You are on page 1of 15

Colegiul Economic “ Transilvania

Moldovan Claudia-Roxana
Clasa a XI-a C
~ ARGUMENT ~
• Am ales acestă temă - “ Hazarde
naturale și antropice “- deoarece
consider că aceste dezastre, atât
cele naturale cât și cele provocate
au o influență distrugătoare
asupra populației și asupra
Globului Pământesc.
• Consider că fiecare element al
Pământului are un anumit rol în
ciclul vieții iar prin acestea, se
distruge o bună parte din acestea și
totul este suprasolicitat.
Hazardele reprezintă manifestări extreme ale
unor fenomene naturale sau antropice care
au o influență directă asupra vieții oamenilor,
asupra societății și a mediului înconjurător, în Hazardele
ansamblu.

Hazardele se împart în două mari categorii


1. Hazarde naturale
2. Hazarde antropice

Dintre cele mai cunoscute hazarde putem


menționa de exemplu cutremurele,
tornadele, erupțiile vulcanice, schimbările
climatice, incendiile, reducerea
biodiversivității, exploatările și multe
altele. Cel mai important ar fi să putem să
păstrăm curat mediul în care trăim atât
pentru sănătate cât și pentru bunul mers al
lucrurilor.
~ HAZARDL NATURALE ~
Hazardele naturale pot fi clasificate în două categorii :
• Hazarde endogene
• Hazarde exogene

Hazarde endogene, a căror acţiune este generată de


energia provenită din interiorul planetei, in această
categorie fiind incluse cutremurele si erupţiile vulcanice.

Hazarde exogene, generate de E factorii climatici,


hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de:
hazarde
climtice, hazarde hidrologice, hazarde
geomorfologice,
hazarde oceanografice, hazarde
E biologice, hazarde
biofizice si hazarde astrofizice.
2. Seceta
Seceta reprezintă o perioadă extinsă de 1. Schimbarea climei
precipitații sub nivelul normal și golirea Shimbarea climei este un fenomen care poate afecta
depozitelor de apă din sol. Rezultatele toate regiunile Globului Pamântesc. Cu o mărire
secetei pot fi micșorarea lanurilor , a temperaturii globale, este foarte posibil ca atât
micșorarea calității și existenței apei de numărul cât și intensitatea furtunilor să se
băut și micșorarea rezervelor de hrană. mărească în multe regiuni ale lumii. Este,
Astfel, când populația e în continuă deasemenea , posibil ca multe regiuni aride să
creștere și cererea de apă și hrană e și devină și mai uscate și să înceapă să se extindă.
ea mare, implicațiile secetei devin din Principala cauză a schimbării climei o reprezintă
ce în ce mai serioase. Vegetația moare gaura mereu crescândă formată în stratul de ozon
datorită secetei, riscul incendiilor și efectul de sera.
crește, amenințând locuințe, lanuri și
vieți. Seceta cauzează și deșertificarea
sau mărirea deșerturilor. 3. Uraganele
Cicloanele tropicale sunt celule de mică presiune mult
intensificate, care au originea și își petrec majoritatea „vieții” în
oceane. în Oceanul Atlantic, sunt numite uragane, în Oceanul Pacific
sunt numite taifune. Sunt alimentate de temperaturi mari și aer umed;
când un uragan se mișcă pe uscat, tinde să-și piardă din intensitate.
Ploaia torențială și valurile pot cauza inundații si chiar incendii. De
asemenea, uraganele cauzează contaminarea apei potabile și
întreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicatii,
transport ) .
4. Avalanșele 5. Tornadele
Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă Tornadele sunt coloane de aer ce se
care se pune în mișcare și alunecă în jos pe rotesc repede, asociate cu puternice
versantul unui munte. O avalanșă poate duce la furtuni. O singură furtună poate cauza
vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o mai multe tornade și o tornadă poate
undă de șoc care spulberă și strivește orice se află avea mai multe vortexuri. Vântul este
în calea ei. Aceste fenomene se înscriu printre cele principala amenințare în cazul unei
mai dramatice evenimente ale muntelui și tornade, cu viteze care depaseșc 330
reprezintă un pericol pentru populația montană din km/h .Aceste vânturi puternice pot
numeroase țări ale lumii. distruge rapid clădiri și , în unele cazuri,
6. Incendiile întregi comunități. Grindina este și ea
asociată cu furtunile tornadice si este de
Pentru a defini incendiul sunt necesare trei elemente: asemenea capabilă să
cauzeze pagube enorme în scurt timp.
a.existenta unei arderi scapate de sub control; Tornadele se pot deplasa cu până la 100
b. producerea de pagube materiale in urma km/h si rămân la sol pentru câteva
arderii; minute. Majoritatea tornadelor apar
c. necesitatea interventiei printr-o actiune de între orele 16.00 și 18.00 când atmosfera
stingere pentru intreruperea si lichidarea arderii. joasă este cea mai instabilă.

Lipsind unul dintre aceste elemente arderea


respectiva nu poate fi considerata un incendiu.
7. Cutremurele
Cutremurele apar ca rezultat al 8. Inundațiile
presiunii degajate în timpul făliilor. Inundațiile sunt volume de apă ce trec peste albiile
Sunt cele mai întalnite de-a lungul râurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundând
limitelor plăcii tectonice dar pot regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate.
apărea aproape oriunde. Chiar Poat fi cauzate de precipitații intense și prelungite,
dacă de obicei durează câteva valuri cauzate de furtună, prăbușirea barajelor. Totuși,
secunde, pot cauza pagube pe arii ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot
extinse. Când cutremurele se reface. Ele pot declanșa si alte hazarde ca alunecări
declanșează într-un ocean sau lac de teren și chiar incendii.
mare, se poate forma un tsunami
care să inunde coastele
înconjurătoare.
10. Tsunami-urile
9. Vulcanii Tsunamiul sau valul mareic
Vulcanii sunt cratere pe suprafața pământului prin care reprezintă o undă energetică de
erupe magma, gaze si alte materiale. Ele se găsesc in tip mecanic ce se propagă prin
limitele plăcii tectonice dar exista și pe „locurile apa oceanelor, ca urmare a
fierbinți” ale Pamantului(I-lele Hawaii). Unii vulcani producerii unor erupții
erup exploziv, alții încet. Valurile de pietre, subacvatice, sau și a unor
cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, cutremure submarine sau de
incendiile si alte hazarde pot fi provocate de eruptiile coastă foarte puternice (7-9
vulcanice. grade pe scara Richter).
ȘOC VULCANIC – în 1980, un cutremur CELE MAI GRAVE 10 CUTREMURE DIN LUME
a provocat o alunecare de teren pe 1. Tangshan – China, 1976, magnitudine: 8,
versantul nordic al Muntelui St. Helens. 655000 morți
Explozia care a urmat a devastat
pădurile de pin de pe 20 km. 2. Nan-Shan – China, 1927, magnitudine: 8,3,
200000 morți
CELE MAI GRAVE ERUPȚII DIN LUME 3. Kansu – China, 1920, magnitudine:8,6, 180000
1. Tambora – Indonezia, 1815, 92000 morți morți

2. Krakatoa – Indonezia, 1883, 36000 morți 4. Mesina – Italia, 1908, magnitudine:7,5, 160000
morți
3. Mt. Pele – Martinica, 1902, 30000 morți
5. Tokyo/Yokohama – Japonia, 1923,
4. Nevado del Ruiz – Columbia, 1985, 22000 magnitudine:8,3, 99000 morți
morți
6. Luetta – Belucistan, 1935, magnitudine:7,5,
5. Etna – Sicilia, 1669, 20000 morți 60000 morți
6. Vezuviu – Italia, 16000 morți 7. Peru – 1970, magnitudine:7,7, 50000 morți
7. Etna – Sicilia, 1169, 15000 morți 8. Erzincan – Turcia, 1939, magnitudine:7,9,
8. Unzen-Dake – Japonia, 1792, 10400 morți 40000 morți

9. Laki – Islanda, 1783, 10000 morți 9. Armenia – 1988, magnitudine:6,9, 25000 morți

10. Kelut – Indonezia, 1919, 5000 morți 10. Dasht-e Bayaz – Iran, 1968, magnitudine:7,4,
12000 morți
Hazardele antropice sunt fenomene de interacţiune între
om şi natură, declanşate sau favorizate de activităţi
umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi
existenţei umane în particular.
Aceste fenomene sunt legate de intervenţia omului în
natură, în general cu scopul de a utiliza elementele
cadrului natural în interes propriu: activităţi agricole,
miniere, industriale, de
construcţii, de transport, etc.

Hazardele antropice şi tehnologice, la fel ca şi cele naturale, produc pagube mai mici sau mai
mari în funcţie de amplitudinea acestora şi de factorii favorizanţi în locul sau regiunea în care se
manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal: produc încetarea sau perturbarea gravă a
funcţionării societăţii şi victime omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului. Ca urmare a
acţiunilor omului, uneori necontrolate şi nechibzuite, alteori fireşti, impuse de necesitatea
dezvoltării economice şi sociale, planeta noastră a cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o
degradare accentuată, în unele cazuri
iremediabilă.
1. Degradarea accelerată a terenurilor
Este evident faptul că ecosistemele naturale se reduc din ce în ce mai mult. În fapt, cu excepţia
câtorva întinse regiuni naturale, între care Arctica, Antarctica, unele zone deşertice, ale
pădurii tropicale ori ale
taigalei, există o alternanţă a mediilor transformate antropic cu cele naturale. Unele medii
naturale au fost chiar radical transformate antropic: se apreciază că circa două cincimi din
întinderea de aproape 150 milioane de km2 ai uscatului planetar au fost puternic modificate
de activităţile umane: agricultură, extinderea aşezărilor, activităţi productive, etc.

Tipuri de degradare a solurilor (milioane de ha) şi cauzele


degradării
2. Reducerea biodiversivității
Pe planeta noastră există circa 1 500 000 de specii de animale şi 500 000 de specii
vegetale. Dintre acestea au dispărut 400-500 de specii de animale (alte 1000-1100 aflându-
se în pericol de
dispariţie) şi câteva sute de specii de plante (alte peste 20 000 fiind în prag de extincţie), ca
urmare a defrişărilor excesive, a desecărilor neraţionale, a păşunatului intensiv, poluării,
vânatului,
braconajului, colonizărilor catastrofale, etc. Deşi numărul speciilor afectate, faţă de
efectivul total, pare nesemnificativ, oamenii de ştiinţă apreciază că desfăşurarea în
continuare a acestui proces de distrugere poate duce la compromiterea vieţii pe planeta
noastră. Şi acestea întrucât totalitatea sistemelor vii reprezintă avuţia naturală cea mai de
preţ a planetei, de importanţă capitală pentru existenţa biosferei, din care specia umană
face parte integrantă. După cum se ştie, toate formele de manifestare a vieţii se
intercondiţionează şi, ca urmare, orice poluant sau alt mijloc de
degradare a mediului, care periclitează în mod grav una dintre formele de viaţă, ameninţă,
de fapt, concomitent, întreaga viaţă într-o anumită regiune sau chiar viaţa de pe planeta
noastră, întregul sistem integrat al Terrei.
3. Hazardele nucleare

Acestea sunt produse de răspândirea


necontrolată a unor substanţe radioactive în
afara instalaţiilor nucleare şi a dispozitivelor
de deşeuri radioactive. Substanţele respective
pot să
iradieze populaţia şi mediul înconjurător şi pot
produce victime omeneşti şi pagube materiale.
Hazardele nucleare sunt legate de centralele
atomoelectrice, de instalaţiile nucleare din
unele institute de cercetare ştiinţifică, de
Accidente la centrale nucleare: căderea pe Pământ a unor sateliţi artificiali cu
1. 12 decembrie 1952 la Chalk River, propulsie nucleară, precum şi de transportul şi
lângă capitala canadiană Ottawa; depozitarea deşeurilor radioactive.
2. 7 octombrie 1957: - la Windscale Pile 1. SUA - 104 reactoare (100.747 MW)
No. 1, nord de Liverpool, Marea 2. Franţa - 58 de reactoare (63.130 MW)
Britanie, unde a fost afectată o 3. Japonia - 54 de reactoare (46,823 MW)
suprafaţă de 520 km2; 4. Rusia - 32 de reactoare (22.693 MW)
3. 1976, lângă Greifswald, fosta R.D. 5. Coreea de Sud - 21 de reactoare (18,665 MW)
Germană; 6. India - 20 de reactoare (4.391 MW)
4. 28 martie 1979, la Three Mile Island, 7. Marea Britanie - 19 reactoare (10.137 MW)
lângă Harrisburg, Pennssylvania, 8. China - 19 reactoare
S.U.A.; 9. Canada - 18 reactoare (12.569 MW)
5. 26 aprile 1986 la Cernobîl 10. Germania - 17 reactoare (20.490 MW)
Harta Tsunami-
urilor

Harta cutremurelor în România


~ Concluzii ~

• Hazardele naturale reprezintă fenomenele


care distrug atât habitatul natural cât și
viețile omenești.
• Este foarte important să știm că putem
preveni acestea mai ales pe cele antropice și
astfel putem creea o viață mai bună pentru
noi și mediul înconjurător.
~ Bibliografie ~

• Descoperiți Minunile Lumii – Reader’s Digest

• www. google.com – poze

• www. scribd.ro – hazarde naturale


hazarde antropice și tehnologice

You might also like