere de 312 kit. Budgetul com, e la veniturT
de 2339,47 leI si la cheltuelT de
2085,47 leT.

Rablia, pipia, in jud. Suceava, izvoreste din satul cu acelasI nume i, dupa un curs de 3500
metri, se varsA In Bradatelul.
84745. Meras Diaionar Geograjto. Vot. V.

Sunt 359 contribuabilT. Vite : 174 vite marT cornute,

aflorara ruine1e und castel roman. Fundamentele acestuia for-

340 oT, 48 cal, 14 capre si 80
porcT.
25

www.dacoromanica.ro

IUCARI

194

13.ACÄC1UNI (PLASA)

Räcari, stafie de dr.-d.-f., in jud. Dolj, pl. Pul-d.-s., com. Racari,
pe linia Cr aiova-T.-Severin, pusa

r. Cucova, Cu satul Cucova.

In circulatie la 5 Ianuarie .1875.

Dr4gufani, cu satul Dra.gusani. Mmndrica, cu satul Min.
drisca.

Cu 2 bisericr, din care I parohala, cu hramul SI. Nicolae, in
cat. Copacesti í z filiaIa, cu hramul SI. Gheorghe, in Anghelesti. Cornatelul (com. Cornate-

Se afla intre statiile Cotofeni
kil.) si Filiasi (6,4 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulur Mari! de ro3m.64. Venitul acester

Orbeni, cu satele: Orbeni-d.-j. i Orbeni-d.-s.

lul) cu 2 bisericr, din care
parohiala, cu hramul S-tir VoevozT, in cat. Cornatelul i i fili-

statir pe anul 1896 a fost de
22286 leT si 47 banT.

Piincefti, Cu satele : Fintinele, Pancesti i Tirgul-Pancesti. Parava, cu satele : Pa-

ala, cu hramul SI. Nicolae, in
Lunca-Dochier. Cucova (com. Cucova), ca

Räcari, mofie particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Racari,

in intindere de 1120

pog. arabile, cu venit anual de 21890 leT. Apartine d-lta C. Glogoveanu. Are padure, populata cu cerT, gorunr i tufanT.

raya si Teiusul. Sascutul, cu satele : Marta, Contesti, Fabrica Zaharina, Finttnele, Sascutul, Schineni si
Valea-Nacului.

biserica parohiala, cu hramul Adormirea, in cat. Cucova. Dragusani (com. Dragusani), cu r biserica parohiala,

Scurta, ca satul Scurta.
Ureckefti, ca satele: Urechesti-d.-j. si UrecheAi-d.-s.
Valea-Seacci, cu satul Valea-Seaca.

cu hramul S-tir Voevozr si filiala, cu hramul Sf. Nicolae, ambele iti cat. Dragusani.
Mindrisca (comuna Min-

Räcari-de-Jos, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Racari. Are o populatie de 432 suflete ; o scoala mixta, ce functioneaza
din 1850.

Are o populatie de 5055 fama; sail 19581 suflete; 32 biserie!, din carr 17 parohiale
15 filiale.

drisca), avind z bisericä parohiall, ca hramul Sf. Nicolae, in
ca.t. MIndrisca.

t. Orbeni (com. Orbeni),
aviad 3 bisericr, din care I parohiala, cu hramul S-vil Voevozr t filiall, cu hramul Sf. Nicolae, ambele in Orbeni-d.-s. filiala, cu hramul Sf. Nicolae, in Orbeni-d.-j. 12. Pancesti (com. Pancesti), ca i biserica parohiala, ca hramul Sf. Nicolae, in cat. Pancesti. 13. Parava (com. Parava), cu

Racari-de-Sus, sat, in jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com. Racari, resedinta primaria Are o populatie de 572 suflete, locuind in /61
case.

Dupä noua impartire a parohiilor, pl. Racaciuni cuprinde 17 parohil : i. Adjudul-Noti (com. Adjudul-Noil), cu 3 bisericr, din carr

parohiall ca hramul Sf. DuRficaciuni, pizza, in jud. Putna,
mitra si i filiala, cu. hramul

compusa din 20 comune, 36
catune i i tirg. i. Adjudul-Noti, cu satu/ Adjudul-Noa. .Adjudui-Vechia, cu satele : Adjudul-Vechia si Siscani.

Adormirea, ambele in cat. Adjudul-Noa si r filiala, cu hramul S-si! Voevozr, in Burcioaia. Adjudul-Vechia (com. Ad-

.Anghelefti, cu satul Anghelesti.

Buca, cu satul Bilca. Berefti, ca satul Beresti. Borfani, Cu satul Borsani. Burcioaia, Cu satul Burdoala. Copicefti, cu satele: CopAceti l Slobozia.
Cornayelul, Cu satele: Cornatelul, Lunca-Dochier ì Satul-Noil.

judul-Vechia), cu i biserica parohiall ca hramul Sf. Nicolae, In cat. Adjudul-Vechia. Bilca (com. Mica), cu 2 bisericr, din care I parohiala,

2 bisericr, din care I parohiala, cu hramul S-tir VoevozT, in d.tunul Parava si z filiala, cu hramul Adormirea, in Teiusul. 14. Sascutu/ (com. Sascutul),

cu 3 bisericr, din care i parohiall, cu hramul Adormirea in
cat. Sascut si 2 filiale, din care: 1, ca hramul S-tir ImparatT, in Contesti si r, cu hramul Sf. Nicolae, in Sascut. 15. Scurta (com. Scurta), cu 3 bisericr, din care z parohiala, cu hramul SI. Nicolae si i filialg, cu hramul 5f. Dumitru, ambele in cat. Scurta si i fifiala,
cu hramul Adormirea, in Cioaca. 16. Urechesti (com. Urechesti),

ca hramul SI. Nicolae, in cat.
Bilca i i filiall, cu hramul SI.

Gheorghe, in Cotofenesti. Borsani (com. Borsani), cu biserica parohiala, cu hramul Pogorirea S-tulur Duh, in cat.
Borsani.

ro. Co/ofnqti, cu satele : C otofanesti i Tamasoaia.

Beresti (com. Beresti), cu hiserica parohiala cu hramul Sf. Pantelimon in cat. Beresti.
Copacesti (com. Copacesti)

www.dacoromanica.ro

RACActuNT

195

RitcXcium

Cu 2 bisericr, i parohiala, cu
hramul Buna-Vestire, in cat. Urechepti pi r filiala, cu hramul S tir VoevozT, in Slobozia (din com. Copacepti).
17.

hect. pi apartin la mar multr proprietarT.

Viile ocupa 102 hect.
In satul Racaciuni sunt 5

Mater-Voda, ca sA alunge din nod de pe tronul Moldover pe Vasile-Lupu, i aptepta ajutor

de la

Racoti II din Ardeal.

caldarr de fabricat rachia.
Vite : T80 cal, 1134 vite marT

Valea-Seaca. (com. Va.

lea-SeacA), cu 2 bisericf, I parohiala, cu hramul S-tif Voevozi pi i filiala, tot cu acelasr hram, ambele in cat. Valea-Seaca.

cornu te, 337 porcr, 1176 or 8o capre.

StupT de albine sunt 120.
Teritoriul comuner
e stra-

De aci a trimis Gheorghitatefan pe Miron Costin, pe la sfirpitul anului 1656, in Tara Munteneasca, ca sa intrebe pe Constantin - Voda, ce raspuns
vor da SultanuluT, care 'T trare

Sunt 16 colT mixte, (1899
900) frecuentate de 1024 copiT.

batut de calea nationala Bucurepti-Roman pi de calea ferata

care trece pe la statia RacaRäcäciuni, com. rur., jud. Baen, pl. Bistrita-d.-j., situata la
limita spre jud. Putna, in dreapta

ciuni, situata la E. de satul cu
acelapT nume.

base prin Aga, anume Urzum Ali-Bei, daca se vor apuca sa mearga amindor asupra lur Ra coti cu optr, sä faca slujba a

Siretulur. Este alcb.tuitä din 5
catune : Rdcaciuni, Gipteni, Teiupul, Satul-Noa pi Berindepti.

Budgetul com. e la veniturr de ler 16017, banT 42 pi la cheltuelr de ler 6615, banT 30. repedinta,
Distantele : la Bacla, capitala districtulur, 29 kil.; la Valea-

ceasta imparatier, sa se cura teascä de faptele lor pi de amestecaturr ce avusese cu Racoti. stefan pi Constantin-Voda
se aliase cu Racoti II, care

din indemnul regelur Carol X
Gustav, plecase asupra Polonier (cLetop. MoldoveT), tom. I).

Mopia a fost din vechime a
Domnulur Moldover Gheorghita tefan, apor a postelniculuT Ion

Canta. Satul ce poarta numele acester comune mar este pi locul originar stramopesc al Domnulur Gheorghita *tefan, pi aci

Seaca, repedinta plaper, 18 kil.; la com. Pancepti, 8 kil. ; la com. Fundul-Racaciuni, II kil. ; la com. Cleja, 15 kil. ; la com. Gropile, Ii kil. pi la com. Racataul, 8 kil.

Räcficiuni, stafie de dr.-d.-f., jud. BacIa, pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni, pe linia Marapepti-

s'aa Intrupat mar multe fapte
istorice (vezT Racaciuni, sat).

Rächciuni, sat, jud. Bacan, pl.
repedinta com. cu acelapT nume, situat pe stinga piriulur Racaciuni, aproape de confluenta lur cu Siretul. Are o populatie de 1397 suflete; o §coala mixta; 2 biserict, din

Se marginepte la N. cu com.

Bacla, pusa in circulatie la 13 Septembrie 1872. Se afla intre statiile Negri (6,8 kil.) pi Faraoni (7,9 kif.). Inaltimea d'asupra nivelulur Marir de I19m.04.

Räcataul, de care se desparte prin riul Siretul pi cu com. deja; la S., cu com. Parava
(jud. Putna) ; la E., cu com. Pancepti pi la V., cu comunele
Fundul - Racaciuni
pi

Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 111568 ler, 93
batir.

i

Gropile.

care una catolica una ortodoxa, fondata la 12.4cAciuni, mofle, jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni,

Este parcursä in directia de V.

E. de piriul Racaciuni
Teiupul.

brazdata de dealurile Delureni

1852, de catre defunctul Vasile Sturdza ; 12 cIrciumf. Vite: go cal, 575 vite marr cornu te, 137 porcr pi 10 capre.

Cu mal multe partr.

Räcäciuni, pida, jud. Baclu, pl.
Bistrita-d.-j., pi jud. Putna. Izvo-

Are o populatie de 2201 suflete; o pcoall mixta, infiintata la 1865 in satul Racaciuni, fre-

In acest sat care se mal numea Renchepul san Rencheci,
s'a nascut Gheorghe sag GheorghitA- tefan din familia Ceaure.5tilor, fiul lur Dumitrapcu sal-1

cuentata. de 55 copir pi alta,
tot mixta, in Gipteni, Cu 13 copir; 3 bisericr, din care una catolica ; 15 circiumI; 4 morY,

repte din locul numit Limbari, strabate comunele: Fundul-R1caciuni i Racaciuni de la V. spre E., scaldind satele care
le compune,

3 de apa pi una cu abuff. Teritoriul comund are o intindere de 5023 hect. Padurile: La-GropT, Fundul-G4teni, Fundul-Racaciuni, etc., ocupa 1700

Dumitru stefan (Miron Costin, Cogälniceanu, Letopisetul Moldover», tom. I, editia II, pag.
322).

formeaza limita

intre jud. Bacati pi Putna pi se varsa in Siretul, pe malul drept, dupa ce se ingroapa pe dreapta
cu pirliapele : Fundul-Racaciuni Glpteni, iar pe stinga Cu CAprianul.

La 1653, Gheorghita- tefan
s'a apezat in satul Racaciuni cu

oastea ce o capatase de la
www.dacoromanica.ro

RACXNEI

196

12 XCEA

RAchnei, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Glogova.

Locuitorif pe linga agricultura se mal ocupa si cu facerea oalelor.

Distantele : la Bacau, capitala districtulul, 29 kil. ; la com. Parincea, resedinta pl., 14 kil. ; la com. Petresti, 9 kil.; la com. Racdciuni, 8 kil.; la com. Pan-

cu pirirasul Buciumul, la 4 kil. de satul Onesti. Are o populatie de 350 suflete ; o biserica,

deservita de I preot si 2 chitaretT ; 2 circiumI.
Vite : 18 cal, 246 vite marT cornute si 88 pord. Teritoriul catunulta parta in

Racarelul, fost sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Racari.

cesti, 7 kil.; la com. Glosen, 6 kil.

RacatAul, com. rur., jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., situatä in stinga Siretulur si in regiunea sesuluT acestuT riti, in valea Radtaul. Este alcatuita din 5 cat.: Racataul sau RacAtAul-Razesi, resedinta, Gura - Racätaulul, Slobozia-RacAtaul, Bizga si RAcea. Se mArgineste la N. cu com. Gioseni; la S., cu com. Pancesti;

Racktàul, Racatätil - Raze§i, sati Dealul-Mazililor, sat, in
jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., si resedinta com. RAcatAul, situat

vechime numele de Malurile.

Racautul, mofie, in jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Onesti, a rAzesilor, fosta domneasca, pe thnpul luT S tefan-cel-Mare.

pe malul drept al piriulur si pe
costisea Dealului-Mazililor. Are

o populatie de 234 suflete ; scoald mixta; o biserica, facuta de razas' in 1843; o circiuma. Vite : 20 caT, 137 vite cornute, 55 porci si 6 capre. RAcätäul, vzofie, in jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul
com. Racatatd.

o

Raciutul sati RacAuti, pheiiaf,
in jud. Bacati, pl. Trotusul, com.

la E., cu com. Petresti si la V., cu com. Cleja sí Racaciuni, de
care se desparte prin riul Siretul.

Onesti, care isT are obirsia la locul numit al-Olaruluï, curge pe teritoriul satului Racautul si
se varsa in Casinul, pe dreapta, dupa ce s'a incarcat cu Buciumi.

Pe teritoriul com. serpuesc
piriul Racdtaul si cursul inferior al piriiasului Cornitelul. Dealuri sunt : al Mazililor, Soimul si Zdrobisul.

Rficea, salí Racia, sat, in jud.
Räcätäul, piria, In jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., care uda ValeaRacatauluT. Izvoreste in locul nu-

Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

seni, situat pe malul sting al
Siretului si pe valea Racat5.ul,

Are o populatie de 936 suflete ; o scoala mixta, in satul
Racdtaul ; 3 bisericT, cite una in

mit Rivna, trece prin comunele Botesti, Leca, Milesti, Parincea,
Nanesti, Glosen i
.1

la 4 kil. 65o m. de satul Horgesti.

Racataul,

satele Racataul si Racea, deservite de 2 preotT si 2 cintAretT; 7 circiumi ; 2 morT de apä.

varsindu-se pe stinga SiretuluT
la satul Gura-Racataulur, dupa ce se ingroasa Cu piriiasele Botesti

LocuitoriT posea : 2 cal, 54 vite marT cornute si 20 porcI.

Picea sati Racea-Ráze§i, sat,
in jud. Bacati, pl. Siretul-d.j., com. RacatauI, situat pe malul

Dupa legea rurala din 1864
s'au improprietArit 62 locuitorT

si Alexandroaia pe dreapta, sí cu &alele Finetul, Botesti, Ungurenilor, Brusturetul, BalAneasa, Rabinilor si Cornitelul pe stinga.

cu 155 fald si 40 präjinI in tarinA.

sting al piriului Racataul, la
confluenta acestuia cu piriiasul
Cornitelul si la 4 kil. 800 m.

Teritoriul com, are o intindere aproximativa de 1870 hect. Padurile ocupa 380 hectare. VII

Are o lungime de 27 kil. si
750 metri.

sunt pe o intindere de 31 hect. Vite : 67 cal, 514 vite marT cornute, 167 porcr, 63 capre si
667 oI. StupT de albine sunt 70. Teritoriul com. este strabatut de calea vecinala Leca-GuraRacataulul si de cal comunale,

de satul Racataul. Are o populatie de 190 suflete ; o biserica facutA de razesT la 1846; 3 circlumi.

Rächtäul, vale, in jud. Bacaii,
pl. Siretul-d.-j., foarte viabila si

roditoare, care se intinde pe
teritoriele comunelor Botesti, Leca, Milesti, Parincea, Nanesti, Gioseni si Racataul.

Vite: 15 cal, 94 vite marl cornute si 27 porci.

Racea, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Iucsesti, spre N. de satul Iucsesti-d.-j. si la 3 kil.

care unesc resedinta com. cu
cele-l'alte sate.

Ricauti, sat, in jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Onesti, situat pe dreapta piriuluT CasinuluT, mal

de el, pe =tul sting al riuluT
Siretul. Are o populatie de 213 locuitorT ;

Budgetul com. e la veniturT
de leT 3037, banT 82 i la cheltueh, de leT 2567, banT 49.

sus de confluenta acestuT riil
www.dacoromanica.ro

o biserica de lemn.

ItÀCEA

197

laCEA.

Satul e compus din doug pgrtr Rgcea-d.-j. si RAcea-d.-s.

din locuI numit Ripa-Beroaier si,

urtng se vars1 in piriul Bahluetul

dupg ce trece pe lingg satul
Botesti, se varsA in RIcAlgul, pe stinga.

in marginea de S. a comunei
Sirca.

Räcea, sat, in partea de E. a
com. Tingujei, pl. Funduri, jud.
VasIuiti, situat futre dealul Toaca

Räcea, piria, jud. Jai, izvoreste
Räcea, pirit2, in jud. Botosani, curge prin valea RAcea, pe teritoriul comunelor Todireni
ComindAresti, formeazg mar mul-

si Dealul-Petrestilor. Prin mijlocul satulur trece piriul Rama. Are o suprafatA de 429 hect.,

din dealul Rama, com. Miroslava, pl. Stavnicul, si se vars1 in ochiul din sesul Birca.

te 'azud si se vars5. in Miletinul.

cu o populatie de 251 suflete
si o bisericA. Locuitorli posedg : 142 vite

Räcea, ftîru1, curge prin valea Cu acelasi nume de pe teritoriul com,
ipotele, pl. Bahluiul,

Räcea, pirta, in jud. Botosani,
izvoreste din locul numit Dum-

jud. Iasi, si se varsA in piriul
Meletinul.

marr cornute, too or, 27 cal si 30 rimAtorr; 50 stupT cu albine.

brava, dintre Deleni si Pireovaci, se varsA in stinga Bahluiulur, spre S. de Pircovaci, com.
Deleni.

Räcea, pirlia,s, in jud. Neamtu,
corn. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul ;

lacea, loc Cu

in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

seni, lingg satul RIcea, unde a fost sat si bisericg care atí ars.

Räcea, pfria, izvoreste din partea de N. a com. Mona, pl. Po-

izvoreste din dealurile Socir se varsg in dreptul satulur Uscati, pe partea stingl a Piriulur-

Räcea, virf de deal, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

doleni, jud. Fälciti, trece prin mijlocul satulur si, mal in jos,
spre E., la Podul Boerulur, unindu-se cu piraiele Plopi i Cetltuea, ia numirea de pirlul Mona.

Vadulur (afluente din dreapta piriulur Valea-Albg), dup. ce traverseazg, soseaua judeteang
Girov-Tupilati, intre kil. 25-26.

seni, situat in apropierea satulur Gioseni.

Räcea, pirliaf, ce izvoreste la S. de satul Buclumi, com. Chilile,

Racea, deal, in jud. Bacn, pl.
Trotusul, com. JAvreni, ramificat din vira Ciortolomulur.

RAcea, salí Novaci,pîrîI2, jud.
FAlciu, pl. Podoleni, com. Duda,

jud. Roman, curge de la N.
spre S. si se varsä in phiul Cre-

la nastere din izvoarele de la
poalele dealulur RAcea, curge de la V. spre E.-S. ; in cursul sgti trece prin satul Novaci, a-

toaia, pe dreapta, in apropiere
de satul PAdureni.

Räcea, deal, in jud. Fälch, in
partea de V. a satulur Novaci.
Räcea, deal, in jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti, cu trer ramificgrr

Räcea, pirtia,s, ce curge prin
pl. Fundul, com. Iucsesti, jud. Roman, udl satul Rgcea si se
varsá in riul Siretul, de a stinga.

poi pe teritoriul com. Hui si
se vars1 in piriul Husi.
Tinter, Vulturulur si

Räcea, pîrui, izvoreste din dealul Stroesti, jud. Suceava, si pri-

Hinciul, pe care se aflA mosia Totoesti din stinga riulur Bahluiul.

Räcea, pi« in jud. Suceava,
izvoreste din dealul cu acelasr nume si se varsA in iezerul Uncesti.

meste in acest judet: CoadaGirler, Zoita, Budgile, Ciomizga ipotul-Mare, pe stinga ; apor

Räcea, deal, pe teritoriul com.
Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iasi.

intrA in jud. Iasi, prin partea
de N.-V., trece in com. Bgiceni, pe sub poalele dealulur Ceatuia,
primeste la dreapta piriul Mitocul izvorul Puturosul si, esind din com., trece in pl. CirligAtura,

Räcea, pirita!, in jud. Bacgtl, pl. Trotusul, com. JAvreni, care se scurge pe stinga Trotusulur. Izvoreste din muntele cu acelasr
nu me.

Räcea, pirtiaf, jud. Teleorman, format din izvoare, curge prin com. Netoti si se varsä in piriul Teleormlnelul.

prin com. Sirca, de unde la numele de piriul Sirca; curge apor

Räcea, pîrîi, izvoreste de sub
Dealul-Hirbulta, com. Buda Rafaila, jud. Vasluiú, curge prin
valea Cu acelast mune qi se varsA in 06'111 Stemnicul.

prin satele
Rima, piriiaf, in jud. Bacgil, pl.
Siretul-d.-j., com. Leca, care iese

MAdirjesti, (unde formeazg iazul MAdirjesti), Sirca (unde formeazg iazul Sirca) si'n

www.dacoromanica.ro

11XCEA

198

RACHETA

Ricea, piriz7, izvoreste de sub
dealul Tufesti, jud. Vasluitl, pl. Mijlocul, com. Bodesti, trece
de a lungul satulut Mircesti, unde

dealul Vilaia si pe ambele maluti ale piriulut Valea-Vilcomul.

tineati nurnat statulut pana la 1864; azT apartin ata statulut
cit si locuitorilor. Din Vilcomul, Floran si Floranul i-a ramas 389 hect. Supra rata vinduta este

Se invecineste la N. cu com. Brabova; la S., cu com. Mona

are malurile foarte imite, Iese prin partea de S. a satulut si,
cotind spre E., trece prin Sesul-

si aciulatesti; la E., cu com.
Plesoiul $i la V., cu com. Seaca

Mare si se varsa in pirlul Cusigna.

si Mona. Limita Unid de N. este formata de dealul Vilaia. Limita lintel de S. este formata. de soseaua judeteana Breasta-Cleanovul, ce uneste jud. Dolj

de 1228 hect. Venitul aproximativ este de 25630 leI.
Viile se gasesc pe mosia Vilcomul, in intindere de 162 pog.; apartin locuitorilor si dati vin negru. Pe mosia Vilcomul sunt sane

Räcea, vale, ce se intinde din partea de S.-V. a com. Todireni si Comindaresti, jud. Botosani, in
valea Meletinultd, com. Sipotele,

cu jud. Mehedinti.

unde se fabrica brinza de ot.
In comuna se afta o circiuma si o brasovenie. Calle de comunicatie ce strabat comuna sunt : $oseaua judeteana Breasta-Cleanovul ce

jud. Iasi.

