Universitatea Tehnică

“Gh. Asachi “
Iaşi
Catedra TMR
-Iaşi 2oo6-
1
CUPRINS
1. PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE....................................................2
1.1 ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI...................................................3
1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI........................................................7
1.2.1ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ.......................................................................................................................7
1.2.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ......................................................................................................................15
1.3 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI ................................................21
1.3.1 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ ...................................................................................................................22
1.3.2 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ.....................................................................................................................31
2. PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE .............................................50
2.1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE AL MECANISMULUI .........52
2.2 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI ŞI VITEZELE UNGHIULARE ALE
ELEMENTELOR MECANISMULUI ...............................................................................52
2.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ROŢILOR 3′ ŞI 4 .......55
2.4 DETERMINAREA RANDAMENTULUI ANGRENAJULUI ................................58

2
Tema 1
PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE
Să se efectueze analiza structurală,cinematică şi cinetostatică pentru
mecanismul manivelă-piston (bielă-manivelă) din construcţia unui motor cu ardere
internă în 4 timpi.
Se vor folosi datele numerice din tabelul 1.1
Tabelul 1.1
n D

max
θ
D
S
]
]
]

min
rot
[ ] mm
[ ] °
-
3000 82.5 12
o
52’ 120
o

1) manivelă(element conducător)
2) bielă (element condus)
3) piston (element condus)culisă
4) bloc motor (element fix)

Figura 1.1
1.1 Analiza structurală a mecanismului
3
Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,
precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.
1.1.1 Identificarea elementelor punctelor cinematice
Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos),
care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie.
Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice, formata
prin contactul direct intre suprafetele lor.
Criterii de clasificare a cuplelor cinematice:
a)dupa numarul de miscari relative (eliminate) intre cele doua elemente;
b) dupa natura contactului dintre elementele cinematice;
c) dupa caracterul miscarii relative dintre elementele cinematice;
d) dupa asigurarea contactului dintre elementele cinematice;
e) dupa caracterul miscarii: de rotatie, de translatie sau de rotatie si translatie.
A(1,2)-cuplă de rotaţie de clasă 5
B(2,3)-cuplă de rotaţie de clasă 5
C(3,4)-cuplă de translaţie de clasă 5
O(4,1)-cuplă de rotaţie de clasă 5
Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin
cuple cinematice.
Mecanism: un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai
multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente.
Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor
elementelor este unic determinata.
Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot
executa (restrictii sau legaturi).
Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare
notat cu
bl
α
. Intervalul care este limitat de configuratia de blocare, este domeniul de
blocare, in care functionarea nu este posibila. In cazul mecanismelor patrulater,
manivela-piston si cu cilindru oscilant, unghiul de configuratie are denumirea
consacrata de unghi de presiune.
4
1.1.2 Stabilirea familiei „f”
Familia: reprezinta numarul de restrictii commune impuse miscarii elementelor
ecanismului
Dimensiunea spaţiului (S) este egală cu numărul de mişcări elementare luate o
singură dată.Diferenţa f’6-S constituie numărul de mişcări elementare care nu sunt
executate de nici un element (legături comune) şi se numeste familia mecanismului
S=3
F=6-3
F=3
1.1.3 Calculul gradului de mobilitate (M)
Gradul de mobilitate: este numarul de parametric independenti care determina
complet pozitia relativa a unui element in raport cu celalalt. Gradul de mobilitate arata
de asemenea numarul de miscari elementare posibile.
Gradul de libertate: este numarul determinat ca diferenta dintre numarul de
parametrii si numarul de ecuatii care intervin in problema pozitiilor

− − ·
5
1
6
k
C k n L
n=4(1,2,3,4)
C
5
=4(A,B,C,O)
C
4
=0
M=3(n-1)-2C
5
-C
4
M=3(4-1)-2*4
M=9-8 =>M=1
1.1.4 Descompunerea mecanismului in grupe structurale
Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se
bucură de următoarele proprietăţi:
a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.
b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism.
c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.
Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc
grupe conducătoare. Noţiunea de grupă structurală se foloseşte, în special,
pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, în compunerea
grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple.
Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine. Clasa unei grupe se stabileşte astfel
5
• dacă grupa conţine contururi închise deformabile, clasa este egală
cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi.
• dacă grupa nu conţine astfel de contururi, clasa este egală cu rangul
maxim al elementelor.
Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare.
Algoritm de descompunere a unui mechanism in grupe structurale
a) se calculeaza (determina) gradul de mobilitate al mecanismului;
b) se transforma toate cuplele cinematice superioare, daca exista in cuple
cinematice inferioare;
c) se indeparteaza din schema structurala a mecanismului batiul sau elemental
de referinta fix;
d) se izoleaza grupele structurale conducatoare;
e) lantul cinematic ramas se descompune in grupe assurice cat mai simple
(dioda), printr-o inlantuire logica a acestor grupe structurale.
Figura 1.1.4.1
Figura 1.1.4.2
Figura 1.1.4.3
B
C
A
2
3
grad=0
clasa=2
ord=2
aspect=1
A
B
C
2
3
grad=0
clasa=2
ord=2
aspect=2
2
3
grad=0
clasa=2
ord=2
aspect=3
grad=0
clasa=2
ord=2
aspect=4
A
B
C
2
3
C
B
A
2 3
grad=0
clasa=2
ord=2
aspect=5
6
Tabelul 1.1.4.1
Tabelul
1.1.4.2
θ
max
<
θ
admisibil
θ
max
se atinge în momentul în care pistonul
ajunge în punctul mort inferior
Figura 1.1.4.4
Tabelul
1.1.4.3

737 . 50
2
475 . 101
2
· · ·
S
OA
Clasă Ordin Aspect
1 1 1
Clasă Ordin Aspect
2 2 2
n D θ ϕ1
3000 82,5 12
o
52’ 120
o
7
l
AM
· θ sin
2
S
OA r · ·
475 . 101
5 . 82
25 . 1
· ⇒
¹
¹
¹
'
¹
·
·
S
D
D
S
31 , 198
22 , 0
63 , 43
sin
sin
63 . 43 7375 . 50 * 86 . 0 sin sin
60 sin
2
3
86 . 0 120 sin
85 . 12 sin 222 . 0 ' 51 12 sin
1 1
· ⇒ · · ⇒ ·
· · · ⇒ ·
° · · · °
° · · °
AB
AM
AB
AB
AM
OA AM
OA
AM
ϑ
ϑ
ϕ ϕ
1.2 Analiza cinematică a mecanismului
Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,
precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.
Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare globală,
fie prin analiză succesivă a grupelor componente
1.2.1Analiza cinematică a sistemului prin metoda grafo-analitică
Pentru această poziţie a mecanismului, cunoaştem:
AO=50.73mm
AB=198.31mm
Vrem să aflăm viteza unghiulară a elementului 1:
⋅ ·

· π
π
ω
30
1
1
n
314
30
3000
· rad/s
Figura 1.2.1.1
8
CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ
Unghiul
1
ϕ este unghiul făcut de OA cu orizontala ;în poziţia mecanismului ,
cea reprezentată mai sus, acest unghi este egal cu 120
o
;unghiul
2
ϕ este unghiul
făcut de AB cu verticala =301
o
.
Cunoaştem OA,AB, 0 , ,
1 2 1 1
· ε ϕ ϕ ω ;ne propunem să aflăm: v
A
, v
B
şi v
BA
.
[ ]
] [ 95
198
10 * 19
] [
] / [
] / [ 10 5 . 0 * 20 | |
] / [ 5 . 18 5 . 0 * 37 | |
6 20 * 3 . 0 | | * 3 . 0 | |
/
5 . 0
4 . 31
7 . 15
] [ | |
] / [
/ 7 . 15 050 . 0 * 314
1
3
2
1

· · ·
· · ·
· · ·
· · ·
]
]
]

· · ·
· · ·
+ ·
s
mm l
s m V
s m K ab V
s m K P V
ab a
mm
s m
mm P
s m V
k
s m r V
V V V
BA
V BA
v
V
b
s
V
A
v
A
BA A B
b
a
ϖ
ϖ

.
|

→ ⊥

·
1
1
mod *
ϖ
ϖ
sensul
directia BA
ulul r
V
A

CALCULUL ACCELERAŢIILOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ
Ne propunem să calculăm:
B
t
AB
n
AB A
a a a a , , ,
.
] / [ 8 . 4929 050 . 0 * 314 *
29 . 49
100
8 . 4929
] [ | ' |
] / [
2 2 2
1
2
s m r a
mm a P
s m a
k
a a a a
A
a
A
a
t
AB
n
BA
A B
· · ·
· · ·
+ + ·
ϖ

¹
¹
¹
'
¹
→ →


¹
¹
¹
'
¹
→ →


sensul A B
directia BA
marimea l
a
sensul A
directia OA
marimea r
a
n
AB
A
//
*
0
||
*
2
2
2
1
ϖ
ϖ
9
] [ 25 . 36
29 . 49
9 . 1786 9 . 1786
] / [ 1286 198 . 0 * 9025 198 . 0 * 95 *
2 2 2
2
mm
k
a
s m l a
a a a a
a
n
AB
n
AB
t
BA
n
BA
B B
· · ·
· · · ·
+ + ·
ϖ
Din desen =>
] [ 43
] [ 78
mm a
mm a
B
t
AB
·
·
Figura 1.2.1.2a
10
Figura 1.2.1.2b
1.3Analiza cinetostatică a mecanismului
Forţele care acţionează asupra elementelor mecanismelor se clasifică în trei categorii:
forţe aplicate, forţe de legătură şi forţe de inerţie.
Din categoria forţelor aplicate fac parte:
• Forţele care se exercită, în fiecare cuplă conducătoare, din partea unui element
asupra celuilalt. Aceste forţe sunt dezvoltate de motoarele care antrenează în
mişcare relativă elementele cuplelor conducătoare.
11
• Forţe tehnologice, care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice
executată de mecanism. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi
sunt foarte diverse ca natură.
• Forţe elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în
construcţia mecanismului
• Forţe de greutate
Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri:
• Reacţiuni normale, care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact
ale fiecărei cuple cinematice.
• Forţe de frecare, care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei
cuple cinematice.
Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în:
• Forţe motoare , când lucrul mecanic este pozitiv;
• Forţe rezistente , când lucrul mecanic este negativ.
1.3.1 Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda grafo analitică
kg m
m
kg
AB
m
kg
m
kg m
m
kg
AB
m
kg
m
kg m
m
kg
OA
m
kg
m
534 , 0 198 , 0 7 , 2 7 , 2
782 . 1 198 , 0 9 9
9 . 0 050 , 0 18 18
2
3
2
1
· ⋅ · ⋅ ·
· ⋅ · ⋅ ·
· ⋅ · ⋅ ·
Fie
ii
F
forţa de inerţie, unde i=1,2,3 ;
i
G
- greutatea elementului i, cu i=1,2,3;J
i

momentul de inerţie al elementului i ,cu i=1,2,3.
N
s
m
kg g m G
N
s
m
kg g m G
N
s
m
kg g m G
23 . 5 81 , 9 534 , 0
48 . 17 81 , 9 782 . 1
82 . 8 81 , 9 9 . 0
2
3 3
2
2 2
2
1 1
· ⋅ · ⋅ ·
· ⋅ · ⋅ ·
· ⋅ · ⋅ ·
N
s
m
kg a m F
N a m F
S i
S i
7 . 5445 98 . 3055 782 . 1
4 . 2218 9 . 2464 9 . 0
2
2 2 2
1 1 1
· ⋅ · ⋅ − ·
· ⋅ · ⋅ − ·
12
( )
2
2 2 2
2 2
2
2 2 2
1 1 1 1
2 3 3
0058 , 0
12
198 , 0
782 . 1
12
0 0
79 . 1131 47 . 2119 534 . 0
m kg
m
kg
l m
J
J M
J M
N
s
m
kg a m F
i
i
B i
⋅ · ⋅ ·

·
⋅ − ·
· · ⋅ − ·
· ⋅ · ⋅ − ·
ε
ε ε
( ) 0 0
008 . 113 0058 . 0 19410 19410
3 3 3 3
2
2
· · ⋅ − ·
− · ⋅ − · ⇒ ·

ε ε
ε
J M
Nm M s
i
i
Fie F
u
forţa utilă necesară pistonului să coboare. Această forţă are expresia următoare:
N cm
cm
daN
F
cm
daN
P
mm cm
D
S
S P F
u
s
c
c
p s u
34188 42 . 53 64
64
9 . 5342 5 . 82
4 4
2
2
2
2 2 2
2
· ⋅ ·
⇒ ·
· ⋅ ·

·
⋅ ·
π π
Reacţiunile care apar în mecanism sunt:
43
R
,
, , , , , ,
41 32 34 21 23 12
R R R R R R
precum şi un
moment de echilibrare M
e
.
Între reacţiuni există legăturile următoare:
n t
R R R
OB R
R R
R R
12 12 12
43
21 12
32 23
+ ·

− ·
− ·

12
R
are o componentă normală şi una tangenţială .
AB R
t

12
şi
AB II R
n
12
OB R
R R
R G F R R F G F R F
i i u

· +
· + + + + + + + + ⇒ ·

43
23 32
12 2 2 23 32 3 3 43 2 , 3
0
0 0
13
m N N mm M mm b
b R M M b R M
N mm
mm
N
R R G R F
N mm
mm
N
R R F G F R F
N mm
mm
N
R
N mm
mm
N
R
N mm
mm
N
R
h h R M
N R
l
b G M b F
R
mm b
mm b
M b F b G l R
e
e e
i u
n
B
t
B i i i t
B
i
i i i B
t
⋅ · ⋅ · ⇒ ·
⋅ · ⇒ · − ⋅ ⇒ ·
· ⋅ · ⇒ · + + ⇒ ·
· ⋅ · ⇒ · + + + + ⇒ ·
· ⋅ ·
· ⋅ ·
· ⋅ ·
· ⇔ · ⋅ ⇒ ·
·
⋅ − − ⋅
·
⋅ − + ⋅
·
¹
'
¹
·
·
· − ⋅ − ⋅ + ⋅




558 7750 072 . 0 72
0 0
6850 100 5 . 68 0 0
9450 100 5 . 84 0 0
5350 100 5 . 53
2900 100 29
2800 100 28
0 0 0
2 . 511
183 , 0
030 . 0 16 . 16 1 . 114 074 . 0 4 . 8483
30
74
0
21
21 21 21 21 10
41 41 2 21 1
23 23 3 3 43 3
12
12
43
43 43 43 3
12
2
2 2 2 2 2
12
2
2
2 2 2 2 2 2 12
14
1.3.2.Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda analitică
OA+AB=OB
¹
'
¹
· ⋅ + ⋅
· ⋅ + ⋅

OB l l
l l
2 2 1 1
2 2 1 1
sin sin
0 cos cos
ϕ ϕ
ϕ ϕ

,
`

.
| ⋅
− · ⇒
2
1 1
2
cos
arccos
l
l ϕ
ϕ
OB=85
2 2
1 1 1
2
2 2 2 1 1 1
2 2 2 1 1 1
sin
sin
cos cos
0 sin sin
ϕ
ϕ ω
ω
ϕ ω ϕ ω
ϕ ω ϕ ω

⋅ ⋅
− · ⇒
¹
'
¹
· ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅
· ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ −
l
l
v l l
l l
B
¹
'
¹
· ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅
· ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ −
· ⋅ ⋅ · ⇒ ⋅ ⋅ ·
B
B B
a l l l l
l l l l
s
m
v l v
2 2
2
2 2 2 2 1 1
2
1 1 1 1
2 2
2
2 2 2 2 1 1
2
1 1 1 1
0
1 1 1
sin cos sin cos
0 cos sin cos sin
5 . 18 120 cos 44 , 0 73 , 39 cos
ϕ ω ϕ ε ϕ ω ϕ ε
ϕ ω ϕ ε ϕ ω ϕ ε
ϕ ω
2
2
2 2
2 2
2
2 1 1
2
1 1 1 1
2
41 . 19
sin
cos cos sin

·


⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅
− · ⇒
s
l
l l l
ε
ϕ
ϕ ω ϕ ω ϕ ε
ε
( ) ( )
2 1 1
2
1
1 1 1
2
1 1 1
2
1
2
1
2 2 2 2 1 1
2
1
8 . 4929 cos
0 sin sin cos
6 . 2120 cos sin
s
m
l a
j l i l OA a
s
m
a l l a
A
A
B B
· ⋅ ⋅ − ·
· ⋅ ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ ⋅ − · ⋅ − ·
· ⇒ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ − ·
ϕ ω
ϕ ϕ ω ϕ ω ω
ϕ ε ϕ ω
0 0
2 3 2 3 12 43 3 , 2
· + + + + + + ⇒ ·

G G F F F R R F
i i u
OX:
0
12 2 43
· + +
x x
R F R
i
OY:
0
12 2 2 3 3
· + − + − + −
y y
R G F G F F
i i u
2 2 3 3 12
G F G F F R
y y
i i u
+ − + − ·
15
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) N B M
k F l F l F BS B M
M B M B M B M B M
F R R
N
s
m
kg a m F
N R N N N N N R
N
s
m
kg a m F
Fi
y i x i i Fi
i R G Fi
x x
x S x
Y y
y S Y
02 . 466 966 . 434 08 , 0 183 , 0 65 , 0 58 . 3992 99 , 0 183 , 0 65 , 0
cos 65 , 0 sin 65 , 0
0 0
1968 1230 6 , 1
64 . 6039 81 . 31 96 . 434 535 . 9 74 . 369 6803
376 , 115 11 , 72 6 , 1
2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 12 2 2 2
12 43 12
2
2 2 12
12 12
2
2 2 12
· ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅ · ⇒
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅ · × ·
· + + + ⇒ ·
− − ·
· ⋅ · ⋅ − ·
· ⇒ + − + − · ⇒
· ⋅ − · ⋅ − ·

ϕ ϕ
( ) ( ) N m B M k G l B M
G G
81 . 31 08 , 0 183 , 0 65 , 0 cos 65 , 0
2 2 2 2 2
⋅ ⋅ ⋅ · ⇔ ⋅ ⋅ ⋅ · ϕ
( ) m N B M
G
⋅ · 97 , 1
2
( ) ( ) k R l R l B M
y x R
⋅ ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ·
12 2 2 12 2 12
cos sin ϕ ϕ
( ) 05 . 452 352 , 0
12 12
− ⋅ ·
x R
R B M
( ) N M k J M
i i
101 . 185
2 2 2 2
− · ⇒ ⋅ ⋅ − · ε
Tabelul 1.3.2
ϕ1 R43 R23 R12 R41 Me
120 2800 9450 5350 6850 558
152 5726.1
8
8019.9
2
6823.5
8
6844.8 582.97
16
Tema 2
PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE
Analiza structurală
Să se analizeze din punct de vedere structural si cinematic sis a se calculeze
elementele geometrice ale angrenajelor cilindrice si conice cu axe fixe aprtinand cu
roti dintate reprezentate in fig. de mai jos.
Se cunosc:
- turatia electromotorului:
min] / [ 450 rot n
em
·

1
7
n n
z
·
de la manivela mecanismului cu bare
- treapta cilindrica cu axe fixe: (
2 1
z z − )
11
1
· z , 18
2
· z
- dantura dreapta: 3 · m
- subansamblul cu axe mobile:
75
3
· z
, 26
4
· z ,
26
5
· z
- rotile au acelasi modul, dantura dreapta:
- subansamblul conic cu axe fixe: (
7 6
z z −
),
21
6
· z
- dantura dreapta: unghiul

° · 90
,
] [ 5 , 2 mm M
e
·
17
Considerente Teoretice
Roată dinţată – reprezintaun element dintatcare are rolul de-a transmite
miscarea unui alt element dintat prin intermediul dintilor in contact.
Angrenaj – mecanismul elementar format din doua roti dintate mobile in
raport cu doua axe in pozitie invariabila.
Suprafaţă de rostogolire – suprafata pe care este dispusa dantura unei roti
dintate.
Clasificare angrenaje:
 dupa pozitia axelor:-axe paralele
-axe concurente
-axe incrucisate
 dupa forma suprafetelor de rostogolire:
-cilindrice
-conice
-hiperbolice
 dupa pozitia relative a suprafetelor de rostogolire:
-exterioare
-interioare
 dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti dintate:
-axe fixe
-axe mobile.
Raport de transmitere (i12) – raportul dintre viteza unghiulara a rotii
conducatoare 1 si viteza unghiulara a rotii conduse 2.
Distanţa dintre axe (a) – lungimea perpendicularei comune.
Unghiul dintre axe (S) – cel mai mic unghi cu care trebuie rotita una dintre
axe pentru a fi adusa in pozitie de parallelism sau de suprapunere cu cealalta axa
,in asa fel incatsensurile de rotatie ale celor doua rotisa fie opuse.
Legea fundamentală a angrenării –angrenarea intre doua roti dintate se
realizeaza cand normala comuna a celor doua profiluri trece in permanenta prin
polul angrenarii.
Evolventă – curba generate de un punct al unei drepte ce se rostogoleste fara
alunecare pe un cerc numit cerc de baza.
18
Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si
dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor
angrenaje sau a unor sistema de angrenaje.
2.1 Determinarea gradului de mobilitate al mecanismului
Analiza structurala: cunoscand f =3, sa se determine M
1
1 4 10 15 4 5 2 5 3
) , , , ( 4
) , , , , ( 5
2 ) 1 ( 3
6
3
3
3
4
5
4 5 3
·
· − − · − ⋅ − ⋅ ·
⋅ ·
⋅ ·
− ⋅ − − ⋅ ·
·
·
M
M
H E D B C
I G F C A C
C C n M
n
f
2.2 Determinarea numărului de dinţi şi vitezele unghiulare ale
elementelor mecanismului
70 52 18 26 2 18
2 ) (
2
) (
2
5
4
'
3 5 4
'
3 4 5
4 ' 3 45
· + · ⋅ + · ⇒
+ · ⇒ + · −
·
z
z z z z z
m
z z
m
a a
=>condiţia de coaxialitate
=>condiţia de montaj şi vecinătate
42 . 9 14 . 3 3 · ⋅ · ⋅ ·

⋅ ·
π m p
N k
p k a
Se cere: ? , , , ,
4 4 7 7 17
· ϖ ϖ n n i
63 . 1
11
18
1 . 47
30
89 . 28
63 . 1
1 . 47
63 . 1
1
2
12
1
1
2
1
2
2
1
12
· · t ·
·

·
· ⇒ · · ⇒ ·
z
z
i
n
i
π
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
19
Descompunem:
1-3-I
3-p-II
6-7-III
=>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat
punct de referinţă
68 . 2
44 . 1
86 . 3
44 . 1
44 . 2
) 44 . 1 1 ( 44 . 1
) ( 44 . 1 44 . 1
44 . 1
18
26
22 . 19
45 . 2
1 . 47
45 . 2
21
27
60 . 24 28 . 1
21
27
57 . 1
88 . 4
70 . 7
88 . 4
88 . 4
88 . 4 88 . 3 1 1 1 88 . 3
. 0
88 . 3
18
70
1 . 47
30
450 14 . 3
30
70 . 7
11 . 6
1 . 47
11 . 6 75 . 3 63 . 1
20
75
11
18
4
'
3
4 4
'
3
4
'
3
4
'
3
4 ' 3
'
3
4
4
'
3
4 ' 3
7
17
1
7
1
7
7
1
67
6 67
7
6
6
7
67
' 3 3
' 3 ' 3
'
3
5
' 3
'
3
5
'
3
'
3
5
5 ' 3
'
3
5
4
5
'
3
4
5
'
3
5 ' 3
1
1
'
3
' 13
1 ;
3
'
2
3
1
2
'
3
1
' 13
13 13
'
2
3
1
2
13
67 3 13 17
· ⇒ ·
− ⋅
· ⇒ + · + ⇒
− − · − ⇒ − ·



− · − · ⇒ − ·


·
· ⇒ · · ⇒ · · ⇒ ·
· ⇒ · ⇒ · · ·
− · − · · ⇒ · ⇒
· ⇒ + · ⇒ + · ⇒ · + − ⇒ − ·


→ ·
− · ⇒ − · − · ⋅ − ·


·
·

·

·
− · ⇒ − · · ⇒ ⋅ − · ·
− · ⇒ ⋅ − · ⋅ − · ⇒ ⋅ − ·
⋅ ⋅ ·
ϖ
ϖ ϖ
ϖ ϖ ϖ ϖ
ϖ ϖ ϖ ϖ
ϖ ϖ
ϖ ϖ
ϖ ϖ
ϖ ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ ϖ
ϖ
ϖ ϖ
ϖ ϖ
π
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
ϖ
p
p
p p
p
p
p
p
p p
p
p
p p p
p p
p
p
p
p
i
z
z
i
i z
z
i
i
z
z
i
i i
z
z
i
z
z
fix el
i
z
z
z
z
z
z
i
n
i z
z
z
z
i
i i
z
z
z
z
i
i i i i
20
Date finale:
Tabelul 2.2.1
ω
p
ω
1
ω
2
ω
3
ω
4
ω
5
ω
6
ω
7
[rad/s]
-1.57 47.1 28.89 -7.70 2.68 0 24.60 19.22
Tabelul 2.2.2
n
1
n
2
n
3
n
4
n
5
n
6
n
7
[rot/min]
450 276,01 -73,56 25,60 0 235,03 183,63
2.3 Determinarea parametrilor geometrici ai roţilor dinţate z
2 şi

z
3
21
Elementul Geometric
Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare
Exemple numerice
Angrenaj cu dinţi drepţi
aw

a
1 2 3
Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului
Numerele de dinţi
z
'
2
,
z3
- 20;75
Unghiul de înclinare al dintelui β Tab.2
Modulul (standardizat) STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul normal m
n
STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul frontal m
t
β cos /
n t
m m ·
3
Profilul de referinţă standardizat
(
α 0 n
,
ha
*
0
,
c
*
0
)
STAS 822 – 82 (tab. 1)
20
o
;1;0.25
Date iniţiale privind parametrii geometrici definitorii ai danturii cuţitului-roată
Numărul de dinţi z
0
Tab. 7 17
Modulul normal m
n0
mno=mn 3
Unghiul de înclinare de divizare β
0
β0=β 0
Diametrul de cap al cuţitului roată
d
a0
STAS 6655/2-80 (tab. 7) 59.14
Unghiul de presiune de referinţă
al cuţitului roată
αn0=αn
20
o
22
Coeficientul normal al deplasării
profilului la cuţitul roată xn0
han
n
a
n
z
m
d
x
*
0
0 0
0
cos 2 2
− − ·
β
1.3
Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului
c c h h n a an n n
*
0
* *
0
*
0
; ; · · ·
α α
20;1;0.25
Distanţa dintre axele de referinţă 2 / ) (
3
'
2 z z t
m a + · 82.5
Distanţa dintre axe aw Se rotunjeşte a la o valoare întreagă sau conform STAS 6055 –
82 (tab. 3)
80
Unghiul de presiune de referinţă
frontal
) cos / ( β α α
n t
tg arctg · 20
o
Unghiul de angrenare frontal
]
]
]

·
t
w
tw
a
a
α α cos arccos
15.6
o
=13
o
36’
Coeficientul normal al deplasărilor
de profil însumate xnd
t t t tw tw tw
t tw
n
nd
tg inv tg inv
inv inv
tg
x
z z
α α α α α
α α
α
− · − ·

+
·
;
) (
2
) (
3
'
2
0.684
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor
de profil al roţilor dinţate
x n
'
2
,
xn3
Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul
admis,astefl încăt să se respecte relaţia
x n
'
2
+
xn3
=
xnd
'
Xn3=0.884
Xn2’=0.200
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor
de profil,ale roţilor dinţate
x
'
2
,
x3
Tab. 6
Involuta unghiului de angrenare
t n tw
inv tg inv
z z
x
α α α +


·
'
2 3
3
'
2 x
2
0.006934
Unghiul de angrenare ) arg(
tw
tw
invα α · 15
o
36’
Distanţa dintre axe aw
tw
t w
a a α α cos / cos · 80
Diametrele de divizare
d2

(3)=mt z2

(3)
60;225
23
Diametrele cercurilor de picior n n
n an
f
n n
n an
f
m x d d
m x d d
c h
c h
) ( 2 3
) ( 2 ' 2
3
* *
3
' 2
* *
' 2
+ + + ·
− + − ·
53.7
217.136
Diametrele cercurilor de cap
) ( 2
) ( 2
' 2
*
3 3
' 2
*
' 2 ' 2
n
an
n a
n
an
n a
x m d d
x m d d
h
h
− − ·
+ + ·
67.2
229,8
Diametrele cercurilor de răstogolire
wt
t
w
d d
α
α
cos
cos
) 3 ( ' 2 ) 3 ( ' 2
·
58.76
218.25
Diametrele cercurilor de bază
t b
d d α cos
) 3 ( ' 2 ) 3 ( ' 2
·
57.06
213.75
Unghiul de presiune frontal la
capătul dintelui
]
]
]
]

·
) 3 ( ' 2
) 3 ( ' 2
) 3 ( ' 2
cos
arccos
a
t
ta
d
d α
α
35.53
23.93
Unghiul de înclinare pe cilindrul de
bază
[ ]
n b
α β β cos sin arcsin ·
0
Unghiul de înclinare pe cilindrul de
cap ]
]
]

· β β tg
d
d
arctg
a
a
0
Diametrul de divizare al cuţitului
roată t
n
b
m z
m z
d ,
cos
0
0
0
· ·
β
51
Diametrul de bază al danturii
cuţitului roată t t t
t
b
m z
m z
d α α
β
cos cos
cos
0
0
0
· ·
48.51
Unghiul de presiune frontal de cap
al cuţitului roată ]
]
]

·
t
a
ta
d
d
α α cos arccos
0
0
0 38.87
o
Involuta unghiului de angrenare
frontal αtw0 angrenajului tehnologic t
n n
t tw
tg
z z
x x
inv inv α α α
0 3
0 3
0


+ ·
0.123
Unghiul de angrenare frontal al
angrenajului tehnologic
) arg(
0 0 tw tw
invα α ·
38
o
28’
24
Distanţa dintre axe de referinţă a
angrenajului tehnologic
0
0 0
cos
cos
tw
t
w
a a
α
α
·
23.79
Verificarea evitării fenomenelor negative specifice generării danturilor
Verificarea lipsei subtăierii dinţilor
pinionului
Coeficientul normal minim al
profilului la limita subtăierii dinţilor
pinionului
β
α
cos 2
sin
2
' 2 *
min ' 2
min ' 2 ' 2
t
an
n
n n
z
x
x x
h
− ·

Xn2’=0.005
Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor
pinionului
Arcul de cap normal al dintelui
pinionului
1 ' 2 1
2
' 2
1
1
cos ) (
'
cos 2 5 . 0
25 . 0
a d inv inv
z
tg x
S
m S
a ta t
t n
an
n an
β α α
α β π
]
]
]

− +

·

0.95
Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor
roţii conduse
Arcul de cap normal al dintelui roţii
conduse
1 ' 2 1
2
' 2
1
1
cos ) (
'
cos 2 5 . 0
25 . 0
a d inv inv
z
tg x
S
m S
a ta t
t n
an
n an
β α α
α β π
]
]
]

− +

·

Verificarea condiţiilor de evitare a subtăierilor de diferite tipuri care pot aparea la dinţii roţilor cu danturi cilindrice inte3rioare
prelucrate cu cuţit roată
Verificarea la subtăieri tip
CAP.D-R2/PIC.D-CR
3
2
0 0
2
3
5 . 0 ) sin ( 5 . 0
0
a tw w
b
S
S
d a h
h
d
− + ·
<
α
-7.75
Semiunghiul arcului frontal de cap
al dintelui roţii cu dantură interioară 3
3
3
3
3
2
2
ta t
n n
ta
inv inv
z
tg x
z
α α
α π
ψ + − − ·
0.0301
Semiunghiul arcului frontal de cap
al dintelui cuţitului roată 0
0
0
0
0
2
2
ta t
n n
ta
inv inv
z
tg x
z
α α
α π
ψ + − + ·
Pasul unghiular al danturii
z ) 0 ( 3
) 0 ( 3
/ 360° · ς
4.8
21.17
Multiplul pasului unghiular al
) 0 ( 3 ) 0 ( 3
ς σ N ·
4.8
25
danturii 21.17
Verificarea la subtăiere tip CAP.D-
R2/(CAP.D-CR)/AVANS RADIAL
Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru
verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ
Daca
° ≥
° ≤ ·
90
90
0
0 0
σ
ς σ N
atunci ciclarea este terminată.iar
subtăierea nu are loc
Pentru ° < 90
0
σ se continuă calculul
) sin( ) sin(
0 0 0 2 2 3 ta a ta a N
d d ψ σ ψ σ λ + − + ·
Dacă , 0 ≥
N
λ subtăierea nu are loc pentru valoarea N.Se
continuă verificarea pentru N=N+1 (până la ° ≥ 90
0
σ )
2
2Verificarea la interferentă tip
CAP.D-R1/PIC.D-R2
2
0
2
0 02 02
20
2
1
2
1
2
20 2
5 . 0 sin
5 . 0 sin
b a tw w
l
b a tw
w
f
l f
d d a
d d
a
− + ·
− + ·

α
α
ρ
ρ
ρ ρ
22.48
7.85
Verificarea la interferenţp de tip
PIC.D-R1/CAP.D-R2
n
t
n an
t
l
tw w ta d
f
l f
m
x h
d
a tg d
α
α
α α
ρ
ρ
ρ ρ
sin
sin 5 . 0
sin 5 . 0
' 2
*
1
1
2 2
1
1 1

− ·
− ·

3,57
2,97
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi
Parametru auxiliar de calcul
tw ta ta
inv z z inv inv
z
z
x α α α ) / 1 (
3 ' 2 2 1
' 2
3
3 ' 2
− + − ·
0.04
Unghiu auxiliar
]
]
]

− −
·
1
2
' 2
2
3
4
arccos
a w
w a a
d a
a d d
µ
0,75
26
Verificarea la interferenţă tip CAP.
D-B1/CAP.D-R2 3 ' 2
3
' 2 ' 2
) sin arcsin(
3
x
d
d
z
z
a
a
+ − · µ µ ν
0,04>0
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a
roţilor
Parametru unghiular auxiliar
1 ) / (
1 ) / (
2
' 2 3
2
' 2 3 '


·
z z
d d
a a
µ 0.9
Verificarea la interferenţă tip CAI.
D+R1-CAP . D+R2
MONTAJ RADIAL
Dacă
,
'
µ µ >
atunci interferenţa nu are loc si verificări în
continuare nu se mai fac.
Dacă
,
'
µ µ <
atunci se continuă verificarea
0.9>0.75
Parametru de criteriu al interferenţei
3 ' 2
'
3
' 2 '
3
' 2 '
) sin arcsin( x
d
d
z
z
a
a
+ − · µ µ ν
0.02
Verificarea la interferenţă tip
CAP.D-R1/CAP.D-R2/Montaj
RADIAL
Dacă
0
'
≥ ν
,atunci interferenţa de această speţă nu are loc.
Dacă
0
'
≤ ν
,atunci se continuă verificarea
-
Semiunghiul arcului frontal de cap
al dintelui pinionului '
' 2
' 2
' 2
' 2
2
2
tas t
n n
ta
inv inv
z
tg x
z
α α
α π
ψ − + + ·
-
Mărimi auxiliare
' 2 ' 2
' 2
' ' 2
/
) ( '
z n
z
n
x ta x
ta
π ψ µ
ψ µ
π
+ ·
− ·
,în care nx reprezintă valoarea întreagă a
valorii n’-2+x,unde x=1,2,3,4.
-
Verificarea la interferenţă tip
CAP.D+R1-CAP.D-R2
MONAJ RADIAL
Dacă toate valorile ) 4 , 3 , 2 , 1 ( · x
x
ν sunt negative ,atunci
montajul radial nu este posibil
-
Verificarea continuităţii angrenării
Gradul de acoperire frontal
t t
tw w b a b a
m
a d d d d
α π
α
ε
α
cos 2
sin 2
2
3
2
3
2
' 2
2
' 2
+ − − −
·
2.63
27
Gradul de acoperire axial
β
ε
,
) /( sin
w a
n
a b
m b
ψ
π β ε
β
·
·
,
w a
a ) 6 . 0 2 . 0 ( + · ψ se recomandă
β
ε
>1
21
Gradul de acoperire total
γ
ε
γ
ε
>1.2
β α γ
ε ε ε + ·
1.23
Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor
Unghiul de presiune frontal pe
cilindrul de diametru
d+2xnmn
]
]
]

+
·
β
α
α
cos 2
cos
arccos
n
t
twN
x z
z
30.45
o
28.74
o
Numărul teoretic de dinţi respectiv
de goluri,pentru măsurarea lungimii
peste dinţi respectiv a lungimii
peste goluri

,
`

.
|
− − ·
t
n n
b
twN
inv
z
tg x tg z
N α
α
β
α
π
2
cos
'
2
2.12
5.68
Numărul real de dinţi pentru
măsurarea lungimii peste
dinţi/goluri
) 2 ( 1
N
reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.5
5;8
Lungimea normală peste
dinţi/goluri
[ ]
n n t n n nN
m inv z tg x N W α α α π cos * ) 5 . 0 ( + + − ·
12.36
35.25
Verificarea încadrării punctelor de
contact ale lungimii WnN pe
flancurile evolventice ale danturii 2 2
1 1
cos / 5 . 0
cos / 5 . 0
a nN f
a nN f
W
W
ρ β ρ
ρ β ρ
< <
< <
,în care
2.37<8.61<10.51
41.35<24.74<11.21
Raza de curbură a profilului frontal
în punctul de intrare,ieşire din
angrenare tw w ta b f
tw w ta b f
a tg d
a tg d
α α ρ
α α ρ
sin 5 . 0
sin 5 . 0
' 2 ' 2 2
3 3 1
+ ·
− ·
2.78
20.75
Raza de curbură a profilului la
capul dintelui
) 3 ( ' 2 ) 3 ( ' 2 ) 3 ( ' 2
5 . 0
ta b a
tg d α ρ ·
11.25
Verificarea măsurabilităţii
dimensiunii WnN2’(3)
mm W b
b nN
) 5 ... 2 ( cos
) 3 ( ' 2
+ ≥ β
-
28
Coardă constantă normală a dintelui
n n n n
cn
n n n n
cn
m x S
m x S

,
`

.
|
− ·

,
`

.
|
+ ·
α α
π
α α
π
2 sin cos
2
2 sin cos
2
3
2
2
' 2
2
1
2.65
2.84
Verficarea condiţiilor de măsurare
ale coardei constante
2 2
1 1
f tS
f tS
ρ ρ
ρ ρ
<
>
,în care
8.344>1.98
14.63>20.42
Razele de curbură ale profilului
frontal în puncte la care definesc
coarda constantă

,
`

.
|
− ·

,
`

.
|
+ ·
n
cn
t b tS
n
cn
t b tS
S tg d
S tg d
α
β
α ρ
α
β
α ρ
cos
cos
5 . 0
cos
cos
5 . 0
3
2
3 2
' 2
1
' 2 1 6.35
12.36
Înălţimea la coardă constantă a
dintelui
) ( 5 . 0
) ( 5 . 0
3 3 3
2
' 2 ' 2 ' 2
1
n cn a a
cn
n cn a
cn
tg S d d h
tg S d d h
α
α
− − ·
− − ·
1.65
1.10
29
2.4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z6+z7
Unghiul conului de divizare
Σ +
Σ
· ·
Σ +
Σ
· ·
cos 1
sin
2
cos
sin
1
3
' 2
ef
et
ef
i
i
arctg DEL
i
arctg DEL
δ
δ
42.2
57.7
Diametrul de divizare pe conul
exterior
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
z m D d
z m D d
e
e
· ·
· ·
63
71
Lungimea exterioară a generatoarei
de divizare
3
3
' 2
' 2
2 1
sin 2 sin 2 δ δ
d d
R R R R
e
· · · · ·
50
Numărul de dinţi ai roţii plane
3
3
1
' 2
0
sin 2 sin 2 δ δ
d z
z · ·
17.07
Lăţimea roţii
t
R
m b
R B b
8 ≤
≤ · ψ
dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea
mai mică,rotunjită la un număr intreg
b=β<27.5
Lungimea mediană a generatoarei
de divizare
2
b
R RM R
m
− · ·
38
Lungimea interioară a generatoarei
de divizare
b R RI R
i
− · ·
11.8
30
Modulul frontal median
m
e mc
e m
R
R
m VMM m
β
β
cos
cos
· ·
2.28
Unghiul de înclinare exterior ]
]
]

− ·
m e
R
b
β β sin ) 5 . 0 1 ( arcsin
0
Excentricitatea
m
b
R RO β ρ sin )
2
( − · ·
0
Unghiul de angrenare frontal
e
n
t
tg
arctg AF
β
α
α
cos
· ·
20
Înălţimea capului de divizare
exterior al dintelui
e r e a a
e r e a a
m x h HA h
m x h HA h
) cos ( 3
) cos ( ' 2
3
*
3
' 2
*
' 2
+ · ·
+ · ·
β
β
3.6
2.4
Înălţimea piciorului de divizare
exterior al dintelui
e r e a f
e r e a f
m x c h HF h
m x c h HF h
)] cos ) [( 3
)] cos ) [( ' 2
3
* *
3
' 2
* *
' 2
− + · ·
− + · ·
β
β
3
4.2
Înălţimea exterioară a dintelui
e e a
m c h H h β cos ) 2 (
*
*
+ · ·
6.6
Diametrul de cap exterior
3 3 3 3
' 2 ' 2 ' 2 ' 2
cos 2 3
cos 2 ' 2
δ
δ
a a
a a
h d DA d
h d DA d
+ · ·
+ · ·
68.67
73.95
Diametrul de picior exterior 3 3 3 3
' 2 ' 2 ' 2 ' 2
cos 2 3
cos 2 ' 2
δ
δ
f f
f f
h d DF d
h d DF d
− · ·
− · ·
58.27
65.82
31
Unghiul piciorului dintelui

,
`

.
|
· ·

,
`

.
|
· ·
R
h
arctg TF
R
h
arctg TF
f
f
f
f
3
3
' 2
' 2
3
' 2
θ
θ
3.81
65.82
Unghiul capului dintelui

,
`

.
|
· ·

,
`

.
|
· ·
R
h
arctg TA
R
h
arctg TA
a
a
a
a
3
3
' 2
' 2
3
' 2
θ
θ
3.81
10.84
Unghiul conului de picior 3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
3
' 2
f f
f f
RDELF
RDELF
θ δ δ
θ δ δ
− · ·
− · ·
38.39
46.86
Unghiul conului de cap
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
3
' 2
a a
a a
RDELA
RDELA
θ δ δ
θ δ δ
+ · ·
+ · ·
46.01
68.54
Unghiul conului frontal
3 3
' 2 ' 2
90 3
90 ' 2
θ δ
θ δ
− · ·
− · ·
RDELT
RDELT
t
t
47.8
32.3
Unghiul dintre generatoarea conuli
de cap şi generatoarea conului
frontal exterior
3 3
' 2 ' 2
90 3
90 ' 2
a e
a e
RLE
RLE
θ λ
θ λ
− · ·
− · ·
85.43
86.96
Unghiul dintre generatoarea conlui
planului frontal interior
3 3
' 2 ' 2
90 3
90 ' 2
a i
a i
RLI
RLI
θ λ
θ λ
+ · ·
+ · ·
94.57
93.05
Înălţimea exterioară a conului de
cap
3 3 3 3
' 2 ' 2 ' 2 ' 2
sin cos 3
sin cos ' 2
δ δ
δ δ
a a
a a
h R RLHA H
h R RLHA H
− · ·
− · ·
37.21
28.94
32
Distanţa de aşezare
Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu
aproximaţie astfel:
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
cos /
cos /
δ
δ
R L L
R L L
· ·
· ·
64.10
81.96
Distanţa dde cap exterioară
3 3 3
' 2 1 ' 2
3
' 2
a a
a a
H L RLA L
H L RLA L
− · ·
− · ·
26.89
53.02
Lăţimea axială a danturii
3
3
3
' 2
' 2
' 2
cos
cos
3
cos
cos
' 2
a
a
x
a
a
x
b BX b
b BX b
θ
δ
θ
δ
· ·
· ·
18.18
11.49
Distanţa de cap interioară
3 3 3
' 2 ' ' 2
3
' 2
x a ai
x as ai
b L RLAI L
b L RLAI L
+ · ·
+ · ·
45.07
64.51
Calculul elementelor utile la verificarea angrenării
Arcul de divizare exterior
e e t t r
e e t t r
m x tg x S s
m x tg x S s
β α π
β α π
cos ) 2 5 . 0 ( 3
cos ) 2 5 . 0 ( ' 2
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
+ + · ·
+ + · ·
2.72
1.956
Numărul de dinţi la roţile
echivalente
e
v
e
v
z
ZV z
z
ZV z
β δ
β δ
3
3
3
3
3
' 2
' 2
' 2
cos cos
3
cos cos
' 2
· ·
· ·
26.92
44.26
Diametrul de divizare echivalent
e V
e V
d DV d
d DV d
β δ
β δ
2
3 3 3
2
' 2 ' 2 ' 2
cos cos / ' 2
cos cos / ' 2
· ·
· ·
80.7
116.3
33
Diametrul de cap echivalent
) 2 ( 3
) 2 ( ' 2
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
a v av
a v av
h d DAV d
h d DAV d
· · ·
· · ·
73.5
111.5
Diametrul de bază echivalent
t v bv
t v bv
d DBV d
d DBV d
α
α
cos 3
cos ' 2
3 3
' 2 ' 2
· ·
· ·
76.75
110.485
Distanţa între axe
) ( 5 . 0
3 ' 2 v v v
d d AV a + · ·
138.85
Unghiul de presiune pe cercul de
cap
3
3
3 3
' 2
' 2
2 ' 2
cos
arccos arccos
cos
arccos arccos
av
t v
av
av
t v
av
d
d
Y
d
d
Y
α
α
α
α
· ·
· ·
0
8.61
Verificarea angrenării
Verificarea ascuţirii
3 . 0 3
3 . 0 ' 2
3
3
3 3
3
' 2
' 2
' 2 ' 2
' 2

,
`

.
|
− + · ·

,
`

.
|
− + · ·
av t
v e
av
av
av t
v e
av
av
inv inv
d
s
m
d
SAV s
inv inv
d
s
m
d
SAV s
α α
α α
1.190>0.3
1.176>0.3
Verificarea subtăierii
17
17
3
17
17
' 2
3
min 3
' 2
min ' 2
v
v
z
X x
z
X x

≥ ·

≥ ·
-0.58
-1.6
Verificarea continuităţii angrenării
t
t
e
v
br av br av
s
m
a d d d d
EALFA
ERS
α
α
α
α
π
ε
ε ε ε
cos
sin
2
3
2
3
2
' 2
2
' 2
2
2
2
+ − + −
· ·
≥ + · ·
3.45
34
Elemente pentru controlul execuţiei
Coarda constantă în secţiune
normală pe dinte
n
c
n
c
s SC s
s SC s
α
α
2
3
3
2
' 2
' 2
cos 3
cos ' 2
· ·
· ·
2.46
1.763
Înălţimea la coardă constantă
n a
c
n a
c
s h HC h
s h HC h
α
α
sin 25 . 0 3
sin 25 . 0 ' 2
3 3
3
' 2 ' 2
' 2
− · ·
− · ·
3.39
2.25
Forţele şi randamentul angrenajului conic
Forţa tangenţială
' 2 1
' 2
6
' 2
' 2
3 ' 2
10 2
2
z m
p
m d
M
F F F
m
t
t t t
ϖ

· · · ·
75.96
Forţa radială
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
sin cos
sin cos
δ β δ α
δ β δ α
m t t t r
m t t t r
tg F tg F F
tg F tg F F
t ·
t ·
12.4
52.6
Forţa axială
3 3 3
' 2 ' 2 ' 2
cos cos sin
cos cos sin
δ β β δ α
δ β β δ α
m m t t t a
m m t t t a
tg F tg F F
tg F tg F F


·
·
41.3
42.7
Calculul randamentului
k
z z
ETAC
v v m
r

,
`

.
|
+ − · ·
3 ' 2
1 1
cos
1
β
πµε
η
0.85
Calculul mărimilor de bază
Calculul modulului exterior
e STAS
e
m m
z
R
m

·
' 2
1
sin 2 δ
2.904=3
35
Bibliografie
1.C.D.Duca,Fl.Buium,G.Pârâorau,Mecanisme şi teoria maşinii,ed.UTI Iaşi 2oo3
2.Duca,Cezar,Mecanisme,institutul Politehnic Iaşi,1983
3.V.Merticaru,C.Duca,A.Popovici,D.Leochi,V.Atanasiu,Mecanisme,Îndrumar pentru
proiectare
4.V.Atanasiu,I.Doroftei,C.Oprişan,Florentin Buium,Eugen Merticaru ,Mecanisme
Îndrumar de laborator
5.C.Dale,Th.Niţulescu,P.Precupeţ,Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de
maşini
36

CUPRINS
1. PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE....................................................2 1.1 ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI...................................................3 1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI........................................................7 1.2.1ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ.......................................................................................................................7 1.2.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA ANALITICĂ......................................................................................................................15 1.3 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI ................................................21 1.3.1 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ ...................................................................................................................22 1.3.2 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA ANALITICĂ.....................................................................................................................31 2. PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE .............................................50 2.1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE AL MECANISMULUI .........52 2.2 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI ŞI VITEZELE UNGHIULARE ALE ELEMENTELOR MECANISMULUI ...............................................................................52 2.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ROŢILOR 3′ ŞI 4 .......55 2.4 DETERMINAREA RANDAMENTULUI ANGRENAJULUI ................................58

2

Tema 1
PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE

Să se efectueze analiza structurală,cinematică şi cinetostatică pentru mecanismul manivelă-piston (bielă-manivelă) din construcţia unui motor cu ardere internă în 4 timpi. Se vor folosi datele numerice din tabelul 1.1

n
 rot   min    3000

Tabelul 1.1

D

[ mm]
82.5

θ max

[ °]

S D

120o

12o52’

1) manivelă(element conducător) 2) bielă (element condus) 3) piston (element condus)culisă 4) bloc motor (element fix)

Figura 1.1

1.1 Analiza structurală a mecanismului

3

e) dupa caracterul miscarii: de rotatie. de translatie sau de rotatie si translatie. c) dupa caracterul miscarii relative dintre elementele cinematice. fundamentate pe diverse domenii ale matematicii: geometrie analitică. b) dupa natura contactului dintre elementele cinematice. 1.3)-cuplă de rotaţie de clasă 5 C(3. 4 . calcul vectorial.1)-cuplă de rotaţie de clasă 5 Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin cuple cinematice. manivela-piston si cu cilindru oscilant. in care functionarea nu este posibila. unghiul de configuratie are denumirea consacrata de unghi de presiune. algebra numerelor complexe. care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie. formata prin contactul direct intre suprafetele lor.Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei. Criterii de clasificare a cuplelor cinematice: a)dupa numarul de miscari relative (eliminate) intre cele doua elemente. Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice. A(1. d) dupa asigurarea contactului dintre elementele cinematice. In cazul mecanismelor patrulater.2)-cuplă de rotaţie de clasă 5 B(2. calcul matricial.4)-cuplă de translaţie de clasă 5 O(4. Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor elementelor este unic determinata. Mecanism: un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente. Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare notat cu α bl . Intervalul care este limitat de configuratia de blocare. cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre elementele cuplelor conducătoare. Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot executa (restrictii sau legaturi). Există numeroase metode de analiză cinematică. este domeniul de blocare.1 Identificarea elementelor punctelor cinematice Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos). precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element.1.

Noţiunea de grupă structurală se foloseşte.C.Diferenţa f’6-S constituie numărul de mişcări elementare care nu sunt executate de nici un element (legături comune) şi se numeste familia mecanismului S=3 F=6-3 F=3 1.O) C4=0 M=3(n-1)-2C5-C4 M=3(4-1)-2*4 M=9-8 =>M=1 1. c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.1.2.4 Descompunerea mecanismului in grupe structurale Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se bucură de următoarele proprietăţi: a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.B. Clasa unei grupe se stabileşte astfel 5 . Gradul de mobilitate arata de asemenea numarul de miscari elementare posibile. iar grupele cu L>0 se numesc grupe conducătoare.2 Stabilirea familiei „f” Familia: reprezinta numarul de restrictii commune impuse miscarii elementelor ecanismului Dimensiunea spaţiului (S) este egală cu numărul de mişcări elementare luate o singură dată. pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine.4) C5=4(A. în special.3. în compunerea grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple.1.3 Calculul gradului de mobilitate (M) Gradul de mobilitate: este numarul de parametric independenti care determina complet pozitia relativa a unui element in raport cu celalalt. Gradul de libertate: este numarul determinat ca diferenta dintre numarul de parametrii si numarul de ecuatii care intervin in problema pozitiilor L = 6n − ∑ k − C k 1 5 n=4(1. De aceia. Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur.1.1. b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism.

d) se izoleaza grupele structurale conducatoare.1 • B 2 3 C A grad=0 clasa=2 ord=2 aspect=1 B 2 3 C A grad=0 clasa=2 ord=2 aspect=2 3 2 grad=0 clasa=2 ord=2 aspect=3 A B 2 3 grad=0 clasa=2 ord=2 aspect=4 C B 2 A 3 C grad=0 clasa=2 ord=2 aspect=5 Figura 1. Figura 1. Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare. • dacă grupa nu conţine astfel de contururi.4.2 Figura 1. Algoritm de descompunere a unui mechanism in grupe structurale a) se calculeaza (determina) gradul de mobilitate al mecanismului. daca exista in cuple cinematice inferioare. printr-o inlantuire logica a acestor grupe structurale. clasa este egală cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi. c) se indeparteaza din schema structurala a mecanismului batiul sau elemental de referinta fix.1.1.1. clasa este egală cu rangul maxim al elementelor. b) se transforma toate cuplele cinematice superioare.4.dacă grupa conţine contururi închise deformabile.3 6 .4. e) lantul cinematic ramas se descompune in grupe assurice cat mai simple (dioda).

Tabelul 1.4.475 = = 50.4.25 D  ⇒ S = 101.4.3 n 3000 AM l S r = OA = 2 sin θ = S  = 1.2 Ordin 2 Aspect 2 D 82.475 D = 82.5 θ 12 52’ o ϕ1 120o OA = S 101.4.1 Clasă 1 Ordin 1 Aspect 1 Clasă 2 θmax< θadmisibil θmax se atinge în momentul în care pistonul ajunge în punctul mort inferior Figura 1.1.1.1.5   Tabelul 1.1.737 2 2 7 .4 Tabelul 1.

cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre elementele cuplelor conducătoare.1 8 . Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare globală.2 Analiza cinematică a mecanismului Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei.31 AB sin ϑ 0. calcul matricial. cunoaştem: AO=50.73mm AB=198. calcul vectorial. fundamentate pe diverse domenii ale matematicii: geometrie analitică. fie prin analiză succesivă a grupelor componente 1.sin 12°51' = 0. precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element.1Analiza cinematică a sistemului prin metoda grafo-analitică Pentru această poziţie a mecanismului.63 AM AM ⇒ AB = = ⇒ AB = 198.31mm Vrem să aflăm viteza unghiulară a elementului 1: 3000 π ⋅ n1 = 314 rad/s ω1 = =π ⋅ 30 30 Figura 1. algebra numerelor complexe.2.7375 = 43.86 * 50.86 = sin ϕ1 = 3 = sin 60° 2 AM ⇒ AM = sin ϕ1 OA = 0.222 = sin 12.22 1.85° sin 120° = 0.2. Există numeroase metode de analiză cinematică.1.63 OA sin ϑ = 43.

cea reprezentată mai sus.7 m / s = = 0.5 | PV | [mm] 31.4  mm   a | a s |= 0. V B = V A + V BA V A = ϖ 1 r = 314 * 0. vB şi vBA.8[m / s 2 ] 9 . a B .5[m / s ] b ϖ1 * r → mod ulul  V A =  ⊥ BA → directia   sensul →ϖ1 V BA =| ab | K V = 20 * 0. a AB .unghiul ϕ 2 este unghiul făcut de AB cu verticala =301o.8 = 49. ω 1 .29 100 2 ϖ 2 * l → marimea n  a AB // BA → directia  B → A → sensul  ka = a A [m / s 2 ] | Pa a' | [mm] = a A = ϖ 12 * r = 314 2 * 0.CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ Unghiul ϕ 1 este unghiul făcut de OA cu orizontala . acest unghi este egal cu 120o. a AB .3* | ab |= 0. ε 1 = 0 .050 = 4929.5 = 18.5 = 10[m / s ] V BA [m / s ] 19 * 10 ϖ2 = = = 95[ s −1 ] l[mm] 198 3 CALCULUL ACCELERAŢIILOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ Ne propunem să calculăm: a A .AB. ϕ 1ϕ 2 . n t n a B = a A + a BA + a tAB ϖ 12 * r → marimea  a A || OA → directia  A → 0 → sensul  4929.7[ m / s ] kv = V A [ m / s] 15. Cunoaştem OA.050 = 15.în poziţia mecanismului .3 * 20 = 6 Vb =| PV | K v = 37 * 0.ne propunem să aflăm: vA .

9 = = 36.9 1786.29 ka a tAB = 78[mm] a B = 43[mm] Din desen => Figura 1.n t a B = a B + a BA + a BA 2 a AB = ϖ 2 * l = 95 2 * 0.2a 10 .198 = 1286[m / s 2 ] n a AB = n 1786.2.1.25[mm] 49.198 = 9025 * 0.

2b 1.3Analiza cinetostatică a mecanismului Forţele care acţionează asupra elementelor mecanismelor se clasifică în trei categorii: forţe aplicate. în fiecare cuplă conducătoare.1. forţe de legătură şi forţe de inerţie. din partea unui element asupra celuilalt. 11 . Din categoria forţelor aplicate fac parte: • Forţele care se exercită.Figura 1. Aceste forţe sunt dezvoltate de motoarele care antrenează în mişcare relativă elementele cuplelor conducătoare.2.

050m = 0.greutatea elementului i.198m = 1. 1. Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în: • Forţe motoare.82 N s2 m G2 = m2 ⋅ g = 1.3 .7 N s2 12 .3.Ji – momentul de inerţie al elementului i .534kg m2 m m1 = 18 • Fie Fii forţa de inerţie.782kg ⋅ 3055. care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei cuple cinematice.534kg ⋅ 9.198m = 0.7 ⋅ AB = 2. • Forţe de frecare.3. care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact ale fiecărei cuple cinematice.2. când lucrul mecanic este pozitiv.9 = 2218.98 m = 5445.81 Fi1 = −m1 ⋅ a S1 = 0.1 Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda grafo analitică kg kg ⋅ OA = 18 ⋅ 0.9 ⋅ 2464.81 2 = 5. unde i=1.7 ⋅ 0.2.cu i=1.4 N Fi 2 = −m2 ⋅ a S 2 = 1. care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice executată de mecanism. • Forţe elastice.81 2 = 17.Forţe tehnologice.9kg ⋅ 9. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi sunt foarte diverse ca natură. • Forţe rezistente.2.782kg m m kg kg m3 = 2. Gi .782kg ⋅ 9. cu i=1.23 N s G1 = m1 ⋅ g = 0.48 N s m G3 = m3 ⋅ g = 0. care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în construcţia mecanismului • Forţe de greutate Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri: • Reacţiuni normale.9kg m m kg kg m2 = 9 ⋅ AB = 9 ⋅ 0. când lucrul mecanic este negativ.3. m = 8.

008 Nm M i 3 = − J 3 ⋅ ε 3 = 0( ε 3 = 0 ) Fie Fu forţa utilă necesară pistonului să coboare.9mm 2 4 4 daN Ps = 64 2 ⇒ cm daN Fu = 64 2 ⋅ 53. . R21 . R34 . precum şi un Între reacţiuni există legăturile următoare: R23 = − R32 R12 = − R21 R43 ⊥ OB t n R12 = R12 + R12 t R12 ⊥ AB R12 are o componentă normală şi una tangenţială . 2 = 0 ⇒ R43 + Fu + G3 + Fi 3 + R32 + R23 + Fi 2 + G2 + R12 = 0 R32 + R23 = 0 R43 ⊥ OB 13 . R23 . R41 .534kg ⋅ 2119. R12 .79 N s2 2 m2 ⋅ l2 0.Fi 3 = − m3 ⋅ aB = 0.47 M i1 = − J1 ⋅ ε1 = 0( ε1 = 0 ) M i2 = −J2 ⋅ ε 2 J2 = m = 1131.0058 = −113. Această forţă are expresia următoare: Fu = Ps ⋅ S p Sc = π ⋅ Dc2 π = ⋅ 82. R32 .782kg ⋅ = 0.52 cm 2 = 5342.1982 m 2 = 1.0058kg ⋅ m 2 12 12 ε = 19410 s −2 ⇒ M i 2 = −19410 ⋅ 0.42cm 2 = 34188 N cm Reacţiunile care apar în mecanism sunt: R43 moment de echilibrare M e . şi n R12 II AB ∑F 3.

5 .16 ⋅ 0.183 3B t R12 = ∑M = 0 ⇒ R43 ⋅ h43 = 0 ⇔ h43 = 0 N ⋅ 100mm = 2800 N mm N n R12 = 29 ⋅ 100mm = 2900 N mm N R12 = 53.5 21 2 N ⋅ 100mm = 9450 N mm b21 = 72mm ⇒ M e = 0.2 N 0.4 ⋅ 0.030 = 511.072mm ⋅ 7750 N = 558 N ⋅ m 14 ∑F = 0 ⇒ R +G ∑M = 0 ⇒ R ⋅b 1 10 21 N ⋅ 100mm = 6850 N mm 21 − M e = 0 ⇒ M e = R21 ⋅ b21 + R41 = 0 ⇒ R41 = 68.074 − 114.t R12 ⋅ l 2 + G2 ⋅ b2 B − Fi 2 ⋅ bi 2 − M i 2 = 0  bi 2 = 74mm  b2 B = 30mm t R12 = Fi 2 ⋅ bi 2 + M i 2 − G2 ⋅ b2 B l2 8483.1 − 16.5 ⋅ 100mm = 5350 N mm R43 = 28 ∑F 3 = 0 ⇒ R43 + Fu + G3 + Fi 3 + R23 = 0 ⇒ R23 = 84.

5 m s 2 2 − ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ε 2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 = 0  2 2  ε1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 = aB ⇒ ε2 = − 2 ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 + ω2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 ⇒ l2 ⋅ sin ϕ 2 ε 2 = 19.73 ⋅ 0.6 ( ) ( ) sin ϕ1 = 0 a A = −ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 = 4929.44 ⋅ cos1200 = 18.Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda analitică 1 1 2 2 OA+AB=OB ⇒ l ⋅ sin ϕ + l ⋅ sin ϕ = OB 1 2 2 1  l ⋅ cos ϕ + l ⋅ cos ϕ = 0  l ⋅ cos ϕ 1   ⇒ ϕ 2 = arccos − 1   l2   OB=85  − ω 1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ 1 − ω 2 ⋅ l 2 ⋅ sin ϕ 2 = 0 ω ⋅ l ⋅ sin ϕ 1 ⇒ ω2 = − 1 1  l 2 ⋅ sin ϕ 2 ω 1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ 1 + ω 2 ⋅ l 2 ⋅ cos ϕ 2 = v B vB = ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⇒ vB = 39.8 m s2 ∑F 2.2.3.3 = 0 ⇒ R43 + R12 + Fu + Fi 3 + Fi 2 + G3 + G2 = 0 OX: OY: R43 + Fi 2 x + R12 x = 0 − Fu + Fi 3 − G3 + Fi 2 y − G2 + R12 y = 0 R12 y = Fu − Fi 3 + G3 − Fi 2 y + G2 15 .41s − 2 m s2 a A = −ω12 ⋅ OA = − ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⋅ i + − ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 ⋅ j aB = −ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 ⇒ aB = 2120.1.

58 − 0.376 N s2 = 6803 N − 369.97 N ⋅ m M R12 ( B ) = ( l ⋅ sin ϕ 2 ⋅ R12 x − l 2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ R12 y ) ⋅ k M R12 ( B ) = 0.65 ⋅ 0.6kg ⋅ 72.65 ⋅ 0.97 16 .2 ϕ1 R43 120 2800 152 5726.183m ⋅ 0.183 ⋅ 0.11 ⇒ R12 y m = 115.5 8 R41 6850 Me 558 6844.966 = 466.183 ⋅ 0.1 8 R23 9450 8019.352 ⋅ R12 x − 452.65 ⋅ l Fi 2 G2 Fi 2 2 i2 2 2 i2 x ⋅ cos ϕ 2 ⋅ Fi 2 y ) ⋅ k =0 Tabelul 1.96 N + 31.74 N + 9.65 ⋅ l ⋅ sin ϕ ⋅ F − 0.535 N − 434.6kg ⋅ 1230 R12 x = − R43 − F12 x 2 ⇒ M Fi 2 ( B ) = 0.F12Y = −m2 ⋅ a S 2 y = −1.65 ⋅ l 2 G2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ k ⇔ M G 2 ( B ) = 0.8 582.9 2 R12 5350 6823.99 ⋅ 3992.08 ⋅ 434.02 N M G 2 ( B ) = 0.101N ∑ M ( B) = 0 ⇒ M ( B) + M ( B) + M ( B) + M M ( B ) = BS × F = ( 0.64 N m = 1968 N s2 R12 i2 2 F12 x = −m2 ⋅ a S 2 x = 1.3.81N ⇒ R12Y = 6039.65 ⋅ 0.08 ⋅ 31.05 M i 2 = ( − J 2 ⋅ ε 2 ) ⋅ k ⇒ M i 2 = −185.81N M G 2 ( B ) = 1.

z 5 = 26 .turatia electromotorului: nem = 450[rot / min] n z7 = n1 de la manivela mecanismului cu bare .subansamblul cu axe mobile: z 3 = 75 . Se cunosc: . dantura dreapta: . z 6 = 21 dantura dreapta: unghiul ∑ = 90° . z 2 = 18 .5[mm] 17 .subansamblul conic cu axe fixe: ( z 6 − z 7 ).treapta cilindrica cu axe fixe: ( z1 − z 2 ) z1 = 11 .rotile au acelasi modul. z 4 = 26 .dantura dreapta: m = 3 .Tema 2 PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE Analiza structurală Să se analizeze din punct de vedere structural si cinematic sis a se calculeze elementele geometrice ale angrenajelor cilindrice si conice cu axe fixe aprtinand cu roti dintate reprezentate in fig. de mai jos. M e = 2.

Angrenaj – mecanismul elementar format din doua roti dintate mobile in raport cu doua axe in pozitie invariabila. Legea fundamentală a angrenării –angrenarea intre doua roti dintate se realizeaza cand normala comuna a celor doua profiluri trece in permanenta prin polul angrenarii.in asa fel incatsensurile de rotatie ale celor doua rotisa fie opuse. 18 . Raport de transmitere (i12) – raportul dintre viteza unghiulara a rotii conducatoare 1 si viteza unghiulara a rotii conduse 2. Evolventă – curba generate de un punct al unei drepte ce se rostogoleste fara alunecare pe un cerc numit cerc de baza.Considerente Teoretice Roată dinţată – reprezintaun element dintatcare are rolul de-a transmite miscarea unui alt element dintat prin intermediul dintilor in contact. Suprafaţă de rostogolire – suprafata pe care este dispusa dantura unei roti dintate. Clasificare angrenaje:  dupa pozitia axelor:-axe paralele -axe concurente -axe incrucisate  dupa forma suprafetelor de rostogolire: -cilindrice -conice -hiperbolice  dupa pozitia relative a suprafetelor de rostogolire: -exterioare -interioare  dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti dintate: -axe fixe -axe mobile. Unghiul dintre axe (S) – cel mai mic unghi cu care trebuie rotita una dintre axe pentru a fi adusa in pozitie de parallelism sau de suprapunere cu cealalta axa . Distanţa dintre axe (a) – lungimea perpendicularei comune.

F .1 Determinarea gradului de mobilitate al mecanismului Analiza structurala: cunoscand f =3. E .63 z1 11 19 . 2.Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor angrenaje sau a unor sistema de angrenaje.1 30 z 18 i12 = ± 2 = = 1. H ) M 3 = 3 ⋅ 5 − 2 ⋅ 5 − 4 = 15 − 10 − 4 = 1 M3 =1 2. I ) C 4 = 4 ⋅ ( B.ϖ 7 . n4 . n7 .63 ϖ2 ϖ1 = π ⋅ n1 = 47.ϖ 4 = ? i12 = =>condiţia de coaxialitate Determinarea numărului de dinţi şi vitezele unghiulare ale elementelor mecanismului ϖ1 ϖ 47. D.42 Se cere: i17 .1 ⇒ϖ2 = 1 = ⇒ ϖ 2 = 28.63 1.89 1. sa se determine M f =3 n=6 M 3 = 3 ⋅ ( n − 1) − 2 ⋅ C 5 − C 4 C 5 = 5 ⋅ ( A. C .2 a 45 = a3'4 m m ' ' ( z5 − z 4 ) = ( z3 + z 4 ) ⇒ z5 = z3 + 2 z 4 2 2 ⇒ z 5 = 18 + 2 ⋅ 26 = 18 + 52 = 70 =>condiţia de montaj şi vecinătate a=k⋅p k∈N p = m ⋅ π = 3 ⋅ 3.14 = 9. G.

70 ' ' 6.70 = 4.86 ⇒ ϖ 4 = 2.57 4.68 1.88 ϖp z 7 27 ϖ = = 1.88 ' 18 ϖ 5 −ϖ p z3 z 4 z3 ' ϖ3 z z + 1 = 5 ⇒ i3' p = 1 + 5' ⇒ i3' p = 1 + 3.44(ϖ 4 − ϖ p ) ' ϖ p ⋅ 2.22 21 2.44 ' 18 z3 ' ϖ 3 −ϖ p ϖ 4 −ϖ p ' = −1.1 .1 30 30 ' ϖ 3 −ϖ p z z z 70 = = − 4 ⋅ 5 = − 5' = − ⇒ i3'5 = −3.88 ⇒ ϖ p = 3' = − = −1. ' = − 2 ⋅ 3 ⇒ϖ3 = 1 = − ⇒ ϖ 3 = −7.44 = 3.88 4.14 ⋅ 450 = = 47.75 ⇒ i13 = −6.60 z 6 21 ϖ7 z ϖ1 ϖ 27 47.44 20 .Descompunem: 1-3-I 3-p-II 6-7-III =>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat punct de referinţă i17 = i13 ⋅ i3 p ⋅ i67 i13 = − i13' = z 2 z3 18 75 ⋅ ' ⇒ i13 = − ⋅ = −1.44) ⇒ ϖ 4 = 1.88 ⇒ − ϖ3 ϖ 7.88 ⇒ i3' p = 4.44 ⇒ ϖ 3 − ϖ p = −1.1 ⇒ 7 = = 2.45 ⇒ ϖ 7 = 1 = ⇒ ϖ 7 = 19.45 ϖ7 z1 i17 ' ϖ 3 −ϖ p i67 = i67 = i3p'4 = ⇒ ϖ 4 −ϖ p =− z4 26 ⇒ i3p'4 = − = −1.88 ' ϖp z3 z3 ϖ 5 = 0 → el.11 ϖ3 z1 z 2 i13' ϖ1 = i 3' 5 π ⋅ n1 3.11 11 20 z1 z 2 ϖ1 z z ϖ 47.44ϖ 4 = ϖ p (1 + 1.28 ⇒ 6 = i67 ⇒ ϖ 6 = 24.44 − ϖ 3 ' ⇒ ϖ 3 + 1. fix ' ϖ 3 −ϖ p −ϖ p ⇒ = −3.63 ⋅ 3.

3 Determinarea parametrilor geometrici ai roţilor dinţate z2 şi z3 21 .57 ω1 47.1 ω7 19.63 2.89 ω3 ω4 ω5 0 ω6 Tabelul 2.22 [rad/s] -7.03 n7 183.2.1 ω2 28.70 2.60 Tabelul 2.2 n1 450 n2 276.68 24.01 n3 -73.56 n4 [rot/min] 25.Date finale: ωp -1.60 n5 0 n6 235.2.

7 mno=mn β0=β STAS 6655/2-80 (tab. 3) STAS 822 – 82 (tab.Elementul Geometric Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare Exemple numerice Angrenaj cu dinţi drepţi aw ≠ a 3 20. ha 0 .25 mt = mn / cos β STAS 822 – 82 (tab.z ' 2 3 3 3 3 20o.0.1. c 0 ) * * z . 1) Date iniţiale privind parametrii geometrici definitorii ai danturii cuţitului-roată Tab. 7) αn0=αn 17 3 0 59.75 1 2 Tab. 3) Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului Numerele de dinţi Unghiul de înclinare al dintelui β Modulul (standardizat) Modulul normal mn Modulul frontal mt Profilul de referinţă standardizat ( α n 0 .14 20o Numărul de dinţi z0 Modulul normal mn0 Unghiul de înclinare de divizare β 0 Diametrul de cap al cuţitului roată da0 Unghiul de presiune de referinţă al cuţitului roată 22 .2 STAS 822 – 82 (tab.

6 invα tw =2 x z ' 2 −x3 −z 2 ' tgα +invα n t 0. xn3 Stabilirea coeficienţilor deplasărilor ' de profil.25 82.6o=13o36’ Se rotunjeşte a la o valoare întreagă sau conform STAS 6055 – 82 (tab.ale roţilor dinţate x2 .0.5 80 20o 15.1.h n n0 * an = ha 0 .006934 15o36’ 80 60.225 α tw aw = arg(invα ) tw 3 =a cos α / cos α tw t d2’(3)=mt z2’(3) 23 . invαt = tgαt − αt Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul ' ' admis. 3) α= arctg (tgα / cos β ) t n α tw x nd = a  = arccos  cos α  t a  w  ( z 2 + z 3) 2tgα n ' (invαtw − invαt ) 0.684 Xn3=0. x3 Involuta unghiului de angrenare Unghiul de angrenare Distanţa dintre axe aw Diametrele de divizare α =α .Coeficientul normal al deplasării profilului la cuţitul roată xn0 d a0 z0 * − − han 0 2 cos β 2m n Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului xn0 = 1.astefl încăt să se respecte relaţia x2 n + xn3 = xnd Tab.3 Distanţa dintre axele de referinţă Distanţa dintre axe aw Unghiul de presiune de referinţă frontal Unghiul de angrenare frontal Coeficientul normal al deplasărilor de profil însumate xnd Stabilirea coeficienţilor deplasărilor ' de profil al roţilor dinţate x2 n .884 Xn2’=0. c n = c0 a = t ( z 2 + 3) / 2 m z ' * * * 20.200 invαtw = tg tw − αtw .

87o 0.75 35.53 23.d f 2 ' = d 2'−2(han + c n − x n 2 ' )mn * * Diametrele cercurilor de picior d f 3 = d 3 + 2(han + c n + x n 3 )mn * * 53.51 38.7 217.93 0 0 51 Diametrele cercurilor de cap Diametrele cercurilor de răstogolire Diametrele cercurilor de bază Unghiul de presiune frontal la capătul dintelui Unghiul de înclinare pe cilindrul de bază Unghiul de înclinare pe cilindrul de cap Diametrul de divizare al cuţitului roată Diametrul de bază al danturii cuţitului roată Unghiul de presiune frontal de cap al cuţitului roată Involuta unghiului de angrenare frontal αtw0 angrenajului tehnologic Unghiul de angrenare frontal al angrenajului tehnologic d a 2 ' = d 2 ' + 2mn (han + xn 2 ' ) d a 3 = d 3 − 2mn (han − x n 2 ' ) * * d w 2 '( 3) = d 2 '( 3) cos αt cos αwt d b 2 ' ( 3) =d 2 ' ( 3) cos α t α 2 '( 3) =arccos ta β b = arcsin sin β cos α n d  β a = arctg  a tgβ  d  z m d b 0 = 0 n = z 0 .123 38o28’ d  α ta 0 = arccos 0 cos α t   d a0  x n3 − x n0 invα tw0 = invα t + tgα t z3 − z0 α tw0 = arg(invα tw0 ) 24 .136 67.25 57.06 213.76 218.8 58.2 229. mt cos β d b0 = [ d 2 '( 3) cos α  t  d a 2 '( 3)     ] z 0 mt cos α t = z 0 mt cos α t cos β 48.

8 25 .5d a 3 Semiunghiul arcului frontal de cap al dintelui roţii cu dantură interioară Semiunghiul arcului frontal de cap al dintelui cuţitului roată Pasul unghiular al danturii Multiplul pasului unghiular al ψ ta 3 = ψ ta 0 = 2 x tgα n π − n3 − invα t + invα ta 3 2 z3 z3 2 x tgα n π + n0 − invα t + invα ta 0 2z0 z0 0.0301 ς 3( 0 ) = 360° / z 3( 0) σ 3( 0 ) = Nς 3 ( 0 ) 4.5 d b 3 + (a w0 sin α tw0 ) 2 − 0.8 21.Distanţa dintre axe de referinţă a angrenajului tehnologic a w 0 = a0 cos α t cos α tw0 23.25mn pinionului 0.95  0.75 2 hS = 0.D-R2/PIC.79 Verificarea evitării fenomenelor negative specifice generării danturilor Verificarea lipsei subtăierii dinţilor x n 2 ' ≥ x n 2'min pinionului 2 z 2 ' sin α t * Coeficientul normal minim al Xn2’=0.5π − 2 x n 2 ' cos βtgα t + (invα − invα ) d cos βa  an1 t ta1  a 2 ' 1 z2 ' conduse   Verificarea condiţiilor de evitare a subtăierilor de diferite tipuri care pot aparea la dinţii roţilor cu danturi cilindrice inte3rioare prelucrate cu cuţit roată Verificarea la subtăieri tip hS < 0 CAP.005 x n 2 'min = han − profilului la limita subtăierii dinţilor 2 cos β pinionului Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1 ≥ 0.D-CR -7.25mn roţii conduse Arcul de cap normal al dintelui roţii S =  0.5π − 2 x n 2 ' cos βtgα t  Arcul de cap normal al dintelui S an1 =  + (invα t − invα ta1 ) d a 2 ' cos βa1 z2 ' pinionului   Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1 ≥ 0.17 4.

5 d − d ρ ≤ρ ρ = 0.17 2 λ N = d a 3 sin(σ 2 + ψ ta 2 ) − d a 0 sin(σ 0 + ψ ta 0 ) Dacă λ N ≥ 0.D-R1/PIC.iar σ 0 ≥ 90° subtăierea nu are loc Pentru σ 0 < 90° se continuă calculul 21.D-R1/CAP.75 26 .97 = 0.DR2/(CAP.5d tgα − a sin α f2 l 20 f2 w tw 2 a1 2 b1 l 20 w 02 tw 02 2 a0 f1 l1 f1 d2 ta 2 w tw 22. subtăierea nu are loc pentru valoarea N.D-R2 ρ ≤ρ ρ = a sin α + 0.48 7.5 d − d ρ = a sin α + 0.57 2.85 2 b0 * han − x n 2 ' mn ρ l1 sin α t Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi 3.danturii Verificarea la subtăiere tip CAP.Se continuă verificarea pentru N=N+1 (până la σ 0 ≥ 90° ) 2Verificarea la interferentă tip CAP.5d1 sin α t − Parametru auxiliar de calcul Unghiu auxiliar x 2 '3 = z3 invα ta1 − invα ta 2 + (1 − z 2 ' / z 3 )invα tw z 2' 2  d 2 − d a 2' − a w  µ = arccos a 3  4a w d a1   0.04 0.D-CR)/AVANS RADIAL Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ σ 0 = Nς 0 ≤ 90° Daca atunci ciclarea este terminată.D-R2 Verificarea la interferenţp de tip PIC.

2.Verificarea la interferenţă tip CAP.4) sunt negative .4.9>0.D+R1-CAP. D+R1-CAP .3.D-R2 0.D-R2/Montaj RADIAL Semiunghiul arcului frontal de cap al dintelui pinionului Mărimi auxiliare ' Dacă µ > µ . atunci se continuă verificarea 0.în care nx reprezintă valoarea întreagă a µ x = ψ ta 2' + πn x / z 2 ' valorii n’-2+x.02 - ' Dacă ν ≥ 0 .2.3.75 ν' = d z 2' ' µ − arcsin( a 2 ' sin µ ' ) + x 2 '3 z3 d a3 0.63 2πmt cos α t 27 . Dacă toate valorile ν x ( x = 1.04>0 d z 2' µ − arcsin( a 2 ' sin µ ) + x 2 '3 z3 d a3 Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a roţilor Parametru unghiular auxiliar (d a 3 / d a 2' ) 2 − 1 ' µ = 0. D-B1/CAP.atunci se continuă verificarea ψ ta 2 ' = n' = 2 x tgα n π + n 2' + invα t − invα tas ' 2 z 2' z 2' Verificarea la interferenţă tip CAP.D-R1/CAP.unde x=1. atunci interferenţa nu are loc si verificări în continuare nu se mai fac.atunci montajul radial nu este posibil Verificarea continuităţii angrenării - εα = 2 2 d a 2 ' − d b22 ' − d a 3 − d b23 + 2a w sin α tw 2. ' Dacă µ < µ . D+R2 MONTAJ RADIAL Parametru de criteriu al interferenţei Verificarea la interferenţă tip CAP.D-R2 MONAJ RADIAL Gradul de acoperire frontal z 2' ' ( µ −ψ ta 2' ) π .9 ( z 3 / z 2' ) 2 − 1 ν = Verificarea la interferenţă tip CAI.atunci interferenţa de această speţă nu are loc. ' Dacă ν ≤ 0 .

ψ a = (0.5d b 2 '(3) tgα ta 2 '(3) b ≥ WnN 2'( 3) cos β b + (2.74<11.45o 28.2 + 0.35<24.8 12. .36 35.5WnN / cos β < ρ a1 ρ f 2 < 0.78 20.în care ρ f 1 = 0.23 εγ = εα + ε β Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor ε γ >1.5)mm 28 .61<10.5 WnN = π ( N − 0.21 2...5WnN / cos β < ρ a 2 .5d b 3 tgα ta 3 − a w sin α tw ρ f 2 = 0.25 2.6)a w se recomandă ε β >1 21 1.2 Unghiul de presiune frontal pe cilindrul de diametru d+2xnmn Numărul teoretic de dinţi respectiv de goluri.5) + x n tgα n + z * invα t mn cos α n [ ] ρ f 1 < 0.ieşire din angrenare Raza de curbură a profilului la capul dintelui Verificarea măsurabilităţii dimensiunii WnN2’(3)  z cos αt  = arccos   z + 2 x n cos β      30.5d b 2' tgα ta 2 ' + a w sin α tw ρ a 2 '(3) = 0.12 5.pentru măsurarea lungimii peste dinţi respectiv a lungimii peste goluri Numărul real de dinţi pentru măsurarea lungimii peste dinţi/goluri Lungimea normală peste dinţi/goluri Verificarea încadrării punctelor de contact ale lungimii WnN pe flancurile evolventice ale danturii Raza de curbură a profilului frontal în punctul de intrare.51 41.75 11.25 - α twN N'= z π  tgα twN 2 x tgα n  − n − invα t  cos 2 β b z  N 1( 2 ) reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.68 5.37<8.74o 2.Gradul de acoperire axial ε β Gradul de acoperire total ε γ ε β = b sin β /(πmn ) b = ψ a aw .

5 d b 2 'tgα t + S cn1  cos α n     cos β 3   ρ tS 2 = 0.65 2.344>1.42 6.35 12.5(d a 3 − d a 3 − S cn 3tgα n ) Înălţimea la coardă constantă a dintelui 1.5 d b 3 tgα t − S cn 2  cos α n    h cn1 = 0.84 8.10 29 .în care  cos β 2 '   ρ tS1 = 0.36 Verficarea condiţiilor de măsurare ale coardei constante Razele de curbură ale profilului frontal în puncte la care definesc coarda constantă ρ tS1 > ρ f 1 ρ tS 2 < ρ f 2 .65 1.98 14.63>20.5(d a 2 ' − d 2 ' − S cn 2' tgα n ) h cn 2 = 0.Coardă constantă normală a dintelui π  S cn1 =  cos 2 α n + x n 2 ' sin 2α n mn 2  π  S cn 2 =  cos 2 α n − x n 3 sin 2α n mn 2  2.

7 d 2 ' = D2 ' = me z 2 ' d 3 = D3 = me z 3 Re = R = R1 = R2 = d3 d 2' = 2 sin δ 2 ' 2 sin δ 3 63 71 50 17.8 30 .4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z6+z7 Unghiul conului de divizare sin Σ δ 2 ' = DEL1 = arctg ief + cos Σ δ 3 = DEL 2 = arctg Diametrul de divizare pe conul exterior iet sin Σ 1 + ief cos Σ 42.07 b=β<27.rotunjită la un număr intreg b Rm = RM = R − 2 Ri = RI = R − b 38 11.2 57.5 Lungimea exterioară a generatoarei de divizare Numărul de dinţi ai roţii plane Lăţimea roţii z0 = b = B ≤ψ RR b ≤ 8mt d3 z 2' = 2 sin δ 1 2 sin δ 3 dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea Lungimea mediană a generatoarei de divizare Lungimea interioară a generatoarei de divizare mai mică.2.

2 6.27 65.82 b   β e = arcsin (1 − 0.6 68.Modulul frontal median Unghiul de înclinare exterior Excentricitatea mm = VMM = me Rmc cos β e R cos β m 2.95 58.67 73.4 3 4.28 0 0 20 3.6 2.5 ) sin β m  R   b ρ = RO = ( R − ) sin β m 2 α t = AF = arctg Unghiul de angrenare frontal Înălţimea capului de divizare exterior al dintelui Înălţimea piciorului de divizare exterior al dintelui Înălţimea exterioară a dintelui Diametrul de cap exterior tgα n cos β e * ha 2 ' = HA2' = (ha cos β e + x r 2 ' )me * ha 3 = HA3 = (ha cos β e + x r 3 )me * h f 2 ' = HF 2' = [(ha + c * ) cos β e − x r 2 ' )]me * h f 3 = HF 3 = [(ha + c * ) cos β e − x r 3 )]me * h = H = (2ha + c* ) cos β e me d a 2 ' = DA2' = d 2 ' + 2ha 2 ' cos δ 2 ' d a 3 = DA3 = d 3 + 2ha 3 cos δ 3 d f 2 ' = DF 2' = d 2 ' − 2h f 2 ' cos δ 2 ' d f 3 = DF 3 = d 3 − 2h f 3 cos δ 3 Diametrul de picior exterior 31 .

54 47.57 93.43 86.Unghiul piciorului dintelui Unghiul capului dintelui  h f 2'   θ f 2 ' = TF 2' = arctg   R     hf 3   θ f 3 = TF 3 = arctg   R    h  θ a 2' = TA2' = arctg  a 2 '   R    h  θ a 3 = TA3 = arctg  a 3   R    δ f 2 ' = RDELF 2' = δ 2' − θ f 2 ' 3.86 46.3 85.81 65.21 28.84 38.01 68.05 37.94 32 .96 Unghiul conului de picior Unghiul conului de cap δ f 3 = RDELF 3 = δ 3 − θ f 3 δ a 2 ' = RDELA2' = δ 2' + θ a 2 ' δ a 3 = RDELA3 = δ 3 + θ a 3 δ t 2 ' = RDELT 2' = 90 − θ 2' δ t 3 = RDELT 3 = 90 − θ 3 λe 2' = RLE 2' = 90 − θ a 2 ' λe3 = RLE 3 = 90 − θ a 3 Unghiul conului frontal Unghiul dintre generatoarea conuli de cap şi generatoarea conului frontal exterior λi 2' = RLI 2' = 90 + θ a 2 ' Unghiul dintre generatoarea conlui planului frontal interior Înălţimea exterioară a conului de cap λi 3 = RLI 3 = 90 + θ a 3 H a 2 ' = RLHA2' = R cos δ 2' − ha 2 ' sin δ 2 ' H a 3 = RLHA3 = R cos δ 3 − ha 3 sin δ 3 94.81 10.8 32.82 3.39 46.

18 11.26 Diametrul de divizare echivalent dV 2 ' = DV 2' = d 2' / cos δ 2 ' cos 2 β e dV 3 = DV 2' = d3 / cos δ 3 cos 2 β e 80.92 44.02 18.49 Lăţimea axială a danturii bx 3 = BX 3 = b Distanţa de cap interioară cos δ a 3 cosθ a 3 45.10 81.956 26.96 Distanţa dde cap exterioară La 2' = RLA2' = L1 − H a 2 ' La 3 = RLA3 = L3 − H a 3 bx 2' = BX 2' = b cos δ a 2 ' cosθ a 2 ' 26.07 64.72 1.51 Lai 2 ' = RLAI 2' = Las ' + bx 2' Lai 3 = RLAI 3 = La 3 + bx 3 Calculul elementelor utile la verificarea angrenării Arcul de divizare exterior Numărul de dinţi la roţile echivalente s2 ' = S 2' = (0.89 53.5π + 2 xr 3tgα t + xt 3 )me cos β e zv 2' = ZV 2' = zv 3 = ZV 3 = z2 ' cos δ 2 ' cos3 β e z3 cos δ 3 cos3 β e 2.3 33 .7 116.Distanţa de aşezare Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu aproximaţie astfel: L2 ' = L2 ' = R / cos δ 2 ' L3 = L3 = R / cos δ 3 64.5π + 2 xr 2'tgα t + xt 2 ' )me cos β e s3 = S 3 = (0.

75 110.58 -1.3 Verificarea continuităţii angrenării 17 − zv 2' 17 17 − zv 3 x3 min = X 3 ≥ 17 ε = ERS = ε α + ε s ≥ 2 -0.5 111.6 ε α = EALFA = 2 2 2 2 d av 2 ' − d br 2 ' + d av 3 − d br 3 + 2av sin α 3.190>0.176>0.Diametrul de cap echivalent Diametrul de bază echivalent d av 2 ' = DAV 2' = (d v 2 ' = 2ha 2 ' ) d av 3 = DAV 3 = (d v 3 = 2ha 3 ) d bv 2' = DBV 2' = d v 2' cos α t d bv 3 = DBV 3 = d v 3 cos α t av = AV = 0.485 138.61 Distanţa între axe α av 2' = arccos Y2 = arccos Unghiul de presiune pe cercul de cap d v 2 ' cos α t d av 2 ' d v 3 cos α t d av 3 α av 3 = arccos Y3 = arccos Verificarea angrenării Verificarea ascuţirii sav 2 ' = SAV 2' = sav 3 = SAV 3 = Verificarea subtăierii  d av 2 '  s2'   d + invα t − invα av 2 '  ≥ 0.45 t 2πme cos α t 34 .85 0 8.5 76.5(d v 2' + d v 3 ) 73.3  me  v 2 '   d av 3  s3  + invα t − invα av 3  ≥ 0.3 1.3  me  d v 3   x2' min = X 2' ≥ 1.

904=3 mSTAS ≥ me 35 .25s3 sin α n Forţele şi randamentul angrenajului conic Forţa tangenţială Forţa radială Forţa axială Calculul randamentului 6 2 M t 2' 2 ⋅ 10 p2 ' Ft = Ft 2 ' = Ft 3 = = d 2'm ϖ 1 mm z2 ' 2.46 1.85 Fr 2 ' = Ft tgα t cos δ 2 ' ± Ft tgβ m sin δ 2 ' Fr 3 = Ft tgα t cos δ 3 ± Ft tgβ m sin δ 3 Fa 2 ' = Ft tgα t sin δ 2 ' Ft tgβ m cos β m cos δ 2' Fa 3 = Ft tgα t sin δ 3 Ft tgβ m cos β m cos δ 3 η = ETAC = 1 − πµε r  1 1    z + z k  cos β m  v 2 ' v3  2 R sin δ1 z2' Calculul mărimilor de bază Calculul modulului exterior me = 2.25s2 ' sin α n Înălţimea la coardă constantă h c 3 = HC 3 = ha 3 − 0.96 12.6 41.25 75.Elemente pentru controlul execuţiei Coarda constantă în secţiune normală pe dinte s c 2' = SC 2' = s2 ' cos 2 α n s c 3 = SC 3 = s3 cos 2 α n h c 2 ' = HC 2' = ha 2' − 0.7 0.3 42.39 2.4 52.763 3.

V.Buium.Dale.Cezar.Eugen Merticaru .Atanasiu.Pârâorau.C.V.Oprişan.Popovici.UTI Iaşi 2oo3 2.D.Duca.C.D.Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de maşini 36 .C.Mecanisme.C.Mecanisme Îndrumar de laborator 5.G.V.Duca.Mecanisme şi teoria maşinii.Merticaru.Niţulescu.Precupeţ.Leochi.Doroftei.Duca.institutul Politehnic Iaşi.Îndrumar pentru proiectare 4.Bibliografie 1.Th.Fl.Florentin Buium.A.I.1983 3.ed.Mecanisme.P.Atanasiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful