P. 1
Manual Profesor

Manual Profesor

|Views: 293|Likes:
Published by Claudia Mirea

More info:

Published by: Claudia Mirea on Apr 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2015

pdf

text

original

Economie CLASA a XI-a

GHID METODOLOGIC DE UTILIZARE Titlul lecţiei: Piaţa mondială

1

Introducere B. Activităţi de învăţare B.Cuprins A. Conţinut C.1. Structura generală B.2. Bibliografie 2 .

Acestea pot fi: competenţe generale – sunt dezvoltate pentru disciplinele socioumane şi se formează pe durata învăţământului liceal.A. afective şi motrice. operarea cu noile cunoştinţe. de a stabili ordinea parcurgerii temelor. Profesorul are libertatea de a repartiza conţinuturile în orele alocate prin planul de învăţământ după cum consideră necesar. profesorii devin ghizi.suport pentru open learning (învăţare deschisă. unor procese. O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite în domeniul educaţional având drept criteriu opoziţia dintre “centrarea pe elev”. Gorny) le clasifică în: . chiar componenţi ai unor echipe create cu scopul investigării unei situaţii. . În atingerea obiectivelor vizate prin planul de învăţământ un rol important îl are integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic. Introducere Modificările structurale ce au avut loc în ultimii ani în ţara noastră evidenţiază necesitatea reconstrucţiei sistemului de învăţământ pe baze noi. cu toate urmările de rigoare: axarea pe procesele de învăţare. iar în funcţie de nivelul clasei. Competenţele specifice sunt deduse din cele generale. Aceasta are scopul de a asigura elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale. realizarea de transferuri şi asociaţii. cunoştinţele de Economie vor contribui la dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative a elevilor. evaluarea variantelor şi alternativelor. Introducerea calculatorului în activitatea de învăţare poate duce la creşterea calităţii învăţării şi la reducerea timpului de învăţare dacă metodele de învăţare programată ca: algoritmizarea. la cealaltă (P. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. Lecţiile prezentate îşi propun promovarea unei noi abordări în învăţarea Economiei. tehnici de analiză. sistem în care învăţarea trece înaintea predării. pe analiza tehnicilor de învăţare ). . modelarea şi simularea. Materialele prezentate îşi propun să asigure libertatea profesorului de a alege sau organiza activităţile de învăţare adecvate realizării competentelor. prospectiv şi creativ. acesta poate dezvolta anumite extinderi la temele studiate. Astfel. şi “auxiliar al profesorului”. punerea şi rezolvarea de probleme. pe activitatea elevilor. experimentare şi dezvoltare a cunoaşterii: investigaţia şi redescoperirea adevărurilor. consilieri.metode de informare. În sprijinul acestei viziuni vine şi actualul curriculum centrat pe competenţe. conceperea şi organizarea de experienţe. elaborarea de ipoteze. sunt îmbinate eficient cu cele euristice pentru formarea stilului de muncă participativ. prin înţelegerea şi utilizarea cunoştinţelor. la o extremă.metode şi tehnici de cercetare-investigare. economice şi ale sistemului de valori promovat. prelucrare. validare şi interpretare statistică a datelor. potrivit nevoilor sociale. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi.metode şi tehnici de învăţare: înţelegerea. Metodele utilizabile în lecţii asistate de calculator sunt: . competenţe specifice – se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata unui an de studiu. Aceasta permite accentuarea laturii pragmatice a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă şi evidentă între ce se învaţă şi de ce se învaţă. 3 . Auto-instruirea. învăţarea activa capătă o pondere din ce în ce mai mare. prelucrare şi stocare a informaţiei. documentare.

enunţuri scurte şi clare. 2.imagini şi animaţii în acord cu scopurile urmărite. Toate pot fi folosite în demersul instruirii. probleme. . dar numai softul educaţional cuprinde şi o strategie pedagogică. . acest comportament este observabil. În conceperea acestor momente de interacţiune s-a ţinut seama de următoarele criterii relevante: 1. stimulează aplicaţiile. . a cărei specificitate este determinată de obiectivele urmărite. o table multimedia (monitorul). 3.se recurge numai la pre-achiziţiile enunţate. o sisteme de comunicare. realizează însuşirea noţiunilor prin întrebări.vocabular adaptat la nivelul elevilor.(calculatorul furnizează cunoştinţele. .). o jocuri didactice. Lecţiile urmăresc evaluarea eficienţei învăţării.de la general la detaliu. o sisteme de regăsire a informaţiei. o sisteme de monitorizare. o sisteme de simulare.de la observaţie la raţionament.suport pentru învăţare prin descoperire dirijată. referitoare la ordonarea situaţiilor de învăţare: .de la concret la abstract. . În proiectarea lecţiilor propuse s-a pornit de la faptul că rezultatul învăţării îl reprezintă o schimbare a comportamentului. . . .de la simplu la complex. . Fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de momente de interacţiune. Taxonomia prezentată confirmă varietatea scopurilor pentru care se poate interveni cu softuri. nivelul performanţelor este apreciat prin evaluări cantitative bine precizate. o tutoriale. favorizează învăţarea prin rezolvarea de probleme. ghidează parcurgerea conţinutului prin comenzi şi prin dialog interactiv. produce învăţarea.auxiliare pentru managementul educaţional. care determină modul de interacţiune a elevului cu programul.o instrumente pentru rezolvarea de probleme. motivării elevului şi raţionalizării conţinutului. o instrumente pentru structurarea cunoaşterii prin organizarea datelor.resurse pentru predare şi învăţare. 4 .de la cunoscut la necunoscut. referitoare la prezentarea conţinutului: . graţie cărora activitatea elevului poate fi monitorizată.se introduc numai elemente pertinente şi utile în raport cu scopurile urmărite. exerciţii. concretizată în sarcinile de lucru. referitoare la natura şi volumul informaţiei: . o sisteme pentru exersare (drill and practice) . o sisteme tutoriale inteligente . Această interacţiune. apariţia unor noi reacţii.

profesorul poate interveni cu explicaţii şi exemple suplimentare sau cu sarcini noi. Proiectarea interacţiunii elev-program cuprinde patru momente distincte: . sarcini de lucru pentru elev. 5 . Ciclul se reia variind doar informaţia vehiculată prin acest program. metodele didactice folosite.1 prezintă detaliat activităţile de învăţare şi momentele de interacţiune asociate acestora.calculatorul reacţionează la fiecare răspuns al elevului. protecţionism. în funcţie de profilul clasei.se folosesc posibilităţile oferite de computer pentru captarea atenţiei. conţinutul şi. cursul de revenire la export. Specificăm că tema “Piaţa mondială” este concepută pentru 3 ore. lecţia prezentată în continuare poate fi un instrument de lucru util pentru profesori şi elevi.activitatea elevului.materialul de învăţat este introdus în succesiunea: prezentarea informaţiilor şi procedeelor de lucru.oferirea de către program a unei informaţii prin care se declanşează o anumită activitate a elevului. Paragraful B. adaptând lecţia la colectivul cu care lucrează. Profesorul poate modifica sau omite acele secvenţe pe care le consideră neesenţiale. prezentate în programele şcolare în vigoare. exemple de sarcini rezolvate. .elevul este informat despre ceea ce învaţă pentru a spori motivaţia şi a favoriza învăţarea. B. Prezentarea structurii Tema Piaţa mondială introduce conceptele: piaţa mondială. Pe baza competenţelor generale ale disciplinelor socio-umane şi a competenţelor specifice vizate prin studiul Economiei. Paragraful B. profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la clasă. liber-schimbism. stimularea exportului. cursul de revenire la import. comerţul internaţional. . timpul alocat pentru parcurgerea unităţii. . În fiecare moment. sunt propuse o serie de activităţi de învăţare. dar se poate realiza de către profesor şi în 2 ore. rata de acoperire a importurilor.introducerea în program a rezultatului activităţii. orientativ. intensitatea exporturilor. Recomandările de structurare şi prezentare nu sunt obligatorii. .reacţia programului la informaţia primită (feedback). Sunt prezentate activităţile de învăţare. Prin integrare în sistemul AeL. Tema este concepută pentru a îmbina metodele de învăţare prin stimulare şi descoperire dirijată cu cele euristice.2 prezintă detaliat fiecare moment de interacţiune. .se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învăţării. rata de penetrare a importurilor. .Fiecare temă abordată este concepută în următoarea succesiune: . .

Activitatea de învăţare A4 Moment de interacţiune M2 A5 Fiind date opt enunţuri. M6. elevul trebuie să decidă pe baza informaţiilor prezentate ce bunuri poate exporta/importa România şi cu ce parteneri stabileşte acele relaţii de export/import. elevul trebuie să decidă ce tip de schimburi economice(de bunuri. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A1 M1 A2 Fiind date patru casete cu etapele evoluţiei pieţei mondiale. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A7 M2. M9 A8 Fiind date şase componente ale pieţei mondiale. elevul trebuie să le ordoneze cronologic trăgându-le cu ajutorul mouse-ului şi aşezându-le în ordine. M4. Activitatea de învăţare A2 Moment de interacţiune M1 A3 Fiind dată o situaţie concretă (consilierea unui agent economic ce intenţionează să-şi extindă activitatea în străinătate).B. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A3 M1 A4 Fiind date trei cauze şi trei explicaţii. elevul trebuie să construiască o definiţie a conceptului piaţa mondială trăgând cu mouse-ul cuvinte din aceste enunţuri şi combinându-le.1 Activităţi de învăţare A1 Fiind date patru enunţuri despre piaţa mondială. elevul trebuie să asocieze corect trăgând cu mouse-ul fiecare explicaţie în dreptul cauzei respective. de servicii. elevul trebuie să identifice acele enunţuri care exprimă avantajele participării la piaţa mondială. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A5 M2 A6 Fiind date patru ţări care pot realiza schimburi comerciale cu România. elevul trebuie să decidă în ce mod (direct sau invers proporţional) influenţează aceste componente creşterea economică a unei ţări. 6 . Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A6 M2 A7 Fiind dată o întrebare cu mai multe variante de răspuns. de capital) se pot realiza între agenţii economici prezentaţi. elevul trebuie să dea clic pe varianta considerată corectă.

Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A16 M9 7 . Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A10 M4 A11 Fiind date mai multe enunţuri şi casete distincte pentru conceptele învăţate ( comerţ vizibil/invizibil. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A14 M6. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A11 M4.M7 A15 Fiind dată o formulă incompletă.Activitatea de învăţare A8 Moment de interacţiune M3 A9 Fiind dată o situaţie concretă. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A9 M3 A10 Fiind dat un enunţ incomplet.M9 A16 Fiind date cinci domenii reprezentate prin săgeţi. elevul trebuie să decidă în ce sens vor varia acestea pentru a asigura o balanţă comercială excedentară. elevul trebuie să selecteze cu ajutorul mouseului măsurile necesare pentru a proteja industria internă de presiunile concurenţei externe sau pentru a stimula exporturile Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A12 M4 A13 Fiind date mai multe enunţuri în casete distincte. M7 A12 Fiind dată o situaţie concretă. elevul trebuie să selecteze casetele cu noţiunile /enunţurile potrivite trăgându-le cu ajutorul mouse-ului. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A13 M5 A14 Fiind dată o schemă incompletă. balanţa de plăţi activă/echilibrată/pasivă) elevul trebuie să distingă enunţurile care ţin de fiecare concept plasându-le cu ajutorul mouseului în caseta corespunzătoare. elevul trebuie să aprecieze care agenţi economici câştigă/pierd în situaţia prezentată completând un tabel cu denumirile agenţilor economici. elevul trebuie să o completeze trăgând cu mausul simbolurile corespunzătoare. elevul trebuie să aleagă casetele pe care le consideră caracteristice pentru comerţul internaţional contemporan trăgându-le cu ajutorul mausului peste caseta centrală. Activitatea de învăţare Moment de interacţiune A15 M8. elevul trebuie să completeze enunţul trăgând cu ajutorul mouse-ului cuvintele potrivite.

se poate repeta testul. • varianta asistată de profesor .care presupune activarea firului Ariadnei prin combinaţia tastelor: Shift-Control-Delete. apăsând al doilea simbol. Fiecare lecţie este formată dintr-o succesiune de paşi (faze).în care firul Ariadnei este inactiv. se poate repeta momentul. Sunt introduse pentru a indica elevului cum să desfăşoare activitatea cerută în unitatea respectivă. Elevul trebuie să tragă cu ajutorul mouse-ului expresii sau cuvinte din 8 . Această variantă prezintă avantajul de a vizualiza pasul dorit fără a parcurge paşii anteriori. CONŢINUT În acest capitol se prezintă momentele lecţiei (notate cu M) şi informaţii generale despre fiecare dintre acestea.2. jos. simulare Timp alocat:10 minute Conţinut: Pas 1: În caseta grafică. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: exerciţiu interactiv. stânga. se vor folosi următoarele notaţii (simboluri): Simbolul apare atunci când sarcinile implicate de fereastra prezentată au fost realizate şi este necesară trecerea la o nouă pagină. Simbolul permite revenirea la paginile anterioare în scopul reluării unor elemente sau parcurgerii rapide a întregii unităţi de conţinut. Înapoi. În toate unităţile de conţinut prezentate mai jos. situat sub caseta de navigare. Prin apăsarea lui. cu ajutorul butoanelor Înainte. Punctele active pe ecranele de lucru sunt puncte ce-si modifică intensitatea luminoasă pentru a atrage atenţia. Prin apăsarea primului simbol (buton) se verifică rezultatul testării. Continuă.B. şi Aceste simboluri apar în cazul unor teste sau a unor momente de fixare a cunoştinţelor. fără intervenţia utilizatorului. reprezentată grafic prin firul Ariadnei. sau Simbolurile apar atunci când sarcinile de lucru implică vizionarea unor animaţii sau a unor simulări. trecerea de la un pas la altul realizându-se într-o ordine predefinită. Există două modalităţi de a parcurge momentele unei lecţii: • varianta asistată de calculator . Simbolul apare atunci când sarcinile din unitatea de interacţiune curentă au fost terminate. sunt plasate patru enunţuri referitoare la piaţa mondială. M1 Introducere Metode utilizate: înţelegerea. În cazul unor răspunsuri incorecte.

aceste enunţuri în partea de jos a casetei şi să le folosească pentru a construi o definiţie a conceptului de piaţă mondială. Turcia) şi. Italia. bunurile care pot face obiectul importului/exportului. Pas 6: Ilustraţia grafică rămâne aceeaşi. pentru fiecare. de servicii. M3 Formele pieţei mondiale Metode utilizate: înţelegerea. Elevul va asocia corect fiecare explicaţie cauzei respective. Pas 2: În caseta grafică. apar alături de cele trei cauze şi trei explicaţii. Pas 4: În caseta grafică sunt date opt enunţuri. M2 Cauzele apariţiei pieţei mondiale Metode utilizate: înţelegerea. simulare 9 . Pas 3: În caseta grafică sunt date două cauze şi câte trei explicaţii posibile. Pas 4: În caseta grafică. Pas 3: În caseta grafică. respectiv importate şi să decidă care dintre ţări va fi avantajată când se importă bunuri economice cu un nivel ridicat de prelucrare. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. Pas 2: În caseta Text apare definiţia pieţei mondiale şi precizarea că nici o ţară nu se poate dezvolta fără a participa la piaţa mondială. Elevul are rolul unui consilier care trebuie să ajute un agent economic român care intenţionează să-şi extindă activitatea investind în străinătate. elevul va decide ce tip de schimburi poate realiza agentul economic român cu fiecare dintre aceşti parteneri. Pas 5: În caseta grafică sunt prezentate patru ţări (Marea Britanie. Pe acestea le va trage cu ajutorul mouse-ului în partea stângă a ecranului. de capital. Pasul are ca scop consolidarea informaţiei primite la pasul anterior. Dintre acestea elevul va trebui să identifice şi să încercuiască acele enunţuri care reprezintă avantajele oferite de participarea la piaţa mondială. Germania. Elevul trebuie să analizeze şi să decidă ce produse exportă. Elevul trebuie să bifeze explicaţia corectă pentru fiecare cauză. Pas 5: În caseta Text se prezintă o simulare. operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: simulare Timp alocat: 10 minute Conţinut: Pas 1: În caseta grafică sunt prezentate cinci cauze posibile ale apariţiei pieţei mondiale. Elevul trage cu ajutorul mouse-ului săgeata care simbolizează tipul de schimb corespunzător. Elevul trebuie să le analizeze şi să le ordoneze în ordine cronologică trăgându-le cu ajutorul mouse-ului. Schimburile pot fi: de bunuri economice. Dacă selectarea nu s-a făcut corect. apar din nou cele patru casete şi elevul trebuie să identifice caseta etapei care a determinat mari schimbări în evoluţia pieţei mondiale. În caseta Text se cere elevului să analizeze grupele de mărfuri exportate. Pe baza informaţiilor furnizate de potenţialii parteneri străini.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: exerciţiu interactiv. respectiv importă România către şi din ce ţări. Elevul trebuie să le analizeze şi să decidă care sunt cauzele reale. sunt date patru casete ce conţin etapele dezvoltării pieţei mondiale. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. calculatorul oferă un feed-back şi dă posibilitatea elevului să repete acţiunea până la finalizarea corectă.

Pas 2: se propune elevului o aplicaţie prin care va aprecia modul în care cele şase componente ale pieţei mondiale influenţează creşterea economică a unei ţări.Timp alocat:15 minute Conţinut: Pas 1: În caseta Text se propune elevului să analizeze diferitele segmente specializate ale pieţei mondiale. în partea de jos a casetei. există comerţ vizibil sau invizibil. Pas 3. Pas 3. În caseta grafică. apar formele pieţei mondiale şi. Elevul trebuie să descopere explicaţia corectă a acestor forme. În caseta Text sunt prezentate informaţiile şi se cere elevului să decidă. 7. de stimulare a exportului. respectiv invizibil. M4 Comerţul internaţional Metode utilizate: înţelegerea. 8: Fiind date mai multe enunţuri. pe baza acestora. Elevul va stabili cu ajutorul mouse-ului nivelul creşterii economice ţinând cont de influenţa pe care o pot avea situaţiile date. elevul va relua aplicaţia până la efectuarea integrală. se vor derula o serie de enunţuri. cine pierde şi cine câştigă în situaţia dată. În caseta grafică. Alături sunt date casete cu situaţii care pot influenţa în sensul creşterii sau descreşterii evoluţia economică a ţării. Elevul poate relua aplicaţia până descoperă raporturile corecte. Pas 5: Se propune analiza unei situaţii concrete. 4: În caseta Text se precizează că. pe care elevul trebuie să le asocieze corect fiecărei forme.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: simulare Timp alocat:15 minute Conţinut: Pas1. Dacă selecţia nu se face corect. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. Dacă asocierile nu s-au făcut corect. 10 . Pas 5: În partea de jos a casetei grafice se derulează mai multe enunţuri pe care elevul trebuie să le tragă cu ajutorul mouse-ului în una dintre cele două casete corespunzătoare comerţului vizibil. 2: În caseta Text se prezintă componentele comerţului internaţional(importul şi exportul). Se cere elevului să completeze un enunţ din care lipseşte un cuvânt trăgând cu ajutorul mouse-ului cuvântul potrivit. Apoi i se cere să tragă peste harta României acea săgeată care ar simboliza corect exportul/importul de bunuri către sau din Germania. În caseta grafică sunt prezentate cele două forme de comerţ şi semnificaţii posibile ale acestora. liberschimbiste). elevul trebuie să reia până la rezolvarea corectă a aplicaţiei. în funcţie de obiectul tranzacţiei. Pas 6. 4: În caseta grafică este redată printr-o diagramă săgeată creşterea economică internă. elevul trebuie să completeze un tabel trăgând cu ajutorul mouse-ului denumirea agenţilor economici care pierd/câştigă. Elevul va lua cu ajutorul mouse-ului una dintre săgeţile ce simbolizează tipul de raport (direct/ invers proporţional) şi o va plasa în dreptul casetei corespunzătoare. elevul trebuie să le selecteze cu ajutorul mouse-ului cele trei tipuri de reglementări pe care le poate adopta statul în cadrul pieţei mondiale (protecţioniste. Aplicaţia are ca scop descoperirea măsurilor adecvate fiecărui tip de reglementare.

structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. pe care elevul trebuie să le analizeze. 5: Se propune elevului să analizeze cauzele ce pot conduce la situaţia de balanţă comercială deficitară şi efectele acestei situaţii. La finalul aplicaţiei apare explicaţia pentru cele trei stări posibile ale balanţei comerţului exterior. 3: În caseta Text apare informaţia că balanţa comerţului exterior poate fi: deficitară. M5 Caracteristicile comerţului internaţional contemporan Metode utilizate: înţelegerea. 8: În caseta Text se prezintă informaţii referitor la evoluţia exporturilor şi importurilor României în perioada 1992-2003. >. Pas 4. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor Forma de realizare: exerciţiu interactiv Timp alocat: 5 minute Conţinut: Pas1: În caseta grafică sunt date mai multe casete cu enunţuri. Din casetele din stânga ecranului trebuie să selecteze şi să plaseze cu ajutorul mouse-ului enunţul potrivit. Pas 2. În caseta grafică apare o schemă incompletă. Elevul va selecta cu ajutorul mouse-ului noţiunile din partea de jos a casetei şi le va plasa în caseta corespunzătoare reconstituind definiţia balanţei de plăţi. M7 Balanţa de plăţi Metode utilizate: înţelegerea. excedentară sau echilibrată. Pas2: În caseta grafică sunt reluate sintetic caracteristicile comerţului internaţional contemporan. Cu ajutorul mausului va trage în caseta centrală pe cele considerate ca fiind caracteristice pentru comerţul internaţional contemporan. Pas 7. 11 . structurarea şi asimilarea cunoştinţelor.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: exerciţiu interactiv. 10: În caseta Text se dau informaţii care apar în presă şi se cere elevului să bifeze varianta corectă dintre cele trei prezentate. Elevul va trage cu ajutorul mouse-ului noţiunile aflate în partea de jos în casetele corespunzătoare din schemă. Elevul trebuie să deducă şi să bifeze dintre variantele prezentate pe cea adecvată. M6 Balanţa comerţului exterior Metode utilizate: înţelegerea. simulare Timp alocat:15 minute Conţinut: Pas 1: În caseta grafică. Dând clic pe fiecare cuvânt ce redă o stare a balanţei.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: simulare Timp alocat:10 minute Conţinut: Pas 1: În caseta Text se defineşte conceptul de balanţă de plăţi. <) între export şi import şi va observa ce se întâmplă cu balanţa. elevul va plasa unul dintre simbolurile (=.Pas 9. Pas 6: Elevul va completa schema şi cu tipul de măsuri pe care le apreciază ca fiind potrivite pentru a diminua deficitul balanţei. apare o schemă ce trebuie completată cu principalele noţiuni ce alcătuiesc definiţia balanţei comerţului exterior.

5: În caseta grafică se dau patru enunţuri referitoare la Cre /Cri. exerciţiu interactiv Timp alocat:20 minute Conţinut: Pas1: În caseta grafică sunt prezentate şase măsuri de creştere a eficienţei comerţului exterior şi. că se redă o relaţie ce conduce la o activitate eficientă de comerţ exterior. În caseta grafică se dau formulele incomplete ale acestor indicatori. Pas 3. Astfel va descoperi că putem vorbi de un comerţ exterior eficient când există relaţiile: Cre≤ Cs. În partea de jos a casetei grafice trebuie reconstituită definiţia acestor indicatori.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: simulare. Pas 4: În caseta grafică se prezintă sub forma unei diagrame cele şase componente ale balanţei de plăţi.4: În caseta Text se dă definiţia cursului de revenire la export/import şi modul cum se calculează. Apoi trebuie să decidă. 8. Elevul trebuie să selecteze şi să tragă cu ajutorul mouse-ului acele simboluri care trebuie să apară în formulele de calcul a Cre/ Cri. M8 Eficienţa comerţului exterior Metode utilizate: înţelegerea. 12 . două direcţii de acţiune. Pas 3: În caseta Text apare o întrebare la care elevul trebuie să răspundă selectând cu mouse-ul varianta corectă. Pas 6: În caseta grafică apar reprezentate în patru situaţii diferite relaţiile dintre Cre şi Cs. M9 Eficienţa comerţului exterior în România Metode utilizate: înţelegerea. Elevul le va analiza şi va da clic pe casetele în care. apreciază el. pe baza calculelor efectuate şi a relaţiilor învăţate.Pas 2: În caseta grafică sunt redate sub forma unei balanţe cele două componente ale acesteia: încasările şi plăţile ce vor constitui activul/ pasivul balanţei de plăţi. Elevul va selecta una dintre direcţii şi va observa ce se întâmplă cu comerţul exterior reprezentat printr-o săgeată.operarea cu noile cunoştinţe Forma de realizare: simulare Timp alocat:20 minute Conţinut: Pas 1: În caseta Text sunt prezentaţi cei doi indicatori ce evidenţiază eficienţa comerţului exterior. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor. Pas 7. pentru fiecare măsură. 9: În caseta Text se propune calcularea cursului de revenire la export/import plecând de la o situaţie concretă. respectiv Cri şi Cs. În caseta Text se propune elevului să analizeze componentele şi să plaseze cu ajutorul mouse-ului enunţurile din banda de jos în casetele ce corespund fiecărei componente din diagramă. Elevul trebuie să tragă cu ajutorul mouse-ului cuvintele ce pot alcătui o definiţie corectă. Pas 5: Pe banda de jos a casetei grafice se derulează o serie de enunţuri. Pas 2. Cri ≥ Cs. dacă activitatea de export sau import sunt eficiente. Elevul trebuie să le plaseze în una din cele trei casete ce redau situaţiile posibile ale balanţei de plăţi. structurarea şi asimilarea cunoştinţelor.

4.evaluare Forma de evaluare:evaluare sumativă Conţinut:se solicită elevilor să decidă valoarea de adevăr a enunţurilor date Timp alocat: 10minute Enunţ: Enunţ 1. După completarea răspunsului.sinteză.Accentuarea concurenţei dintre participanţii pe piaţa mondială declanşează adevărate „războaie” comerciale între diferite ţări. M10 Test adevărat-fals Competenţe de evaluat:se urmăreşte gradul de atingere a competenţelor specifice din programa şcolară de Economie Nivelul domeniului cognitiv: cunoaştere. În caseta Text apar date numerice care permit calcularea indicatorului prin aplicarea formulei. intensitatea exporturilor. 3. Elevul va decide sensul( creştere sau descreştere) în care se vor lua măsuri în cele cinci domenii. Pas8. Se cere elevului să completeze formula şi să calculeze. pe baza datelor prezentate. rata penetrării importurilor pe piaţă. În caseta Text se cere elevului să aprecieze eficienţa comerţului exterior a României şi să precizeze cauzele acestei situaţii bifând una dintre cele trei variante date. Pas6: În caseta Text se explică semnificaţia unui alt indicator de eficienţă: rata penetrării importurilor pe piaţa internă.iar în partea de jos a casetei grafice se derulează o serie de enunţuri.Balanţa comerţului exterior poate fi echilibrată. Pas4: În caseta Text apar enumeraţi şi alţi indicatori ai eficienţei comerţului exterior: rata de acoperire a importurilor. pe care elevul trebuie să le plaseze cu mausul în dreptul casetei corespunzătoare. defectă sau excedentară. Pas3: Se propune o simulare.Cu cât intensitatea exporturilor este mai mare cu atât comerţul exterior este mai eficient. Soluţie F A F A 13 . Pas5: În caseta grafică apar cei trei indicatori şi modalitatea de calcul a acestora. indicatorul. Pas7: În caseta Text se explică al treilea indicator: intensitatea exporturilor. Elevul trebuie să completeze în formula dată cuvintele care lipsesc. analiză. aplicare.Pas2: În caseta grafică sunt reluate cele şase măsuri. În caseta grafică se cere completarea formulei şi calcularea indicatorului prin aplicarea formulei învăţate. elevul trebuie să aprecieze dacă balanţa comerţului exterior este deficitară sau excedentară. În caseta grafică apar cinci săgeţi corespunzătoare celor cinci domenii în care s-ar putea interveni pentru a ajunge la o balanţă comercială excedentară. Dacă nu a decis corect primeşte un feed-back şi poate relua aplicaţia. înţelegere. 2. Din exportul şi importul invizibil fac parte produsele pentru care nu se plătesc taxe vamale.9: În caseta grafică apar indicatorii calculaţi la paşii anteriori.

Piaţa mondială este: a. analiză Forma de evaluare:evaluare sumativă Conţinut:se solicită elevilor să asocieze termenii din coloana din dreapta cu enunţurile corespunzătoare Timp alocat: 10 minute Enunţ 1. Intensitatea exporturilor se calculează după formula: 6. Timp alocat: 10 minute Enunţ 1.Cursul de revenire la export se calculează cu formula: 2. compusă din doua segmente specializate 2.Potriviţi noţiunile Competenţe de evaluat:se urmăreşte gradul de atingere a competenţelor specifice din programa şcolară de Economie Nivelul domeniului cognitiv: cunoaştere. 6. cultelor b. Rata de acoperire a importurilor se calculează: 5.Balanţa comercială este o componentă a: 14 . aplicare. unitară c.Exportul este eficient când: 3. nici omogenă şi are segmente specializate F A M11 Test . muncii c.Cursul de revenire la import se calculează cu formula: 4. produselor şi tehnologiilor de vârf d.Piaţa mondială nu este unitară. omogenă d. Piaţa mondială a capitalurilor este de fapt piaţa valutară. eterogenă b. aplicare. înţelegere. înţelegere.Piaţa mondială nu cuprinde piaţa mondială a: a.sinteză Forma de evaluare:evaluare sumativă Conţinut:se solicită elevilor să dea cât mai multe răspunsuri corecte şi să acumuleze un număr cât mai mare de puncte. schimburilor clandestine şi ilicite 3. analiză.5.Importul nu este eficient când: Soluţie Cre=Pi+Cc/Pe Cre ≤ Cs Cri = Pi – Ti/ Piv export / import x !00 export / PIB x 100 Cri < Cs Cri= Pi + Ti/ Piv Cre=Pi-Cc/Pe M12 Test –Vrei să fii câştigător? Competenţe de evaluat:se urmăreşte gradul de atingere a competenţelor specifice din programa şcolară de Economie Nivelul domeniului cognitiv: cunoaştere.

cu operaţii valutare la termen d. când încasările sunt egale cu plăţile d. Cri > Cs d. se fac împrumuturi externe 10.Deficitul balanţei comerciale a unei ţări este de 40 miliarde dolari.130 miliarde dolari b.a.Participarea la piaţa mondială este necesară pentru: a. atunci importurile au reprezentat: a. concentrarea în ţările dezvoltate b.90 miliarde dolari c.000 de euro se obţin încasări nete de 500 milioane RON. circulaţia forţei de muncă c. plăţile sunt mai mari decât încasările 9. vizibil şi invizibil b.50 miliarde dolari d. poate fi: a. rezervele valutare se reduc d.Dacă prin vânzarea pe piaţa internă a unei mărfi importate cu 10. atunci cursul de revenire la import este de: a. Cre < Cs b. încasările din exterior sunt mai mici decât plăţile c. bugetului de stat d. export de capital cultural 8. ca şi importul.O cale de creştere a eficienţei comerţului exterior este reducerea: a. Cri < Cs c. balanţei de plăţi b. costurilor în producţia destinată 15 . aderarea la organizaţii suprastatale d. comerţului intern 4. Dacă exporturile ţării au fost de 90 miliarde dolari. încasările sunt mai mari decât plăţile b. datoria externă se reduce b. produsului intern brut c. excluderea taxelor vamale 5.120 miliarde dolari 6. numai cu bunuri ilicite 7.Exportul unei ţări este eficient atunci când: a. lipsa de cooperare economică c. raritatea schimburilor între state d.Exportul. balanţa comercială este deficitară c.50 RON / EURO c.Comerţul internaţional contemporan se caracterizează prin: a.Dacă exportul este mai mare decât importul: a. Cre > Cs 12.500 EURO / RON 11.Balanţa de plăţi poate fi activă când: a. numai cu bunuri tangibile c.5 000 EURO / RON d.50 000 RON / EURO b. o aprovizionare mai ieftină b.

gradului de prelucrare a bunurilor c. atunci cursul de revenire la export este: a. subvenţii la import 14.4 EURO / RON c.4 RON/ EURO b. impunerea unui monopol d.Dacă se exportă mărfuri în valoare de 20. reducerea taxelor vamale c. datoria externă se reduce d. numărului de parteneri externi 13.Măsurile de stimulare a exportului se bazează pe: a. subvenţiilor pentru export d.exportului b. atunci: a. acordarea primelor de export b.40 RON / EURO 16 . se pot acorda credite externe 15. balanţa comercială este deficitară b.000 de euro.10 000 RON / EURO d.000 RON şi se încasează 5.Dacă exportul este mai mic decât importul. rezervele valutare cresc c.

Tănase Ghiţă. Popescu.C. Elena. Gavrilă. Niţescu. 2003 5.manual pentru clasa a XI-a. Maria. Bucureşti. Constantin – Economie – Aplicaţii. Bucureşti. Michel – Economie . Bucureşti. probleme. Bucureşti. Deva. Constantin Economie –manual pentru clasa a XI-a. Dan. Editura Economică. 1998 3. Lăcătuş. Elena. 2000 4. Ilie.manual pentru clasa a XI-a.Editura Economică. Tănase Ghiţă. Lupşa. 2004 17 . Teşileanu. Gavrilă. George Paul – Economie .sinteze şi aplicaţii. Victor – Teste de Economie. Paul. Popescu. Bălan. Editura Badea. Didier. 2003 2. Paul. Ilie. teste. Lăcătuş. Editura Corint. Bratu. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. George Paul – Economie . Editura Corint. răspunsuri . 2002 6. Editura Corvin. Angela – Economie .regulile jocului – Editura Humanitas. Bucureşti. Niţescu. Dan. 2002 7. Lăcătuş.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->