Limita lintel de E. este forman de mosia statulut Cerul
sati Letnnul.

RAcea, vale, ce se intinde spre
dealurile Scaiul si Rama, com.
Buznea, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

Limita lintel de V. este formata de movila de hotar Básica, unde se invecinesc mosiile Vilcomul, Brabova, Seaca si Mona. Terenul com, este accidentat de valea Vilcomulut si de dealul

trece chiar pe limita de S. a
comuneI, avind o lungime de
35 kil., dintaceasta comuna pana

Rficea-de-Jos, parte din satul Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti, jud. Roman.

la Craiova. Patru cal vecinale :

Vilaia, care are o inaltime de 40-50 metri.
Este udatá de piriul Leamna, ce izvoreste pe teritoriul acesteI

Rficea-de-Sus, parte din satul
Racea, pl. Fundul, com. Iucsesti, jud. Roman.
Raceni, sat, facind parte din com. rur. Voinesti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

spre N. la Brabova, pe o lungime de 3 kil. ; alta spre S., lungl de 4 kil. ; a treta spre E. catre Plosca, lunga de 6 kil. si

Are o populatie de 590 locuitorI, din care 77 s'ati improprietarit pe mosia d-luI Iancu Gr.

Angheleanu, la 1877.

Biserica din cat., cu hramul SE Treime, s'a fondat la anul 1802 de ctitorit popa Nica si
altil.

Raceni, trup de mofie, nelocuit,
jud. Vlasca, pe proprietatea Paraipani, com. Arsache.

comune, curge prin valea Vilcomul pana la esirea sa din comuna. Tot atol se afla o balta, numita Rachita. In comuna se gasesc 8 cruel, i izvor si 16 fintint. In anul 1875, Rachita fäcea parte ca catun din com. Mona; azt se compune dintr'un singur catun, Rachita. Are o populatie de 1075 suflete ; o biserica, cu hramul SE Nicolae, zidita in anul 1867 de locuitorI, deservita de un preot si un cintaret; o scoall mixta, frecuentata de 35 copil. Dupa. legea rurala din 1864
sunt 159 improprietaritI, iar dupd

a patra spre V. catre Mona,
runga de 3 kil. Budgetul com. e la veniturt de 2377,03 let si la cheltuelt, de 1735 lel.
Rachita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca, cu 498 suflete si 119 case. Are o biserica de birne netencuite, cu hramul Mucenica
Varvara.

Rächita, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., formind com. 12.6.chita. (V. a. n.).

Rächita, l'art sal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Brabova.

Rächicioasa, lac, jud. Dolj, pl.
pul-de-Sus, com. Scaesti, in N.E. com. Are scurgere in riul Jiul.

cea din 1879 sunt 8 insurater.
Suprafata teritoriulut com. este de 2863 pogoane, din care:

Fachita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Rächita, com. rur.,jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., la 28 kil. de Craiova si la 15 kil. de resedinta

2563 pog. arabile, lo° pog. fineata si 200 pog. izlaz.
Mosiile de pe teritoriul comu-

Seaca, pe care se gaseste o
moara cu aburl.

plaseI, com. Sopotul, situata pe

nal sunt: Vilcomul, Florarul si Stubeiul. Aceste 3 mosit apar-

Rächita, pirta, jud. Iasi,

izvo-

www.dacoromanica.ro

RACHITASUL

199

RXCHITOASA

reste din hotarul satuluf Zahorna, com. Tautesti, curge prin satul Epureni, com. Rádiul-Mitropolief, pl. Copoul, si in partea

Este legat cu orasul Roman
prin sosea.

Rächiti§ul,
pl. Bistrita-d.-j.,

jud. BacAu,

com. Dealul-

de N. a satuluT, se vars5. in
Jijia.

Rächiteni - Agiudeni,
man.

mofie,

Non, care uda satul [azul apoT se uneSe cu piriul Turluiul, aproape de satul Pretricica.

fosta a statuluT, in com. Rachiteni, pl. Moldova, jud. RoRdchiti§ul, sat, compus din sectiile RAchitisul-d.-s.
i

RAchita§ul, munte, pe teritoriul com. Cimpurile, jud. Putna ; pe
el se afla localitatea numita Comoara-luT-Bucur, unde este si un mare sipot.

Richiti§ul, vale, jud. Bacan, pl.
Bistrita - d. -j., com. Calugara-

Mare, de pe marginea padurer
Racila.

RAchi-

tisul-d.-j., jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s., com. Nadisa, situat

Rächita§ul, pîrîia,,¡ud. Putna,
ce izvoreste din muntiT SovejeT

se varsa In §usita. Rächiteni, com. rur., in jud. Roman, pl. Moldova, spre N.-N.-E.

pe dealul cu acelasT nume, la 7 kil, de satul Nadisa (scoala). Are o populatie de 457 suflete ; o biserica ortodoxa., ca un cintaret, clAdita la 186o de locuitorf, si una catolicA, cla.dita la 1865; 3 circiumT. Vite : 7 caT, 282 vite marr cornute $i 12 porcT. Pe teritoriul cAtunuluT se gasesc izvoare cu apa sarata.

Rächiti§ul, pida, jud. Suceava, mic afluent al pirluluT Haita
(1200 m.).

Rächiti§ul, pirig, jud. Suceava,
afluent al plriuluT Suha-Mare.

Rachitna, ßtrîa, izvoreste din
pAdurea SAcAturi, jud. Iasi, de la locul numit Poiana-Jorovlea,

de orasul Roman, la 17 kil, de eI si la 18 kil, de resedinta plAseT. Este asezata pe sesul
SiretuluT
luT,

si pe malul drept al

inteo pozitiune joasa, si e formata din satele Rachiteni
si Ursaresti (lugani-din-Vale), cu

curge spre E. de satul Frumuselele, com. Pausesti, pl. arligAtura, si se varsa in piriul
§acovAtul, la Poiana-MAnAstirel,

Rachiti§ul, munte, In ramura muntilor Pingarati, com. ca acelasT nume, pl. Piatra-Muntele,

din jud.

resedinta comuna in satul RAchiteni.

jud. Neamtu.

RAchitoasa, mitniistire, in jud.
Tecuciti, situata in partea de N.-

Are o populatie de 925 su. flete, compusa numal din Uno bisericA catolica si o scoala mixta, frecuentata de 36
gurT ;

Rächiti§ul, deal, jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s., com. Nadisa, de
pe teritoriul satuluT RAchitisul,

elevI.

care face parte din sira dealurilor ce despart Tazlaul-Mare de Siretul.

Este legata cu orasul Roman pi-in osea.

V. a satuluT cu acelasT nume, inteo vale frumoasA, i avind la V. si E. dota dealurT mar!, acoperite ca padurT seculare. ata, ce ne relateaza defunctul
episcop Melchisedec, relativ la aceasta manastire, in cNotite istorice i archeologice »:
c La finele veaculuf al X VII-lea,

Rächiteni, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Rachiteni,

Rächiti§ul, munte,

in

jud. Su-

ceava, com. Neagra-§aruluT.

spre N.-N.-E. de orasul Roman,

la 17 kil, de el si la 18 kil, de resedinta pase'', pe malul drept
al riuluT Siretul. Este asezat inteo pozitiune joasa.

Rächiti§ul, mofie, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa,

despre care T. Codrescu in
cUricarul, san (vol. X, pag. 266),

marele clucer Ianaki a facut la Rachitoasa o biserica mica de lema de stejar, care exista si asta-e Miga manastire, servind de bisericl a cimitiruluT sltesc.

Are o populatie de 380 locuitorT, compusa numaT din UngurT.

aduce un document din 1820, care cuprinde plingerea razesilor mosiel Rachitisul catre Dirnitrie

In anul 1867,

fiul boeruluT

Ianaki, marele spAtar Ilie Ianaki,

Este resedinta com. RAchiteni. Se face ad i 1:Aleja la 13 Iunie.

Sturdza, Vel Logoflt,

si Cu sotia sa Tofana san Teofana, fiica mareluT vornic roan
Racovita i sora DomnitoruluT Mihain RacovitA, a zidit manas-

Are o biserica catolica si o
scoala primará mixta, frecuen-

cum ca pArintele Macarie, egumenul Sf. ManastirT Berzuntul, Impreuna cu r5.zesiT din NA-

tirea actuall si a inzestrat-o cu
mosii i ca manastirT.

tata de 36 elevl.

soesti ce an mosie vecina cu a lor, li-an luat mosia.

tot ce trebue une!

www.dacoromanica.ro

RACHITOASA

200

RXCHITOASA

Aceastg ctitorie se vede atit din inscriptia ce este pe peretele din afarg al bisericei in partea de S., cit si prin testamentul pe care il vom reproduce.

mosiite cele de pe maica mea, sl n'aibd

rtmatd de un cutremur in 1739,
Maiii 31.

treabd ruda mea de pe maicd a se

a-

mesteca. Asisderea si pe mosiile ce am cumpdrat ed In viala mea, iaritsY nime A nu se amestece. Asisderea si la mo-

Biserica actuall s'a reparat de Egumenul Daniil. Ea este
frumos zugrgvitg; catapeteazma

siile sotie mele, a TofaneL ce va

fi

Inscriptia sung astfel:
In zilele tul Ion Antioch Constantin
Voivod, zidit-a aceastit bisericit dumnealul

Ilie vel stolnic, cu giupineasa dumisale
Teofana.

partea mea, sil n'aibd. treabd fratil sad rudele mete. Si ciad ne-ar pedepsi Dumnezed ca aceasta mal sus pomenitd, toate mostile noastre A fie a sintel mdn'tstirY a RIchitoaset ; di aceea ne llene de

e sculptatg si poleitg cu aur.
Pe peretele despre V. sunt zugrAvitT ctitoriT in mgrime naturalg : in partea dreapta, Ilie Spgtarul, sotia sa Tofana si

Hramul Adormirea MaiceY DomniduY. Anul 7206 si 1697, Oct. 24.

In aceastà inscrip0e, se aratg amindoug datele, si tot-odatà se vede lg.murit cä autorul inscrip%ieT incepea anul de la 1 Septembrie, cgcT ca sä dobindim anul de la Christos, trebue sg. scgdem 5509 din 7206.
Iatg si testamentul spAtaruluT Ilie Ianaki :
lije Ianaki vel Spdtarid si cu sotia mea l'eofana, fata tul loan Racovitd, ce ad fost vornic mare, facem stire tuturor cut se cade a sti, pentru o bisericutd, care din munca g osteneala noastrit am fdcut-o de peatrd, unde InttY si din inceput ati descdlecat si all fAcut biseried de lemn tatIl med Ianaki, ce ad fost clucer mare. Acum in urma pdrintela nostru, miluindu-ne Durnnezeti, not am mal zidit: una pentru foc, alta pentru traid ; a lemnul petrece viata mal scurtd, iar piatra viata mal lungd. Dec! avtnd ncif

aicY fecioard. lar cine s'ar amesteca a ne strica a noastrii. toemeall g avezare ce am fdcut, sil fie triclet si proclet afurisit. Asisderea si pe toate casete mete pun epitrop pe sotia Tofana, sil sibil a o asculta p'ind va fi si ea vie. Asisderea si din odoare si alte ale case agoniselY
iards'i toate sil fie pe seama sotieY mete Tofana, ca sIt alta a griji sufletul med si al eY, si a istovi zidul la Mdridstire, si un rind, cloud, sail cite a putea, sit
fie nevoitoare sh.

fiul lor Gavril, in costumul lor boeresc, tatäl si fiul cu islice ; la stinga, Ianachi Clucerul, taIlie, Mihalil RacoviO, tal luT ...
NicolaT Mavrocordat si Grigori
zugrdvitT : impgratiT bizantinT, Ar-

Ghica. In rind cu &risa sunt
cadie, ctitorul mAngstirei Vatoped, si Teodosie-cel-Mare.

lita chilit de pirita,

vrind Dumnezed si dindu-Y putinta. lar rudele mele la nimica sd nu se amestece, cdcY fecior las pe Mdndstire. lar pe To-

fana si pe copilul si casa mea o las pe
ajutorul Mdriel sale Michaid Voevod, O le poarte de grije O sintet MAndstirT tij. Si pentru ca bund. si credincioasd sd. fie aceastd. diatä a mea, am iscalit si ert si sotia mea Tofana. Insd g sotia mea To-

In pgretele despre N. al bisericei este cripta cu mormintul Deasupra morctitorilor. mintuluf e o piatrg cu urmgtoarea inscriptie romineascd:
Si se stie cìt ate( sub aceasth piatrit este Ingropat dumnealuY Ilie vel s'Atar sin Ianake vel clucer si dimpreund si fiul dumisale Gavril sin Die (an. 7243
Maid 26). Asisderea si dumneaeY Tofana

fana si nu se m'irite in arma mea, ci
ca cinste sd. petreacd ca si alte jai:Atiese deosebit pentru cinstea case! ce este.

lar cine ar

dintiaceastd atezare si tocmeall cum si maY sus am zis, sa fie
esi

spdtdroae s'ad slvtrsit (an. 7235 April
19). §i s'ad sdpat In zilele EgumenuluY Neofit (anul 7245 Noembre 20).

O un cucon din trupul nostru, anume
Gavriil, caree 11 ldsdni slt fie slugl si paznic bisericeY aceslia ce-! numele 121chitoasa, si hramul Adormirea MaiceY Pre-

blestemat de Domnul Duranezeil si de tott amin. Si ed singur cu mina mea am scris. Leat. 7212 Maid, 16. Subscrisil: Ilie lanaki vel spdtarid.
Tofana spdtdreasd.

Sunt inca doug miel pietre mormintale izolate, una in biserica mare, alta in biserica cea
vechTe de lemn.

cista, ce este la tinutul Tecuciuluf, pe
o despdrtiturl a ZeletinuluY. Cum si noY pe

Dupg moartea luT Ilie lanaki, Epitropia inching biserica si averea eT mgnAstire Vatoped

urma pdrintelut nostru cu acele ce s'ara cuvenit am fdcut, asa si el, in arma noastrd si dupd a noastrd viatd, sd facd si
sd. Intdreasch, si pe orY-ce rnosie s'ar IntImpla de ale noastre, sd. are plugurile mIngstireY, nimenea zeciuiall sil. nu ia. Si /Eta si ed am socotit din moqiile mele

si am dat sinte mlindstirl satul Motdsesti, ce'Y la tinutul TecuciuluY, pe
apEt

de la muntele Athos. Aceasta se constata din actul boerilor din 7237.1729, Ghenarie zo. Cu doug zile inainte, Gri-

De pe forma lor micA se vede cA ele a0 fost puse pe morminte de pruncr al ctitorilor si familia ion. Pe cea d'intif se citeste acest epitaf:
Aceastd. piattit o ati Infrumusetat durn

gorie Ghica le dg un hrisov
prin care aprobg hotArirea lor. In 1742, Octombrie 26, administratia mAngstireT Vatoped ja si de la Mihaiii Racovitg,

neale Iane Mare Stolnic cuconilor sdt
Alexandru si Sata (a. 7297=1699, Madi
31)s

Blrladulut ; Insd la vadul more! ce este

In Birlad, sd nu se aibil. treabd ; cdcY este In hotarul Sesestilor vadul moare
O este a Sesestilor De s'ar prileji finte/Y nostru Gavriil moarte, si si nu aibl feciort sd-T rdinte In urma Id, la mosiile mete ce's de pe tatdl ined, sd n'aibil treabd. ruda inca de pe tatal meit a se amesteca. Asisderea si

Pe a doua piatrA este epitaful urmgtor :
e Aceastd piatrd o all fdcut si o ali $1 o ad tnfrumusetat giupdneasa Anua, Mare Vorniceasi fiuluT gil Irimie
filma

care era Domn in Muntenia, si de la fratele Tofanef, un alt hrisov de intArire. Aceastg mgngstire a fost dgwww.dacoromanica.ro

RACHITOASA
4n

201

RACHITILE

zilele lui loan Duca Voevod (anul

7

68o) .

la V. si la 70 kil. spre N. de capitala judetul uf.

Rfichitoasa, padure, in jud. Tecuela, situatA la E. de satul cu
acelasI nume; se intinde pAn A In com. Burdusaci.

Aci s'a pAstrat o frumoasl
colectie de cArti slavonesti, manuscrise i tipAriturl grecestI si rominestI. Intre manuscrisele slavone

Are o populatie de 446 famili!, sati 1605 suflete, locuind

in 420 Case si ro bordee ;

2

biserici, una in satul RAchitoasa, mAndstirea, si cea-l'altA in satul

Rächitoasa, piria, in jud. Tecuela ; izvoreste din fundul
RAchitoasa, trece prin satul Fun

sunt : Minee lunare si obstestI, sbornice de predicl de ale sinOlor Orine*, Tetravanghele, psaltire, Theologia lul Damaskin, etc.

Gunoaia, deservite de 3 preoti
si 4 cintAretl; o scoall infiintatä
in

1864 si frecuentatA de 62

IatA cele mg importante : Mineiul slavon manuscris,

'copa. Vite 300 bol, 380 yac!, 6o cal si 1325 oT.

&Aura si prin mijlocul satuld RAchitoasa si se varsA in riul Zeletinul, pe partea dreaptl, in
fata satuluI.

in care se spune cá s'a scris in anul 7074=1556 de Monahul Macarie, în zilele lui

Sunt 220 stupf cu albine. Locuitorii parte sunt improprietdritl prin legea rurall din
1864, parte vechT rAzesr.

Richitosul, nutnire datd loculut
pe care se afta situat satul P15.cinteni, com. Giurgioana, jud.
Tecuci d,

Alexandru Voevod Llpusneanul.

Teritoriul com. este de 5636

hect. si 22 aril, din care 1013
hect., 63 aril cultivabile. Prin com. trece soseaua vecinall ce merge pe %ralea riului Zeletinul, ducind in com. Buda, spre Colonesti.
Budgetul com. se urcA la 4718

0 Evanghelie slavonA, tipAritA in Liov, in anul de la

zidirea lumeI 7152, iar de la
nasterea Jul Christos anul 1644, Mala 25. Noul testament, in folio tipArit in Ardeal, sub George Racoti, craiul Ardealuld. FArA fron-

Rächitosul, mofie a statuld, fostA a mAnAstireT RAchitoasa. Pe a ceastA mosie se aflA satul Grivita, com. CalmAtuiul, pl. Birladul, jud. Tecuciti.

Rächiti, sat, pe valea
Sicna, In centrul com. Popouti,

E strAbAtutA prin centru de
Valea-RAchitoasa si udatA in par.

tispiciti. Se incepe cu o prefatA

pl. Tirgul, jud. Botosani, cu o suprafatA de 479 hect. si o populatie de 125 familiT, sati 510
suflete.

dedicatl catre craiul Racoti
tipArità in Belgrad in anul 1648.

tea de E. de riul Zeletinul, ce curge in directie N.-S.
Se mArgineste la N. cu com.

Psaltirea romîná tradusA din Evreeste, tot in Transivania

sub craiul Racoti. N'are frontispichi, nicl

Burdusaci, la E. ca Valea-Zeletinuld, jud. Tutova, si la N.
cu com. StAnisesti si CrAesti.

Are o bisericA, deservitA de preot si I cintAret ; o scoalA mixtà, condusA de i invAtAtor

AfarA de cele indispensabile

si frecuentad. de 43 copiT ; o moarA de apA la iazul de RAchiti ; 2 circiuml. Locuitoril posedA : 187 bol si vad, 58 cal, 198 °I si 44 porcI ;
15 stupT.

serviciuld, obiecte de valoare MAnAstirea nu posea., cAd in
timpul secularizArel cel din urmA

egumen grec a transportat peste DunAre toate argintArille si alte

obiecte de valoare ce manAstirea le poseda. De la anul 1872, chiliile din
curtea MAnAstird ad fost trans-

Rächitoasa, sat, fácind parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti. E asezat pe valea cu acelasi nume, intre 2 dealurl i strAhátut de piriul RAchitoasa.

Are o populatie de 182 fa.
mili!, sati 552 suflete, care locuesc in 170 case si 2 bordee. Spre N.-V., pe vale, se aflA
mAnAstirea RAchitoasa.

Rächiti. VezI Poiana-RAchitil, sat, In com. Galul.

formate in azil de infirmI, pus sub conducerea statuluI.

Rachitile, cdtun, al com. Runcul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre S. de com., situat pe ves.
Are o suprafatA de 200 hect.,

Aid e resedinta com.

si o

Rfichitoasa, com. rur., in jud.
Tecucia, pl. Zeletinul, compusA din 4 alune : BArcana, FundAtura, Gunoaia i RAchitoasa. E situatA pe valea Zeletinuld,
65940. Afarole Dicitonar Geografio. Vol. V.

scoalA frecuentatA de 62 copii.

Satul are o vechime cam de 200 ani si este infiintat de o
familie, numitA Alexe, venitA din Bucovina.

din care 152 hect. arabile, 8 hect. pAdure, 40 hect. vie, Jinete si lived de prunT ; o populatie de 33 familiT, sa8 145 suflete ; o bisericA de zid, (A.
26

www.dacoromanica.ro

RACHITILE

202

RACORELELE

cutd de Andronachi Ciuchi Cal-

nos, bogat in papurd, si prin
Tazul HumAria, de unde esind se varsd in piriul Potingeni.

Are o populatie de 623 familiT, sail 2162 suflete; i bise-

foglu, in 1859, Cu 7 turle si 5 dopote, deservitd de i preot si
cintAret. Locuitoril posedd: 20 plugurT,

ricd parohiald, cu hramul Sf.
Nicolae, si 4 bisericl filiale: VoevozT in cdt. Rdcoasa., Sf. Nicolae in MArdsti, Sf. Voevozi in Gogoiul i Sf. Nicolae in Ver-

Rächitilor (Valea
izvoreste din dealul Soci, satul Rominesti, com. Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi, si se varsd in
Iazul Rominesti.

20 care cu bol, 2 cdrute cu cal.; 120 vite mar! cornute, 210 oT, 195 capre, 12 caT si 200 porci.

Este udat de apa Sohodolul ce trece in apropiere. Comunicatia in cdtun se face prin sosele comunale i prin soseaua vecinal