Professional Documents
Culture Documents
5. Un practician în insolvenţă:
a) îşi poate exercita activitatea în calitate de asociat în mai multe societăţi civile
profesionale, în acelaşi timp
b) are obligaţia de a fi asociat cel puţin într-o societate civilă profesională pentru a-şi
desfăşura activitatea
c) îşi poate desfăşura activitatea fără a avea calitatea de asociat într-o societate civilă
profesională
6. Un practician în insolvenţă:
1
a) poate exercita o singură profesie, cea de practician în insolvenţă
b) poate exercita profesia de practician în insolvenţă într-o singură formă de organizare a
profesiei
c) poate avea calitatea de asociat în mai multe societăţi profesionale sau întreprinderi
unipersonale
2
12. Patrimoniul iniţial al cabinetului individual:
a) este afectat exclusiv activităţii profesionale a practicianului în insolvenţă şi are regimul
patrimoniului profesional de afectaţiune
b) este constituit din aporturile titularului şi ale celorlalţi asociaţi
c) reprezintă totalitatea bunurilor persoanei având calitatea de practician în insolvenţă
13. Creditorii ale căror creanţe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în
insolvenţă care are ca formă de exercitare a profesiei cabinetul individual:
a) vor putea urmări numai bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune
b) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente, creanţele lor se vor stinge de drept
c) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente, vor putea urmări şi celelalte bunuri aflate în proprietatea persoanei având
calitatea de practician în insolvenţă
16. Potrivit OUG nr. 86/2006, aportul social al asociaţilor în cadrul unei societăţi civile cu
răspundere limitată poate fi:
a) în numerar
b) numai în numerar sau în natură, alte categorii de aporturi fiind excluse
c) numai în numerar sau în industrie, alte categorii de aporturi fiind excluse
3
c) înregistrării în registrul comerţului şi publicării în Buletinul Practicienilor în insolvenţă
18. Potrivit prevederilor exprese ale OUG nr. 86/2006, societatea civilă profesională cu
răspundere limitată:
a) nu are un patrimoniu propriu
b) deţine co-proprietatea bunurilor constituite ca aport de către asociaţi
c) are un patrimoniu propriu de afectaţiune
21. Orice modificare a unui contract de societate al unei societăţii civile profesionale cu
răspundere limitată:
a) trebuie să fie făcută întotdeauna în scris, în anumite situaţii forma cerută fiind cea a
înscrisului autentic
b) trebuie să fie făcută întotdeauna în formă autentică
c) poate fi făcută în orice fel doresc părţile
22. Pot deţine calitatea de asociaţi într-o societate civilă profesională cu răspundere
limitată:
a) 1 practician în insolvenţă definitiv şi 1 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă stagiari
b) 2 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă definitivi
c) 3 practicieni în insolvenţă stagiari şi 1 practician în insolvenţă definitiv
4
23. Pentru constituirea unei societăţi civile profesionale cu răspundere limitată, OUG nr.
86/2006:
a) nu impune un capital social, forma de organizare profesională putându-se constitui fără
capital social
b) nu impune un capital social minim, forma de organizare profesională neputându-se
constitui însă fără un capital social
c) impune un capital social minim
25. În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei
societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, aportul social:
a) rămâne în proprietatea societăţii numai dacă prin lege nu se prevede altfel
b) nu poate rămâne în proprietatea societăţii în niciun caz
c) rămâne în proprietatea societăţii dacă prin lege sau contractul de societate nu se prevede
altfel
27. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate este necesar:
a) votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale
b) acordul unanim al asociaţilor
c) votul majorităţii asociaţilor
5
R: c (art. 18 alin. (2) OUG 86/2006)
29. Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o
societate civilă profesională cu răspundere limitată:
a) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită
respectivele părţi sociale şi preţul
b) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi, alte informaţii nefiind necesare
c) nu este obligat să informeze ceilalţi asociaţi cu minimum 30 zile anterior transmiterii
30. Transmiterea părţilor sociale pe care un asociat le deţine într-o societate civilă
profesională cu răspundere limitată:
a) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi îşi dau acordul
b) se poate face după ce majoritatea celorlalţi asociaţi îşi dă acordul
c) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi sunt informaţi
31. Dacă, din orice motive, în societate rămâne cu un singur asociat o perioadă mai mare de
3 luni, acesta:
a) o poate transforma numai în cabinet individual
b) o poate transforma în cabinet individual sau în întreprindere profesională unipersonală cu
răspundere limitată
c) nu mai poate face nimic, societatea fiind radiată din oficiu.
33. In măsura în care celelalte condiţii sunt îndeplinite, poate dobândi calitatea de
practician în insolvenţă persoana care:
a) deţine o diplomă de studii de învăţământ superior, indiferent de specializare
b) are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani, indiferent de studii
6
c) deţine diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept, ştiinţe
economice sau inginerie
34. In România, persoanele fizice având cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene:
a) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit prevederilor legislaţiei europene,
în condiţiile stabilite de statul membru a cărui naţionalitate o au
b) nu pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă
c) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit OUG nr, 86/2006, în aceleaşi
condiţii ca cetăţenii români
7
R: a (art. 28 alin. (2) lit. a) şi b) OUG 86/2006)
41. Dacă o rudă de gradul al II-lea a îndeplinit funcţia de judecător-sindic acum 4 ani,
practicianul în insolvenţă:
a) nu poate profesa la acel tribunal
b) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la rudele de gradul I
c) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la o perioadă de maxim
3 ani
42. Dacă în urmă cu 7 ani, un practician în insolvenţă a deţinut o funcţie în cadrul Curţii
de Conturi:
a) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă
b) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă în raza teritorială a curţii de apel
unde funcţionează
c) aceasta nu dă naştere vreunei interdicţii de a exercita funcţia de practician în insolvenţă
8
R: c (art. 30 alin. (3) OUG 86/2006)
9
49. Calitatea de practician în insolvenţă încetează:
a) numai prin deces
b) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate
c) numai prin renunţarea la exerciţiul profesiei
10
a) pot fi exercitate prin reprezentare
b) trebuie exercitate personal
c) pot fi exercitate doar cu acordul prealabil al judecătorului-sindic
58. Pentru încheierea unor acte juridice care nu presupun exerciţiul atribuţiilor sale
exclusive, practicianul în insolvenţă:
a) poate da mandat de reprezentare unui avocat
b) nu poate da mandat de reprezentare
c) poate da mandat de reprezentare doar anumitor categorii de persoane, stabilite prin
hotărâre de guvern
60. Potrivit OUG nr. 86/2006, obligaţia de asigurare de răspundere profesională în vederea
acoperirii prejudiciilor cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale revine:
a) judecătorului-sindic
b) avocatului specializat în insolvenţă
c) practicianului în insolvenţă
11
61. Diminuarea, de către practicianul în insolvenţă, a valorii sumei asigurate prin
contractul de asigurare de răspundere profesională este interzisă sub sancţiunea:
a) suspendării din funcţie pe termen de un an şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate
b) suspendării din funcţie pe termen de 3 ani şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate
c) revocării din funcţie şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate
12
67. Autoritatea Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):
a) se întinde pe întreg teritoriul ţării
b) se manifestă doar la nivel local
c) se întinde doar la nivelul municipiului Bucureşti
13
73. Printre organele de conducere centrale ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în
Insolvenţă din România (UNPIR) se numără:
a) Comitetul de Direcţie
b) Adunarea reprezentanţilor permanenţi
c) Consiliul de Administraţie
77. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) poate
să delege:
a) o parte din atribuţiile sale, Preşedintelui UNPIR
b) toate atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi
c) o parte din atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi
14
R: a (art. 52-1 OUG 86/2006)
81. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales:
a) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 7 ani
b) din afara UNPIR
c) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 4 ani
82. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales de:
a) Consiliul Naţional de conducere UNPIR
b) Congresul UNPIR
c) Biroul executiv al UNPIR
84. Organele de conducere ale filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România (UNPIR) sunt:
15
a) adunarea generală şi consiliul de conducere
b) adunarea generală şi consiliul de administraţie
c) congresul şi consiliul de conducere
16
b) toţi membrii UNPIR, persoane fizice, precum şi societăţile civile profesionale de profil
c) numai membrii UNPIR, societăţi civile profesionale de profil
92. Înregistrarea unei societăţi civile profesionale cu nume asemănător unei alte societăţi
civile profesionale care beneficiază de anterioritate în Tabloul practicienilor în
insolvenţă din UNPIR:
a) este posibilă
b) este permisă doar după obţinerea aprobării prealabile a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci (OSIM)
c) este interzisă
17
96. Decizia de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă al
UNPIR:
a) nu este supusă niciunei căi de atac
b) poate fi contestată la Consiliul Naţional de Conducere al UNPIR
c) poate fi atacată doar la instanţa de contencios administrativ
18
b) pot fi opuse terţilor doar de persoana care avea obligaţia înregistrării lor
c) pot fi opuse terţilor dacă au fost publicate într-un cotidian
19
107. Încălcarea principiilor de etică profesională de către practicianul în insolvenţă :
a) constituie contravenţie
b) constituie abatere disciplinară
c) constituie infracţiune
111. Abaterile disciplinare săvârşite de membrii unei filiale se judecă în primă instanţă:
a) de comisia de disciplină a filialei
b) de comisia superioară de disciplină
c) de judecătoria sectorului 1 Bucureşti
20
a) constituie abatere disciplinară
b) constituie infracţiune
c) constituie contravenţie
R: b (art. 1 alin. (1) pct. 1 şi 4, art. 1 alin. (1) lit. a), c), d) şi e) L 85/06)
21
R: c (art. 1 alin. (2) lit. e) L 85/06)
119. In cazul în care, prin cererea introductivă, o societate comercială îşi declară intenţia
de a intra în faliment:
a) aceasta poate fi supusă exclusiv procedurii generale
b) aceasta nu va fi supusă procedurii insolvenţei
c) aceasta va putea fi supusă exclusiv procedurii simplificate
120. In cazul în care o societate comercială nu mai este îndreptăţită să fie supusă
procedurii reorganizării judiciare, atunci:
a) acesteia nu i se poate aplica procedura insolvenţei
b) acesteia nu i se mai poate aplica procedura simplificată
c) acesteia nu i se poate aplica procura generală
R: c (art. 2 L 85/06)
R: a (art. 2 L 85/06)
124. După trecerea unui termen de 30 de zile de la scadenţă, situaţia în care debitorul nu
îşi execută obligaţia:
a) deschide de drept procedura insolvenţei faţă de debitor
b) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie considerată iminentă
22
c) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie prezumată a fi vădită
126. Averea debitorului, aşa cum este definită de Legea nr. 85/2006:
a) coincide cu patrimoniul debitorului
b) coincide cu ansamblul drepturilor debitorului
c) include drepturile patrimoniale ce pot face obiectul executării silite
R: b (art. 3 pct. 3, art. 20 alin. (1) lit. I), art. 25 lit. g) L 85/06)
23
130. Terminologia specială prin care se desemnează persoana care solicită deschiderea
procedurii insolvenţei şi persoana cu privire la care se solicită această deschidere,
când acestea sunt diferite, este:
a) creditor şi debitor
b) reclamant şi pârât
c) reclamant şi debitor
134. Orice persoană fizică sau juridică deţinând un drept de creanţă (altul decât o
creanţă salarială) asupra averii debitorului:
a) este de drept creditor în sensul procedurii insolvenţei
b) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, dacă a solicitat expres instanţei
înscrierea în tabelul definitiv de creanţe, făcând dovada existenţei creanţei
c) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, doar dacă a solicitat expres instanţei şi i
s-a admis în tot înscrierea în tabelul definitiv de creanţe
24
135. In procedura insolvenţei, are o creanţă garantată asupra patrimoniului debitorului:
a) o persoană care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor debitorului
b) o persoană care beneficiază de garanţia personală a debitorului pentru o creanţă
asupra altei persoane
c) o persoană care şi-a înscris creanţa în tabelul definitiv consolidat
137. In procedura insolvenţei, creanţa statului având ca obiect plata unui impozit se
denumeşte prin termenul:
a) creanţă bugetară
b) creanţă comercială
c) creanţă fiscală
139. Când toate celelalte condiţii sunt îndeplinite, un creditor având o creanţă
comercială, poate introduce o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă:
a) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, indiferent de valoarea acestora
b) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 10.000 Euro
c) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 30.000 RON
25
c) ar putea să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă are o
creanţă salarială, în valoare de 10 medii pe economie
141. Pentru ca titularul unei creanţe să poată solicita deschiderea procedurii insolvenţei:
a) creanţa trebuie să fie constatată printr-un titlu executoriu
b) creanţa trebuie să aibă cel puţin cuantumul minim legal
c) creanţa trebuie să fie creanţă garantată
26
b) vor fi trecute în tabelul suplimentar
c) vor fi trecute în tabelul definitiv de creanţe
147. Creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data
începerii procedurii falimentului, acceptate de lichidator, sunt evidenţiate în:
a) tabelul preliminar de creanţe
b) tabelul suplimentar
c) tabelul suplimentar consolidat
27
R: c (art. 3 pct. 22 L 85/06)
28
a) mandatul administratorului statutar încetează, în toate cazurile
b) mandatul administratorului statutar încetează, numai dacă a fost ridicat dreptul de
administrare al debitorului
c) mandatul administratorului statutar se suspendă, în toate cazurile
29
b) se realizează prin agent procedural
c) se realizează prin scrisoare recomandată
30
b) se face ţinându-se cont de alegerea părţilor
c) se face de către preşedintele instanţei
R: a (art. 9 L 85/06)
R: c (art. 12 L 85/06)
31
R: a (art. 13 alin. (1) L 85/06)
32
R: a (art. 16 alin. (1) L 85/06)
185. Creditorii:
a) sunt obligaţi să menţină comitetul creditorilor desemnat de judecătorul-sindic
b) pot alege un nou comitet al creditorilor care îl va înlocui pe cel desemnat de
judecătorul-sindic
c) pot desemna un nou comitet al creditorilor care se va alătura celui desemnat de
judecătorul-sindic
33
R: c (art. 17 alin. (2) L 85/06)
34
a) numai persoanele fizice
b) numai o persoanele juridice
c) atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice
35
R: b (art. 19 alin. (2) L 85/06)
202. Desemnarea unui alt administrator judiciar, care să îl înlocuiască pe cel numit
provizoriu de judecătorul sindic:
a) se realizează cu majoritatea valorică a creanţelor din adunarea creditorilor
b) se realizează cu majoritatea numerică a creditorilor din adunarea creditorilor
c) se realizează cu dubla majoritate a valorii creanţelor şi a numărului de creditorilor din
adunarea creditorilor
36
a) nu poate denunţa contracte încheiate de debitor
b) poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în
dauna creditorilor
c) nu poate hotărî menţinerea unor contracte încheiate de debitor
210. Judecătorul-sindic:
a) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar alte atribuţii în afara celor
enumerate în Legea nr. 85/2006 (art. 20 alin. (1))
b) poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar orice atribuţii
c) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar atribuţii dintre cele
prevăzute de lege ca fiind în competenţa exclusivă a judecătorului sindic
37
213. Pe parcursul derulării procedurii:
a) administratorul judiciar nu poate fi înlocuit niciodată din oficiu de judecătorul-sindic
b) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul-sindic exclusiv la cererea
comitetului creditorilor
c) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul sindic, din oficiu, pentru
motive temeinice
R: b (art. 23 L 85/06)
38
b) atunci când judecătorul dispune trecerea la faliment
c) atunci când nu s-au depus oferte de preluare a poziţiei de administrator judiciar
219. Lichidatorul:
a) este întotdeauna o persoană distinctă de cea care a fost administrator judiciar al
debitorului
b) poate fi persoana care a îndeplinit funcţia de administrator judiciar al debitorului
c) este întotdeauna persoana care a îndeplinit funcţia de administrator special al
debitorului
220. Raportul asupra cauzelor care au dus la insolvenţa debitorului asupra căruia s-a
iniţiat procedura simplificată:
a) este o atribuţie exclusivă a administratorului special al debitorului
b) este o atribuţie a administratorului judiciar al debitorului
c) este o atribuţie a lichidatorului
R: c (art. 26 L 85/06)
39
224. Cererea societăţii comerciale de a fi supusă dispoziţiilor legii insolvenţei va fi
semnată de:
a) persoanele care, potrivit actului constitutiv, au calitatea de a o reprezenta
b) fondatorii societăţii, acţionând în această calitate
c) toţi acţionarii societăţii, acţionând în această calitate
227. Debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenţi hotărârii de deschidere
a procedurii insolvenţei, au fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciară:
a) nu pot formula cerere de reorganizare judiciară
b) nu pot formula cerere de iniţiere a procedurii simplificate
c) nu pot formula cerere de deschidere a procedurii generale
R: a (art. 30 L 85/06)
40
b) existenţa unei garanţii reale, dar nu şi existenţa unor măsuri asigurătorii asupra
bunurilor debitorului
c) intenţia de a participa la reorganizarea debitorului
41
b) prin formularea unei cereri entităţilor reglementate care supraveghează activitatea
debitorului
c) prin hotărârea pronunţată, în acest sens, de către judecătorul sindic
R: c (art. 32 şi 33 L 85/06)
236. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior
respinsă:
a) debitorul va intra de drept în procedură simplificată
b) debitorul nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară
c) debitorul va putea introduce oricând nouă contestaţie având acelaşi obiect
42
c) va fi restituită creditorilor
43
R: c (art. 34 L 85/06)
R: b (art. 34 L 85/06)
R: b (art. 36 L 85/06)
R: b (art. 36 L 85/06)
R: b (art. 38 L 85/06)
44
249. În ceea ce priveşte acţiunile judiciare pentru realizarea creanţelor asupra
debitorului aflat în insolvenţă:
a) deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice termene de prescripţie
b) deschiderea procedurii insolvenţei întrerupe orice termene de prescripţie
c) deschiderea procedurii insolvenţei nu suspendă orice termene de prescripţie, ci numai
anumite termene speciale
R: a (art. 40 L 85/06)
250. În ceea ce priveşte măsurile de executare silită asupra bunurilor debitorului aflat în
insolvenţă:
a) deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice termene de prescripţie
b) deschiderea procedurii insolvenţei întrerupe orice termene de prescripţie
c) deschiderea procedurii insolvenţei nu are niciun efect
R: a (art. 40 L 85/06)
45
254. În cazul deschiderii procedurii generale, dacă niciun plan de reorganizare nu este
confirmat:
a) legea permite exclusiv calcularea dobânzii legale, pentru creanţele născute ulterior
deschiderii acestei proceduri
b) legea nu permite calcularea dobânzii legale, ci numai a celei convenţionale, pentru
creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri
c) legea nu permite calcularea de accesorii, pentru creanţele născute ulterior deschiderii
acestei proceduri
255. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,
se suspendă de la tranzacţionare, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei:
a) cu începere de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii
insolvenţei, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
b) cu începere de la data confirmării planului de reorganizare
c) cu începere de la data deschiderii procedurii insolvenţei
256. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,
cu privire la care a fost deschisă procedura falimentului:
a) se suspendă de la tranzacţionare, de la data primirii comunicării referitoare la
deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
b) se retrag de pe piaţa reglementată pe care se tranzacţionează, de la data primirii
comunicării referitoare la deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare
c) se anulează, de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii
falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
46
c) dreptul de a dispune de bunurile sale
47
c) va da dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu
dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului
267. Orice transfer, îndeplinire a unei obligaţii, exercitare a unui drept, act sau fapt
realizat în temeiul unor contracte financiare calificate sau orice acord de
compensare bilaterală:
a) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent ori unui garant
insolvent al unui cocontractant
b) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, dar niciodată
unui garant insolvent al unui cocontractant
48
c) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, nefiind
recunoscut ca bază de înscriere a creanţei în procedurile prevăzute de legea
insolvenţei
R: c (art. 52 L 85/06)
R: c (art. 53 L 85/06)
271. Pentru celeritatea procedurii insolvenţei, în anumite situaţii, instanţa poate stabili
îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea probelor cu înscrisuri:
a) în sarcina oricărui creditor, dar nu şi a administratorului judiciar
b) în sarcina creditorului care a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă sau a
administratorului judiciar
c) numai în sarcina debitorului şi a administratorului judiciar
R: b (art. 56 L 85/06)
49
judiciar constată că debitorul se găseşte în una din categoriile ce atrag deschiderea
procedurii simplificate:
a) comunicarea oricărui act de procedură faţă de debitor se va face numai prin Buletinul
procedurilor de insolvenţă
b) comunicarea actelor de procedură se va face prin Buletinul procedurilor de
insolvenţă, cu excepţia celor privind deschiderea procedurii, care se afişează la
instanţa în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul asociaţii
c) comunicarea actelor de procedură se va face la domiciliul fondatorilor
R: a (art. 57 L 85/06)
275. Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei asupra unui debitor supus exclusiv
înregistrării în registrul comerţului, administratorul judiciar:
a) va trimite o notificare numai creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor şi
debitorului
b) va trimite o notificare creditorilor, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde
este înmatriculat, nemaifiind nevoie să se îndeplinească şi alte formalităţi
c) va trimite o notificare creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor potrivit legii
insolvenţei, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde este înmatriculat,
notificarea publicându-se totodată într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul
procedurilor de insolvenţă
50
276. Notificarea trimisă creditorilor ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei,
trebuie să cuprindă:
a) numai termenul limită de depunere a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii
şi termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii
debitorului
b) termenul de definitivare a tabelului creanţelor
c) numai locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor
51
R: a (art. 65 alin. (3) L 85/06)
R: c (art. 68 L 85/06)
286. O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari aflaţi în insolvenţă:
a) va fi înscrisă în tabelul debitorului care a intrat primul în insolvenţă
b) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor, redusă proporţional cu
numărul de tabele în care este înscrisă
52
c) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va
fi complet acoperită
R: c (art. 70 L 85/06)
287. Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată
parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului :
a) poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a
încasat-o încă
b) va avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe în întregime, urmând să-i fie plătită
numai partea pe care nu a încasat-o încă
c) nu-şi va putea înregistra creanţa în tabelul de creanţe, urmând a se îndrepta împotriva
codebitorului sau a fidejusorului debitorului pentru restul de sumă
291. Contestaţiile trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită,
prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei, pentru definitivarea tabelului
de creanţe:
a) numai în procedura generală
b) numai în procedura simplificată, în procedura generală termenul fiind de 30 zile
c) atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată
53
292. La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea
tabelului de creanţe, judecătorul-sindic:
a) va soluţiona deodată, printr-o singură încheiere toate contestaţiile, numai dacă pentru
soluţionarea acestora e nevoie să se administreze probe
b) va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile, chiar dacă pentru
soluţionarea acestora e nevoie să se administreze probe
c) va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile pentru soluţionarea
cărora nu e nevoie să se administreze probe, urmând a da termen pentru soluţionarea
celorlalte
294. După înregistrarea tabelului definitiv, pot să participe la votul asupra planului de
reorganizare:
a) toţi creditorii debitorului
b) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul preliminar
c) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv
296. Dacă notificarea deschiderii procedurii insolvenţei s-a făcut conform legii, titularul
unei creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu a depus cererea de admitere
a creanţelor în termen:
a) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, dar va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
54
b) nu este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
c) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
R: c (art. 79 L 85/2006)
R: c (art. 79 L 85/2006)
R: a (art. 79 L 85/2006)
55
302. Actele încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu intenţia tuturor
părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori:
a) pot fi atacate cu acţiune în anulare de către administrator judiciar, potrivit Legii
insolvenţei
b) sunt nule de drept, de la data deschiderii procedurii
c) sunt inopozabile creditorilor, dacă aceştia sunt de bună credinţă
303. În cazul în care debitorul a efectuat plăţi anticipate ale datoriilor în cele 120 de zile
anterioare deschiderii procedurii, deşi acestea ar fi devenit scadente la un moment
ulterior:
a) acestea pot fi oricând revocate de persoana interesată
b) acestea pot fi anulate la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului
c) acestea sunt lovite de nulitate absolută
305. Ca regulă, constituirea ori transferul de drepturi patrimoniale către terţi, realizate
de debitor prin acte de transfer cu titlu gratuit în cei trei ani anteriori deschiderii
procedurii:
a) sunt supuse acţiunii în anulare, potrivit Legii insolvenţei
b) sunt supuse acţiunii în revocare, potrivit prevederilor exprese ale Legii insolvenţei
c) exced sferei de aplicare a Legii insolvenţei
307. Operaţiunile încheiate în dauna creditorilor cu un acţionar deţinând cel puţin 20%
din acţiunile debitorului pot fi anulate potrivit Legii insolvenţei:
56
a) când debitorul este o societate pe acţiuni
b) când debitorul este o societate civilă
c) când debitorul este o societate în participaţiune
R: b (art. 82 L 85/2006)
311. Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial cu titlu oneros, anulat ca
efect al admiterii acţiunii în anulare introduse de către administratorul judiciar sau
lichidator, va restitui averii debitorului:
a) întotdeauna valoarea bunului de la data transferului efectuat de către debitor
b) în cazul în care bunul transferat nu mai există, un bun cu aceleaşi caracteristici şi de
aceeaşi valoare
c) bunul transferat, iar dacă acesta nu mai există, valoarea sa de la data transferului
efectuat de către debitor
57
b) de judecătorul-sindic
c) numai de către administratorul judiciar sau lichidator
R: c (art. 91 L 85/2006)
58
b) orice creditor, indiferent de valoarea creanţei sale
c) numai administratorul judiciar
59
R: b (art. 95 alin. (2) L 85/2006)
324. Principiul egalităţii de tratament pentru toate creanţele din aceeaşi categorie
distinctă:
a) este un principiu absolut, fără excepţii
b) este un principiu care primeşte excepţii, în cazul în care creditorul consimte un
tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa
c) nu este integrat în Legea insolvenţei
R: b (art. 96 L 85/2006)
327. În cazul în care planul a fost respins de mai multe categorii defavorizate de creanţe,
acesta poate primi confirmarea din partea judecătorului-sindic, dacă toate celelalte
condiţii prevăzute de lege sunt îndeplinite şi fiecare categorie defavorizată de
creanţe care a respins planul :
a) va acorda aviz favorabil confirmării
b) va fi tratată preferenţial faţă de ceilalţi creditori care nu au creanţe defavorizate
c) va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan
60
b) creanţele tuturor creditorilor se sting
c) creanţele creditorilor urmează a fi modificate, dacă există acordul prealabil al
administratorului judiciar
61
a) suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de comitetul
creditorilor
b) suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de administratorul
special
c) nu suspendă continuarea activităţii debitorului
62
c) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, nu sunt supuse verificării creanţele
bugetare
342. În cazul în care, după confirmarea unui plan de reorganizare, se dispune intrarea în
faliment:
a) titularii creanţelor participă la distribuiri cu valoarea acestora, aşa cum a fost
prezentată în planul confirmat, mai puţin sumele încasate în timpul reorganizării
b) titularii creanţelor îşi pierd dreptul de a-şi mai recupera creanţele pe care le au faţă de
debitor
c) titularii creanţelor îşi vor putea recupera şi sumele încasate pe parcursul reorganizării
345. Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi
intrarea în faliment:
a) sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor, putând fi anulate dacă cocontractantul
nu dovedeşte buna sa credinţă la încheierea actului
b) sunt nule, indiferent de buna sau reaua credinţă a cocontractantului
c) sunt valabile şi vor produce efecte, în temeiul forţei obligatorii a contractului
63
346. Punerea sub sigilii, ca măsură premergătoare lichidării:
a) vizează toate bunurile debitorului, fără excepţie
b) vizează exclusiv registrele de contabilitate
c) nu vizează numerarul depus la bancă în contul averii debitorului, de către lichidator
347. Obiectele care trebuie valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor
materială:
a) nu vor fi puse sub sigiliu
b) vor fi puse sub sigiliu doar temporar
c) vor fi puse sub sigiliu, urmând a fi scoase de sub sigiliu când deteriorarea lor este
iminentă
64
a) de un evaluator angajat de lichidator
b) de un evaluator angajat de comitetul creditorilor
c) de lichidator, simultan cu operaţiunea de inventariere
356. Sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului grevate de o
garanţie reală în favoarea creditorului vor fi distribuite cu întâietate pentru
acoperirea:
a) cheltuielilor pentru taxe, timbre şi alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective
b) creanţelor creditorilor garantaţi, inclusiv penalităţile
c) creanţelor izvorâte din raporturile de muncă dintre debitor şi salariaţii săi
65
358. Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe:
a) va fi prezentat de lichidator comitetului creditorilor
b) va fi înmânat comitetului creditorilor de judecătorul-sindic
c) va fi prezentat de lichidator adunării generale
359. Potrivit Legii insolvenţei, în cazul procedurii falimentului, primele creanţe achitate
sunt:
a) taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea
insolvenţei
b) creanţele bugetare
c) creanţele reprezentând credite bancare
361. Titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic inferioară li se vor putea distribui
fonduri rezultate din lichidare:
a) după deplina îndestulare a creditorilor din categoria ierarhic superioară
b) chiar şi înaintea îndestulării titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic superioară,
dacă creanţele izvorăsc din acte cu titlu gratuit
c) înainte de îndestularea creditorilor din categoria ierarhic superioară
66
363. Cota falimentară va fi distribuită titularilor de creanţe cu acelaşi rang de prioritate:
a) doar în cazul în care toţi aceştia au creanţe izvorând din raporturi de muncă
b) ca bonus pentru creditorii care au depus declaraţia de creanţă mai înainte, dacă
judecătorul-sindic va decide acest lucru
c) în cazul în care sumele necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi
rang de prioritate nu pot fi asigurate în urma lichidării
365. Sumele cuvenite creditorilor cu creanţe sub condiţie suspensivă care au luat parte la
distribuire:
a) vor fi păstrate într-un cont special de depozit
b) vor fi păstrate la sediul lichidatorului
c) vor fi păstrate la sediul instanţei în raza căreia se află, într-o casă de valori specială
67
369. Distribuirea finală din cadrul procedurii de lichidare:
a) se realizează de către lichidator, după aprobarea de către judecătorul sindic a
raportului final
b) se realizează de către lichidator, înainte de aprobarea de către judecătorul sindic a
raportului final
c) se realizează direct de către judecătorul-sindic
370. In situaţia distribuirii finale, fondurile nereclamate în termenul legal de către cei
îndreptăţiţi:
a) se depun în contul lichidatorului
b) se depun în fondul de lichidare
c) nu au un regim juridic reglementat
371. Dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt
insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă
să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic:
a) va da o sentinţă de închidere a procedurii, fără a dispune însă radierea debitorului din
registrul în care este înmatriculat
b) va da o sentinţă de suspendare a procedurii
c) va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului
din registrul în care este înmatriculat
373. In cazul în care creanţele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute,
procedura falimentului se închide:
a) numai după lichidarea completă a activului
b) numai după lichidarea completă a activului şi deschiderea unui cont pus la dispoziţia
asociaţilor pentru eventualele sume reziduale
c) chiar şi înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime
68
R: c (art. 133 L 85/06)
374. În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor,
dacă judecătorul-sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea
cererilor de admitere a creanţelor, că nu s-a depus nicio cerere:
a) va pronunţa o hotărâre de respingere a cererii de deschidere a procedurii
b) va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi de revocare a hotărârii de
deschidere a procedurii
c) va pronunţa o sentinţă de suspendare a procedurii
69
379. Dacă în obiectul de activitate al unei societăţi comerciale au fost incluse multe
activităţi, nerealizarea unuia dintre ele :
a) conduce la dizolvarea de drept societăţii
b) atrage direct lichidarea societăţii
c) nu conduce automat la dizolvarea societăţii
382. În cazul societăţilor comerciale constituite pentru o durată limitată, trebuie să fie
consultaţi de către consiliul de administraţie de directorat :
a) administratorii societăţii
b) asociaţii
c) lichidatorii societăţii
70
384. În cazul în care consiliul de administraţie/directoratul nu îi consultă pe asociaţi cu
privire la prelungirea timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) societatea este dizolvată de drept, asociaţii nemaiputând face nimic
b) la cererea oricărui asociat, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea
consultării
c) numai la cererea asociatului majoritar, tribunalul poate dispune, prin încheiere,
efectuarea consultării
387. Se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia
dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul
singur:
a) numai societăţile în nume colectiv
b) numai societăţile cu răspundere limitată
c) societăţile în nume colectiv şi societăţile cu răspundere limitată
71
389. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în
cazul în care, ca urmare a retragerii unuia dintre asociaţi, s-a redus numărului
acestora la unul singur:
a) numai dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare
b) indiferent de situaţie
c) dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu
răspundere limitată cu asociat unic
394. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni,
cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate:
a) oricând
b) în termen de 6 luni de la luarea deciziei
c) cât timp nu s-a făcut nicio repartiţie din activ
72
395. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni
asupra hotărârii luate:
a) prin unanimitate, în toate cazurile
b) cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv
c) prin hotărârea oricărui asociat
398. Dizolvarea societăţii ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) este supusă obligativităţii înscrierii în registrul comerţului
b) este supusă obligativităţii publicării în Monitorul Oficial
c) este o excepţie de la obligativitatea înscrierii în registrul comerţului şi publicării în
Monitorul Oficial
73
401. De regulă, efectul dizolvării societăţii este:
a) deschiderea procedurii falimentului
b) deschiderea procedurii lichidării
c) nulitatea societăţii
402. Dizolvarea:
a) nu poate avea loc niciodată fără lichidare
b) are loc fără lichidare numai în cazul divizării totale a societăţii
c) are loc fără lichidare şi în cazul fuziunii societăţii comerciale
405. Din momentul dizolvării nu mai pot întreprinde noi operaţiuni pentru societatea
comercială dizolvată:
a) asociaţii
b) administratorii
c) lichidatorii
406. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după momentul
dizolvării:
a) aceştia sunt răspunzători disciplinar pentru acţiunile întreprinse
b) aceştia sunt răspunzători solidar pentru acţiunile întreprinse
c) aceştia sunt răspunzători divizibil (conjunct)
74
R: b (art. 233 alin. (2) L 31/90)
407. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după finalizarea
duratei pentru care o societate comercială a fost constituită:
a) aceştia sunt răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile întreprinse
b) aceştia sunt răspunzători personal şi divizibil pentru acţiunile întreprinse
c) aceştia sunt răspunzători personal şi conjunct pentru acţiunile întreprinse
410. Dizolvarea unei societăţi înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa, faţă
de terţi:
a) nu produce niciun efect
b) produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, partea I
c) produce efecte după 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, partea a IV-a
75
412. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, se poate hotărî
asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între
asociaţi:
a) prin votul unanim al asociaţilor
b) prin votul majoritar al asociaţilor
c) prin decizia administratorilor
414. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, transmiterea către
asociaţi a dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor:
a) are loc în momentul deschiderii procedurii lichidării
b) are loc în momentul dizolvării societăţii
c) are loc în momentul radierii societăţii din registrul comerţului
76
418. Dacă societatea nu şi-a completat capitalul social în condiţiile legii:
a) tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen
de 1 an de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie
b) tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen
de 6 luni de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie
c) tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane
interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
77
423. Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti
de dizolvare, pronunţate la cererea oricărei persoane interesate sau a Oficiului
Naţional al Registrului Comerţului, nu se procedează la numirea lichidatorului, la
cererea oricărei persoane interesate:
a) judecătorul-delegat numeşte un lichidator de pe lista practicienilor în insolvenţă
b) judecătorul delegat suspendă dizolvarea societăţii până la numirea unui lichidator
c) judecătorul delegat îndeplineşte funcţia de lichidator
426. Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în termenul legal, cu nicio cerere de
numire a lichidatorului pentru o societate comercială aflată în dizolvare:
a) persoana juridică intră în lichidare
b) persoana juridică este supusă radierii din oficiu din registrul comerţului
c) persoana juridică este reorganizată
427. Atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe durata
funcţionării acesteia, răspunderea sa pentru aceste obligaţii va fi:
a) nelimitată şi în faza dizolvării şi, dacă este cazul, a lichidării societăţii
b) limitată în faza dizolvării
c) limitată în faza lichidării societăţii
78
R: b (art. 237-1 alin. (2) L 31/90)
430. Răspunderea asociatului pentru obligaţiile societăţii devine nelimitată atunci când:
a) diminuează activul societăţii în beneficiul personal fără a putea prevedea că prin
acţiunile sale societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
b) dispune de bunurile proprii ca şi cum ar fi bunurile societăţii
c) diminuează activul societăţii în beneficiul unui terţ, cunoscând faptul că în acest mod
societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
433. In situaţia lichidării societăţilor comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990, actul de
numire a lichidatorilor:
a) trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii, puterile conferite lichidatorilor,
numele acestora, experienţa profesională, domiciliul şi cetăţenia acestora
b) trebuie depus, prin grija instanţei, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscris
c) se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
434. Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul
comerţului şi vor exercita această funcţie:
79
a) numai după îndeplinirea formalităţilor legale referitoare la înscrierea actului de
numire în registrul comerţului şi publicarea lui în Monitorul Oficial, partea a IV-a
b) din ziua pronunţării hotărârii judecătoreşti de numire, fără a mai fi necesare alte
formalităţi
c) din ziua în care sunt numiţi de către asociaţi, fără a mai fi necesare alte formalităţi
80
440. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul, în cazul societăţilor pe acţiuni organizate
potrivit sistemului dualist, sub controlul:
a) cenzorilor
b) consiliului de supraveghere
c) directorilor
442. În cazul societăţilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei
de mediu, prevăzute de legea protecţiei mediului, lichidatorii:
a) nu au obligaţii speciale, prin raportare la alte societăţi comerciale
b) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu, care să constate
situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii
c) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu şi să comunice
rezultatele acestuia agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului
443. Lichidatorii:
a) nu pot să stea în judecată în numele societăţii
b) pot să vândă, prin licitaţie publică, imobilele sau orice avere mobiliară a societăţii
c) nu pot să facă împrumuturi neipotecare
445. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului
lichidării, sunt răspunzători:
a) solidar de executarea lor
b) personal şi conjunct de executarea lor
c) numai dacă asociaţii nu au ştiut de noile operaţiuni
81
R: a (art. 255 alin. (3) L 31/90)
447. Lichidatorii care probează că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente
pentru a acoperi pasivul exigibil :
a) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor, indiferent dacă aceştia răspund limitat
sau nelimitat
b) trebuie să ceară întotdeauna sumele necesare asociaţilor care nu au efectuat integral
vărsămintele, cu excluderea altor persoane
c) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu
au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii,
să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate
448. Lichidatorilor:
a) le este interzis să achite datoriile societăţii cu proprii lor bani
b) le este permis să achite cu proprii lor bani, exclusiv datoriile societăţii aflate sub
valoarea-prag
c) dacă au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani, nu le este permis să exercite
împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi
82
R: c (art. 260 alin. (1) L 31/90)
452. Dacă lichidatorul nu cere radierea societăţii din registrul comerţului în termen de
10 zile de la terminarea lichidării:
a) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind
aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării oricărei părţi
interesate
b) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind
aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării din oficiu a instanţei,
c) nu este incidentă nicio sancţiune
453. Radierea societăţii comerciale din registrul comerţului, după finalizarea lichidării:
a) are loc numai la cererea lichidatorului
b) are loc numai la cererea administratorilor
c) poate avea loc şi din oficiu
456. După lichidare, în cazul societăţilor pe acţiuni, registrul acţionarilor va fi depus la:
83
a) acţionarul majoritar
b) Arhivele Naţionale
c) registrul comerţului
459. Sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul, la o societate cu răspundere limitată,
la care nu s-a întrunit unanimitatea voturilor pentru desemnarea acestuia:
a) este supusă căii de atac a apelului
b) este supusă căii de atac a apelului, putând declara apel asociaţii sau de administratorii
c) este supusă căii de atac a recursului, putând declara recurs asociaţii sau de
administratorii
461. După terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată lichidatorii trebuie:
a) să propună repartizarea activului între creditori
b) să propună repartizarea activului între asociaţi şi să întocmească situaţia financiară
c) numai să întocmească situaţia financiară
84
462. Situaţia financiară semnată de către lichidatorii unei societăţi cu răspundere
limitată se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată:
a) în Monitorul Oficial al României
b) pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului
c) la instanţă
463. În cazul în care un asociat al unei societăţi cu răspundere limitată este nemulţumit
de repartizarea activului între asociaţi ca urmare a lichidării:
a) poate face opoziţie
b) poate face recurs
c) nu mai poate face nimic
466. Adunarea generală care numeşte lichidatorii unei societăţi pe acţiuni hotărăşte:
a) cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv
b) cu unanimitate, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
c) întotdeauna cu jumătate plus unu din numărul acţionarilor
85
c) se poate exercita numai calea de atac a recursului
471. În cazul în care unul sau mai mulţi administratori, respectiv membri ai
directoratului, sunt numiţi lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii
administratorilor, respectiv a directoratului, pentru a îndeplini toate cerinţele
legale:
a) trebuie depusă la oficiul registrului comerţului, fără a fi necesare alte formalităţi
b) trebuie publicată în Monitorul Oficial, fără a fi necesare alte formalităţi
c) trebuie depusă oficiul registrului comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al
României, partea a IV-a, împreună cu bilanţul final de lichidare
472. In situaţia în care mai mulţi acţionari intervin în instanţă, într-o opoziţie la darea de
seamă a administratorilor unei societăţi pe acţiuni aflată în lichidare:
a) hotărârea pronunţată de instanţă le este opozabilă numai acţionarilor intervenienţi
86
b) hotărârea pronunţată de instanţă nu este opozabilă acţionarilor intervenienţi
c) hotărârea pronunţată de instanţă este opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi
473. In cazul formulării mai multor opoziţii la darea de seamă a administratorilor unei
societăţi pe acţiuni aflată în lichidare:
a) acestea se vor judeca separate
b) acestea vor fi judecate împreună, dar soluţionarea se va face prin mai multe sentinţe
c) acestea se vor judeca împreună, soluţionându-se printr-o singură sentinţă
87
R: b (art. 270 alin. (1) L 31/90)
478. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:
a) lichidatorul poate cere deschiderea procedurii insolvenţei
b) lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenţei
c) această stare nu afectează cu nimic activitatea lichidatorului, el neavând nicio
obligaţie în legătură cu deschiderea procedurii insolvenţei
480. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:
a) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii insolvenţei, ca procedură
generală
b) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii falimentului, în procedura
generală
c) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei
88
483. Obiectul executării silite:
a) poate purta asupra obligaţiilor rezultând din luarea unei măsuri admise de lege
b) în cazul executării silite indirecte (prin echivalent) se identifică cu obiectul obligaţiei
rezultând din titlul executoriu
c) poartă asupra bunurilor mobile insesizabile aparţinând debitorului
89
489. Reluarea executării silite poate fi solicitată:
a) în cazul în care s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu
b) în cazul în care aceasta nu a mai putut fi efectuată sau continuată din lipsă de bunuri
urmăribile sau datorită imposibilităţii de valorificare a acestora
c) chiar dacă a expirat termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită
491. În cazul executării silite, atunci când se solicită îndeplinirea unui act sau a altei
activităţi, cheltuielile necesare în acest scop:
a) sunt avansate de către debitor
b) sunt avansate de câtre stat, în toate cazurile
c) sunt avansate, de regulă, de partea care solicită îndeplinirea actului sau activităţii care
interesează executarea silită
90
495. În cazul urmăririi bunurilor în temeiul unui titlu executoriu, este competent:
a) orice executor judecătoresc
b) executorul judecătoresc din raza judecătoriei în circumscripţia căreia se află bunurile
c) executorul judecătoresc în circumscripţia căruia se află imobilul, dacă printre bunuri
se numără si un imobil
498. Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă
executorie a unei hotărâri judecătoreşti:
a) nu poate fi supusă niciunei căi de atac
b) poate fi atacată cu apel
c) poate fi atacată cu recurs
499. Termenul în care poate fi atacată încheierea prin care preşedintele instanţei
respinge cererea de învestire cu formulă executorie este:
a) de 5 zile
b) de 15 zile
c) de 30 zile
500. Termenul de recurs împotriva încheierii prin care preşedintele instanţei respinge
cererea de învestire cu formulă executorie curge:
a) de la pronunţare, pentru creditorul care a lipsit de la judecată
b) de la comunicare, în toate cazurile
c) de la pronunţare, dacă creditorul a participat la judecată
91
R: c (art. 373-3 alin. (1) CPC)
502. Cererea prin care se solicită învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri
judecătoreşti:
a) se soluţionează prin încheiere de preşedintele instanţei de executare
b) se soluţionează prin sentinţă irevocabilă în complet de doi judecători
c) se soluţionează de către executorul judecătoresc competent potrivit legii
504. În cazul în care se efectuează mai multe executări silite cu privire la aceleaşi bunuri:
a) instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare va putea să le
reunească
b) executările concurente nu pot fi reunite
c) conexarea se face numai la cererea executorului judecătoresc
505. În caz de reunire a mai multor executări cu privire la aceleaşi bunuri, în legătură
cu cheltuielile de executare efectuate până la momentul conexării:
a) va decide executorul judecătoresc la care se trimit dosarele conexate
b) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin încheiere
c) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin sentinţă
irevocabilă
92
b) hotărârile executorii provizoriu
c) toate hotărârile judecătoreşti, cu excepţiile prevăzute de lege
93
512. O hotărâre judecătorească poate fi valorificată pe calea executării silite:
a) după obţinerea titlului executoriu de către debitor
b) doar până la expirarea termenului de graţie acordat debitorului
c) după expirarea termenului de graţie, la cererea creditorului
513. Dacă prin hotărârea judecătorească s-a dat un termen de graţie, ca regulă,
executarea nu se poate face:
a) până la sosirea acestui termen
b) după sosirea acestui termen
c) niciodată
516. Partea care a câştigat va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii
termenului de graţie:
a) dacă averea debitorului permit efectuarea executării silite
b) dacă alţi creditori au declanşat urmărirea silită asupra averii debitorului
c) dacă există acordul expres al executorului judecătoresc
94
518. În situaţia în care debitorul căruia i se acordase prin hotărâre un termen de graţie
micşorează asigurările date creditorului său, instanţa competentă va hotărî asupra
cererii de executare silită:
a) de urgenţă, fără citarea părţilor
b) în camera de consiliu
c) de urgenţă, cu citarea părţilor
523. În cazul punerii în executare a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti:
a) executorul judecătoresc poate pătrunde în domiciliul unei persoane utilizând forţa
publică, dacă aceasta îi refuză accesul
95
b) executorul judecătoresc poate pătrunde în încăperile ce reprezintă domiciliul unei
persoane, dacă există autorizarea prealabilă a instanţei de executare
c) executorul judecătoresc nu poate pătrunde în domiciliul unei persoane
525. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc
de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite:
a) poate fi atacată cu apel
b) poate fi atacată cu recurs
c) nu poate fi atacată nici cu apel, nici cu recurs
527. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc
de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite se ia:
a) în şedinţă publică, fără citarea părţilor
b) în camera de consiliu, cu citarea părţilor
c) în camera de consiliu, fără citarea părţilor
96
529. Executarea silită poate începe:
a) după ce debitorului i s-a comunicat o somaţie, cu excepţia cazurilor în care legea
prevede altfel
b) fără a se comunica debitorului o somaţie, în toate cazurile
c) după ce i s-a comunicat debitorului o somaţie, în toate cazurile
530. Anexarea titlului executoriu în baza căruia se efectuează executarea silită este
obligatorie:
a) la somaţia comunicată debitorului înainte de începerea executării silite
b) la procesul-verbal de consemnare a unor acte de executare
c) la sentinţa de învestire cu formulă executorie
97
535. Perimarea executării intervine:
a) la solicitarea executorului judecătoresc
b) de drept
c) la solicitarea creditorului
536. In cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act
de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea:
a) se suspendă la cererea părţii interesate
b) se perimă de drept
c) se perimă dacă executorul judecătoresc solicită aceasta
540. În cazul în care, după intervenirea perimării executării anterior începută, se face o
nouă cerere de executare:
a) este obligatorie o nouă somaţie, la care se anexează titlul executoriu
b) este obligatorie o nouă somaţie, la care nu se va mai anexa titlul ce se execută
c) nu mai este necesară o nouă somaţia, făcându-se aplicaţia principiului echipolenţei
98
541. Anularea executării intervine:
a) dacă nu se alătură titlul executoriu la noua cererea de executare făcută după perimare
b) dacă nu se respectă dispoziţiile referitoare cuprinsul somaţiei de executare
c) dacă debitorului aflat în stare de insolvabilitate recunoscută nu i se comunică somaţia
de executare
99
R: c (art. 395 CPC)
550. În cazul în care contestaţia la executare are ca obiect refuzul organului de executare
de a îndeplini un act de executare, aceasta poate fi introdusă:
a) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de refuz
b) în termen de 10 zile de la primirea somaţiei de către debitor
c) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a solicitat îndeplinirea actului
551. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept real asupra bunului
urmărit:
a) este inadmisibilă
b) poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării
silite a bunului
c) poate fi introdusă în termen de 10 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării
silite a bunului
100
b) fără citarea părţilor
c) cu citarea părţilor în termen scurt
557. Sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului se face dacă debitorul nu
plăteşte suma datorată:
a) în termen de o zi de la primirea somaţiei
b) în termen de 2 zile de la primirea somaţiei
c) în termen de 3 zile de la primirea somaţiei
101
b) dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie sau să deterioreze
bunurile sechestrate
c) dacă debitorul refuză să primească bunurile în custodie
559. Custodele având în păstrare bunurile mobile sechestrate supuse urmăririi este
răspunzător:
a) pentru orice pagubă cauzată din cauza neglijenţei sale
b) doar pentru pagubele cauzate prin săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere
c) pentru orice pagubă cauzată cu intenţie
562. În cazul vânzării la licitaţie a unui bun mobil, dacă nu se obţine preţul de începere a
licitaţiei:
a) bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit
b) va fi organizată o nouă licitaţie
c) bunul va fi declarat insesizabil
102
R: a (art. 444 alin. (2) CPC)
568. Persoana care datorează sume de bani urmăribile debitorului devine, după primirea
adresei de poprire:
a) debitor poprit
b) terţ popritor
c) terţ poprit
103
c) dacă terţul poprit liberează suma urmăribilă debitorului poprit
573. Un imobil ipotecat înstrăinat unei persoane care nu este personal obligată pentru
creanţa ipotecară:
a) nu poate fi urmărit silit
b) poate fi urmărit silit, dacă există acordul persoanei respective
c) poate fi urmărit silit, dacă persoana respectivă nu solicită să fie urmărite cu prioritate
celelalte imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie
574. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar vor putea să urmărească partea
acestuia din imobilele aflate în proprietate comună:
a) în orice situaţie
b) în nicio situaţie
c) doar după ce s-a făcut împărţeala bunurilor respective
575. În cazul în care debitorul are mai multe bunuri imobile urmăribile, procedura de
licitaţie publică:
a) se va îndeplini pentru toate bunurile deodată
b) se va suspenda
104
c) se va îndeplini pentru fiecare bun în parte
579. Pentru a-i fi comunicate drepturile reale şi celelalte sarcini reale care grevează
imobilul urmărit, executorul judecătoresc poate adresa:
a) numai debitorului, fiind excluse alte persoane
b) biroului de carte funciară
c) instanţei de executare
105
R: c (art. 501 alin. (2) CPC)
585. Dacă se urmăreşte imobilul unui minor sau interzis, parchetului de pe lângă
instanţa de executare i se va comunica:
a) publicaţia de vânzare în original
b) o copie de pe ziarul în care a fost anunţată vânzarea la licitaţie
c) o copie de pe publicaţia de vânzare
106
588. Prin actul de adjudecare, proprietatea imobilului care a făcut obiectul urmăririi
silite:
a) se transmite de la debitor la adjudecatar
b) se transmite de la debitor la creditor
c) se transmite de la debitor la executor, care urmează să îl transmită adjudecatarului
prin act notarial
592. Somaţia de predare a unui bun mobil va acorda un termen de executare de:
a) 1 zi de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită
b) 10 zile de la primirea acesteia, după care se va mai emite o somaţie
c) 6 luni de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită
593. În vederea executării silite a obligaţiei de predare a unui bun mobil, executorul
judecătoresc:
a) va scoate bunul la licitaţie, urmând să distribuie preţul obţinut celui îndreptăţit
107
b) va vinde bunul, urmând să vireze banii în contul celui îndreptăţit
c) va ridica bunul urmărit de la cel asupra căruia acesta se află, punând pe creditor în
drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu
594. Somaţia de predare a unui bun imobil va acorda un termen de executare de:
a) 5 zile de la primirea somaţiei, după care imobilul va fi predat celui îndreptăţit
b) 5 zile de la învestirea hotărârii judecătoreşti de predare cu formulă executorie
c) 1 an de la primirea somaţiei
596. Dacă executarea priveşte un bun imobil în care se găsesc bunuri mobile care nu
formează obiectul executării:
a) acestea vor fi confiscate de executorul judecătoresc
b) acestea vor fi executate silit, deoarece formează un tot indivizibil cu imobilul
c) acestea vor fi încredinţate de executorul judecătoresc unui custode
597. Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu
executoriu, instanţa de executare:
a) poate autoriza creditorul să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane
b) poate împuternici executorul judecătoresc să o îndeplinească pentru creditor
c) poate dispune încetarea executării silite
598. Debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea unei obligaţii de a face prin aplicarea
unei amenzi civile:
a) în toate cazurile
b) în cazul în care această obligaţie nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât
debitorul
c) în cazul în care executorul judecătoresc consideră acest lucru necesar
108
599. Instanţa de executare poate obliga pe debitorul unei obligaţii de a face, care nu
poate fi executată decât de către acesta, la plata unei amenzi civile:
a) la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă
b) la cererea executorului judecătoresc, prin sentinţă
c) la cererea creditorului, prin decizie
109