P. 1
CURS audio - video

CURS audio - video

|Views: 163|Likes:
Published by Roxana Radosav

More info:

Published by: Roxana Radosav on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2012

pdf

text

original

Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V

Curs Ionica

C1

Comunicare vizuala

Fenomenul

camera obscura

Obiectiv- ansamblu de lentile a caror pozitie poate fi modificata pentru a ajusta intr-un anumit film imaginea care se fomeaza in interior.Pe partea opusa unde se formeaza imaginea se afla pelicula fotografica sau cinematografica pe care se imprima imaginea. La cele digitale se afla un cip care transforma imaginea intr-un curent electric. Caracteristicile obiectivelor: Distanta focala: in functie de ea distingem 3 categorii de obiective: a. Obiectiv grandanular b. Obiectiv normal c. Teleobiectiv Cel grandangular este un obiectiv care are un unghi de cuprindere foarte larg si are zona de profunzime mare. Exista un obiectiv special de grandagulare care se numeste ochi de peste (fish eye) in care prima lentila este foarte bombata, iar unghiul de cuprindere este mai mare de 180 grade. Cu cat distanta focala este mai mica cu atat grandangularul este mai puternic si deformeaza mai mult imaginea. Obiectivul normal este cel care are unghiul de cuprindere aproximativ egal cu cel al ochiului omenesc (45 grade). Teleobiectivele au o distanta focala mare si un unghi de cuprindere mic, iar zona de profunzime este mica. Efectul vizual produs este de apropiere a subiectului. Distanta focala se masoara in milimetri. 6 cm 9 35 mm 6 cm 6 (laicha) Cel mai utilizat format Distanta focala este definita in functie de marimea imaginii pe care o creeaza. Daca distanta focala este egala cu diagonala atunci este obiectiv normal, daca este mai mare atunci este obiectiv grandagular, iar daca este mai mica atunci este teleobiectiv. Obiectivul normal este cel de 50 mm.
1

Factorul distanta focala. 2. Valori: 2. Cu cat diafragma este mai mica cu atat zona de profunzime este mai mare.daca trecem de la 5. vreo 7-12 care are scopul de a realiza deschideri de diferite marimi. Cu cat distanta este mai mica .6. Timpul de expunere: Obturbator – rolul lui este sa inchida orificiul si sa nu permita luminii sa intre in camera obscura. . .8.p. 22 Diferenta de la o valoare la alta se numeste treapta. 4. 125. 8.8 etc).p. 2. 1000. ½.v diafragmei se injumatateste 8 125 11 60 deci sunt egale d. . 5. Cu cat distanta focala este mai mica cu atat zona de profunzime este mai mare ( la teleobiectiv este profunzime mica).Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica .6 la 4 se dubleaza lumina si daca se trece de la 11 la 16 inseamna ca s-a injumatatit cantitatea de lumina. Distanta dintre subiect si obiectiv. ½. 30.adica obturbatorul sta deschis a 250-a parte dintr-o secunda Si aici sunt trepte care sunt la fel ca la diafragma.d. Cea mai mare valoare este 2 si cea mai mica 22 pentru ca sunt fractii (1/2. 1/8.d. . 11. 60. Daca deschiderea (valoarea) e mica trece putina lumina si invers. C2 Prin expunere se intelege cantitatea de lumina care patrunde I camera obscura. Durata de deschidere a fost standardizata: 1. Primul factor depinde de valoarea diafragmei. Treapta. cu atat zona este mai mica. 250. d. 3. 250.v duratei se dubleaza Modul cum sunt redate obiectele in miscare: cu cat viteza de deplasare este mai mare cu atat timpul de expunere trebuie sa fie mai mic. 2 . 16. 500. dispozitiv mecanic alcatuit din niste lamele. zona de profunzime Factori care determina zona de profunzime: 1. 16. .

observam succesiunea imaginilor. se caracterizeaza prin 30 de imagini/secunda. Dar mai intervine un element. Filmele mute erau cu 16 imagini pe secunda. Viteza cu care ele trebuie sa se miste pentru a le vedea in miscare este de 12. Se doreste sa se treaca la emisia terestra digitala din 2012. − SECAM (Franta): sistem francez. rezolutia verticala de 525 de linii. Exista unele televizoare care au sistem SECAM si PAL in ele si poti sa treci de la una la alta. Calitatea imaginii e mai buna la sensibilitate mica. Exista emisie: prin satelit terestra (antena) cablu 3 . 14 imagini pe secunda. Cand lumina este putina este nevoie de o sensibilitate mai mare. 655 de linii. Daca frecventa este sub aceasta valoare. Filmarea inseamna o succesiune rapida de fotografii. Fenomenul de miscare se bazeaza pe o imperfectiune a noastra: remanenta retiniana. Cu cat este numarul acesta mai mare cu atat e mai sensibil aparatul. 25 imagini/secunda. cel mai raspandit): este german. 1600. − PAL (Romania. Se pot converti dintr-un sistem in altul. Aceste sisteme nu sunt compatibile intre ele. cu atat mai mult scade calitatea. Azi standardul mondial este de 24 de imagini pe secunda pentru cinematograf. cele 2 impresii se combina si asa apare un continuu. Japonia): primul inventat. Exista 3 standarde de codificare a culorii: − NTSC (Canada. 800. Sensibilitatea aceasta se masoara in grade (iso): 200.imaginea becului aprin ramane pentru inca un moment in mintea noastra desi el este stins T0 T 01 T 1 Daca imaginea se proiecteaza suficient de repede ajung ca ele sa se suprapuna. american si cel mai slab. Existe pelicule sensibile. 400. Cu cat e mai mica sensibilitatea. are 25 de imagini/ secunda si 625 de linii. medii si putin sensibile. sensibilitatea filmului sau a cipului electronic. bec ochi .Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Expunere: masurarea cantitatii de lumina care vine de la subiect si apoi trebuie sa determinam cele doua elemente: diafragma si timpul de expunere. iar 25-30 de imagini pe secinda pentru video si TV.

8 Solutii pentru a reda imaginea de pe un cadru pe altul a.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Emisia terestra digitala: − Creste calitatea semnalului − Se poate asigura o mai buna utilizare a spectrului de radio frecventa (bogatie naturala limitata) − S-au impartit intre tari anumite frecvente Un canal analogic terestru ocupa o largime mare de banda pe cand la unul digital este de 6 ori mai mica. O caracteristica importanta la cadrul 1 este raportul laturilor (aspect ratio). fenomenul este redat printr-un sir de cifre. Digital – fenomenul este taiat in felii. iar invers apare fenomenul de slow-motion. Redam integral imaginea si apar 2 benzi negre (de pe 16:9 pe 4:3 ) si se reduce imaginea. Tv clasice au acest raport 9 format standard pentru high definition . Este sinonim cu un alt termen: plan cinematografic.33 1. Se reda intreg dar o sa ramana unele parti care nu o sa se vada 4 ecran clasic. Prin el se intelege: − rama imaginii − toate laturile care intra in imagine.cu.2 …. raport 4:3 16:9 16 4:3 = 1.6 …. care sunt in interiorul unghiului de vizare − o inregistrare continua din momentul in care aparatul porneste pana cand se opreste. Cadrul cinematografic sau fotografic. este necesar ca viteza de redare sa fie egala cu cea de filmare. Daca redam cu o viteza mai mare atunci se accelereaza miscare. Copia 1 C2 C3 C4 Exista o scadere a calitatii de la o generatie la alta in cazul emieisei terestre insa la cea digitala calitatea nu se schimba. Se foloseste pentru a reda intr-un interval scurt de timp (10-15 secunde) fenomene foarte lente care dureaza ore. topirea unui iceberg). cu cat felierea este mai subtire cu atat calitatea redarii fenomenului este mai buna. Analogic – produc un curent care sa aiba exact aceasi variatie. Exista o tehnica de filmare cadru. fiecare punct capata o valoare. zile ( o floare care se dezvolta.2. b.2.cadru unde se pune aparatul de filmat intr-un loc pentru un timp indelungat si din cand in cand se face cate o fotograma. Pentru a reda corect viteza de miscare a unui subiect.

Este o deformare datorita perspectivei. Daca se fotografiaza de jos un bloc. in imagine nu trebuie sa existe elemente care sa distraga atentia de la subiectul principal 3. Unghiurile de fotografiere si filmare: − In plan orizontal • unghi din fata – frontal • unghi semiprofil • unghi profil. Exista cateva reguli de baza ale cadrajului: 1. este de preferat in general sa te apropii cat mai mult de subiect incadraj de amator incadraj corect al unui subiect 2. liniile orizontale si verticale ale subiectului trebuie sa fie paralele cu latura orizontala respectiv verticala a cadrului Observatie: uneori din ratiuni estetice se poate totusi inclina cadrul dar acest lucru trebuie facut evident. daca in cadru exista niste linii oblice nu se recomanda ca aceste linii sa intre in colt 5. din lateral • unghi din spate − om In plan vertical 5 .Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica 4:3 16:9 C3 Cadrajul si regulile sale Functia principala a cadrajului. a incadrarii este aceea de a face o selectie dintre obiectele din mediul inconjurator adica selectam ce intra in imagine. nu se recomanda ca linia de contur a subiectului sa fie tangenta/lipita de marginea cadrului 4. cladirea respecctiva va fi redata sub forma unui trapez.

Daca imaginea reda o anumita parte. Daca se afla sub aceasta linie se poate pune si la nivelul solului (genunghiul broastei). Daca largim cadrul. avion. Daca in cadru intra mult din decorul in care se afla personajul. Daca avem un personaj caruia ii taiem putin din par si barbie atunci e gros plan. 6 . Daca se ridica si mai sus atunci vorbim de un unghi aerian (din elicopter. Daca e la nivelul genunchilor aceasta incadratura se numeste plan american. avem plan mediu. Daca in cadru intra personajul in totalitate. atunci este un cadru general. Daca ne indepartam la maximum si personajul nu mai poate fi recunoscut sau nu se mai vede. vorbim de plan intreg.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica • • • unghi normal unghi in plonjet (in jos) in contra – plonjet (in sus) Inaltimea punctului de statie (locul unde se afla camera) Pozitia normala este cea la nivelul ochilor personajului. precum un ochi. cu linia la brau. balon. telecabina). Daca se alfa putin mai sus se numeste “unghiul calaretului”. Daca linia este la nivelul pieptului atunci este plan-bust. atunci avem un plan ansamblu. dar daca se observa si personajul. Daca lasam un mic spatiu deasupra parului si usor sub linia umerilor atunci este prim-plan. acest tip de incadratura se numeste plan detaliu.

mai mic unghi normal. pun mai bine in evidenta textura obiectului − cadrul larg sugereaza in functie de context liniste. Stop cadru – la un moment dat curgerea imaginilor se blocheaza. 7 . constrangere apar diferite impresii asupra spectatorului C4 Miscarile de aparat Cadru fix – acea imagine filmata obtinuta fara ca aparatul sa se miste. Distingem doua categorii de compozitii care se suprapun foarte adesea: − compozitia in plan inseamna unde plasezi un subiect (jos. singuratate. libertate. In functie de unghiul de filmare. obiectiv omul apare mai monumental Cand se folosesc cadrele stranse si cele largi: − cadrul este mai strans cu cat se ofera mai multe detalii despre subiect − cadrele stranse accentueaza reactiile psihice.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Planurile apropiate se numesc planuri stranse. stanga). acest unghi face pers. iar celelalte planuri largi. − compozitia in adancime . luniste impresii diferite dinamism. Descrie cadrul in care se afla personajul si relatia acestuia cu decorul. Compozitia este mijlocul cel mai puternic prin care se poate transmite modul de a gandi. cadrul. de inaltimea statiei. relatia acestora cu marginea imaginii si relatiile intre ele. optimism. Compozitia imaginii consta in modul in care sunt aranjate elementele vizuale in cadru. ramanand una singura pe care o vedem (apare ca o fotografie). libertate. − compozitie cromatica .pozitionarea subiectului in adancul imaginii (aproape sau departe). a percepe subiectul pe care il are autorul. spectatorul care vede imaginea isi va face o anumita impresie despre subiect.ce culori sunt in cadru si cum le aranjezi.

miscare 3. 2. Avem mai multe feluri de travling: 8 . se misca brusc. dar si mai mare − in mod normal sunt mai mici. statie finala Aceasta statie poate sa dureze de la un sfert de secunda la mai multe secunde. poate fi folosit pentru a se surprinde o anumita expresie a fetei sau ca element stilistic pentru a ritma modul in care este redata o actiune.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Stop cadru se foloseste in principal pentru a scoate in evidenta exact un anumit moment din desfasurarea unui eveniment. poate sa faca legatura intre doua secvente). − panoramarea orizontala de la stanga – dreapta de la dreapta – stanga − panoramarea in plan vertical de jos in sus de sus in jos − panoramarea in plan oblic Cat de lung poate fi un panoramic? (cate grade) 0 − tehnic este posibil 360 . Cum se filmeaza corect un panoramic? Miscarea este compusa din trei momente: 1. Miscarea trebuie motivata. Miscarea de panoramare –panoramica Aceasta miscare presupune ca aparatul se rasuceste. ochiul intelege si spectatorul se plictiseste Raf panoramic – tip de panoramic care se face foarte rapid. sa sti de ce mergi din statia 1 in statia 2. Miscarea travling Aceasta miscare se realizeaza prin deplasarea camerei. statie initiala 2. el depinde de continut Cat de repede se face miscarea? − viteza trebuie sa fie suficienta ca spectatorul sa inteleaga despre ce este vorba − daca e prea rapid. Cand folosim panoramicul? − descrierea unui subiect − urmarirea subiectului − din ratiuni stilistice. de 90 de grade cel mult − raspunsul nu trebuie dat in grade. se invarte in jusurl unei axe. spectatorul nu apuca sa vada − daca este prea lent. Tipuri de miscari: 1. pentru a crea un anumit timp de dinamism in film E recomandat ca prima statie a doua sa fie mai interesanta de cat prima statie. Daca nu se folosesc statiile finale se spune ca panoramicul este taiat si acest lucru este gresit.

5. Asadar avem: transfocare inainte (apropiem) transfocare inapot (departam) Cele trei momente exista si aici: statie. stilistica Toate aceste miscari se pot combina intre ele. nu in ax) In functie de relatia aparat-subiect avem: − travling de apropiere − travling de indepartare − travling de urmarire urmarire apropiere urmarire indepartare Cand se foloseste travling? − pentru a descrie un loc − pentru a urmari subiectul − pentru a crea dinamism Cum se realizeaza travling? − la filmele mari travling se realizeaza cu asa numitul carucior de travling (vagonet micut. Se foloseste pentru a obtine imagini spectaculoase. punand in valoare acel public. Planul care depaseste 30 sec/1 min. 4. nu neaparat miscare de traiectorie. Miscarea de macara Este o macara alcatuita dintr-un brat lung (parghie) . Acesta poate fi un cadru fix. Miscarea traiectorie Este un cadru lung si aparatul se deplaseaza in multe locuri. C5 9 . Cand folosim transfocarea? − atunci cand vrem sa dirijam atentia. evidentierea unui element din mai multe − atunci cand vrem sa aratam unde se afla subiectul. Este folosita foarte des la concerte. in ce decor − deschiderea cadrului este mai conclusiva − are o functie dinamica. cu public. se numeste plan secventa. Miscarea transfocara (zoom) Aceasta este o miscare optica care apropie sau indeparteaza subiectul. care circula pe sine) − poate fi realizat din orice vehicul aflat in miscare 3. in varful careia este o platforma pe care sta cameramanul si camera. miscare. efectuand miscari si de panoramare si transfocare. Durata minima a unui plan este de trei secunde.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica − travling in ax (inainte sau inapoi) − travling lateral (este alaturi. statie.

in plan 2. Indiferent de subiect. sa sublinieze o anumita idee sau sa comunice un gand. cromatica Compozitia plana se refera la modul de organizare al acestui spatiu. respectiv unde punem subiectul in cadru. intre texturi si intre zonele de lumina si cele de umbra. In general o imagine fara un centru de interes este una neinteresanta si plictisitoare. Compozitia imaginii este modalitatea cea mai puternica prin care autorul poate sa scoata in evidenta un anumit aspect. ele pot sa aiba acelasi grad de creativitate sau de nivele diferite. surprinde o atmosfera Centrul de interes al unei imagini O imagine poate sa aiba un centru de interes sau mai multe. dinamica 4. sau cadrul se deplaseaza) Compozitia cromatica se refera la ce culori includem in cadru si cum le armonizam. in adancime 3. Compozitia dinamica are in vedere deplasarea subiectului in cadru.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Compozitia imaginii Cand vorbim despre compozitia imaginii sau la caompozitie in general ne gandim la patru tipuri de compozitie: 1. Specialistii recomanda urmatorul sistem: − impartiti laturile in trei parti egale si uniti − centrul de interes trebuie plasat in unul dintre aceste puncte sau pe linii O imagine este alcatuita din: − zone − linii (reale sau virtuale) − suprafete Compozitia urmareste sa stabileasca raporturi armonice sau armonioase intre linii. Linii importante in cadru: 10 . intre suprafete. Unde plasam centrul de interes in imagine: incepatorii il pun in mijloc ceea ce este gresit. Compozitia in adancime se refera la modul cum sunt aranjate elementele cadrului dinspre aproape spre departe. (de sus in jos. aceste raporturi ne creaza placere ochiului. Calitatea depinde in foarte mare masura de compozitia ei. Valoarea unei imagini e data de: − imaginea surprinde ceva neobicnuit − imaginea a fost gandita si transmite un gand. Dupa cum una cu prea multe centre de interes este obositoare si este greu de citit. sau invers.

sau fundalul poate sa lipseasca. − prin fondu (fade): acest tip de trecere are valoarea sintactica a unui punct din scriere. arata clar ca s-a terminat o secventa si urmeaza o alta − prin voleu: apare o linie care misca si pe masura ce avanseaza sterge . – este alcatuit din planuri brute (planuri cinematografice) Montajul inseamna sa punem bucati de lungimi diferite una dupa alta. ce se afla pe caseta. fundalul Un subiect in prim-plan redat partial se numeste amorsa. Nu este obligatoriu ca ea sa existe. Acest procedeu se foloseste atunci cand din anumite motive trecerea dintre cele doua imagini nu se poate face priin taietura sau cand vrem sa cream o senzatie de legatura intre cele doua imagini. Este o trecere mai evident artistic si urmareste crearea unui astfel de efect.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica − diagonala de la stanga sus la dreapta jos (numita diagonala descrescatoare) − diagonala crescatoare unde subiectul pare sa creasca Compozitia in adancime Exista trei planuri in adancime: 1. O notiune esentiala in compozitie este aceea de echilibru. Cum se trece de la o imagine la alta (modalitati): − prin taietura: ultima imagine dispare si brusc apare cealalta imagine. jos. prim – planul. planul central 3. stanga. sunt redate partial. este cea mai frecvent folosita (85% din treceri) − prin inlantuire: imaginea 1 incepe sa slabeasca in timp ce imaginea 2 incepe sa se intareasca. fragmentar 2. plicticos echilibru C6 Montaj Material brut – tot ce s-a filmat. dreapta). linia poate fi de oriunde (sus. se intelege acel subiect aflat cel mai aproape de aparat. o secunda jumatate cele doua imagini se suprapun. 11 . acopera imaginea care e acolo si descopera o alta imagine.

Incepe prin a se inegri colturile. se poate palpa si atunci ceea ce regizorul trebuie sa faca este sa selecteze ce anume se poate filma. stabileste si modul de filmare.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica de tip slide: apare tot o linie numai ca imaginea nu este acoperita ci este impinsa. reportajul. adica ea iese din cadru si in locul ei este trasa o alta imagine. Aceasta regula spune ca intotdeauna daca filmam mai multe cadre succesive ale aceleiasi scene. exista si filmul documentar care poate avea de obicei de la 30 minute in sus. ce sa reiasa. De exemplu la meciuri videocamerele se pun numai de o parte a stadionului. Se mai poate face un material care poate sa curga in bucla lla diverse evenimente. se folosesc camerele de partea cealalta doar la reluari. Materialele de prezentare scurte pana in 10 minute sunt materiale care se ofera pe suport DVD si ele se adreseaza in general unui public competent in domeniu si unui public care este foarte ocupat. adica se repeta pe tot parcursul lui. imaginile trebuie sa fie foarte graitoare pentru ca nu exista sunet. Aceasta este de fapt o regula a interzicerii sariturii peste axa. ce vrea sa filmeze. Regula axei (saritura peste axa) se refera la locul unde pozitionam camerele de filmat. zona de negru ser extinde si se formeaza un cerc care se micsoreaza pana ajunge intr-un punct di dispare. cum sa arate. Putem fi pusi in doua situatii: 1. Alte forme audio-video ar putea fi interviul. in ce lumina sa punem. 2. nu e palpabil si in cazul acesta problema este a gasi niste imagini care sunt legate de tema sau subiect sau sa cautam 12 . − prin efecte electronice: imaginea incepe sa se unduiasca asemeni unui lac transformandu-se in alta imagine. ceea ce prezentam are aspecte vizuale. daca nu actiunea echipei s-ar schimba si ar fi derutant. camera trebuie pusa numai de o parte a axei. − C7 Filmul documentar Pe langa alte forme audio-video cum ar fi un spot publicitar care e de 30 de secunde sau materiale de prezentare care fie sunt de 3-10 dar nu mai mult de 15 minute. Ce prezinti nu e vizual. Poate exista si invers. − prin iris: irisul este un dipozitiv si are rolul de a crea un orificiu mai mic sau mare si da voie unei anumite cantitati de lumina.

pauze sau macar un zgomot. o institutie. documentar de autor (creative documentary) 2. − cel mai dificil este ca caracterul unei pese sa se potriveasca filmului − piesa muzicala care se potriveste creste mai mult efectul filmului Reportajul (2 minute-30 minute) se bazeaza pe o filmare facuta pe viu. trebuie sa compenseze prin calitatea estetica a imaginii si a sunetului. de TV Diferenta intre ele este ca cel de autor poarta pecetea personalitatii autorului.iar acestea sunt mai greu de urmarit. Principii: − muzica nu trebuie sa fie mai puternica decat imaginea ca sa nu capteze mai puternic interesul − de obicei se prefera muzica instrumentala − e bine ca ilustratia muzicala sa nu mearga odata cu filmul. Pregatirea unui reportaj este esentiala − trebuie sa stim ce vrem sa aratam cu filmarea. Locul unde interviul se face este de asemenea important. o tematica. sa nu para regizat. o personalitate. Alta regula este ca in decor sa nu existe elemente care sa distraga atentia de la vorbitor. documentar jurnalistic. Acete imagini terbuie sa fie frumoase ca sa atraga. Interviul poate sa fie inserat intr-un alt material pentru a spori atractivitatea unui interviu mai lung. 13 . Filmul documentar Exista doua mari categorii: 1. el se exprima pe sine. o inaugurare. Pot sa fie evenimente scurte sau lungi de 3 zile si nu numai intr-un loc ci mai multe. festival.este posibil ca interviul sa fie acoperit cu imagini din cand in cand care sunt legate de ceea ce persoana spune. persoana intervievata sa fie fireasca si raspunsurile sa fie interesante. ce este important pentru noi − trebuie sa stabilim care este programul evenimentului: ora. adica sa fie credibil. care trimit la tema tratata.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica imagini care simbolizeaza. adica atunci cand se intampla un eveniment: o aniversare. Cel jurnalistic poate sa prezinte o persoana. ci sa existe diversitate.Interviul trebuie sa aiba si o idee finala care sa sublinieze ce s-a spus. Regula este ca locul sa fie reprezentatic fie pentru persoana fie pentru organizatia reprezentata sau pentru subiectul discutat. scopul ei − trebuie sa comunicam operatorului scopul si ce vrem. loc Interviul: in cazul acestuia trebuie urmarite cateva lucruri ca el sa fie eficient. transmite o idee a lui.

puternic ca si mijloc de comunicare. Material 14 . este extrem de eficient.Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V Curs Ionica Filmul documentar incearca sa prezinte exhaustiv o personalitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->