CAIET APLICATII Analiza Economico F

Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a
Student: Buiuc Viorel

Anul III
Specializarea CIG – seria a II-a
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
CUPRINS
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................. 5
LUCRAREA APLICATIVĂ I ................................................ 11

Analiza activităţii de producţie şi comercializare .................. 11
LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................. 25

Analiza cheltuielilor întreprinderii ......................................... 25
LUCRAREA APLICATIVĂ III ............................................ 34

Analiza rentabilităţii ............................................................... 34
LUCRAREA APLICATIVĂ IV ............................................ 42

Analiza situaţiei financiar- patrimoniale
a întreprinderii ........................................................................ 42
LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................. 52

Analiza gestiunii resurselor umane ........................................ 52
ANEXE .................................................................................. 61
Anexa nr.1 - Bilanţ ................................................................. 63
Anexa nr.2 - Contul de profit si pierdere ............................... 68
BIBLIOGRAFIE ..................................................................... 73
2
Prezentarea generală a firmei
S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ

tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea
fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, str.
Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul
de înregistrare J29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare
1323409.
Societatea comercială Transcom este societate cu
răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de
către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – cu putere deplină
asupra întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor de
ordin financiar, administrativ, resurse umane.
Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de
250000 lei noi (în anul 1994), atunci având ca obiect de activitate
doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ
întregul profit a fost reinvestit, iar în prezent investiţia se ridică la
3.200.000 lei.
Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată
din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat
continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este
necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim
unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui
spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C.
Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu
nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o
sală de protocol, dar nu foarte mare.
Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului 2006
şi s-a propus ca termen de finalizare septembrie 2010. După
terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20 încăperi,
incluzând mărirea parcului auto şi service-ului propriu. Toate
aceste elemente de imagine influenţează relevant şi imaginea
concurenţei cu privire la societatea Transcom.
Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a
organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat
3
preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii

societăţii TRANSCOM. Astfel, conducerea firmei, împreună cu
departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o strategie
de construire a unei imagini pozitive prin proiectarea
personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea
individuală şi colectivă.
În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai
cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică
cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu.
Scopul şi obiectul de activitate

Datorită conjuncturii economico-sociale municipiul
Brăila s-a dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş
industrial, dar au avut loc şi aici disponibilizări de personal în
aproape toate întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru
trecerea la economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi
calitatea, de aceea aceste întreprinderi (mai sus amintite) fiind
nerentabile, multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de
formare şi perfecţionare profesională a progresat foarte lent în
România, personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze într-
o altă ramură de activitate, alta decât cea industrială, respectiv
într-o altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel, o parte din
forţa de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee de afaceri
proprie care să-i aducă un profit mulţumitor, şi să-i asigure un
nivel de trai decent.
Treptat, au luat amploare şi firmele de transport
comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a
Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a
transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi,
întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor
disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate.
La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de
transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut
prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa,
autoeliminându-se după piaţă. "TRANSCOM" a fost printre
primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia
4
dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât

piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de
vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru
această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane
(în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii,
creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un
departament de dispecerat, casierie şi departament financiar-
contabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse Umane
şi cel de Marketing şi Publicitate.
Politica firmei conţine anumite obiective, principalul
obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni
leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard
superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a face
din orice client un bun partener şi, prin îmbunătăţirea permanentă
a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în acest
moment, comparativ cu cele ale concurenţei.
SITUAŢIA ECONOMICĂ
Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM

S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale aflate
în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către Guvernul
României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-economice a
activităţii desfăşurate.
Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi
cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea
companiei. Acesta se concretizează în:
• determinarea optimă a nivelului veniturilor, al
cheltuielilor şi al rezultatelor;
• stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii
pentru finanţarea activităţii economice, pentru plata
salariilor etc.;
• asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea
corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a
resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor
5
numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate,

pe întregul an şi pe perioade mai scurte (luni,
trimestru, semestru);
• în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de
urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru
între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi
posibilitatea acoperirii lor;
• asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi
clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale şi protecţiei sociale;
• reflectă modul de formare, de administrare şi
utilizare a mijloacelor financiare necesare
funcţionării;
• furnizează informaţii necesare fundamentării
deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de
venituri şi cheltuieli se urmăresc, în mod obligatoriu, respectarea
principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar.
Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele
necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru
activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste
prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la
costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele
financiare obţinute.
Structura veniturilor
Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L.,
defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de
provenienţă:
- încasări provenite din activitatea de bază, şi

anume prestări servicii transport mărfuri
- venituri provenite din contracte de publicitate,
respectiv inscripţionarea camioanelor proprii (din
cadrul TRANSCOM) cu numele unor firme;
6
- venituri provenite din contracte de transport

comercial, respectiv contractele încheiate între
S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi
economice ce doresc închirierea pe intervale
foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr de
maşini pentru diverse ocazii speciale.
Structura cheltuielilor
La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare
pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de
energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de
gestiune de capital.
PIAŢA ŞI CONCURENŢA
Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod

de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele concurente
în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga” consumatorul de
pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri este
unul flexibil şi înalt competitiv, la fel ca şi activitatea economică
în ansamblu, de aceea pentru a se menţine pe piaţă (si a deveni un
potenţial lider) trebuie să-şi cunoască foarte bine concurenţa.
Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L.,
S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.;
Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt:
• principalii clienţi: persoane fizice;
• principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel
Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L.
Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC Bucureşti,
Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars
Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator),
S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup
Renault Automobile Piteşti S.A.
Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este un
lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă,
dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea TRANSCOM a
7
studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei,

materialele de promovare şi reclamă şi politica de management în
domeniul resurselor umane.
În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM
S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa
de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea
de a lua decizii importante cu privire la resursele umane şi la
capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii de criză cu
succes. Planul managerial (financiar, de marketing, de resurse
umane) pune bazele succesului oricărei afaceri, constituindu-se
astfel input-ul activităţii manageriale.
8
LUCRAREA APLICATIVĂ I
ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE
Consideraţii teoretice
Activitatea de producţie şi comercializare, desfăşurată de o
unitate economică, utilizează un sistem de indicatori valorici
necesari în efectuarea analizei economico-financiare. Printre
aceştia, cei mai semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia
marfă fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată.
Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici

ca fiind situaţii normale sunt următoarele:
- ICA ≥ IQf
- IVA ≥ IQe
- IQf ≥ IQe
Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia
elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza
mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel:
CA
1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată
Qf
exprimă modificarea intervenită în stocul de produse finite şi
alte venituri, exclusiv cele financiare şi extraordinare; situaţia
CA
se consideră favorabilă când ≥ 1.
Qf
9
2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea

Qf
producţiei exerciţiului caracterizează evoluţia
Qe
stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca
Qf
favorabilă pentru ≥ 1.
Qe
3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului
VA
exprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind
Qe
cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă
VA
favorabilă când ≥ 1.
Qe
Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor
valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o
anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă).
Principalele cazuri sunt:
Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele
I CA
producţiei fabricate ( ). Acesta reflectă relaţia
I Qf
dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei, iar situaţia
I CA
se consideră favorabilă când ≥ 1.
I Qf
Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi
I Qf
indicele producţiei exerciţiului ( ) reflectă
I Qe
legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul
volumului total de activitate. Situaţia se consideră
I Qf
favorabilă când ≥ 1.
I Qe
10
Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele

I VA
producţiei exerciţiului ( ) reflectă creşterea sau
I Qe
scăderea gradului de valorificare a consumurilor
provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă
I VA
când ≥ 1.
I Qe
Îndeplinirea programului de producţie are în vedere
următoarele modalităţi sau procedee:
1. indicii individuali de îndeplinire a programului;
2. coeficientul mediu de sortiment Ks ;
3. coeficientul de nomenclatură Kn ;
4. coeficientul mediu de structură Kst.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin
următoarele formule:
Ks =
∑q min • p0
∑q 0 • p0
Ks =
∑g ,
0 • iq
+
∑g ,,
0
100 2 100
∑ (∆q • p )
Ks = 1 -
∑q • p 0 0
Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu
determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei:
n
Kn = 1 -
N
Caracterizarea intensităţii modificării structurii producţiei se
realizează pe baza coeficientului mediu de structură, determinat
prin relaţiile:
Kst =100- ∆g , unde: ∑
11
Qsp
Kst =
Qre
Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a
indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii
posibile:
a. Ks < 1, Kst< 1, Iq ≥ 100
b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100
c. Ks = 1, Kst=1, Iq ≥ 100
d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100

Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot
utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză:
a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):
n∑ g i − 1
2
G= , unde n ≥ 2, G ∈ [0,1)
n −1
b. indicele Herfindhal (H) permite măsurarea gradului
de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile
analizei şi deciziei:
H = ∑ gi
2
c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:

CAi
gi = • 100
CA
Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele
modele:
1. CA = ∑q • p
Qf CA
2. CA = N s • •
N Qf
12
Mf Mf ' Qf CA
3. CA = N s • • • •
N Mf Mf ' Qf
4.CA = T • CAh
CA
5. CA = Ae •
Ae
Ac Mf Mf CA
6. CA = Ae • • • •
Ae Ac Mf Mf
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode:
1. metoda sintetică;
2. metoda de repartiţie(aditivă).
1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca
diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare,
conform relaţiei:
VA = Qe - C
În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ,
formula este următoarea:
VA = (Qe + M ) -C
2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
salariile şi cheltuielile sociale;
impozitele şi taxele;
amortizările;
dobânzile;
dividendele;
rezultatul net al exerciţiului.
Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în
teoria şi practica economică sunt:
a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează
conform formulei:
13
VA1 − VA0
Rv = • 100
VA0
b) Rata valorii adăugate care se calculează conform
formulei:
VA
RVA = • 100
CA
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate
analiza pe baza modelelor:
 M at 
a) VA = Qe1 −  = Qe • va ;
 Qe 
Qe VA
b) VA = N s • • .
N s Qe
Scopul analizei
Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are
drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu
realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora,
cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce
se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite
într-un interval de timp determinat.
Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.
Metodologia de lucru
1. Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai
producţiei si comercializării se au in vedere
corelaţiile fundamentale dintre aceştia.
2. Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
vor fi utilizate:
14
o modificări absolute, indici, ritmuri;

o ponderi;
o coeficientul Gini-Struck;
o coeficientul Herfindhal.
3. Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi

modelul de analiză indicat de coordonatorul de
seminar.
4. Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adăugate
se are in vedere dinamica elementelor care intra in
structura ei;
5. Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.
Studiu de caz
Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 1 – mii lei

Nr. Indic. ANI Indici (%)
crt.
n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Ca 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35
2 Qf 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35
3 Qe 33183 31560 22770 95.11 68,62 72,15
4 VA 17442 18762 13553 107,57 77,70 72,24
Se cere:
a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe
baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor valorici
(tabelul 1);
b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici
(tabelele 2 şi 3).
15
Rezolvare:
CA = Qv + Vmf + Vsb
CA n-2 = 32976+ 0 + 0 = 32976
CA n-1 = 31325 + 0 + 0 = 31325
CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664
Qf = Pf + Sv + Li + Clr
Qf n-2 = 32976
Qf n-1 = 31325
Qf n = 22664
Qe = Qv + Qs + Qi
Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183

Qe n-1 = 31325 + 0 + 235 = 31560
Qe n = 22664 + 0 + 106 = 22770
VA = Qe – Ci
Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, +

alte cheltuieli consumabile + alte cheltuieli externe +
cheltuieli privind prestatiile externe
Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741

Ci n-1 = 5033 + 294 + 792 + 6679 = 12798
Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033 = 9217
VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442

VA n-1 = 31560 – 12798 = 18762
VA n = 22770 – 9217 = 13553
16
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
n-2 n-1 n
CA Qe VA
Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA

egala cu scaderea preoductiei fabricate.
Anul „n” : Observam ca si CA si productia fabricata a scazut fata
de anul „n-2” cu 31,27% iar fata de anul „n-1” cu 27,65%.
Aceasta situatie nu este benefica pentru firma deaorece
inregistreaza o evolutie descendenta.
Productia fabricata a devansat in dinamica Qe (68,73>68,62 ;
72,35>72,15) ceea ce inseamna o crestere relativ mica a
serviciilor prestate referitoare la transport.
Se constata o diminuare a CA pe cei 3 ani datorita crizei
economice , generata de o criza acuta de lichiditati.
Se recomanda micsorarea salariilor, reducerea costurilor
cu transportul, atentia sporita asupra veniturilor si cheltuielilor.
17
Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:
Tabel nr. 2
Nr.crt. Specificaţie
n-2 n-1 n
1 CA 1 1 1
Qf
2 Qf 0,994 0,993 0,995
Qe
3 VA 0,526 0,594 0,595
Qe
CA
Raportul exprima modificarea survenita in activitatea de
Qf
prestari servicii si alte venituri exclusiv ale firmei si cele
extraordinare.
CA
Raportul avand valoarea 1 reprezinta o situatie favorabila.
Qf
Qf
Raportul in cazul de fata este nefavorabil avand valoarea
Qe
<1. ceea ce arata ca veniturile din activitatea de transport au fost
in scadere in cei 3 ani analizati.
VA
Raportul exprima ponderea cresterii cu achizitiile , care au
Qe
scazut de la 15741 la 9217 , raportul reprezentand o situatie
nefavorabila.
18
Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici

conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:
Tabel nr. 3
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n
1 100 94,99 68,73

CA
2 Qf 100 94,99 68,73
3 Qe 100 95.11 68,62
4 VA 100 107,57 77,70
5 I CA 1 1 1
I Qf
6 I Qf 1 0,999 1,002
I Qe
7 I VA 1 1,131 1,132
I Qe
Concluzii:
Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de

afaceri din anul „n-2” în anul „n” de la 32976 mii lei la 22664 mii
lei adica cu 10312 mii lei.De asemenea, producţia de mărfuri a
scazut în anul „n” faţă de „n-2” cu 10312 mii lei. Se observă o
egalitate între cifra de afaceri şi producţia de mărfuri fabricate
ceea ce înseamnă că se va menţine proporţionalitatea între
dinamica stocurilor şi dinamica livrărilor.
Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată, ambele au
scazut din anul „n-2” în anul „n” cu 10413 mii lei productia
exercitiului şi respectiv valoarea adaugata cu 3889 mii lei.
În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe baza
indicilor se observă că producţia exerciţiului a scazut primul an
apoi in “n” a inceput sa creasca producţia fabricată , deci au
crescut consumurile interne şi stocurile de producţie neterminată.
19
Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a

avut un ritm de creştere apoi de scadere in anul “n” faţă de
producţia exerciţiului probabil datorită unor consumuri de
materiale mai mari in anul n-1 si mai scazute in anul n.
Se recomandă:
- reducerea cheltuielilor pentru materialele consumabile.
20
Analiza cifrei de afaceri

Se consideră următoarele date conform tabelelor de la
fiecare subpunct din cerinţe:
Se cere:
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în
c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.
Informaţii suplimentare:
- 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul
Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri
este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în judeţul Brăila
şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1, 55% din totalul
cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 35%
în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n;
- 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-2,
40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-1,
50% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi în anul n;
21
Rezolvare
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
Tabel nr. 4 - mii lei
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664

2 Ritm de creştere - 94,99 68,73
cu baza fixă
3 Ritm de creştere - 94,99 72,35
cu baza în lanţ
Ritm de creştere cu bază fixă:

n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99
n = (264035 / 32976) * 100 = 68,3
Ritm de creştere cu baza în lanţ:

n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99
n = (22664 / 31325) * 100 = 72,35
Concluzii:
Analizand cifrele din tabel constatam ca valoarea CA a
scazut constant de la an la an plecand de la valoarea de 32976 in
anul „n-2” si ajungand la valoarea de 22664 mii lei in anul „n”.
Rata de scadere pe cei 3 ani a fost de 31,27 %. Scaderea cea mai
semnificativa a fost in anul „n” cand CA a scazut de la 31325 la
22664 mii lei, respectiv cu 26,26%.
Se impune analiza în detaliu a structurii cifrei de afaceri,
a pieţei de desfacere, a clienţilor, pentru a determina scăderile
cifrei de afaceri.
22
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în

Tabel nr. 5
Nr. Indicatori Anul R(%)
crt. n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664 -
2 Creşterea anuală - -5,01 -27,65 -16,33
a CA (%)
3 Creşterea anuală 4,8 6 6
a preţurilor (%)
4 CA corectată 32976 29550 20168
5 Creşterea reală a - -10,39 -31,75 -21,07
CA
- 5,01 – 27,65
RCa%= = - 16,33
2
1 – 0,0501
n-1 = -1 * 100 = - 10,39
1+ 0,06
1 – 0.2765
n= - 1 * 100 = -31,75
1+ 0,06
CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) = 89,61 %

n-1 = 32976 * 89,61% = 29550
23
CA corectată (n) = (100% -31,75%) = 68,25 %

n = 29550*68,25% = 20168
- 10,39 -31,75
RCA% = =-21,07
2
Concluzii:
Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata

inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a determinat o scădere
mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 10,39 % în anul „n-
1” faţă de 5,01 %. Aceeasi tendinta se resprecta si in anul
“n” respective o scădere mai mare a cifrei de faceri,
respectiv de 31,75 % în anul „n” faţă de 27,65 %.
c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;

Den. CAn CAn CAn−1
n-2 n-1 n * 100 * 100 * 100
pieţe CAn −1 CAn−2 CAn −2
Galaţi 23083 18795 12465 66,32 54.00 81,42
Brăila 6595 3133 7933 253,21 120.29 47,51
Tulcea 3298 9397 2266 24,11 68,71 284,93
TOTAL 32976 31325 22664 72,35 68,73 94,99
CA
Anul „n-2” :
Galaţi: 70% * 32976 = 23083
Brăila: 20% * 32976= 6595
Tulcea: 10% * 32976 = 3298
24
Anul „n-1” :
Galaţi: 60% * 31325 = 18795
Brăila: 10% * 31325 = 3133
Tulcea: 30% * 31325 = 9397
Anul „n” :
Galaţi: 55% * 22664 = 12465
Brăila: 35% * 22664 = 7933
Tulcea: 10% * 22664 = 2266
ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE

DESFACERE
25000
20000
15000
10000
5000
0
n-2 n-1 n
GALATI BRAILA TULCEA
Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta

crescand din anul n-2 in anul n de la 6595 la 7933 mii lei. A
avut insa si un an mai slab si anume anul n-1 cand valoarea
CA a fost de 3133 mii lei.
Piata din Galati este in scadere constanta de la valoarea de
23083 din anul n-2 la valoarea de 12465 din anul n.
25
Concluzii:
Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în

parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte
pozitive precum şi continuarea promovarii a serviciilor pe
piaţa din cele trei orase.
d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;

Ponderi
Anul
Clienţi
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Trad. 13190 12530 11332 40 40 50
1-5 9893 9397.5 6799 30 30 30
noi 9893 9397.5 4533 30 30 20
Total 32976 31325 22664 100 100 100
Anul „n-2” :
Trad: 40% * 32976 = 13190
1-5: 30% * 32976 = 9893
noi: 30% * 32976 = 9893
Anul „n-1” :
Trad: 40% * 31325 = 12530
1-5: 30% * 31325 = 9397,50
noi: 30% * 31325 = 9397,50
Anul „n” :
Trad: 50% * 22664 = 11332
1-5: 30% * 22664 = 6799
noi: 20% * 22664 = 4533
26
ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI

25000
20000
15000
10000
5000
0
n-2 n-1 n
GALATI BRAILA TULCEA

Se observa ca cea mai mare parte a CA se obtine din
prestarea de servicii catre clientii traditionali.
Se recomandă:
- menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată.
- aplicarea de politici de atragere a clientilor noi
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.
Tabel nr. 8- mii lei

Nr. Simbol n-2 n-1 n
crt. Indicatori
1 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
2 Producţia marfă Qf 32976 31325 22664
fabricată
3 Cifra de afaceri CA 32976 31325 22664
4 Productivitatea muncii W 942,17 652,60 686,79
5 Grad de valorificare CA 1 1 1
Qf
6 Valoare medie a Mf 45318 54147 31425
activelor fixe
din care productive Mf’ 33989 41693 22940
27
7 Ponderea activelor fixe Mf ' 0,75 0,77 0,73

productive (%)
Mf
8 Gradul de înzestrare Mf 1294,80 1128,07 952,27
tehnică a muncii
Ns
9 Randamentul activelor Qf 0,97 0,75 0,99
fixe productive
Mf '
0 1
Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul
mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.
Mf Mf ' Qf CA
CA = N s • • • •
N Mf Mf ' Qf
Qf CA
CA = N s • •
N Qf
CA
W=
Ns
∆CA = CA1 – CA0 = 22664 – 31325 = - 8661 mii lei
1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi:
Qf0 CA0 Qf0 CA0

∆CA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * =
Ns0 Qf0 Ns0 Qf0
Qf0 CA0 31325 31325

= (Ns1 – Ns0)* * = (33- 48) *
Ns0 Qf0 48 31325
∆CA(Ns) = -9789,06 mii lei
28
2) Influenţa productivităţii muncii:
Qf Qf1 CA0 Qf0 CA0

∆CA = Ns1 * - Ns1 * =
Ns Ns1 Qf0 Ns0 Qf0
Qf1 Qf0 CA0 22664 31325 31325

= Ns1 - = 33 -
Ns1 Ns0 Qf0 33 48 31325
Qf
∆CA = +1128,06 mii lei
Ns
a) Influenţa gradului de înzestrare tehnică:
Mf Mf1 Mf'0 Qf0 CA0

∆CA = Ns1 * * * * -
Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0
Mf0
Mf'0 Qf0 CA0
- Ns1 * * * * =
Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0
Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0

= Ns1 - * * * =
Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0
29
31425 54147 41693 31325 32976

= 33 - * * * =
33 48 54147 41693 32976
= 33*(-175,79) *0,77*0,75
Mf
∆CA = - 3355,8 mii lei
Ns
b) Influenţa ponderii mijloacelor fixe:
Mf’ Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0 CA0

∆CA = Ns1 * * - * *
Mf Ns1 Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0
= 33 * 952.27* (0,73 – 0,77) * 0,75*1
Mf'
∆CA = - 944,42 mii lei
Mf
c) Influenţa randamentului mijloacelor fixe:
Qf' Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0

∆CA = Ns1* * * -- *
Mf' Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0
30
=33*952,27*0,73*(0,99 – 0,75) * 1
Qf'
∆CA = + 5505,64 mii lei
Mf'
Verificare:
Qf Mf Mf' Qf'
∆CA = ∆CA + ∆CA + ∆CA
Ns Ns Mf Mf'
+1128,06 = - 3355,8 - 944,42 + 5428,28
3) Influenţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe:
CA Qf1 CA1 Qf1 CA0

∆CA = Ns1 * - Ns1 * =
Qf Ns1 Qf1 Ns1 Qf0
Qf1 CA1 CA0

= Ns1* - = 33 *686,79 * 0 = 0
Ns1 Qf1 Qf0
31
Verificare:
Qf CA
∆CA = ∆CA(Ns) + ∆CA + ∆CA
Ns Qf
-8661 = -9789,06 + 1128,06
Concluzii:
Din analiza factoriala a CA constatam ca o influenta
negativa a avut-o scaderea numarului mediu de salariati si a
ponderii mijloacelor fixe productive.
O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii
si randamentul activelor fixe productive. In concluzie firma
nu dispune in perioada aceasta de mijloace fixe in stare buna
de functionare pentru a acoperi comenzile (are mijloace fixe
in reparatie). De aceea a scazut si numarul de salariati, iar
cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate la
maxim.
Se recomandă:
- evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi
adaptarea la ofertele în funcţie de posibilităţi.
- Renuntarea la piata din Tulcea, fiind generatoare
de cheltuieli mari si concentrarea pe piata din
Galati si Braila.
32
ANALIZA VALORII ADĂUGATE

Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Anul Structura VA ∆ %
n-2 n-1 n n-2 n-1 n

Chelt. cu
1 8064 6889 5255 46,23 36,72 38,77 - 2809 65,17
salariile
Taxe şi imp.
2 2486 2073 1886 14,25 11,05 13,92 - 600 75,86
af. salariilor
Total chelt.
3 10550 8962 7141 60,48 47,76 52,68 - 3409 67,69
pers.
4 Amortizarea 6763 4715 4872 38,77 25,13 35,95 - 1891 72,04
Alte chelt.
5 de natura 54 26 141 0,30 0,13 1,04 + 87 261,11
VA
Rezultatul
6 75 5059 1399 0,43 26,96 10,32 +1324 1865,33
exploatării
7 VA 17442 18762 13553 100 100 100 - 3889 77,70
8 Qe 33183 31560 22770 190,25 168,21 168,01 - 10413 68,62
Structura VA:
Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100

n – 2: Chel. cu salariile = (8064/17442)*100 = 46,23
n – 1:Chelt. cu salariile = (6889/18762)*100 = 36,72
n : Chelt. cu salariile = (5255/13553)*100 = 38,77
Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) * 100
n – 2 : Taxe si imp af sal = (2486/17442) *100 = 14,25

n – 1 : Taxe si imp af sal = (2073/18762)*100 = 11,05
n : Taxe si imp af sal = (1886/13553)*100 = 13,92
33
Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100
n – 2 : Amortizarea = (6763/17442)*100 = 38,77

n – 1 : Amortizarea = (4715/18762)*100 = 25,13
n : Amortizarea = (4872/13553)*100 = 35,95
Qe = (Qe / VA) *100
n – 2 : Qe = (33183/17442)*100 = 190,25
n – 1 : Qe = (31560/18762)*100 = 168,21
n : Qe = (22770/13553)*100 = 168,01
Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100
n – 2 : Rez. Expl = (75/17442)*100 = 0,43

n – 1 : Rez. Expl = (5059/18762)*100 = 26,96
n : Rez. Expl = (1399/13553)*100 = 10,32
Alte chelt. = VA – Total chelt. – Amortizare – Rez. Expl
n – 2 : Alte chelt. = 17442 – 10550 – 6763 - 75 = 54

n –1 :Alte chelt. = 18762- 8962 – 4715 – 5059 = 26
n : Alte chelt. = 13553 – 7141 – 4872 – 1399 = 141
Variaţia modificării ∆:
- se iau 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n”
1) ∆ (n-2) 8064 ∆ (n) 5255 cu - 2809 n – (n-1)
% = (5255 / 8064) * 100 = 65,17 (n / n-1) * 100
34

Nr.
Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
Valoarea prod.
1 Qe 33183 31560 22770
exerciţiului
Chelt. cu
2 Mat 6529 5327 4565
materialele
Nr. mediu de
3 Ns 35 48 33
salariaţi
Fond total de
4 T 95200 120560 80760
timp de muncă
Nr. mediu
5 t 2720 2512 2447
ore/salariat
Productivitate
6 Wh 0,35 0,26 0,28
medie orară
Valoarea medie
adăugată la 1 leu
7 va 0,53 0,59 0,60
producţie pe
produs
Valoarea
8 VA 17442 18762 13553
adăugată
Se cere:
a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei
ani (tabelul 9);
b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial
(tabelul 10);
c) Concluzii şi propuneri.
Qe T VA
W h = --------; t = ---------; va = ---------
T Ns Qe
35
Analiza factorială:
Qe VA
VA = Ns* *
Ns Qe
∆VA = VA1 – VA0 = 13553 – 17442 = -3889 mii lei
1) Influenţa numărului mediu de salariaţi:
Qe0 VA0 Qe0 VA0

∆VA(Ns) = Ns1 * * -Ns0 * * =
Ns0 Qe0 Ns0 Qe0
Qe0 VA0
= (Ns1- Ns0) * *
Ns0 Qe0
= (33-35)*948,09*0,53 = -1004,88 mii lei
2) Influenţa productivităţii muncii asupra numărului de

salariaţi:
Qe Qe1 Qe0 VA0

∆VA = Ns1* - *
Ns Ns1 Ns0 Qe0
= 33* (690-948,09)*0,53 = -4513,99 mii lei
36
3) Influenţa ponderii consumului intern în producţia

exerciţiului:
VA Qe1 VA1 VA0

∆VA = Ns1* * -
Qe Ns1 Qe1 Qe0
= 33* 690 * (0,6 – 0,53) = + 1593,90 mii lei
37
LUCRAREA APLICATIVĂ II
ANALIZA CHELTUIELILOR
ÎNTREPRINDERII
Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt:
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale;
- analiza cheltuielilor de exploatare;
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri;
- analiza diagnostic a cheltuielilor fixe;
- analiza diagnostic a cheltuielilor variabile;
- analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli.
Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la

1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale”
acesta calculându-se astfel:
C=
∑ Ch i
x 1000 =
∑g • ci
i
∑V i 100
Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de
exploatare se foloseşte indicatorul „cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare”, care se calculează conform
următoarelor formule:
a) R ce = ∑ Ch expl i
• 1000
∑V expl i
b) R ce =
∑g • ri1000
i
100
38
Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică

precum şi din punct de vedere structural a acestora.
Indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezintă
componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare şi se determină conform modelelor:
a) Ch* =
∑q •c i i
• 1000 sau b) Ch*
∑q • p i i
=
∑g • ci
i
1000
100
Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează
creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale
analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe;
b. analiza factorială a cheltuielilor fixe;
Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICF respectiv ICA > ICF’
Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând
următoarele modele:
F F
a) Cf = • 1000 sau b) Cf = • 1000
CA Vexp l
Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea

următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai
importante:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor
variabile;
b. analiza factorială a cheltuielilor variabile.
Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICV respectiv ICA > ICV’
Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect
următoarele:
a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare;
39
b) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA;

c) suma absolută a cheltuielilor variabile aferente
producţiei.
Modelele care se utilizează sunt următoarele:
a) Cve1000 =
C ve
• 1000
∑g i • cvi
Vexpl 100
b) Cv1000 =
Cv
• 1000 =
∑ q • cv • 1000
CA ∑q • p
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul
indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră
de afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri
din exploatare”. Modelele de analiză sunt următoarele:
Cm1000 = ∑ q • cm • 1000
∑q • p
=∑
q • cm
Cm1000 • 1000
Vexpl
Indicatorii pe baza cărora se realizează analiza economico-
financiară a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe sunt
următorii:
1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din
exploatare:
A Vma • c
Ca1000 = • 1000 = • 1000
Vexpl. T • wh
2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri:
A Vma • c
Ca 1000 = • 1000 = • 1000
CA ∑ q • p
Analiza cheltuielilor cu salariile presupune analiza dinamicii,
structurii şi a tendinţelor acestora.
40
Problemele cele mai semnificative abordate în analiza

cheltuielilor salariale sunt:
- caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului
de salarii;
- analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
- analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a
productivităţii muncii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face pe
baza următorilor indicatori:
a) cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din
exploatare;
b) cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată;
d) suma absolută a cheltuielilor cu salariile.
Modelele de analiză factorială sunt următoarele:
a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri

din exploatare:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000
= • 1000 =  •  • 1000
Vexpl  
 Vexpl Ns 
b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = • 1000 =  •  • 1000
CA  CA Ns 
c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare
adăugată:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = • 1000 =  •  • 1000
VA  VA Ns 
d) pentru suma absolută a cheltuielilor cu salariile:
T Cs
Cs 1000 = Ns • •
Ns T
41
Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea

situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi a
salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin
relaţiile:
Is − 100
Kr = sau
Iw − 100
Is
Kr =
Iw
Corelaţia este respectată dacă Kr < 1.
Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza
următoarelor modele:
Sd
a) Cd 1000 =• 1000 ;
CA
 Cr Sd 
b) Cd1000 =  •  • 1000 ;
 CA Cr 
 AC Cr Sd 
c) Cd1000 =  • •  • 1000 .
 CA AC Cr 
Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să
fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA).
Scopul analizei
Analiza cheltuielilor constituie un instrument important în
panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a performanţelor
întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite înţelegerea
mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de
volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri.
- prezentarea generală a firmei analizate;
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe);
aplicaţiei.
42
1. Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la
1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate in
tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind ponderea
elementelor in structura cheltuielilor totale.
2. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.
Studiu de caz
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Nr.
Specificaţie n-2 n-1 n
Crt.
Cheltuieli de
1 34336 26950 21689
exploatare
2 Cheltuieli financiare 5223 370 282
3 Cheltuieli 0 0 0
extraordinare
4 TOTAL
39559 27320 21971
CHELTUIELI
5 Venituri din exploatare 34411 32009 23088
6 Venituri financiare 5492 859 360
7 Venituri extraordinare 0 0 0
8 TOTAL VENITURI 39903 32868 23448
9 Chelt. la 1000 lei
venituri
10 a).ch. de exploatare 997,8 841,9 939,4
11 b).ch. financiare 951 430,7 783,3
12 c).ch. extraordinare 0 0 0
13 TOTAL 991,4 831,2 937
43
Se cere:
a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe total şi pe
tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor;
b) Să se analizeze modificarea ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor prin prisma factorilor care o influenţează pentru una
din perioadele: (n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).
Chelt. la 1000 lei venituri = Chelt(pe fiecare tip) * 1000

Venit(pe fiecare tip)
40000
35000
30000
CHELTUIELI
25000
20000
15000
10000
5000
0
n-2 n-1 n
VENITURI
Chn 21971
I ch = * 100 = * 100 = 80,42%
Chn −1 27320
V 23448
I v = n * 100 = * 100 = 71,34%
Vn −1 32868
Ich > Iv
Indicele de crestere al cheltuielilor este mai mare decat cel
al veniturilor, firma analizata inregistrand o scadere a
profitului de la an al an.
44
Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Nr.crt. Simbol n-2 n-1 n
INDICATORI
1 Cifra de afaceri
∑q• p 32976 31325 22664
2 Cheltuieli
aferente cifrei de
∑q •c 28030 26626 19264
afaceri
3 Cifra de afaceri
recalculată ∑q • p 1 0
X 41220 39156
4 Cheltuieli
aferente
∑q • c 1 0
X 33636 31951
recalculate
5 Cheltuieli la 850,01 849,99 849,98
1.000 lei CA
Date suplimentare:
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85%
din cheltuielile totale;
- cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare
decât cea din anul anterior;
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt
cu 20% mai mari decât cele din anul anterior;
Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial

cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
Cheltuielile aferente CA: CA * 85%
n – 2: 32976 * 85% = 28030

n – 1 : 31325 * 85% = 26626
n : 22664 * 85% = 19264
45
CA recalculată: CA * 25% + CA
32976 *25% + 32976 = 41220

31325 * 25% +31325 = 39156
Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată
28030 *20% + 28030 = 33636

26626 *20% + 26626 = 31951
Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000
n – 2 :(28030 / 32976) *1000 = 850.01

n – 1 :(26626/31325) * 1000 = 849,99
n : (19264/22664) * 1000 = 849,98
Σq*c
CI * 1000
Σq*p
∆C = C1 – C0 = 849,98 – 850,01 = - 0,03 mii lei

Cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 0.03 mii lei
Factorii care influenteaza sunt:
- cantitatea de produse vandute (q)
- costul mediu unitar (p)
- pretul mediu de vanzare (c)
Σq1*c0 Σq0*c0
∆C (q) = - * 1000 =
Σq1*p0 Σq0*p0
46
31951 28030
= - * 1000
39156 32976
= (0,82 – 0.85)*1000 =-30 mii lei

Se observa ca in acest caz cheltuielile la 1000 lei CA au
scazut cu 30 mii lei datorita influentei cantitatii de produse
vanduta.
Σq1*c0 Σq1*c0
∆C (p) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p0
31951 31951
= - * 1000
22664 39156
= (1,41 – 0.82)*1000 = + 590 mii lei

Pretul mediu de vanzare determina o crestere a cheltuielilor
la 1000 lei CA cu 590 mii lei.
Σq1*c1 Σq1*c0
∆C (c) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p1
19264 31951
= - * 1000
22664 22664
= (0,85 – 1,41)*1000 = - 560 mii lei
47
Se observa ca printr-o eficientizare a costului mediu unitar

s-a reusit scaderea la 1000 lei CA cu 560 mii lei.
Concluzii:
Se impune analiza calitatii serviciilor si a gradului de
satisfactie al clientilor pentru a determina impactul asupra
acestora
Analiza cheltuielilor salariale

Se cunosc următoarele date:
Nr Anul Indici de creştere (%)
.
crt Indic. Simb. n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Venituri
1 Vexpl. 34411 32009 23088 72,13 93,02 67,09
din expl
2 Cifra de af. CA 32976 31325 22664 72,35 94,99 68,73
Valoarea
3 VA 17442 18762 13553 72,24 107,57 77,70
adăugată
Cheltuieli
4 Cs 8064 6889 5255 76,28 85,43 65,17
cu salariile
Nr mediu
5 de salariaţi Ns 35 48 33 68,75 137,14 94,28
(pers.)
Timp total
6 de muncă T 95200 120560 80760 66,99 126,64 84,83
(ore)
Chel. cu
7 salariile la
1000 lei
a) venituri
234,34 215,22 227,61 105,76 91,84 97,13
din expl
b) cifra de
244,54 219,92 231,87 105,43 89,93 94,82
afaceri
c) valoare
462,33 367,18 387,74 105,60 79,42 83,87
adăugată
48
Se cere să se analizeze:
1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu
salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi
valorii adăugate;
2. din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor
cu salariile;
3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la
1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau
valoare adăugată.
Concluzii şi propuneri finale.
1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu

salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din
exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA).
Vexpl şi VA
Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2”
IVexpl > ICS → IVexpl > ICS (67,09 > 65,17)
ICA > ICS → ICA > ICS (68,73 > 65,17)
IVA > ICS → IVA > ICS (77,70 > 65,17)
Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece

cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics.
2. Analiza din punct de vedere factorial a sumei absolute a

cheltuielilor cu salariile:
T Cs
Cs = Ns *
Ns T
∆Cs = Cs1 – Cs0 = 5255 – 8064 = - 2809 mii lei
49
a) Influenţa numărului mediu de salariaţi:
T0 Cs0
∆Cs(Ns) = (Ns1 – Ns0)* *
Ns0 T0
95200 8064
∆Cs(Ns) = (33 - 35) * *
35 95200
∆Cs(Ns) = - 435,20 mii lei
b) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de

un salariat într-un an:
T T1 T0 Cs0
∆Cs = Ns1 - *
Ns Ns1 Ns0 T0
T 80760 95200 8064

∆Cs = 33* - *
Ns 33 35 95200
T
∆Cs = - 720 mii lei
Ns
50
c) Influenţa modificării salariului mediu orar:
Cs T1 Cs1 Cs0
∆Cs = Ns1 -
T Ns1 T1 T0
Cs 80760 5255 8064

∆Cs = 33 -
T 33 80760 95200
Cs
∆Cs = 33* 2447,27 * (0,065- 0,085)
T
= -1615,20 mii lei
3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la

1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si
valorii adăugate:
a)Cs la 1000 lei Vexpl.:
Cs
* 1000
Vexpl
Cs Ns Cs
Cs¹ººº = * 1000 = * * 1000
Vexpl Vexpl Ns
∆Cs = Cs1 - Cs0 = 227,61 – 234,34 = - 6,73 mii lei
51
a') Influenţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi:
Ns Ns1 Ns0 Cs0

∆Cs = - * *1000
Vexpl Vexpl1 Vexpl0 Ns0
Ns 33 35 8064
∆Cs = - * *1000
Vexpl 23088 34411 35
Ns
∆Cs = [(0,0014 – 0,0010)*230,4]*1000
Vexpl
= + 92,16 mii lei
b') Influenţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi:
Cs Ns1 Cs1 Cs0

∆Cs = - *1000
Ns Vexpl1 Ns1 Ns0
Cs 33 5255 8064
∆Cs = - *1000
Ns 23088 33 35
Cs
∆Cs = [0.0014*(159,24-230,40)]*1000
Ns
52
= - 99,62 mii lei.
Concluzii:
Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a
clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.
53
LUCRAREA APLICATIVĂ III

ANALIZA RENTABILITĂŢII
Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt:
Analiza structurală a rezultatului exerciţiului;
Analiza tabloului soldurilor intermediare de
gestiune;
Analiza factorială a rezultatului exploatării;
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri;
Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor;
Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic.
Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel:

Tabel nr. 14
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2
Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea
mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ
(MC)
Producţia vândută
+Producţia imobilizată
+Producţia stocată PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI (Pex)
TOTAL
Producţia exerciţiului Consumuri provenind de

+Marja comercială la terţi VALOAREA
ADĂUGATĂ (VA)
TOTAL
Valoarea adăugată Impozite, taxe,
+Subvenţii vărsăminte EXCEDENTUL BRUT
+Cheltuieli cu personalul AL EXPLOATĂRII
TOTAL (EBE)
TOTAL
54
VENITURI CHELTUIELI SIG

1 2 3 = 1-2
EBE Amortizări şi
+Venituri din provizioane aferente
provizioane aferente exploatării
exploatării +Alte cheltuieli aferente REZULTATUL
+Alte venituri din exploatării EXPLOATĂRII (Rexpl.)
exploatare
TOTAL TOTAL
Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare
+Venituri financiare REZULTATUL
CURENT (RC)
TOTAL
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL
EXTRAORDINAR (Rextr.)
Rezultatul curent Participarea salariaţilor
+Rezultatul la rezultat+Impozit pe
extraordinar profit REZULTATUL
EXERCIŢIULUI (RE)
TOTAL TOTAL
Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul unuia

din următoarele modele:
n n
1. R exp l. = ∑q
i =1
i • p i − ∑ q i •c i
i =1
−−−
 ChE 
2. R expl. = VE1 −  = VE • pre
 VE 
Mf Q V P
3. Rexpl. = N s • • • •
N Mf Q V
Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

se recomandă a se utiliza următoarele modele factoriale:
a. Pr = qi • pi − qi • c i ; ∑ ∑
55
 ∑ qi • c i  −−
b. Pr = ∑ qi • pi 1 −
  = CA • pr
 ∑q • p 
 i i 
Mf CA Pr
c. Pr = T • • • .
T Mf CA
În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite
norme sau standarde elaborate şi acceptate de organisme de
specialitate.
Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt:
a) Rata rentabilităţii economice a activului;
b) Rata rentabilităţii financiare;
c) Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor);
d) Rata rentabilităţii comerciale.
Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul

următoarelor formule:
EBE
a) Re = • 100
At
R exp l
b) Re = • 100
A exp l
R exp l
c) Re = • 100
At
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului
se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
Vt P
a. Re =
• • 100
At Vt
CA R exp l
b. Re = • • 100
At CA
56
P
c. Re = Vt
1 1
+
Vt Vt
Ai Ac
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu
şi profitul net şi se determină conform relaţiei:
Pn
Rf = • 100
Kp
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:
Vt At Pn
a. Rf = • • • 100 ;
At Kp Vt
Vt Pb Pn
b. Rf = • • • 100 .
Kp Vt Pb
Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se
calculează conform formulei:
Pb
Rf = • 100
Kpr
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului
permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:
CA Pb
Rfp = • • 100
Kpr CA
Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea
costurilor se calculează conform formulelor:
Rrc =
Pr
= ∑ q • p − ∑ q •c
i i i i
• 100
∑ qi • ci ∑q • c i i
sau
57
R expl
Rrc = • 100
ChE
Rata rentabilităţii comerciale se determină prin raportarea
efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri
totală, astfel:
EBE
Rc = • 100 sau
CA
Rexpl
Rc = • 100 sau
CA
RE
Rc = • 100
CA
Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în care
veniturile sunt egale cu cheltuielile.
La nivelul produsului, pragul rentabilităţii se stabileşte cu
ajutorul următoarei relaţii:
cf
K=
p − cv
La nivelul cifrei de afaceri totale pragul rentabilităţii se
stabileşte astfel:
Cf
K= sau
(1 − cv) • Q max
Cf
CA ' = .
1 − cv
Scopul analizei
Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele
mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi
economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor
mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate
stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
58
- prezentarea generala a firmei analizate;
aplicaţiei.
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii rezultatelor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Studiu de caz
Nr.
Indicatori n-2 n-1 n
crt.
1. venituri totale, din care: 39903 32868 23448
1.1. - venituri din exploatare 34411 32009 23088
1.2. - venituri financiare 5492 859 360
1.3. - venituri extraordinare 0 0 0
2 Chelt.totale, din care: 39559 27320 21971
2.1. - cheltuieli de exploatare 34336 26950 21689
2.2. - cheltuieli financiare 5223 370 282
2.3 - cheltuieli extraordinare 0 0 0
3 Rezultatul exploatării 75 5059 1399
4 Rezultatul financiar 269 489 78
5 Rezultatul extraordinar 0 0 0
6 Rezultatul exerciţiului 344 5548 1477
59
Se cere:
1. să se analizeze din punct de vedere structural rezultatul
exerciţiului;
2. să se întocmească tabloul soldurilor intermediare de
gestiune, să se calculeze indicii de creştere şi să se
comenteze evoluţia indicatorilor.
1. Din tabelul nr. 15 se constată următoarele:
- rezultatul exerciţiului a crescut de la 344 mii lei în

anul „n-2” la 1477 mii lei în anul „n”
- rezultatul financiar a înregistrat o scadere şi anume
de la 269 mii lei în anul „n-2” la 78 mii lei în anul „n”;
- rezultatul exploatării ca şi rezultatul exerciţiului a
înregistrat o creştere de la 75 mii lei în anul „n-2” la 1399
mii lei în anul „n”.
2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG )
Nr.
Indicatori Anul ± %
crt.
n-2 n-1 n
1 Marja - - - - -
Comercială
2 Producţia 33183 31560 22770 - 8790 72,15
exerciţiului
( Qex)
3 Valuarea 17442 18762 13553 - 5209 72,23
Adăugată (VA)
4 Excedentul Brut 6494 9518 6211 - 3307 65,26
Al Exploatării
(EBE)
60
5 Rezultatul - 3660 27,65

exploatării 75 5059 1399
( Rexpl)
Financiar (Rfin) 269 489 78

Curent (RC) 344 5548 1477
8 Rezultatul 0 0 0 0 0
Extraordinar
(Rextr)
9 Rezultatul Brut - 4071 26,62
(RB) 344 5548 1477
10 Rezultatul -142 4029 867 - 3162 21,52

Exerciţiului (RE)
±∆ = n – (n-1)
% = (n / n-1)*100
Analiza factorială a rezultatului exploatării
Nr.
crt.
1 Venituri din exploatare VE 34411 32009 23088
2 Cheltuieli de exploatare ChE 34336 26950 21689
3 Numărul mediu de salariaţi N s (sal.) 35 48 33
4 Rezultatul exploatării (1-2) Rexpl. 75 5059 1399
5 Timpul total de muncă T (ore) 95200 120560 80760
6 Numărul mediu de ore pe t 2720 2512 2447
salariat
7 Productivitatea medie orară wh 0,35 0,26 0,28
8 Profitul mediu din exploatare 0,0022 0,1580 0,0606
la 1 leu venituri din pre
exploatare
61
Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial

rezultatul exploatării.
t = T / Ns, wh = Qe / T, pre = Rexpl / Vexpl
Chexpl
Rexpl = Vexpl *1 - = Vexpl * pre
Vexpl
Vexpl = Ns * t * wh
∆Rexpl = Rexpl1 - Rexp0 = 1399 – 75 = +1324 mii lei
a) Influenţa modificării Veniturilor din exploatare (Vexpl)
∆Rexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 – Vexpl0) * pre0

∆Rexpl (Vexpl ) = (23088 – 34411)*0,0022
∆Rexpl (Vexpl ) = - 24,91 mii lei
a¹)Influenţa modificării fondului total de timp de muncă:
∆Rexpl(T) = (T1 – T0) * wh0 * pre0

∆Rexpl(T) = (80760 - 95200) *0,35*0,0022
∆Rexpl(T) = -11,12 mii lei
1) Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
∆Rexpl(Ns) = (Ns1 – Ns0) * t0 * wh0 * pre0

∆Rexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 * 0,35*0,0022
∆Rexpl(Ns) = - 4,19 lei
2) Influenţa modificării timpului mediu pe salariat:
∆Rexpl(t) = Ns1 * (t1 – t0) * wh0 * pre0
62
∆Rexpl(t) = 33 * (2447 - 2720) * 0,35*0,0022

∆Rexpl(t) = - 6,94 mii lei
a²) Influenţa producţiei medii orare:
∆Rexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 – wh0) * pre0

∆Rexpl(wh) = 33 * 2447 * (0,28 – 0,35)*0,0022
∆Rexpl(wh) = - 12,44 mii lei
b) Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din

exploatare:
∆Rexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 – pre0)

∆Rexpl(pre) = 23088*(0,0606– 0, 0022)
∆Rexpl(pre) = + 1348,34 mii lei
Concluzii:
Se recomanda schimbarea politicii privind resursele umane
(salariile si adaptarea situatiei economice a firmei la
conditiile de criza – somaj tehnic, renuntarea la cheltuieli
inutile)
63
Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor


Nr.
crt.
1 Active imobilizate Ai 51713 61562 38937
2 Active circulante Ac 13954 19868 12608
3 VENITURI TOTALE Vt 39903 32868 23448
4 Profit brut Pb 344 5548 1477
Viteza de rotaţie a Vt
5 0,608 0,404 0,455
activului At
Rata rentabilităţii Pb
6 0,862 16,88 6,30
veniturilor(%) Vt
7 Profit net Pn -142 4029 867
8 Capital propriu Kp 63849 71891 45203
Se cere:
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea
economică a activului;
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea
financiară a capitalului propriu.
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
n-2 n-1 n
Viteza de rotaţie a activului
64
a) Analiza factorială a rentabilităţii economice a

activului:
VT Pr
Re = * * 100
AT VT
Kp = total active – datorii curente
At = Ai + Ac
Profit net = profit brut –pierdere – impoz. prof. – alte.chelt
∆Re = Re1 – Re0 = 2,86 – 6,81 = - 3,95%

VT1 Pb1 23448 1477
Re1 = * * 100 = * * 100
AT1 VT1 51545 23448
Re1 = 0,4549 * 0,063 * 100 = 2,86%
VT0 Pb0 32868 5548

Re0 = * * 100 = * * 100
AT0 VT0 81430 32868
Re0 = 0,4036 * 0,1688 * 100 = 6,81%
1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului:
VT VT1 VT0 Pb0

∆Re = - * * 100
AT AT1 AT0 VT0
65
VT 23448 32868 5548

∆Re = - * * 100
AT 51545 81430 32868
VT
∆Re = (0,4549 – 0,4036) * 0,1688 * 100 =+0,86%
AT
2) Influenţa rentabilităţii veniturilor:
Pb VT1 Pb1 Pb0

∆Re = * - * 100 =
VT AT1 VT1 VT0
Pb
∆Re = 0,4549 * (0,063 – 0,1688) * 100 = - 4,81%
VT
Concluzii:
Din analiza factoriala se obtine ca rata rentabilitatii
economice a activului care este independenta de gradul de
indatorare, politica fiscala de impozitul pe profit a scazut in
anul „n” fata de anul „n-1” cu 3.95, acest fapt datorandu-se
influentei negative a rentabilitatii veniturilor care a diminuat
aceasta rata cu 4.81%.
Viteza de rotatie a activului a influentat pozitiv o crestere cu
0.86%.
In aceste conditii se impune o analiza a rentabilitatii
veniturilor prin depistarea elementelor care au condus la
diminuarea venitului precum si a rotatiei activelor.
66
Concluzie: Activele imobilizate lucreaza sub parametrii de

functionabilitate.
b) Analiza factorială a rentabilităţii financiară a capitalului

propriu:
VT AT Pn
Rf = * * * 100
AT Kp VT
∆Rf = Rf1 – Rf0 = 1,91 - 5,60 = - 3,69%
VT1 AT1 Pn1

Rf1 = * * * 100
AT1 Kp1 VT1
23448 51545 867

Rf1 = * * * 100
51545 45203 23448
Rf1 = 0,4549 * 1,1403 * 0,037 * 100 = + 1,91%
VT0 AT0 Pn0

Rf0 = * * * 100
AT0 Kp0 VT0
32868 81430 4029

Rf0 = * * * 100
81430 71891 32868
Rf0 = 5,60%
67
1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului:
VT VT1 VT0 AT0 Pn0

∆Rf = - * * * 100
AT AT1 AT0 Kp0 VT0
VT 23448 32868 81430 4029

∆Rf = - * * * 100
AT 51545 81430 71891 32868
VT
∆Rf = (0,4549 – 0,4036) * 1,1327 * 0,1226 * 100
AT
= 0,71%
2) Influenţa vitezei de rotaţie a capitalului propriu:
AT VT1 AT1 AT0 Pn0

∆Rf = * - * * 100
Kp AT1 Kp1 Kp0 VT0
AT 23448 51545 81430 4029

∆Rf = * - * * 100
Kp 51545 45203 71891 32868
68
AT
∆Rf = 0,4549 *(1,1403 – 1,1327)*0,1226*100
Kp
= - 0,042%
3)Influenţa vitezei de rotaţie a profitului net:
Pn VT0 AT0 Pn1 Pn0

∆Rf = * * - * 100
VT AT0 Kp0 VT1 VT0
Pn 32868
81430 867 4029
∆Rf = * * - * 100
VT 81430 71891 23448 32868
Pn
∆Rf = 0,4036 * 1,1327 * (0,037 + 0,1226) * 100
VT
= - 3,91%
Concluzii:
Rezulta ca rentabilitatea financiara a capitalului propriu s-a
diminuat cu 3,69% datorita influentei negative a
rentabilitatii nete de venit totale care a scazut cu 3,91%.
Pentru cresterea rentabilitatii financiare a capitalului propriu
se va cauta sa se accelereze viteza de rotatie a Kp si sporirea
rentabilitatii nete a veniturilor totale.
69
Concluzie:
Scaderea considerabila a volumului de activitate pe fondul
crizei economice a condus la scaderea rentabilitatii firmei
ceea ce pe termen lung daca nu se iau masuri poate avea
efecte dezastruoase.
70
LUCRAREA APLICATIVĂ IV
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-

PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale
sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului
financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în
principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.
Bilanţul funcţional stă la baza echilibrului financiar şi a
“solidităţii structurale” a întreprinderii.
Schematic, bilanţul funcţional va arăta astfel:
ACTIV PASIV
I. Active ciclice (stabile) I. Surse aciclice (stabile)
II. Active ciclice aferente - capitaluri proprii
exploatării - amortizare
- stocuri - provizioane de orice
- creanţe aferente natură
III. Active ciclice în afara - datorii financiare > 1 an
exploatării: II. Surse ciclice de exploatare
- creanţe în afara (datorii faţă de furnizori, salariaţi,
exploatării bugetul de stat, etc.)
IV. Trezoreria de activ: III. Surse ciclice în afara
- disponibilităţi exploatării (furnizori de
imobilizări, dividende de plată,
etc.)
IV. Trezoreria de pasiv:
- credite pe termen scurt
71
Denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, bilanţul

financiar reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt
(lichiditate) şi pe termen lung şi în acelaşi timp riscul de neplată
sau faliment al acesteia.
În urma corecţiilor efectuate, bilanţul patrimonial va avea
următoarea formă:
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care: I. Capitaluri proprii
- necorporale II. Datorii pe termen
- corporale mediu şi lung
- financiare III. Datorii pe termen
II. Active circulante, din care: scurt
- stocuri
- creanţe
- disponibilităţi
Fondul de rulment patrimonial se calculează pe baza

bilanţului patrimonial, conform relaţiei:
Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active

imobilizate
sau
Fond de rulment patrimonial = Activ circulant – Datorii pe
termen scurt
Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de
rulment se calculează conform relaţiilor:
NFR = (Ne + Nae) – (Re + Rae)
sau
EFR = (Re + Rae) – (Ne + Nae)
Determinarea nevoii de fond de rulment din exploatare se face
conform relaţiei:
NFRe = (S + Ce + ACe) – (F + ADe)
Nevoia de fond de rulment în afara exploatării se
determină ca diferenţă între nevoile brute în afara exploatării şi
resursele ei aferente exploatării conform relaţiei:
72
NFRae = (Cae + CIAae) – (Dae + VIAae)

Trezoreria netă (TN) rezultă prin deducerea din nevoile
de trezorerie a resurselor aferente, conform relaţiei:
TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie

Altă reprezentare a trezoreriei (T) ar fi diferenţa
dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,
conform relaţiei:
T = FR - NFR
În funcţie de modul de acoperire a nevoilor de finanţare,
trezoreria netă (TN) îmbracă următoarele aspecte:
• Trezorerie nulă, când FR = NFR,
• Trezorerie pozitivă, când FR > NFR,
• Trezorerie negativă, când FR < NFR.
Solvabilitatea este capacitatea întreprinderii de a-şi onora
obligaţiile de plată la scadenţă.
Având la bază informaţiile furnizate de bilanţul
lichiditate-exigibilitate pot fi evidenţiaţi ca indicatori care servesc
în reflectarea stabilităţii pe termen lung şi structurii financiare a
întreprinderii, următorii:
1) Solvabilitatea generală (Sg):
TA
Sg =
TD
2) Solvabilitatea patrimonială(Sp):
Cap pr
Sp =
Cap pr + Tcr
3) Activul net contabil (ANC):
ANC = TA – TD
4) Activul net contabil corectat (ANCC)
În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea
activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi
diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire activul net
73
contabil, urmând a se efectua anumite corecţii, numai în legătură

cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb.
5) Ponderea activului net contabil corectat în totalul
pasivului:
ANCC
:
TP
6) Situaţie netă reprezintă activul neangajat în datorii şi
se determină astfel:
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma în bani.
Măsurarea lichidităţii are în vedere următorii indicatori:
1) Lichiditate generală (Lg):
AC
Lg =
TD c
2) Lichiditate relativă (Lr:
AC − S
LS =
TD c
3) Lichiditate imediată (Lr):
Disponibilitati si plasamente
LS =
TDc
Din categoria de indicatori ai structurii activului fac
parte:
1. Raportul dintre activele imobilizate şi totalul
activelor:
AI
(%)
TA
2. Raportul dintre activele circulante şi totalul
activului:
AC
(%)
TA
Din categoria indicatorilor structurii pasivului fac
parte:
74
1. Independenţa financiară, denumită şi “solvabilitatea

patrimonială”:
Cp
If = (%)
TP
2. Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale (Cc)
denumită şi “rata globală de îndatorare”:
Cr
CC = (%)
TP
3. Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor
totale:
Cs
Ca = (%)
Cp
4. Rata de îndatorare:
D f + D ga
Rd = (%)
Cp
Ca indicatori parţiali se pot exemplifica:
a) Contribuţia creditelor în totalul datoriilor:
Cr
(%)
TD
b) Contribuţia creditelor pe termen scurt în totalul
datoriilor:
C ts
(%)
TD
c) Gradul de îndatorare la termen:
Dt l
(%)
Cp
Indicatorii echilibrului economico-financiar sunt
reprezentaţi de: gradul de acoperire a capitalurilor investite,
gradul de acoperire internă a capitalului investit (marja
autofinanţării), finanţarea curentă a nevoii de fond de
rulment şi finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare
prin fond de rulment.
75
1. Gradul de acoperire a capitalurilor investite se

determină conform relaţiei:
RS
Aci= (%)
Ci
2. Gradul de acoperire internă a capitalurilor investite
(marja autofinanţării) se determină conform
relaţiei:
CAF
Aici = (%)
Ci
3. Finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment, se
determină conform relaţiei:
C ts
FCNFR = (%)
NFR
4. Finanţarea nevoii de fond de rulment de
exploatare prin fond de rulment se determină
astfel:
FR
FFRNFRe= (%)
NFRe
Grupajul de indicatori care reflectă viteza de rotaţie a
activelor şi pasivelor este reprezentat de următoarele relaţii de
calcul:
1) Rotaţia nevoii de fond de rulment de exploatare:
NFRe
R NFRe = × 360 (zile)
CATVA
2) Rotaţia stocurilor:
• rotaţia stocurilor de mărfuri:
SM mf
Rmf = × 360 (zile)
C mf
• rotaţia stocului de materii prime şi
materiale,:
76
SM m
Rm = × 360 (zile)
Cm
• rotaţia stocului de produse în curs de execuţie şi
semifabricate:
SM s
RS = × 360 (zile)
Cs
• rotaţia stocului de produse finite:
SM pf
R pf = × 360 (zile)
C pf
3) Rotaţia creanţelor clienţi:
C em + ES ns − C es
Rce = × 360 (zile)
CATVA
4) Rotaţia datoriilor:
Fm − Fd
Rf = × 360 (zile)
C bTVA + S eTVA
SeTVA = servicii externe primite în cursul
anului (cu TVA)
5) Rotaţia capitalurilor proprii:

Cap propriu
Rf = × 360 (zile)
CA
6) Rotaţia datoriilor comerciale:
Furnizori
Rf = × 360 (zile)
Consum terti
Scopul analizei:
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale
sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;
77
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului

financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în
principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.
aplicaţiei.
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
ponderi.
78
Studiu de caz
Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei

Tabelul nr. 19
Anul
Nr.
Indicatorii n-2 n-1 n
crt.
Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cifra de afaceri 32976 31325 22664
2. Creanţe 11627 12052 8831
3. Obligaţii 1825 9552 6349
4. Raportul de
637 126 139
creanţe/ obligaţii
Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai
sus.
C
Icp = * 100
Oblig
Icp = Indicele capacităţii de plată
Icp > 100 → situaţie favorabilă
Concluzii:
35000
30000
25000
CIFRA DE AFACERI
20000
CREANTE
15000
OBLIGATII
10000
5000
0
n-2 n-1 n
79
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Tabel nr. 20
Valori
Indicatori n-2 n-1 n conform
normelor
Rata lichidităţii generale 7,65 2,08 1,99 2
Rata lichidităţii curente 6,91 1,93 1,75 1,8-2
Rata lichidităţii imediate 0,54 0,22 0,36 0,8-1
Rata solvabilităţii 0,12 0,12 0,17 >0,5
patrimoniale
Rata solvabilităţii generale 34,99 7,51 4,57 >1
Se cere să se calculeze şi să se interpreteze
rezultatele.
Ac
Rata lichidităţii generale = ;
Dat<1an
n-2: 13954 / 1825 = 7,65
n-1: 19868 / 9552 = 2,08
n : 12608 / 6349 = 1,99
Ac - Stocuri
Rata lichidităţii curente = ;
Dat<1an
n-2: (13954 - 1337) / 1825 = 6,91
n-1: (19868 - 1474) / 9552 = 1,93
n : (12608 - 1484) / 6349 = 1,75
Casa + Contul la bănci

Rata lichidităţii imediate = ;
Dat<1an
n-2: 990 / 1825 = 0,54
n-1: 2077 / 9552 = 0,22
n : 2293 / 6349 = 0,36
80
Kp
Rata solvabilităţii patrimoniale = ;
Total Capitaluri
n-2: 7880 / 63849 = 0,12
n-1: 8853 / 71891= 0,12
n : 7880 / 45203= 0,17
AT
Rata solvabilităţii generale = ;
Dat T
n-2: 63849 / 1825 = 34,99
n-1: 71783 / 9552 = 7,51
n : 45203 / 9889 = 4,57
Ac = Active circulante
Dat<1an = Datorii mai mici de un an
Kp = Capitalul propriu
AT = Active Totale
Dat T = Datorii Totale
81
LUCRAREA APLICATIVĂ V
ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR
UMANE
Analiza gestiunii resurselor umane, presupune tratarea
următoarelor probleme:
Analiza dimensiunii şi structurii resurselor umane;
Analiza comportamentului personalului;
Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman;
Astfel, analiza dimensiunii şi a structurii potenţialului
uman se realizează prin diagnosticul privind:
a) structura organizatorică a firmei;
b) dinamica efectivului de personal;
c) structura efectivului de personal.
Dinamica efectivului de personal pe total, se stabileşte
conform următoarelor formule:
∆N = N1 − N 0 sau
N1
IN = • 100 sau
N0
N − N0
IN = 1 • 100 .
N0
În ceea ce priveşte analiza structurii resurselor umane,
acestea se pot grupa pe următoarele categorii:
- după vechimea în întreprindere;
- după vechimea în activitate;
- pe clase de vârstă;
- după sex;
Analiza calităţii resurselor umane se realizează pe baza
următorilor indicatori:
1. Gradul de calificare medie a muncitorilor;
82
2. Situaţia pregătirii personalului pe nivele de

studii;
3. Concordanţa dintre complexitatea lucrărilor şi
calificarea personalului.
Analiza asigurării întreprinderii cu personal calificat se face pe

baza indicatorului coeficientul mediu al calificării (Km):
n
∑ (K • n )
i =1
i i
Km = n
∑n
i =1
i
Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de………
Pentru caracterizarea situaţiei la un moment dat a gradului de

calificare a personalului se are în vedere structura personalului
pe forme de pregătire şi anume:
- absolvenţi ai şcolilor profesionale;
- ucenici;
- absolvenţi ai liceelor de specialitate;
- absolvenţi cu studii superioare;
- absolvenţi ai cursurilor postuniversitare, etc.
Gradul de complexitate al lucrărilor executate ( Kt ):

n
∑ (k • v )
i =1
i i
Kt = n
∑v
i =1
i
Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv,

cel al complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de
utilizare a resurselor umane, după cum urmează:
- K m = K t , reflectă existenţa unei concordanţe depline
între cei doi coeficienţi;
- K m > K t , denotă că muncitorii cu un grad de calificare
superioară execută lucrări de complexitate inferioară, ceea ce
83
reflectă folosirea incompletă a forţei de muncă, cu consecinţe

negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii;
- K m < K t , reflectă faptul că lucrări de categorie
superioară sunt efectuate de muncitori cu calificare inferioară,
ceea ce afectează calitatea produselor obţinute, influenţând
indirect asupra valorii produselor, profitului etc.
Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi

categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul
coeficientului mediu de concordanţă ( Kc ):
n
∑ (kc • v )
i =1
i i
Kc = n
∑v
i =1
i
Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea circulaţiei şi fluctuaţiei

forţei de muncă sunt următorii:
- coeficientul intrărilor (Ci):
I
Ci =
Ns
- coeficientul ieşirilor (Ce):
E
Ce =
Ns
- coeficientul mişcării totale (Ct):
I+E
Ct =
Ns
- coeficientul fluctuaţiei (Cf):
En
Cf =
Ns
- coeficientul stabilităţii a forţei de muncă (Cs):
Nv
Cs =
Ns
84
Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de muncă

se folosesc următoarele relaţii:
a) coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim
disponibil (Cmax):
T1
C max = • 100
Tmax
b) structura timpului de muncă maxim disponibil, pe
cauze;
c) structura timpului de muncă nelucrat, pe cauze:
T = Ns • Nz • Nh
Ca indicatori valorici ai productivităţii muncii în
analiză se pot folosi:
- productivitatea medie anuală a muncii:
CA
Wa =
Ns
- productivitatea medie zilnică ( W z ):
CA
Wz =
T
- productivitatea medie orară ( W h ):
CA
Wh =
T
De asemenea, caracterizarea generală a productivităţii muncii se
mai face şi în urma analizei corelaţiilor dintre indicii de creştere
ai acesteia, şi anume:
a) I sW a = I op
Wa
;
b) I sW a › I op
Wa
;
c) I sW a ‹I op
Wa
;
Wa Wz
d) I op ›I op ;
e) IQe›I W a .
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii anuale a

muncii este următorul:
85
W a = N h • W z = N z • (N h • W h ) = N z • N h • ( g i • whi ) ,sau
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii zilnice a
muncii este:
W z = N h • W h = N h • (g i • w hi )
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii orare a
muncii este:
W z = N h • w h = N h • (g i • w h i )
Profitul aferent cifrei de afaceri pe salariat este un indicator
semnificativ pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă.
În scopul analizei acestuia şi a relevării contribuţiei diferitelor

categorii de factori asupra modificării sale se au în vedere mai
multe modele multiplicative, astfel:
P CA P
1. = • sau W a • pr ;
N s N s CA
P T CA P
2. = • • sau t • cah • pr ;
N s N s T CA
P Mf Mfa CA P
3. = • • • sau α • β • γ • pr
N s N s Mf Mfa CA
Scopul analizei
Problematica analizei gestiunii resurselor de muncă se
circumscrie la asigurarea cantitativă cu forţă de muncă şi
eficienţa utilizării acesteia.
86
aplicaţiei.
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
ponderi.
Studii de caz
1. Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 21
n-2 n-1 n
Nr. Categorii de
crt. personal
Nr. % Nr. % Nr. %
Muncitori
1 direct 30 86 38 79 28 85
productivi
Muncitori
2 indirect 4 11 4 8 2 6
productivi
Personal
3 1 3 6 13 3 9
administrativ
4 TOTAL 35 100 48 100 33 100
Cifra de af.
5 - - -
(mii lei)
Se cere să se analizeze efectivul de salariaţi pe categorii,

precum şi corelaţia dintre indicele numărului mediu de personal şi
indicele productivităţii muncii.
87
Productivitatea anuală (Wa)

CA
Wa =
Ns
32976
Wa n-2 = = 942
35
31325
Wa n-1 = = 653
48
22664
Wa n = = 687
33
Corelaţie: n-1 / n-2
Nsn-1 48
INs = = = 1,37
Nsn-2 35
Wa n-1 653
IWa = = = 0,69
Wa n-2 942
INs > IWa situaţie nefavorabilă
88
Corelaţie: n / n-1
Nsn 33
INs = = = 0,69
Nsn-1 48
Wan 687
IWa = = = 1,05
Wan-1 653
INs < IWa situaţie favorabilă
2. Situaţia pe grupe de vârstă a personalului din întreprindere este

următoarea:
Tabel nr. 22
Nr. Grupe de n-2 n-1 n
Crt. vârstă Nr. % Nr. % Nr. %
Între 18-
1 2 6 5 10 3 9
25 ani
între 26-
2 3 8 6 13 6 18
35 ani
între 36-
3 4 11 5 10 5 15
45 ani
Între 46-
4 15 43 18 38 10 31
55 ani
între 55 -
5 9 26 10 21 7 21
60 ani
Peste 60
6 2 6 4 8 2 6
ani
TOTAL 35 100 48 100 33 100
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vârstă pe cei
trei ani şi să se interpreteze rezultatele.
89
3. Situaţia pe grupe de vechime neîntreruptă în muncă în cadrul

societăţii analizate a personalului este următoarea:
Tabel nr. 23
Nr. Vechime n-2 n-1 n
Crt. în Nr. % Nr. % Nr. %
muncă
1 Până la 1
1 3 2 4 0 0
an
2 1-5 ani 3 9 6 13 3 9
3 6-10 ani 5 14 5 10 6 18
4 11-15 ani 15 43 18 38 11 33
5 16-20 ani 7 20 12 25 12 37
6 Peste 20
4 11 5 10 1 3
ani
TOTAL 35 100 48 100 33 100
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vechime pe
cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele.
4. Situaţia mişcării personalului pe cei trei ani analizaţi este

următoarea:
Tabel nr. 24
Nr. Specificaţii n-2 n-1 n
Crt.
Total intrări 10 22 3
Total ieşiri, din care: 1 4 18
- boală, pensionare 1 1 3
- demisie, transfer
- plecări fără
5
justificare 5
- desfacerea
contractului de 3 5
muncă
Să se interpreteze rezultatele.
90
a) Coeficientul intrărilor (Ci):
I
Ci =
Ns
In-2 10
Cin-2 = = = 0,286
Nsn-2 35
In-1 22
Cin-1 = = = 0,458
Nsn-1 48
In 3
Cin = = = 0,090
Ns 33
b) Coeficientul ieşirilor (Ce):
E
Ce =
Ns
En-2 1
Cen-2 = = = 0,028
Nsn-2 35
En-1 4
Cen-1 = = = 0,083
Nsn-1 48
En 18
Cen = = = 0,545
Nsn 33
91
c) Coeficientul mişcării totale (Ci+e)
I+E
Ci+e =
Ns
I+En-2 11
Ci+en-2 = = = 0,314
Nsn-2 35
I+En-1 26
Ci+en-1 = = = 0,542
Nsn-1 48
I+En 21
Ci+en = = = 0,636
Nsn 33
d) Coeficientul fluctuaţiilor (C):
En 11
Cn = = = 0,142
Nsn 35
0.7
0.6
Ci - coeficientul intrarilor
0.5
Ce - coeficientul iesirilor
0.4
Ci+e - coef. miscarii totale
0.3
0.2
0.1
0
n-2 n-1 n
92
Analiza productivităţii muncii

Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 25
Nr.
Indicatori Simbol UM n-2 n-1 n %
crt.
Cifra de
1 CA lei 32976 31325 22664 68,73
afaceri
Numărul
2 mediu de Ns Pers. 35 48 33 94,29
personal
Numărul
mediu de
3 Nz zile 230 225 223 96,96
zile
lucrate
Durata
medie a
4
zilei de Dz ore 7,8 7,2 7,6 97,44
lucru
Se cere:
1. Să se calculeze ritmul de creştere;
2. Să se determine productivitatea anuală a muncii,
productivitatea zilnică şi orară, să se centralizeze
rezultatele într-un tabel şi să se interpreteze;
3. Să se analizeze influenţa variaţiei timpului de muncă
asupra productivităţii anuale a muncii;
4. Să se analizeze corelaţia dintre indicii productivităţii
muncii.
2) Productivitatea anuală (Wa):
CA
Wa =
Ns
93
CAn-2 32976
Wan-2 = = = 942,17 lei/sal
Ns n-2 35
CAn-1 31325
Wan-1 = = = 652,60 lei/sal
Ns n-1 48
CAn 22664
Wan = = = 686,79 lei/sal
Nsn 33
Productivitatea zilnică (Wz):
CA
Wz =
Nz * Ns
CAn-2 32976
Wzn-2 = =
Nzn-2 * Nsn-2 230 * 35
Wzn-2 = 4,10 lei / sal
CAn-1 31325
Wzn-1 = =
Nzn-1*Nsn-1 225 * 48
Wzn-1= 2,90 lei/sal
94
CAn 22664
Wzn = =
Nzn * Nsn 223 * 33
Wzn = 3,08 lei/sal
Productivitatea orară (Wh):
CA
Wh =
Dz * Nz * Ns
CAn-2
Whn-2 = = 32976 = 0,53
Dzn-2 * Nzn-2 * Nsn-2 7,8*230*35
CAn-1
Whn-1 = = 31325 = 0,40
Dzn-1 * Nzn-1 * Nsn-1 7,2*225*48
CAn
Whn = = 22664 = 0,41
Dzn * Nzn * Nsn 7,6*223*33
3) Analiza influenţei variaţiei timpului de muncă asupra

productivităţii anuale a muncii:
∆Wa = Nz * Dz * Wh
∆Wa = Wa1 – Wa0 = 686,79 – 942,17 = -255,38
95
a) Influenţa numărului mediu de zile (Nz) asupra

productivităţii anuale a muncii (Wa):
∆Wa (Nz) = (Nz1 – Nz0) * Dz0 * Wh0

∆Wa (Nz) = (223 – 230) * 7,8 * 0,53
∆Wa (Nz) = - 28,94 lei/sal
b) Influenţa duratei medie a zilei de lucru (Dz) asupra

productivităţii anuale a muncii (Wa):
∆Wa (Dz) = Nz1 * (Dz1 - Dz0) * Wh1

∆Wa (Dz) = 223 * (7,6-7,8) * 0,41
∆Wa (Dz) = - 18,29 lei/sal
c) Influenţa productivităţii orare (Wh) asupra productivităţii

anuale a muncii (Wa):
∆Wa (Wh) = Nz1 * Dz1 * (Wh1 - Wh0)

∆Wa (Wh) = 223 * 7,6 * (0,41-0,53)
∆Wa (Wh) = -203,38 lei/sal
Wan
4) IWa = * 100 = 686,79 *100 = 72,89 %
Wan-2 942,17
Wzn
IWz = * 100 = 3,08 *100 = 75,12 %
Wzn-2 4,10
96
Whn
IWh = * 100 = 0,41 *100 = 77,36 %
Whn-2 0,53
Recomandări:
Se recomandă în continuare corelarea indicilor

productivi în sensul înscrierii pe un parcurs ascendent a
productivităţii anuale a muncii, care să scoată din criză
economică şi financiară firma.
1000
800
600
400
200
0
n-2 n-1 n
Wa - productivitate anuala
0.6 5
0.5 4
0.4
3
0.3
2
0.2
0.1 1
0 0
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Wh - productivitate orara Wz - productivitate zilnica
97
ANEXE
98
Anexa nr.1
BILANŢ
- mii lei -
ACTIV Rd. n-2 n-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 02 0 0 0
3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi 03 8 3 4
şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale (ct.2051+2052+208-2805-2808-
2905-2908)
4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 04 0 0 0
5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 05 0 0 0
(ct.233+234-2933)
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 8 3 4
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-2811- 07 37697 44469 20054
2812-2911-2912)
2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 7109 8382 10042
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.214- 09 95 143 66
2814-2914)
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 417 1153 1263
(ct.231+232-2931)
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 45318 54147 31425
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societăţile 12 0 0 0
din cadrul grupului (261-2961)
2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului 13 0 0 0
(ct.2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14 6359 7412 6609
(ct.263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 15 0 0 0
(ct.2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizări 16 0 0 31
(ct.262+264+265-2962-2964)
6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+2679- 17 28 0 867
2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 18 0 0 0
TOTAL: (rd.12 la 18) 19 6387 7412 7508
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20 51713 61562 38937
(rd.06+11+19)
99
ACTIV Rd. n-2 n-1 N

B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 21 1337 1474 1484
(ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
+3028+303±308+351+358+381±388-391-
3921-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 22 0 0 0
(ct.331+332+341356+358-395)
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 23 0 0 0
345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+
361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-3954-
3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 0 0 0
(ct.4091)
TOTAL: (rd.21 la 24) 25 1337 1474 1484
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 26 5230 5893 4729
(ct.4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul 27 0 0 0
grupului
(ct.4511 +4518-495)
3. Sume de încasat din interese de participare 28 0 0 0
(ct.4531+4538-495)
4.Alte creanţe 29 6397 6159 4102
(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+44
28+ 444 + 445
+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.456- 30 0 0 0
4953)
TOTAL: (rd.26 la 30) 31 11627 12052 8831
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 32 0 0 0
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 33 0 4265 0
(505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596-
598+5113+5114)
TOTAL: (rd.32 la 33) 34 0 4265 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 35 990 2077 2293
(ct.5112+5121+5124+5125
+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+
5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 36 13954 19868 12608
(rd.25+31+34+35)
100
ACTIV Rd. n-2 n-1 N

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 37 7 15 7
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0 0
(ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 39 0 0 0
1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 +
5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 40 48 14 12
(ct.419)
4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 388 8372 5727
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul 43 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de partic 44 0 0 0
(ct.1662+1686+2692+ 4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 45 1389 1166 610
datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 +
167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 +
4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 +
4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509
+ 5186 + 5193 + 5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd.38 la 45) 46 1825 9552 6349
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, 47 12136 10331 6266
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd.36+37-46-63)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 48 63849 71783 45203
CURENTE (rd.20+47)
PASIV Rd. n-2 n-1 N

G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de 49 0 0 0
obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 +
1618 + 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 50 0 0 0
(ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+
1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0 0
(ct.419)
4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 0 3540
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 53 0 0 0
101
PASIV Rd. n-2 n-1 N

6. Sume datorate societăţilor din cadrul 54 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691
+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de 55 0 0 0
participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 +
4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi 56 0 0 0
alte datorii pentru asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+421+423+424
+426+427+4281 +
431+437+4381+441+4423+4428+444+4
46+447+4481+4551+4558+456+457+45
81+462+473+509+5186+5193+5194+51
95+5196+5197)
TOTAL: (rd.49 la 56) 57 0 0 3540
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

1. Provizioane pentru. pensii şi alte 58 0 0 0
obligaţii similare (ct151)
2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 0 0
TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) 61 0 0 0

- Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 62 0 0 0
- Venituri înregistrate în avans (ct.472) 63 0 0 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: 64 7880 8853 7880
- capital subscris nevărsat (ct.1011) 65 0 0 0
- capital subscris vărsat (ct.1012) 66 7880 8853 7880
- patrimonial regiei (ct.1015) 67 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 68 383 430 383
(ct.1041+1042+1043+1044)
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold C (ct.105) 69 41461 46581 26260
Sold D (ct.105) 70 0 0 0
IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 71 13787 11732 9390
1. Rezerve legale (ct.1061) 72 942 1058 700
2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 73 0 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale 74 0 0 0
(ct.1063)
4. Alte rezerve (ct.1068±107) 75 12845 10674 8690
102
PASIV Rd. n-2 n-1 N

V. REZULTATUL REPORTAT
Sold C (ct.117) 76 480 4295 1290
Sold D (ct.117) 77 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Sold C (ct.121) 78 0 4029 867
Sold D (ct.121) 79 142 0 0
Repartizarea profitului (ct.129) 80 0 4029 867
TOTAL CAPITALURI PROPRII 81 63849 71891 45203
(rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80)
Patrimoniul public (ct.1016) 82 0 0 0
TOTAL CAPITALURI (rd.81+82) 83 63849 71891 45203
103
ANEXA NR.2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
- mii lei -
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
1. Cifra de af netă (rd.02 la
01 32976 31325 22664
04)
Producţia vândută
(ct.701+702+703+704+705+7 02 32976 31325 22664
06+708)
Venituri din vânzarea
03 0 0 0
mărfurilor (ct.707)
Venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de 04 0 0 0
afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) 05 0 0 0
Sold C 06 0 0 0
Sold D 07 0 0 0
3. Producţia imobilizată
08 207 235 106
(ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare
09 1228 449 318
(ct.7417+758)
VEN DIN EXPL – TOTAL
10 34411 32009 23088
(rd.01+06-07+08+09)
5.a) Chelt cu materiile prime
şi materialele consumabile 11 6214 5033 3750
(ct.601+ 602-7412)
Alte cheltuieli materiale
12 315 294 815
(ct.603+604+606+608)
b) Alte chelt din afară (cu
13 748 792 619
energia şi apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind
14 0 0 0
mărfurile (ct.607)
6. Cheltuieli cu personalul
15 10550 8962 7141
(rd.16+17)
a) Salarii (ct.621+641-7414) 16 8064 6889 5255
b) Cheltuieli cu asig şi
17 2486 2073 1886
protecţia socială (ct.645-7415)
7.a) Amortiz şi proviz ptr
deprecierea imobiliz corporale
18 6763 4715 4872
şi necorp (rd. 19 - 20)
104

Rd.
a.1) Cheltuieli
19 6763 4715 4872
(ct.6811+6813)
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 20 0 0 0
b) Ajustarea valorii activelor
21 -56 -88 148
circulante (rd.22-23)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 93 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 149 88 148
8. Alte cheltuieli de exploatare
24 9802 7242 4344
(rd.25 la 27)
8.1 Chelt privind prest externe
(ct.611+612+613+614+621+6
25 8464 6679 4033
22+623+624+625+626+627+
628-7416)
8.2 Chelt cu alte impozite,taxe
26 398 282 201
şi vărsăm asim (ct.635)
8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi
27 940 281 110
active cedate (ct.658)
Ajustări privind proviz pentru
28 0 0 0
riscuri şi cheltuieli (rd.29-30)
- Cheltuieli (ct.6812) 29 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 30 0 0 0
CHEL DIN EXPL – TOTAL
31 34336 26950 21689
(rd.11 la 15 +18+21 +24)
REZ DIN EXPLOATARE –
32 75 5059 1399
Profit (rd.10 – 31)
– Pierdere
33 0 0 0
(rd.31 – 10)
9. Ven. din interese de partic
34 0 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 35 0 0 0
10. Venituri din alte invest
fina. şi creanţe care fac parte
36 0 0 4
din activele imobiliz
(ct.7611+7612)
11. Venituri din dobânzi
38 246 92 142
(ct.766)
Alte venituri financiare
(ct.762+763+764+765+767+7
40 5246 767 214
68+788+7617)
VEN. FINANCIARE – 41 5492 859 360

105

Rd.
TOTAL (rd.34+36 +38+40)
12. Ajustarea valorii
imobilizărilor financiare şi a
42 0 0 0
investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd.43-44)
- Cheltuieli (ct.686) 43 0 0 0
- Venituri (ct.786) 44 0 0 0
13. Cheltuieli privind
45 0 0 7
dobânzile (ct.666-7418)
Alte cheltuieli financiare
47 5223 370 275
(ct.663+664+665+667+668)
CHELT FINANCIARE –
48 5223 370 282
TOTAL (rd.42+45+47))
REZ. FINANCIAR – Profit
49 269 489 78
(rd.41 – 48)
– Pierdere (rd.48 – 41) 50 0 0 0
14. REZ CURENT – Profit
51 344 5548 1477
(rd.10+41-31-48)
– Pierdere (rd.31+48-10-41) 52 0 0 0
15.Venituri extraord(ct.771) 53 0 0 0
16. Chelt extraord (ct.671) 54 0 0 0
17. REZULTATUL EXTR.
55 0 0 0
– Profit (rd.53-54)
– Pierdere (rd.54-53) 56 0 0 0
VENITURI TOTALE
57 39903 32868 23448
(rd.10+41+53)
CHELTUIELI TOTALE
58 39559 27320 21971
(rd.31+48+54)
REZULTATUL BRUT –
59 344 5548 1477
Profit (rd.57-58)
– Pierdere (rd.58-57) 60 0 0 0
18. IMPOZIT PE PROFIT
61 486 1519 610
(rd.62+63-64)
- Cheltuieli cu impozitul pe
62 469 1491 653
profit curent (ct.6911)
- Cheltuieli cu impozitul pe
63 17 28 0
profit amânat (ct.6912)
- Venituri din impozitul pe

64 0 0 42
profit amânat (ct.791)
19. Alte chelt cu impoz care 65 0 0 0

106

Rd.
nu apar în elem de mai sus
(698)
20. REZ NET AL EXERC
FINANCIAR 66 0 4029 867
Profit (rd.59-60-61-65)
Pierdere (rd.60+61+65-59) 67 142 0 0
21. Rez pe acţiune – de bază 68 0 0 0
– diluat 69 0 0 0
107
BIBLIOGRAFIE
9 Chebac N. Informaţiile contabilităţii în procesul
de analiză şi decizie, Ed. Alma, Galaţi,
2002
10 Cojocaru C. Analiza economico-financiară a
exploataţiilor agricole şi silvice, Ed.
Economică, Bucureşti 2000
15 Gheorghiu Al. Analiza activităţii economice a
(coordonator) întreprinderilor, EDP, 1982
16 Gheorghiu Al. Ghid practic de analiză economico-
financiară, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti, 1999, capitolele 18 şi 26
19 Gheorghiu Al. Analiza economico-financiară la nivel
microeconomic, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004
21 Horneţ C. G. Analiza economico-financiară, Ed.
Didactică şi Pedagogică, RA,
Bucureşti, 2004
22 Horneţ C. G. Diagnosticul şi strategia firmei,
E.D.P., Bucureşti, 2005
23 Iosif Gh. N. Analiza economico-financiară a firmei
în domeniul agroalimentar, Ed.
Tribuna Economică, Bucureşti, 2000
24 Işfănescu A., Robu Analiză economico-financiară, Ed.
V., Hristea A., ASE, Bucureşti, 2002
Vasilescu C.
25 Işfănescu A. Ghid practic de analiză economico -
(coordonator) financiară, Ed. Tribuna Economică,
1999
32 Mihai I. Analiza economico financiară, Ediţia
(coordonator) a II-a revizuită, Ed. Mirton,
Timişoara, 1999
108
34 Niculescu M. Strategii de creştere, Ed. Economică,

Bucureşti 1999
35 Niculescu M. Diagnostic global strategic, Ed.
Economică, Bucureşti 1997
36 Niculescu M. Diagnostic economic, vol. 1+2, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003, 2005
39 Radu F. Analiza diagnosticului economico-
financiar al firmei, Ed. Scrisul
Românesc, Craiova, 2001
Robu V., Georgescu Analiza economico-financiară, Ed.
N. ASE, Bucureşti, 2001
41 Sirbu C. Analiza economico-financiara, EDP,

Bucureşti, 2008
109

CAIET APLICATII Analiza Economico F

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CAIET APLICATII Analiza Economico F

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a

Student: Buiuc Viorel

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................. 5

LUCRAREA APLICATIVĂ I ................................................ 11

LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................. 25

LUCRAREA APLICATIVĂ III ............................................ 34

LUCRAREA APLICATIVĂ IV ............................................ 42

LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................. 52

Prezentarea generală a firmei

S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ

preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii

Scopul şi obiectul de activitate

dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât

Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM

numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate,

- încasări provenite din activitatea de bază, şi

- venituri provenite din contracte de transport

Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod

studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei,

Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici

2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea

Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele

a. Ks < 1, Kst< 1, Iq ≥ 100

b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100

d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100

c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:

o modificări absolute, indici, ritmuri;

3. Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi

Tabel nr. 1 – mii lei

1 Ca 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35

2 Qf 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35

3 Qe 33183 31560 22770 95.11 68,62 72,15

4 VA 17442 18762 13553 107,57 77,70 72,24

Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183

Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, +

Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741

VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442

Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA

Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:

Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici

1 100 94,99 68,73

Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de

Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a

Analiza cifrei de afaceri

1 CA 32976 31325 22664

Ritm de creştere cu bază fixă:

Ritm de creştere cu baza în lanţ:

b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în

CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) = 89,61 %

CA corectată (n) = (100% -31,75%) = 68,25 %

Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata

c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;

ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE

GALATI BRAILA TULCEA

Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta

Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în

d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;

ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI

GALATI BRAILA TULCEA

e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8- mii lei

7 Ponderea activelor fixe Mf ' 0,75 0,77 0,73

1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi:

= (33-35)948,090,53 = -1004,88 mii lei