Bucuresti – centrul istoric

Pe teritoriul administrativ al sectorului 3 se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei. Străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică, cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani, Gabroveni, Smârdan) sunt la această oră în situaţia de a dispare fizic definitiv, prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţelor ce le compun: fondul construit, reţelele de utilităţi urbane, imaginea de ansamblu, “spiritul locului”. Clarificarea regimului juridic al proprietăţilor imobiliare din zonă decurge lent şi anevoios pentru clădiri ce şi-au schimbat proprietarii de drept de foarte multe ori în ultimii 100 de ani. Starea de degradare a multor imobile listate ca monumente de arhitectură duce, din păcate tot mai des, la prăbuşirea parţială a acestora, cu consecinţe grave pentru oraş şi pentru locuitorii zonei. Nu de puţine ori locatari fără nici un fel de forme legale aduc modificări structurale imobilelor pe care le parazitează, netezind inconştient drumul către colapsul imobilului în care locuiesc. Totodată, în zona menţionată, accesul autospecialelor de salubritate se face doar noaptea (din cauza autoturismelor parcate pe timp de zi), fapt ce împiedică o salubrizare eficientă şi permanentă a zonei.. Operativitatea acţiunilor şi intervenţiilor a fost de multe ori îngreunată de numărul mare de autoturisme parcate neregulamentar în zona menţionată, de cele de mai multe ori generând ambuteiaje şi datorită sistematizării şi configuraţiei acestora, precum şi gradului foarte avansat de uzură al imobilelor ce alcătuiesc “Centrul Istoric” al Bucureştiului. 1.In iunie 1589 este prima atestare documentara a arterei Lipscanilor – cu siguranta mai veche – numita atunci “Ulita cea Mare”. Printr-un hrisov al lui Mihnea – Voda cedeaza jupanului Jifo, mare portar,loc in Ulita cea Mare, aflata “langa curtea domniei mele din Bucuresti”. Deseori s-a facut confuzie intre Ulita cea Mare a Lipscanilor si “Ulita mare”, cea care pleca de la poarta damboviteana a Curtii domnesti spre Podul Mogosoaei de mai tarziu. In planurile ulterioare ale orasului pana a ajunge sa se numeasca Lipcani (denumire data dupa numele negustorilor ce aduceau si desfaceau marfa de la Lipsa – Leipzig, Ulita cea Mare a avut si alta denumire; la 1770 segmentul dintre Selari si Podul Mogosoaiei se chema “Serban Voda” pentru ca la 1852( in planul

Borroczyn) sa fie numita “Lipkani” doar portiunea dintre actualele strazi Selari si Smardan celelalte segmente spre est fiind notate ca “Ulita Marchitani” iar mai departe, in piata Sf. Gheorghe – “Zarafii”. Generalizarea denumirii de “Lipscani” pentru intreaga artera comerciala se va face in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (1750). Strada porneste de pe cheiul Dambovitei, in spatele numerotarea caselor, intersecteaza Primariei orasului, de unde incepe si Calea Victoriei in dreptul magazinului Victoria si Sf. Gheorghe Nou. tectura; ultimele doua secole au lasat doscop de forme si

continua pana in Calea Mosilor , trecand peste bulevardul Bratianu prin piata Sf. Gheorghe si lasand pe stanga ei biserica Strada Lipscani e un adevarat muzeu de arhi stiluri. Venind dinspre Calea Victoriei , prima constructie pe stanga, pe partea de nord a strazii, este cea a Palatului Societatii de Asigurari Dacia (Lipscani 19), bogat spirate din impodobita, in par tea superioara a cladirii,cu elemente de decor in

de-a lungul ei un sir de mici bijuterii arhitecturale, bogat calei

arhitectura Re nasterii. Curtea interioara, in care se intra prin tr-un gang ce se deschide spre strada Lipscan i se mandreste cu podoaba unei fantani plasate intr-o nisa in axul curtii si dominate de o statuie reprezen tand o zeitate antica. Un medalion cu chipul poetului si o placa de marmura, fixate pe fatada din spre strada Lipscani, amintesc ca in Timpul. aceasta cladire a lucrat doi ani Mihai Eminescu ca redactor la ziarul Putin mai jos, pe aceeasi parte a strazii, la inter

sectia cu strada Eugeniu Carada , se ridica Bancii Comerciale,

impozantul edificiu care a adapostit Bancorex, azi unul din sediile construit dupa planurile arhitectului Oscar Maugsch. Peste drum, ocupand tot spatiul intre strazile arhitectilor Albert Galleron §i Cassien Constantin Baicoianu.

Carada si Smardan, se afla marea dupa planurile

cladire a Bancii Nationale a Romaniei , construita intre anii 1883-1900,

Bernard asistati de Grigore Cerchez si

Pe acest loc se gasea altadata unul dintre cele mai vestite hanuri ale Bucurestilor,hanul Serban Voda,ridicat de Serban Cantacuzino. Fatada cladirii Bancii Nationale este expresiv ritmata de coloanele ionice si corintice si este incununata cu o cupola.

In nisele de pe suprafata sunt asezate statui datorate sculpturilor Ion Georgescu si Stefan Ionescu Valbudea, infatisand Agricultura, Industria ,Comertul si Justitia. Vizavi de Banca Nationala se afla una dintre cele mai impodobite cladiri de pe strada Lipscani , fosta Banca Generala (nr. 18-20), unde functioneaza acum bancara. Edificiul a fost construit intre anii 1910-1913 si restaurat in anii '80. o institutie

Ocupand coltul intre strazile Lipscani, Smardan si Stavropoleos , cladirea. are o fatada lunga si pe strada Stavropoleos. Decoratia, exceptional de bo gata, este de factura neoclasica, cu elemente de Renastere. parter si ionice la Etajul I are ferestrele incununate cu subliniata prin coloane dorice la frontoane sprijinite pe coloane ionice; intrarea este impodobita cu busturi in medalioane, cu personaje in varf. Interioarele cladirii ornamente aurite; lumina se acorda cu forma holului bancii. Cea mai interesanta si mai caracteristica parte a intinde intre strada cu vitrina, si cu Smardan strazii Lipscani este cea care se cu

etaj, incadrate de inalte coloane corintice. Intreaga fatada este grupuri de personaje, toate in relief. Pe cu un grup de sunt la fel de somptuoase ca si exterioarele: marmura, cu vitralii si se

coltul intre cele trei strazi cladirea este incununata de o cupola, holul central, deschis pe trei nivele, este imbracat in

cerne printr-un luminator octogonal, a carui forma

si piata Sf. Gheorghe . Pravaliile minuscule,

arhitectura foarte variata, se insira una dupa alta, fiecare cu o mica fatada spre strada, latura lunga intinzandu-se in adancime, exploatand Lipscani si cealalta spre strada astfel la maximum putinul spatiu existent. Multe au doua fatade, una spre strada Gabroveni. Fatadele ilustreaza toate secol XX. Remarcabil este Hanul cu tei (nr. 63), ca re pastreaza atmosfera inceputului de secol XIX. Restaurat in anii 1969-1973, hanul are o lunga curte interioare, zidurile albe ale parterului sunt ritmate de petele de lemnariei din care este facut culoare inchisa ale usilor si obloanelor solide aduce culoarea calda a vitrate dintre pravaliile de pe latura de sud a strazii paralela cu ea,

stilurile prezente in arhitectura secolului al XIX-

lea, de la cel de inpiratie clasica, la cel “Srt Nouveau” caracteristic sfarsituluui de

ale feres trelor micilor pravalii. Etajul, construit in consola,

parapetul, peste care stralucirea marilor suprafete

monede romane.Curtea domneasca Centrul istoric al Bucurestilor . cu ferestrele ornamentat. Cladirea are subsol. in mai mic. atestau perfectiunea vechilor mestesuguri bucurestene.Din batrana cladire se pastrau pana de curand. parter si bolti se orienteaza in jurul unei curti interioare. ci este decorata in stil eclectic.Hanul Gabroveni se aseamana. se intinde in jurul Curtii Vechi. Intrarea in curtea interioara se face prin doua ganguri boltite.Acum si aceste modeste opere de arta au fost luate. Hanul Gabroveni . portile.Sapaturile arheologice au demonstrat ca zona a fost locuita inca din timpuri stravechi: s-au descoperit aici vase geto-dacice.raspunde ca o rima cenusiului dalelor de piatra cu care este pavata curtea. Vechi de ani. astazi aproape complet ruinat. la numarul 84-86. se afla un alt vechi han peste 200 de teren intre strazile Lipscani si Gabroveni . la vest si la nord de actuala strada Selari si Gabroveni.cea mai batrana parte a orasului . care inchideau gangurile de acces. situata la capatul strazii franceze dinspre piata Sfantului Anton. unul dand celalalt catre strada Blanari. iar spre est se intindea pana spre strada Sepcari.Ca tip de constructie. Fatada dinspre strada arhitecturii vechi romanesti. fragmente de fier. Atunci s-au . Curtea Domneasca este marginita la sud de vechea albie a Dambovitei(la sudul strazii Franceze de astazi). Lipscani nu pastreaza carac terele incheiate prin arcade. iar cladirea si-a pierdut si ultima podoaba. incaperile acoperite cu bucurestean. Deasupra intrarii este sapat in angajate. hanul ocupa o mare suprafata de intrari de pe ambele strazi. de expresie foarte cu ancadramente. Vestigii ale fortificatiilor si zidurilor primei asezari domnesti bucurestene au fost dezvelite in cadrul cercetarilor arheologice efectuate intre anii 1967-1972. Centrul vechi 1. cu capitele compozite si cu un bovindou piatra anul constructiei: 1883. bogat simpla.zgura si minereu din sec X-IX. cu Hanul cu tei. coloane Pe latura de sud a strazii catre strada Lipscani .ornamentate cu fonta turnata. cele doua porti mari de lemn de stejar. aproape intacte. Lipscani . asa cum este ilustrata de curtea interioara a hanului. avand etaj.

peste care a inaltat alte zidiri Mircea Ciobanul (secolul al XVI-lea). de Spirii. astazi dis paruta. sub cornisa. XIV-XVIII. sunt astazi amenajate ca muzeu. un sir de ocnite inconjoara fatadele. din mica piata Sfantul Anton alaturata). voievozii se vechile ziduri dept temelii. cu turla pe naos. biserica Buna Vestire alaturata. cel care a ctitorit si paraclisul lui Matei Basarab (secolul al XVII-lea) si. fortificata. ce a dainuit timp de patru veacuri.Palatul voievodal .desco perit marturii ale primelor fortificatii datand din secolul al caramida ale unui turn de sectiune caramizi intercalate. Planul bisericii este triconc. XlV-lea. . Bucurestenii o mai cunosc si sub numele de biserica Curtea Veche sau biserica Sfantul Anton (prin analogie cu biserica. deasupra carora.Cercetarile arheologice nu au degajat in intregime vestigiile si astazi ascunse sub casele si magazinele de pe strazile inconjuratoare. ziduri de din bolovani de rau si Cutii vremea lui Vlad Tepes (secolul al XV-lea). din loc in loc. caracteristice arhitecturii moldovenesti a vremii. 2. 1558-1559). 4. . Biserica Buna Vestire este cea mai veche din Bucuresti. Suprapuse acestora s-au gasit ziduri groase de 80 cm. se vad datand din vremea lui Constantin Romanesti. Soclul edificiului e impodobit cu caramida cu un profil special. in aceasta biserica au fost incoronati domnii Tarii Romanesti.s-au construit noi case. datand din patrulatera. Muzeul Curtea Veche 3. Ruinele Palatului voievodal.Timp de doua secole. In veacurile care au urmat. au aici mai mult un rol decorativeFatadele si turla sunt decorate cu fasii de cara mida aparenta alternate cu fasii de tencuiala. protejate. marita. probabil in timpul celei de-a doua. Domneasca a cazut in ruina si a fost parasita. Biserica a fost inaltata din porunca voievodul Mircea Ciobanul intr-una din cele doua domnii ale sale (1545-1554. intre secolele Domnesti. Biserica Curtea veche . S-a mai pastrat o bolta din timpul domniei fragmente de ziduri Dupa Curtea Brancoveanu (inceputul secolului al XVIII-lea). modificata. Contraforturile.atelIere si pravalii. pamantul a inghitit ruinele. adapostind domnii Tarii preferand Curtea Noua din Dealul folosindu- nenumarate ori reconstruita.

este inconjurata. Pe peretele de la intrare au fost pictate portretele ctitorilor. dupa 1870. a cele mai frumoase redat hanului infatisarea originala. Exista cateva gravuri din secolul al XlX-lea care Hanul a suferit numeroase modificari in timp. In interior. in stuc. a unui portal impodobit cu bogate sculpturi in piatra. a purtat numele de // Dacia" §i in curtea lui au avut loc spectacole de teatru. Intrarea. podit cu strajuita de porti groase. Curtea interioara. epurat. inconjurata lemn. de cealalta. este datorat artistei Nora Steriadi. 5. construita in 1939.Decorul simplu a capatat o nota de somptuozi tate prin adaugarea de catre voievodul Stefan Canta cuzino. Fatada are un decor inceputul secolului in patrulater fatadele albe. marginite de frumoase de atunci a vastei curti. se ridica eleganta cladire a Halei de Flori. umbrite de elegant. boltit.Hanul lui Manuc Restaurat odata cu Palatul Voievodal. Pe laturile pietei se afla doua Stefan Cantacuzino si dintre cladirile cele mai frumoase ale centrului vechi: Hanul luiManuc si Cafeneaua Veche. dupa planurile arhitectului Horia Teodoru. Piateta din fata intrarii in Hanul lui Manuc ocupa astazi locul unde. mica de piatra indica locul unde se afla altadata O cruce altarul. Restaurarea efectuata in anii 1967-1972. se face printr-un gang doi. mozaicul din colt. hanul isi desfasoara streasina lata a acoperisului. im podobit cu mari icoane de argint. in secolele trecute. pastrand orasului unul dintre . Construit la al XlX-lea. Joja. conducerea arhitectului Const. in 1715. Piata poarta numele bisericii inchinate Sfantului Anton. in prima jumatate a secolului al XX-lea. sub monumente ale sale. se pastreaza splendi dul iconostas sculptat in lemn si poleit cu aur. foarte simple. marile hanuri din Bucuresti. la etajele unu si balustrade si cu arcade srijinite pe redau imaginea Hotel stalpi delicati de lemn. de galerii deschise. a fost gandita astfel incat volurnele si decorul fatadelor ei sa se armonizeze cu cele ale bisericii. Hanul lui Manuc ne da o idee de felul in care aratau. de dimensiuni generoase. ferecate. ca si clopot nita. Mircea Ciobanul si Doamna Chiajna de o parte a intrarii. de galeriile cu arcade si plina de care si de calatori. Doamna Fauna. reprezentand Buna Vestire . de stejar. Casa parohiala. arsa in timpul marelui incendiu din 1847.

din nou numele din vremurile cand aici locuia ambasadorul Frantei la dateaza abia din Cu toate ca istoria ei este multiseculara. 7. cu portrete in stilul Renasterii. vechi pastrate pe aceasta strada arhitectura pastreaza traseul de sute de ani. aflata langa marele han Serban Voda(ce se ridica pe locul in care se afla astazi Banca Nationala) este mentionata in documente inca din anul 1667. intregesc pitorescul ansamblului. Traditia cafenelelor este veche in bucuresti. Foarte multe dintre ele au o secolului. Cafeneaua are o infatisare deosebit de pitoreasca: obloanelor solide de tabla de la ferestre. Dintre acestea. se gaseste o alta rafinamentul medalioanelor in relief. partea de sus a fatadelor. de-a lungul veacurilor. pe coltul cu remarcabila cladire bucuresteana. eclectic francez se manifests pe . 10. Acum. Cafeneaua Veche. mai multe nume: Strada 30 decembrie. secolul al XlX-lea. langa biserica Sf..Cafeneaua a ajuns pe aceste meleaguri prin intermediul turcilor si a fost imediat adoptata de clasele de sus ale societatii.Cafeneaua Veche Pe latura de nord a pietei Sf. Gheorghe.. Anton.O cafenea. armonioase si 42. de asemenea incheiate cu arcade in semi-cere.6. 34. in stilul eclectic caracteristic elegante. in contrast cu plasate intre arcadele culoarea alba a zidurilor ei este pusa tigla si de culoarea inchisa a in valoare de nuanta intunecata a acoperisului de Sub cornisa. Strada Carol I. poarta Bucuresti. 38. in 1746. Interioarele pastreaza cateva plafoane boltite. Ulita Domneasca. dispuse intr-un numar infinit de 36. a Ulita care duce la poarta de s u s strada Covaci. alta. un sir de ocnite decoreaza sobru ferestrelor. Cafeneaua Veche apare pentru prima oara intr-un document din 1781.Strada Franceza Cea mai veche strada din Bucuresti. 6. decorate cu elemente inspirate mai combinatii. Usile. care isi purtat. cladirile remarcabila. Dar nu numai influenta stilului cele mai interesante sunt casele de la numerele 44. Strada Franceza. trecerea proprietatii asupra ei dintr-o mana in alta s-a mai consemnat in anii 1812 si 1825. Strada ales din stilul clasic francez. Ulita Slicarilor. a 'C u r tii Domnesti.

2-4.Franceza . Renasterii: decorul este inspirat din antichitatea greaca si din cea romana. ajungem la Curtea Sticlarilor.siste matizarea" care a distrus atatea strazi cu arhitectura ale orasului. Din Lipscani. la etajul 2.Curtea Sticlarilor . ne dau o idee precisa despre bucuresteanul secolului al XlX-lea: un om cu cultul caminului. de toate zilele. ornamentata la colturile dinspre strada si dinspre Splaiul Dambovitei cu doua spectaculoase bovindouri con nivelele doi si trei ale cladirii.i 20). atelier care face legatura intre de sticlarie situat in pasajul in spatele strada Selari si strada Soarelui.. apoi Rahova(Calea Victoriei nr 2. un balcon asezat pe console cu doua mari In capatul celalalt al strazii Franceze.Biserica si piata Sfantul Gheorghe. cladirile de pe strada Franceza.odata cu pasajul Curtii torescul han Fieschi sec. ci si cea a neogoticului. se ridica impozanta cladire a fostului Hotel Central. intr-un . si. rezervandu-i un loc de seama in toate domeniile si mai ales in viata 8. reconstruit in tati fatadele lor vitrate au fost restaurate in anii '70. Gheorghe. In strada Soa relui se pastreaza pi prima jumatate a turistice 9. XIX). la intersectia cu Calea Rahovei. la moda in cea de-a doua XlX-lea (elemente neogotice la cladirile de la numerele intalnim pe fatada cladirii (colt cu ionice sprijinind frontoane clasice. cu un jumatate a secolului al 30 s. azi sediu al unei directii a Ministerului de interne). al casei. Crutate in mod traditionala miraculos de . Bratianu prin piata Sf. Ele unu si cate patru coloane de o forma neobisnuita la Franceza struite in consola la au cate patru cariatide care sustin cornisa etajului etajul doi. o straduta ascunsa Curtii Vechi si debusand in strada Covaci. Strada Lipscani traverseaza bulevardul mic parc. Sticla rilor. La numarul 2 cu coloane Calea Victoriei ) elemente caracteristice stilului balcon sustinut de console cu frunze de acant cariatide. un om care iubea frumosul cu nodestie dar cu staruinta. Soarelui nr. desi in majoritate prost intretinute si aflate intr-o stare de degradare care le mascheaza adevaratul chip. se inalta Caracteristice arhitecturii secolelor (1716. Multe dintre cladirile din strazile selari si Soarelui se ridica deasupra vestigiilor Curtii Vechi. Str. cotind spre cheiul Dambovitei prin strada Selari. care ada posteste astazi un restaurant cu velei pe o latura a acesteia. al famiiiei. XVIII si XIX.

. o bisericuta Bran coveanu. pentru ca turcii sa nu afle ca aici e locul de odihna al voievodului martir. Fatadele. con struita intre anii 1705-1706. cu turla sustinuta cu patru stilul coloane. impartite printr-un brau nite.biserica Sf. sunt impo incheiate in mormintele lui arcada. De aici a fost luat pe furis de Doamna Maria. la fel ca sI balustradele pridvo decorat cu reliefuri florale. Gheorghe. sub conducerea arhitectului Stefan Bals. cu 12 coloane in torsada. fiind din nou refacuta. Constantin Brancoveanu a fost decapitat in 1714 la Istanbul. ilustrand dobite cu doua siruri de oc Doamnei Maria brancovenesc. reconstruita de Constantin Brancoveanu. Doamna Maria a pus candela de argint. are un plan trilobat. trupul sau a fost aruncat in mare. urmatoarea inscriptie: . pe care. Sf. biserica este o reconstructie a unui mai vechi aflata alaturi de cel mai vechi si mai mare in care erau gazduiti han bucurestean. acoperit cu o piatra fara nume. Gheorghe Nou. impreuna cu cei patru fii ai sai. opera a sculptorului Oscar Han. biserica Sf. in fata careia este asezata statuia lui Constantin nenumarate marturii ale istoriei monument. Biserica. cu pronaos largit. adus la Bucuresti. de unde a fost scos de cativa apropiati si inmormantat la o manastire de langa Constantinopol. si de cladirile vechiului han. printre ornamentele florale.Aeeasta candela ce s-au dat la sfeti Gheorghe cel Nou fericitului domn IO CONSTANTIN BRANCOVEANU lumineaza unde odihnesc oasele BASARAB VOEVOD si iaste rnesterul care a lucrat-o a ascuns o .Aflata la un nivel mult mai jos decat nivelul actual al trotuarului. cele de sus aurita si za o frumoasa catapeteasma . patriarhii si egumenii. Ultima restaurare. in special in urma deselor incendii care Hanul si biserica au ars din nou in marele incendiu din 1847. in 1720. modificate si marite in decursul secolelor. Asezata pe un loc care pastreaza in subsol orasului. Deasupra mormantului. Gheorghe Nou. sprijinit pe capiteluri impodobite cu motive florale. mistuiau parti mari din oras. cetatea de scaun a Mariei Sale si ingropat in biserica pe care o ctitorise. astazi era inconjurata de palate necontenit disparut. biserica a dainuit. In interior se pastrea Constantin Brancoveanu si al rului. a avut loc intre 1979-1983. aceasta a insemnat sfarsitul marelui han. Cea mai frumoasa podoaba arhitecturala a bisericii este pridvorul.

Parterul. o interesanta sculptura: monumentul opera a artistului Constantin Baraski. care si maria sa nadajduieste in Domnul iarasi aicea sa i se odihneasca oasele. centrul nou este la locul unde ar trebui sa fie care se perceput acum de catre locuitorii orasului Unive. biserica a fost me reu refacuta. cum intre orasele principale figurau si cele din Roamnia Mare. Turnul Baratiei. Turnul are sectiune patrata si cele patru nivele sunt construite fiecare in retragere.Kilometrul 0 In anii din urma a fost reasezata. abia in 1914 inscriptia de pe candela ce strajuia mormantul necunoscut a fost descifrata si astfel s-a aflat unde odihneste Domnul Tarii Rornanesti. are deschideri in ogiva. in mod atat de hotarator. Construit in anul 1813. in 12 zile. in piata topografic este situat in piata Sf Gheorghe Nou si el a fost marcat. Baratia Pe bulevardul Bratianu. in 1938. autoritatile comuniste au ordonat scoaterea monumentului. ci si asupra dezvoltarii Capitalei tarii. nu numai asupra artei vremii sale.Sfera este asezata in centrul unui cerc adancit in pamnt. Silueta sa aminteste oarecum turnurile ascutite ale bisericilor gotice. sprijinit de contraforturi. centrul vechi este cel Kilometrul Zero. pe circumferinta caruia sunt inscrise distantele kilometrice intre capitala si principalele orase ale tarii. turnul ni se infatiseaza astazi in forma in care a fost refacut in anul I860. ciuntita in 1940. 10. lulie.sitatii. nu departe de piata Sfantul Gheorghe. printr-o sfera de bronz sugerand cifra zero si avand un décor in relief infatisand simbolurile zodiacului. a fi la inter sectia axelor mari nord-sud. la etajele superioare ale turnului apar arce a caror forma o subliniaza pe cea a frontoanelor in unghi ascutit deasupra carora se inalta flesa. alaturat bisericii catolice cu acelasi nume.Dar. Gheorghe Nou. in parculetul din fata bisericii Sf. In mod traditional. 9.facuta de doamna mariei sale Maria. se inalta unul dintre cele mai cunoscute monumente bucurestene. Pe acest loc a existat din vechi timpuri un ase zamant catolic. leat 7228" (1720). Timp de doua secole. amintit in din 1578. coborand spre piata Unirii. Dintotdeauna au existat controverse cu privire considerat centrul intinde in jurul Curtii Vechi. nu s-a stiut unde este ingropat Brancoveanu. Distrusa de incendii si cu documente inca tremure. dupa marele . cel care si-a pus amprenta. est-vest. centrul orasului.

in iconostasul. s-a re construit biserica si s-a re facut turnul.Smardan. intre strada Cavafii vechi si Calea Mosilor. strazile Doamnei Blanari. multe cladiri isi ridica zidurile pe zidiri mai vechi. dar alcatuind un ansamblu unitar prin coerenta si prin gustul care a stat la baza alegerii si compunerii decorului. dar in secolul al XVIII-lea biserica refacuta de doua ori in prima aspectul orasului in secolul al XlX-lea. Bardtiei. Sepcari. 1595 si refacuta in timpul domniei lui Constantin Bran coveanu. avem pe dreapta vechile strzi din jurul Palatului Voievodal.incendiu din 1847.structiei initiale. bulevardul.Pe dreapta. pastreaza case cu arhitectura caracteristica vechiului Bucuresti. este mentionata in documente si se stie ca a fost jumatate a secolului al XlX-lea.Covaci. actuala a Putin mai jos pe bulevardul Bratianu.Selari cele mai multe denumite dupa meseriile celor care isi aveau atelierele aici. fin sculptat. Bacani. Sf. frumusetea lor poate fi inca vazuta pe sub masca pe care le-a asezat-o pe chip saracia si neglijenta. strazile Gheorghe Nou si pana la piata Unirii. prin spatele bisericii Sf. infatisarea bisericii este da torata ultimei refaceri din deceniul al patrulea al sec. desi cladirile sunt deteriorate si neingrijite.In jurul Curtii Vechi. se pastreaza numeroase case vechi pe Pentru cineva care doreste sa cunoasca din centrul vechi va fi o cu certitudine data exacta a con. Calea Mosilor. a carei fatada nu se cunoaste se zareste printre doua blocuri in spatele carora a fost trasa. pe aceeasi parte. Forma actuala a bisericii dateaza de la restau rarea din cel de al patrulea deceniu a secolului XX.lasand pe stanga o parte destul de importanta din el. ctitorita de Voievodul Stefan Razvan al Moldovei. chiar inainte de a se intra in piata Unirii. Pe straduta Razvan. Una dintre podoabele bisericii este . putem vedea spectacolul insolit pe care il ofera Biserica Sf. Ion Nou. XX. deschis la sfarsitul sec al XIX-lea. 11.Gabroveni.Strazile din Centrul Vechi adevarata incantare. incepand de la spitalul Coltea. Venind pe bulevardul dinspre piata Universitatii catre piata Unirii. Patriei. Ion Nou. se afla mica biserica Razvan. Pe stanga bulevardului. a taiat in doua centrul vechi . ilustrand o mare varietate de stiluri. o plimbare pe strazile Coltea.

Calea Rahovei incepea de langa Curtea Veche si se indrepta catre sud. pe patru Pe Calea Mosilor.Podul Calicilor". ciuntita astazi prin construirea noului cartier din spatele palatului de Justitie. Sibila delfica etc) stand din portrete de filozofi si sibile.12 Biserica cu Sfinti sfarsitul secolului al De plan triconc. Biserica cu Sfinti. XVII-lea de Popa Fierea si restaurata in mai multe biserica are clopotnita deasupra pronaosului si Fatadele sunt o turla pe naos.. pentru ca pe aici se iesea catre Craiova. Alaturi de scris in litere chirilice. in timpurile de inceput ale orasului... infirmii.podul''' capata numele de Calea Craiovei. perpendicular pe Dambovitei mergand spre piata Natiunilor Unite. starostele calicilor ". saracimea catre marginile orasului. fiecare persona aparea orasului au acum stearsa de vreme in cea mai mare parte. Din central vechi pana in Dealul Spirii Foarte aproape de piata Unirii. cand mai multe strazi au primit denumiri amintind . impartite in doua registre. Numele pe care-1 poarta in zilele noastre 1-a capatat in 1878.i ntalnim primul tronson al Caii Rahovei. pe partea stanga. Casele boieresti imping incet. locuitorii decis insa ca personajle pictate sunt sfinti si au numit lacasul ”Biserica cu Sfinti”. . incet. jucand radial din centru spre exteriorul orasului. Nu dupa multa vreme. spre Alexandria si spre Turnu Magurele. Primul nume pe care 1-a purtat a fost . cu firide Pridvorul are area dele in acolada caracteristice epocii in care a fost construita. Platon. decorate oarbe incheiate in arce in acolada. Calea Rahovei era una din cele cinci artere principale. pictate in firi dele de la partea superioara a cladirii. Deosebita era decoratia pictata a exteriorului. sprijinite coloane. Calea isi schimba numele: acum ii spune Podul Calitei. Constantin Brancoveanu este primul domnitor care incepe sa daruiasca boierilor locuri in mahalaua calicilor. dupa ce construita la randuri. depasesti strada Hristo Botev. 13. cei care traiau din mila publica. tot el judeca §i pricinile dintre ei. XX. poate dupa numele vreunei boieroaice care-si avea casa pe aceste locuri. in aceasta zona se adunasera sarmanii. Capetenia acestor nefericiti era . pentru ca. care ii reprezenta in fata Domnului si a bisericii. con numele lui (Thales. intr-o piateta se ridica ultima oara in prima jumatate a sec.

datorata arhitectului Alexandru Orascu si zidita intre anii 1881-1888. monu carui coloane si ornamente amintesc de decorul sculptat al bisericii Curtea de Arges. nascuta Mavrocordat. se pastreaza biserica Domnita Balasa.fetita slaba de inger . mai mare.victoriile romanesti in Razboiul de independenta. In biserica. a inlocuit vechea biserica ridicata de domnita Balasa. mentala. Actuala cladire. fiica lui Constantin Brancoveanu si Manolache Lambrino.gheaza un inger sculptat. incununata de un portic ale Episcopale de la si sotia vel-banului Intrarea in biserica se face pe o scara larga. Domnita a ctitorit pe aceste locuri. intre naos pronaos.Dupa cutremurul din 1838. doua lacasuri. in spatiul traditional rezervat mormintelor. Biserica. in stil neoromanesc. 14. unde se aflau casele in care a locuit. unul impreuna cu sotul ei . pe partea stanga sta mormantul Zoitei Doamna. ritmata de benzi orizontale de tencuiala. celalalt. este construita din caramida aparenta. in 1877. opera lui Ion Georgescu. romanii i-au invins pe turci la Rahova. vizavi de Palatul de Justitie. aici au avut loc multe dintre nuntile si botezurile fastuoase ale familiilor din protipendada Capitalei. constructia s-a dovedita fi destul. Biserica Domnita Balasa Pe Calea Rahovei. .un mic paraclis zidit in 1744 si care nu s-a pastrat. Terminata in septembrie 1751. In prima jumatate a secolului alXX-lea. asupra caruia ve. dupa moartea lui Manolache Lambrino. la numarul 1. vizavi de acesta. respectand planul impus de ritul ortodox. care imita piatra. intr-o curte cu brazi. infiata de Grigore.Mormantul monumental al Zoitei Doamna este opera sculptorului francez Jules Roulleau.biserica a fost lacasul preferat al elitei buurestene.de fragila. pe dreapta se afla mormantul din marmura al domnitei Balasa. care a distrus-o in mare parte a fost reconstruita de baneasa Safta Brancoveanu. ultimul descedent pe linie barbateasca al voievodului Constantin Brancoveanu si casatorita cu domnitorul Gheorge Bibescu. astfel incat a fost necesar sa fie refacuta in 1831 de banul Grigore Brancoveanu.

care o impodobeau in primele decenii de adevarat furnicar.In curtea bisericii este asezata statuia domnitei Balasa. In axul fatadei.Palatul de Justitie Incepand de la Calea Rahovei. al caror autor este sculptorul Carol interior. opera din anul 1881 a lui Karl Storck. ocupand aproape un sfert existenta ale palatului. Biserica Sfantul Spiridon Vechi Lasand pe stanga din suprafata acesteia. un mic monument asezat pe un piedestal. o plimbare prin salile de judecata are sanse sa fie interesanta. Accesul in palat fiind ingaduit oricui. incadrat francez A. deceniu pentru a inlocui vechiul solului. de-a lungul constata cu precadere in fatadei. traversam strada Danielopol. monumen tale. demolat in . la de doua statui personificand Storck. In orele diminetii.. totusi cladirea nu este intr-o stare buna de iar scarile de onoare din interior sunt de Portretele sculptate ale marilor cladirea are o fatada lunga. pe Splaiul Ind-pendentei isi desfasoara fatada principala unul dintre cele mai impozante monumente de arhitectura din Justitie. Ballu. Bucuresti. 15. are dimensiuni ultimul de ceniu. nu s-au pastrat. Palatul de Forla si Prudenta. intre 1890. Construita in stilul neorenasterii. Palatul de Justitie. Desi exteriorul a fost renovat in conservare. este care duc trepte asezat un ceas. lucru care se decorate. Sala Pasilor Pierduti pe ma sura imensitatii cladirii. lucrarile au fost incheiate sub conducerea arhitectului loman Ion Mincu si au durat cinci ani. spre partea de sus a cladirii. Multe dintre salile de judecata sunt bogat marmura. Palatul de Justitie este un 16. Alte sase statui sunt dispuse in nise. magistrati. depasim blocul (sub care se afla. ingro pate in adancuul si ajungem la construita in ultimul turn cu 17 etaje din Piata Natiunilor Unite mica biserica Sfantul Spiridon Vechi. marcheaza locul unde se afla altadata paraclisul zidit de domnita Balasa. in stanga intrarii bisericii. monument ce se afla pe aceste locuri. vestigiile “palatului Coconilor” lui Constantin Brancoveanu) Este o biserica minuscula. Edificiul a fost ridicat dupa planurile arhitectului 1895.

la anul mentionat ingropata in pamant. Pisania ei constructie anul 1747. ctitorul lacasului. iulie 10. datand din 1715. si acesta este motivul pentru care ultimele doua particularitate. Este insa probabil ca biserica era mai in pisanie. este una din multele ctitorii ale marelui voievod Matei Basarab. a fost nevoie doar de o singura zi pentru ca buldozerele sa faca una cu pamantul bisericuta. iulie 25". cand cursul Dambovitei a fost modificat. socotit apoi randuri din pisanie sunt scrise in limba araba.Sultana domnita 1785." Deasupra inscriptiei este sculptata stema Tarii imparatesc cu acvila bicefala al Cantacuzinilor. pastreaza atat pisania. de-a lungul vremii. a fost numai refacuta prin grija lui Constantin Mavrocordat. Sfintii Apostoli. spune: . fiind enorias la dansa prea luminatul imparatesc neam al Cantacuzinestilor la leatul 7223. foarte iubita de bucuresteni. Constructia actuala. Sf. Pisania cu rama inflorita de piatra de deasupra usii din pridvor. Au restaurat-o. cat si icoana de hram cu inscriptia . Pana in 1880. Spiridon pe stanga. dispuse in doua registre. In 1747 biserica a fost inchinata Patriarhiei din Antiohia.. . tronul si este decorat cu arcade oarbe stranele din perioada domniei lui Exteriorul. tencuit. pe locul unei mici biserici de lemn.1985. in anul dintaiu al domniei lui. raului. Biserica Sfintii Apostoli Lasam biserica Sf. construita in 1636. mergem cateva zeci de metri pe strada Vanatori. ajungem la bise strazii. Era pe jumatate biserica se afla pe malul stang al indica drept data de veche si ca. Biserica Sfintii Apostoli. iar dedesubt blazonul rica care a imprumutat numele Spiridon fiind singura biserica din Bucuresti la care se intalneste o asemenea din ciubuce de caramida. Romanesti. In interior se pastreaza catapeteasma. scurt la dreapta. Usa si Stefan Canta cuzino. refacuta in urma initiativei Patriarhiei. 17. Constantin Bran coveanu si Stefan Cantacuzino.. cotind pe str.Aceasta biserica a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel fiind intaiasi data de lemn. domni torii Grigore Ghica. care se deschide la dreapta si. cateva pietre de mormant si frumoase vitralii. s-a zidit din piatra de raposatul Mateiu Voievod si acum s-a impodobit si pe dinauntru si pe dinafara cu adaosul clopotnitei si cu altele de Prea Imparatul Domn lo Stefan Cantacuzino Voievod.

ctitorie a jupanesei Caplea si a lui Ghiorma Banul. scapind cu viata. se a Arhivele au fost flau la data demo larii (1985) cladirile Arhivelor Statului. cu masivul palat al Antonescu si Cristofi Cerchez. biserica manastirii Casa parohiala a fost construita dupa se afla intr-o stare prea planurile arhitectului Grigore Cerchez.ferestrele au ancadramente de piatra sculptata.Pe cand era dus spre Curtea Domneasca. intre 1589-1591. 1. Fatadele sunt inviorate caramida. pe strada Dambovitei. Dealul Mihai Voda se afla pe malul Dambovitei si. Pentru a fi stramutate Mihai Voda n-au mai fost pastrate decat biserica si de pe colina lor in locul dosnic in care se afla acum. avea la poalele sale un lac. in 1564. 18. Mihai Voda dupa 1866. Planul trilobat al bisericii este imbogatit cu doua incadrand absida aparenta §i de tencuiala caracteristica ambele registre. unde urma sa fie executat. Pe deal. Din intregul complex al manastirii clopotnita. cunoscut sub numele de . inlocuind astfel bisericuta de lem. Pe malul lui se afla. chiar in apropierea cheiului numente ale Mihai Voda. rnariastirea de pe deal. pe vremea cand nu era inca ban al Craiovei. drept multumire Mihai a ridicat. Exteriorul are decorul de benzi alternate Ruga i-a fost domniei lui indeplinita si. Mihai a fost prins de oamenii acestuia. ca si biserica. din ciubuce rotunjite de secolului al XX-lea. au fost inlocuite cladit sub conducerea arhitectilor Petre gazduite de manastirea Arhivelor Statului. rnai inalte pe registrul de jos. dispuse pe de po doaba de arcade oarbe. iar la absidiole dreptunghiulare.Lacul Adanc". buna de conservare. nu Arhivelor la nr. dar constituia deja o amenintare pentru voievodul asezat pe tronul Tarii Romanesti. Biserica Mihai Voda Cativa pasi mai departe. distrusa intimpul Petru Cercel (1583-1585). . vechile cladiri manastiresti. in jurul bisericii. Traditia spune ca. dar. pe pastreaza unul dintre cele mai cunoscute mo- dealul care a capatat numele voievodului. se Bucurestilor. Mihai a cerut sa fie lasat sa intre sa se roage in bisericuta de pe malul lacului. in vechime. ridicata de Mihai Viteazul in 1589. o biserica de lemn inchinata Sfantului Nicolae. biserica si secolului al XVI-lea.. inceputul foarte deteriorate. de caramida altarului.

domnitorii preferand racoarea Cotrocenilor. al megalomaniei unui dictator. In . dand la iveala. Acolo unde astazi se ridica Palatul Parlamentului se afla Dealul Spirii. prin oras se sopteau zvonuri despre inca un muncitor cazut victirna unui accident de munca. un incendiu a devastat-o. Periodic. era comitetului central. rod al sacrificata viata 20. nu i-a adus lui Ceausescu satisfactia de a o vedea terminata.urbanizarea" din anii '80. pe care Ceausescu o vedea ca pe o Bucuresti imaginat de el. odata cu intregul cartier care il acoperea. a fost sters de pe fata pamantului. destinata sa inlocuiasca vechea curte cazuta in ruina. construita pe o colina artificiala. au disparut in . Nu dupa multa vreme. 1989. Dealul Spirii. In anii aceia. a fost nevoie sa fie coborate pe verticala cu distanta de 289 m. o jertfa de sange adusa marelui santier inghititor de vieti si destine. inca dezgolita. astfel incat a capatat numele de Curtea Arsa. povara mareata a adancul sau urme ale unei 6. casele domnesti si apoi casa Golescu din Calea Victoriei. in deceniul al noualea al secolului XX. dar peatru aceasta fusese destinata sa adaposteasca sediul presedentiei. Dealul care a purtat. numai fatada si cateva incaperi erau gata. timp de veacuri. inima a noului Cladirea. pentru a fata dambului urias care se intreg furnicar de oameni.2 m si trase pe o manastirii.sufocate intre blocuri. Nu a fost locuita mult limp. al partidului comunist si principalele ministere. care-si imprumutase numele dupa cel al unui vestit doctor care-si exercita profesiunea pe aceste locuri. structura complicata a etajelor subterane ale viitoarei cladiri. Palatul Parlamentului Intregul cartier de pe malul drept al Dambovitei este dominat de imensa cladire a Palatului Parlamentului. si care asaindea in stravechi locuiri getodace. nu multi bucuresteni se incumetau sa se cartierelor distruse.. Aceia care isi infrangeau repulsia aventureze printre ruinele si teama. ramaneau uimiti in arunca o privire asupra lucrarilor titanice la care trudea un inalta in mijlocul peisajului dezolat. Aici a fost construita in secolul al XVIII-lea Curtea Noua.Casa Poporului . 19.

Inscriindu-se in froma generala a unei piramide.Ceausescu a dorit sa fie mai strada transmite o impresie de lata decat Champs Elysees din Paris -.Ca si esterioarele.Suprafata constructiei este de 330. . Coridoare nesfarsite sunt luminate de sirusi de lampi complicate de cristal. dupa cladirea Pentagonului. care purta initial numele pompos de bucurestenii 1-au Cu inimitabilul lor umor negru. Contemporana. pe care il insufleteste numai vioiciunea jeturilor de apa ce tasnesc din fantanile uratite de o multitudine de ornamente din piatra artificiala. ca un decor ae teatru urias.Dimensiunile indreptatesc palatul sa fie considerat ca a doua cladire din lume ca marime. a fost abandonat). in cladire a putut fi mutat sediul Camerei Deputatilor. cu o inaltime de 84 m(proiectul unui acoperis cu pante abrupte. Unirii.decenta a unui intreg popor. din fata Palatului Parla mentului. ca si salile nenumarate. serveste ca scena unor spectacole de masa si mobile de arta. candelabra immense de crystal. Cu o arhitectura declarativa si factice. cladirea are 12 etaje in corpul central.000 m2. se arta moderna.cu o inal time de 16 m si o suprafata de 2200 m 2. Pentru unele sali s-au executat covoare speciale spre Bulevardul Natiunilor Unite. de tavanele carora atarna adevarate paduri de candelabre. In fata Palatului se deschide bulevardul bulevardul Victoria Sodalismului. usi sculptate. National de Arta afla o sala unde se organizeaza expozitii de poreclit imediat . Pe cealalta latura a fost amenajat Muzeul Pe una din laturile ei. Cea mai mare sala este Sala Unirii . Lucrarile au continual in anii urmatori. Cladirea gazduieste uneori evenimente culturale. Marea Piata a Constitutiei la sarbatori. care I-ar fi dat un plus ubstantial de inaltime. in 1997. interioarele au fost proiectate pornindu-se de la ideea unui lux orbitor:pavimente cu mozaicuri din marmura colorata. coboara in terase. impodobita pe mijloc cu un sir lung de fantani. Este o artera lata . spre care dealul artificial sau defilari militare. cel mai mare candelabru din palat cantareste nu mai putin de trei tone si are 7000 de becuri. concerte sau spectacole.. astfel incat.Victoria socialis mului asupra Capitalei". tavane bogat ornamentate. monotonie. scari monumentale.

parintele" a peste 60 de carti. Manastirea Antim Ascunsa dupa sirurile de blocuri de pe dreapta este unul (coborand dinspre piata Constitutiei spre Plata Unirii. mai tarziu. Exceptional de talentat. Unele precum si numeroase mestesuguri artistice: pictura. Stradania le va fi rasplatita cu o ora sau suita de idelungate expozitii temporare. pot sa Parlamentului pana la intrarea doua de cunoasca arta Contemporana strabata pe jos distanta de la poarta din str. atat prin arhitectura sa cat Din bulevardul Unirii se poate ajunge in strada Antim trecand prin unul din pasajele fundatura. araba si greaca. in 1690 Antim este chemat in Tara Romaneasca de domnitorul Constantin Brancoveanu si de Dosoftei. Inainte de a se calugari se numea Andrei. ea a inlocuit o mai veche biserica Antim s-a nascut la 1650 in Iviria (numele vechi al Georgiei). dintre cele mai importante lacasuri de cult ale Capitalei.invataturi crestinesti" tiparite la 1700. Muzeul National de Arta Contemporana Cei care doresc sa romaneasca. este ctitoria al XVII-lea. care 1-a jucat in viata orasului si a tarii. sculptura in lemn si piatra. In 1691 il aflam pe Antim Ivireanul la manastirea Snagov. eel care. Ajuns la muntele Athos. Antim este . are ocazia sainvete limbile xilogravura.. lui Antim Ivireanul. oglindind spiritul sau profund autorul Predicilor (in greceste Didahii). Asezamantul este la capatul strazii. care pre zinta panorama artei contemporane romanesti. Scriitor. manastirea Antini si prin rolul de centru cultural pe dintre blocuri. dintre care 4 sunt scrise de el insusi.21. Este domneasca. sculptura si artele grafice. avea sa devina mitropolit. spre norocul lui.. Izvor a bucurie estetica. broderia. mitropolit al Tarii de lemn din secolul Romanesti si carturar de seama. . tipograf si artist. Viata lui este un adevarat sir de aventuri: luat rob de turci. inconjurate de blocuri. unde. este rascumparat de Patriarhia Ecumenica. o multitudine de artisti ilustrand tendinte diverse in pictura. . Muzeul este conceput ca o muzeului. cam in fun dul curtii. instaland tipografia religios si moral. practic intr-o Manastirea. Norocul continua sa-i surada. si sa respire putin aer curat. ajunge la Constantinopol turca. ridicata intre 1713-1715. 22.

strainilor. tipografie greceasca si una mestesug din tara. sculptat al usii de intrare). destinand-o ajutorarii tinerilor saraci care Antim nemultumeste atotputernica Poarta Otomana. paraclisul. cladirea Sinodului (translata in modificata la restaurarea din 1860. Sinod (arhitect N. sar Surghiunit la manastirea Sfanta Ecaterina de la muntele Sinai. Se de incinta. Ca printr-un miracol. situat pe latura din dreapta a incintei (remar Para clisul a fost zidit de Antim si are o manastiresc. Constartin Brancoveanu. se intra in paraclis. iar intre 17081716 a fost mitropolit al Ungro-Vlahiei. pentru ca sa nu piara acest lasat toata averea sa manastirii sau." Antim a manilor.dintre carti suntimpodobite cu gravuri al caror creator este insusi Antim... exprimandu-si prin testament dorinta ca . In cladirile sfantului asezamant. ctitorul a infiintat si o tipografiei unul de la altul. complexul manastirii An intra in incinta prin turnul tim a putut pastra aproape integral zidul 1985) si biserica. fetelor de maritat fara zestre. adaugire tarzie la in al incintei. ca si protectorul mitropolitul este ucis in romaneasca. efectuata de Casa parohiala dateaza din secolul al XlX-lea. timpul calatoriei. adaposteste un muzeu Sfera de aplicabilitate a programelor si proiectelor I. A ilustrat In anul 1705 devine episcop de Ramnic (unde instaleaza o alta tipografie). Reabilitare. Evangheliile de la 1693 si 1697. manuscrise. supra vietuindu-i lui Brancoveanu numai cu doi ani. numita de bucuresteni cu numele fondatorului ei. Din cele doua cuhnii aco coltul din dreapta-est Palatul Sfantului carti rare. Miha ansamblul cu icoane. la ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat. reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti . acoperita cu o cupola. Pe sub o frumoasa arcada polilobata. chiliile. In aceasta perioada ctitoreste manastirea cu hramul Tuturor Sfintilor.. in 1716.tipografii sa invete mestesugul intemeiate de el. escu). constructie masiva care a fost intrucatva arhitectul austriac Schlater. Dar. cabil ancadrament singura incapere. perite cu bolti suprapuse nu se mai pastreaza decat una. vor sa invete. clopotnita.

Zonele urbane destructurate . reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone. cu rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile de viata ale zonei. Totodata. insuficienta cadrului legislativ. Reabilitarea Zonelor Construite Protejate Zona Centrului Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric. departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic. municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale si de est. Analizele situatiei existente evidentiaza. Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme. Hristo Botev – la est • bd. cultural etc. insa. 3. estetic. dar starea generala este. pe langa disfunctionalitatile complexe concentrate in aceste zone. Zonele istorice (zonele construite protejate) – decazute / degradate . solicita costuri tot mai mari. un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii. Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei – la sud • Calea Victoriei – la vest. 2. economic. pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale. Întreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase. Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii Distingem in cadrul orasului Bucuresti. . impuse de politica de dezvoltare de tip european. Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha. Elisabeta – la nord • str. institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente. Zonele de locuinte colective. accentueaza inelasticitatea la schimbare. in centrul geografic al orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre: • bd. trei tipuri de zone in care se impune implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana: 1. De asemenea. municipalitatea va lansa parteneriate public – private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor. ecologic.Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential. in principal. izolate de lumea postindustriala.. Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul revitalizarii.

a derulat impreuna cu U. Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. care confera identitate si prestigiu orasului . sustinute de o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri.numeroase constructii cu valoare arhitecturala. iar locuintele in toata partea de sud. incluzand cladiri publice. pentru dezvoltarea acestei zone. degradate. artă. In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului Bucuresti. in vederea integrarii lor sociale . Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare. Situatia existenta Zona si-a pastrat caracterul si aspectul. Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului. imbunătăţirii. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii. Programele de succes din domeniul dezvoltării zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa realizează legături intre turism. care detin un puternic potential turistic si economic. cu multe cladiri de importanta arhitecturala si istorica. activităţi tradiţionale. Această valoare trebuie păstrată şi promovata la nivelul dezvoltării oraşului ca viitoare capitală in cadrul Uniunii Europene.Sa pregateasca.Caracterul specific al zonei centrului istoric rezultă din valoarea sa ca rezervaţie de arhitectură. sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii. Fondul construit are o valoare tehnica inegala. din care 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. . clar exprimate. magazinele in S – V. cu multe constructii in stare mediocra.D. biserici si locuinte. (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit “Un Bucuresti Frumos”. resurse naturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice in scopul conservării. muzee. promovării şi gestionării acestor resurse ce nu pot fi inlocuite. conservarea patrimoniului istoric.N. care a avut urmatoarele obiective : . Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si cultural.Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului. prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a .P. istorica si ambientala. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N – V a acestei supafete. valorificat in prezent doar partial. In Zona Istorica sunt in jur de 520 cladiri.

Asigurarea coordonării. politici zonale. controlul dezvoltarii si promovarea centrului istoric. Politica formulată in această direcţie se referă la: Asigurarea capacităţilor reţelelor edilitare in concordanţă cu cererea consumatorilor .lucrari de reparatii la : Gradinita nr. agenţii internaţionale. Halelor 17. 66 in valoare de 31. din punct de vedere al graficului de realizare. Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. 54 si la Scoala nr. In plus.restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56. Franceza 54.pavajului strazilor din aceasta zona. Halelor 15. USD dupa cum urmeaza : . 23 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 Obiective urbanistice propuse Studiul elaborat de municipalitate se bazează pe situaţia actuala din zona centrului istoric şi pe tendinţele de dezvoltare a pieţei imobiliare din Bucureşti.155 USD.665 USD . la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.717 UDS. agenţii guvernamentale. fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului privat. politica de investiţii politica de trafic politica de chirii politica mediului urban politica de dezvoltare instituţională Din punct de vedere instituţional.377 USD . ele pornesc de la premiza că un program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici specifice şi prin facilitarea şi coordonarea acţiunilor celorlalţi actori importanţi in proces – comunitate. Franceza 60 in valoare de 103. Selari si Gabroveni in valoare de 118.pavari de strazile:Covaci. există trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaţiunilor de dezvoltare/revitalizare: . sector privat. Direcţiile propuse de acţiune iau in considerare experienţe similare din oraşe din Europa centrală şi de est (Lublin in Polonia şi Vilnius in Lituania). Politici sectoriale de dezvoltare: politica utilităţilor şi serviciilor publice Este prioritara pentru municipalitate. Halelor 3. intre investiţiile in infrastructură şi reabilitarea fondului construit. Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare. .

Smârdan şi bd I. Ipoteza 3 – Transformarea unei direcţii din primărie intr-o societate comercială având consiliul drept unic acţionar. Zona 6 – birouri in zona străzii Hristo Botev şi Căii Moşilor. cu o valoare totala a investitiei de 9. 8 şi 9 – cu caracter preponderent de recreere. Modul de abordare al dezvoltarii institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti. 1 – Primăria. singură. stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include : . de-a lungul bd. in concordanţă cu obligaţii contractuale precizate.Brătianu. este implicată in managementul operaţiunilor. din care: 8. Pe fiecare arie in parte. Zonele 7. intre str. iar sectorul privat operează pe baze comerciale zona. Zona 10 – cu caracter rezidenţial.actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica - . 24 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 Politici zonale: Din punctul de vedere al formulării unor politici de dezvoltare pe arii de intervenţie. politicile de dezvoltare trebuie să conducă la conservarea caracterului esenţial. cultură. agrement. Zonele 4 şi 5 – dezvoltări de birouri. O zonă de culoar comercial. Zona Centrului Istoric este structurată astfel: Zona 1 – zonă cu caracter preponderent comercial. in parteneriat cu sectorul privat. Zona 2 – zonă de birouri. Zona 3 – zonă de birouri – centrul financiar.5 MEURO. Elisabeta şi Carol.0 M EURO – credit BERD 1. situată de-a lungul străzii Lipscani. de-a lungul arterelor majore de circulaţie şi al străzilor cu caracter comercial.5 M EURO – alocatie buget local Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar cu facilitati moderne). realizează managementul operaţiunilor . Ipoteza 2 – Primăria. de-a lungul Splaiului Independenţei.C. la renovarea fondului construit existent şi să stimuleze investiţii şi localizarea acelor funcţiuni/activităţi ce-i conferă locului specificitate şi valoare: Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului.

Blanari . cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri.dezvoltarea turismului. Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi. Se vor transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona. urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal : Lipscani .Hanul cu tei . . . La terminarea implementarii proiectului.iluminat stradal Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si pavimentele. Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate. turism.Franceza .Caldarari – 140 locuri parcare .Stavropoleos .Bacani . dintre care exemplificam: .dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect .Pictor Tonitza Patrascu Voda Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus. Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de: .pasaje pietonale . Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului: .imbunatatirea mediului stradal si a infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici sau privati in modernizarea cladirilor. divertisment si a altor activitati economice. Scopul general este “impulsionarea” restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor.Toma Caragiu – 300 locuri parcare.apa si canalizare . .proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si strazilor precum si pietonalizarea.Reabilitarea infrastructurii in Centrul Istoric Situatia Existenta Situatia Propusa Strategia de reabilitare .electricitate .dezvoltarea unei Strategii de Restaurare.gaz metan .Gabroveni – 200 locuri parcare .Sfanta Vineri – 300 locuri parcare . in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate. cafenelelor. restaurantelor.crearea a numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea acestora.telefonie . 28 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 . restaurantelor.

locuinte. cunoscuta sub numele de «Zona Bucuresti 2000». imbunatatirea calitatii mediului. avand diferite functiuni : turistice. sau de revitalizare si reabilitare urbana a unor zone : . restaurare. arhitectural. gestiune . . a imaginii urbane si a spatiilor publice . reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala aproximativ 200 ha teren liber . management.investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de patrimoniu.parteneriat in probleme de know-how.oportunitati de afaceri in parteneriat public – privat . • Reabilitarea subzonelor destructurate. istoric. . spatii comerciale si hoteluri de mica anvergura.obiective urbanistice • Constituirea unui pol urban. realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei specifice .investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare: parcaje publice. amenajari de trasee si spatii publice pietonale. 200 ha teren liber .realizarea unor trasee si zone pietonale.strategie de reabilitare si revitalizare • Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante. birouri de mica anvergura . . • Remodelarea si completarea centrului politicadministrativ national existent . Reabilitarea Zonelor Destructurate Caracteristica este Zona Noului Centru. 485 ha. nationala si europeana . agrement. de agrement. adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca. destinate comunicarii sociale / contactului comunitar . In zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural. continand servicii de importanta supramunicipala. reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura. In zona sunt reprezentate functiunile : rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru populatie si pentru agenti economici (total insuficiente). din care cca. beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politicoadministrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. .Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare. Situatia existenta Zona denumita «Bucuresti 2000» este situata ultra-central. interioare sau exterioare .restaurarea sau renovarea unor constructii existente . programe de dezvoltare. locuinte . . de birouri. comerciale. . renovarea infrastructurii tehnico-edilitare.investitii in reabilitare de instalatii si echipamente edilitare. coerente. vecinatatea cu centrul istoric oferind un potential cu valente turistice. marketing. .

cu o densitate ridicata. prin imbunatatirea accesibilitatii . atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnicoedilitare. a ansamblurilor construite • ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor. amenajari dezorganizate si imagine monotona si neatractiva.000. .000 mp suprafata desfasurata.situatia existenta Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje. hoteluri. comert. . locuinte • Promovarea unor forme de management si marketing urban performant. functionale si stilistice a unitatilor de locuit. cu functiuni diverse • investitii independente/ in parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a sistemelor de parcare publica. arid iarna si vara.obiective urbanistice • imbunatatirea calitatii tehnice. purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala : birouri. zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica: • lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala. diversificat.a transportului public. realizate sub forma unor mari ansambluri in perioada 1960-1985. cauzat de distrugerea spatiilor verzi si inexistenta unor oglinzi de apa / fantani • deficit de locuri de parcare / garare in conditii adecvate • rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent. sunt amplasate in zonele semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa 1. de interes local • microclimat necorespunzator. galerii si spatii comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate variabila. consultanta tehnica si manageriala Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective. 2.300. hoteluri. a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare. la sol si in subteran • asistenta. corespunzatoare.oportunitati de afaceri • cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investitiilor investitii in constructii de birouri.• Promovarea unor dezvoltari / investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt. prin imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate. prin imbunatatirea calitatii microclimatului .000 locuitori. locuinte – exista o piata potentiala de cca. agrement. cultura. prin valorificarea resurselor si potentialului existent. in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat. . a oportunitatilor de afaceri • Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei.

asupra calitatii vietii rezidentilor sau a altor utilizatori. intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane. De asemenea. subtile. de interes local • reabilitarea structurilor existente. atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei. reconstructie.. corectarea si adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice / tehnice. reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnicoedilitare si a sistemului de circulatii publice. a spatiului functional si a fatadelor constructiilor existente • investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public • investitii in retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau in sisteme de incalzire descentralizata • investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau private. dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor. diversificate ca marime sau structura functionala. subterane sau supraterane. Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate in zona. renovare. . dar si pentru cei cazati temporar ca turisti. exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale. evenimente memorabile. de capacitate mica / medie. in structuri usoare cu cost redus. crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte colective • completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale.000 de posesori de autoturisme • investitii in completarea / constituirea retelelor de echipamente social-culturale. prin operatiuni de restaurare. produce efecte benefice. turismului. personalizarea si diferentierea unitatilor si ansamblurilor de locuit. cu chirii moderate. promite sa produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane – datorita noii structuri a . restructurarea urbana si reabilitarea zonei «Bucuresti 2000». piata estimata fiind de 350. functionale si stilistice • implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari. generand experiente noi. a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general. directe sau mediate. Cresterea calitatii serviciilor. in principal.oportunitati de afaceri • investitii in realizarea de parcaje auto etajate. determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului. pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului.strategia de reabilitare • renovarea. Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane Reabilitarea unor zone urbane. « trairi »ale locului. axata.

prin crearea de locuri de munca. Smârdan) sunt la această oră în situaţia de a dispare fizic definitiv. Străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică. etc). Toate aceste tipuri de operatiuni. punctuale si dispersate. de calitate a vietii urbane. va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii. Clarificarea regimului juridic al proprietăţilor imobiliare din zonă decurge lent şi anevoios pentru clădiri ce şi-au schimbat proprietarii de drept de foarte multe ori în ultimii 100 de ani. ridicand nivelul de calitate a vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si social-culturale. imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara. de locuri de munca si astfel. a varietatii de servicii oferite. istorice a Capitalei. Starea de degradare a multor imobile listate ca monumente de arhitectură duce.spatiilor publice. prin introducerea marilor suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic. fie la scara redusa. . din păcate tot mai des. concentrate. bazata mai mult pe operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit. imaginea de ansamblu. imbunatatindu-se in ultima instanta nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene. la prăbuşirea parţială a acestora. devin motoare economice si sociale. cu consecinţe grave pentru oraş şi pentru locuitorii zonei. EXPUNERE DE MOTIVE PRIVIND DECLARAREA CENTRULUI VECHI AL BUCUREŞTIULUI ZONĂ PIETONALĂ Pe teritoriul administrativ al sectorului 3 se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi. Zona «Bucuresti 2000» ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei. Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective. Gabroveni. fie de mare amploare pe arii mari. indirect. social si cultural al orasului. a noilor imagini si efecte urbane. cat si influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie. generatoare de venituri publice sau private. cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani. dar si pe restructurarea functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor de locuit. Nu de puţine ori locatari fără nici un fel de forme legale aduc modificări structurale imobilelor pe care le parazitează. iar acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in beneficiul unor arii defavorizate / in cartiere marginase. dar si in plan social. reţelele de utilităţi urbane. “spiritul locului”. prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţelor ce le compun: fondul construit.

C. C. Şelari -str. s-a propus adoptarea de urgenţă a unei hotărâri care să interzică traficul auto în zonă (cu excepţiile de necesitate prevăzute şi în HCLMB nr. până nu va fi prea târziu. Doamnei şi Bd. de cele de mai multe ori generând ambuteiaje şi datorită sistematizării şi configuraţiei acestora. Calea Moşilor. Calea Victoriei. Franceză între Calea Victoriei şi str. Biserica Doamnei . accesul autospecialelor de salubritate se face doar noaptea (din cauza autoturismelor parcate pe timp de zi). Splaiul Independenţei. Lipscanu între Calea Victoriei şi Bd. Lipscani şi str. Smârdan -str. Operativitatea acţiunilor şi intervenţiilor a fost de multe ori îngreunată de numărul mare de autoturisme parcate neregulamentar în zona menţionată. Suntem obligaţi de realitate să luăm măsuri urgent. La această oră există elemente concrete ce pot sprijini demararea efectivă a reabilitării şi conservării Centrului Istoric: studiul de circulaţie în zonă elaborat de Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu” şi Centrul de Proiectare Urbană al Primăriei Municipiului Bucureşti. Brătianu -str. I. asigurând traseu pietonal pentru următoarele străzi: Zona de Vest a Centrului Istoric: -str.5 mil euro credit BERD + 1. Totodată. Descongestionarea de traficul auto a acestor două mari perimetre este necesară a fi fezabilă la ora prezentei. Blănari -str.5 mil euro buget local). Şepcari şi str. În sensul demarării primei acţiuni concrete pentru protejarea patrimoniului de interes naţional reprezentat de Centrul Istoric al Bucureştiului.netezind inconştient drumul către colapsul imobilului în care locuiesc. Bd. în zona menţionată. programul de finanţare a reabilitării. Gabroveni între str. Brătianu (zona de est). Corneliu Coposu. I. Brătianu -str.. 134/2004) şi redarea către circulaţia exclusiv pietonală a întregului perimetru delimitat de străzile carosabile: Doamnei. Şelari -str. C. I. I. Covaci între str. Primii paşi (conceperea programelor de intervenţie şi identificarea resurselor de finanţare) au fost făcuţi în mandatul local 2000-2004. Colţei. Bd. -str. I. precum şi gradului foarte avansat de uzură al imobilelor ce alcătuiesc “Centrul Istoric” al Bucureştiului. Băcani între str. str. Brătianu (zona de vest) respectiv: str. Brătianu. HCGMB nr. în valoare de 9. Şelari şi Bd. Blănari între str. General Florescu. C.5 milioane euro (8. 134/2004 privind circulaţia autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masa totală autorizată mai mare de 5 tone. Stavropoleos între Calea Victoriei şi str. C. fapt ce împiedică o salubrizare eficientă şi permanentă a zonei. Bd.

C. Pătraşcu Vodă între Bd. Sarmizegetusa între str. Brătianu şi Calea Moşilor -str. I. 134/2004. Poştei între str. Băniei şi str. Cavafii Vechi între Calea Moşilor şi str. I. Brătianu şi str. Ion Nistor între str. Brătianu şi str. Cavafii Vechi -str. Poştei şi str. salvare. C. Şelari şi str. Căldărari între Splaiul Independenţei şi str. Pictor Tonitza între Splaiul Independenţei şi str. iar pentru autovehiculele destinate lucrărilor de construcţii sau aprovizionare prin regim de autorizare special. I. Smârdan -str. Sf. Ion Ghica şi Piaţa Universităţii Zona de Est a Centrului Istoric -str. Lipscani -str. Bărăţiei Accesul în perimetrele definite mai sus pentru transporturile de necesitate (intervenţii edilitare. I. Doamnei şi Calea Victoriei -str. urgenţe – pompieri. Colţei -str. C. Vineri/str. Stelea Spătarul. Smârdan între str. . Brătianu -str. Apropiata finalizare a lucrărilor de construire şi punerea în funcţiune a parcajului “Unirea” va oferi alternative la parcarea perimetrală zonelor. C. Gheorghe” recent reabilitat complet prin investiţia Sectorului 3. Stavropoleos -str. pentru 1041 autoturisme. I. Pictor Tonitza -str. Băniei între Bd. Gheorghe Nou va putea fi protejată şi va dobândi reala şi meritata poziţie în inima Bucureştiului parcul “Sf. C. Vineri între Bd. zona târg Şelari/Covaci) vor putea primi funcţiuni de reprezentativitate specifice unui adevărat Centru Istoric. C. Franceză şi str. Brătianu şi str. salubritate. Şepcari între Hanul lui Manuc şi Bd. Brătianu şi str. Corneliu Coposu şi str. etc) va fi reglementat în spiritul HCGMB nr. poliţie. I. Sarmizegetusa -str. Sf. General Florescu -str. I. C. Dezvoltarea reţelei de parcaje perimetrale va continua cu zona Calea Moşilor/str. Brătianu şi str. Descongestionarea va sigur benefică şi aerului pe care îl respirăm în centrul capitalei. Şelari între Splaiul Independenţei şi str. Zone libere mari ce în prezent sunt folosite ca parcări (zona Manuc. Lipscani între Bd. Toma Caragiu -str. Ion Ghica între Bd. C. I. Lipscani -str. Sf. Dumitru între str. Filitti între Calea Victoriei şi str. Patriei între Bd. Prin devierea traseului de tramvai din jurul bisericii Sf. Sarmizegetusa -str.între str. Cavafii Vechi -str. Mavrogheni între Bd. Şepcari -str. Franceză -str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful