XXII CAPITOLUL

INTELTGENTA LATURAREZQLUT|V- CA A PRODUCTIVA PERSONALITATII conceptuale delimitdri 1. lnteligenla:
Tennenuf de inteligenli provine de la latinescul intellbere c'are inseamne 4 ektiona, a olgani2e sau de la ELetleqerc caro presJ-sugereaza de DUnestabifirea relalii intrc telall. cntal termlnologra la carese limiteazd stabilirea iaprutd inGiigdiF?;taTeltefandliea gi ale esenliale obiectelor fenomenelor nu dintreinsugirile reialiilor 9i laturea peresle aceaste intre relalii.Cat de complexd a relalirlor ?n sonalitdlii reiesedin modulei de abordare istoriafilosofiei psi9i au fala de inteligenld oscilatde Ia acceptarea hologiei.Pozi$ile 9i semnificatiei subfiirierearoiutui ei in cunoaqtere,pefie b climinuarea umand. Astfel,dace ei ei sau chiar Dandh eliminar€a din existenla esenlial, inteligenla apareaa fi atributul pentrugandirea occidsntald al omului,carc face din om ceea ce .el este, pentru tundamental In epogAndirea inteligenta redusah minimum. aceeagi era orientale ce inlellggllaji p^emie ce cu Sqcrate 9i Plqton care @lgqggtr slglrf' -s?irllg9.994ordfnea lumrr9r de a se conoiQg pe -si1,e-rnsu9r, pentrua aiunge omuluideinleligente eliberarea BoudFamilita-p-bntiu ao fericire.Controversate losl 9i luncliile la cea mai lnaltdforma de increderea aproape inlelioentei. timpce uniiaulori9i au manifestal in Dacepentru puiereaint€ligenlel, au minimalizal'o. atii nemirgiiitd ln €ra Hegglinteligenla un fel de gardianal inkegiiviell psihice(,,adev6rul Si ralionalitatea inimii9i vointeise poategdsi numaiin univerpentru sentimentului"), salitaGa inteligentei nu in singularitatea 9i lume etonaledespreDumne,'eu. nlef Montaigne igenlalotma imagini si oamenrde aceeaea trebuiasd se cenlrezepe sine inseqi lmper' iite sunt gi opiniifecu piui.e la rekliile dintreinteligenlaSi alte tunclii numaidin aceaste psihic€.Kant o vede ln uniunecu sensibilitatea, Inaintealui intrep5trundere totale qi absohneizlorandcunoagterea. de da Kant, Leonardo Vinci legaseinteligenla sensibil.Elementele cu care opereazespiritul,ardta el, sunt vane daca nu kec prin n-ar simlire,lnsi experimentarea avea sens dacd n ar petmiteinte' pentru care Condillac, ligenleisA ,descoperelegea". Sensualistul vjn toale crhogtinlete prin sjmturi,nu uita sa adaugeins6 cd inieli' 88

yEEffi ,{f,:;!:iii;{3y#&1:d:9;i:!Hir,ffi Wffi
pe mar- maBurece se formeazegi se deztoltil me:ahism-eb ope_ sj ra!fl€ ruluror cetortatte funqil psihicevom lntehi o inteligenldEubH Si llexib,le. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el iefe;hdu:se fa inteligenld ca expresie a elorlului evolutiv al basfintei. ln Dsiho. logie, aceastecaracterjstice fost descrisemaqistiatie piaiei ln a epistemologla geneticd. sa Candvorbimde intetig-€4e o apm'rrdin" generald avem in vedero impticareaei cu sncoes in extrem de nu_ meroase vanateactiviHli.Vizdmdeci nu atAlcontinutul structura 9i si el psihofogice lndeosebi,finalitaleaei. O asemeneaicceotiune ci, 89

le-i:(!,!apq9lFt9_a qrq@&Zqi cerevecrrJ 9i q.e_a-99u!9!e iarnllire fiindsolutionate a;utorulilepiina-e-ito!, cu oEis,nuinletor;{2) ADiditatea.
pe ,,ocondufta mesuie").Inteliqenia aparedeci@ o catitate intrcoii a

genla apare ca un distiLttor,ca un mecanism @ permite ralinarea malerialului brut lutr)izat simluri.pascal,dimpo[ive,considera de ce lnleligenla este ithihad de afeclivitatea debordantd. lel si Sho_ La penhauer vedeainteligenla liind subordonaavointei, ca sinouiulete_ menl primargi lundamenlal. Dominarea inteligenlei-de ca[e vointe este inconteslabill, intetioenta fiind absohjtsecundard, condilionata. pozitiiconkadictorii s-au repercutat asupradefnirii in_ .rg3teqgesJe telig-entei asuprastabilirii gi componentelor tunqiib; ei. gi p.,9 ie modem6 . P. ."e detiniliacea mai apropiatA inlelegerea a rntetqentet tost dald de Descartes. a Filosoful francezdelinealn_ teligenta fiind ,,miitocut a aciizitionao gtiinleperfecttprivitoare ca de la o infinitate de lucruri". Gesim in aoeasti adfiriilie intuiiea cetor doue poziliiactualeale notiunii inteligenld: de ca.e6ten canpleXde Jcum atttetar fi posibite griinlagimai ites qriiniafe;ecti 9fgral,i _de_ rara puneraa in tuncllune a unor op€'alii inteleduale ?ll: @ aDritudine gerera{e {curn ar putea fi cunoscuteintinitiatea tucruri}dre a putaa de orspune o aoemenea de capacitate generalA?l). Candvo6im despre inleligenld sistem complexde operaliicare condilioneaze ca modul generat de abordare 9i solulionare a cekrr mai diverse sarcini 6i si_ tualiiprobl€matice avem ln ved€reoperaliisi abil el cum ar ti: adap_ Erea ra sfual te not, generalizarea deductia, corelarea intecra_ 9i $i rea tntr-un tot unitar a p{(ilor relativ dlsparate,anticipa€a dem&Amintebr gi consecinlelor, compararea rapftJ.ii variahtebr sqionate a ugoaraQi corede a unor pro, Ft reltngreace|et optime,rezolvarea bleme cu grade crescandede dificultite. Toate aceste ooeratiisi abilitdli relevii egl.puln r!9lSet-a@risrici fundamentateae iirtefiieri_

ac,ivel mintale. e-xpre-siqiftdnizerii ca ..:a iiut=, oioltselor psihice, inclusiv a celor aferctii mowa-gonae S votili"nai. l.li, "upen:o.r"

"$.. de ia ciii-JJ llT9.. (Vezi: l#ii. L de a 2.suntinclinalispreintetiginli Dterpersonala neceaarlmunciiln qruD).rynrl... mai cu careia s?.este.iticd..ua. Tocmai d€ aceea ie recurgela o definiliecompozite. gandireralbnald. sunt b.) ce permitfinilizirea cu suci unur. d".rt" cu nu suntspectfic€ intelgenlei).tettge.:l'flia-ry***$ 2.. 2. iaar<iani f*. capacilat€a a invingeprovocanie de vietii" (Wechster. R.iiid" 'togico. flpuri {ffiffiu#*ffilf qlstanJa parcursa lntre versta 91 .ad ci im..capacitalea.eliJ . 1 gi .generaH do achiztie a cuno-stinlolor.l.sa rnodificim meotutInconruretor astfelincAtea sa corespunde bine lndema. nudoar tainavio inovic.G esre.fi.Epaliald. pradlce (pentru cxrce. inletigenla ae raliu-ne rezovareoe probt€mesau ea implicddiferitetpuri OeaUitititi.r"n"n"t" (unele atributeca:.. nepu&ind consi: fi :9!.ln acest caz.ar". cardneraducedoui categorii. .r59j.r" accept.i Atii.9: l!"t's.aonue" sunt conaiderate fi distinctive .. parlizaniicetui de al doiteapunct de veiere. Ac€astAcapacitate permitesi caoi_ .variazd |a culu-ra|:l culura Gponezii.eeinoolti.ai "iii d .de pildd.-lf.A.Jjsrsiatentd.gtiinlificd etc. competenp 3.ca: sensibilitate.. l.afiiate in dfenie Ele arii corticale.sngur tip de activiutti.""F..9i forme speciallzate inletigenle "ir"!.insi limitatadeoarecedupd cum bine gim exist5nu numai o pradrca. . muzicatd.i6ii' .Jn tib.ta.ngl9ld rezotvlm * .ultt sunt strans tegatelntre ele. itpuneoe rer componente: abilitilli rezolvare probtdmeior.expe4ii lntocuiesc comperenta sociaE uiriO..i i" mareme8uri d€ acordcu ac6de caracteristici.cu academira."4i'. abilitell verbate. Cornentatodiacestei definqti.lnteligenla este capacflatea qtobalade cunoas_ t9r9.*ffi.!o. gdgptative Vander Zanden.n lltrTi"lr: auon au avutcunozitatea a compara de noliunea popuiard intede ligenle... iirtraiersona-fa.i rggi.ntetrgenfei ei ataibut.1iilj d" 90 919n1 reit€ tnctina prima iporeze.r. cea Oamenii simpljinterveiadfn keturi. a funclionaralional efectiv. in stalii de metrouau considerar "ro"_"idiinilifio"'"i. p...... tanla ei constein faplutcd vede in intetigenF r"a Je J*muta cunogunle. i.* ct rnotivalia e6te un ingredbnt-important in: at relgenlet academice 19-1S?1191.mf.. tehnica.ceptut b. eocia6. ii Oii (Scarr..sociatd. kinestezici. ajutorui ruone oe ci. O-ou! pi::!y9.. I ca sislem oernrrea.irii. mai " de Si ""pa'"it Si Dutinun srmprurezerylr de cunogtinle. ne compenaem sl subbiunile. Modele explicativ-interpretative aleinteligentei li#. "p"l oneltiora actualapersisui psihologie lntrebarea dace !n --..3. oeratelndependent una de alta. irrtiniL *.et de oporaliieste mult mai convenaOia_ bric..trj'H# ###r*aff de intetigenld: Eapte tingivisti.".J. maimuli pentru (!sag)inrroduce co.dedicare. de *$.iirri llt_:lise$acttvtulli. se pare cd T:_::".. (teoreti. inierperionatd.it. ..munca a pentru persoanlle ftffi+fl[{t'.ij.arEatn-pulenb noastre.t 975).rpt.

ln de factoriifir6 a fi interesatd pozitialor relative universul tapune lor structurarea trecepe primulloc. int e o. o combinal-E. Echilibrareaeste identificatl de Piaget cu inteligenla.e minta6.pe carei-auamplasat treiacategorie factotinumililactoi de Intre ceilalli. lui prescurtat /S).adicdraportul iar adufte. gesit a[i opt tactoricomuniln spatele generale)descoperitde Spearman Ace$ti factoruluig (inteligenla factoriau iost num4iAe el abit ali mentalepdmare-Cel care exce' multiplicarea divers lcalea raqonlor 9i leazAinse prin proliferarea. rea ei dintr-operspective c. Guilford acestei tendinteceea ce conteaza Din perspectiva al inteligenlei. conlin un opinia lui.13)..p.:ted prescurtat WISC-R) (uezi: apare psihometric inteligenla modelului Din Aiken.aduco noua viziuneasuprainteligenlei anumeinterpreta9i structurald.riti ca qrad de generalitate.ci €unt ordonati care juxde Spre deosebire tendinlapluraliste 9i dispugipiramidal.Agadar.dezvoltand Thurston.care ilusbeaza Cel de fiind preocupat problema prin cerceterile sale cel mai bine acesl modeleste Jean Piaget ln lucrareasa Psihologiainteligentet(1947) Phget pome$tede la pre misa ce inteligenlaeste o relatie adaptativa.Modelele mintal. lln ternen sau generic deoemnendfomele supeioare de otganazare de echilicognitive"(Piaget."tun. Modetutpsihocognitivist. factorilor.diferitde la o sarcineh alta Primula ioit numli lacnrul g.de ce"? functioneaze procesului intelectual lncearcda se tace o aintezdintre cerinlele 9i in oper4iilorce sunt puse in disponibilitate timpulacmultlplicarea de de are telor intelectuale. . 9t a oblinut120 factori.indem c6teva tendhie semnificative: . 1927) Dupn odcat de diverseat fi. lactorilor pur qi simsau organizarea nu este nu-unilatea.crivitdlile intelec{uale. Modelulgenetic.Este complementarmodelelorpsihodiferitelor Dace acesteaajungeaula stabilirea mekice qi factoriale. @lekill tactoruts tnteligenlaar fi' dupe Spear' man. ?ncercend rdspunde totodategi h inse solutionate el lntr-unfel sau altul? Se inteligenta trebarea. 93 . .trumentului diagnozadecatde definirea concepluanoliuniide coeticient ininvestigatlntroducerea obiectului lrzarea -de mul(ca dintrevarstamentale9i valstacronologEa telroenta raDortul psihomekic a iemane o achizilieimportanta modelului tiDlical. perspectiva mai mult de con' fiind interesali ca o ioecG ae aOin4i. cercetetorii de ti struireain. tendintaDluratisE diferitepro' (1938i1947). Cerce6rilelui brare a otructurilor pentru sunt extremde sugesttue Piagetasupragenezeiinteligeniei modeluloe care il avem in vedere. insuficient.i insuficienti. raportuldintreverita mentaleSi ver$a pronologicdPrin anii '30 Dsiholoqul americanDavidWechsleril continudpe TermanimaAdult lntelligen penku adulli (Wechsler qinAndo sJari a inteligenlei yy.P.un punct de sosire. cet de modul de ptelucrare i iezuttatelor obtinute in unrn aptioarii testelor de intelEenF Una dinte modalitili6 concreb propusea lost cea a analizeifactoriale' rezultalelor corel5rii (l904).Cu prilejul alc6rei Delinleesle Spearman o sene de lactorl' oblinute la testeb de inteligenleau fost descoperili dil. opercliile pfodusele combinAnd exemplu. preexistente) aoo 9i rnodare (restruclurareaimpuse de noile informatiicare nu se potrivesc cu vechile sdreme).1S87). Inteligenla funcliide culegere inlormalii. ci. tendinlaierahice preocupate atat de inmultirea lor.e Sca/e. Depa9egieviziunile psihornetrice faototiale 9i genezeiinteligenlei.CAndasimilarea darea se produce greoi.alts cuei' dintredistanli parcursi 9i timpul necesar vinte.ro.u 100) "' ttf'iflilL:j.printre altele. 6nge rigurozitatea factoriale matice. ca prin care sunt hocognitivist propune problemamecanismerol lgi probl€mele. rcptezinIidupeelechilibtarea Adaptarca milarc (incadrarcanoitorinformaliiin cele vecfii. ierarhia 92 a continuare adancite motactorial Reptezintao 9i de a Guilford.adice prin restructurare se produce precuJnpanilor astesupelficiahiar acomogi reorganrza. (1956i 1971)care a plopus un model monobgtc este J. Psihobgiiau inc€ptltse lie inlelesalinu alat de deluluipsihometrica de instrunrenlul tnesurare intetipnlei.de dataaceasta prelucrdrilor pe mateale inteligenlei. Descendenlii li vor levlTu mal €tzlu . lnteligenla este . plu.1965. scala(WAE-+ si vor produceo versiunepentru copii (wechslel tntellidence Siatj lor Chikiren.l-ul este viteza roului ndscut9i inteligenta parcurgerii cu. expresie a unei capacitili intelectuale ornogene ln functie insa de vatietatea activitiililol in care intelqenla opereaza si intervine un factorspecial.atunci 9i echilibrareainteligentii va . 6mLrican Psiholoqul a cedeedi analizalactoriald. slabilirea unei nomenclaturi intelectului conlinutuile. d. cantitative a . pdn acomodare. dar !i au (1950)pe lAngdfactoriiI 9i s ai lui Spearman mai addugato a de grup.ca nurner 9i ca mod de st(rclware' fapt care i condus la elaborarea modelului laciorial al intelgenlel in interiorul acestuia desp.Conduitainteligenti care se elaboreazartreptatin stadii. Q. tendinta tmilad omovale de Spearman (1904. modelulpsitipurl de inteligente qi a graduluilor de dezvoltare. de numdrului tactori lecurgela multiplicarea .intre asiganism9i fucruri. exhaustive factorilor.t?eard a acestor doi factori.factoriinu sunt dispugilinear. Vemon gi de inEntuirea ierarhizarea Burt(1949). iJ. Rev.

a semnificatigcu performantelede la testele de 1977: 1s86).subordocizi.1988(cu a doua stEtegie).tea inlel€duafti a oameniltr sa datoreaza capac Alibr. ca care aveau operaliiale creierului ale pacientilor litetib coqnilive drep' emisferei oe au epilepsie.ale" reimintiresi qandire. ecologic)j subteoiacomponenliale detaliazd ce gi relaliadintreinteligenla diferitealte componenteintemeale personalita$i trimitespre modelulpsihometric gi autorului spre 9i factorialpe care le depagelteln6d prln orieniafea cuceririlepsihologieicognitivei3. in'aceeaglcategorie itggs) c.tgtugi.aceasiaeste lntrebareala care incearc5 sd raspundenoul model. Hunt. 1967)au subliniat Gazzaniga. vitezei 9i manbrei de lunclionare a procsa€lor9i componentebr cognitiveEste loarte aP]oplatde nrooe|e|epsF al lv'odf-lulneuropsiholqgrb sub nomitrir)e si psihoco'qniwepe care lncearci ae b fundamenteze De-scrbinteligenlaln temenii ariilor fiice ale creraoorr neu.inteligenlemultiple" la care na-am refurit mai lnainb.telmenii a acest€lteorltIn loc oe a oesDin inlormatiilor.J. chelneri etc. O itodetu e@. subteola cebt doue hFb centate pe radiogralierearelaliilor intelig€nleiatAt cu contextutexterbr cdl ei cu (Dmponeleleei inieme.ii neumodelului umandaparedin perspectiva Inteiigenla intelectuale.t"u ei in termenii a o pas al procesului reprezinte componentldilerenliatd inleleclului 'soeciliiulnouluimodel al inleligenlei const. cerebrate. ci inteligenta ctg componentelor spred€acopelitga cu identificd eie.oboic ieiutui.oc€selementale care dau nagtere oligrei instante a coqponaGlaser' la6 de ce.Sunt utilizatedoue stategii de lucru: 1. ce specificinteligenlei 9i nivelulstrategiilor lirr de metacompononte.Q: A Tiarhic Theory of Human lntelligence. selectivd "omoararea tivil. Astfel de studii au lntreprins Liker. lor liecarbcu avantaiele sepa.tinlelor gi valorilor in definirea inteligenlei deoareoeaestea sw simultan rezultate contextului 9i generatoare noi contexte.te a aiuis la ooncluziaexlstenlei unei .eclectic.integrarea adi. si limbai. Totodatdea insistdasupraierarhizarii inlelectului: existenivelulautomatismelor sistemelor gi locale. perspectiva oroc€sarii este mai moduridiferitedE inteligenld' irl. rlnii psihologi(Pelegrino. .tfia. emislerei ca afectarea timo lolul (Sperry. alnt"u ln termeniiunoi undefiecare procosdrii informaliilor efi"acedus"ti. rutiniere. sfaEit.peciali.pomind de la in inteiioenU. in sori'iinutlui sunt invocaie rszultatel€ cerceteribr asupra a functionale emisferelor a'ivliat"sau asupm specializdrii -.Modelul prin triarhic de$iinteresant perspectiva sintetce pe care o oferd rdmane. 1986 (cu prima sfategie).Stemberg(1986) ln lucrarea Beyond l. a ca liind "amalgamul doui stiluridileritede perceplie. mai exact spus. pentru a ae delermina ln ce masure variazi compodamentulinteligent in fun4ie de cu[u]e. combinarea selectiva' (celecare intervin coiectarea.aze a modeleloranterioare. 1985) au incercat se dsbrmine oorpone'le'e sinii" c" *reui:. Presupunestudiul inteligenleiln contextul ei ambiental. g. Cum gandesc ai cum lti rezotuepro94 blemele oamenii obignuili contexte irr naturalsqi nu atuncicandsunt pugi sd raspunddla teste? .A toat elaboratde R.de aceeaea poateli lrahte in.ogb. lui intrd9i cerc€tArile Howad Gardner p.in de sistemulconceptelor noi. doscopert al€clarea traiament-pentru etc. firesc de operare. accentul cazand pe achiziliib dh psihdlogia invelarii deoarece invatarea este wdga de bgature dintre mediul extem !i cel intem. (procese mare de melacomponentele ale inteligenlei: componenliafe conducelea luareade cate inlervinin planificarea.hb Reprezintll o lncercare de unitican pin 6'in. gi culareacebr trei subteorii liind insuficient elaborate.prel(crare lor 9i de decLie. cogonve 1979. ropsihologic (Gray.19ZO)BrendaMilner(1974). simpledar nu se cognilive depindede operatiile idee. in a descriepagiisau D. lvlodelu.i)t componente! acntzlet tnrctmalttor componentele de nat€ strategiifor solulionare).1991. altecercetari Si in cetebrale activrtdlile a funclronale celordoueemisf€re . mainari. ale dar de Cea de a douasubleorie atragealenliaaslpra necesitAlii proceselor sesizarii care lormeazainsasi comportamentul inteligenl. Cote. timp ce altii (Sremberg.creierutui studiind abiLuria(1966. lncadrarea 9i ln din individuale acDiferentele a informatiilor). in de te s€ agociacu defiiienle de recunoagtere. reamintire inlelegere de stangicu deflciente gendire. observarea modului cum gendesc socio-profesionale dif€rit€ categorii (muncitod. 381).gi mentuluiinleligent. AutorularaCice teoriainteligentei cuprlnde subteorii: trei 1l subteoia contextuawcare €xamineazdrelaliile inteligenteicu mediul exterior(aici igi gdsescexprsoiac€rcetaftib psihologia din transcultura6 care se referea la modeiul 2. 9i comolexilaie peiomanlei (ca mijlocsau proceduri. 2. a treia in subteorie oferdprilejuluneidefinilll inteligenlei: a intetigenla estecapacitatea a inveta gi gendi ln conceptenoi. A. s:au orientat gdsittrei mari categorrl a Sternberg ale nitivecomptexe inteligenlei. Prima subteode atenlioneazeasupra rclevantei limitate a testelor de intEligenF (doar pentru culturitein care au fost elaborate) ca gi asupra nec€sitatiiconsidedrii c-unos.5.) ln contextele firegti de viale. fiindacestadjn urmd. 1971:BF-ry. 1986: Scnbner. stttdiul transcultural.

care nu €ste altul decal raspunsulinteligenlei.fo. Relalia dintreinteligenld personalitate pdEpla-trtatd'lnitrie-sl.lalttj d. util.. d.nA1.l5buinlele.Este una dintrepulinele llrcrdri care analizeazeexpres relatia dinlre inteligenld 9i personalitate-In continuarevom prezenta catevadintrerelaliile mai semnificative desprinse d€ Sarton: . Q9galllateq cele care il lac pe om sd preferospontanfie s€curitatea v€rificdrii.Alegerea lntre utilti vetdmetor."#1. elotlul de pe$onalilale nteligenta este cea care determind fofmularea corectl a unei sarcinr (probleme).:Elf ffi:''.!96 s7 . p€ de o parte.#1il:ff"lfi' 1|""il':'. bine gi rau.ifft. 6 asocierca imaginilorsau ideilot depin4ele inlCllgelF. . capet descoperirile.atiifirA de care operaliaparticulard ramenesteriE. stiU a{U ae .. n-u d-oarcu Recate oi-ntrE sgteleLCire{ c"..pnvati.9 latura a personalitatii intrdin interaciiun. prccizia indepliniii -ulei actuildli 4epjndede inleligenld in thnp de caracteriale tendinlele sunt ryzultatului. in ce mai perteclionatai.voinla. .).pe de a[e pade.satisfaclii. specifica inteligenlei. a-i consacra mai marepartea timpului asigura vor finalizarea corespunzetoare. lapiditatea depinde de inlelige4tra.cunivernartdeinterisenrd q?9!h. ljvellll 4e dezvoltareal ilt?ligenlej (inalt. lSsandu-le doar schilate..iltf :A s e repefcuteaze asrpraei inslsi{r atet orignhrea viie d de ta personatitare."fi1#[ffi . personalilate."#":#i"n. tb1l. o mlltitudinede factoride personalitate temeri.Tocmai acest reapunsvenit din interior.Acesteid€i apa(in psihologufui francez Alain Sarton 9i pot fi gesite in ludarea lujl L'inte igencaelficace.Tft . seconei- o..-h.'ffi:"F". cand |a atii lntalnimun lanl ordonatde ope. generale individuale. mediu.gi 3. care apar6 in 9i ei silualiilevitalece presuprm subofdonaroa unei duble necesitAti: de a evita c€ este vltemator. pasionalinu gi-audus pand h in timp ce allii extremde inleligenfi.iiT.fi f"#:"F# .."'. genla este motorulevolutiei. npdul de utilizare al lui esle.:i. rezultatul este insd un rAspuno venit din din interior. Pres cripliile suntimpuse exterior. -AApleIg? ea Degi ntgligenjaeste o pane. apArdii ln 1969. .:. devinepe 6caraevolutivd ce din pentruca la om sa fie total deliberate.i"'i:fl '"{iffi ffi1fi.fl 'S?l'J il. schimb. entuziasm.fi:'iili'JJ"l?. doarcte camufla: rnteirgenla perbonal...enu mai ur" oi"prut-i!-"il"riiiln1t"'' ". ei a6delse explicade ce unii oameni care au facut mari descoperiri n-au fost ln mod necesarinteligenli.perseverenla.#!ffiffi?Ifl i fl iii::.de cat 9i asupftr personaliuirii ca.ttr-.'::ff. #f t"X{lylt.94eiejtaaQ{eilatdc-Bjnde peFsnc.sale ?Eisdiiitqiii !i ei sll i"t'e. a tqFdtury inlinsece inbligenle-i.-seq la unii oameniexisteun flux de oper4ii mintalenereglate ordinea de sau de necesitdlile pe faptelorobieclive. nemullumiri. faerisculprogresului. in capacitatea ataQare de de cea de sarcind.1216'.siJi sqt.".de a relineceea ce intre este bun..ae!!Ei. scezd) as@.pz!rt?..". aceastaexpliciide ce unii oameniinteligenll lac eroripe cend altiicu un nivelde inteligentd mediunu comiterori.este acceleratsau obdruqionat de (dorinle.fiii... descurajare etc.ci a 9i L rar6 3g::'i..f!."#"f#3ffit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful