Albert Einstein

NumaruL 1

PROLOG 4

VIATA ~I VREMURILE 6

Stralucitul om de l?tiin~a ~i Iesta pe care i-a, jucat-o soarta Un copil ncobisnuit

Epoca tariarului visator

Evolutia sa ca om de ?tiinta

Recunoasterea rnondiala

Ascensiunea nazistilor ?i fuga in America America, noul paradis

Princeton: ultirnii ani

EVENIMENTE MARCANTE 20 I

Salln~elegem Legite spatiului l?i timpului

- - --- ---- --- - - - ----- -

VIETI PARALELE 24

---- -- ---- - -- - - - - --- - - - - - - - - -- - -

~tiin~a si pace

INFLUENTE MAJORE 28

De La supozitie La realitate

Adevarul despre Univers ?i progresul stiintific

Pentru orice informajie sao lamiJrite, contactati-ne la teletonul: 1021140.10.888 sau trimite~ un ~·maH la info0deagostini.ro Servicii pentru diel}!i: de luni Plana vineri.jntre orele 10:00 - 15:00

Pentru 0 mal buna deservire solicitat; ihtotdeauna publicaiiil de la ecela~1 punct de vanzar.e 91 inlorrnati viinzatorul asupra Inten!iei de a curnpara ~iaparitiileurmatoare.

Pentru orice inforrnarie, lamurire, Tnlocuire de,exemplare sau eomenzi de numere anterioare, sunati-ne La tel. 10211 '4010888

Pentru inlormatii 91 cornenzi de numere anterioare. cita~rij din Republica Moldova pot suna ta (022] 21·97'78 - Pararnedia, Chifini'iu .

. ~I V_i_z_lit_a_~_is_i_'t_e_-u __ l_n_o_s_tr_u __ la_!_a_d_r_e_sa ~

www.deagostini.ro

- - -- ---

EOITIE SAPTAMANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDACTIE ~I PRODUqIE: Virginia Koutroubas ADRESti: Vuliagmenis 44-46, 166 73 Atena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER Nasita Kortesa

COORDONATOR DE PRODUCTIE: Carolina Poulidou MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Boza

MANAGER LOGISTICA Sl OPERATII: Dirnitris Pasakalidis CDORDDNATDR LOGISTICA;;I OPERATII: Antonis Lioumis

ADAPTARE SPECIALA PENTRU LlMBA ROMANA: COMMIT DTP, RAY

TIPARIRE Sl LEGARE: NIKI EKDOTIKI SA

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STElI05 KRITSDTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihaltan Marketing M anag e r: Ad i ria Bo J idi

Redactor: Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str, Louis Pasteur nr. 38, et.1, ap.5, sector 5. Bucurestr, Romania

Telefon: 1+40J 213187398

DISTRIBUITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINI Hellas

© 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-Q765

fotografii: AKG LondonfThe Art Archive/Hulton Gelty/Mary Evans Picture library/Pictorial Press/Rex Features/Robert Hunt libraryl

ALP Emilio Segre Visual Arch iver/I MS/Erich l.essinq/Sotbebvs/ Bettmann!Roger Ressmeyer/Evelyn Einstein/ETH Zurich/Frank Spooner Pirtu res/Gam rna. Liaison/Gilford, Liaison/NASA/Peter Newark's Pictures!Popperloto/Reuters/Science Photo Library/ Cern/Rev. Ronald Royar!Topham Picturepoin\!TRH Pictures/USAF Lucien Aigner/David G Houser/Hanan Isachar/David Muench/Marc Deville/Mehau Kulyk/Patrice l.ciez Cern/David Parker/Alfred Pasieka/Estate of Ben Shann/DACS

Pretul numerelor

Pretul prirnului numar: 2,99 LE1/14,50 MDL

Pretu I celui de-al doilea nurnar ~i al tuturo r celorla Ite numere- 5,99 LEI/29,99 MOL

Blbliol"Clfi

Nu ratati oiblioratturile speciale in care puteti colectiona seria 100 de personalita]i I. Biblioralt.rrile sun! disponihile la chioscurile de ziare la pretul de 6,99 LEI/35 MOL DeAgostini va anunta dalele d'epublicare

a bibliorafturilor in seria de reviste,

Drepturile tuturor textelar se afia sub copyright. Este interziss reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea cornerciala a rr.atsrialelor, sub orice forma, lara accrdul scris al ecitorului.

Pentru 0 mai buna deservire, solicitati revista de la acela~i punct de vanzare si inlorrnati vanzatorul despre intentia durnneavoastrii de a cum para urrnatcarete numere.

Edicorul Isi rczcrva dreptuL de a schimba crdinea publicari' personalllatilcr sau de a te inloc:ui cu altele.

I

, ~- .

Prolog

Contextul istoric

(0 o

'_j

o 0::: o,

A-

IN EVOLUTIA UMANITATII DE PANA ACUM, SECOLUL AL XX-lea a fost 0

perioad ~ ca racte ri~ata de traged i e ~i de prog res s pectacu los Dintre marile tragedii, amintim cele doua razboaie mondiale, precum $i inventarea, crearea $i, In final, utilizarea bombei atomice, care a indus speciei umane groaza autodistrugerii.

Tn ceea ce prive ste latura sa spectaculoasa, secolul al XX-lea a adus momentul in care omul s-a apropriat cel mai mult de dezlegarea marelui mister: Tntelegerea Universului.

Paradoxul este ca de ambele aspecte se leaga, indirect, 9 e n i ali tat e a un e i p e rs 0 a n e, s ian u me, a 0 m u lui de s t i i n t a Alb e rt Einstein. Ccrcetarile sale au contribuit la dezvoltarea teoriei

rel ativitatii, care a dusla 0 reconsiderare profunda a observatiilor facute de Newton, In secolul al XVII-lea, avand ca efect 0 revolutic s t i i n t i f i ca. P e d e a l tap art e, 0 b 5 e rva t i i l e $ i pro 9 res e l ere ali z ate In domeniul fizicii au facut posibil a conceperea bombei atomice. Constientizare a acestei coritributii l-a chinuit pe genialul om de ~tiinta pana la sfarsitul vietii.

- --- - .

- Albert Einstein

-1",':1.:111 ~I'I.'I"_

300 I. Chr. n Aristotel sustine teoria ptolerneics
2881. Chr. n Aristarh dezvolta teoria heliocentrica
1501. Chr. 0 Ptolemeu sisternatizeaza teo ria ptoterneica
1534 y Copernic sustine teoria heliocentrica
1609 H Kepler I~i enunta legile
1632 il Ga li leo de m onstreaza teo ria h eliocentri ca
1687 n Newton enunta teoria qravitatii
1873 n Maxwell enunta teoria carnpurilor magnetice
1879 0 Na!?terea lui Einstein
1892 il 5e cornunica transtormarile lui Lorentz
1895 0 Rontgen descopera razele X
1896 D Becquerel descopera radioactivitatea uraniului
1898 n Curie descopera elementele radiu ~i poloniu
1900 il Plank enunta primele principii ale teoriei cuantice
1902 0 5e fundamenteaza principiile dezaqreqarii atomului
1903 il Casatoria lui Einstein cu Mileva Marie
1913 il Bohr explica structura atomului
1914 8 Inceputul primului razboi mondial I
1915 ~ Einstein enunta teoria qenerals a rstativitstii I
1919 il Divortul lui Einstein de Mileva/casatoria cu Elsa
1922 il Decernarea premiului Nobel pentru Fizica lui Einstein
1929 0 Hubble dernonstreaza expansiunea Universului
1933 il Einstein pleaca In America
1939 il Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial
11945 0 Lansarea bombei atomice in Hiroshima ~i Nagasaki
1948 il Gamov enunta teoria Marii Explozii (Big Bangl
1954 D Se realizeaza testarea bombei cu hidrogen pe insula Bikini
1955 0 Einstein moare la Princeton
1957 D Se lanseaza primul satelit artificial, Sputnik 1
1969 H Apollo-11 aterizeaza pe suprafata Lunii
1.971 0 5e banuiests existents gaurilor negre - -

Viata si vremurile

I I

I

Stralucitul om

de ~tiinta ~i Festa pe

• •

care r-a Jucat-o soarta

Niscur in Germania, ca fiu al unui industries evreu, Einstein a prezentat, inca din copilarie, serioase dificultati de adaptare la scoala, profesorii considerandu-I un copil-problema, care nu vrea sa invere. Peste ani, Einstein a enuntat Teoria Relativitatii, s-a bucurat de recunoastere mondiala, a fost

, , 'j

urrnarit de nazisti si, in cele din urrna, silit sa i~i paraseasca pta ~i sa fuga

in Statelc Unite ale Americii. Faptul ca a contribuit, chiar ~i indirect, la crearea bombei atomice, el, care toata viata sa a fost un luptator pentru pacea mondiala, a constituit 0 sursa de framantari si procese de constiinta pentru omul de stiintii, care a devenit simbolul secolului al XX-lea.

Un baiat neobisnuit

I

Un baiar tacut, de trei ani

A

In cop ila rie, geniuL lui Albert Einstein era

departe de a se intrevedea. Era un copiL

retras, fapt pentru care era adesea batjocorit de catre coLegii de scoata N u era un elev str alucit. In schimb, Ii place a sa citaasca tot felul de cani de popularizare a stiintei.

Avea obiceiuL sa analizeze detaliat, din orice punct de vedere, orice gand, idee sau inforrnati e pe care 0 avea, pastr and insa tacere a pana cand considera ca mintea sa a epuizat acest subiect, lucru ce Ii determina pe cei din jurul sau sa ere ads ca este retardat !?i sa-l dispr etuiasca. Vedea !?i observa lucruri pe care alti copii de varsta sa nici nu puteau sa le conce apa. Ace asta capacitate a sa va fi renurnita in viitor, insa, in copltarie, rnicutul Albert era considerat "Indaratnic" !?i d ife rit.

S-a nascut La Ulm, un ora? mic, din Germania. Tat al s au, Hermann, era fiul eel mai mare al familiei Einstein. de origine evreiasca Se spune ca mama lui Albert, cand L-a vazut prima data pe nou-nascut. era sa le sin e . Micutul cantarea mai mult d e cat un copit normaL !?i ave a capul umflat !?i pstra-

. to s.

Parintii sai erau nelinistiti s i se intrebau daca pruncul pe care li l-a daruit Dumnezeu era normal. Cand Albert a ajuns la var sta de trei ani, fara sa articuleze un cuvant par intii sai au crezut ca este retardat !?i si-au pierdut orice spe ranta. Tnsa mare Le-a fost uimirea, cand, intr-uria din zile, micutul a deschis gura !?i a inceput sa vorbeasca cu Hue nta si vocabularul unui adult. Ce se lntarnptase ? CopiluL analizase pana atunci utilizarea cuvantului, iar apoi a exteriorizat ceea ce invata se.

• Fotogralia Lui Einstein ~i a surorii sale mai mici, Maria (Majal, likuta intr-un studio. Oamenii care l-au cuncscut pe Einstein in copilarie nu ~i-au putut imagina ca acest copil ciudat va ajunge eeL rnai stralucit om de ~tiin\a al secoLului al XX-lea.

• Biserica din ULm, ccnstruita in centruL orasului, in secoLul aL XIV-lea. Orasul natal allui Einstein se afla in suduL Germaniei, in Bavaria,

r aqiune care prelinta 0 decsebita importanta cornerciata.

.-._ -~~--. -

Albert Einstein

• Tatat tui Albert Einstein, Hermann. era un mic lntreprinzator. asa cum erau cei mai multi evrei. care traiau in Europa. in acea perioada, Dupa nasterea lui Albert. familia s-a mutat la Mlinchen. iar Hermann irnpreuna cu fratele sau lacob au pus bazele unui atelier de producere a echipamenlelor electrice. Pentru mult limp. afacerea nu a mers bine.ln ciuda acestui fapt, Hermann a rarnas un om bun si vesel.

• Mama lui Einstein. Paulina. iubea mult muzica, era 0 pianists rernarcabila, iar casa familiei rasuna intotdeauna de rnuzica. Datorita insistentei ace stela, mkulul Albert a inceput lectiile de vioara, devenind ulterior un bun violonist.

Puterea nevazuta

Metoda autodidacta, dezvoltata inca din pruncie a continuat sa Ii foLoseasca ~i pe durata ani lor de sec ala. In timp ce interesul sau pentru anumite materii plictisitoare de la sccala era simulat, acest lucru nu se intarnpla cand venea yorba despre fizica ~i filozofie, materii care l-au captivat In mod real.

Cand era foarte mic, tatal sau i-a aratat 0 busol a. Faptul ca acul r arnanaa rierniscat indife rent de miscare a busolei i-a provocat rnicutului Albert 0 surpriza extra ordinar a, intrucat a constie ntiz at ca exista 0 putere nevazuta ~i independents. pe care nu 0 poate percepe. Ceea ce tinea ne miscat acuL busolei era magnetismuL, care a fost descoperit in secoLul al XIX-Lea si care a contribuit la obtinerea unor progrese tehnologice remarcabiLe. Einstein a sirntit de mic copil ca lumea vazuta este guvernata de principii ~i Legi nevazute

vita tile

colective,

Biblioteca de .miDtiri

CARTllE t.u I PREFERATE

copiilor, cele cinci volume contineau purine imagini ~i scheme, facand citirea destul de dificila pentru rnicuti. Continea, in principal, descrierea ~i analiza fenomenelor, precum lumina, magnetismul, electricitatea ~i a altor forte fizice. Dupa ce a citit capitolul cu titlul "Despre viteza lurninii'; Albert a hotarat sa se ocupe de analiza miracolului numit lumina.

- Popular Natural Science, 1873. S-au liparit atat de multe exemplare, incat cartea afest considerata un best seUer.

¥ Einstein, in perioada in care frecventa liceul.Jn scoala aproape exclusiv catotica. el era singurul elev evr eu din clasa sa.

Fuga din Germania

La varsta de 11 ani, Albert Einstein a inceput sa frecventeze un gimnaziu din MLinchen, care of ere a 0 aducatie de alita. Era 0 scoals care functions pe baza modelelor militare ale Gerrnanie i. rofesorii faceau abuzu i de putere !?i pretindEau elevilor respect ~i s punere absolute. ert ura disciplina lilti-

Avand 0 fire lntrovertita, Einstein citea cu entuziasm, in mod special, car~i de ~tiin~a ~i de filozofie, care il cufundau in propriul sau univers. Cand Albert ave a aproape 10 ani, casa sa era frecventata de un tanar student la rnedlclna, Max Talmud, care i-a imprumutat rnicutului cartile sale de ~tiin!a, ajutandu-l astfel sa-~i satlsfaca curiozitatea sa innascuta .

Scrieri precum "Popular Natural Science': a lui Aaron Bernstein, ~i "Cosmos'; a lui Alexander von Humboldt, I-au influentat profund ~i au compensat lectiile plictisitoare ~i neinteresante de la scoala, care nu-j of ere au nimic.

Cartea lui Bernstein avea ca scop principal transmiterea principiilor fundamentale de ~tiin!a copiilor ~i era foarte cunoscuta in Europa ace lei perioade. Chiar daca se adresau

iar profesorii care Ii a s e z au pe eLevi in r andur i, tinand In mana cravase: I-au provocat repu lsie s i, desigur. nu s-a

putut adapta cerintetor mediului scolar.

Cand a ajuns la varsta de 15 ani, afacerile tatalui sau nu mergeau prea bine in Germania, acesta hotarand sa-s: caute norocuL ~i ln aLta parte. Si-a mutat atelierul intr-un or as mic, de langa Milano. Asadar, famiLia sa a plecat in Italia, lasandu-l pe Albert singur, In Munc he n, pentru a-si continua studiile, Tntr-o sccala pe care el 0 detesta. Pe Langa reguliLe stricte, care re 9 Lem e nta u viata sec la rilor, Albe rt avea un motiv mai important care nu-i permitea sa mai ramana In tara sa. Tn Germania, serviciul militar era obLigatoriu dupa varsta de 16 ani, iar Albert era hotarat sa faca orice pentru a evita a ceasta obliqatis Si-a Intocmit un plan pentru a nu rarnane la sco ala cu regim strict ~i pentru a evita serviciul militar. L-a rugat pe un medic, pe care-L cunoste a. sa-i elibereze 0 adeverinta prin care sustinea ca ramanerea sa in acea scoala era riscante pentru sanatatea sa rnintala. Tn acest mod, Einstein a fugit din Germania, tara in care I~i petrecuse anii copilariei. ~i a plecat in Italia, la familia sa.

- -- - -

Viata si vremurile

• •

Epoca tanarului visator

Elvetia, tara Iibertatii

" ,

DE~I AU FOST DEZAMAGI'P ca fiul lor tusese respins de la sccala s i I;;i parasise tara, parintii sai l-au sprijinit. Astfel, cum a implinit 16 ani, Albert a dat examen de admitere la PoLitehnica din ZUrich, ln Elvetia. Chiar da ca nu a reusit la examen, rezultatele

Materii

FOAIE MATRICOLA Anul3 Trimestrul4

Anul4 Trimestrull

Germana

Franceza

Istorie

Geometrie

lstorie naturala

Fizica

A

sale la stiinte ;;i la matematica au fost remar- ~(h~im~ie,-- ,,-- -,,-_

cate de unii profesori. I-au promis ca 0 sa fie admis la facultate In urrnato rul an, pe baza notelor obtinute la examenul de maturitate. Astfel, Albert s-a inscris la liceul din Aarau 10 localitate din Elve tia l, pentru a-?i putea lua diploma nece sara.

Primul lucru care l-a uimit pe Albert la aceasta sco als a fost faptul ca prafesarii nu faceau abuz de autoritatea ?i de puterea lor. Spre deosebire de ceea ce se Intarnpla Tn Germania. prafesorii respectau personalitatea fie carui eLev, aici prsdominand libertatea de gandire. [n aceasts per ioad a, Albert a locuit in casa profesorului sau de istorie, Jost Winteler, s i a sirntit pentru prima data fi?rul dragastei, pentru fiica acestuia. Mari. In ciuda caracterului sau introvertit ?i singuratic, se de re a sa in Elve tia a contribuit la soc iaLizarea ?i La exteriorizarea sa. Tn acest timp, Albert incepuse sa viseze ?i sa se piarda in teariile sale. Neatentia ?i di spo zitia de a visa. care au fast elementele caracteristice ale vietii ?i cercetarii lui de mai tarziu, au fost exprimate in prima sa Tntrebare te oretica: .. Cum ar fi daca am putea sa controlam lumina ;;i sa calatorim prin intermediul acesteia?"

Desen

Arte frumoase

(antec

A

A

Mai tarziu, aceasta inspiratie a sa, referitoare la notiunile de spatiu ;;i de timp, va constitui baza revolutionarei sale teorii a relativitatii, Insa. deocamdata. tanarut de 16 ani nu dispune de suficiente resurse spirituale pentru a dezvolta ideea.

In 1896, ALbert s-a inscris La facultate pentru a obtine dipLoma de profesor de fizica. In ace a pe rio ada, Politehnica din ZUrich [Eidgenossisches PoLytechnikuml era una dintre institutiile de Tnvatamant de e lita din Europa $i dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare. In ciuda acestor tacilitati, Albert a fost dezarnaqit. Majoritatea profesorilor nu erau La curent cu noile descoperiri ale epocii ?i predau dupa vechile principii ale tizicii. Albert nu urrnarea cursu rile. iar La oreLe de Laborator citea reviste stuntif ice. in care erau publicate cele mai recente descoperiri $i teorii. De asemenea. T$i petrecea multe ore in cafenele, unde se intalnea cu cole qii si discutau. Printre colegi, exista 0 students

de origine sarba, Mileva Marie. Cuno astere a acestei femei emancipate va juca un rol determinant in

BibHoteca de amiutiri

CAFENEAUA. METRO POL LOCUL CONVERSATIILOR SPIRITUALE

Dintotdeauna, Europa a fost caracterizata de .cultura cafenelei" Cafeneaua a depa~it limitele unui simplu spatiu de Intalnire, devenind mai deqraba un salon de societate, unde se Intalneau diferite categorii de oarneni, consumand cafea ~i ceaL Se spune ca Albert prefera cafeaua Frappe ~i carnatii.

Pe durata studiilor la Politehnica din ZU rich, Albert frecventa cafenea ua Metropol, un local modern, care era frecventat ~i de Lenin sau de alte personalitati marcante ale epocii. Era un loc in care un cerc de studenti ~i prieteni discutau despre subiecte stlintlfke, schimbau notite ~i invaiau pentru exarnene, Mileva a petrecut ~i ea mult timp in aceasta cafenea.

Cand Albert s-a mutat la Berna pentru a-si caura de lucru, a gasit 0 cafenea pe Iii nga biroul sau Asezat intotdeau na pe

viata sa.

locul sau preferat, citea lmpreuna cu prietenii car~i de fizka, rnaternatica filozofie si literatura ~i purtau vaste dezbateri ?i analize, Albert a numit acest cerc de prieteni Academia Olimpicd. in perioada in care se afla la Praga prefera 0 cafenea unde se intalneau multi evrei. Acolo l-a cunoscut ~i s-a imprietenit cu Franz Kafka ~i cu alti sionisti In timpul ~ederii sale la Berlin, frecventa Guest District Cafe, unde se intalnea cu artlsti ?i intelectuali.

In general, cafeneaua era locul unde intelectualii, oamenii de ~tiin1a ~i artistii schim-

... LiceuL din Aarau [jos] ~i

a imagine din saLa de cLasa lsusl. La catedra, pralesoruL Jost Winteler, in casa carula Locuia ALbert. Albert [primul din dreaptal a lost !oarte silltor in aceasta scoala elvetiana,

La star~itul vietii, cand a lost intrebat care este lara Lui pretcrata, ALbert a raspuns:

Elvetia.

y Zurich, la inceputut secolului al 20-lea. Acesta este luminosul oras elvetian pe care Einstein l-a indr~git atat de multo

·------------ -

Albert Einstein

~ Mileva, care a ales sa studieze fizica, a vrut Tntoldeauna sa fie independent;;. "Aceasta femeie citeste Tncontinuu carli complicate. Nu stie sa gateasca ?i nici sa repare Inc;illaminlea", spunea mama lui Einstein, care se opunea cu indarjire (asatOriel dintre Mileva ?i Albert.

~ indragostitul Albert i-a scr is multe scrisori Milevei. in scrisoarea din iunie 1900, Ii seria: .. Draga mea, nu pol sa rnai supnrt cornentar iile parintiLor

mei. Ma Intreaha «Ce va deveni draga ta MHev.a?»j «Va deveni sofia mea», le raspund."

Un cuplu nefericit

Mileva era 0 fata inteligenta. Din cauza unei boli din copilar!e schiopsta cu un piclor, lucru care nu a Impiedicat-o sa obtina 0 bursa ::;i sa creeze un nou modeL de femeie, dinarnica ~i independenta. Cu acest gand a ales Politehnica din ZUrich, care era dominata de barbati. Carid Albert discuta cu aceasta despre subiectul sau preferat, adica fizica, s irnte a ca vorbe ste cu un om care Ii se arnana $i care IL intele qe. fapt care l-a facut sa se sirnte atras de accasta femeie.

.Daca ma casatore sc cu persoana pe care

o iubesc, vo rn face impreuns cercatari stiintifice. Nu vreau sa irni pierd timpul cu oameni iqnoranti $i inculti, care ma fac sa simt ca am In fata un zi d". Prin asemenea scrisori de dragoste Isi exprima sentimentele fata de MiLeva, care era cu aproape 4 ani mai mare ca Albert, De aceea, parint!i nu erau de acord cu eventuala lor casator!e Tmpotrivirea parintilor i-a provocat 0 e norrna mahnire lui Albert, dar ralatia sa cu Mileva a devenit po sibil a. I nsa viitorul nu avea sa se arate de bun augur,

Mileva nu a promovat examenul de llcenta, iar Albert, care I$i dorea un post de asistent universitar, a vazut cum spe r ante le Ii sunt naruitc din cauza unei antipatii pe care i-a purta unul dintre profe scri. In ace l as i an, atacerea tatalui s au a dat faliment, iar Albert a trebuit sa rnunceasca pentru a-si sustins existents. Astfel, s-a angajat temporar ca profesor la gimnaziu, preda in particular la dorniciliu si, In paralel, publica teorii originale In reviste stiintifice, care, lnsa: treceau neobservate.

• Laboratorul Politehnicii din Zurich. Albert nu se prezenta la cursuri, ci l~i petrecea timpullnchis In laboratoare. Nu dadea irnportanta l ucr ur'[lor care ,llasau indiferenl, fiind absorbit de cele care 11 interesau .. Din aeest rnctiv, din anii copilar iei ?i pana La facuitate, a fost eonsiderat un om superficial.

Tn anul de dupa absolvire sr-a pr ez e ntat teza de doctorat, care nu i-a irnpr esionat deloc pe pr ote sori, ace stia ncacordandu-i titlul de doctor. Mileva se Intorsese In Serbia, tara sa n atala, iar ace asra perio ada a fost dif icil a $i rnetancolica.

Destinul i-a sur as insa din nou lui Albert.

Printr-o cunostlnta a tatatui unui coleg de facultate, Marcel Grossmann, a gasit de lucru la I nstitutu l Elvetian de Patentare de la Berna Acolo si-a petrecut do! ani de la absolvirea facu ltati!.

T lmpreuna cu coLegii sai de

la Politehnica din Zurich. Tn st.Inqa, Grossman, dintr-o familie puternica, Tatalsau L-a ajutat pe Einstein lal doilea din stanga) sa l~i gaseasca pentru prima data de lucru, eu jurnatate de norma.

Viata si vremurile

I I

Evolutia sa ca om de stiinta

I I I

Instimtul de Patentare

EINSTEIN S-A ANGAJAT LA INSTITUTUL Elvetian de Patentare din Berna ca examinator de gradul3. Postul ocupat Ii oferea 0 oarecare pozitie social a, astfel ca, in ianuarie 1903, La cateva luni dupa moartea tatalui sau. a putut sa se casatoreas.ca cu Mileva.

Tn perioada in care a Lucrat la Institutul de Patentare a fost mai silitor d ecat in anii studentiei ~i a fost promovat imediat ca examinator de graduL 2, cu un salariu destul de bun, raportat La niveLul epocii. La un an dupa casatorie s-a nascut ?i primul fiu al cupluLui, Hans ALbert. Per ansambLu, aceasta a fost una dintre cele mai frumoase ~i stabiLe perioade din viata lui.

Munca sa La Institutul de Patentare consta In examinarea ~i evaluarea inventiilor pentru care se solicita brevetul. De cele mai muLte ori, evaluarea caracteristicilor tehnice nu dura mai muLt de 10 minute, iar astfeL, Einstein avea timp sa se ocupe de propriile cercetari. Tn perioada petree uta la Aarau, incercase pentru prima data 0 metoda pe care eL lnsusi 0 numise .. experiment tecretic".

Cand era intrebat .. Unde se afLa Laboratorul tau?", Einstein deschidea sertarul unde se afla 0 foaie ~i un stilou, raspunzand .,Pentru experimentuL te oretic. singurele Lucruri de care ai nevoie sunt un stilou ?i 0 foaie de har-

tie". Faptul ca in acea perinads nu gasea niciun laborator liber, se pare ca a fost 'in interesuL omului de ?tiinta. ModuL in care a Lucrat, in perioada In care s-a aflat La Institutul de Patentare, a fost consacrat mai tarziu ca propriul sau stil.

Anul miracolelor

Tn ceea ce prive ste lumea fizicii, 1905 a fost anul miracolelor lui Einstein. Tntr-o perioada de 100 de zile a publicat trei teorii originale, una dintre acestea,

teo ria efectului fotoelectric, fiind cea pentru care a prirnit. In cele din urrna, premiul Nobel. A publicat, de asemenea, teo-

ria relativitatii, cu care ave a

sa fie asociat, mai tarziu,

numele sau. Einstein avea

o Incredere extraor dinara

in teoria relativitatii, ast e p-

tand cu mare interes reac-

tiile lumii stiintifice.

De?i teoriile lui au fost publicate in mai muLte numere din reviste stiintifice renumite, au fost ignorate in intregime de comunitatea ~tiintifica. In momentulin care Einstein

~ Fotografia lui Einstein din perioada in care Luera

La Institutul Elvetlan de Patentare. Era constiincics

~i eficient in munca sa, dazvoltand in acelasi timp experimente sale teoretice .. maqice" pentru lumea fizicii ~i pentru toata umanitatea.

~ lubita sa din faeultate, iar apoi sotia sa, Mileva, ~i eei doi copii ai lor, in dreapta, fiul eel mare, Hans Albert, iar in stanqa, eel mic, Eduard.

---- ----- - --- -

Albert Einstein

---- - --------

Cerneala, stilou, hartie

!?i pipa lui. Singurele instrumente ale lui Einstein, pentru experimenteLe saLe teoretice.

Incepuse sa fie dezarnaqit, a primit 0 scrisoare de la Berlin, in care scria: .ln teoria durnne avoastra exista anumite puncte pe care nu le inteleg. Ati putea sa mi le explicati, va rcq?". Exped iter era cu noscutu l fizic ia n Max Planck, primul care l-a descoperit pe tanarul examinator de inve ntii.

Teoriile lui Einstein au constituit 0 inova-

tie in epcca. Sustirie a ca, in natura, singura vaLoare care rarnane constanta este viteza luminii si. prin urmare, riotiunea de timp este relativa. Acest punct de vedere schimba principiul de baza aL fizicii newtoniene, care era valabila de 300 de ani. anume ca timpul este constant. Teoria a produs uimire in lumea ~tiintifica. Tn pLus, uimirea a fast determinata ~i de faptul ca aceste concLuzii nu fuse sera enuntate de un cercetstor universitar, ci de un necunoscut examinator de inve ntii, care avea

• ManuscrisuL vestitei ecuatii E~mc', care constituie baza teoriei retativitatil, dovadeste faptuL ca toata materia ascunde 0 energie uriasa. Prin aceasta ecuatie, Einstein, un adorator aL sirnplitatii, a reusit sa explice principiul de baza care guverneaza UniversuL !?' natura.

1.. ::: 'l--"V1. -e .'

_,

----_:.;.- ... -"':.:-

"

~ lncepand La Universitatea din Zurich, Einstein a Lucrat apoi La diferite institute de Invatamant din Europa, precum Universitatea Gerrnana din Praga

!?i Universitatea din Berlin.

aproape 26 de ani. Faptul ca. In ciuda varstei, teoriile saLe au atras interesul mareLui Max PLanck era un succes pentru Einstein. _ A rarnas in Institutul Elvetian de Patentare pentru u rrnatori i patru ani, iar In 1909, a fost numit profesor la Universitatea din Zurich. Insa Inca nu a devenit cunoscut, nici rnacar In cercul rastrans al oamenilor de ~tiinta. Va fi nevoie de inca ceva timp pentru ca numele sau sa fie asociat cu cuvantul .. geniu" ~i

ca acesta sa devina Figura reprezentativa a secolului al XX-lea.

~ul-cbeie

81NEFAcATORUL MAX PLANCK

In 1905, in perioada In care Einstein nu era academician, ci doar un necunoscut functionar al unui institut, omul care a recunoscut pentru prima data valoarea teoriei relativitatli a fost fizicianul Max Planck. Acesta a fast primul care a recunoscut talentul Iui Einstein ~i care l-a invitat la Universitatea din Berlin.

Planck enuntase 0 teorie revolutionara care a ad us schimbari fundamentale ln fizica secolului al XX-lea. Conform teoriei lui Planck, energia nu este subdivizibila la infinit, ci este Impar!ita In cantitati distincte, pe care Planck le-a numit .cuante" (quanta), care in latina tnsearnna cantltatl. ?i a constatat modul in care este legata energia lor de frecvenra, Einstein a dezvoltat aceasts tearie, introdu(and notiunea de intensitate a razei ~i de efect fotoelectric, pentru care a ca~tigat premiul Nobel.

Planck ~i Einstein s-au cunoscut in 1909

~i, desl erau oameni foarte diferiti, interesui lor comun pentru flzica le-a mentlnut

& Max Plack. considerat prietenia pentru rnult' a Ii parin!eLe-fizicii

ani. in ceea ce priveste cuantice.

pol itica, Pia nc k era un

conservator ~i sustinea cu fermitate politica milltarista din Germania anului 1914, In timp ce Einstein se opunea acesteia. In 1933, cand Einstein, sitit de nazisti. a parasit Germania, Planck i-a reprosat lipsa de patriotism ~i de Tncredere In lara strarnosilor sa,. In acela~j timp, critica actiunile nazistllor impotriva oamenilor de ~tiin\a de origine evrelasca. Chiar ~i atunci cand propriul flu a fost inchis, torturat ~i, in final, executat, Tn urma acuzatiel di a fost membru al conspiratiel pentru asasinarea lui Hitler, patriotismul lui Planck a

rarnas neciintit.

01

Viata si vremurile

I I

Recunoasterea rnondiala

I

Refer itor la Univers ...

IN PERIOADA IN CARE EINSTEIN era profesar la u niversitate, a continuat sa eriunte a serie de tearii. Mai 'inUli a sus tinut ca timpul nu este a valaare ab s o l uta, apoi a abordat relativitatea sp ariului. Sa ne 'inchipuim d Soarele s i alti a s t r i cu 0 mas a asernanat oare. su stinute de a membrana lntin sa, cauz e a z a 0 curbare a acesteia. Lumina, care trece prin acest sp atiu deformat. este deviat a.

Pana atunci, notiuni precum defarmarea spatiului $i a timpului nu f u s e s e ra auzite In lumea fizicii. Da c a teoriile lui Einstein se dovedeau a d evar a t e , urmau sa provoace schirnb ar i fundamentale ale principiilor fizicii, acceptate pana In acel moment. Problema era d abservarea astr itor. care se aflau In spatele Soarelui. era p os ib il a numai In cazul unei eclipse totale de Soa reo Astfel, cand o b s e rvati ile astranamului Sir Arthur Eddington. din noiembrie 1919, cu pri~ire la traseul luminii stelelor pe durata eclipsei de Soare au canfirmat corectitudinea teoriilor lui Einstein. comunitatea sti-

i nt if i c a a fast zdruncinata. Ts nar ul Einstein a fost reeu naseut la niveL mondial.

Premiul Nobel

Teoria re l a t ivit ati! lui Einstein nu a fost foarte int e l iq ibi la. Tnsa, dupa cum s u sti n e a el in s usi, daca cineva se aprapie de misteruL Universului cu sufLetul u nui capil mic, chiar s i cea mai dificila tearie pare mai si rnpl a.

Tn ciuda faptului ea teoria r e lativitatii era faarte dif ic il a pentru 0 minte

cornuna, tocmai aamenii simpli din epaca sa au intuit irn p o r t a nt a acesteia. In perioada scurt a de pace, care a urmat PrimuLui Razbai Mondial, oamenii au studiat intens tearia re lativitat!l. Chiar s i femeile se adunau la eafea s i d iscutau despre defarmarea sp atiului. Circulau. de asemenea. ciocalate s i piscaturi .. d e tor rn ate ". iar Einstein. dintr-un profesar oarecare, devenise cel mai cunoscut om de :.;tiinta al epocii.

Tnsa In paralel eu reeunoa:.;terea sa stiintifid. s-au produs s i s c hirnbar i in viata sa persoriala. In februarie 1919. a fast proriuntat divo r tul de Mileva Maric. Ca tineri indragastiti. I$i promisesera unul altuia ca vor al catui un cuplu nu numai In viata. ci s i in cer c e tar e.

Dar dups casator ie $i dupa nastere a c o piilor, ralul Milevei s-a limitat la acela de slrnpla qcspodina, mama s i s oti e. Tngrijindu-se de copii, Mileva r amane a inc his a in casa s i urrnare a cu arnar acrune evo l uti a lui Einstein. Cas ator ia a inceput sa se clatine din 1911.

~ in vremea cand Luera La Universitatea Germana din Praga. In timpuL unei caLatorii In Germania. Einstein s-a intaLnit cu verisoara Sa Elsa. pe care nu 0 mai vazusa de

c.'lnd erau copii. Destinul ceLor doi s-a schimbat putin mai tarziu, dupa ceo La recomandarea Lui PLanck. Einstein a fost numit profesar La Universitatea din Berlin. ELsa era pe atunci vaduva ~i locuia cu cele doua fiice ale sale. Imediat. simpLa Lor Legatura s-a transformat intr-o intensji relatie sentimentala.

~ Einstein In discursul tinut La Londra dupa decernarea premiuLui Nobel. Tearia ReLativita\ii 11, facuse celebru si multi venisera sa it ascuLte.

~ Albert Nobel stabilise ca premiuL pentru fizica sa fie acordat pentru descopeririLe care aduceau un beneficiu practic umanitatii,

Albert Einstein

Cilltorli In timp

PERIOADA cALArORIiLOR $1 CELE 40 DE ZILE iN JAPONIA

rica Latina precum ~i In alte locuri. Tn aceste ciWitorii nu

se considera un reprezentant al ~arii sale, Germania, ci un r-------,--------.cetatean universal". In afara de cursurile pe care Ie tinea, avea posibilitatea, ca turist, sa cunoasca locuri noi. Ti pla- f-------+--------1 cea, in mod special, sa calatoreasca cu vaporul, cand avea f-_A_u_9_u_s_t_1_92_D_-+ __ C_D_p_en_h_a_9_a __ 1 timp, pentru liniste ~i reculegere.

Vizita lui In Japonia a avut loc In urma invitatiei unei case editoriale ~i cuprindea 0 serie de conferinte la universitati ?i institutli stiintifice din tara. Sederea sa a durat 40 de zile, timp In care a avut un program foarte strict. A pornit din nordul !arii, din orasul Sendai, ~i a ajuns In sud, la Fukuoka, provccand 0 mare aqitatie pe unde trecea. f-------+--------I

India - Singapore

A fost uimit de frurnusetea naturala a Japoniei, a vizitat Martie - lunie

- Hong Kong -

locuri interesante. 0 ironie tragica a destinului este faptul 1925 Sagap

di eel mal mult I-a impresionat orasul Hiroshima, pentru a carut viitoare distrugere l~i va face procese de con~tiin!a pentru tot restul vietii. A gustat bucatele japoneze, a partkipat la sarbatori traditionale, a petrecut cu renumitele qheise ~i a sarbatorit Anul Nou irnpreuna cu toti japonezii.

Februane 1923 Palestma

Se spune totusi ca. atunci cand a fost invitat sa se plimbe f-------+-------I

cu caruta traditlonala cu doua roti trasa de oameni, a refuzat, spunand ca omul care se transforrna in mijloc de transport pentru un alt om este sclav. Aceasta tntarnplare f-------+-------l ilustreaza omenia marelui cercetator, Tn scrisoarea sa catre un cunascut, in care relateaza despre calatoria sa In Tara Soarelui Rasare, spune .Japonla ?i japonezii m-au ferme- ~======±==-;;;:===:::!J cat ~i m-au tncantat"

Cand, In 1919, observatiile facute pe durata eclipsei de Saare au demonstrat corectitudinea teoriei relativitatii. Einstein a devenit unul dintre eei mai vestirl oameni de pe planeta. A prim it invitatii la conferinte ale unlversitatllor din toate colturile lumii. Astfel, a ajuns sa calatoreasca nu numai In Europa ~i America, dar ~i in Japonia, Ame-

... Cu sotia sa Elsa pe vaporul Kitanomaru, avand ca destinatie Japonia

lunie 1920

Oslo

Aprilre - Mai 1921

SUA

lunie 1921

Marea Britanie

Martie 1922

Paris

Noiernbric - Decembrie 1923

Japonia

lanuarie 1923

Sagap

Februarie-Martie 1923

Spania

Martie-Illnie 1925

ArgentlnaUruguay -Brazi.ia

csnd Einstein a fost acceptat ca protesor la Universltatea Germana de la Praga. Mileva, nefiind obisnuita cu viata In str ainatate l-a l a s at pe Albert la Berlin s i s-a int ors la Zurich irnpr e una cu cei doi copii. Tn perioada s e d e r ii saLe La Berlin, Einstein a cunoscut-o pe ve ris o a r a sa, vaduva, ELsa. care Locuia in ac e l a s i ora? Era 0 femeie foarte diterita de M ileva, ca re co nsider a faima Lui Einstein un lucru natural. Tn ciuda faptului ca ducea doruL celor doi copii ai s ai, Einstein era foarte hctar at sa i?i petreaca restul vi e tii al a turi de Elsa. Cas ato ria lor a avut loc la patru luni dup a divor tul de Mileva. ALbert avea 40 de ani. iar Elsa, 43. Devenit deja celebru, Einstein caLatorea In

juruL lumii, fiind invitat la unive r sit ati pentru conter inte s i cursuri, iar s o tia sa Tlinsotea peste tot.

La trei ani dupa divor t, pe can d se afLa pe un vapor, intorca ndu-s e din Japonia, i s-a comunicat ca a castiqat prerniul Nobel pentru tiziea. 5e spune ea Einstein a re act!onat foarte cal rn si retinut, poate din pricina faptului ca premiul nu i s-a acordat pentru teo ria re le tivitat!i, ci pentru c e r ce tar il.e cu privire La efectul fotoeLectric. Banii pe care i-a primit pentru premiu i-a dat MiLevei, re s pect andu-s i astfel promisiunea facuta in trecut, cand cei doi credeau ca La

un moment dat vor castiqa premiuL Nobel.

• in 1921. a tunctionat la Potsdam, in Germania, un observator astronomic, care a fast numit .Turnul lui Einstein" ~i care a fost proiectat de Erich Mendelson.

=.

~ ln data de 22 noiembrie

1922. revista London Illustrated prezinta teoria lui Einstein, contirmata de observatiile lui Arthur Eddington pe durata unei eclipse tatale de Soare. Imediat dups finalizarea calculelar. Eddington Ii scr ie lui Einstein: .Taoria dumneavoastrstra este recunoscuta peste tot in Anglia".

- - - -- - - - - - - -

Viata si vremurile

I I

Ascensiunea nazistilor si fuga In America

Tragedia evreilor

CHIAR DACA ERA DE ORIGINE EVRETASCA, familia lui Einstein adoptase complet moduL de viata al germanilor. Tatal sau, Hermann, nu era adeptul religiei evreiLor $i La trimis pe ALbert la scoala. Nici ALbert nu era constient de apartenenta sa la poporul evreu. Prima data cand a fast silit sa I~i infrunte religia a fast In 1911, La varsta de 32 de ani. Fiind acceptat ca profesor la Universitatea Gerrnaria de la Praga, a fast invitat sa compLeteze ~nele formulare obisnuite pentru angajare. Intr-unuL dintre acestea a trebuit sa indice religia. Einstein credea In DumnezeuL lui Spinoza care exists in armonia tuturor lucrurilor din lume, credea in legile care quverneaza Universul $i nu In Dumnezeu, care jude ca $i pedepseste faptele ornenesti. Fortat lnsa. a completat .evreu" .

Dupa acest eveniment, Einstein a sesizat pentru prima data existents cercului de inte-

lectuali evrei din Praga, In care s-a integrat sl $i-a facut prieteni apropiati. A cunoscut, de asemenea, sionismul lrniscare care milita pentru constituirea statului evreu in Palestinal care I-a influentat personal, iar In anii Intunecati care vor urma, se va dovedi a f rnotivul prejudiciilor suf er ite.

Amenintarea nazistilor

Dupa a doua jurnatate a secolului al XIXlea,' coriditiile de viata aLe evreilor se irnbunatatisera lntr-o oarecare rnasura, datorita leqislatiei care Ii proteja de discriminari. Insa

dupa lnfr anqerea sufer ita de Germania in/i Primul Razboi Mondial, nationalisrnut a inceput sa devina mai pregnant, iar acest fenomen s-a agravat cdata cu venirea nazistllor la putere. Cand Hitler a luat in mana Iraiele partidului, in 1921, atitudinea sa ne qativa Tmpotriva Tratatului de la B.ruxelles, a capitalismului $i a democratic ~ tl fost tr ansrnis a rapid cetatenilor, Printre aLtele, se impusese antisemitismul absolut.

Dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial. intelectualii tarii formasera 0 rniscare pacifista. Totusi, acest lucru constituia pentru nazisti a pie dica in extinderea puterii germane, si din acest motiv, au actionat foarte dur lmpotriva inteLectualilor care refuzau sa se conformeze partidului nazist. Einstein a suferit agresiuni faarte intense, atat ca activist cat si ca evreu. La Berlin se farmase a comisie ~nti-....../),. Tablou de Ben Shahn care

Einstein, avand ca scap respingerea teoriilor infati~eaza evreii alunqati din

acestuia. 100 de aameni de $tiinta de renume Europa, diutand adapost In America. Tn centru se alLa Einstein, tinand

cutia viarii ~i fiind Insotit de fiiea sa Margo. Mulli intelectuaLi evrei au fost siliti sa se refugieze in StateLe Unite ale Americii, dar aceasta imagine a lui Einstein L-a inspirat

mondial si-au concentrat torte le In cartea

,,100 de scriitori Tmpotriva lui Einstein", pentru a-i contesta teoriile. Comentariul lui Einstein

referitor la acest eveniment a fast urrnatorul

"Dad! teoriile mele sunt Intr-adevar eronate, atunci ar fi nevoie de un singur am de $tiinta care sa davedeasca acest lucru" .

pe artist.

• Hitler, intr-o fotografie caracteristica. cu mana dreapta r idicata, salutand membrii partidului nazist. PersonaLitalea lui

put err-ica i-a fanalizat pe aderenti, nazistii transtorrnandu-se fcarte repede intr-o

put ere arnenintatoare.

.-----

Albert Einstein

Personalitate riscanta

~ Einstein depune [ur amantu! Tn Trenton, statui New Jersey. Familia Einstein, care par asise Germania, a primit cetatenia americana Tn decembrie 1940.

~ Alungarea evreilor s-a extins tragic Tn secolul al XX-lea, sub ordinele lui Hitler. in perioada cetul de-al Doilea Razboi Mandial, nenumaratl evrei au fost trirnisi in lagare de concentrare, cum a fos! si eel de la Auschwitz. Se estimeaza ca circa b milioane de evrei si-au pierdut viata intr-o perioada de 12 luni.

Dobaridind deja renume mondial. Einstein era invitat in fiecare an la universitati din America pentru conte rinte Intamplarea de mai jos a avut lac pe durata unei asemenea vizite in America. In ianuarie 1933, Hitler era personalitatea cea mai puternica din Germania. El l-a acuzat pe Einstein de detinere ilegala de arme si a tr irnis nazistii la casa sa de vacanta a acestuia din Caputh, a su burbie a Berlinului. Dupa a cautare intense, singura arrna pe care au gasit-a a fast un cutit de paine. Totusi. din cauza originii sale evreie sti s i a rel atiilor cu America, Einstein era considerat 0 personalitate pe riculoasji, cu legaturi suspecte.

In timp ce Einstein se afLa in America a circulat zvonul despre tentativa de asasinare a acestuia. A plecat din America, in Europa, dar nu in Germania, ci In Belgia, unde se afla sub prote ctia cuplului regal. Tn aceea~j arioada au fugit din Germania tiica Elsei, Margo, ~I menajera Lor. Au plecat cu toyiiUn America. Toate materialele lasate de amul de ~tlinfa in Germania au fast distrus e de nazisti. Einstein, care plecase pentru prima aata din Germania la 16 ani, a fost silit sa 0 parase asca, pentru a doua oars. La 54 de ani.

/

... Berlin, 10 rnai 1935. Tinerii nazist! ~i studenti ard carlile ~i scrierile lui Einstein, Thomas Mann, Sigmund Freud, H. G Welts, Emil Zola, Marcel Proust, Trotsky, Marx, lenin ~i ale alter intelectuati considerati 0 arnenlntare pentru ideologia nazista,

NAZI$TII ARD I.DEI $1 CUNO$TIINTE

Dupa sfarsltul Primului Riizboi Mondial, Germania se afla lntr-o situatie jalnlca Economia era lrnpovarata de despaqubirile de razboi ~i de inflatia care cresrea continuu, iar mora lui ~arii era la parnant din cauza lnfrartqeril. Atunci a aparut pe scena politica Hitler. Chiar ~i in aceste conditii, afacerile evreilor erau infloritoare. Hitler ii acuza pentru situatia economics proasta a rarii, sustinand ca aceasta este cauzata de tendinta evreilor de a strange in malnile lor toata boqatia, Germanii erau consideratl un neam superior, in vreme ce celelalte neamuri, ~i in special evreii, erau considerate inferioare. in incercarea sa de a-sl consolida dictatura, Hitler a dispus arderea publica a cartllor scriitorilor considerati "impotriva autoritatll" ~i .periculosi" pentru po pOL A exercltat, de asemenea, o mare presiune asupra liberalilor, oamenilor sensibili la proble-

mele sociale ?i asupra evrellor. 5e spune ca aceasta Inversunare a lui Hitler era cauzata, pe liinga politice, de senti mentul de inferioritate fata de propriul sau nivel academic. In acea perioada, se crease Societatea Natiunilor, in cadrul acesteia functlona Comisia de Cooperare lntelectuala, care sustinea activltatl pacifiste. Einstein !?i prietena sa Marie Curie au fost membrii acesteia, insa, fiind dezarnaqit de pasivitatea organizatlei, omul de !?tiinta a parastt-o in scurt timp,

- -

Viata si vremuriLe

• •

America, noul paradis

Ura pacifistului

IN ANUL 1930, pe durata unei vizite in SUA Einstein si-a extins ince rcar ile de evitare' a unui posibi! razb o i, expri mandu-s i ideiLe pacifiste "Daca 2% din tinerii unei tari nu ar accepta sa f aca stagiul militar, guvernuL acestei tar i nu ar putea re actio na din cauza lipsei'de Locuri in inchis or i". Aceste cuvinte ale omului de ?tiinta au provocat 0 extraordinara rnis car a antiraz b oinica. tinerii din America purt and insigne pe care scria 2%. Principiul lui Einstein era ca for ta nu constituie rezolvarea nici unei p r o hlerne ,

Cu toate acestea, cand a fugit in America, in 1933, atitudinea sa se schimbase fundamental ?i ne ast e pt at. A fost silit sa recun oasc a faptul ea, atunci c a n d exista 0 asemenea putere .diabotice", precum nazistii, anihiLarea ei nu se poate face d e cat prin for ta. In fiecare zi soseau in America ve sti daspre violentele nazi s tilor. Trimiterea unui nurnar urias de evrei in Lagarele de concentrare, i-~ provocat lui ~instein un mare soc si 0 durere profunda. Intr-o scrisoare, Einstein rnar tur is e st e ca modul s au de gandire pacifist a fost schimbat de faptul ca nazistii incearca metodic sa anihileze toate nea~urile de pe fata parnantului.

Scrisoarea catre p resedi nte

Tn septembrie 1939, Einstein a f?st vizita! de fizicianul ungar Leo Szilard. Impreuna

cu acesta, a redactat 0 scrisoare catre eel de-al 32- lea pre s e dint e al Statelor Unite ale Americii, Franklin Roosevelt. .Posi bi litatea ca Germania sa r e curqa la fabricarea bombei atom ice este mare. Este de 0 import ant a vitals ca America sa co n'st ru i a s cs p ri ma b 0 m b a a to rni ca", indemna scrisoarea. Szilard, fiind un om de s tii n ta necunoscut, nu ~per~ ca 0 sa il c o nvinq a pe p re s e di n t e l e State lor Unite de seriozitatea demersului s i. de aceea, a apelat l a faima lui Einstein. Tn anul ur rnator, E ins t e ina ex p l i cat· "D e mic copil am detestat puterea, iar acum Dumnezeu ma p e d e p s e s te , puriandu-rni putere in rnaini". Tntr-adevar, de la un moment dat din viata sa, Einstein se va gasi ridicat pe un piedestal de "fizic,ian genial". Daca nu i s-ar fi atribuit acest t itlu de autoritate, poate ca nu ar fi fast imp li ca t In construirea bombei atomice.

Dupa ce a citit s_!=risoarea, Roosevelt s-a mobilizat imediaL In laboratoarele din Los ALamos, In de?ertuL din New Mexico, a Inceput .Pro qr arnut Manhattan' pentru cercetarea ?I fabricarea bombei a to mice.

005!.1!tCl.l\ I::IN .. ~n.[N

I\ll ",,"orr II '1 ~1 .~,I ~""~.

THRALL UBRARY

~ Nurnsr al revistei Times care 1l infa!i~eaza pe Einstein, iar pe fundal, fumul produs

de aruncarea bombei atornice, impreuna cu vestita ecuatie a omului de ~tiin\a E=mc'

~ Einstein lrnprauna cu Oppenheimer, seful .Proqrarnului Manhattan"

Yours ery truly, J A.~ ..._.. /Y~.~

(Albe

... Leo Szilard Ii aduce lui Einstein scrisoarea ditre presedintele american. Dupa ce 5-a gandit 2 saptaman], Einstein a semnat scrisoarea.

.

. Albert Einstein

- - - - - - - - -- -- - - - - - -

Festele destinului

Pe ·7 mai 1945, intreaga America era cuprinsa de bucur!e . Noroculll parasise pe Hitler, iar Germania se predase fara con ditii. Cu toate acestea, lucr sr ile pentru fabricarea bombei atom ice continuau cu acee asi int ensitate, iar Einstein, care stia acest lucru, era rrel inist lt. Teoretic, predarea Gerrnaniei facea ea bomba sa nu mai fie ne ce sar a. insa din cele trei tari ale Axei, Japonia nu se pr edase inca. Leo Szilard era la fel de n elinistit, iar la doua luni dup a Infrange~ rea nazistilor, l~a vizitat din nou pe Einstein, aducand 0 scrisoare care, de ace asta data, avea ca scop evitarea larisar!i bombei in Japonia. Einstein a s e mnat-o fara sa se mai gandeasca. Tnsa scrisoarea nu avea sa fie cit it a niciodata de p r e s e dint e le Statelor Unite. Roosevelt a murit subit, fara sa mai vada finaLul ceLui de-al Doilea Razboi Mondial.

Astfel, pe data de 6 august 1945, in timp ce Einstein se afla in easa sa din Princeton, a aseultat La radio stire a ca America a Lansat 0 b crnb a asupra o r as ului Hiroshima. Se spune ca. la auzirea tragicei stir i, Einstein a cazut pe podea, tipand : .. Ce oroare, ce o roare ".

Cu 20 de ani i'nainte, fusese in Tara SoareLui Rasare, eu oameni z arnhitor i, $i fusese aUt de impresionat de acest popor, incat afirma ca dacs toti oarnenii Lum ar fi asa de zarnbitori ca japonezii, nu ar mai exista razboaie. Era 0 mare tragedie pentru omul de $tiinta faptuL ca a contribuit La crearea celei mai sanqercase arme din istorie, tolcsita irnp otriva acestui popor.

stein ~i a lui Helen Dukas in rniscarl comuniste sa nu fie rodul irnaqinatiei comandantului ;;i sa nu se implice intr-un scandal fara scop ?i temei.

lnsa relatiile tensionate ale pacifistului Einstein cu autoritatile americane dadusera orazia unor scenaru de asasinare a ornului de ~tiin!a din partea FBI. (find a fast internat in spital pentru insuficienta cardlaca, in momentul rnortii sale, nu a fost nimeni de tata, dccat 0 asistenta. Ar fi fost foarte u~or ea eineva sa intervina, fara sa lase vreo urrna, Desigur, versiunea acceptata este aceea ca a murit din eauze naturale, adica in urrna problemelor cardiace ~i nu putut fi operat, din cauza varstei inaintate.

SCE.NA'RIUL ASA.SINATU'LU I

T Hoover a rarnas comandantul FBI-uLui pa~a La rnoarte. Organizarea de acum a FBI-uLui pastrsaza structure data de Hoo v er.

T Einstein Irnpreuns cu prim-ministruLlsraeLuLui, David BenGurian. in 1952, Lui Einstein 1 s-a f!leut prcpuner ea sa fie pre~edinte aLlsraeLuLui. Dupa ce s-a gandit doua saptarnani, a refuzat.

Comandantul de atune! al FBI-ului, J.

Edgar Hoover, era un om invidios ~i suspicios, care avea tendinta sa cevlna paranoic. Banuia ca Einstein era comunist ~i

spion al rustler. Nu putea dispune anchetarea acestuia ~i nici interceptarea convorbirilor telefonice. L-a pus

insa sub urrnarire ~i a solicitat sa i se raporteze mlscarile suspects, intrucat circulau zvonuri ca Einstein ar f lucrat pe ascuns pen-

tru crearea razei laser pentru

detectarea avioanelor.

Dupa sfarsltu] razbo.ului, Einstein a militat pentru dezarmare rnondlala ~i a facut apeluri staruiroare pentru crearea unui guvern

mondial, provocand astfel cresterea suspiciunilor lui Hoover fa~a de persoana sa, culminand cu hotararea de arestare a omului de ~tiin!a, in 1951. ~i-a intocmit un plan conform caruia urma sa obtina infermatii de la secretara particulars a lui Einstein, Helen Dukas, insa lncercarile lui s-au oprit. lntrucat eeilal1i membri ai echipei de anchetare se temeau ca implicarea lui Ein-

- - - ---- -------

Viata si vremurile

• •

I

Princeton: uLtimii ani

Visul despre guvernul mondial

DIN 1933, cand a plecat din Germania, ~I pentru urrnatorii 20 de ani, pana La sfarsitut vietii, Einstein a Locuit in or asul universitar Princeton, statuL New Jersey, unde a predat in la boratoareLe I nstitutu lu i de Stu d ii Avansate [Institute for Advance Studies!' Tn fiecare dirnineata strabatea pe jos distants pana La institut, iar dupa amiaza, se i'ntorcea la casa sa din Mercer Street. Tn acea perioada. actiuniLe sale erau irnpartite egaL intre ~tiin!a ~i politics. Lansarea bombei atomice asupra Hiroshimei iL afectase profund, lacandu-l un sustinator inttacarat al dezarrnerii ~i al emanciparii popoarelor. Credea ca singurul mod prin care poate Ii pnsihil acest Lucru este un guvern mondiaL si. pana La sfarsitul vietii, a luptat in diferite moduri pentru rnaterializarea acestei viziuni. Din nefericire, a murit lara a-~i vedea visuLimplinit.

Teoria unificata a campurllor

Un alt vis pe care nu l-a putut materializa inainte de moarte a fost teoria unificata a campuriLor. Mecanica cuantica explics modul cum se cornpcrta obiectele microscopice - atomii ~i electronii -, in timp ce Einstein a creat teo-

Barcile aveau aceaasl importanlii. in viata lui Einstein ca ~i vioara. EL prelera barcile mici, pe care Ie putea conduce singur.

ria relativitatii pentru a descrie comportamentul corpurilor uriase. cum sunt galaxiiLe. CeLe doua teorii Iunctionaaza independent, dar sunt incompatibile. Fizica cuantica nu poate explica obiectele imense, iar relativitatea nu poate tunctioria in spatiul microcosmic. Einstein si-s petrecut ultimii ani din viata Ince rcand sa dezvolte 0 teorie care sa unaasca cele doua lumi, dar nu a putut ajunge La 0 exprimare definitiva.

Dupa moartea celei de-a doua sotii. Elsa, sora Lui Einstein din ltalia, Maria [Maja], a venit sa tocuiasca cu el la Princeton, insa a murit cu cativa ani inaintea Lui Albert. Dupa divortul de Mileva, re latiile lui Einstein cu cei doi fii ai sai sau racit, fapt ce i-a produs 0 mare rnahnire. la fel ca Irnbolnavirea ceLui de-al doilea fiu al sau de schizofrenie. Tn ultimii ani ai vietii sale. genialul am de ~tiin!a a meditat cat mai mult, a petrecut muLte ore in sir in laborator, iesind foarte rar din casa. Vitalitatea ~i stralucirea care l-au caracterizat pe tot parcursul vie tii se pierdusera. Au existat ~i motive de bucurie. Pe ace easi strada cu ellocuia 0 fetita cu familia ei. Aceasta iL vizita des pe Einstein, iar cand mama ei a intrebat-o odata de ce petrece atate a ore acolo, rnicuta a raspuns:

• Einstein rnediteaza in birouL Case; sale. Pe langa cercetarile pe care Le lacea pentru enuntarea teoriei unilicale,

isi gasea limp ~i pentru alte indeletniciri. cum ar f lilozolia ~i vioara.

Fizica ~i vioara. Doua lucruri care nu au nimic in com un, insa au fost strans legate intre ele in viata marelui om de ~tiin~ii. A declarat cii vioara are 0 irnportanta egala sau mai mare decat eereetarea ~tiinrifiea. A ineeput sa Invete sa cante la vioara de la varsta de sase ani, la insistentee mamei sale, lar de atunei nu s-a mai oprit. Cand cercetarile nu dadeau rezultate, cand experimentele sale aveau rezultate eontrare, Einstein canta la vioara, In eiuda faptului ca nu-l placea sa cants in public, atunei cand i se eerea, parti-

~ Cenusa lui Einstein a fast aruncata, conform dorintei sale. in raul Delaware. Era \ocul ideal pentru acesta, unde simtoa existenta lui Dumnezeu in natura ?; in Univers.

cipa la concerte CU scopuri ftlantropice. in timpul sederii lui in Japonia, ~i-a ararat talentul intr-un concert de Craciun, iar una dintre viorile sale preferate a fost fabricata in Japonia. Avea 0 slabiciune pentru Mozart ~i se spune ca, atunei cand a fost intrebat

ce tnsearnna pentru el moartea, a raspuns "Moartea tnsearnna ca nu pot sa iI mal ascult

pe Mozart':

• __ ~~~~ ~H,_

Albert Einstein

.Bunicul rna ajuta La rnaternatica". Mama fetitei i-a cerut scuze Lui Einstein pentru indrazneaLa fiicei saLe, dar acesta a raspuns .Nu t rebuie sa va cereti scuz e. Vorbind cu fiica dumnaavoastra, eu invat mai multe Lucruri de La ea, dedit Tnvata ea de La mine", Einstein, fiind numit .copilul fara varsta", gasea in copii alinarea ?i liniste a pe care 0 cauta.

Calatoria in lumina

Tn prirnavar a anuLui 1955, Einstein avea probleme serioase la inima $i a fost internat In spital. Sirntind ca se apropie de sfarsitu! vietii, a cerut sa i se aduca un creion $i 0 hartie: spunarid: ..Inca exists caLcuLe pe care trebuie sa Le fac". Purine zile mai tarziu, pe 16 apr ilie, tarziu in noapte, geniaLul om de $tiinta, germanul care devenise vestit in Lume, si-a dat linistit ultima rasuflare pe un pat aL spitaLuLui din Princeton, America.

Tntrebarea sa din copilarie referitoare La natu ra lu m in ii, i-a determ i nat d ru m ul spre abordarile sale revolutioriare, precum notiunea de timp $i de spatiu, teoriile sale reve-

versitatea Ebraicil din lerusalim exista un material foarte amplu care se refera la viata ~i la opera marelui om de ~tiin!a, 0 mare parte din acest material nu a fost publicat, in urma ordinelor date de acesta, care a vrut sa nu Fie publicate anumite detalii ale vietii sale personale, Exista 0 presupunere ca in acest material s-ar afla ~i corespondents avuta de Einstein cu tatal adopriv al fetitei ~i o fotografie pe care acesta a purta mereu cu el. Conform acestei acceptiunl, dupa ooarecare perioada de timp de la infiere Einstein ar fi comunicat cu Lieserl sau cu oameni din cercul sau de apropiati,

FIICA MISTERIOASA

latoare despre crearea Universului $i legiLe care quverrieaza UniversuL, dand urnanitatii raspunsurile pe care, pana atunci, oamenii Le cautau doar In Dumnez eu. Pana La varsta de 76 de ani, fusese martor La doua r azboaie mondiale, iar viata sa era un amestec de f airna. recuno astere, amaraciune $i dezarnaqire.

Este cunoscut faptul ca, din casatorta sa cu Mileva Maric, au rezultat doi copii. insa cu doi ani inainte de a se c:asatori, in 1902, dlnd Albert avea doar 23 de ani, Mileva a rarnas insarcinata. In acea pertoada, Einstein nu era independent financ:iar ~i, in plus, parin!ii sai nu aprobau deloc casatoria cu Mileva Marie, Prin, urrnare, Mileva s-a in tors in tara sa ~i a dat nasters unei fetite pe nume lieserl. Versiunea cea mai raspandita este ca fetita a fast data spre lnfiere ~i cil de atunei nu s-a mai auzit nimic despre ea, iar Einstein nu s-a referit nkiodata la extsrenta ei.

lnArhivele lui Einstein, care se afla la Uni-

· -- - --- - ------

Evenimente inarcante

Sa intelegem legile spatiului §i timpului

, . .

Scriitorul englez Berard So scria odata: "Universullui Ptolerneu din Grecia Antics a durat 1400 de ani; Universullui Newton

a durat 300 de ani. Oare cat va dura Universul lui Einstein? Vestitul om de ~tiinta) subsrituind prezenp lui Dumnezeu, a explicat regulile care guverneaza tirnpul, a dat raspunsuri posibile pemru rnisterul crearii acestuia si a deschis 0 portita urnanitatii in intelegerea Universului. "Singura mea dori nta este sa dezleg enigma lui Dumnezeu", spunea Einstein.

De ce este atilt de irnporranta teoria relativi tati i!

,

P RT CIf>ALUL MOTIY pentru care Einstein a devenit ceLebru pe pLan mondiaL, a fast caracterizat drept genial, a castiqat sau nu respectul oamenilor de ~tiinta a fast teoria rel ativitatii. Tn epoca in care Einstein a prezentat-o, aceasta teorie era atat de avangardlsta, de revoluticnara, incat a zdruncinat din temelii fizica newtoniana, care se baza pe concluzii ~i teoreme acceptate cu 300 de ani inainte. S-a acceptat ca spatiul ~i timpuL, notiuni constante ;;i absoLute, conform fizicii newtoniene, se modifies dupa factori ;;1 co nditii exter ne Einstein a numit acest

, ... Gravura in ararna din secolul al 20-lea care inla\i~a perceptia pe care 0 aveau oamenii epocii despre Uriivers. Credeau d3 cerul este ca un geam transparent, iar in alara lui, se aflau stelele ?i planetele,

Lucru .r etativitate". Desigur, erau put ini oameni din Lume. lnctuz andu-I pe Einstein, care puteau inteleqe ace asta teorie In to ata rnare tia sa, Cand a publicat pentru prima data teo ria re lativitatii re str ans e. In 1905, lntr-o revista ~tiintifica de renume, Einstein era plin de Incredere ;;i aste pta cu ner abdare re actia cornunitatii stiintif ice. Au trecut insa luni $i recuno aste re a aste ptata nu a sosit, deoarece contemporanii lui Einstein nu puteau sa Inteleaga teo ria si, din acest motiv, a ignorau. Primul raspuns a sosit sub forma unei scrisori de la marele Max Planck, care Ii cerea lui Einstein sa Ii explice anumite lucruri pe care nu le inte le qe a.

De ce. lnsa. era a$a de dific il a inte le qe re a Relativitatii? Unul dintre principaLele motive era faptul ca teoria nu era palpabila In realitate. Aici s e afla dife rerita e s enti al a fa!a de teoria lui Newton, a care i e x pl icati e era mai acce sibil s. MaruI a cazut in Iata sa, De ce a cazut rnarul pe pa mant? Natura fenomenului tratat de Newton era palpsbita si. prin urmare, mai user de perceput ;;i de inte les. Nctiunil e tratate de Einstein se aflau In afara Logicii comune, iar demonstrarea teoriilor era po sibila doar cu ajutorul "experimentelor sale teoretice"""

... in 1919, cu ocazia unei eclipse totals de Soare, astrologul englez Arthur Eddington a observat

ci'i Lumina stete lor care treceau pe Langa soare era detorrnata, asa cum observase ~i Einstein.

"'" Manuscrisele lui Einstein pentru leo ria relativitatii restranse. care nu sunt cele originale, ci eeLe pe care le-a rescris dind se alia in America, Au lost vandute imediat la licitatie, in schimbul unei mari sume de bani,

-- ----

-----

. . Albert Einstein

"Experimentele teoretice"

Metoda experimenteLor teoretice era caracter istica geniaLuLui om de stiinta. Folosind doar 0 hartie ~i un creion, I~i crease in minte imaginea Universului, in care I~i aplicase ideile, concluziile.

Era 0 tehnica pe care incepuse sa 0 dezvolte inca de la varsta de 16 ani, in perioada in care frecventa liceul din Aarau ~i era un tanar visator care incerca sa i~i imagineze cum ar arsta Pamantul din perspectiva unei calatorii care fclose ste Lumina ca mijloc de transport. Singura perioada in care Einstein a folosit laboratorul a fost cea in care a studiat la ZUrich. La Institutul de Patentare din Berna nu avea d ecat un mic birou ~i hartia ~i creionul necesar, iar aceasta a fost cea mai creativa ~i mai productive perioada, in care a finalizat ceLe mai importante ecuatii ~i teoreme. Exists un punct de vedere ca, daca Einstein ar fi avut la dispozitie un Laborator, nu ar fi finalizat metoda experimentului teoretic ~i poate ca nu ar fi e nuntat niciocata teoria sa revolutionara.

Chiar daca, de obicei, teoria relativitatii este considerata 0 notiune autnnorna, aceasta este produsul mai multor silogisme. Silogismele fundamentale sunt exprimate in Teoria Relativitatii Restransa (19051 ~i in Teoria Generals a Relativitatii [1915]. Prima treteaza notiunea de relativitate a timpului, in timp ce in cea de-a doua se adauqa ~i parametrul gravitatii, dernonstran d ca lumina care trece prin apropierea astrelor cu un volum foarte mare ~i provoacs .. curburi't in .mernbranaspatiutui, se supune ~i ea deforrnarii. PunctuL de pornire al silcqisrnului de mai sus e ste studiul pe care L-a facut Einstein La varsta de 16 ani,

in care, exarninand natura luminii, a ajuns La concluzia ca spatiul si timpul depind de miscare ~i ca unica valoare absoluta, indiferent de sistemul de refe rinta, este viteza luminii. Axioma constante] luminii era opusa logicii comune acceptate pana in acel moment si, in plus, corectitudinea ei nu putea fi dernonstr ata doar prin experimentele teoretice ale lui Einstein.

I

Energia nucleara

Tn 1898, femeia fizician Marie Curie a descoperit ca 0 uncie de radiu emite 0 caldura de 4 KcaL pe ora pentru un timp nelimitat. Fiind un element radioactiv, radiuL se dezintegreaza si se transforrna in radon. Din transformarea sa rezulta energie. Curie a intetes p asii acestui fenomen, dar nu a putut inteteqe motivul. RaspunsuL a fost dat de Einstein prin vestita sa e cuat ie E=mc2

Un semn de intrebare It constituie faptul ca scuatia a fost adauqata ca 0 nota suplimentara La teoria re lativitat!i re str anse, dupa patru luni de la publicarea acesteia. Conform lui Einstein, .. E·· simbolizeaza energia, .. rn" masa, iar .. c" viteza luminii. Energia care este continuta in orice corp este egala cu masa acestuia ori viteza luminii la patrat. Daca luarn in considerare valoarea numer ica fantastica a celei de-a doua parti a scuatiei, adica viteza luminii la patrat, se poate inte le qe ca si un gram de materie confine 0 cantitate uriase de energie. Ultima concluzie trasa de Einstein este ca energia ~i materia este una ~i ace east.

& In filmul stiintificofantastic inapoi in viitor (Back to the Future], personajul face 0 excursie in timp, avand ca r ezultat existents multor paradoxuri cronologice. Notiunea de rnasina a timpului ~i utilizarea ei,

care era un scenariu foarte popular, au ca baza teo ria relativitatii lui Einstein.

~ Isaak Newton, om de ?tiinta al secolului al XVII-lea. Legile lui despre miscare, qravitatie

si lumina au fost acceptate trei secole la rand, pana in epoca lui

- - --

Evenimente marcante

Prin urmare, chiar ~i un atom al materiei corinne energie, iar atunci cand echilibrul nucleului este perturbat dintr-un anumit motiv, as a cum se intampL3 in fisiunea nucleara. energia eliberata este cxtraordinara.

Aceasta ecuatie constituie, pe de 0 parte, baza tabricarii bombei atom ice, f olosita in al Doilea Razboi Mondial, iar pe de alta parte a inspirat teoria Marii Explozii [Big Bang!. care lncearca sa explice crearea Univsrsului. Este indiscutabila tragica ironie a omului de ~tiinta pacifist, a carui genialitate a creat faimoasa ecuatie.

Copilul nemuritor

Einstein a schimbat datele de pana atune: aLe stiintei, stabilind ca unica valoare absolute viteza luminii, dernonstrand relativitatea spatiului ~i timpului si. In pLus, introducand 0 noua notiune, acea de spatiu-tirnp. Cu cat ne apro-

... Diagrama care infali~eaza mlscares electronilor In jurul nucleului atomului. Pana la aparitia lui Einstein pe scena ~tiin!ifidj, existenta electronilor era contestata.

pi em de viteza luminii, cu atat se incetineste scurgerea timpului.

La starsitut vietii, facand 0 trecere in revista a descoperirilor sale stiintifice: s-a intrebat ..Oare cum am reusit toate acestea? Foarte multi oameni percep spatiul -7i timpul ca notiuni constante. Numai copiii gandesc altfel. Poate ca secretul meu a fost faptul ca am ramas copil".

eel care a fost denumit .. copilul nemuritor" a produs 0 evolutie spectaculoasa in toate domeniiLe stiintei prin teoriile sale revclutionare, schirnband toate datele acceptate de 300 de ani. Poate, La un moment dat, va apare a un nou geniu care va respinge, la randuL sau, teoriiLe lui Einstein,

... Centrul de cerce!are din Los Alamos, statuI New Mexic din America, unde, la indemnullui Einstein, a pornit, in 1914, .. Programul Manhattan" pentru fabricarea bombei atornice,

... Bomba cu uraniu, porectita .. Little Boy", care

a cazut in orasul Hiroshima pe data de 6 august 1945 sl .. norul" de fum pe care I-a lasat pe cer. Trei zile mai tarziu, bomba cu plutoniu, denumita .. Fat Man" , avea sa cada in orasul Nagasaki.

- - -

. Albert Einstein

TEORIA SIMPLIFICATA A RELATIVITATII

.

Paradoxul relativitatii timpului

ceva se schirnbs. Einstein credea ca acest Lucru este timpul. Pentru cineva care se deplaseaza cu a viteza mare, scurgerea tirnpului este mal lents decst pentru cel care stationeazs. Daca se ajunge sa se circule cu viteza lurninii, atunci scurgerea timpului se Intrerupe complet. Desigur, acest exemplu teoretic este irnposibil de aplicat pentru locuitorii Parnantului, deoarece nicio ma.;;ina nu poate ajunqe la viteza lurninii [30.000 krn/secundal. Cel rnai user mod de a explica acest fenomen este exemplul cu nava spatiala In filmele stiintifico-Iantastice. cand personajul constats ca, dupa ce a stat cateva zile in spatiu, pe Pamant au trecut foarte multi ani.

catre astre. Aceasts curbura si schimbare a dirsctiei pe care 0 provoaca este ceea ce Einstein a numit .. gravitatie".

In eazul propriului nostru sistern de referinta, Pamantul I.;;i pastreaza traiectoria In jurul Soarelui, deoarece viteza de rotatie .;;i curbura se afla In echilibru. Daca, dintr-un anumit mot iv, masa Scarelui se va schimba, atunci se va schimba ~i traiectoria Pamantului, Pe de alta parte, ';;1 Pamantul are 0 rnasa. care, chiar dad este cu mult mai mica decat acea a Searelui, provoaca deformarea membranei spetiului, In timp ce, in jurul curburii formate se deplasesza Luna. Meteoritii care cad pe Pa ma nt sunt atrasi de curbu ra creata de Pamant si, din acelasi rnotiv, a cazut rnarul lui Newton.

Toate corpurile suports atractia marilor stele. Lumina nu constituie a exceptie. Chiar dacs se considera ca lumina se propaqa in linie dreapta, indiferent de obstacole, Einstein a demonstrat. prin teoria relativitstii restranse: di lumina este atrasa de deforrnarile provocate de cstre astri, fiind, la raridul sau, deforrnata. Deformarea suterita de lumina implies prelungirea traseului ei, din cauza fortei de atractie precum .;;i ca urmare a taptului ca viteza sa rarnane constants. Cu cat este rnai mare torts de atractie cu atat se Inceti ne.;;te scu rgerea tim pu lui

In tunctie de volumul astrilor, membrana spatiului sufera delorrnari de difsrite tipuri. Cele mai mari curburi de acest feL se numesc gauri negre. Deformarea lor este atat de mare, Tncat niei lumina nu le poate strabate, avand ca rezultat incetarea scurgerii tirnpului,

O aca 0 nava spatia la, care ca latoreste timp de cateva zite In spatiu, cu 0 viteza apropiata de viteza lurninii, aceasta se va Intoarce pe Pamant peste zeei de ani. Acesta este un scenariu folosit adesea in creatiile stiintifico-fantastice, iar fenomenul descris se nurnaste .. paradox temporal.

Predecesoril lui Einstein, Galrleo .;;i Newton, credeau, de asemenea, in principiul relativitat!i. Un observator imobil vede o ma.;;ina care treee cu 100 km pe ora. Daea acelasi observator s-ar afla intr-o masina care trece cu 60 km pe ora, i s-ar parea ca aceeasi rnasina, care trecea mai lnainte, se deplaseaza cu 40 km pe ora. Adica, se considers ca viteza este relativa .;;i depinde de starea in care se afla observatorul. Tn 1880, fizicienii arnericani Albert Michelson iii Edward Morley au facut un experiment, prin care au rnasurat viteza luminii care se propaqa in aceeasi directie cu directia de rotatie a Pamantului .;;i vrteza luminii, care se propaqa in sens invers. Conform datelor de pana atunc., cele deus viteze ar fi trebuit sa fie diferite, Insa nu erau. Viteza luminii era aceaasi, fie ca 0 rnssurau In timp ce se aflau pe lac. fie ca se aflau In rmsca re cu 0 viteza ma reo De ce se lntarnpla acest lucru? Pentru mull timp oamenii de .;;tiinti3 nu au putut sa dea a explicatie satisfacatoare.

Raspunsul la aceasta Intrebare a fost dat de teo ria relativttatii. Viteza lurninii este singura valoare constants din lumea naturals. Deci, daca viteza lurninii ramane constanta, fie pentru distante mici, fie pentru distante mari, at unci alt-

Gravitatia si deformarea spatlului

Teoria relativitstii restranse a aratat ca scurgerea timpului se schirnba in functie de viteza. Insa acest lucru nu este suficient. Pmblema qravitatiei contin ua sa existe. Gravitatia despre care vorbeau Galileo .;;i Newton iii qravrtatia conceputa de Einstein erau diferite.

De ce a cazut rnarul? De ce exists 0 putere care atrage lucrurile spre parnant? De ce Pamantul se retaste in jurul Scarelui? De ce actioneaza 0 putere intre acestea? Einstein a vrut sa inteleaga natura reals a acestei puteri.

In esenta, spatiut cosmic este o supratala plana In timp. Dar, dacs It percepem ca pe 0 membrana Intinsa, iar apoi ne irnaginam sfere cu un volum si omasa uriasa, precum Soarele iii alti astri, care sunt plasate pe aceasts membra na. vom observa ca membrana sutera 0 deformare. anume o curbare. Insa corpurile ceresti care tree din intarnpiare. sunt atrase de curbura

• Reconstituirea curburii Luminii provccata de deformarea spatiului ~i a limpului.

-~ - --

Vieti paralele

Einstein si-a irnpartit viata §i cariera intre dezlegarea misterului Universului §i activitatea pacifista. Fiind celebru In toad. lumea, nu si-a limitat prieteniile §i cunostintele doar la lumea stiintei. Exercitind ° exrraordinara influenta sociala,

"'f ) 'J' , ,

a reusit sa cutremure lumea nu numai prin genialitatea sa, ci §i prin cautarea neincetata a pacii mondiale.

In 1931, in timpul unei vizite In America, sotii Einstein au acceptat invitatia la rnasa facuta de actorul Chaplin. Einstein, care era un mare admirator al filmelor comicului, s-a bucurat de invitatie ~i de intalnira. Primul succes al lui Chaplin a avut loc in 1914, cu filmul mut .. Caught in a Cabaret", In care l-a Intruchipat pentru prima data pe eroul .. Charlie". De atunci ~i pana In 1940, a fost protagonist pe marele ecran, iubit de toata lumea. De asemenea, cuplul Einstein fusese invitat sa vizioneze prima proie ctie a filmului .. Luminile or asului" ICity Lights]. Cand cuplul a ajuns cu lntarziere la teatrul din Los Angeles, lrnpreuna cu Charlie Chaplin, au fost prirniti cu un entuziasm extraordinar. Uimit, Einstein l-a intrebat pe Chaplin .Dar de ce reactloneazs asa acesti oarne ni?", iar acesta a raspuns serios .. Dintr-un motiv special". Einstein care devenise dintr-o data celebru nu putea sa i~i ascunda uimirea provocats de primirea calduroasa a rnultirnii. Chaplin insa era diferit de Einstein. Era obisnuit cu re actiile rnultirnll fata de celebritati.

[ntr-o intalnire comuna, Chaplin i-a spus lui Einstein .. Pe mine ma aplauda. deoarece ma inteleg toti. Pe tine te apiauda deoarece nu te inte le qe niciuriul". Din aceasta discutie cu Chaplin, Einstein a realizat ca. d e si teoria relativitatii era foarte greu de intele s. oamenii sesizasera rnaretia !?i irnportanta ace stela.

Chiar daca devenise celebru ca actor de comedie, Chaplin lrnpartssea dorinta lui Einstein pentru consolidarea pacii mondiale. Deoarece, opiniile sale politice aveau 0 orientare de stanqa si: in general, se opunea atitudinii politice a guvernului american, a fost exilat din tara. in 1952. ~i a trait in Elvetia pana la sfarsitul vietii,

Marele comic

Charlie Chaplin [1889-19771

-- -

. Albert Einstein

CORELATII iNTRE PERSONALITATI

Fizicia n danez care si-a indreptat atentia asupra mecanicii cuantice ~i a avut numeroase neinteleqeri stiintifice CU Einstein .

Astronom italian, observatar al corpurilor ceresti care a suslinut tearia hetiocentricji si a fost excomunicat de biserica.

Fizician german, primul care a recunoscut valaarea teariilar lui Einstein.

Nils Bor 1885-1962

------I •• Prietenie-dragoste

-_-.I. Cidu stiintific

Perseane ostile Oarneni cu acelasi -----I •• spirit ~i gilndire .

------I •• Tndrumateri

Isaak Newton 1642-1727

Adolf Hitler 1889-1945

Omul de "tiin!" englez care a en u n\al te oria gravita\ii.

A deportat evreii !?i a dispus asasinarea lui Einstein.

suspecta pe Einstein di este spion al comunistllor si a dispus urrnarirea acestuia.

Prim ministru al Israelului care i-a oferit lui Einstein presedintia tarii sale.

.. 5-au dat deja detalii despre persaanele in cadran gri.

Frumoasa starteta americana se indragoste~te de genialul

om de stiinta

¥ •

Marlyn Monroe (1926-1962)

Monroe ~i Einstein. Simbolul frurnus etii, respectiv al genialiUitii pentru America anilor '50 ai secoLului trecut. Prin roLul sau principal in filmul .Niaqare", din 1950, popularitatea lui MarLyn Monroe a crescut cu 0 viteza uirnitoare. Modul prin care i~i unduia s o lduri le cand mergea a uimit atat de mult, ineat a fost numit .. mersul Monroe". A fermecat lumea cu fiLme precum .Sapte ani de casnicie" [Seven year Itch] ~i .Statia de autobuz" [Bus Stop]. A devenit sex-simboLul cinematografiei din epoca. Einstein ~i Monroe au constituit idoli ai vremii lor, existarid nenumar ate car~i ~i filme care au ca subiect viata lor. Un film englez, din anuL 1985, cu titluL "Nelnsemnatii" Iinsignificancei. tr ateaza un scenariu imaginar, in care Einstein, Marlyn Monroe, sotul ei Joe DiMaggio ~i Joseph Mcarthey, comandantul campaniei anticomuniste a guvernuLui american, se afla in acelasi timp, intr-un hotel, iar Einstein se lupta cu DiMaggio pentru inima lui Monroe.

CircuLa, de asemenea, 0 anecdote. conform careia Einstein ~i Monroe s-ar fi lntalnit la o rnanite statie socials. Monroe, fiind impresionata de omul de ~tiinta i-a spus: .Nu ar fi minunat daca am face un copil, care sa aiba frurnusetea mea ~i inteliqenta ta?". Einstein i-a r aspuns razand: .. Dar dad ar avea trurnusetea mea ~j inteligen}a ta?".

Insa In spatele prestiqiului ~i faimei Lui Monroe se afla 0 drama lntunecata. Cele trei divorturi, scandalul cu familia Kennedy ~i impLicarea exaqerata a presei in viata sa personala au dus-o pe Monroe La lirnita, In 1962 s-a sinucis, luand 0 mare cantitate de somnifere. aducand astfel 0 imagine intunecata .. visuLui american".

. ~ - -- - - - -

Vie!i paralele

Intelectualul evreu a murit fara sa

ajunga celebru Franz Kafka (1883-1924)

Ornul de stiinta care a

6 6

inteles teorta retatlvitatll

• 6

~,Ii al descoperit radiul. Marie Curie (1867-1934)

Nascut in fosta CehosLovacie, Kafka a fost unul dintre primii scriitori ai literaturii moderne. A avut nesansa de a se afla in categoria acelor scriitori a carer opera !?i valoare nu a fost recunoscuta de cat dups moarte.

Contextulin care s-au cunoscut Kafka !?i Einstein a fost sionismul.

In 1911, cand Einstein preda La Universitatea Germans din Praga, frecventa 0 cafenea un de se intalneau evreii, majoritatea dintre ei fiind sionisti. Einstein, care pana atunci nu manifestase niciun interes fata de sionisti, incepuse sa inteLeaga problemeLe evrailor si sa fie interesat de acest lucru.

Kafka era !?' el membru aL cercului de intelectuaLi evrei care se intituLau .Cercul de La Praqa". Kafka era un Ulnar necunoscut, care lucra ca functionar Intr-o societate de asiqurari si, in paraleL, scria romane ~i nuveLe. Viata sa avea multe lucruri in comun cu cea a Lui Einstein In acele vremuri si, imediat, cei doi 0 legat 0 prietenie stransa. Pe langa intalnlrlle din cadruL CercuLui de la Praga, se mai intalneau 0 data pe saptam2ma pentru a schimba pareri despre politics ~i fiLozofie. Tn 1912, Kafka a scris una dintre cele mai importante opere aLe saLe, nuveLa .Metarnorfoza", care, dupa moartea autorului, a fost recuncscuta pe plan mondiaL ca 0 capodopera literara.

Marie Curie, care era cu 12 ani mai In varsta de cat Einstein a fost singura femeie care a putut intelege teo ria re iativitatii. fiind ca 0 sora mai mare pentru Einstein. S-au cunoscut in timpul unei conterinte. Fiecare a fost impresionat de teoriile celuilalt s.i au legat 0 prietenie specials.

Marie Curie era casatorita cu fizicianul francez Pierre Curie, care castiqase premiul Nobel

Conducatorul rnlscartl pentru independenta I'ndiei care a

ca~tigalt respectul mondial Mahatma Gandhi (1869-1948)

se va extinde s.i In afara qranitelor Firii durnneavoastra ~i va ajuta la consacrarea unu: principiul international, acceptat de toti, care va Inlocui razboiul.

RespectuL lui Einstein fata de persoana Lui Gandhi este memorabil: .. Cred ca opiniile Lui Gand hi sun! cele mai luminate dintre cele ale oamenilor politici din epoca noastra. Cu totii trebuie sa reusirn sa actionem conform qandirii aeestuia. indepartandu-ne insa de la ceea ce considerarn rau si irnoral".

Gandhi a constituit figura centrals a miscaril nationale pentru independents Indiei s.i a fost cel care a inspirat metoda opozitiei pasive irnpotriva cotropitorilor, adica fara utilizarea violentei, Nu a fost admirat doar de cornpatriotii sai, ci a castiqat respectul si sustinerea oameniLor din toate colturile lumii. Il numeau .Mahatrna", care Insearnna .. suflet mare", iar Einstein era unul dintre eei mai infLacarati sustinatori a i sai.

Intr-o serisoare trimisa lui Gandhi, in 1931, scrie:' ,

.Prin actiunea durnneavoastra, ati aratat di atingerea scopu rilor este posibila fara utilizarea violentei, chiar s.i fa Pi de eei care nu au renuntat La metoda violentei. Sa sperarn ca exempLul durnnaavoastra

Cu adrniratie sincere Albert' Einstein

Sper ca intr-o zi sa ne putem intalni". RaspunsuL lui Gandhi a fost urrnatorul: .Draqs prietene,

Frumoasa ta scrisoare mi-a adus 0 bucurie nespusa. Pentru mine este 0 mare consolare faptul ea stiu ca actiunile mele te bucura. Sper s.i eu sa ne intalnirn in Ashram, In India.

Cu sinceritate M. K Gandhi"

Tn final, eei doi nu s-au Int§lnit, dar filozofia Lui Gandhi a exercitat

o inftuenta directs asupra actiunilor pacifiste de mai tarziu ale lui Einstein.

--

. Albert Einstein

I

pentru fizica. in 1903. Ea a obtinut premiul Nobel pentru chimie in 1911 pentru descoperirea radiului ~i a poloniului. fiind considerata cea mai imp ortanta femeie de ~tiinta din toate vremurile. Discuta In profunzime cu Einstein despre teoriile lor stiintifice. 5e spune ca. In timpul unei excusrii de ~ata~are Einstein era atat de absorbit de dis-

cutia 'pe ca~e 0 avea cu Curie, incat era sa cads intr-o pr apastie.

Tn ceea ce prive ste femeile, Einstein credea ca

natura a creat un sex fara mints" si considera ca ferneile nu sunt capabile de gandi~e analitica. [n cazul lui Curie, Einstein dapasise, desigur, problema sexului ~i 0 aprecia drept una dintre cele

mai puternice rninti din cate a cunoscut. Cand aceasta a murit, in 1943, Einstein a spus ca a fost 0 femeie stralucita, iar faima pe care aceasta 0 do ban dis e nu va inceta nicio data.

PrimuL [aponez ca~t.igator aL prernlulul Nob-elL

Hideki Yukawa (1907-1981)

Tn 1948, in timp ce Einstein lucra In Institutul de Studii 5uperioare din Princeton, fusese invitat acolo, pentru un discurs, fizicianul Hideki Yukawa. Se spune ca Einstein, sirntiridu-se incarcat cu 0 mare raspundere. din cauza scrisorii trimise pre sedintelui american Roosevelt. Tn care Ilincuraja sa fabrice bomba atomics, l-a vizitat pe fizician ln camera sa ~i si-a cerut scuze personal pentru lansarea bombei atom ice in Hiroshima ~i Nagasaki. Cei doi oameni de ~tiinta au reusit sa depaseasca tragedia bombei, au legat 0 prietenie stranse ~i s-au straduit sa nu mai permits niciodata utilizarea stiintei pentru actiuni de razboi.

In 1935, 'intr-o lucrare teoretica despre puterile nucleare. Yukawa prevedea existents mezonilor. Cando mai tarziu au fast descope riti mezonii, Yukawa a primit premiul Nobel pentru previziunea sa.

Dupa sfar~itul celui de-al Doilea Razboi Mondial exista 0 cornpetitie frenetica intre natiuni pentru producerea armelor nucleare ~i a bombei cu hidrogen. Indignat de acest lucru, Tn 1955, Einstein irnpreun a cu bunul sau prieten. filozoful Berard Russel, a redactat ve stitul=rnanifast Einstein-Russel pentru dezarmarea nuclear a. care a fost sernnat, printre altii, ~I de Yukawa. Dupa moartea lui Einstein. Yukawa a declarat ca va face tot ce Ii sta in putinta pentru realizarea visului marelui am de ~tiinta.

Presed ii ntete american

'-

s-a OIPIUS, crearu

guvernului rnondial Harry Tru man (1884-19721

Tn data de 6 august 1945. a avut loc una dintre cele mai tragice actiuni din istoria umanitatli. lansarea bombei atomice In Hiroshima. Trei zile mai tarziu tragedia se repeta prin aruncarea unei alte bombe In orasul Nagasaki. Ordinul fusese dat de cel de-al 33-1ea presedinte al Statelor Unite ale Americii. Harry Truman. care primise mandatul de pre sed inte In u rma mo rti i fostu lu i prase di nte Roosevelt. Einstein si alti oameni de stiinta Tncercasera sa II fad sa se razqandeasca. Tnsa pentru Tru'man decizia era ireversibila.

Dupa terminarea razboiului, Einstein a Tncercat sa promoveze ideea unui guvern mondial. care sa realizeze actiuni de mediere, cu scopul evitarii actiunilor razbolnice catastrofice. Din pacate, visullui nu s-a realizat. Dimpotriva, guvernele din teats lumea se Intreceau In fabricarea armelor nucleare.

In mod special, In America a Inceput infruntar.ea cu Uniunea Sovietica si, in cadrul acestei campanii antisovietice, Truman a orqanizat asa-nurnita .. Vanatoare rosie" IRed Hunt] prin care, oricine era auzit cum critics capitalismul si modul american de gandire era considerat comunist 9i ~rmarit de autoritati. Desigur, Einstein, din cauza parerilor sale pacifiste ~i a ideii sale inovatoare de constituire a unui guvern mondial, a fost considerat 0 persoans periculoasa 9i suspe cta ~i a fost pus sub urrnarire. Obisnuia sa spuna .. Statul trebuie sa existe pentru binele poporului. 9i nu poporul trebuie sa existe pentru binele statu lui." Afirma cil nimic nu Tl sperie mai mult de cat un guvern care incearca sa limiteze gandirea 9i exprimarea llbera, avand ca exemplu ascensiunea nazistilor din Germania.

- -

lnfluente majore

De la supozitie la realitate

Adevarul despre Univers si dezvoltarea stiintifica

I I I

Tot timpul vietii si carierei sale, Einstein a fost convins d. exista 0 formula unica care poate explica toate fenomenele Universului si ca nici unul dintre acele fenomene nu este intamplator.

Teoriile ~i concluziile sale si-au gasit aplicare,

mai tarziu, in multe domenii ~i au contribuit la progresul extraordinar al stiintei. Una dupa alta, previziunile sale au fost confirmate, iar efectullor este vizibil in tot spectrul stiintei moderne.

~ Din 1981, cand a inceput programul spatial, umanitatea a dobandit cunostinte noi cu privire la Univers,

Fereastra spre Univers

5 ECOLUL AL XX-LEA a fast secaLuL explcrarii spatiului. Primul pas a fast facut cand, prin trimiterea navei spatiale pe Luna, omuL a pasit pentru prima data pe solul satelitului nostru si a privit culaarea albastra a Pamantului. Apai au fast trimise nave pe ~arte si pe Jupiter, au fast trirnisi satetiti la LimiteLe externe aLe sistemului nastru solar si au fast dispusi nurnerosi sataliti artificiali pe

--

Albert Einstein

orbita planetei noastre. Explorarile sunt atat de irnportante, ineat putem sa spunem ca avem a imagine qener aia asupra a ceea ce se Intampl.@ La extrernitatile Universului.

Poate daca Einstein nu si-ar fi enuntat teoriile la inceputuL secolului, acesti pasi nu ar fi fost facuti niciodata. Einstein nu a apucat . sa devina martorul progresului ~i nici sa vada flotele ~i navele s patiale: insa este clar ea el a deschis 0 pcarta spre Univers.

I

~ Crucea lui Einstein

Einstein credea d3 nimic nu este intamplator in natura; toate fenomenele se supun legilor si pri nci pi i lor; toate au fest create pe baza unui plan.

Dumnezeu nu arunca zarurile

Una dintre vorbele preferate aLe lui Einstein era: .. Dumnezeu nu joaca zaruri". Nimic nu este Inta m plato r in natura; toate fen omene le se supun Legilor ~i principii Lor. Prin ecuatiile s.i teoremele saLe, Einstein a Incercat sa raspunds La eateva dintre problemele genezei, iar rezuLtatele corcetarilur sale sunt vizibiLe in diferiteLe sanse ale vietil ~i aplicatiile tehnoLogice ale omuLui modern.

... Descoperlrea lascrului, bazaH3 pe tearia efectului fataelectric. Laserul are, astsz], un spectru \arg de aplicatii, Taorla lui Einstein avea sa fie punctul de plecare

~i pentru alte descaperiri impartante.

- -- - --- -

lnftuente majore

Energia atomica ~i rezultatele previzi unilor

Una dintre ceLe mai importante actiuni ale lui Einstein este contributia sa la dezvoltarea energiei atom ice. Daca nu ar fi exprimat relatia dintre rnasa ~i energie prin vestita sa ecuatie, nu ar fi existat nicio indoiala ca cercetarile referitoare La energia atomics s-ar fi aflat intr-un stadiu incipient. Din nefericire, unul din rezultatele acestor descoperiri a fost bomba atornica. Energia atomics ramane insa

o sursa inepuizebils de energie.

Previziunile sale referitoare La structura atomului au Legatura cu multe dintre descopeririLe pe care le vedem in viata noastra de zi cu zi, precum teLevizorul, aparatele de fotografiat, aparateLe cu focalizare automata si laserul, care are foarte muLte aplicatii: in medicine ~i in aparate precum imprimanteLe, care sunt foarte necesare in viata moderns.

Demonstrarea post-mortem a teoriilor sale

Dupa moartea lui Einstein, au apsrut multi oameni de ~tiinta care au cerut revizuirea ~i readaptarea teoriiLor lui. Au existat insa ~i unii care le-au contestat. Insa in 1965,

~ Centrala nucieara. In reactoare se realizeaza fisiunea nucleara, in urma careia se obtine dildura. Aceasta este utiliz ata La incalzirea unui fluid care, La randul sau. este trecut printr-un motor termic ce genereaza energie. In acest scop, in centralele nucleare se folosesc izotopi de uraniu. care au a eficien\a de doua milioane de ori mai mare dedH petrolul.

Multe din descoperirile

pe care le vedem acum au leqatura cu analiza structurii atomuLui.

-

Albert Einstein

un experiment care masura microundele ce cadsau din spatiu a Localizat persistenta luminii [afterglowl de La Marea Explozie [Big Bangl. iar teoria Lui Einstein referitoare la crearea Universului a fost confirrnata,

Tn 1993, satelitul NASA, CaBE [Cosmic Background ExpLorerl a ar atat ca punctele Universului unde temperatura este mai mare d ecat zero absolut sunt distribuite unitar. Acesta este Inca un element care sprijina teoria Marii Explozii. ln iunie 1976, a fost lansat un ceas atomic cu hidrogen de la inaLtimea de 9.600 km deasupra niveLului marii. Inaintea lansarii, ora indicate de acest ceas a fost potrivita cu cea a unui ceas care se afLa

• Nascut in 1942 in Oxford, omul de ~tiin!a englez Steven Hawking

a continual drumullui Einstein in dezlegarea misterului Universului.

pe Parnant. Ceasul care a fost lansat strabatea mai repede cu un ritm de 0 miLiardime de secunda fiecare secunda, conform previziunilor re lativitatii generale. In 1995, un grup de cercetatori americani au utilizat Laserul pentru a inqheta un nor de atomi de litiu. Cum a scazut temperatura, atomii au format legaturi slabe ~i au format molecule. Cu 80 de ani inainte, Einstein facuse aceasta previziune.

ln final, vedem ca Einstein nu a urrnarit un vis, asa cum credeau multi. A fast canvins ca dezlegarea marelui mister at Universului era posibila. dar trebuiau cercetate fenameneLe. S-a gandit, a cercetat, a calculat si. in final, a lasat rnoste nire concluziile sale umanitatii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful