Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

la varful alveolar dintilor incisive. Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .maxilara. -superior de tuberozitate .infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare.in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.cu canaliculele alveolare .pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.rugoasa si proeminenta.prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n. -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete .infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral. -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare.prezinta doua arii. -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale .peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate.formeaza tuberozitatea maxilara .maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital. .esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .convexe .

Fata nazala . In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .nervul infraorbital este frecvent afectat .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .cu forma aproximativ patrulatera .procesul maxilar al concai nazalae inferioare. Anterior .astfel : Superior . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma .este inclinata inferior . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .foarte neregulata .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare.acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar .care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital.prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .neteda cu o forma triunghulara .oblic inferior al ochiului. Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale. Inferior .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului.care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa .procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul .-aria laterala a acestei fete este neteda .peretele fiind foarte subtire .anterior si laterl .se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget .

procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului .la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior .concave medial ce face parte din meatul nasal inferior . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar . Posterior.raman numai doua orficii .in dreptul crestei concale a acestuia .palatina descendenta .n.fata nazala a corpului maxilar . c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede .palatin mare si uneori nervii palatine mici .prin articulare cele doua oase .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.in acest canal se gasesc a.de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .se articuleaza cu labirintul etmoidal .descendent al osului lacrimal. procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin . b)superior de acest hiatus .coboara cu directie antero-inferioara un sant.canalul palatin mare .astfel pe craniul proaspat . . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului.

ale carui margini sunt foarte proeminente.lejer concave inferior. g)superior de creasta concala . f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa .concave medial care apartine meatului mijlociu. numita creasta concala. .restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare.exista o aria neteda .care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare . acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical. el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal.numit santul lacrimal .

rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal . . Marginea posterioara .orbicular al ochiului. o arie scurta . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa .Marginele maxilar sunt :anterioara . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular .spina nazala anterioara .lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara .nearticulara. Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . verticala . osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala . dreapta si stanga . o margine rogoasa mai lunga . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m. delimiteaza orificiul piriform.intre aceste doua elemente .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus . infraorbitala si poster-superioara .rotunjita .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin.marginea anterioara este concave si numita incizura nazala . superioara . ambele incizuri nazale . posterioara .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara .aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului.in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala .

procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara . pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial. se continua cu fata orbitala a corpului maxilar .desparte fata anterioara de cea posterioara. inferior si lateral .iar parte la constituirea planseului orbotei.infratemporala si orbitala. anterioara .concave . -fata posterioara . Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. foarte rugos. . se articu leaza cu osul zigomatic. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. anterioara si posterioara .axul mare este oblic. Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal. Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini.concave si neteda . Marginea inferioara. posterior si medial. fiind orientat superior. concave inferior . -fata anterioara . la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal. Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare.Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala .Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara . varful trunchiat.este orientata anterior .posterioara si inferioara. formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara . -fata superioara . Inferior . osul nazal si marginea nazala a frontalului. I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar.ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital.corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar .ea continua fata anterioara a corpului maxilar .corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr.

angulare . are forma unei lame osoase orizontale. forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior.orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud . intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda . in acest canal se angajeaza un ram al a. Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa. exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara .libera .concave medial .putin inaintea al ochiului si m.care formeaza atriul meatului nazal mijlociu. . subtire . -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului. sub aceasta zona rugoasa .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal. acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului . posterioara si laterala.numita agger nasi. mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal .uneori prezintand semicelule . inferioara si trei margini: mediala. se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . rugoasa . -marginea posterioasa .pe aceasta arie . i se descriu doua fete: superioara. b) aria posterioara .a) aria posterioara excavata si neteda . se articuleaza cu osul nazal corespunzator .ridicator al buzei superioara si aripii nasului.jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare . iar jumatatea anterioara . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. -marginea anterioara a procesului frontal . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva . Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale .

. neregulata si rupentru glandele palatine. in apropierea marginii laterala. in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv. neteda. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. palatin mare si vasele palatine descendente. numita torus palatin. frecvent.-fata superioara. . pe cand restul procesului este orientat postero-superior. antero-posterioara. avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala. este concava in sens transversal.fata inferioara. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare.in partea posterioara. este concava. . la extremitatea anteromediala.

-marginea mediala. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. la extremitatea anterioara a acestei margini. cand exista doua canale laterale. situata inaintea celei incisive. numita fosa incisiva. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. Procesul alveolar Este gros . in profunzimea acestei fosete pot fi observate. aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. subtire si rugoasa estet transecersala. exceptional la adult. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. nazoincisiv drept. . pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . nazoincisiv. cand orificiul este mic. ramul terminal al a.. de fiecare parte a crestei incisive. Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. canalul are forma unui . se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht. n. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. .marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar.marginea posterioara a procesului palatin. arcul alveolar . rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. rugoasa. cand exista. palatine descendente si n. rareori. care. prin ele trec. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva.formeaza cu cel din partea opusa . impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara.Y''. pe unele cranii de copil. unul.. Alveolele dentare . sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. inapoia incisivilor centrali. arcuit . creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal. formand sutura palatina transversa. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura.

prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . latimea 2. .cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare . . desparte sinusul maxilar de fosa orbitala. maxilara. pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. . in grosimea sa. o lama fina de os. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala.peretele posterior. coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital. canin n si premolarul doi sunt simple. el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar. ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar. copespunde tuberozitatii maxilare. desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. orientat lateral. peretii alveolari externi. situata in profunzimea corpului osului maxilar.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare . Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. in medie. care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.peretele anterior. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti.5 cm.peretele inferior. alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate .peretele superior. frecvent pe acelasi subiect. o baza.varful sinusului maxilar.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal.cele pentru i cisive. el corespunde procesului alveolar. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3. . infratemporala si nazala ale corului maxilar.2 cm. este foarte subtire.Despartite intre ele prin septul interalveolar. aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. voluml sau de 10 cm3 . Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3.cavitatea pentru canin este cea mai adanca . are aspectul unui sant larg. pana la capacitati foarte mari. un varf si prelungiri in numar variabil: . .

prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin. pe cale alveolara.prelungirile sinusului maxilar. . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . . existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful