P. 1
ANIMALELE DOMESTICE

ANIMALELE DOMESTICE

|Views: 49|Likes:

More info:

Published by: Plesa Ioana Catalina on Apr 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2012

pdf

text

original

Pleşa Ioana Cătălina, studenta la Facultatea de Litere, Anul I, Seria II, Grupa 8.

ANIMALELE DOMESTICE
1

vânătoare. iepure. 337. pisică. câinos (fară suflet) 2. ţap. Provine din lat. canis-canem(conform Puşcariu 367. pisici. pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele). câineşte (adv. câini. cu cruzime). Fig. câinime (haită de câini). 2. 1. CÂINE. câinesc (adj. ouă. cal. Epitet dat unui om rău. caţel. Animal mamifer carnivor. vaci. oi. miel. catâr. Om lingușitor și fără scrupule. capre. ied. fară suflet.căţei-1. iapă. lapte. oaie. REW 1592. vacă. 2 . berbec. Vă prezint în continuare etimologia unor specii de mamifere foarte cunoscute: • • • • • • • • caine. privitor la câini). în felul câinilor. hain. mânz. CĂȚEL. fibre şi putere de tracţiune.1. În vatra româneasca. folosit pentru pază. porc. câini. Candrea-Dens. domesticit. capră. Pui de câine. găini. Contribuţia lor la bunăstarea umană constă în asigurarea de carne. în curţile gospodarilor precum şi în diferite ferme zootehnice specializate putem identifica unele specii de mamifere şi păsări domestice: cai. bou.Animalele domestice şi păsările domestice din lume au trăit aproape de oameni înca de la începutul civilizaţiei şi constituie o moştenire genetică unică. 2. porci. DAR) Romană câine Latină Albaneză Italiană Provensală Franceză Spaniolă Portugheză canis kjiën cane ca chien can cão DERIVATE: cainărie (haită de câini). câiner (persoană care strânge câinii vagabonzi).

cu corpul suplu.Pis + suf.1. Gaură în mânerul coasei în care se fixează lama acesteia. acoperit cu blană deasă și moale de diferite culori. carnea acestui animal este folosită ca aliment. leneşe. 3. pisiceşte(ca pisicile). vaci. Parte a cheii care intră în broască. apărător Provine din lat. despre animale. PISICĂ. Nume dat unor obiecte. Parte care se desprinde din capaţâna de usturoi. părți ale acestora etc. Romana pisică Meglenoromana Albaneza pisa Piso DERIVATE: pisic. Densuşian (GS. despre plantele cu bulb. 54) spune ca provine din iraniană pusek. 4. I. Candrea-Dens 237. Mănunchi de sârme de oțel. Animal domestic din specia bovinelor. 2. a se împerechea. VACĂ. 5. a ieși din larvă). din turca pisik(a) dupa Lokotsch 1661 şi Graur. cățelește. 2. REW 1763. femela taurului. care prind sau trag ceva. Larvă de albină. 6. Mamifer domestic carnivor din familia felinelor. se înfig în ceva. cu maxilarele puternice și cu ghearele retractile și ascuțite. Epitet injurios dat unei femei (grase. instrumente. cu botul foarte scurt. -ică. pui de cîine). 4. despre albine. Conform Cihac (II. 3 . 3. cățela).Provensala Galician cadel cadelo Catalana cadell DERIVATE: cățelandru (cățel. 7. folosit pentru curățarea de noroi sau de pământ a utilajelor de foraj.pisici-1. adv. Argotic-Avocat. a da lăstari. (a fi în călduri.catellus (Puşcariu 314. viespe sau furnică. 258) provine din sb-croata pis. proaste sau nesimţite). cu capul rotund. . Şeineanu) Romana căţel Latina catellus Italiana catello V. dispozitive.. pisicesc. pisoiaş. a se multiplica. (precum cîinii).3. pisicuţă. cățeli (var. vb.

vaccinaţie. bǒvum. vacca-vaccae ( Puşcariu 1848. folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne. văcărie (turmă de vaci). I. 119 și Gramm. folosit la călărie și la tracțiune.1. boi. Meglenorm. Catal. cu talia mai mare decât a vacii. 2. Romana bou Latina bǒvem Italiana bove Franceza Spaniola Portugheza Catalana boeuf Buey Boi Bou Provensala b(u)ou DERIVATE: boulean. CAL. 9. Nume dat unor aparate sau piese asemanatoare cu un cal(aparat de gimnastică. văcăreasă. formă populară de la bovis-bǒvem ( Puşcariu 213. Derivate neologice: vaccin. Provine din lat. Taur castrat. REW. Port. văcărel (o specie de pasare). caval Sarda kaddu 4 . bouţ. Epitet injurios adus la adresa unui bărbat (tont. caballus kal Italiana Franceza Span. caballus (Diez. Animal domestic erbivor. bouleţ. Italiana vǫke Vacă Vacca Spaniola Franceza Provensala vaca vache vaca DERIVATE: văcar (păzitor de vaci). cal Latina Alb. REW 1440. cavallo cheval caballo cavallo cavall Prov.Provine din lat. 209. cai. imbecil). Candrea-Dens. 2. BOU. I. Instrument muzical popular.. piesă la jocul de şah de forma unui cap de cal) Provine din lat. boişor. 3. REW 9109) Romana vacă Latina vacca Istrorom. Rom. 6. DAR). cu copita nedespicată. 5.. DAR). văcărică (sapunarita). Candrea-Dens. 170.1. Pușcariu 252. vaccinator.

1. Candrea-Dens. foame și sete. căluş. călușerește (în felul călușarilor). equa (Puşcariu 755. 9. 58 si 119). călușerie (grup de călușari) 7. Este rezistent la frig. mânzeşte. căluşar.1. mânzată. CATÂR. 795. iepaş ( porecla dată de moldoveni soldaţilor polonezi ai lui Sobieski. mânzare. 2. mânzesc.mannus (ponei). Animal domestic. Romana Iapă Latina equa Portugheza equa Spaniola yegua Sarda ebba Provensala ego DERIVATE: iepar (paznic). căluşel. iepilă (manetă). Provine din it. probabil de la un iliric mandus sau manzus. catâri. 3. iepe. Romana Mânz Latina mannus Italiana manzo Albaneza mȅs Poloneza mȅze Sarda mandzu DERIVATE: mânză. Puiul (de sex masculin al) iepei. 723. manzo(vitel) (Meyer 276. pentru că le furau caii). călușeresc (propriu călușarilor). 8. hibrid rezultat din împerecherea măgarului cu iapa sau a armăsarului cu măgărița (Equus mullus).) Tălpig (la războiul de țesut). Etimologie neclară. iepărie (herghelie). II. mânzat. Este folosit în armată (vânători de 5 . 3. Rosetti. REW 2883.Este un animal folosit la transport în diferite expediții. căluleţ. Suport pe care se trage plugul cand nu este folosit la arat. DAR). II. Femela calului. mânzalău.DERIVATE: căluţ. mânji.1. IAPA. flăcău. Fibrele de la urzeală care nu intră in pieptenele razboiului. Băiat. MÂNZ. Philippide. iepesc. Provine din lat. 2. corespunzator lat. (Reg. REW 5298.

Cu foarte rare excepții.berbecis= vervex ( Diez. 1265.1. S-a păstrat numai îm limba română fiind eliminat din alte idomuri din cauza confuzei cu ovum (ou). DERIVATE: oiţă. OAIE. 94.Ciocan pentru batut ţăruşi. Animal domestic rumegător. servește la baterea pilonilor. oişoară. Lockotsch 1131). la bătucit pământul. Candrea-Dens. Greutate mare. crescut pentru lână.munte) pentru transportul echipamentelor. REW 9270) DAR menţionează forma berbece ca cea de bază şi susţine că berbec este o variantă rară în timp ce ambele apar în mod paralel şi cu o frecvenţă aproape egală. considerat în raport cu preotul. Mașină de război întrebuințată odinioară la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate Provine din lat. 11. Şeineanu II. acționată mecanic sau manual. ovis-ovem ( Puşcariu 1211. oiţică. unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului. Candrea-Dens. catârul este steril (nu se poate reproduce). Are urechile lungi ca la măgar. Provine din lat. Provine din turcă katur (Poesler 595. Puşcariu 200. 4. Kuun afirma faptul că ar putea proveni din cumană chater. Romana catâr Turca Katur Bulgara Katăr Cumana chater 10. 3. care prin cădere. 5. 2. drept-credincios. 2. 2. (În limbajul bisericesc) Credincios. berbex. REW 6127). Masculul oii. berbeci. înălțime între măgar și cal. BERBEC. Constelație din emisfera boreală. creștin. Densuşianu. oi.Om încăpăţânat. 158.1. 6 . DAR. Figurat. lapte și carne. la spargerea bucăților mari de fontă.

cu înălțimea reglabilă. MIEL. mai mari și diferențiate la masculi. Unealtă de lemn cu patru picioare. 7. Numele unui joc de copii. încrucișate două câte două. Unealtă de lemn cu patru picioare.1. 6. Joc popular românesc. mieluşea. în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi. încrucișate două câte două. berbecel. berbecesc. 13. 248. berbecuţ. 12. mielărea.Provensala berbitz Franceza brebis DERIVATE: berbecar. Aparat de gimnastică pentru sărituri. CAPRA. Candrea-Dens. REW 284). miei. care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră care bate ritmic din fălci.1. capre. 3. mieluţ. 5. 4. Romana miel Latina agnellus Italiana agnello Franceza agneau V. Provine din lat. Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul. 7 . berbecărie. REW 1647. berbeleac. 2. DAR). format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare. pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.. cu părul lung. Candrea-Dens. Puiul (mascul al) oii.Spaniola Catalana aňel anyell Provensala agnel DERIVATE: mielar. Provine din lat. cu coarne. mieluşor.Romana berbec Latina berbix(vervex) Italiana berbice V. capra (Pușcariu 279. agnellus (Pușcariu 1070.. iar ceilalți sar peste el. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate. mieluşel. 1100. pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.

căpresc. 67). bazată pe aceleași intenții expresive. 265. II. Mitt.. Wien. II. se consideră îndeobște că este vorba de o dezmierdare pentru a chema un animal. căprit. 4. LVI. Berneker. 223. mai probabil nu este vorba de o continuare directă a cuvîntului moștenit. 3. 347). cu toartă. 51. Acest nume a trebuit apoi să însemne „(animal cu) coarne lungi”. Cihac. (Art. Rohlfs. conținutul unui astfel de pahar. Lockruf.. Graur. Études sl. Inst. căpraş. I. Pahar special de bere. 258. albaneza. DERIVATE NEOLOGICE: caprifoi (arbust ornamental). 8 . cf. ţapi. škjap. având capacitatea de 300 ml. III. 738). 387. Mai sigur ar trebuie să se pornească de la ideea de „ascuțit.. cap (Bartoli. din slavă capŭ (Miklosich. Grekoslaw. Differenzierung. derivarea directă a termenului româmesc pornind de la ilirică este dificilă fonetic. căprui. 429). Originea sa este obscură. vergl. 2. Totuși. germ. italiană zappa „tîrnăcop”. ci de o creație nouă. Vasmer. Raporturile. 14. R. 121. 222. 5. căprior. căpriţă. semn al zodiacului reprezentat printr-un țap). al caprei negre și al căprioarei.) Numele unei constelații în care intră Soarele la solstițiul de iarnă.1. Densusianu. Rom.) Popă. Roswadowski. Etym. ŢAP.. căprişor. cf. Pedersen.. Dintre multele ipoteze care s-au emis în jurul acestui cuvînt. II. caprin (de capră). a cărei familie expresivă ține de „țap”. capricorn (constelație zodiacală. Elem. II. 551. XXXVI. II. Capidan. din albaneza tšap (Meyer. ca în „țeapă”. Sprachwiss.Romana capră Latina Capra Franceza Spaniola chevre cabra Albaneza Italiana kjeper capra Provensala Istrorom. dalm. Slaw. Philippide. 109. Pascu. 242). Z. În ce privește această intenție. GS. (Arg. din iranianul čapis (Roswadowski. Celelalte ipoteze sînt mai puțin sigure. cea mai probabilă pare să fie cea de creație expresivă (REW 9599. cabra copre DERIVATE: căproi. țuguiat”. 278. căpreşte. Masculul caprei domestice. Poreclă dată grecilor. zapo.

Cuvîntul a trecut din română la limbile cu care a avut contact: alb. REW 3974. 641). liépuru. franceză lièvre. Provine din lat.1. provensală lebra. slovenă.. 646). iepuri. (t)skjap. 1428). (înv. IEPURE. haeda. iezi. 16. (înv. cu urechile lungi.1. ts(i)ap. portugheză lebre. IED. Romana ied Latina haedus Italiana eghio Albaneza eth Sarda Edu DERIVATE: iadă (puiul de sex feminin al caprei) ce poate proveni din lat. 3. Romana iepure Latina lĕpǒrem Franceza lievre Spaniola liebre Italiana lebre Portugheza Provensala Lebre lebra 9 . ucrainiană. 807. v. Edelspacher 11). 805. Candrea-Dens. cu doi dinți incisivi suplimentari pe falca superioară. II. rusă cap. maghiară cáp (Berneker 121. ieduţ. cehă. sardă edu. Candrea-Dens. albaneză eth (Meyer 92. 2. Provine din lat. italiană eghio (Battisti. III. Vasmer.. Philippide. poloneză. riépule). sârbă. iezişor. vânat pentru carnea și blana lui. animal din acest gen.) Student care mănâncă la cantină fără să plătească. edile. Puiul (de sex bărbătesc al) caprei sau al căprioarei.) Elev care absentează nemotivat. albaneză ljepur (Meter 240. Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor. lĕpǒrem (Pușcariu 765. Philippide. 281. ieduţă. cf. REW 4991. DAR). II. croată. spaniolă liebre. ieduleţ. italiană lebre (calabr. II. haedus (Pușcariu 762. Romana ţap Albaneza ts(i)ap Iraniana čapis Slovena cap Dalmata zapo 15. cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte și cu coada foarte scurtă. DAR).

s. lașitate). trivial. porcușor (variantă porcan.f. ar putea proveni direct din lat. Provine din lat. (ca porcii). porcesc. cf. scurt și relativ rar. (de porc). iepuresc (de iepure). grosolan. (murdar. porcește. catalană porc. iepurime (mulțime de iepuri de cîmp sau de casă). (turmă de porci. Candrea-Dens. iepurește(ca iepurii). vegl. PORC. iepurărie (crescătorie de iepuri.. mișel. porcos.. Mamifer domestic omnivor. megl. porcus (Pușcariu 1353. 2. adv. iepurăriță (la cai.. a porcăi. (Mold.. s. portugheză porco. 17. varietate de struguri)..DERIVATE: iepura (nume tipic al animalului. s. varietate de vultur. porcină. iepuroaică (femela iepurelui. 1426. (a insulta. adj. 808 îl derivă direct din lat.. a mînca grăsime sau carne în zi de post). 1428. cu capul de formă conică. carne de porc). 1430). iepurar (cîine de vînătoare. s. porcina (Candrea-Dens. porcoi(aș). josnic. purcar). puark. REW 6659). umflare a piciorului). porcime (variantă porcărime). crescut pentru carnea și grăsimea lui.imoral). franceză. (păzitor de porci).m. mîrșăvie. porcărie.. porco puerco porc porco puark porcar (variantă purcar. nerușinat. (turmă de porci). adj.1. porcārius (Pușcariu 1354. ticălos. lucru prost). cu corpul acoperit cu păr aspru. pe care CandreaDens. porci. porculeţ) 10 . provensală.f. Mold. porci. REW 6666). cu botul alungit. porcaș. Aquila fulva). Candrea-Dens. probabil reprezentant al lat.f. datorită culorii blănii sale). italiană. Epitet depreciativ pentru un om obraznic. vb. murdărie. Romana porc Latina porcus DERIVATE: Italiana Spaniola Franceza Portugheza Veglenor. spaniolă puerco.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->