C

urs de

Microeconomie 1 Cuprinsul 1. Teoria economic în sistenul tiin elor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice.........................................................................................................3 2.Metode de cercetare utilizate în cadrul teoriei economice.........................................4 3.Componentele de baz ale activit ii economice- nevoi i resurse: esen a i clasific ri...................................................................................... .....................5 4.Bunurile i serviciile ca rezultat ale activit ii economice: esen a i clasific ri.............6 5.Alegerea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ...............7 6.Sistemul economic:esenta,tipuri,caracteristici........................................................8 7.Relatiile si tipurile de proprietate.Importanta definirii drepturilor de proprietate..........9 8.Institutiile ca ³reguli de joc´ in cadrul sistemului economic.....................................10 9.Piata:Esenta;Functii;Tipuri.................................................................................1 2 10.Cererea si legea cererii.Factorii care influientiaza modificarea cererii.....................14 11.Elasticitatea cererii si tipurile ei........................................................................15 12.Oferta .Functia ofertei.Legea ofertei.Factorii care influienteaza modificarea ofertei...15 13. Elasticitatea ofertei si tipurile ei.......................................................................16 14. Interactiunea cererii si a ofertei. Mecanismul de formare si modif. a echilibrului pietii............................................................................................ ....................1 7 16.Utilitatea totala si marginala.Legea utilitatii marginale descrescinde.Echilibru consumatorului in abordarea cardinalista..............................................................17 17. Preferin ele consumatorului i curbele de indiferen caracteristice lor..................17 18. Linia bugetului i modific rile ei. Echilibrul consumatorului în abordarea ordinalist ........................................................................................................18 19. Produc ia, factorii de produc ie i func ia de produc ie........................................19 20. Produsul total, mediu i marginal al factorului de produc ie variabil. Legea randamentelor nepropor ionale................................................ ...........................19 21.Productia pe termen lung. Izocuantele si caracteristicile lor..................................20 22. Linia izocost:caracteristici si modificare. Echilibrul producatorului.........................20 2 23. Costul de productie:esenta si factori de influenta. Costul contabil si economic.......20 24. Costul total, mediu, marginal: evolutie si importanta..........................................21 25. Evolutia costului de productie pe termen lung. Economii si dezeconomii de scara...21 26. Profitul: esenta, tipuri, modalitati de majorare...................................................22 27. Concurenta: esenta, metode, tipuri, importanta.................................................24 28. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta......................................26 29. Caracteristicile si modelul pietei de monopol.....................................................26 30. Caracteristicile si modelele strategice de comportament pe piata oligopolistic........27 31. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.............................28 32. Cererea si oferta pe piata muncii, factorii de influienta........................................28 33. Salariul: esen , tipuri, factorii de influien ......................................................28 34.Renta funciara si renta economica. Plata de arenda si pretul pamintului.................30 35. Cererea si oferta pe piata capitalului. Dobinda............................................ .......31

1. Teoria economic în sistenul tiin elor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice. tiin a economic studiaz realit i cu caracter dublu: atit obiective, cit i subiective. In antichitate ideile economice erau formulate i integrate in alte sisteme de gindire. Abia in sec. 18 ele se deprind de alte tiin e, constituind o tiin aparte. Ini ial, tiin a economic avea denumirea de Äeconomie politic ´, ins treptat de la ea incep s se deprind tiin e autonome(statistica, contab., marketing).Acestea se constitue in Äsistemul tiin elor economice´, unde economia politic ocup un loc central. Teoria economic este doar una din tiin ele economice. Clasificarea tiin elor economice: ‡ tiintele economice fundamentale(economia politic , microeconomia, macroeconomia) 3 ‡ tiintele economice func ionale (statistica, contabilitatea, finan ele i creditul, rela ii economice interna ionlae) ‡ tiintele economice Concrete (economia: industriei, agriculturii, inv mintului, comer ului, transportului) ‡ tiintele economice istorice (doctrinele economice, istoria economiei na ionale i mondiale) ‡ tiintele economice de frontier (geografia economic , econometria, cibernetica economic ) Teoria economic constituie baza teoretic i metodologic pentru celelalte tiin e economice, elaboreaz instrumentul de cercetare economic , formuleaza categoriile, legile i tendin ele principale in dezvoltarea activit ii economice. Anume aceast tiin serve te drept temelie pentru elaborarea politicii economice promovate de stat. In secolelle 18-19, denumirea de Äeconomie politica´ este recunoscuta si utilizat de c tre reprezentan ii tuturor colilor i doctrinelor economice. cola clasic : fondator-Adam Smith opinia- banii trebuie investi i in urma economisirii lor; Rezultat-au ap rut noi clase de oameni. coala marxist : fondator-K. Maex; opinia-rela ia dintre clase in procesul de produc ie; rezultat-exploatarea unora de c tre al ii, apar divergen e dintre ri ca rezultat a exploat rii, apar revolte. cola na ionalist : fondator-Flist; opinia-c ile de dezvoltare a na iunilor subdezvoltate, stimularea produc iei autohtoni. Rezultat-apar revolte i conflicte pe plan interna ional. In linii generale, no iunile de Äeconomie politic ´, Äeconimics´, Äteorie economic ´, Äeconomie´ pot fi folosite ca sinonime, ins totu i sunt unele deosebiri de con inut intre ele. 4 Teoria economica este compus din 2 compartemente de baz , doua p r i organice a unui intreg: Microeconomie(fondator A. Marshall) studiaz :comportamentul producatorului i consumatorului, analiza pie ii cu formele ei principale, procesul de formarea pre urilor pe diferite pie i, procesul de reparti ie a veniturilor intre principalii actori in procesul de produc ie. Macroeconomie(fondator-M. Kezness) studiaz economia na ional ca un tot intreg. Analizeaz caracterul i perspectivele dezvolt rii economice, fluctua iile economice, cre terea economic , balan a de pl i. Celelalte 2 comportimente ale T.E. mai pu in importante sunt: Mazoeconomia-analizeaz compartimentele sistemelor economice na ionale cum ar fi ramurile acesteia, sectoarele activit ii economice,aspectul regional al dezvolt rii economice.

reproducerea schematic a unui sistem liniar. Sunt definite aspectele esen iale ale vie ii economice. iar in v rf cele spirirule. Maslow propune ca nevoile umane s fie sistamatizate sub forma unei piramide. Metoda dat scoate in relief tr s turile caracteristice.Componentele de baz ale activit ii economice. Metdelarea economico-matematic . aspira iile oamenilor. alc tuit din m rimi variabile. imbr c minte. Metoda istoric . dup destina ia acestora. prin participarea la via a socil . marfa . elementele analizate separat sunt reunite.fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important. · 2. reconstituindu-se intregul. Din punct de vedere al modului de atrata via a economica deosebim: Economie pozitiv . fiecare parte fiind analizat complex.porne te de la adev rul c fenomenul economic are evolu ie istoric : apare.Metode de cercetare utilizate în cadrul teoriei economice Metoda. numite Äcategorii economice´(banii. A.nevoi i resurse: esen a i clasific ri. cunoscindu-se deja elementul-cheie i schi indu-se tendin ele dominante in evolu ia fenomenului cercetat. buget. ni te necesit i obiective (subiective) ale indivizilor i societ ii de a poseda i a folosi anumite bunuri. legi. Metoda unit ii dintre analiz i sintez . ajungindu-se astfel la nucleul acestuia. Dup gradul de complexitate. care permite elaborarea unor scenarii de evolu ie a acestora i alegerea variante optimale. Mai exist metode ca: Metoda teoretic Metoda anologiei Experimentul economic.are ca obiect studierea vie ii reale i explicarea cauzelor diferitelor fenomene economice. locuin etc. Func iile Teoriei Economice sunt: · cognitiv · metodologic · practic .cu ajutorul analizei fenomenul supus cercet rii e descompus in componentele sale. Metoda logic . se dezvolt . apoi dispare sau se transform in altceva. Prin sintez . dominante pentru fenomenul cercetat. apoi c utarea modalit ii de transformare a cantit ii in calitate. · instructiv-educatv . mai esen ial. de dragoste.totalitatea mijloacelor. · Nevoi spiritual-psihologice -nevoi de a se instrui. tendin e i modele. 5 Principalele metode folosite in cercetarea fenomenelor economice sunt: Metoda abstrac iei tiin ifice. ipoteze i tendin e. acestea servind drept temei a unor legit i.de hran . a sistematiza faptele i a le expune sub form de categorii tiin ifice. instrumentelor folosite de o tiin oarecare pentru a studia lumea inconjur toare. In func ie de caracterul tridimensional al existen ei umane nevoile sunt clasificate in: 6 · Nevoi fiziologice . Economie normativ -arat ce ar trebui s fie intreprinz pentru ca situa ia rela sa devin mai bun .satisf cute prin comunicare. Nevoile umane-ni te cerin e. de a se informa. Metoda analizei cantitative i cal i tative -evaluarea m rimilor economice in unit i naturale i in expresie b neasc . detreminate de nivelul dezvolt rii economice i culturale .procedeu prin care fenomenul cercetat este ³cur at´ de fapte i tr s turi mai pu in importante. profit. In partea de jos sunt situate nevoile cele mai elementare. capital). · Nevoi sociale .Mondoeconomia-studiaz interdependen a dintre economiile na ionale i economia mondial . 3.

informa ionale-ce permit agen ilor econ. umane-popula ia din punct de vedere cantitativ. b)Res. materiale. s ac ioneze. Tr s tura fundamental a resurselor economice const in caracteru lor limitat. Num rul nevoilor cre te odat cu dezvoltarea societ ii-legea cre terii nevoilor umane.cuno tin e). c) Res. statul i intreprinderile. umane. utilaje. nu au costuri de procurare bunuri economice ± sunt rezultat al ac iunii umane. destinat s satisfac o nevoie economic dat Clasificare: dup origine: bunuri libere ± nu sunt rezultat al ac iunii umane. 7 d) Res. inova ionale. financiare. Tr s tura principal a nevoilor este caracterul lor nelimitat. apele. create de om) a)Res. informa ionle i tehnologice atrase i utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. sisteme de transport b)Res.de care dispune popula ia. .nevoile sunt: · Inferioare sau de baz (hrana.fondul financiar. financiare. individuale sau socializate. s cunoasc realitatea. Clasificarea resurselor: Resurse primare (create de natur ) a)Res. rezultat al ac iunii umane.capital tehnic sub form de ma ini. construc ii. Resursele economice-totalitaatea elementelor naturale. calitativ. apa). · Superioare sau complexe (studii. structural: num r. p durile. z c mintele minerale.cuno tin e experien . 4. au costuri de procurare dup modul de circula ie: bunuri marf ± trec de la produc tor la consumator prin pia bunuri non-marf ± trec de la produc tor la consumator f r intermedierea pie ei dup scopul consumului: bunuri finale ± sunt destinate consumului final (bunuri de consum) bunuri intermediare ± sunt destinate consumului productiv (bunuri de echipament sau de investi ii) dup sectorul economic in care sunt produse: bunuri publice ± sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice (colective) bunuri private ± sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private (individuale) dup tangibilitate: bunuri ± sunt substan iale (tangibile) : momentul producerii lor difer de momentul consumului servicii ± sunt non-substan iale : momentul producerii lor coincide cu momentul consumului Tr s turile bunurilor economice: sunt rezultat al ac iunii (activit ii) umane 8 sunt utile sunt disponibile (accesibile) sunt rare Raritatea: proprietatea unui bun (sau resurs economic ) de a fi insuficient( ) in raport cu nevoia sau nevoile economice generatoare Raritatea este o rela ie intre nevoia economic i bunul (resursa) asociat( ) Activitatea economic :ansamblul de ac iuni umane.s ia decizii. Resurse derivate (acumulate. naturale. Bunurile economice: Orice entitate. tehnologii. calificare etc. Legea rarit ii-raportul dintre resurse i nevoi(tensiunea dintre nevoile care cresc intruna i resursele care sunt limitate i rare).Bunurile i serviciile ca rezultat ale activit ii economice: esen a i clasific ri.

Sistemul economic:esenta.destinate s ob in bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice Forme ale activit ii economice: dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utilizate: activit i economice private ± produc bunuri i servicii private (individuale) activit i economice publice ± produc bunuri i servicii publice (colective) dup gra dul de prelucrare a bunurilor de consum: sectorul primar: bunurile economice au un grad de prelucrare primar.individual.Cea mai buna varianta la care se renunta este costul de oportunitate(alternativ).Economia naturala este un system economic inchis. Clasificate dupa aceste criterii.automat renunti la ³altceva´.caracteristici Sistemul economic reprezinta o modalitate specifica de utilizare a resurselor economice rare.cind alegi ³ceva´ .economia naturala a devenit o piedica in calea dezvoltarii economiei.nevoile fiind satisfacute fara a se apela la schimb.ceea ce reprezinta valoarea celei mai bune din sansele sacrificate cind se face o alegere oarecare. Acest cost ii permite intreprinzatorului sa se orienteze spre afacerea care i-ar adduce cel mai mare profit.tipuri.Deci. La un anumit nivel al dezvoltarii sale. Sistemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii: 1)forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si rezultatelor actului de producere. incipient sectorul secundar: bunurile economice au un grad de prelucrare superior sectorul ter iar: bunurile economice apar exclusiv sub forma serviciilor dup transparen a in raport cu contabilitatea na ional : activit i economice oficiale: sunt contabilizabile de c tre autoritatea public produc toare de m rfuri: agen ii economici propriu-zi i produc toare de bunuri economice non-marf : economia casnic (gospod rii) activit i economice subterane: scap contabiliz rii autorit ii publice 5.exista urmatoarele tipuri de sisteme economice: 1. 9 Omenirea este pusa in situatia sa raspunda la 3 intrebari principale care ii indeamna sa faca o alegere ce ar permite sa faca o alegere c ear permite economisirea si folosirea cit mai eficienta a resurselor rare: 1)´ce si cit de produs?´-determina alocarea si realocarea resurselor la producerea diverselor bunuri 2)´cum de produs?´-determina modul de combinare a resurselor economice 3)´pentru cine de produs?´-determina segmental de consumatori pt care sunt produse bunurile. 4)caracterul motivarii atingerii unor performante mai inalte. 6. Tensiunea dintre nevoi si resurse pune in fata oricarei persoane problema alegerii:alegerea acelor combinatii si variante de folosire a resurselor care ar permite satisfacerea unui nr cit mai mare de nevoi cu un nr cit mai mic de resurse.Alegerea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ. 3)modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica. Facind o alegere in favoarea unei variante oarecare. 2)scopul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare.de prganizare a procesului de productie si de trecere a bunurilor create la consumator.in care bunurile produse sint destinate autoconsumului. Problema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestore constituie problema fundamentala a economiei.Costul de oportunitate compara cea mai mare ³pierdere´ dintre variantele sacrificate cu ³cistigul´ alegerii facute.sistemul economiei naturale(traditional) 10 Economia naturala reprezinta o forma de organizare a activitatii economice. renunta la alte variante pe care le considera mai putin acceptabile sacrificindu-le. Totodata acest cost permite de a determina limita pina la care ar fi rentabila sporirea volumului de productie.asta ducind la transformarea ei intr-o economie producatoare de .

s.(bazata pe proprietatea private. Sensul juridic al cuv.dreptul de folosinta.o economie de schimb evoluata.in care chiar de la inceput sunt produse pt vinzare.calitatea si cantitatea produsului ce urmeaza sa fie produs.raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.sistemul economiei de piata Economia de piata constituie o treapta superioara a economiei de schimb.ceea ce-i tine pe intreprinzatori intr-o permanenta cautare.numite´marfa´) 2)autonomia si independenta economica a agentilor economici.dreptul de dispozitie.un lot de pamint.d)statul Tipurile formelor de proprietate a)proprietatea private(particulara). Proprietatea se prezinta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul proprietatii.automobile. 2.individual-asociativa.adica poti folosi resursele disponibile dupa bunul-plac 3)aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vinzatorilor ca loc unde se face schimbul sau vinzarea-cumpararea 4)monetizarea economiei(aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sachimburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vinzarii-cumpararii).gestioneaza de unul singur atit productia. Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina.sistem economic de comanda(centralizat) 11 Economia de comanda(economia socialista sau planificata) are drept trasatura definitorie faptul ca statul.piata determina asortimentul.precum si responsabilitatea personala pt activitatea desfasurata.utilajul.b)persoanele juridice. Importanta definirii drepturilor de proprietate.a.de lupta de concurenta) 5)preturile la marea majoritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza liber(in urma negocierilor dintre vinzatori si cumparatori) 6)agentii economici se afla intr-o stare de concurenta permanenta. In economiile de comanda lipseste libertatea de alegere a producatorului si consumatorului.proprietatea reprezinta ansamblul relatiilor dintre oameni. numita ³economie de schimb´. Obiectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale(ex:informatiile).in legatura cu insusire.a) Subiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a)persoanele fizice(indivizii.posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati.cit si schimbul si repartitia bunurilor si serviciilor.in calitatea sa de unic proprietar al principalelor resurse economice.private . 7. Din punct de vedere economic.c)diferite organizatii(nationale sau internationale).atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice(o cladire.care poate fi:individuala.marfuri. 3)centrul activitatii economice si principiul regulator al acesteia este piata concurentiala(prin mecanismul cererii si ofertei.se constata ca: Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existentein societate.s.Relatiile si tipurile de proprietate. Conditiile care au generat trecerea treptata la economia de schimb: 1)diviziunea sociala a muncii(specializarea agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vinzarii sau schimbului.menajele).care isi asuma toate riscurile).´proprietate´ se reduce la drepturile de proprietate.inovare.adica dreptul de a stapini bunul in interes propriu.altfel spus. Trasaturile sistemului economic de piata: 1)preponderenta proprietatii private 2)economia este decentralizata(toate deciziile economico-financiare sunt luate in mod nemijlocit de catre agentii economici.) 4)maximizarea profitului(profitul este forta motrice a activitatii economice.Marimea profitului ce poate fi obtinuta este nelimitata. 3.

a spus ca cea mai placuta ocupatia omului este ³Imbogatirea´.Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau pe cea salariata. Religia. In economia de piata.cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea administratiei locale(³proprietatea municipala´) 12 c)proprietatea mixta.Astfel. In general.reformei religioase din sec. Institutiile formale Cele mai cunoscute institutii formale sunt:statul.´Reforma´ a contribuit la incurajarea vesnicei dorintei a omului de a se pricopsi.stiinta economica contemporana a reusit sa elaboreza mecanisme care fac posibila ³masurarea´ aportului fiecarei institutii informale si formale la cresterea si .Daca organizatia reprezinta un colectiv.piata.care joaca un rol crescind in viata societetii. Institutiile informale Institutiele informale sunt: instinctul paternitatii curiozitatea .un ansamblu de indivizi. motivindu-l sa atinga un anumit ³standard´.forta motrice a activitatii economice este maximizarea profitului.´Reforma´justifica aceasta dorinta omului de a se imbogati.care impun oamenilor un comportament oarecare obligatoriu.privat-asociativa.toate institutiile modeleaza comportamentul uman in atingerea anumitor obiective. a stimulat dezvoltarea antreprenoriatului.Acest tip de proprietata combina. Stiinta economica contemporana acorda o atentie tot mai mare institutiilor. ii da de inteles ca dupa moarte. b)proprietatea publica(³de stat´).botezurile. Proprietatea private este temelia libertatii economice.legislatia.exceptionalele succese economice obtinute de Europa Occidentala se datoreaza.Altele.institutia constituie totalitatea legilor si regulilor care determina interactiunea intre oameni.de ex:constitutia unei tari.Desi in proportii diferite(10-50%).limba. Institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil. Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile.iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea internationala.Institutiile ca ³reguli de joc´ in cadrul sistemului economic.va nimeri direct in rai.in diferite proportii.instinctele.70-85% din PIB-ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul proprietatilor private.obiceiurile.).obiceiurilor.Proprietatea mixta poate fi:privat-publica nationala.proprietatea. 8.Astfel.recunoscut de cei din jur .de a aduna bogatii.astfel punind baza unei crestere economice fara precedent.Dar.ritualurile cumunitare (nuntile.necesitatea de autoperfectiune.Astfel.proprietatea private cu cea publica.de ex:traditiile. Un cunoscut paradox spune ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a performantelor economice:in acelasi timp tocmai religia se afla in originea celor mai multe din reusitele economice.inmormintarile.care asigurindu-i omului de afaceri succesul economic. Printr-o asemenea tamalcire a cartilor sfinte.Institutiile au fost create pt a stabili o anumita ordine in activitatea oamenilor.Religia reformata spune ca numai o astfel de utilizare a bogatiei este in cuviintata de Dumnezeu.aceste sunt proprii tuturor tarilor si popoarelor.unul din mobilele activitatii economice sunt si institutiile informale. Institutiile pot fi formale(oficiale).XVI-lea de catre Luther si Calvin. si neformale(informale).biserica. In general. Institutii proprii moldovenilor cum ar fi ³de a fi in rind cu lumea´. In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.proprietatea publica e prezenta astazi in toate tarile lumii.de familie.privat-publica multinationala.cum ar fi traditiile.Un filozof din Grecia Antica.sunt proprii doar unor popoare sau unui grup de popoare inrudite.avutia adunata de unele personae alese de Cel de sus trebuie sa 13 contribuie la prosperitatea societatii.religia.biserica protestanta a incurajat un comportament favorabil activitatii economice.´de a nu se face de ris ´reglementeaza conduita omului si in viata economica.in cea mai mare parte.

Obiectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale(ex:informatiile).Ea ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere al pretului.scrie cunoscutul economist austriac Friedrich Hayeck.d)statul Tipurile formelor de proprietate a)proprietatea private(particulara).Functia de intermediere . Sensul juridic al cuv. Proprietatea se prezinta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul proprietatii.Acest tip de proprietata combina.s.utilajul.piata devine principalul mecanism de reglementare a vietii economice.proprietatea publica e prezenta astazi in toate tarile lumii.Functii.´proprietate´ se reduce la drepturile de proprietate. Proprietatea private este temelia libertatii economice 9. In sens ingust. 3.nucleul acesteia.care dupa cum spunea A. piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri.private de familie.in legatura cu insusire.pe vinzatori si pe cumparatori.Functia de reglementare .in diferite proportii.Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori. Piata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.adica dreptul de a stapini bunul in interes propriu.institutie in cadrul careia se incheaga toata activitatea economica.Ea indeplineste rolul unei ³miini invizibile´.ci doar transmite informatia despre acestea.automobile. ³Piata.Piata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori.privat-publica multinationala.Astfel.s.un lot de pamint.Aceeasi posibilitate de alegere I se ofera si vinzatorului. Piata este astazi institutia centrala a economiei de pita.calitatii.servicii si capitaluri. Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina.individual-asociativa.treptat.b)persoanele juridice. 2.dreptul de folosinta.proprietatea reprezinta ansamblul relatiilor dintre oameni.care poate fi:individuala. b)proprietatea publica(³de stat´). Proprietatea ca institutie Din punct de vedere economic.70-85% din PIB-ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul proprietatilor private.raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea internationala.c)diferite organizatii(nationale sau internationale).Piata:Esenta.determinind producatorii sa confectioneze bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat.dreptul de dispozitie.Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau pe cea salariata.menajele).se constata ca: Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existentein societate.nu produce bunuri.modelului ales etc. In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Functia de formare a pretului .privat-asociativa.Tipuri.facind astfel posibil schimbul.posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati.a) 14 Subiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a)persoanele fizice(indivizii.a.proprietatea private cu cea publica.Smith ii ³impinge´ pe agentii economici individuali sa actioneze in conformitate cu interesul general.atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice(o cladire.´ Functiile pietei: 15 1.Desi in proportii diferite(10-50%).Proprietatea mixta poate fi:privat-publica nationala.cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea administratiei locale(³proprietatea municipala´) c)proprietatea mixta.dezvoltarea economica.

*piata tehnologiilor si patentelor. Nivelul preturilor. *piata mixta. 3. *piata muncii..unde statul intervine in scopul ³corijarii´unor deficiente ale pietei .Aceasta piata intruneste urmatoarele trasaturi:existenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de schimb. *mondiala.piata ofera agentilor economici informatia necesara despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.salariilor .la un anumit nivel al apretului. Tipurile pietei 16 1.exista: a)piata nedezvoltata.P iata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta si.adica de schimb dupa shema:marfa-marfa.lipsa monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economice.sporirea eficientei productiei. *piata resurselor informationale. *piata pamintului si a resurselor natural.pina la falimentare. Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile .politice si economice. 2. 5.atit producatori cit si consumatori. b)piata libera(clasica).iar posturile de raspundere sint puse persoanele cele mai competente.pietele pot fi imparitite in: *piata bunurilor de consum. *piata hirtiilor de valoare si a valutei. 17 4.al modului de acces la piata.In acelasi fel.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor autorizatii speciale .despre pofiturile ce pot fi obtinute.piata poate fi: *locala.la care are acces orice vinzator si cumparator.iar pe de alta parte de stat.sint reglementati pe de o parte.in acelasi timp.Dupa criteriul extinderii geografice.aplicarea noilor masini si tehnologii.Factorii care influientiaza modificarea cererii.piata se imparte in: *piata cu concurenta perfecta si pura.mobilitatea absoluta a factorilor de productie. *piata de monopol. *piata capitalului. 4.penalizeaza.Functia de diferientiere a producatorilor. *regional(in cadrul unei tari sau unui grup de tari) *nationala.programind dezvoltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale.Piata´trimite´semnale producatorilor despre produsele ce urmeaza a fi confectionate.piata stimuleaza reducerea cheltuielilor de productie. Prin jocul liber al ratei profitului si al ratei dobinzii.Dupa masura in care se manifesta concurenta. *piata monetara de credit. *piata produselor cultural-artistice.stabilirea preturilor in mod spontan.Din punctul de vedere al obiectului tanzactilor.caracteristica de regula economiilor mixte.despre calitatea si volumul lor.intreprinderile necompetitive.Impuse de concurenta. *piata cu concurenta imperfect.pret care corespunde cheltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului. 10.Desi cheltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite.complementare sau .Din punctul vedere al nivelului de maturitate.Cererea si legea cererii.Functia de informare.eliberate de autoritatile statului.interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare.cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter(troc). c)piata reglementara.de piata.piata stabileste un pret unic. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp.precum si multi alti parametri ai activitatii economice .

18 Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii. b)inelastica(rigida) c) cu elasticitatea unitara d)perfect elastica e) perfect inelastica Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.iar atunci cind preturile cresc.functia sau factorii cererii.daca pretul unui bun creste cu 20%.Elasticitatea cererii si tipurile ei. c)cerere derivate(ex:cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine).iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala.Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor . Modificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau. Cererea poate fi : a)individuala (cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere.Schimbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii.Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare.se numeste elasticitatea cererii.cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare. o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute.adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor. In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului.In cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla .in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.de exemplu.pretul cererii.Schimbarea anticipatii. cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.or consumatorilor privind evolutia pietei.O data cu cresterea pretului la un bun . 4.De exemplu .Modificarea numarului si a structurii consumatorilor .se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia. Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii este venitul. Cu alte cuvinte . b)totala sau de piata(suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv). atunci cind preturile scad. 2.gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori.altfel spus.derivate.si invers. 5. Exceptii sunt: bunurile Giffen Bunurile Veblen Factorii care influenteaza modificarea cererii: 1.cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada.cererea poate fi : a)elastic. cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri.atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea. 19 Elasticitatea cererii se calasifica in: elasticitatea la pret elasticitatea la venit elasticitatea incrucisata Elasticitatea cererii fata de pret .De exemplu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte pentru copii.cerea la rindul ei poate fi: a)cerere pentru bunurile substituibile.dispunind si de mijloacele banesti corespunzatoare). b)cerere pentru bunuri complementare. 11. Legea cererii Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea cantitatii cerute. 3.cererea scade.

dependent ofertei de pret este directa . ‡gradul de substituire. ‡ elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.indiferent de pret. 5.micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.cum ar fi piinea . poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.Numarul de ofertanti. scade elasticitatea ofertei.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent. ceea ce va contribui la reducerea ofertei.elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare . atunci oferta pentru bunurile respective se va mari.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei. si invers.Spre deosebire de cerere . 12. rigida.Daca costul de productie se va reduce.pretul. Anticiparea preturilor 13.cu bunurile de prima necessitate. atunci creste elasticitatea ofertei.seceta. conditioneaza de obicei . Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori .Calamitatile natural.chibriturile .cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi. 2.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica.cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare Factorii de influenta: 1.cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. 20 Oferta poate fi: a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit) b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale). de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 7. oferta se va reduce.o data cu cresterea sau micsorarea pretului. adica numarul firmelor care produc acelasi bun.de obicei.acestea incurajeaza cresterea ofertei. ingheturile etc.costul de productie. fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data .Functia ofertei.care . cutremurele de pamint.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers.cu cit pretul este mai ridicat . 3.Schimbarea pretului la alte bunuri.Factorii care influienteaza modificarea ofertei. Elasticitatea ofertei si tipurile ei. Si invers.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii .de exemplu. 4.vesela . ‡ inelastica -oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui. Perfect inelastica Factorii care determina elasticitatea sunt: ‡costul productiei.Politica fiscal si subsidiile.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.Oferta .Calamitatile natural si social-politice.daca gradul de substituire este mare. Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.Legea ofertei. cind costul de productie va creste .la un anumit nivel al pretului. Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.reducerea ofertei. Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda. 6.Cu cit pretul creste .cind costul creste. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E ) Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri: 21 ‡ unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului. mai ales la variatiile pretului.altfel spus . cum arfi inundatiile ..sarea).Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers. intr-o perioada de timp . ‡posibilitatile de stocare a bunurilor.

cum ar fi:concurenta. Curba de indiferen (de izoutilitate) 23 Curba de indiferen constituie o reprezentare grafic a ansamblului de combina ii de bunuri i servicii de la care consumatorul a teapt s ob in aceea i utilitate total .sunt mari. 14. . Preferin ele consumatorului i curbele de indiferen caracteristice lor.Echilibru consumatorului in abordarea cardinalista. Insa in urma sugestiilor cumparatorilor si vinzatorilor cu privire la pretul unui bun.Utilitatea totala si marginala. observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. precum si pretul. consumatorul are posibilitatea s stabileasc o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmeaz s le procure. Mecanismul de formare si modif. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata. Principiul utilitatii marginale descrescinde.politica economica a statului. pe cind resursele b ne ti sunt limitate. ba chiar mai mult: Pretul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. ce urmeaza a-i satisface pe cumparatori si vinzatori. Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare. deoarece ii aduce aceea i satisfac ie. 17. precum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora. sau i se mai spune pretul de piata. egale. Atit cererea. a echilibrului pietii. Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care se obtine la consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun. Totalitatea curbelor de indiferen care pot exista pentru un consumator i care descriu preferin ele acestuia pentru anumite Äco uri´ de consum constituie Äharta de indiferen ´. Legea a II-a a lui Gosen. si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a ³pretului dorit´ se stabileste un pret de echilibru. Datorita constringerii bugetare i a nivelului pre urilor. utilitatea marginala tinde sa descreasca.Implicatiile statului in mecanismul formarii preturilor. Pe piata se inregistreaza ba un exces de cerere.Legea utilitatii marginale descrescinde. Factorii care modeleaz comportamentul consumatorului: ‡M rimea veniturilor de care dispune (bugetul consumatorului) ‡Nivelul pre urilor ‡Tradi iile ‡Gusturile i preferin ele ‡Mediul economico-social Nevoile consumatorului sunt nelimitate. sa procure acele bunuri i in asemenea combina ii care i-ar aduce o satisfac ie maximal . Interactiunea cererii si a ofertei. 22 16.sau legea I-a a lui Gosen consta in urmatoarele: cu cit consumul dintr-un bun oarecare este mai mare. Consumatorul m soar indirect utilitatea fiec rui bun. adic aceea i utilitate. ‡perioada de timp de la modificarea pretului. care este factorul principal care le determina pe ambele. Aceasta reprezint mul imea combina iilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider echivalente. de aceea el este obligat s aleag .pe masura ce cantitatea consumata dintr-un bun sporeste. Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita. despre echilibrul consumatorului in abordarea cardinalista postuleaza: Consumatorul v-a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale impartite la pret. cit si oferta determina marimea pretului. cu atit utilitatea unitatilor suplimentare de bun consumate este mai mica. ba exces de oferta.Cu alte cuvinte. 15. sa devina p/u diferite bunuri. prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. adic acela i nivel de satisfac ie. Analizind cererea si oferta. El clasific bunurile in ordinea preferin elor sale.

Axioma ierarhiz rii ± capacitatea consumatorului de a ordona preferin ele sale (A>B) 2. MRS = Px/Py ± ecua ia echilibrului consumatorului in abordarea ordinalist . de corelare a acestora. Axioma tranzitivit ii ± capacitatea consumatorului de a transfera preferin ele de la un bun la altul. Abordarea ordinalist a evalu rii utilit ii: 1. Px/Py ± panta liniei bugetului 19. A>C) 3. Func ia de produc ie reflect rela ia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea. in timp ce al ii vor r mine constan i. apoi va atinge un punct . reprezint constrangerea bugetar . Legea randamentelor nepropor ionale. Echilibrul consumatorului în abordarea ordinalist . Linia bugetului reprezint totalitatea combina iilor posibile de alegere ale consumatorului in limita bugetului disponibil (cantitatea maximal de bunuri care poate fi cump rat cu venitul disponibil i la pre urile existente). Linia bugetului i modific rile ei. mediu i marginal al factorului de produc ie variabil. factorii de produc ie i func ia de produc ie. xPx+yPy=I Panta liniei bugetului reflect raportul de substitu ie a bunurilor in func ie de pre urile lor. atit sub aspect cantitativ. Echilibrul consumatorului este 24 echilibrul dintre venitul acestuia i combina ia optim . a factorilor necesari pentru ob inerea acestei produc ii.(A>B>C.P mint N ± cel mai limitat i durabil factor de produc ie -Munca L ± cel mai activ i costisitor factor de produc ie . Func ia de produc ie indic nivelul maxim de produc ie care poate fi ob inut in urma diferitelor combin rii ale factorilor de produc ie. precum i de nivelul pre urilor. in scopul producerii de bunuri i servicii. Produsul total.18. Factorii de produc ie tradi ionali (par ial substituibili i complementari): . produsul marginal al factorului variabil va fi nepropor ional ± la inceput va cre te. el nu poate atinge acest obiectiv. Echilibrul consumatorului Consumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil . 20. care se stabile te in punctul in care curba de indiferen este tangent cu dreapta bugetar . MRS ± panta curbei de indiferen . Axioma nonsa iet ii ± consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantit i mai mici. in diferite propor ii. Din cauza constringerii bugetare. cit i structural-calitativ. Dorin ele i preferin ele consumatorului sunt limitate de urm torii factori: ‡Venitul disponibil.Capitalul K ± cel mai eterogen factor de produc ie ‡Capital fix ± se utilizeaz pe un timp indelungat i se uzeaz ‡Capital circulant ± se utilizeaz intr-un singur ciclu de produc ie Combinarea factorilor de produc ie reprezint un anumit mod de unire. destinat consumului ‡Evolu ia pre urilor bunurilor i serviciilor Restric iile economice impuse alegerii consumatorului de c tre m rimea venitului s u. ceilal i sunt fic i ‡Perioada lung ± ambii factori sunt variabili Indicatorii produc iei pe termen scurt: ‡Produsul total (TPL)± cantitatea de bunuri produs intr-o perioad de timp ‡Produsul marginal (MPL) ± cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a factorului muncii (MPL= TPL/ L) 25 ‡Produsul mediu (APL) ± cantitatea de bunuri ce revine unei unit i din factorul muncii (APL=TPL/L) Legea randamentelor nepropor ionale stipuleaz c dac vom m ri progresiv utilizarea unui factor oarecare. Perioadele procesului de produc ie: ‡Perioada scurt ± un factor este variabil. Produc ia.

consumul de munca al proprietarului. produsul marginal i mediu de la un anumit moment incep s scad . ‡Produsul mediu este maximal cind se egaleaz cu produsul marginal. Izocuantele si caracteristicile lor Pe termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili.(L*Pl+K*Pk=TC) Panta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. 23. Izocuanta este o reprezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. care face parte din costurile implicite. Echilibrul producatorului Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli. de productie de la alti agenti economici. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie Din punct de vedere al modului de calcul. la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri. . Ea poate avea loc intre factorul munca si capital (10 muncitori inlocuiti de o masina. precum si amortizarea.Multitudinea variantelor de consum a factor.. 26 Caracteristicile acestei izocuante sint: . tehnici si a evolutiei preturilor. Costul contabil.Acest punct de pe linia izocost devine tangent cu una din izocoante.Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor.totalitatea cheltuielilor in expresie monetara. Acest lucru se intimpla din cauza ca. Substituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie printr-o cantitate din alt factor de productie. intreprinzatorul schimba mereu raportul dintre factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul. Combinatia a doi factori de productie care asigura acelasi nivel de productie se numeste izocuanta. In acest caz. Costul de productie. de productie utilizati si prin urmare un volum mai mare de productie.cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite). mai ieftin. E-este punctul de echilibru a produc torului. cum ar fi pamintul si 27 cladirile care apartin intreprinderii date. adica pot fi modificati. natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor de productie(inlocuirea unui utilaj cu altul etc). . mai productive. Concluzii: ‡Pe termen scurt volumul de produc ie este limitat in cre tere ‡Limita cre terii volumului de produc ie este determinat de ac iunea legii randamentului descresc tor. . .Izocuantele nu se intersecteaza. poate avea loc atit combinarea. sub influenta noilor tehnologii. intre factor.Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. de prod.Productia pe termen lung. mai modern. care face integral lucrul acestora). dar care nu sint reflectate in evidenta contabila. Linia izocost:caracteristici si modificare.Acest punct reflect egalitatea posibilit ilor tehnologice i economice ale producerii bunurilor.de stabilitate. 22. Costul economic. Dac un factor de produc ie cre te. Este expresia baneasca a factor. 21. de productie reiesind din preturile la ele. Costul de productie:esenta si factori de influenta. de productie. pe care producatorul le efectueaza p/u fabricarea si vinzarea bunurilor economice.Panta izocuantelor este negativa.cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u achizitioanarea factor. cit si inlocuirea unui factor cu altul. costurile se impart in cost contabil si economic. . dup care va descre te. acest raport se numeste rata marginala de substitutie tehnologica. producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite. Costul contabil si economic. adica costurile explicite. de productie necesari p/u producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. iar cel lalt r mine stabil. dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu. pentru a obtine acelasi nivel de productie.

combustibil si echipament si are loc o reducere a preturilor de achizitie. in cazul sporirii volumului productiei. Evolutia costului de productie pe termen lung. Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori. costul marginal cunoaste in evolutia sa. 25. precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utilaje mai moderne si mai productive. apoi incepe sa creasca. se procura cantitati insemnate de materie prima. Economii si dezeconomii de scara. Inainte de toate. fapt care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. intrucit costul fix ramine acelasi. Aceasta imprejurare genereza o majorare a riscurilor si a pierderilor. MC= TC/ Q. fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor. TC se schimba in functie de de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q). La un moment dat. are loc aprofundarea a specializarii. mediu. costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse. Costul total. Oricum ele nu pot fi obtinute printr-o sporirea fara limita a productiei. Economiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori. Fluctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. Un personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste cheltuielele legate de munca. odata cu cresterea volumului productiei. Pe termen lung toti factori de productie sunt variabili. marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica. Locul economiilor de scara il ocupa dezeconomiile de scara. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei. apar dificultati manageriale. o scurta perioada de reducere. o intreprindere mare se adapteaza mult mai greu la schimbarile pietei si se reprofileaza odata cu modificarea cererii. intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. Astfel. marginal: evolutie si importanta. Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie. Economiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste. Costul mediu (AC) sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. sint si ele generate de mai multi factori. reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa: 28 a)efectului economiilor de scara b)efectului dezeconomiilor de scara. scade treptat. Pe de alta parte. In cazul intreprinderilor mari. Pentru depasirea unor asemenea situatii. dupa care creste intruna. ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii.24. Pe termen scurt . Costul marginal depinde doar de costul variabil. dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. Economiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliai intreprinderii si/sau de folosirea unor noi utilaje si tehnologii de fabricatie. Economiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. El poate fi fix sau variabil. pina la un anumit nivel. satiinta economica a lansat notiunea de . AC=TC/Q. Dezeconomiile de scara. In acest caz intreprinzatorul urmeaza sa faca fata unor noi probleme: a) determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b) gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii c)´neadmiterea´ cresterea costului unitar fde productie. atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasesc anumite limite. Mai mult. Pe termen scurt. Costul ma rginal (MC) sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. de o natura deopotriva tehnica si financiara. Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. ce exprima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresterii productiei.

o lupta. Pentru munca proprietarului. importanta. cum ar fi:eschivarea de la plata impozitelor. metode. Esenta: 29 Profitul constituie diferenta ce apare in cayul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. prin munca neplatita a muincitorilor. deoarece acesta este creat prin exploatare. este . In teoria economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa. o rasplata pentru activitatea antreprenoriala. Francezul J-B.C unde: Pr-profit. cu respectarea legislatiei in vigoare. dar mai ales de a infrunta riscul. pentru amortizarea utilajului si cladirilor intreprinderea nu efectueaza plati. posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat. Daca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri. contrabanda. V-venitul total al firmeii sau incasari totale. Concurenta: esenta. care se numeste profit normal. atunci el va putea obtine si un superprofit. intreprinzatorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil. o confruntare permanenta dinre agentii economici . pentru calitatile deosebite ale intreprinyatorului de a inova. Esenta Concurenta-o rivalitate. Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor. considerau ca profitul este un venit care se creeaza doar in activitatile de comert exterior. afaceri ilicite. Pe linga acestea mai exista si alte forme de profit cum ar fi: Profit legitim-cel obtinut in conditii normale. Profit brut-diferenta dintre incasari totale. de a gestiona reusit o afacere. 27. Profit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare. fapt care le asigura unele profituri mai mari. Profitul. Profitul se poate determina in felul urmator: Pr = V. Karl Marx considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului in mod ilegal. Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupa achitarea impozitelor si a diferitelor taxe. Profitul: esenta. el va obtine un profit total numit si Äcontabil´. Fiziocratii lanseaya ceva mai tirziu o noua teorie. Say sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care e insusita de intreprinzator pentru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati economice. si 30 un profit normal. modalitati de majorare. 26. peste cheltuielele efevctuate care este un dar al naturii si exista numai in agricultura. el va putea obtine doar un profit supernormal. chiar si in cazul in care bunurile produse se comercializeaza la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie. C-costul total. Insa in cazul in care intreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productie si este obligat sa-i inchirieze de la alte persoane. Äumflarea costurilor´etc.Ädimensiunea optimala a intreprinerii´. Deorece in cele mai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul. criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar. nai exact cifra de afaceri. Englezul Adam Smith considera ca profitul este un venit generat de proprietate. potrivit careia profitul este un surp lus de valoare peste valoarea avansata. tipuri. dar care are la temelia sa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. adica o activitate de producere si comercialiyare a bunurilor si serviciilor. Mercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a izvoarelor acesteia. acesta este format din 2 componente: a)profit normal b) profit supernormal sau profit economic. Tipuri Dupa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului . Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. si costul total. tipuri. Deobicei. In acest fel. astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica.

nivelul general de dezvoltare a tarii. Concurenta reprezinta un tip. Concurenta perfecta Foarte multi . o intrecere intre participantii la procesul de productie. precum si functionalitate a pietei. In acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice. in conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate. de vinzat ori Accesul la piata Natura produselor 1. o competitie. pe aceasta cale. Tipuri In functie de instrumentele folodite de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi: Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru. a unui profit cit mai mare posibil. deschis.pentru atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea. un model deosebit de comportament al agentilor economici. de oligopson. se prezinta sub urmatoarele forme:monopolistica. impunindu-i pe toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si desfacere a marfurilor. exista 2 tipuri de concurenta: a) concurenta perfecta(pura). de monopson: 32 Criterii de diferen tiere Tipuri de piete si de concurenta Nr. gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei. egal. In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti la shimb. de monopol absolut. Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii. Metode In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate realiza prin: 1)pret 2)produs 31 3)calitate 4)forme de vinzare si servicii prestate dupa vinzare. ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi. de oligopol. motorul progresului. Fiind o lupta. de cumpa rator i Nr. b)concurenta imperfeta In functie de forma concurentei se desting 2 piete concurentiale: a)piata cu concurenta perfecta b)piata cu concurenta imperfecta Piata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice .

iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere.Foarte multi Nelimitat Omogene Concurenta monopolistic a Multi Multi Nelimitat Eterogene Oligopol multi putini Limitat pentru ofertanti Nediferentiat e sau diferentiate 2. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere. Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia. cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator. nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului. Oligopson putini Foarte multi Limitat pentru cumparato ri Nediferentiat e sau diferentiate Monopol absolut Foarte multi Unul Restrins sau complet blocat pentru ofertanti Unicate Monopson Unul Foarte multi Restrins sau complet blocat pentru cumparato ri omogene 33 28. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine . Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii. fie acestea producatori sau cumparatori. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. oferta si preturi. In acest caz. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta Exista pe o piata care reuneste urmatoarele 5 trasaturi: Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual.

in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. Monopolul este contrariu concurentei. 29. In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt.prevede producerea si comercializarea unui produs nou. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii .producerea de avioane. Caracteristicile si modelele strategice de comportament pe piata oligopolistica Oligopolul. Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor. Piata cu concurenta monopolistica. Factorii ce limiteaza monopolul: Legislatia antimonopolului. Trasaturile pietei oligopoliste: *Concurenta redusa 35 *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi. atunci ea se afla in situatie de monopol. 31. sau a coopera cu ei.prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul. Marimea cererii Liberalizarea comertului exterior Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibile 30. 2.prevede anumita intelegeri. intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Monopolul absolut exista acolo unde avem un producator si un consumator. 5. mai mult intilnit in carti.Monopolul legal. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica. 3.Monopolul prin alianta. Caracteristicile si modelul pietei de monopol Piata de monopol. deobicei tainice.la impartirea pietelor de desfacere. 34 In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata.prevede utilizarea unor factori temporari care permit producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic. iar cind domina cererea.prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit bun.calculatoare etc. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara.Monopolul natural. Piata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. permite obtinerea unui profit mai mare.este o piata in care se inregistreaza un numar mare de intreprinderi.Monopolul inovatorului. Exista urmatoarele forme de monopol: 1.este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator. cea perfecta fiind doar un model teoretic. dar care prin diferentierea produselor oferite. deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta.de monopson. numit ³profit de monopol´. de calitate inalta.apele minerale etc. Este un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator. 4. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta.este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri. a-i domina. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: producerea . chimia de baza.Cind domina oferta unei intreprinderi. Este socotit ilegal. adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator. isi creaza o clientela fidela.cel mai bun produs la cel mai bun pret.

Clasificarea salariului: · Salariul nominal ± suma de bani pe care o prime te salariatul pentru munca depus .Acord individual . SN ± salariul nominal. Aceasta interdependenta se manifesta prin faptul ca veniturile pe care le obtin poserii de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii. de puterea de cump rare a banilor SR=SN/IP. mobilitatea for ei de munc . Prezenta pe piata a mai multor agenti economici care activeaza independent unul de altul.Acord colectiv (in cadrul unei echipe) . raportul dintre cererea i oferta de munc .Salariul brut ± suma de bani ce se cuvine angajatului sub form de salariu i suporturi salariale (spor de vechime. omaj.reprezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu oferta de munca. incaltamintei. venituri foarte mici. Formele de salarizare determin raportul dintre m rimea rezultatelor muncii i partea din ea ce revine salariatului. 2. imbracamintei. Trasaturile de baza ale pietei monopolistice: 1. lipsa de venituri. Factorii ce influen eaz m rimea acestuia sunt: gradul de 36 dezvoltare economic a rii. Particularitatile ei: Are un grad ridicat de rigiditate E o piata cu cncurenta perfecta Este mai organizata si mai reglementata decit alte piti O influentare deosebita in formarea preturilor au negocierile dintre salriati si patron.Acord global (in cadrul intregii unit i economice) · Salarizarea mixt ± imbinare a celorlalte dou forme de salarizare. Se utilizeaz acolo unde se face un lucru neomogen. factorii de influienta. factorii de influien Salariul reprezint pre ul la care se vinde i se cump r factorul munc . electronicii. Lipsa barierelor de acces pe piata 3. profesorii) · Salarizarea in acord sau cu bucata (pe opera ii) ± presupune remunerarea muncii in func ie de cantitatea de bunuri produs . Piata muncii se afla intr-o strinsa interdependenta cu celelalte piete. Aici are loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de munca. Salariul: esen . complex i greu de normat (func ionarii de stat. IP ± indicele pre urilor o Salariul colectiv ± reprezint o cot procentual din beneficiul intreprinderii acordat tuturor angaja ilor pentru participarea la ob inerea acestuia o Salariul social ± beneficiaz grupurile sociale care se confrunt cu cu anumite probleme sociale i economice (de ex. remunerarea muncii depuse de posesorul for ei de munc . Cererea si oferta pe piata muncii. SR ± salariul real. de activit ile i opera iunile efectuate. Bunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste singura pretul bunului sau. Formele de salarizare: · Salarizarea pe unitate de timp sau in regie ± stabile te m rimea salariului in func ie de durata muncii. medicii. 32.Salariul net ± reprezint acea parte pe care o incaseaz angajatul deja dup re inerea (plata) impozitului pe salariu i a altor pl i Formele de salarizare constituie modalit ile (instrumentele) cu ajutorul c rora se stabile te m rimea i dinamica salariilor individuale. adic a acelei p r i din produsul muncii care revine angaja ilor. accidente de munc ) .automobilelor. tipuri. Tipuri de salarizare in acord: . 33. M rimea salariului real este determinat de m rimea salariului nominal i de nivelul pre urilor. de nivelul impozitelor. caci cererea de munca din partea intreprinderilor depinde de cererea menajelor de bunuri si servicii. · Salariul real ± cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cump rat la un moment dat cu salariul nominal (puterea de cump rare a salariului nominal). . de folosirea limbilor str ine) . Piata muncii.

Pia a muncii este constituit din urm toarele segmente: . pretul pamintului scade. Mai exista si alti factori: ‡marimea si evolutia rentei. ‡renta de amplasament. Plata de arenda si pretul pamintului.presupunind realizarea unor cantit i precise de munc intr-o unitate de timp.Segmentul secundar ± locurile de munc ce nu cer o calificare special sau un nivel inalt de instruire Factorii ce determin cererea de munc : · Nivelul salariului · Productivitatea muncii · Cererea de bunuri i servicii Factorii ce determin oferta de munc : · Num rul popula iei apte de munc · Nivelul de calificare a popula iei · Virsta minim de munc i virsta de ie ire la pensie 37 · Alegerea popula iei intre munc i odihn Factorii ce determin m rimea salariului: · Raportul cerere-ofert · Statul · Patronatele · Sindicatele · Costul vie ii 34. Renta este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in cantitati limitate si oferta caruia este rigida.daca terenul dat poate fi folosit pentru cultivarea produselor agricole cit si in constructii atunci pretul lui va fi mai ridicat. Pretul pamintului. pretul va fi influientat de cererea acestuia.cresterea cererii la produsele agricole va genera cresterea pretului pamintului.modificarea careia este invers proportionalal cu pretul pamintului.aici se studiaza apropierea terenului de piata de desfacere ‡renta de monopol-este obtinuta de posesorii terenurilor ce poseda calitati unice. ‡cererea si oferta de produse agricole.marimea arendei anuale d1. ‡renta diferentiata. Renta este un surplus peste venitul normal. Factorul principal in determinarea pretului terenului este venitul care poate fi obtinut prin utilizarea acestuia. ‡cererea si oferta de pamint-oferta de pamint fiind limitata. si invers. ‡rata dobinzii bancare.rata anuala a dobinzii .este obtinuta de proprietarii celor mai fertile soluri. ‡posibilitatile de folosire alternativa a pamintului. 38 Exista o formula prin care se poate calcula pretul pamintului: Pp= (R / d1 ) *100% Pp-pretul pamintului R. Ea exista ca: ‡ renta absoluta -un venit pe care il obtine posesorul de pamint indiferent de fertilitatea si amplasarea solului.Segmentul primar ± locurile de munc ce pot fi ocupate doar de speciali tii cu studii superioare .deoarece oamenii vor prefera sa-si depuna banii la banca pentru a scoate profit. Renta funciara sau renta pamintului ramine forma principala de renta.adica venitul care poate fi obtinut prin exploatarea terenului.Renta funciara si renta economica.reprezinta suma de bani platita de catre cumparator vinzatorului acestuia pentru obtinerea drepturilor de proprietate asupra terenului respectiv. adica daca creste rata.

In sens mai larg e un venit ce revine proprietarului oricarui capital antrenat in activitatea economica. televizoare. mobila etc. 2)Economiile manajelor 3)Banii proprietarilor capitalului de imprumut-bancherilor 4)Economiile guvernului Cu cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de capital de imprumut e mai mare. Cererea si oferta pe piata capitalului. . pentru plata salariilor. Institutii administrative publice. Rata dobinzii se calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii si capitalul imprumutat. · Banii destinati platii salariilor. ce recurg la imprumut pentru procurarea obiectelor de folosinta indelungata-case de locuit. · O parte a profitului destinate modernizarii sau largirii productiei. Intreprinderile. Sursele capitalului de imprumut sunt: 1)Sume de bani temporar disponibile ca: · Banii ce se acumuleaza treptat si urmeaza a fi utilizati pentru inlocuirea capitalului fix. dar disponibili in rastimpul dintre comercializare si plata sal. care sunt nevoite sa recurga la imprumut in conditii in care veniturile publice sunt inferioare cheltuielilor. indeferent daca acesta aeste imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv. automobile.35. 3. ce au nevoie de imprumuturi pentru aface investitii destinate modernizarii sau largirii aparatului productiv. Oferta de capital. Dobinda Dobinda ±venit pe care il insuseste proprietarul capitalului banesc ca recompensa pentru suma de bani imprumutata. Cererea de capital de imprumut exprima nevoia de bani si vine din partea urmatorilor participanti ai vietii economice: 1. dar cel mai important raporte e dintre oferta si cerere de capital. Menajele. Marimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori. Cu cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare. 2.