Calendarul evreiesc începe de la crearea lumii.

Conform indica iilor biblice, crearea lumii a avut loc în anul 3760 înainte de era noastr , adic înainte de Cristos. Astfel pentru anul 1999 corespunde în calendarul evreiesc anul 5759 (3760 + 1999). Anul Nou în calendarul evreiesc nu coincide cu 1 ianuarie, ci cu prima zi a lunii Ti ri.

Nici lunile nu corespund cu lunile noastre. Lunile sunt calculate dup sistemul lunar, dar periodic puse în concordan cu sistemul solar. Astfel, la doi sau trei ani, la cele dou sprezece luni se adaug înc o lun , repetându-se ultima lun a anului religios, Adar. Aceast a treisprezecea lun poart numele de we-Adar. A adar, anul evreiesc num r dou sprezece sau treisprezece luni. i cum s rb toarea numit Purim cade în luna Adar, atunci când anul num r treisprezece luni, s rb toarea amintit se ine de dou ori.

Iat numele pe care le poart lunile calendarului evreiesc i perioada corespunz toare din calendarul nostru:Ti ri septembrie ± octombrieMar-He van octombrie ± noiembrieKislev noiembrie ± decembrieTevet decembrie ± ianuarie evat ianuarie ± februarieAdar (we-Adar) februarie ± martieNisan martie ± aprilieIyar aprilie ± maiSivan mai ± iunieTamuz iunie ± iulieAv iulie ± augustElul august ± septembrie

Calendarul civil evreiesc nu corespunde cu cel religios. Calendarul religios începe cu luna Nisan, a aptea din calendarul civil, potrivit dispozi iei din Exod 12,2:ÄLuna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lun ; ea va fi pentru voi cea dintâi lun a anului´.

S rb torile evreie ti, de i adaptate la noile situa ii sociale, urmeaz str vechile tradi ii ale Scripturii i sunt observate ast zi exact cum erau ele observate pe vremea lui Isus.

Sâmb ta (în evreie te abat)

Este s rb toarea impus de Decalog: ÄAdu- i aminte de ziua de odihn , ca s o sfin e ti´ (Ex 20,8).

S rb toarea are un caracter de bucurie. Treizeci i nou de precepte precizeaz pân în cele mai mici am nunte obliga iile religioase i morale pe care israelitul trebuie s le observe pentru a sfin i cum se cuvine sâmb ta, precepte care pentru israelitul pios pot însemna un jug dulce, dar care pentru majoritatea evreilor sfâr esc prin a deveni un jug insuportabil. Nimic îngrijor tor totu i: aceea i

S rb toarea Pa telui i a Azimelor (în evreie te Pesah. prin sunetul de corn. dintr-o clip în alta. cu o jum tate de or înainte de apusul soarelui încep rug ciunile preg titoare. Se ine o dat pe an la 15 Nisan (martie-aprilie) i poate c dea în orice zi a s pt mânii. f r a s vâr i p cat. Se servesc mânc ruri rituale. Cu acest prilej evreii. intransigen ii respect cu atâta str nicie sâmb ta încât nu permit autovehiculelor s circule pe str zile cartierului locuit de ei astfel încât poli ia. nu au avut timp s lase s dospeasc aluatul pentru pâinea de trebuin pentru drum. Preg tirile pentru sâmb t se fac deja de vineri. celebrate împreun . Odinioar . începutul acestei luni era vestit. Am amintit deja c Nisan este prima lun din calendarul religios al evreilor. Sâmb ta. cu toate prescrip iile. dar scurt . ceea ce duce permanent la conflicte cu autorit ile civile. pentru a nu se dep i num rul de pa i îng dui i. La serviciul religios de diminea i la cel de sear se citesc texte din Lege. la lumina lui se ia cina într-o atmosfer de pace i senin tate. Mesia poate veni pe nea teptate. începe cu luna nou a lui martie i sfâr e te cu luna nou a lui aprilie. blocheaz sâmb ta accesul acestor str zi. înainte-merg torul lui. pentru toate genera iile. Sâmb ta se încheie cu o cin ritual .Lege care pune pe umerii credincio ilor un num r nesfâr it de obliga ii ofer tot atâtea posibilit i legaleb de a nu le observa. cu Pa tele începe s rb toarea Azimelor care ine opt zile. Ambele s rb tori au fost legate de evenimentul ie irii din Egipt. la templu. pentru a evita incidentele. adic o repetare în prezent. a interven iei prin care în trecut Dumnezeu a salvat poporul s u. nedospite. era a a-numitul ofar. se face o plimbare. Ma ot) Cea mai important dintre toate s rb torile evreie ti este Pa tele. Pa tele era legat de ie irea din Egipt. Cartea Scripturii este purtat în procesiune de la chivotul în care este p strat la pupitrul unde se cite te din ea. Era un memorial. La întoarcerea de la sinagog . Dup lecturi urmeaz predica i binecuvânt rile rostite de rabini. S rb toarea Azimelor i cea a Pa telui. c ci trebuiau s fug . gr bi i. se preg tesc mânc rurile pentru mesele rituale. de aici folosirea ritual a pâinii azime. cum spuneam mai sus. care a însemnat începutul istoriei religioase a poporului lui Dumnezeu. se face cur enie în case. De mare importan este frângerea pâinii înso it de rug ciuni speciale i binecuvântarea cupelor cu vin. În Orientul Antic era convingerea general c aluatul însemna degradare care aducea cu sine o anumit impuritate. de obicei. În vechime se vestea începutul sâmbetei prin sunetul din corn de pe zidurile templului. ca i începutul sâmbetei. Astfel cele dou s rb tori s-au comasat. bucurie provenind din a teptarea lui Mesia i a lui Ilie. La sinagog . A a se explic importan a care se acord în preg tirea . La Ierusalim. Ziua de sâmb t e dedicat rug ciunii la sinagog . au fost ini ial dou s rb tori distincte. Grupul minoritar de evrei intransigen i încearc s impun cu orice pre respectarea strict a sâmetei. e zi de bucurie. menora ± candelabrul cu apte bra e ± este deja aprins. Prima era legat de riturile religioase care se celebrau prim vara la culesul primelor recolte. dup care.

s ave i o zi de odihn vestit cu sunet de trâmbi adunare sfânt ´. e aceea i de pe vremea lui Isus. în cea dintâi zi a lunii. Judec torul suprem al tuturor oamenilor i Ap r torul p cii. de vreme ce templul nu mai exist . Dup ceremoniile de la sinagog . Mi na o pune în leg tur cu convocarea solemn a israeli ilor în prima zi a lunii a aptea din anul religios dup cum st scris în Levitic 23. În seara zilei de 14 Nisan. întrucât este Creatorul universului. în esen . cu singura deosebire c nu mai este sacrificat mielul. Preg tirea revine în primul rând gospodinei. urmeaz în case Cina Pascal . i în Numeri 29.19:ÄÎntoarce-te. i aceast s rb toare e vestit prin sunet de corn de berbec.24 . dup apusul soarelui. Ea se desf oar dup un ritual (Seder) consacrat printr-o tradi ie extrem de lung i care.1-6: ÄÎn luna a aptea. Unii evrei s vâr esc ritul purific rii la o ap curg toare rostind invoca ia inspirat din Miheea 7. io Rug ciunile prescrise pentru aceast s rb toare îl pream resc pe Dumnezeu. Ziua Isp irii (în evreie te Iom Kipur) Se ine în ziua a zecea a lunii Ti ri. Este însu i Moise cel care o orânduie te: .ana) Se ine în prima zi a lunii Ti ri cu care începe anul civil i care este a aptea din anul religios. S rb toarea se inea i pe vremea lui Isus. la sinagog sunt rostite rug ciunile rituale cuprinzând psalmi i imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului. Doamne.Pe lâng iertarea p catelor se cere de asemenea eliberarea de du mani. care trebuie s spele cu grij toate ustensilele buc t riei spre a îndep rta de pe ele orice urm de fermen i (ceea ce ne aminte te de spolocania pe care o f ceau bunicile noastre odinioar la începutul Postului Mare) i s preg teasc f ina din care vor face pâinea nedospit .i celebrarea acestei s rb tori.u. îndur -te de noi i arunc în adâncul m rii toate p catele noastre´. Nu avem în Vechiul Testament m rturii cu privire la originea ei. Anul Nou (în evreie te Ro ha.

împotriva aproapelui i a propriilor îndatoriri. de a purta sandale. În acest moment începe postul cel mare i riguros care se va sfâr i în seara zilei urm toare dup rug ciunile de încheiere. atunci s ave i o adunare sfânt .42-43). care impuneau aceea i obliga ie. dar i opreli tea de a te sp la. în cur i. Seara în case se aprind lumini i se ia masa ritual . s v smeri i sufletele i s aduce i Domnului jertfe mistuite de foc«´ (Lev 23. . capitolul 16.ÄÎn ziua a zecea a acestei a aptea luni. to i b tina ii din Israel s locuiasc în corturi pentru ca urma ii no tri s tie c i-am f cut pe urma ii lui Israel s locuiasc în corturi dup ce i-am scos din ara Egiptului´ (Lev 23. S rb toarea începe în seara zilei precedente. Ziua de poc in se încheie cu bucuria izvorât din iertarea primit i din alian a pe care Dumnezeu o încheie din nou cu poporul s u. În ajunul s rb torii. jertfele de api i de berbeci prescrise nu se mai puteau aduce. plus repaus total. Drept compensa ie s-a acordat cea mai mare importan postului i rug ciunilor peniten iale. de acoperi ul c rora atârn tot felul de fructe. Evident c dup distrugerea templului. S rb toarea Corturilor (în evreie te Sucot) Dup s rb toarea Kipur urmeaz s rb toarea Corturilor celebrat între 11 i 22 Ti ri. va fi ziua isp irii. La rug ciunile prescrise pentru aceast zi la sinagog se adaug povestirea riturilor pe care le s vâr ea odinioar la templu marele preot cu ocazia acestei s rb tori.26-32). Modul în care trebuie s se desf oare s rb toarea Isp irii este indicat tot în Levitic. a peregrin rii poporului ales din Egipt pân în ara f g duit . a a cum încep de altfel toate s rb torile evreie ti. Ini ial s rb toarea se inea dup strângerea recoltei i multe rituri au tocmai acest scop: s aduc mul umiri lui Dumnezeu pentru roadele primite i s implore de la el rod pentru anul urm tor. s rb toarea a mai primit o semnifica ie: comemorarea vie ii în pustiu. sunt amenajate în gr dini. ca preg tire pentru primirea iert rii totale a p catelor. al turi de celelalte dou s rb tori. Ulterior. Astfel ziua de Kipur e precedat de zece zile de poc in . sau chiar pe terasele caselor colibe din crengi i trestie. Cartea Levitic îi oblig pe evrei s locuiasc cu ocazia acestei s rb tori în colibe f cute din crengi: Ä apte zile s locui i în corturi. Era o s rb toare care obliga pe orice evreu s mearg în pelerinaj la templu. Pa tele i Rusaliile. cu rug ciuni speciale la sinagog urmate de m rturisirea p catelor s vâr ite împotriva lui Dumnezeu. de a avea raporturi conjugale. Post înseamn nu numai a nu pune mâncare i b utur în gur .

în încercarea sa de a eleniza Palestina. S rb toarea trebuia inut nu numai la Ierusalim. s rb toarea avea s devin curând extrem de popular . a purificat templul i în amintirea acestui fapt a orânduit s rb toarea Dedic rii pentru o durat de opt zile. de eliberarea din robia Egiptului i de binefacerile primite de la Dumnezeu în cursul anului. Cu acest prilej candelabrul (menora) folosit are opt bra e. Seara. Seara. Datorit nuan ei sale patriotice. Antioh al IV-lea Epifanul. la sinagog se recit rug ciuni care amintesc de alegerea poporului evreu ca popor al lui Dumnezeu.C. bucuria pentru ocrotirea acordat de Dumnezeu este exprimat prin cântece i dansuri populare. când începe . iar în stânga o ramur de chitru de care atârn un fruct asem n tor unei l mâi. templul din Ierusalim. la încheiere. ci pretutindeni. ÄCând Iuda Macabeul a ocupat Ierusalimul. Mai era numit i s rb toarea Luminilor. Dup amiaz sunt purtate în procesiune în jurul sinagogii c r ile sfinte în cânt ri i strig te de bucurie. de salcie i de mirt. Pâng rirea a durat trei ani. ad ugându-se un bra la cele apte obi nuite. S rb toarea Sfin irii Templului (în evreie te Hanuca) S rb toarea Sfin irii sau Dedic rii Templului care se ine pe data de 25 a lunii Kislev dateaz din epoca Macabeilor. Participan ii la procesiune poart în mâna dreapt ramuri de palmier.Tot în ajun. Faptul a fost luat ca un semn al ocrotirii divine. se ia cina ritual într-o atmosfer de mare bucurie. în amintirea minunii candelei. În cursul celor apte zile de s rb toare. a profanat în anul 167 î. a ars timp de opt zile cât a durat s rb toarea. ceea ce trebuia s se pr znuiasc în fiecare an´ (1Mac 4.59). Seara. diminea a e consacrat în special rug ciunii la sinagog . în case. în mod miraculos. aducând în el jertf lui Zeus din Olimp i dând ordin ca o atare jertf s se aduc în fiecare lun . Despre ce este vorba? Se spune c atunci când au început riturile purific rii templului s-a g sit doar o singur candel micu cu untdelemn care nu fusese profanat i care. de dimensiuni mai mari. De aceea aprinderea luminilor în casele evreilor apare ca fiind aspectul cel mai important al s rb torii Hanuca. dup care se fac vizite reciproce la colibele vecinilor.

de obicei mai lung decât celelalte ca i cum nu ar face parte din menor . Gestul se repet zilnic. i nu crede i. de m celul pus la cale de Aman. iar bucuria ia uneori forme care dep esc limita bunei cuviin e. Prin credin a în Dumnezeu i prin curajul ei. S rb toarea Purim sau a Sor ilor S rb toarea Purim este legat de faptele povestite în cartea Esterei. cu scopul de a-i extermina pe evrei. nu sunte i din oile mele»´ (In 10. Femeia fiind vinovat în primul rând de c derea în p cat i de cele întâmplate atunci. primii oameni. iar când cel care cite te pronun numele lui Aman izbucne te t r boiul: to i bat din picioare. continu Scriptura.22). exact în ziua pe care ace tia o stabiliser pentru exterminarea evreilor. este destinat aprinderii celorlalte lumini din cas . Aspectul patriotic al s rb torii arunc o lumin asupra întreb rii pe care evreii i-au adresat-o lui Isus cu aceast ocazie: ÄIudeii l-au înconjurat i i-au zis: Pân când ne ii sufletele în încordare? Dac tu e ti Cristos (Mesia) spune-ne-o deslu it». dup recitarea rug ciunii rituale. Un b trân rabin afirma c orice bun evreu în zilele de Purim e dator s se îmbete pân la punctul de a nu . În sinagogi se cite te în întregime cartea Esterei. Îns i regina. umbl pe str zi ca în zilele de carnaval.24-261). Aceasta a aflat prin unchiul ei Mardoheu. au pierdut dintr-odat toat frumuse ea i str lucirea cu care fuseser înve mânta i când i-a f cut Dumnezeu. primul ministru al regelui. Întâmplarea.s rb toarea. Adam i Eva. A opta lumânare. se mascheaz voind s întruchipeze personaje biblice. Estera a reu it s întoarc sor ii (Purim în evreie te) i s -i fac s piar pe cei care puseser la cale holocaustul. în timp ce copiii sun i lovesc în tot felul de instrumente de produs zgomot. V-am spus. la toate s rb torile? O str veche tradi ie evreiasc sus ine c dup ce au mu cat din fructul fatal. tot ea e datoare s aprind lumina la c derea nop ii. s-a petrecut la Suza. le-a r spuns Isus. la curtea regelui Xerxe (Asuer în Biblie). a c rui so ie era regina Estera. Cei vârstnici organizeaz reprezenta ii populare inspirate din Biblie. Purim e s rb toarea lor. a hot rât ca în fiecare an s se in o s rb toare Äpentru ca s se fac în aceste zile de osp i de veselie schimb de mânc ruri i de b uturi i s se dea pomeni la s raci´ (Est 9. De fapt Purim este o s rb toare cu caracter mai mult popular i profan i mai pu in religios. în general. slujba la curte. mama aprinde prima din cele opt lumân ri. lovesc în scaune. Începe cu un post inut în amintirea postului inut de regina Estera. în fiecare zi este aprins o lumânare în plus pân la încheierea celor opt zile de s rb toare. spune Biblia. dar. Evanghelia dup sfântul Ioan aminte te de o s rb toare a sfin irii templului. De ce îi revine femeii ritul aprinderii luminii nu numai la s rb toarea Hanuca. evreic de origine. pentru c dup cum v-am spus. neputând fi folosite în acest scop lumân rile de s rb toare. Mai mult: însu i soarele a coborât în acel moment la orizont apunând înainte de vreme.

ea cade între sfâr itul seceri ului orzului i începutul seceri ului grâului.1. pelerinajul la Ierusalim era obligatoriu. În antichitate. Ex 23. Binecuvântat s fie Mardoheu. Deoarece Duhul Sfânt a coborât în ziua de Rusalii. 34. a cincizecea dup Pa ti. Apoi s pr znuie ti s rb toarea s pt mânilor i s aduci daruri de bun voie dup binecuvântarea pe care i-o va da Domnul.16.17). s rb toarea cuno tea manifest ri folclorice deosebite. Rusaliile au c p tat o nou semnifica ie. se ofer . Dumnezeul t u´ (Dt 16. Se pare c originea e tributar ambian ei canaanite. adic s pt mâni) Era considerat ca ziua care încheia ciclul Pa telui i al recolt rii holdelor.20). De-a lungul secolelor s rb toarea s-a îmbog it treptat cu noi semnifica ii. Biblia o mai nume te i s rb toarea seceri ului (cf. Lc 22. de la ar lumea venea la templu în cortegii i procesiuni. S rb toarea Rusaliilor sau a S pt mânilor (în evreie te avuot. s rb toarea este foarte îndr git de poporul de rând. Pentru aspectul ei de carnaval i pentru izul ei patriotic. În locul celor dou pâini care trebuiau oferite conform prescrip iei Leviticului (cf. Se mai numea i Pelerinajul Cincizecimii.mai putea deosebi sensul acestor dou propozi ii: Blestemat s fie Aman. mai ales a alian ei de la poalele muntelui Sinai. i e legat tot de strângerea recoltei. Actualmente la sinagog se cite te cartea lui Rut în care se vorbe te de orz i de seceri ul grâului. întrucât în aceast zi. Lev 23. au devenit s rb toarea alian elor pe care Dumnezeu le-a încheiat cu poporul s u.22).9-10). cu cântece i dansuri. Cartea Deuteronom hot r te: ÄS numeri apte s pt mâni de când vei începe seceratul grâului. Mai târziu. Darurile de bun voie erau aduse la templu de s rb toarea Rusaliilor în co uri argintate sau aurite. aceasta va fi semnifica ia pe care o va primi i în cre tinism: Duhul Sfânt pecetluie te Änoua i ve nica alian pe care Cristos o înf ptuie te prin sângele s u´ (Fap 2.

ziua în care Dumnezeu a încheiat alian a la Sinai. Acela i lucru îl avem în cre tinism: Rusaliile. S rb toarea e considerat de evrei ca un fel de aniversare a iudaismului.05.info-portal.ro/articol/sarbatorile-la-evrei/145/5/0/ Data 23. Casele sunt împodobite cu flori i ramuri verzi. a noului popor al lui Dumnezeu Preluat de pe http://www.2010 . în timp ce la sinagog se arunc asupra celor de fa petale de trandafiri.i se m nânc pr jituri f cute cu lapte i miere c rora li se d forma muntelui Sinai. e ziua de na tere a poporului ales. Obiceiul a trecut i la cre tini: la ar oamenii î i împodobesc por ile cu crengi de tei în ziua de Rusalii. ziua de na tere a Bisericii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful