Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" Coli tipar : 8. Comanda 717.

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

1. Pentru traducerea de faţă s-a folosit, ca text de bază, ediţia : Pedro Calderon de la Barca, Tragedias, tomo I (La vida es sueno, La hija del aire, El mayor monstruo del mundo), edicion e introduccion de Francisco Ruiz Ramon, Alianza Editorial, Madrid, 1967, preferată de noi pentru claritatea rezolvărilor de natură filologică şi unitatea de concepţie care a prezidat la alcătuirea ei. Mulţumim încă o dată, şi pe această cale, editurii Alianza Editorial pentru bunăvoinţa cu care ne-a pus la dispoziţie această ediţie. S-au mai consultat ediţiile : — La mda es sueno by D. Pedro Calderon de la Barca, with notes and vocabulary by W. W. Comfort, American Book Company, 1904 ; — Don Pedro Calderon de la Barca, Obras completas, tomo I, Dramas, îngrijită de Luis Astrana Marin, Aguilar, Madrid, 1951 ; — Calderon de la Barca, La vida es sueno, El alcalde de Zalamea, estudio, edicion y glosario por Augusto Cortina, Espasa-Calpe, S.A., Madrid, 1955. 2. Traducătorul şi-a impus programatic, în limita posibilităţilor sale, respectarea riguroasă a formei şi spiritului acestei capodopere a teatrului baroc, păstrând numărul de versuri din original, întreaga desfăşurare de conceptism retoric şi fast muzical a discursului dramatic, pînă la rimele interioare, frângerile de vers şi jocurile de cuvinte caracteristice. S-a respectat cu stricteţe configuraţia prozodică, de o mare diversitate, a originalului. Nu ni se pare inutilă o trecere în revistă a acesteia : a. Românce, vers prin excelenţă narativ, constă din-tr-un număr variabil de versuri trohaice de 7 sau 8 silabe, versurile pare fiind construite pe o asonantă vocalică unică. Traducerea de faţă încearcă să asimileze, după cîte ştim, pentru prima oară, versificaţiei româneşti, această formă caracteristic hispanică. b. Redondilla, strofă de patru versuri trohaice de 7 sau 8 silabe, rimate abba.

iiT
c. Quintilla, strofă de cinci versuri trohaice de 7 sau 8 silabe, cu două rime în aranjamente variabile, dintre care cele -mai frecvente sunt: aabba, abbaa, ababa, sau ababb ; în piesa de faţă : ababa. . d. Decima, combinaţie de două quintillas, dar cu rime fixe : abbaaccddc. e. Silva, constă dintr-o succesiune de versuri iambice de 7 şi 11 silabe (în trad. şi 6 şi 10) rimate : aa, bb, ce... î. Octava real, similară cu ottava rima italiană, constă din 8 versuri iambice de 11 silabe (în trad. şi 10) rimate : abababcc. Iată incidenţa acestor forme prozodice în Viaţa e vis : Actul întîi : silvas (1—102) ; decimas (103—172) ; quintillas (173—272) ; românce (273—474) ; quintillas (475— 599) ; românce (600—985). Actul al doilea : românce (l—238) ; redondillas (239— 562) ; silvas (563—738) ; românce (739—1032) ; decimas (1033—1202). Actul al treilea : românce (l—240); octavas reales (241— 304) ; redondillas (305—468) ; silvas (469—502) ; românce (503—828) ; redondillas (829—908) ; 2 versuri repetate (909—910) ; românce (911—1132). 3. Indicaţiile scenice se dau, ca în original, cu caractere cursive. Aparteurile se indică numai prin paranteze, fără alte menţiuni. 4. Numele personajelor au fost păstrate în forma originală. Se vor citi deci, cu aproximaţie : Ro-sau-ra (3 sil.), Sehismundo, E-stre-lîa (3 sil., l palatalizat), Ba-si-lio (3 sil.). Restul, aşa cum se scriu. 5. S-a marcat accentul cuvintelor româneşti ori de cîte ori s-a considerat necesar din punct de vedere prozodic. 6. Ţinem să mulţumim încă o dată celor care, direct sau indirect, ne-au ajutat să ducem la bun sfîrşit această traducere : prof. Valeriu Papahagi, sub îndrumarea căruia, cu ani în urmă, am silabisit pentru prima oară magnificele cadenţe calderoniene ; Andrei lonescu, Dieter Fuhr-mann, H. R. Radian, Constanţa Tănăsescu şi Marcel Aderca. Iulie 1970

TRADUCĂTORUL

VIAŢA

E VIS
•EU PERSOANELE CARE VORBESC IN PIESA «

ACTUL INTÎI

ROSAURA, doamnă SEGISMUNDO, prinţ CLOTALDO, bătrîn ESTRELLA, infantă SOLDAŢI CLARIN, bufon BASILIO, rege ASTOLFO, prinţ STRAJERI MUZICANŢI • Două dintre personaje au nume semnificative : Estrella -stea — şi Clarin — trompetă, trîmbiţă, goarnă — dînd loc la numeroase jocuri de cuvinte, uşor reperabile în text.
[8]

\
Pe un munte intră Rosaura, îmbrăcată in haine bărbăteşti de călătorie, si, rostind primele versuri, coboară.
ROSAURA

O hipogrif focos ce-aL alergat ca vîntu-n sus şi-n jos, fulger nearzător, -A, peşte fără solzi, şoim incolor şl cal fără instinct firesc, pe unde-n strimbul labirint de stâncărie goală, te-arunci, si sari, şi-n hăuri dai năvală ? Rămîi pe creste vane, cu un Faeton pentru lighioane ; eu, neavînd alt drum decît cel scris de-a Sorţii lege-acum, oarbă şi disperată, am să cobor costişa încurcată a falnicului munte ce şi pe soare-n stare-i să-1 încrunte. Polonie, rea gazdă străinului te-arăţi, cînd prima-ţi brazdă sub paşi i-o scrii cu sînge, că greu ajuns, ajuns de greu se frînge. Destinu-mi bine-o spune ; dar unde milă un sărman s-adune ? Intră Clarin, bufon.
CLARIN

Zi doi şi nu-mi da voie să huzuresc cînd tu eşti în nevoie,
[9] 10
15
20

că dacă doi din ţară plecat-am împreună-odinioară să ne-ncercăm norocul, doi prin sminteli şi chinuri in tot locul aici abia sosirăm şi muntele în doi îl ocolirăm, nu-i trist să nu mă numeri cînd şi necazul 1-am purtat pe umeri ?
ROSAURA

25

30

N-am vrut să-mi fii părtaş, Clarin, durerii, ea să nu-ţi mai laşi, nesomnu-n plîns trecîndu-1, lipsit de dreptul mîngîierii gîndul. Oatît e de plăcut să plîngi, un filosof zicea-n trecut, încît, rîvnind să plîngi, urgia-asupră-ţi dinadins ţi-o strîngi.
CLARIN

35

40

Zău, firoscosul tău e-un ghiuj beţiv şi nu i-ar prinde rău vreo mie 'de scatoalce şi-apoi, pe drept, îşi-n bălţi de lacrimi calce. Dar, doamnă, vreau să ştiu

45

ce facem noi, pe jos, pierduţi, tîrziu, pe-un munte sterp şi mare, oînd soarele spre alte zări dispare ?
ROSAURA

De ce-ntîmplări ciudate-avurăm parte ! Dar dacă văzul năluciri deşarte nu mi-1 supun, pe-o stâncă, sub geana zilei temătoare încă, mi-apare înainte ca o clădire.
CLARIN

50

Ori dorinţa-mi minte, ori văd c-adevărat e. [10]
ROSAURA

55

în gol de stînci se naşte o cetate atîta de firavă, c-abia cutează către soare-n slavă, iar zidăria-i sură, durată-ntr-o barbară-arhitectură, se-aseamănă, captivă la poala-atîtor stînci suite stivă ce soarele-1 adumbră, c-un bolovan căzut în valea sumbră.
CLARIN

60

Să mergem <mai aproape, că doar privitul n-are să ne scape şi, doamnă, zău, mai bine-i să fim primiţi frumos la vremea cinei într-însul.
ROSAURA

65

Poarta mare — sau fiorosul bot — deschisă pare 70 şi din străfund, coclită, se naşte noaptea-ntr-însul zămislită. Se aude zornăit de lanţuri.
CLARIN

Vai, vai, ce-aud din faţă ?
ROSAURA

Sunt stîlp înmărmurit de foc şi gheaţă.
CLARIN

Nu zornăie lănţugul ? 75 Să mor, e vr-un ocnaş ce rabdă jugul : aşa-i, că prea mă tem. Segismundo, dinăuntru.
SEGISMUNDO

Sărman de mine, vai, amar blestem ! [11]
> ROSAURA

Ce jalnic glas se-aude ! Cu noi dureri şi chinuri lupt, mai crude.
CLARIN

Iar eu cu alte frici. Clarm...
ROSAURA

CLARIN

Stăpînă...
ROSAURA

Să fugim de-aici, de turnul fermecat.
CDARlN

Zău, n-am putere, deşi doar asta sufletul mi-o cere.
ROSAURA

Nu-i o făclie-acea suflare muribundă, pală stea ce-n pieritoare oaze, cu zvîcnet de văpăi şi puls de raze întunecă mai rău lăcaşul negru c-o sclipire-n hău ?

Ba da, căci în bătaia-i pot desluşi cu greu că-n partea aia-i o temniţă obscură, morznînt în care-un viu cadavru-ndură, şi, mai de necrezut, în piei de fiare zace-un om pe lut sub lanţuri fără milă, şi singuru-i tovarăş e-o feştilă. Far cum scăpare nu-i, [12]
90

95
>

să ascultăm de-aici năpasta lui, ce zice să vedem. Se arată Segismundo, îmbrăcat in piei de sălbăticiuni, legat cu un lanţ, la lumina unei feştile.
SEGISMUNDO

100

Sărman de mine, vai, amar blestem ! Ceruri, vreau să fac lumină şi, de vreme ce barbar mă loviţi, să ştiu măcar nasterea-mi de ce vă-ntină, chit că şi-a te naşte-i vină şi delictul mi-e ştiut; rost temednic aţi avut de pedeapsă şi-anatemă, căci a omului supremă vină e că s-a născut. Dar aş vrea să pot cunoaşte, ca să nu mă mai frămînt — vorba nemaiaducînd despre vina de-a te naşte —, ce vă fac de tot mă paşte o pedeapsă şi mai mare ? Nu-s născuţi şi ceilalţi oare ? Dacă da, de ce atunci, cerule, plăceri le-arunci mie-oprite din născare ? Naşte pasărea-n migală de splendoare suverană, şi abia e crin de pană ori buchet cu-aripi de gală, că prin etereea sală fulger ceru-1 şi străbate, făr-a mai gin di să cate pacea cuibului pe ram : eu, cînd măi mult suflet am, nici cit ea n-am libertate ? Naşte fiara şi, de fel
[13]

105

110'

î 15-

120

125

130

cu frumos tărcată piele, pare-abia un eîmp de stele — har savantului penel —, că, aprinsă la măcel, omeneascaananghie-i scoate mâi cruzi colţi de răutate, monstru-n labirint pîndind : eu, mai ager simţ vădind, nici cît ea nam libertate ? Peştele nici nu respiră, plod de mîl şi lintiţi parcă, şi, abia de solzi o barcă, peste unde-n salt seadmiră pretutindeni vie spiră, măsurînd Imensitate de-ape adinei şi-ntinse toate, cum îl poartă recea lege : eu, cînd liber pot alege, nici cît el n-am libertate ? Naşte-un pîrîiaş, şopîrlă despletită-n mărgărint, şi, năpîrcă-abia de-argint, printre flori se sfarmă gîrlă şi un cînt de slavă-azvîrlă spre florala bunătate, că prin ea măreţ răzbate spre cîmpii deschise-n faţă : eu, 'mai plin ca el ide viaţă, nici cât el n-am libertate ? Pătimirii rob de tot. Etnă clocotind de-a dreptul, ah, aş vrea să-ml sfîşii pieptul inima-n bucăţi să-mi scot. Ce temei, ce lege pot omului să-i fure-orbeşte cel mai dulce drept ce creşte peste drepturi, cel mai rar, pus de Domnul în cleştar, fiară, pasăre şi peşte ? [14]
'

'

150

;r
r
HOSAURA

Spusa-i îmi stîrneşte-alai de-nfricări şi milă multă.
SEGISMUNDO

Cine glasul mi-1 ascultă ? Tu, Clotaldo ?
CLARIN

Zi c-aşa-i. ROSAURA Tot om trist ţi-aude, vai, pe sub frigul bolţii-aceste, melancolica poveste. SEGISMUNDO N-ai să ieşi de-aicea viu O prinde. ca să nu mai ştii că ştiu plânsul că mi-1 ştii cum este. Doar fiindc-ai auzit, între braţele-mi vînjoase viaţă am să-ţi frîng şi oase.
CLARIN

Surd cum sunt, n-am izbutit să te-ascult.
ROSAURA

Dac-ai venit om pe lume, prosternarea mi-e de-ajuns să-ţi smulg iertarea.
SEGISMUNDO

Glasul cînd ţi-aud mă-nduplec, chipul ţi-1 zăresc şi nu plec, şi mă tulburi cu-nchinarea. Cine eşti ? Deşi puţine [15]
17E

185
] 9'

ştiu de-al lumii-aşezămînt, căci şi leagăn, şi mormânt turnu-acesta-i pentru mine, şi deşi în jur, vezi bine, de când sunt —de sunt! — cuprind doar pustia-n ochi cu jind, unde vieţui ticălos, viu schelet neputincios ori biet suflet mort fiind ; şi deşi alt om vreodată nu văd în afara celui căruia mereu mă jelui, singurul care-mi arată ce-i prin cer şi-n lumea toată : şi deşi, oricât m-asemeni cu un om neom din cremeni, sub himere şi mirare, om mă număr printre fiare şi sunt fiară printre semeni; şi deşi-n restrişti grozave, şi politică-am urmat de jivine învăţat şi de păsări în zăbave, şi-ale astrelor suave cruguri des le-am desluşit, tu, doar tu mi-ai ţintuit de necaz însufleţire, minunare de privire şi de-auz extaz uimit. Iar şi iarăşi te zăresc şi-mi aprinzi mai nou extazul, şi, văzîndu-ţi iar obrazul, mâi mult vreau să ţi-1 privesc. Ochi hidropici bănuiesc că mi-s ochii-n sinea lor :

ei beau măi mult. simt de oîte văd că mor.. 195 205 210 220 223 K Să te văd şi pot pieri. furii.. nevederea-ţi ce mi-ar fi. când capu-ntoarse. laşi ori gură-caseă. de origine necunoscută. ca să tealini cu ele. rom. trezit dintr-un eres. ascultare dă-mi şi-adună tot ce va să-mi prisosească. 1970. doar cereasca priveghere ştiu aici că m-a-ndrumat săjmi văd chinul mîngîiat. Despre-un filosof se zice că. dacă moarte mi-e vederea. TOŢI de afară 270 28 . văd. jalea-ţi fu răspunsu-ales şi.. turbări deşarte. Căinîndu-mi soarta dură vieţuiam aici pe lume şi-ntrebîndu-mă anume [16] [17] 245 250 255 260 ?(>'5 253—262 Povestea. de-o mai fi vreun ins ce-ndură scrisă mai bogată-n ură. voi. că necazurile mele bucuros le-ai fi cules. viaţa în nefericire stînd ca-n fericire moarte. înc-un filosof mergînd după el şi adunînd frunzele ce le-aruncase. fără a-i lăsa să lupte. guri avide. cu fereală. fu silit. Univers. ce. ce să-ţi spun nu-s dumirit. mîngîiere dacă poate un nefericit a scoate om văzînd mai împilat. ROSAURA 235 240 Uluit de-a ta vedere. Oare-o fi vreun neferice — se-ntreba — mai cu ponoase? Şi văzu. Nu-mi mai seacă nenorocul? CLOTALDO Dinăuntru Alergaţi şi. ROSAURA Iar mă tulbur. sărac. şi. Sunt. p. pierzînd puterea. de vorbirea ta uimit. buruiană să dumice. prindeţi-rni-i sau să moară. înăuntru. se întîlneste în El condc Lucanor de don Juan Manuel (Exemplo X). Şi gândind că prin necazu-mi te-ai mai mîngîia oleacă. 60. CLOTALDO Străjeri din turnu-acesta. aţi lăsat doi inşi încoace drum spre temniţă să-şi facă.de-i să bei ucigător. cel ce-aicea mă veghează. Clotaldo. cum văzul mă ucide. în loc de poame.. lihnit de foame. căci imă-ntreb. •nici ce desluşiri ţi-aş cere. Trad. ed. răni. Mâi grea moarte s-ar vădi. moarte-ar fi: din orice parte simt asprimea-i peste fire. SEGISMUNDO E Clotaldo.

aici. îi închid uşa şi se aude dinăuntru. tirane. într-însul carnea mi-o voi rupe toată. şi soldaţii: toţi au feţele acoperite. dacă ştii c-atât te-apasă.see Trădători [18] CLARIN Străjeri din turn care ne-aţi lăsat pe poartă. bine că-mi răpiţi întreagă 330 libertatea. ce te mai făleşti? închideţi uşa strimtei carceri. căci altminteri nou gigant în contra voastră aş porni si tot cleştarul soarelui vrînd praf să-1 sfarăm. jur c-o să-mi atârne viaţa prinsă-n lanţul jalnic zdreanţă. zacă-n bezna ei ascuns. pe temei de stîncă-aş pune 335 munţi înalţi de jasp grămadă ! CLOTALDO Poate ca să n-o poţi face azi înduri atîta caznă. [20] 340 . zău. nu glumă ! CLOTALDO 295 Voi. SEGISMUNDO 300 305 Nu. CLARlN Măsculiţe. si. Segismundo. CLOTALDO 290 Faţa toţi v-acoperiţi-o şi luaţi cu toţii seamă. CLOTALDO Nenorocul. ROSAURA Văd că te-a jignit trufia. SEGISMUNDO 320 325 O. Intră Clotaldo. înainte ca mînia-ţi să lovească. pistolu-aşteaptă. mai degrabă chinul lor deeît să-ngădui şi să plîng ofensa gravă. cită vreme-aici ne-aflăm nimenea nu ne cunoască. şi cu mana 315 printre tancuri. Umili nţa-mi să te mişte. pe Dumnezeu. prinderea ni-i mai uşoară. viperă de-oţel. cu un pistol. ceruri. şi dacă temniţa o ştii că-ţi este pentru furia-ţi semeaţă frîu menit să ţi-o supună şi zăbală s-o strunească. că-nainte de-a te naşte ceru-a vrut să mori. dacă-i vorba să alegem. că de nu. şi-aş vădi doar ignoranţă necerînd umil iertare pentru viaţa-mi prosternată. [19] 310 ~w şi cu dinţii. să scuipe neîndurătoare-otravă — două gloanţe-a căror flăcări vor stîrni-n văzduhuri larmă. ce-n neştiinţă gravă semnul şi hotaru-acestui loc ne-ngăduit călcarăţi peste-al regelui decret ce-a voit să nu-ndrăznească nimeni a scruta -minunea ce sub stînci. se-ngroapă ! Vieţi predaţi-vă si arme.

15 347—348. ce aud? Mai rău m-apasă tulburare si nelinişti. CLOTALDO (Ce mi-e dat s-aud. în pază vreau să-ţi las. cu silinţi. să-1 vadă.căci asprimea ţi-ar fi rară dacă nici smeriţi. păstreaz-o. CLOTALDO Ce te face dar să bănuieşti că-n spadă zace-o taină.. si groaza. nici smerit. numai ţie se cuvine-ncredinţată. 121] ROSAURA Şi de-i scris să mor. dar. şi Trufia. gîndind că poate mort e. spaime. [22] 381 fă ca nobilii cu toţii spada-aceasta să ţi-o vadă: unul ştiu c-o să te-ajute şi-are să te ocrotească". ca drumul nu cumva. se întîlneau de obicei în autos sacramentalei. ia-o. sau iştiut-ai? ROSAURA Cin' mi-a dat-o-mi zise: „Pleacă în Polonia şi-acolo. care.) Cin' ţi-a dat-o? 37( 375 3£ ROSAURA O femeie. CLOTALDO Dezarmaţi-i pe-amîndoi şi c-o năframă să-i legaţi la ochi. să-ţi înduplec iertăciunea generoasă. Doamne.. CLARIN Ba a mea şi de-o otreapă vrednică-i: v-o dau deci vouă! 345 350 360 :. oricum. si ea nu rabdă ins mai mic în rang s-o ţină. căci deşi nu ştiu ce taină zace-n . nici trufaşi nu te mai înduioşează. căci. personificare a unui păcat. şi dureri. răbdare-ori artă. CLOTALDO (O. ieşind. un zălog cu preţ şi vază de la omul ce-1 încinse ca stapîn odinioară. n-a voit să mi-1 numească. Umilinţa. CLARIN Iar dacă de Umilinţă şi Trufie tot nu-ţi pasă. la jumate de postată între ele. pentru-ndurare. rogu-te. alături de Viciu şi Virtute. însumi spada i-am lăsat-o . personificare a unei virtuţi. chiar dacă sacramentale jocuri mii le-nfăţişează. FJi : CLOTALDO SOLDAŢII Stăpîne. CLOTALDO Cum o cheamă? ROSAURA Nu-mi e dată voie-a spune. vai. eşti cel mai mare peste toţi. Doamne? încă nu-mi dau bine seamă dacă tot ce mi se-ntâmplă este-aievea sau fantasmă.ea. nici trufaş caut. erau personaje alegorice. ROSAURA Iată-mi spada. ştiu că de spada aurită mi se leagă mari secrete şi-n nădejdea ei venii-n polona ţară ca să mă răzbun.

drept la moarte. nu e. din viitoarea fără seamăn. De iubire dintr-o parte şi-ascultare de cealaltă sunt învins. vai mie. pîn' la capăt. face ca şi-ntemniţatul care. De pedeapsă ascunzîndu-1. dar. ca să-1 vadă. sărman de mine. Nu-i copilul cmeu. şi. dacă stau şi cuget că prin răzbunare-ncearcă să-şi răscumpere-o jignire.Violantei cea frumoasă. condamnat fiind la moarte cel la mine-ajuns? Ce aspră cumpănă ! Ce rea ursită ! Cît de schimbătoare soartă ! Hui meu e^ şi mi-o spune chiar şi inima-n alarmă. Dar ce mai şovăi ? Nu-i credinţa mai înaltă ca onoarea si ca viaţa? Deci s-o scap. s-o regăsească? E copilul meu de sînge. altceva decît. calc credinţa Regelui cîndva jurată. Ce să fac. nu curatu-ini sînge-1 scaldă. nu.-l duc. 430 435 445 450 455 . o. Cum să ies. ca el. Doamne sfinte? Ce să fac? Fiindcă dacă-1 duc la Rege. Mâi mult. cum nu e-n stare-a sparge nici un' lacăt. zvon prinzând din stradă. şi-o aduce ca să moară. care. drept semn că-ncins cu dînsa cine vine-n mine află dragoste ca fiu de sînge şi-ocrotire ca de tată. Dac-o-mprejurare însă cărei nimenea nu-i scapă 1-a pîndit. ce-i rămâne oare-a face unui nobil. fără să poată şti ce e. omul ofensat e-o zdreanţă. primejdii înfruntînd. pe fereastră se azvîrlă. dac-adusă ca să-1 sprijin. iar el să moară. aude zgomot şi de zor la ochi se-arată — ce i-s pieptului ferestre — [23] 390 395 400 405 410 şi prin lacrimi sare-afară. strigă prinsă-n piept şi-i bate-n poartă cu-âripile. fiind onoarea tare gingaşă plămadă că un simplu gest o frînge şi-o pătează chiar şi-un freamăt. eu. văd după virtutea-i trează.

în cor egal 480 şi cu farmece viclene. dintre viaţă-ori moarte. N-aş înţelege să te ostenesc cu scene fără noimă. complimente într-o doară prea curtean ţesînd. dacă totuşi. cîndva comete. eu. linguşirile ce-ascult cu ce văd sub ochiul meu. şi. superbe. rege leah. zeu isteţ. nu vă temeţi că tovarăşi 470 de nefericire n-aveţi. însoţit de soldaţi. a uitat de femei. Dintr-o parte intră Astolfo. Regele Basilio-amar pumnul vremii îndurîndu-1 tot mai greu. Şi ia seama. putere. 460 Poate că văzând credinţa-mi tot statornică. care-i cea mai crudă caznă. a doua fată. faptu-i josnic şi de teapa unei fiare. Auroră-n bucurie. copii rămân trei. dar te rog s-asculţi şi vezi singură de-i cu putinţă. — azi în sfînta-mpărăţie stele-i ţin polog şi trene —. Dar îndărăt să-ntoarcem gîndul. mai vie. — n-aibă-n veci de moarte frică! soţu-n Moscova aflîndu-1. şi numa noi mai năzuim la Stat. 475 razele. de bună seamă. şi vrăjmaş în mine n-ai nici acum. unchiul sceptrul să-ţi ofere. sfidînd. păsări şi fîntîni în jerbe. Floră-n calm. Clorilene. mama şi mătuşa mică. stăpînă mie. altele. stol de metal. suspectezi vorba-mi. pentru ochiul tău regal trimbiţi. vrednicia ta lumină. oricît mai şovăi. vai ! Amor. şi te-ntîmpină. greşeşti. cu mine. străinilor. ca o pasăre-Aurora. senora. tobe repezi şi trompete. unele. căci te-ar face de ocară chiar războinicu->ţi trofeu căruia-i ţin piept de mult: nu se potrivesc. tu s-ajungi regină-n pace. cu doamnele sale. ASTOLFO Crede-mă. Recisunda 'minunată. ca pe mîndra Palas goarna şi ca florile pe Flora. iar iubirea mea. căci ne eşti. Tu.) Hai. ESTRELLA La dovezi de curtenie. dar domnindu-mi peste vrere. domn prin lege. şi surorile-i. Estrella. bărbat fiind. din neştiinţă doar. fiindcă-ţi este mamă sora cea mai mare-a sa. spre cinste mai deplină. Atenă-n vaier şi regină-n suflet mie. Ies. cea mai mare-a fost: fiică îi eşti tu. şi din cealaltă. în seamă sigur că mă vor lua înaintea-ţi. devenind. Regele-1 dă morţii. 49î SOC 505 5 IC oio 520 52? 530 m-a născut acolo. [24] să-şi răzbune. astrolog fără greş. de-ar face ca poporul. inima-mi la fel se-arată. jignirea îl ajut. cin tine scurmă tot porniri vrăjmaşe. una-i calea înţeleaptă. cred eu. mama ta. muri . 485 ca pe o regină arma. chiar de-o porunci să moară. buna mea credinţă. Regelui să-i spun ca fiu mi-e.aşadar. Cu atare gînd plecai. Muzică. Moscova lăsînd-o-n urmă. [25] ESTRELLA Vorba dacă se măsoară după faptele-omeneşti. Eustorgio-al III-lea. Gîndul ni 1-am spovedit unelîiului. să ne împace şi-mpăcării stînd zălog. 465 neclintit în legea-i aspră. şi-ajunse-acuma văduv fără fii. ce-n sîn ne-au purtat. în atare grea-ndoială nu ştiu. moare făr-a şti că eu i-s tată. nu mi-e teamă. şi-amîndurora ne-a răspuns că s-a gîndit să ne-mpace: şi-i chiar ora cînd la curte ne-a poftit. să dezmierzi în gura mare şi s-omori cu gîndul dosnic. de pene. iar ilustra-mpărăţie [27] 53J 34: . ASTOLFO Cînd ţi-apar din nou. 490 fuga zilei stinse-n aer. Basilio. şi cufundat în ştiinţă. totul într-o salvă fierbe. sîmbur de trădări pidosnic. îl iartă. iar de-1 merit viu. Estrella.

rude şi vasali. bătrîn.. ESTRELLA Voie dă-imi cu . ASTOLFO Prosternat cu drag să viu. şi penelul lui Timantes.. şi de vreme ce-ascultare mi-aţi vădit şi mi-aţi răspuns cu iubire la chemare... ESTBELLA Tales viu.. ştiţi cu toţii deci că-n lume merit pentru-adînci ştiinţe supranumele de „doctul" [29] 590 595 600 605 şi-mpotriva vremii vitregi.. Se aude muzică şi intră regele Basilio... şi Lisip cu dalta-i vie slava marelui Basilio nemuresc de pretutindeni. ESTHELLA Iederă pe trunchi să-ţi fiu..045 55( 56( ! doar ca să -ţi-o dărui toată mi-ar plăcea a mea să fie. cu suita. ESTRELLA îl descrii. nu vă fac vreun neajuns. şi-i răpesc printr-însa clipei şi-i uzurp asemeni faimei şi puterea. căci în tablele-mi cu cifre cînd . veniţi aproape.... că va să vină şi uimirea s-o-ncunune. [28] ASTOLFO A lor reţele... ESTRELLA 580 <3e în zodii. linişte vă rog puţină doar să-mi daţi. şi menirea de-a spori 'mereu ştiinţa... ESTRELLA Eşti stăpîn. şi de-aceea.. ASTOLFO Doct Euclid. chiar dacă te anai socoate încă dragostea^mi proclet.. Ştiţi cu toţii — ascultare daţi-mi. voi. curte nobilă-a Poloniei. ASTOLFO Eşti domn lucid. ci vă las de-o s-eamă-n stare .. ASTOLFO Ce în stele. bănuind că spusa poate ţi-o dezminte-acel portret de la pieptul tău. ASTOLFO Le vezi ce-nchid.. Ştiţi că-mi dau cu precădere matematicii subtile preţuirea şi-osteneala..mreje roabe... BASILIO Voi. nepoţi dragi mie. ingrate ! ASTOLFO 570 Vreau să folosesc momentul 575 să^ţi explic... ASTOLFO 585 Lasă-mă cu braţe slabe. cît voi spune ce povară mă răpune. nepoţi.. ESTRELLA Şi-a lor crug. prieteni —. Dar ne opreşte muzica-nălţînd torentul spre ştiinţă că soseşte Regele cu parlamentul.

cu încondeieri de aur si cu slove diferite soarta. sînge-n fluvii se prelinse şi-n ucigătoarea. Clorilene. soarele cu luna intră în încăierări cumplite şi. înecată-n vaste-aprinderi. să-1 iste pîntecul — că sunt de-o seamă şi născare şi pieire —. minat de furii. iară el. luminate cînd de soare. 521). zăplaz pămîntu-n mijloc. înainte ca-n lumină din mormîntu-i. viu. şi-ntr-însa să mă stingă-o tragedie. Segismundo. de o pură coincidenţă de nume. omorîndu-şi mama şi zkindu-işi cu cruzime : Om mă socotesc de vreme ce plătii cu rău un bine. harul timpului cîştigu-1. mai mare dintre marile eclipse. şi dovezi a dat ce fire are. s-o dezbine. povestind ce port în minte. soarele. nici născut. ucigaşi ajung de sine. că le urmăresc în minte repezile lor disterneri după drumuri şi orbite. ca nimeni de lovit. E vorba însă. crugurile de olmaze. fie rea ori blîndă. horoscopul îi arată [31] 650 655 660 665 670 675 680 660 Lapsus calderonian : cu cîteva versuri mai sus (I. măruntaiele-i sfâşie parc-un soi de om şi monstru năclăit de bietu-i sînge. Cerul de-ar fi-ngăduit-o ca-nainte să devie [30] :-• 51 '- 625 . cele două lămpi divine în lumini se luptă. am avut un fiu. şi bolta. ziduri se clătiră-nvinse. de cînd cu sînge moartea lui Hristos jelise. cărţi iubite unde-n foi de diamante. globurile cristaline. neagra zodie cu semne triste s-a născut. căci la cei bătuţi de soartă însuşi meritul cuţit e şi. printre năluciri şi vise încîlcite. că. Eu v-o spun. cum. văd în ea şi pretutindeni c-o să fie Segismundo omul cel mai gol de cinste. însăşi viaţa mea să piară spulberată în ruine de minia lui. prinţul cel rnai crud. As-tolfo spusese despre Clorilene că e sora lui Basilio şi mama Estrellei (A. bolnavi de-nvăţătură. maică-sa văzu într-una.privesc desfăşurarea veşniciei care vine. sălbatic. smălţuite larg de zodii şi de stele-impodobite. vai. o-ndură atunci. Cu soţia-mi. pătat pe chip de sînge.53: 535 64C IE geniul meu fidela-i glosă şi hrisov de-albastre file. o şi ucide. Le citesc atît de iute. viperă-omenească. socoti că-i şi sunase cea din urmă zvîrcolire : cerurile se-nnegriră. monarhul cel mai plin de infamie ce va izbuti ca ţara. Cufundîndu^mă-n ştiinţa-mi. printre uluiri şi crime. născut sub ceruri de minuni atunci sleite. pentru-a cărei rară noimă linişte rog iar să fie. nourii cu stînci plouară. Ziua naşterii soseşte si-mplinit ca-n prevestire — căci arar sau niciodată glasul fărdelegii minte —. mari de sticlă 'baldachine. şcoală de trădări făcînd-o işi de vicii-academie . sfîşiată. deşi-ntîmplarea-mi v-o va spune şi mai bine. cerul fără greş ne scrie. Cea mai crîncenă. fără să se poată-n braţe prinde. mai degrabă. [32] 685 690 695 . Aste cercuri de zăpadă. în caiete de safire. şi că. Cortina). / ele-mi sunt învăţătura mare-a vieţii. cînd de lună despărţite.

făcînd dovada că e blînd. obraznic. întrucît. nu-1 va-nfrînge poate totuşi. aşa îi zice. că. ascultare-i veţi jura . Cel de-al doilea e că.-ntre două pricini şovăind. Cine pacostei crezare nu-i dă. deci răspunsuri celorlalte trei numite. insă nu pot sâ-1 domine. v-am spus. vă veţi bucura de prinţul vostru bun. urgisit. zodia cea mai impie trag de liberul-arbitru. pot fi despot eu. pe unde şi lumina-abia să intre. prudent. nicăieri în legi nu scrie că. ca rege-atotputernic. să zicem. Cel de-al doilea este gîndul că lipsindu-mi pe vecie sîngele de-un drept înscris in legi umane şi divine. revenirea-n turn fiindu-i doar . şi. cuminte. iubire-ţi port atîta-ncît nu preget să te cruţ de asuprirea unui domn tiran. spre-a vă cîrmui din sala unde voi. poruncii un turn degrabă printre stînci să se ridice si prăpăstii-n munţi. cea mai aprigă-nclinare. Şi aşa. ce amorul propriu-n veci nu şi-1 dezminte ? Deci crezare dînd în totul scrisei. Primul. pe Segismundo. vrînd să văd dacă-nţeleptul aştrii-n frîu îi poate ţine. deşi-nclinarea spre prăpăstii îl împinge. căci destinul cel rnai crîncen. ce înainte fu curteanul unui munte şi vecinu-unor jivine. spre a-1 feri pe altul despot trufaş să nu fie. îmi voi socoti cu milă împlinită-ndatorirea. [34] 60 765 V : 780 785 795 făr-a şti că vă e rege şi >mi-e fiu. cu umilire. şi îl vede doar Clotaldo şi tovărăşie-i ţine. Legea cu pedepse aspre ce. hotăra că-n locu-anume între munţi ales. notării închis îndată monstrul nou născut să fie. Mîine-n zori. şi cum tot urgie îmi vaticinau şi magii în amarnice preziceri. el singur [33] 3 — Viaţa e vis 720 725 730 735 y 49 745 750 755 martor tristei lui ursite. oprit e să se calce. El i-a dat învăţătură. dezminţind ursita-n toate cîte despre dînsul zise. el i-a dat şi cheia sfintei legi catolice. Solii au vestit că pruncul mort s-a fost născut. mai ales de-o ştie doar prin studiu. iar fiu-mi de-ar ajunge-aici. astfel voi putea obţine trei noi fapte. fiindcă nu ţi-ar fi stăpîn cuminte cel ce ţara si regatul şi-ar lăsa primejduite. nu fac faptă creştinească . prin publice edicte. captiv şi mizer. vai mie ! îmi vedeam în praf aievea — şi v-o spun cu grea mîhnire ! cărunteţea-mi ca pe-o scoarţă aşternută lui sub cizme. Polonie. leac atare-am pus la cale că nespus o să vă mire.700 705 710 715 ar sfîrşi să mă strivească sub picioru-i şi. locul deci luîndmni mie. vi se trage tot din pricinile zise. Fiul meu trăieşte-acolo. Cel din urmă şi al treilea e că văd ce rătăcire-i prea uşor să dai crezare întîmplărilor prezise. dacă rău. îl voi trimite sub polog pe tron să-mi urce. prin chibzuinţe. ca să-1 apere de lume obeliscurile-alpine. îl voi smulge din mărire. eu să fac în locu-i crime. cu cruzime şi nelegiuit se-avîntă tot pe-a viciilor cline. crime ca să nu mai facă. căci. Faptele sunt trei : întîiul că. cuminte.

taina însă-acum se ştie. glas dînd tuturor. [37] 37. însoţit de Rosaura fi Clarin. Iar pe prinşi. astăzi crîncena ursită jalnic spulberă. înainte ca Regele să apuce a ieşi. şed se Relpublicae. vă voi da regi demni să ţie şi coroana mea. o. pot zice să-1 aduci pe Segismundo. iar cum. vor avea ce se cuvine. da. şi preţui semnul vostru de iubire. nu cruzime. vai mie. TOŢI Rege mare. dac-ar fi fost să intre altădat'. şi-l opreşte pe Rege. Seneca Filosoful s-a născut la Corcloba. tu. doi. care-ar fi putut să-nsemne cea mai mare bucurie. doamne. rege bun. BASILIO Ce se-ntîmplă ? CLOTALDO Mă loveşte. vrem ca rege să ne vie. căci multe lucruri am a-ţi da de ştire si teaşteaptă treburi multe : ai să fii. [35] 800 805 820 825 830 835 • asta cer ca un părinte. ca lipsa grijii nu cumva să crezi cu-asprime că ţi-o ipedapsesc.) Peregrini străini. B4 845 850 855 840—842. ASTOLFO Dacă e să-mi dau răspunsul. consfinţirea dîndu-le-o credinţa nunţii. o nefericire. dacă prinţu-aşa va fi să fie. Asta vă ordon ca rege. Pe Atlanţii-mi doi duceţi-i în iatace-acum ou cinste. a intrat în turn. asta ca-nţelept mi-e ruga şi-asta un bătrîn vă zice . deci liberi vă . al ţării sale.. vasali. privilegiile legii şi frumoasele deprinderi. BASILIO Lasă-ngrijorarea . şi cum Seneca hispanul spuse că un sclav umil e regele. ar fi plătit-o.pedeapsă. şi sceptrul . ca un sclav vă rog fierbinte. îi iert. şi pe prinţ să-1 vadă prinse. cum spui. cu bine. cîtă vreme nu-i nevoie. BASILIO Mulţumesc. non Rempublicam suam esse. Cel de-al treilea e că. în Spania (pe la 4—65) . o mie ! CLOTALDO (Cerul >soarta mi-a-ndulcit-o. BASILIO CLOTALDO Tînărul acesta. vasali. CLOTALDO Veacuri. unealtă a-ntîmplării celei mai neauzite. CLOTALDO Pot să-ţi spun ceva ? BASILIO fii binevenit la mine ! CLOTALDO Chiar de e firesc. intră Clotaldo. nepoţii mei. ia seama bine. I. nu mai are-nsemnătate c-a aflat ce-i «pus de mine. întrucât întii pe mine întîmplarea mă priveşte. altminteri unul devenind prin dreptul amîndoror. Vino să mă vezi. ani o mie ! Ies cu toţii. [36] Clotaldo. iar pe prinţ vedea-1-veţi mîine. să mă plec. stăpîne. îndrăzneţ sau fără minte. Sentinţa citată provine din scrisoarea sa De Clementia. de dragul vostru. că-i ajunge fiu să-ţi fie. stăpîne. TOŢI Dă-ni-1 dar pe prinţul nostru. XIX : (Rex) in hoc assiduis bonitatis ar-gumentis probavtt. Nu-i voi spune însă cine-i.. Iese. : 865 Spune.

905 după cum chiar tu mi-ai spus-o. sclav supus. In soluţia românească propusă în text se schimba mai multe „litere". CLOTALDO 915 Ăst oţel în mînă prinde-1. dac-aş putea să-1 ştiu !) ROSAURA Ca să nu socoti că-n tine mi-e încrederea ştirbită. [40] 9 s :i 935 . dar onoarea-mi răzbunind-o zări îi dau atît de limpezi. nu mai trăieşte. CLOTALDO (Nenorocirea mult mai grea-i acum. 920 925 [39] II -----JiP ROSAURA Spre slava-ţi înc-o dată-1 voi încinge. stăpîne. [38] >: ) ROSAURA Viaţa tu mi-ai dăruit-o. trăind pe datorie. mare duce-al Moscovei.940 145 ceruri. ci de teamă ca-ndurarea ce-mi arăţi să nu se schimbe împotrivă-mi. ştiută. ducele-ţi firesc greu poate. Besar los ples. CLOTALDO Ştii că este ? ROSAURA Intr-atit. 950 . CLARIN Cît despre mine ţi-1 strănut. Şi pe el jur răzbunare cît de tare-ar fi să-mi fie inamicul. deci. Clarin spune yo los viso (le ochesc).) ROSAURA Recunosc că ea-mi lipseşte chiar de-o capăt iar prin tine . viaţa josnică nu-i viaţă. danie a ta să pară. şi-admiţînd că vii aicea. să-ţi răzbuni o grea jignire. de-1 înroşi-vei în duşman. tipic spaniolă. veşnic îţi voi fi.) Bănuind că moscovit eşti. iar duşmanului tău mina rn-ar opri a-i mai întinde. pentru că un om de bine. că-mi va şti îndată viaţa. Să mai cercetăm dar cazul. (Am să-1 fac aşa mai sprinten. orişicît ar fi să rişte. să te răzbune. insultat. căci tu n-o aveai în tine. (O. faţă de tuş pies beso din replica Rosaurei. că tac mai bine. nu fiindcă-nţelepciunea nu ţi-aş crede-o la-nălţime. ca-n închipuire. 885 890 895 894—897. că-ntre prieteni merg şi litere sărite. şi ştiu că-i de-ajuns. CLOTALDO 900 E-o amăgire. viaţa nu ţi-am dăruit-o. se bazează pe înlocuirea vocalei din rădăcină. In replica sa. căci oţelul ce-1 strunisem eu cîndva — şi află-acuma că purtat a fost de mine —. cam sărac. află că rival cumplit mi-e chiar Astolfo. te va răzbuna. CLOTALDO Mai degrabă s-ar putea să mi-o cîştige. Calamburul. formulă de mare politeţe curteană. viaţa nu ţi-am dat-o eu. ROSAURA Umil piciorul ţi-1 sărut. c-ai venit cu el .aflaţi.

cum mi-ai poruncit-o. CLOTALDO Totul. tot nu depăşeşte cîte-mi trec acum prin minte. fără preget. calea-ntoarsă-n ţară fă-o. în care nu mai poate gîndul să găsească fire ? Mi-e onoarea rău pătată. femeie dînsa : afle cerul o ieşire. doamne. ^i cum sigur e că-i plină medicina de secrete naturale şi nu-i urmă [43] 10 de-animale. şi. întrucît experienţa.. CLOTALDO Spune-o. eu vasal. si a cărui tiranie cu adînci puteri secrete oamenilor judecata te-o alungă şi le-o şterge şi-n cadavru viu preschimbă pe-orice ins. deci cum merse : cu liniştitorul filtru plin de prafuri în amestec. CLOTALDO Iată. cu ierburi cu-nsuşiri anume-alese. 975 980 933 ACTUL AL DOILEA Intră regele Basilio şi Clotaldo. (Vai. 25 . Clotaldo. ştiu bine că m-a insultat. şi simţuri. povesteste-mi cum s-a petrecut. şi ştiind cum se pricepe viclenia omenească mii de-otrăvuri sa încerce spre-a ucide. nu-i nevoie de-argumente. Ies Rosaura şi Clarin. profeţie-ntregul cer e.. dar nu ştiu ce respect adînc mă ţine. BASILIO Hai. ROSAURA Chiar dacă principe mi-a fost. cit e adormit. iară lumea uluire. tot nu te jignea. [41] CLOTALDO Stai. opreşte-te. cită caldă venerare. plante-ori pietre fără o-nsuşire-anume. ceruri !) ROSAURA Mai amară mi-e jignirea. ce grea ofensă mi-a adus. şiAstolfo 970 pentru-a-i fi Estrellei mire a venit. nefiind ale cui iţi par : vei şti deci. ne-a vădit-o-adese. dar mă-ntreb de-i oare-n stare. şi putere îi răpeşte. după voia ta. ne mai miră că-mblînzindu-le puterea. uită zelul ce te-aprinde. Atît pot zice. cîhd în ceţoase-abise.să-ţi aducă vreo jignire . ascultă ! Ce-ncîlcite labirinte văd. Ca să dovedim c-aşa e. s-a-mplinit. azi. prăvălindu-te. CLOTALDO 955 Chiar faţa dacă-ţi pălmuia-n trufie. sire. dacă nu-s ce par. ROSAURA 96ft Ţi-o voi spune. ce curată preţuire 965 fac să nu cutez a-ţi spune că văditele-mi veşminte sunt enigmă. adversarul meu cumplit e.

viaţa i-aş fi plîns. Dar de data aceasta. în lanţuri 110 lfl 120 125 130 UI. că . Dacă. fireşte. Duhul vrînd mai mult să-i nalţ pentru treburile-acele ce-i destini. aşezîndu-1 în caleaşca. 5 70 75 a-1 sluji. 830—885) (A. Veniţi din vreme. Asta vreau să cercetez prin urmare. rege. piaza rea a unei stele îl ameninţă — ştii bine — cu nenorociri funeste. sîngele pe loc 1aprinde şi-aprig îl însufleţeşte către ţeluri mari.se prăbuşeşte fără vlagă-n somn. căror taina încercării-o poţi încrede. tot unde din divinele-i prelegeri învăţă şi elocinţa celor din văzduh şi peşteri. pentru că măcar de sunt sclav şi eu. gătită cu podoabele măreţe demne-n totul de făptura-i. . în odaia ta. gata-s ca pe tine. mîini şi vene reci sudori. băutura-n care arta măselariţă storsese. iar confesiunea de ordin mai intim şi mai profund. risipite de altminteri de dovezi şi fapte ferme.gînduri drepte. şi numai ţie îţi răspund pe îndelete. dacă nu ştiam că este moarte prefăcută. ştiind că omul predomneste printre stele. oricum. precum ţi-e vrerea. 164). Basilio uită că a mai împărtăşit taina. Clotaldo. i-am mai zis : „Regină peste păsări eşti acum şi-ntîia meriţi să te simţi. căci de bunăvoie nimeni n-ar fi-n stare să mă plece. şi cu-nvăpăiere. încît eu însumi. Cortina).. nici nu sfîrşeşte din pahar în piept -să-i curgă zeama. după cîte mărturii de-asprimi ne dete în sălbatica-i plămadă — în siîrsit îşi domoleşte străşnicia şi. rog numai — cutezanţa mi se ierte — să-mi arăţi ce gînd te face să-1 aduci cu-aşa ferele în palat pe Segismundo. Lăudîndu-i zborul falnic. în particular (I. se-nfringe.lîngă-otrăvuri ce omoară. ştiinţe-n care muta fire lecţii-i dete între munţi şi cer. doamne. sunt fără vrere. gonindu-mi îndoiala şi-alte-ntîmplătoare temeri. şi zise : . Segismundo. drept e să te-ntrebi. să ne înşele nu se poate. mac şi opiu împreună. Iar acum.Păsările deci şi ele în republica vîntoasă aşi mai jură supuşenie ? Gîndu-acesta în năpastă îmi aduce mîngîiere. inşi destoinici. că de maiestate-ncepe totdeauna să vorbească trufaş. pe trepte i-o dusei lui Segismundo . devine-n 'miezul zonelor de foc supreme fulger aripat ori cea mai slobodă dintre comete. cu atît mai mult cu cît în versurile de mai jos apare prima referire la motivul vieţii ca vis (v. tredîndu-1 prin picioare. va domni . învins cu virtuţi si . dac-ascultarea-mi poate să te-ndatoreze a mă răsplăti. s-a dezis. dispreţul arătîndu-şi-1 doar sferei vîntului. Vreau să aflu dacă cerul — că." [44] 35 40 45 50 60 Nu i-au trebuit mai multe. 589—842) şi apoi lui Clotaldo. dîndu-i filtrul să şi-1 bea. Capu-i pun pe-a tale perne şi-aşteptînd ca letargia să-şi mai piardă din putere. ţi-1 aduc aici. dar dacă este tot tiran şi crud. jos. [45] f. o. în carceră. motivările ni se par mai deosebite. magnanim. de umanioare-o vreme am vorbit. întîi întregii curţi (I. dîndu-i semne că mi-e fiu şi înlesnindu-i înzestrarea să-şi încerce. BASILIO Intrutot. luai exemplul unei acvile semeţe care-n zbor superb." Orb de-nverşunări văzîndu-1 după toate cîte plesnet i-au fost rănii. altele adorm prea lesne ? Deci. Pe fecioru-mi.

ca preceptor. întrucît. după culoarea tunicilor. iar Kiîine se trezeşte aruncat a doua oară între ziduri de durere. poate spune c-a visat. In vremea lui Filip al II-lea (1527—1598) exista. tu. ce-ar mai fi să-1 consoleze ? Şi de-aceea-am vrut să-i las răului deschise mreje în credinţa că visare totu-a fost. cu adevărul. pentru că. s-ar simţi. pentru care propunem echivalarea de mai sus. Dacă el ar şti că fiu mi-e azi. căci ştiind o dată cine-i. în lumea noastră. e sluga ei. mi-aduse din străini aici ofense. de vreme ce. şi pe drept cuvânt ar crede. un corp de halebardieri denumit „garda galbenă". dezgolindu-şi geamu-obraznic prin neruşinarea-i vede. o-mboldeşte hainele-i fireşti să-şi poarte. că s-a deşteptat şi pare către noi să se îndrepte. se poartă cum şi-nohipuie şi crede : şi-alinarea. de bună seamă. pe la petreceri. desigur. omul tot visînd trăieşte. ceruri. trezindu-se. ce. covîrşit de deznădejde. omul peste tot le duce şi-orice vrea.pesemne. . o.) Ce e nou. De aici şi imaginea din text. . trag nădejde că primejdia ştiută e învinsă mult 'mai lesne. CLOTALDO Invoire-mi dai. deci. sluga celei > 180 185 190 133—184. după semne. e că milostiva-ţi vrere. dar e prea tîrziu acuma şi se-arată. telal de-amar. gata ca Rosaurei cinstea să-i răzbune. CLARIN (Scump plătii ajunsu-acilea — patru zdravene ciomege de străjer bălan cu barba ţanţoş ruptă din livrele — ca să văd tot ce se-ntâmplă. precum fusese. CLOTALDO 135 140 145 150 155 160 Ca să-ţi dovedesc greşeala nu duc lipsă de-argumente. că mai sigure ferestre nu-s ca alea de cu sine. Vreau pe plac să-ţi fac în totul şi să-ţi spun cu toate ce e. întîi. şi dintre-atîtea umbre ce-1 împiedică-a-nţelege scoate1. Ai să mai mă-ntrebi. Aduc cu-acestea două lucruri la lumină : firea lui. făr-a mai cerşi toilete. Clarin ? Stăpîne. cel de-al doilea. lese Basilio şi intră Clarin.[46] iar îl pun. dacă se vede ascultat întîi şi-apoi iar în turnu-i se trezeşte. şi. primeşte-!. precum se vede. spunîndu-i. să i-1 spun întreg ? BASILIO Aşa-i. dar. [47] 165 170 1 BASILIO Eu doresc să mă retrag.) CLOTALDO (Asta e Clarfn. şi ce poate să mă-ndemne adormit la încercare să-1 aduc.

tăcerea dacă m-o scăpa din mină. care intră ca ameţit. sămi îngîn niscai cuplete : Trîmbiţa de deşteptare nu sună mai tare.CLOTALDO Bine face. Distihul acesta. Că schimbîndu-şi numele. PRIMUL SLUJITOR Să mai cînte ? • [51] SEGISMUNDO Nu. [48] CLARIN Că e răsfăţata curţii şi slujită-mpărăteşte pe temei că ţi-e nepoată. şi se poate. Astolfi şi Stele. CLARIN Segismundo şi soseşte. dar uşor nu-mi vine-a crede. azi cu-aşa cinstiri se-alegc. Oare Segismundo nu-s ? Doamne. E bine-onoarea mie să mi-o-ncredinţeze. voi veghea să ţi se-ndrepte. de-ajuns. oare ce se vede ? Doamne. înţelept. Eu în splendide palate ? Eu în stofe şi brocarte ? Eu de-atîtea slugi s-am parte. nepoata voastră. cu capul sus. treaz mă simt. elegante şi stilate ? Eu să mă trezesc din somn într-un pat atît de moale ? Mie-mi ies atîţia-n cale să mă-mbrace ca pe-un domn ? Vis să fie ? Nu. fă să nu mă-nşel. fii-mi slugă mie. . să nu-nsemne uşurinţă. acel ce o-nsoţii. SEGISMUNDO Doamne. şi sfîrşitul lumii vie ! PRIMUL SLUJITOR 245 250 255 260 Cit de-ngîndurat păşeşte ! AL DOILEA SLUJITOR Cui asemenea-ntîmplare nu i-ar da aceeaşi stare ? CLARIN 265 Mie. zău. pesemne făr-a şti că mi-s Clarin. ca să se cheme. Poţi tu oare să-mi explici în închipuire ce-am ca în vreme ce dormeam să mă pomenesc aici ? Dar la urma urmei fie ! Ce să mă mai tot încrunt ? Vreau să fiu slujit cum sunt. că la urma urmei toate ştie vremea să le spele. [50] Greu privirea mi-e mirată. iar trompeta cînd grăieşte spune tot ce se întîmplă pe la regi. Nu doresc să-i mai ascult. pîn-atunc. pentru că Clarin şi slugă vin ca nuca in perete. Şi-i tot nou că eu. făcînd parte dintr-un cîntec anonim. AL DOILEA SLUJITOR Du-te şi-i vorbeşte. ce mi se arată ? 220 225 230 235 240 233—234. că-i e doamnă de onoare înseşi ne-ntrecutei Stele la palat. Că stăpîna-ntr-una-aşteaptă un prilej mai bun şi vreme ca să-i recîştigi onoarea. de fel. Intră muzicanţi cintînd fi slujitori dîndu-i de îmbrăcat lui Segismundo. apare şi într-o altă piesă a lui Calderon : En esta vida todo es verdad y toto mentlra (In viaţa aceasta totul e adevărat şi totul e o minciună). CLOTALDO Plîngerea-ţi e-ntemeiată. Gîndul chibzuit îi este. mă sting de foame şi-s uitat de toţi. casă rec ducînd cu taina.

bătrîne.gîndul. SEGISMUNDO Cită vreme-i strîmbă-o lege. domn tuturor. Regele şi eu. SEGISMUNDO Greu. CLOTALDO Luminat stăpîn. căci se icade-a şti că eşti principe moştenitor al Poloniei. şi-o crezi. Tatăl tău. cînd in turn aşa de crud e. AL DOILEA SLUJITOR Nu putea să cerceteze dacă-i bine sau e rău. se ştie . amar şi vai e de acel ce calea-mi taie : jur că zboară pe fereastră ! PRIMUL SLUJITOR Fugi. Eşti certat cu tine. ţara astfel. Legea. Departe şi ascuns de ţi-ai dus viaţa ascultatu-s-a povaţa [52] 270 27E IR' L?" 2! nemiloasei tale soarte. la palat din turn încoace te-au adus. la rîndu-mi. AL DOILEA SLUJITOR Seama ia. iar cu mine crud. si-i eram eu prinţ şi-atunci. mârşav.să ştiu mai mult. trădător.. cît somnul încă prin neştirea lui adîncă spiritu-ţi robea în pace. dar cu putinţă inimii-nchinate slavei —.AL DOILEA SLUJITOR Tulburarea vrui mai mult să ţi-o-mprăstii. [53] 310 AL DOILEA SLUJITOR Prinţe. hai. deci. Dar covinşi că priveghea-vei piaza pîn' la biruinţă — faptă grea. între-atîtea mari dureri. plin de-atît respect m-aude ? Oare ee-i cu mine-acum ?) CLOTALDO In cumplita-ncurcătură datorată noii stări. şi zarva voastră e-n zadar . Alteţe. SEGISMUNDO Josnic. nu-1 asculţi pe rege . nu m-opriţi.. SEGISMUNDO (E Clotaldo : oare cum. muzicile de război singure-mi incintă . chinu-a mii de întrebări cugetu-ţi îşi mintea-ndură. ce prezice dolii crunte ţării.. zău. Clotaldo ! CLOTALDO Vai de tine. cînd pe tronu-i de-aur va veni supremul laur să-ţi încingăaugusta frunte. dacă-mi dai răspunsuri breze. pe raţiune si pe drept călcînd ? CLOTALDO Vai mie ! SEGISMUNDO Trădător ai fost 'de lege.. trufaş te arăţi. ascunzîndu-mi ce ştiai şi. spune. un lingău pe lîngă Rege. mina dă-mi să ţi-o sărut. SEGISMUNDO N-am ajuns cîntul lor doar ascultîndu-1 grijile să mi le-ogoi. liber. va veni să te asculte şi vei şti atunci mai multe. făr-a şti că doar visezi ! Iese. pentru că întîiu-am vrut eu să-ţi dau. supus. te condamnă deci să pieri chiar de mîna-mi. CLARIN . însă de povara lor să te scap aş vrea cu veşti. ca 3-arăt de azi că-n mine-s vreri ce vi le vreau stăpîne ? Cum de ţi-ai trădat. bineţe. dacă ştiu acuma cine-s. SEGISMUNDO Plecaţi mai bine ! AL DOILEA SLUJITOR c-a urmat regeşti porunci. m-ai furat. ce .

rob. cu care semeni. într-adevăr ? Bine. nu tăgădui. SEGISMUNDO Domnul te-aibă-n pază ! ASTOLFO Scuză ţi-aş putea aduce la săraca mea primire doar că nu mă ştii. pălăria-şi puse-n cap. am să spun fă-i. Spre ştire. aveau dreptul să stea în faţa regelui Spaniei cu capul acoperit.Prinţul spune foarte bine. dintre munţi suind prin rarişti ! [55] 345 35 Do" Urcă. ESTRELLA înălţimea voastră fie iar şi iar bine 'venit sub pologul aurit ee-1 aşteaptă şi-1 îmbie. CLARIN Nici nu fac altceva decît să plac cît mai multor Segismunzi. terchea-berchea că-s cit şapte. nou soare al Poloniei. şi-a sa viaţă s-o măsoare veacurile. sunt Astolfo. Intră Astolfo. dintre toţi. numai că fiind un pădureţ s-a purtat cu toţi semeţ.. cine-i frumuseţea eteree ? Cine-i omeneasca zee cărei lamura luminei cerul. răspunzi cum îmi place. unde-n van lovind zîzanii. felu-i. trăiască veşnic. SEGISMUNDO Vorba lui scrobită greu mi-a căzut ş. Prinţe. tu. în vorbă te-ai vîrît ? CLARIN Nu cer voie ! SEGISMUNDO Dar tu cine eşti. 386 Grande e : anumiţi prinţi şi nobili spanioli. PRIMUL SLUJITOR Cum. 39) 395 40C 405 SEGISMUNDO Soarele. AL DOILEA SLUJITOR Ţine cont. Segis-muncjo. [57] . acuma. mai bine-ai spune. Prinţe. cînid ne-om mai vedea. Doamne. nu doar anii. [56] 365 :: 380 AL DOILEA SLUJITOR Voi doi totuşi bine-i a vă respecta mult mai fierbinte ca ceilalţi. să vieze-august şi onare. proţap. dacă fluturînd rangu-atît. ia zi ? CLARIN Eu ? Musca-n lapte ş-astei bresle eu i-s duhul. te porţi urît. rangu-mi nu-i. nu cunoaşte obiceiul. doar.i-apoi. nu-i destul. deci.. şi deşi ţi-aşează foc pe fruntea ta regească laurii tîrziu. iar ţie văr. SEGISMUNDO Spune-mi. SEGISMUNDO Domnul te-aibă-n paza lui . ASTOLPO Fericită ziua fie. Mai prejos. Chiar de-mi lauzi. purtînd titulatura de grandes — mari) (granzi de Spania). şi ţi-e vară. PRIMUL SLUJITOR Grande e. curind. la poale-i pune ? Cine-i fata asta rară ? CLARlN E Estrella. ide-atît te jelui. dar Astolfo-acuma-i. in schimb. splendoare revărsînd şi bucurie peste toate-aceste zarişti cu văipăi divine-asemeni soarelui. SEGISMUNDO Pe tine cin' te pune-a-mi căuta gîlceavă ? Intră Estrella. nou venit la curte. cînd răsări. SEGISMUNDO Mai mare-s eu. că mi-a mers în lume buhul. mare duce Moscovei. SEGISMUNDO Tu. Alteţă. tu.

ţi-o zic. toţi. mă primeşti cu atitasprime. CLARlN Pst! E Regele. si nu-i prăpăd ! ASTOLFO 445 Pune-ţi frîu pornirii scurte.. cînd. S-a putut. şi dărui viaţă faclei celei mai stăpîne. că.) AL DOILEA SLUJITOR (Pe-Astolfo ştiu cit îl doare : partea-i ţiu. BASILIO Ce s-a întîmplat? SEGISMUNDO Nimic : pe un ins. prinţe. ţiu minte încă. de la balcon. cu ajutoare ! SEGISMUNDO Din balcon căzu în mare. şi aşa. drum ca de la om la fiară între munţi fiind şi curte.4. proaspăta-ţi venire-ncoace? SEGISMUNDO M-a sfidat că n-o pot face şi prinsoarea cîştigai. sunt pierdut. căci Astolfo. vai. SEGISMUNDO Tot nu poţi din răbdări să nu mă scoţi ? AL DOILEA SLUJITOR Spun ce-i drept. să-1 trîntesc? AL DOILEA SLUJITOR Cu bărbaţi ca mine. BASILIO Mult mă-ndurerează. soarelui ce-i imai rărnine c'înd apari de dimineaţă ? Mina dă-mi să ţi-o sărut.. curat canon. Cum să-ţi mai întind acuma braţele cu drag. cînd te-aseult [58] 425 AL DOILEA SLUJITOR 430 palma simt că mă mănîncă şi nedrept îmi pare-orice de părerea mea nu e. SEGISMUNDO 435 N-am spus şi că de-obicei ştiu. din al cărei ghioc de nea boarea neprihană bea. spui că doar ce-i drept e bine a sluji supus să vrei. Stea ce zorii fără soare-i ştii s-aprinzi.) Seama. nu cumva să-ţi zboare capul cînd să-1 pui sub pălărie. tu şi nici alţii nu pot ! SEGISMUNDO 440 Nu? Sunt silit s-o dovedesc ! 11 prinde-n braţe şi iese urmat de toţi ceilalţi. revenind apoi imediat. BASILIO Deci un om ne costă. iată. lauda că te-am văzut. [59] SEGISMUNDO 450 Vezi de-atîta străşnicie ce de pilde-ţi umple hapul. SEGISMUNDO Zău. sperînd să te găsesc cerul neprietenesc supunîndu-1 prin silinţe. lese Astolfo şi intră Regele. Dar tot tu. 1-arn zvîrlit de pe balcon. ce văd? Iute. doar pe ea ţi-o mai îngădui . pe cine mă pisează. şi de-asprime te dezbăra.5 420 drept recuceritu-avut. şi-n împrejurări de-aceste cea dinţii purtare-ţi este făptuirea unei crime. prinţe. ESTRELLA Fii curtean mai reţinut ! ASTOLFO (Dacă mîna-i ia acu. ASTOLPO Ce ESTRELLA se-ntîmplă-aici. trufasele-ţi mîini te-arată învăţat cu ele numa [60] 155 465 17C să ucizi? Şi cine-n stare-i gol pumnalul cu prihană smuls din ucigaşa rană ne-nfricat să-1 vadă? Care-i 475 . ia că nu este drept să vrei prea mult. urării rarei fericiri nemeritate mulţumiri i-aduc plecate.

la fel e cum a fost si mai-nainte. o fac. SEGISMUNDO 545 Poate-n vis trăi. SEGISMUNDO 505 Dacă tu nu mi-ai fi dat-o. nu m-aş plînge azi de tine. ca pe-o fiară-apoi mă creşte sau ca pe un . BASILIO Eşti obraznic . nici trufia-ţi n-aş vedea-o. profund. [61] dîndu-mi-o. deşi la piept mă cheamă dorul să te strîng. iar de vreme ce-un părinte.monstru-n silă şi să mai si mor se roagă. datornicul meu mare. deci fii-mi tu îndatorat că nu-ţi smulg ce mi-ai luat. Şi deşi acum te mustră cugetul. deşi-s acum mărit. pentru că mi-ai şi furat-o. căci cred şi pipăi tot ce-am fost şi tot ce sunt. bătrîn şi nevoiaş dacă mori. SEGISMUNDO 480 485 490 Mă lipsesc şi eu. cine treaz în orice clipă-i ? Nu visez. e prea tîrziu : t 550 . tu. Şi. departe şi. deşi fapt mai de soi decît darul nu se ştie. BASILIO Deci aşa-mi arăţi credinţă pentru că din biet captiv azi eşti prinţ ! SEGISMUNDO Şi ce motiv am să-ţi port recunoştinţă ? Despot stîndu-mi peste vrere. omenia tot 1-ar frînge. seama ia şi-ascultă-mi sfatul. nu pot. ce însemnătate are că nu-mi dă o-mbrăţişare cind fiinţa-mi fură-ntreagă? BASILIO 495 500 Domnul Dumnezeu de-ar vrea-o. Şi cu toate că-ţi ştii cinul. viaţă. plec lipsindu-mă de tot. cea imai mare mîrşăvie e-a da şi-a lua-napoi. Eu la fel. lese.şi sălbatic. şi că stai aici şi-n gîndu-ţi [62] 5iO 515 525 53 535 " peste toţi îţi urci destinul. nu-ţi rămîn dator — greşeală ! pot să-ţi cer chiar socoteală pentru cit mi-ai jefuit libertate. cu asprimi atît de grele ş. nu te-aş mai fi ascultat. fii smerit şi tolînd că poate doar visezi acestea toate. trufaşe zănatic.-onoare . chiar de măsuri . şi. azi. mai mult îmi laşi decît pot oricum a-ţi cere ? Tatăl meu eşti şi-mi eşti rege. atît de sterp de milă. căci de braţul tău mi-e teamă. ţi le ţiu. ceaţa de pe ochi căzîndu-ţi. vezi bine. şi să te ajungă stărui mîna-i. mă înstrăinează-orbeşte. cînd văd de moarte că ţi-s braţele unealtă şi-au vărsat 'de sînge-o baltă. deci şi rangul şi mărirea mi le dăruieşte firea prin îndreptăţita-i lege. mîhnit.treaz palatul.cel ce ştie-n lac de sînge om ucis de-un semen şi nu-i lovit? De fier de-ar fi. nici să nu ţi-o rnai fi dat. ce-a spus cerul adevăru-i.

. zi soare-^prins din care şi steaua ei viază.) SEGISMUNDO Femeie. frumuseţea asta o mai văzui.-ascultâ. nici să-i ies în faţă. ca lume-n mic.) Femeie — au ce nume mai pătimaş ţi-ar da bărbatu-n lume ? — au cine eşti ? Datoare. in temniţă. fidel. lumină şi reci bezne. şi-aşa. ROSAURA (După Estrella-o iau şi teamă mi-e de-Astolfo să nu dau. biată-nsoţitoare.) Estrella mi-e stăpînă. deşi nu te-am văzut. ce dar zeiesc ? HOSAURA In ce-mi văd ochii cred şi mâ-ndoiesc. în ţara de parfum. pe fugă-ntotdeauna c-altminteri.) [64] 575 580 585 590 595 SEGISMUNDO (Vederea-i mă învie. peste (pestriţul florilor duium. sincopă-a zilei mi-ai părea mai Lesne. de vreme ce. răsărit şi-apus intr-una.) 570 CLARlN Mai mult ce ţi-a plăcut din cîte. dar dacă admiraţia o merită ceva. femeie zînă ? ROSAURA (Să mă ascund. în doctele-academii-adînci din mine. n-ai cum s-o negi . ROSAURA (E prinţul. Clotaldo-mi dă povaţă 565 să nu mă ştie. şi sclipătul şi-1 ia din sfînta-ţi rază . îmbrăcată femeieşte. azi ai văzut ? [63] SEGISMUNDO Nimic nu m-a uimit. opreşte. şi-n dînsa-i ţi mai multă. că-n mic un cer e. cum cerul mai de preţ e. mă retrag.cine sunt prea bine ştiu. oricît 555 o regreţi. Intră Rosaura. SEGISMUNDO Nu spune-aşa. din nestemate fine. mi-e cinstea-aici şi viaţa ocrotită. lăsă dusul. citeam că Domnul trudă cu tipic mai multă puse-n om. şi că sunt un altoi de om şi fiară. dar acum în amănunt 560 ştiu şi cine-s. iară naşterea-mi ilustră ce-mi dă drept la tron. căci te ştiu de mult. îmi spui. SEGISMUNDO (Da. că-nsemnătate pentru-onoarea-mi are şi bucuros crezare îi dau. fiind de toate-n totul prevenit. nu fi şi răsăritul şi apusul.) ROSAURA (Ii copleşea năpasta şi fală. minunat. eu. şi mîndrie. mai jgrea de frumuseţe ca un bărbat. e roza-mpărăteasă si nu e-n juru-i alta mai frumoasă . şi-am putut sta ani întregi într-o temniţă vîrît neştiindu-mi rangul doară . mi-ascult asupră-ţi dreptul. mi-eşti adorare. Dar ce-i. dar temătoare vrere femeia 1-a costat. lui mulţumită. e numai graţia femeii. Intr-o carte din multele de care-avut-am parte.

SEGISMUNDO 645 Din cavaler mă faci s-ajung o brută. 600 6 'i 610 613 5 — Viaţa e vis frumoasă-apoteoză. nedreaptă. se-ncinge. SEGISMUNDO Cînd pleci uitîndu-ţi mila. Şi dacă ştiu că peste flori şi stele. aşteaptă. O. unic. stea. că eu doar 1-am crescut. ceruri. cînd vreri năuce mi-aruncă iar onoarea la răscruce ?) ROSAURA Nu-n van se prezisese că tirania-ţi îi destină dese zavistii. uri. căci orice-mpotrivire venin pentru răbdarea-mi şi delir e. Am zvîrlit de la balcon pe unul care-a spus că de-asta-n stare nu-s. mai plin vorbeşte cine mâi plin tace. dar ce-i in sală ?) ROSAURA îţi preţuiesc părerea. 665 . ROSAURA Dacă-i' veninu-n stare. [66] SEGISMUNDO 650 Doar ca să văd de pot. cînd tu doar eşti.ales e diamantul domn tuturor. încotro mă veţi împinge acum. ROSAURA Sper să mi-o iau de ruga nu m-ajută. nici nu-1 poate. şi-n sferele perfecte. 635 Glăsuitor răspuns să-ţi dea tăcerea. supremul zilii-oracol. ci ţi-o iei cu sila. în faţa ta sfiala-mi pierd de tot. că-s tare ispitit să fac ce nu se poate. în fruntea tuturoru-1 ştiu pe luceafăr predomnind soborul. briliantul . In întuneric vrei să-mi laşi. tu slujeşti pe-o mai sâracă-n nuri. împărăţind miracol văd soarele. soare.-asprime şi turbare. roză ? Intră Clotaldo. Cind raţiunea pregetă stîngace. trădări. întreaga mea fiinţă ? ROSAURA 640 Alteţei voastre-i cer îngăduinţă. plin de-ndîrjire. doamne-s cele mai mîndre. SEGISMUNDO Nici gînd să pleci. fărădelegi şi crime bietei ţări. nu mai ceri voie. zodii. respectu-mi nu cutează. şi tot spre-a ne-ncerca puterea noastră am să-ţi arunc şi cinstea pe fereastră. cînd la divan le cheamă pe planete. CLOTALDO (Lui Segismundo-aş vrea să-i pun zăbală. la gingaşele sfaturi de stele strinse-n sfiieioase-olaturi. el. CLOTALDO 655 660 (înverşunat. planete. diamant. luceafăr. pietre. răbdarea a-ţi răzbate.

Doamne ! SEGISMUNDO Drumul dă-i. altmintre cu mina te sugrum. ASTOLFO Ce-i asta oare.Dar ce în stare-anume-i un om ce însă om doar după nume-i. Se luptă. obraznic. nu voi slăbi. mînia-n frîu să-ţi pună. de-i vis ori nu. dă-i drumul. iSălbatic şi tiran. murind. Clotaldo-i ca si mort. Ieşiţi. la picioare toate dacă ţi-s. CLOTALDO (Ce pas îngrozitor ! Merg să-1 împiedic. o. crud să te-arăţi. Iese. ca să te rog să-ţi fie mai blinda firea dacă vrei domnie. ROSAURA Vai. chiar de-ar fi să mor. închideţi uşa şi. CLOTALDO In felu-acesta tind să-mi liberez şi viaţa. ASTOLFO . Dar ai să vezi. prinţe generos ? Vrei să-ţi pătezi oţelul glorios în trup de promoroacă ? Neîntinată-ntoarce-ţi apada-n teacă. hai. crud. că-i poate doar un vis. bătrâne smintit şi slab. nu.) 680 Ia seama. stăpîne ! SEGISMUNDO Mă faci să-^mi pierd sărita iar. cugetă. Intră Astolfo tocmai cînd Clotaldo i se prăbuşeşte la picioare. «perind destul să-ţi fie. rău între răi. Clotaldo i-l prinde şi cade în genunchi. în cap să-ţi intre. SEGISMUNDO Mă faci să turfo de tot când îmi răstorni ce eu vădit socot. [67] 675 m ROSAURA (Morţii. SEGISMUNDO Jos de ipe-oţel cu mina.. îndrăzneaţă ! [68] 685 690 693 ?0 CLOTALDO Cit timp nu se adună iar lume-aici. nu intră unul ! Iese Clarin. m-aruncă. au de mînia-mi chiar deloc nu-ţi pasă ? Cum deai ajuns aici ? CLOTALDO Stârnit de tânguirea vocii mici.) Stai. atîta curtenie ţi-am arătat. cu fiarele crescut ? SEGISMUNDO 670 Fiindcă de ocara-ţi m-am temut. pumnalul.. SEGISMUNDO Sunt tiran şi a mă-ndupleca încerci în van. inuman. dar 'dacă-n schimb asemeni vorbe capăt. ROSAURA Să vină ajutoare. vai. îngîmfat. poruncă. imă lasă . îţi dau motiv s-o spui şi pîn' la capăt. SEGISMUNDO Ba înroşită numai de sîngele-i infam. Dînd să-şi tragă. şi îi desparte pe cei doi. Smintite ghiuj căpos.

să crezi că tot ce-ai fost şi-ai zis. [69] 7. Trag spadele. nu-1 jigni. ca să mori. lezmajestate nu-i cînd spada-mi scapăr.moarte. o. ASTOLFO Cit de rar ne minte soarta cînd preziceri negre face. deşi aievea. s-a-ntîmplat în vis. te rog. vai. şi..1 ~ ' SEGISMUNDO Da. rău a s. şi. [70] SEGISMUNDO lndemnu-i calp ca să-i respect cuiva. şi e prilejul bun prin moarta ta. si astfel ea îţi merită doar şirul vorbelor înflăcărate. pe cît străvede răul. 735 dormind te vei întoarce-n turn. cred că sunt adevărate. ROSAURA . că răzbunat nu-s încă de-a fi crescut în silnicie-adîncă. nu-i nimic. Intră Rosaura. chiar dac-ai intrat. triumf şi faime. multe. ai venit la gît. căci e drept aşa s-arate cînd momeşte cu hatîruri. Estrella. patimi mînioase !) BASILIO Dar ce v-a îndîrjit ? ASTOLFO Nimica. pentru că-s hrisoave false la divanele iubirii jurăminte-ori vorbe calde care s^au rostit în slujba altor regi şi altor doamne.pus şi^a spus şi bine. trufie. şi se-adeveriră-n totul pentru că se-ntîmplă -toate . sire. în noi doi mărturii punînd contrare. alergînd încoa. eu. mie însă. doamnă. 725 Pe moşul ăsta imorţii 1-as fi dat. desigur. să mă vizitezi. sire. Iese. ESTRELLA Complimentele-ţi. rămîn Estrella şi Astolfo. [71] 740 745 750 755 şi ursindu-(mi. Regele şi Clotaldo ies. tiranii. Cere-i dînşii deci răsplata.zburatec. 730 cînd tare s-ar putea şi-al tău să-1 văd pe jos în faţa mea. rămînînd ascunsă. BASILIO Cum. e la bine-nşelătoare ! Astrolog ar fi de seamă dacă pururi doar dezastre ar vesti : si. glorii. 7L10 ASTOLFO Viaţa ca să-mi apăr. li-i umbră şi tăria fulg. să-mi răzbun şi vechea pică. O. îmi pare. pentru altă doamnă însă cu al cărei chip.snop de raze căror soarele. nici o grijă. BASILIO Dar pînă cejai să-1 vezi.-o dată ce-ai venit. părul alb. făcut-am bine.Păzită-acuma-i • suflarea lui de mine. sire. arătîndu-rni orbitorul. fericiri. săbii trase ? ESTRELLA (Astolfo e. Bagă spadele în teacă. SEGISMUNDO O. toate-ar fi adevărate ! Iar dovada-mprejurării eu şi Segismund-o facem. Astolfo. BASILIO Dar nu-i respecţi deloc nici părul alb ? CLOTALDO E păru-mi la mijloc. ca-n dispreţ apoi s-omoare. da. Lui i s-au ursit necazuri. în fine. intră Regele Basilio şi E-: CLOTALDO strella.

dar de-atuncea ale tale-s cheile voinţei mele . îndată îl aduce-aici. (lartă-mi fapta rea.mă înţelege şi. ESTRELLA Nu te ştiu de mult. mi-1 dă .(Doamne mulţumesc că-n fine suferinţa mi-e aproape de liman. să ţi-1 dea. căci păşesc mereu nainte. n-a lipsit nicicînd nici una şi atît se-ncrîncer.. ştii.• [74] 310 -. pentru cin' te-ascultă. ROSAURA Ţi-s roabă-n totul. eşti frumoasă şinţeleaptă. ESTRELLA Deci. însemne . 15 821 «25 83: 835 Î40 întîmplare nu-i sau faptă noi dureri să nu-mi. brave cred că-s mai degrabă. Cine le-ar lua cu sine ar putea tot să-ndrăzhească. loc făcînd în el icoanei frumuseţii tale limpezi. . una numai. .:. mostenindu-se-ntre ele. n-are umbra loc. ROSAURA N-aş mai fi ştiut vreodată ! Ceruri ! Cine-atîta minte şi-agerime-n el să aibă ca dintr-un impas de-acesta o ieşire să .găsească ! Oare-un ins mai e pe lume strîns de soarta nemiloasă în nefericiri mai multe şi-n durer-a mai grozavă ? Ce să fac în miezul beznei unde-i peste poate parcă rost să aflu de-alinare şi-alinare să-mi priască. mare. duşi departe însă n^au îndrăgostiţii cum credinţă sâ-^şi mai poarte. poate. cînd soseşte. Unde e Gstrella. căci niciodată singure nu ies în lume .ară.? De la cea. plec a-1 scoate. multele dureri să-mi scadă. precum nici steaua lîngă soare . Dar greu mi-e însăşi mînami să-1 primească . stai aici îşi. îmi ascund. căci sunt lucruri şi rostite numai cînd şi-n gînd se-arată — soţ e hotărît să-mi fie de-i îngăduit de soartă fericirea. stăpînă. mă încumet ţie-a-ţi spune ceea ce şi mie. în două vorbe. ESTRELLA Bin«-mi pare că se face să soseşti aici. căci din atîtea cîte m^au lovit în viaţă. 3 7 W) preafrumoasă. ca să nu mă vadă poate. în pieire-^aflmdu-şi iviaţă. cum cine eşti aflasem. fără să se mai întoarcă. ca fenixul odată. Eu o spun. galant. fiindcă ţie-o taină doar se poate să-ţi încredinţez. desigur.. i-am vorbit de el pe faţă şi frumos . unele se nasc din alte. fată dragă. uitând de temeri cel ce vede-aeestea toate O ASTOLFO Am să-mi smulg din piept portretul. şi cenuşa lor de-a pururi dăinuieşte caldă-n groapă.) ROSAURA Da. E-p cinste. spune-i ţie. iată : Vărul meu Astolf — de-ajuns e vărul meu a-ţi spune doară. . Şi.) (N-am putut s-ascult o vorbă. Laşe-un înţelept spusese că ar fi. Astrea. M-a mîhnit în ziua-ntîia cînd văzui la gît că poartă un portret al unei doamne . ce-i iubirea. neavind de ce se teme că 1-ar părăsi vreodată. una alteia-şi urmează. Rosaura [72] 760 765 770 r. si. Iese.dinţii durere. Nu-ţi spun mai mult .

Rosaura. mi-o comandă. O. şi a Venerei — ceru să v-aştept aici în sală spre-a vă-nştiinţa din . întrucît de la tăcere leac pentru onoare-asteaptă. nici nu «merit fericirea tulburării ce v-apasă. Alteţa voastră a greşit. bogată. neuitînd-o. sufletul că mint le-arată. Şi de vreme ce purtarea a-si decide nu cutează sufletul. ca din umbra îndoielilor să iasă în sfîrşit. pin' la capăt scurme chinul. ASTOLFO Cît te-ai strădui. Ceruri ! ROSAURA Cum. pentru că si-un fleac de treabă dacă mi-e dăunătoare. Rosaura ? Nu. de se va ivi prilejul tot durerea -va să facă ce va vrea ? Căci nu-i putere de la chinu-i s-o abată. poate supărat se-arată. Vrea să fie-aşa Estrella. ROSAURA Nu vă înţeleg. ROSAURA Eu. oare cum să mă ascund ? Chiar de-ar şti să se prefacă glasul. Alteţă. limiba şi privirea.ştiu e că Estrella — stea ce poate fi. oricîtă cugetare şi prudenţă-aş vrea să deapăn. tac încurcată : tot ce .parte-i să-mi lăsaţi portretu-n seamă — cerere cu rost se vede — spre-a i-1 duce eu degrabă. cînd o să mă vadă. ASTOLFO Nu mă mai minţi. Dacă lui Astolfo nu-i spun cine-s. să te vadă. de soartă crud rănită. Alteţa -voastră e surprinsă ? Sau se miră ? ASTOLFO Da. sub împrumutata mască rău te-ascunzi. şi portretul. cînd. Şi zi-i privirii muzica să-şi potrivească după . ce să fac în împrejurarea de-astăzi ? De^mi spun numele. de bună seamă.că. vai mie. 885 890 895 90fl 905 910 [73] şi deşi te vede-Astree. [75] 845 850 853 860 865 875 Ce să fac ? Dar ce rost are să tmă-ntreb. drept altă doamnă m-a luat. atunci durerea vîrfu-atingă-şi. Rosaura. Rosaura. sărmană. ASTOLFO Iată. ey sunt doar Astrea \şi. ca Rosaura îi eşti dragă. sufletul doar nu se-nşeală. doamnă. dar pîn-atuncea cerul să mă aibă-n pază ! Intră Astoljo cu portretul. morţii-n braţe m-aruncară. şi. Clotaldo căruia îi datorează viaţa-mi sprijinul şi-onoarea. aşa.

Astolfo iute mi-1 şi ia şi greu se lasă într-atît pe-al tău să-1 deie. ESTRELLA Ce-i Astrea. Astrea.. ROSAURA Un bărbat cînd hotărăşte. mofluză voi pleca .mină însă mi-a scăpat. ASTOLFO Dar . cum oare ai să-1 duci cu tine ? ROSAURA Iată ! încearcă să i-l ia.de nu ţi-1 dau. cînd portretul ea mi-1 cere prea-i lipsit de eleganţă să i-1 dau şi. ca portretul să mi-1 iau !) Iubită doamnă. ROSAURA Poruneitu-mi-ai pe-Astolfo să-1 aştept aici în sală şi-un portret să-i cer din partea-ţi. la stima mea înaltă. cum te ai pe tine-ntreagă. i-1 poţi duce tu îndată. ROSAURA Vă repet. Singură. ca deplin să-1 preţuiască. curajos şi teafăr. jur că nu mă-ntorc nici moarta.meu. căci îl ai şi-acum <asupră-ţi. fără. îi trimit originalul . Şi într-o doară vrui să-1 văd. că de-unul singur te distrezi şi dintr-o toană . pe podea din . ASTOLFO Degeaba. răule. îţi voi spune eu. sfîrşeşte ! ROSAURA Eu a ta ? De cînd ? Minţi. Amor. şi răspunsu-mi vreau s-o facă. deci Infantei : 92 3 925 £ 30 [77] că. neputînd napoi să-1 capăt doar cu rugi sau vorbă bună. îşi cum se leagă dintr-o vorbă-ntr-alta lesne gîndurile-ndeolaltă. şi cînd se-arată cu al lui. Alteţa voastră deie-mi dar portretul . în loc să-1 dea. dacă vrei să afli ce e. mi-amintesc aşa. dacă pin' la capăt vrei să duci înşelăciunea. mofluz refuză şi-amărît ia calea-ntoarsă. fiară ! Intră Estrella. încearcă şi pe-al meu să-1 ia şi astfel. deodată. ASTOLFO Ce-nseamnă ?. mintea. ROSAURA Jur că nimeni n-o să-1 vadă-n altă mină de femeie ! 945 950 955 960 ASTOLFO Groaznică eşti ! ROSAURA Iudă rară ! ASTOLFO Hai. că. mîndru. să înyjngă-ntr-o-ncercare chiar în schimb de i se-ndeamnă dar mai scump. peste . Zi-i. Eu dup-un portret venită-s şi-un original chiar dacă stăpînesc mai scump. de aceea. vreau doar portretul ASTOLFO Bine.. pomenind tu de portrete. căci prea firesc e scrîşnet fals şi strîmb să scoată cînd un instrument pe-alături chinuit să-mbine-ncearcă falsitatea din cuvinte cu simţirea-adevărată. ce-i Astolfo ? ASTOLFO (E Estrella !) ROSAURA (Luminează-mi. Dă-mi-1. Rosaura mea.glas. că în mînecă am unul [79] 970 975 980 - de al .

godaci şi tac. vezi. in piei de sălbăticiuni şi Clarin şi doi slujitori. ce-ai făcut Rosaura ! Cum. dormi adînc măcar. ESTRELLA Vreau acum portretul care mi-e ipromis . mă fac corn pentru . dormind pe jos . [81] 1010 1015 Eu. Cel din mina lui e. doamnă. născut în ceas rău. Se arată Segismundo. nu. brînci dînd. tot nu vreau deloc să zacă in puterea ta. N-am nevoie să-1 mai capăt. frumoasă-Estrella. aşteaptă ! Doamne. azi. nu afla cît de uşor ţi-i să şi pierzi prin jocul sorţii şi-n nălucile măririi. ASTOLFO Doamnă. şi niciodată nemaidînd cu tine ochii. Iese. ESTRELLA Ia-ţi portretul tău şi pleacă. Astolfo ! l-l ia. fiindcă. îşi regăseşte starea tristă din trecut. te vei convinge doar văzînd canini este geamăn. Clotaldo ! CLOTALDO Sire ! Cum ai putut aşa veni ? BASILIO Nerăbdarea de a şti si-a vedea ce face-acum Segismundo. Vrui un Icăraş <să zboare ? Mor îşi-nviu cînd mi se pare ? Eu >visez . ASTOLFO (Cum să ies oare din încurcătură teafăr ?) Cit ar vrea. intră Clotaldo. ca la început. chiar al meu . CLARIN Prinţe. ea la drum m-a împins aşa. ESTRELLA Lasă. PRIMUL SLUJITOR Zdravăn lanţu-i prind acuma iar.poate mînioasă vrui cu forţa să i-1 smulg. Prinţ nefericit. dar. ROSAURA Nu-i al meu ? ESTRELLA Nici o-ndoială ! ROSAURA Spune-i să ţi-1 dea pe cellalt.. oare.. [80] 990 995 1000 1005 HOSAURA (Mi^am recîştigat portretul.sau dorm ? Cum vin să mă-nchidă ? CLOTALDO Eşti Clarin. ce-o fi. luîndu-1. n-am să pot săţi dau portretul ce mi-1 ceri. Pe podea lăsaţi-1 dar. de la balcon. nu-mi pasă. să-mi mai aminteşti vreodată că ţi 1-am cerut eu însămi. mai mîrlan şi mai blajin. voia mea să te slujească. Intră regele Basilio.) lese. ESTRELLA Dă-mi portretul. poate pentru că am fost prea proastă să ţi-1 cer. CLOTALDO Cui din gură-atit de bine ştie-a da. pe unde. ASTOLFO Stai. prosteşte CLOTALDO Uite-1 jos. odaie cată . 'ascultă. trezeşte-1 binişor : opiul pus în băutură vlaga si puterea-i fură. mascat BASILIO Ei. de-altceva. să se piardă ? Iese... îl duc pe Clarin. eşti un om mojic şi josnic. prin ce poartă în Polonia venit-a. piere-i azi trufaşa slavă-n locul de plecare. neomeneşte ! Vezi. CLOTALDO lanţuri. să mă piardă. ESTRELLA Nu destramă adevăru-un joc de umbre. căci nu ţiu nici eu. CLARIN Dacă asta e. o umbră-a vieţuirii şi o flacără a morţii.

ce-am văzut îţi spun de vrei.a-i sorti. humii. s-ascult de-acolo vrînd. în somn Prinţ mărinimos e cel ce tiranii îi doboară : 1080 el. desigur. mişel. cruzime-amăgitoare ! l J 25 . unde-^s. SEGISMUNDO. BASILIO 1085 Să mă plece-n umilinţă.) SEGISMUNDO Este vremea să mă scol ? CLOTALDO Da. istovit. [65] 1115 1120 SEGISMUNDO Neştiind de-i vis sau ce-i. turnule ? Ba da ! Ce veşti. ce de lucruri am visat ! CLOTALDO (Rîndul meu :e-acum s-apar şi să nu dau tot de gol. CLOTALDO Ce-ai visat aştept să-mi spui. ştii ce ai. şi-ai rămas aici. vulturul dînd roată sus să-1 privesc într-un tîrziu.să poată bate câmpii cît l-o ţine. cum ştiu. şi ce văd un vis de-o clipă-i . şi cu străşnicie. Şi-ncă nu m-ain deşteptat şi.ce ? CLOTALDO Că la poprea punem. de multă vreme chiar. şi treziei visu-aripă-i. dacă văd în somn uimit. Clotaldo. nicidecum ce vis avui. tata zacă-n praf. că. că. Plec. BASILIO Ce vise 1-or frărnînta ? Ia stai niţel. nu cumva zvoniri să dea. CLOTALDO Iar cu moartea m-ameninţă. vai mie. o. la beci să stea. iată-1 1090 în triumf închină-şi tatăl prinţul Segismundo. fapt pe semne-adevărat. [84] SEGISMUNDO 1095 Eu să fiu ? Eu. iarăşi frînt de câtuşi şi-ntemniţat. SEGISMUNDO. cred că încă dorm adînc în noaptea-adîncă. CLARIN Bravo ! Eu mă strădui oare tatăl să-mi ucid ? Nici gînd ! CLOTALDO 11 străbate un fior. Mă trezii şi mă văzui. CLOTALDO Tot să mă răpună ţine. prins de voi. eu să fiu cu-adevărat ? Nu cumva mormînt îmi eşti. de mîna-flni inoară. Clotald. cînd ? BASILIO Nu doresc să fiu văzut . în somn Zări deschidă-i cu priinţă marele teatru-al lumii faimei cum a doua nu mi-i. bîiguie. BASILIO Cu asprimi şi-ocări pe mine. de vreme ce-am visat toate cîte-am zis că pipăi. dar. dormi de-atunci într-una ? 1100 1105 1110 SEGISMUNDO Dus. CLARIN Eu ? De . El e cel ce se cuvine. spre răzbunare. trîmbiţa ce taine ştie. Dar. unde . de făcut. N-ai vrea ziua-ntreagă doar tot să dormi ! De oînd m-am dus. şi.

numai asta nu se-ncheie. dar şi-n vise e frumos să-i aduci cinstiri prinos cui la creşterea-ţi trudise : Segismundo.) Tot de acvilă vorbind. SEGISMUNDO 1155 1160 Drept e : deci să-năbuşim fiara-n noi.cu răsplătire ? SEGISMUNDO Nu. Iese.. rîvnind regească faptă. deşi azi vezi ce am. CLOTALDO 1145 Pentru ce atît-asprime ? SEGISMUNDO Stăpîneam peste mulţime.. ai visat imperii-ascunse . crunt loveam sub pumn sâ-mi steie . somnul cum atunci te-ajunse. în stare tot din ape şi culori să adoarmă-ntr-însul flori ostenind de-nmiresmare.într-un pat bogat. vis acum fiindu-i moartea ! îşi visează avuţia bogătaşul. turbata vrere. ura. căci vieţuim pe-un tărîm atit de rar că un vis ni-i traiul doar. smuls a fi din somn se-aşteaptă. gîndul fiului ştiind. iar împrumutata-i vază vîntului i-o-ncredinţează şi-n cenuşă-i schimbă cartea moartea. şi aducînd haine. şi săraeii-n visul lor 1165 1170 1175 1180 1185 . prinţ Poloniei eram. şi deprinderea mă-nvaţă că-şi visează-ntreaga viaţă omul. pînă treaz e iar. şi-o să fim. Blinda liniştii măsură mi-ai schimbat-o-n fericire tu. temător. Tronul regele-şi visează şi-amăgit domneşte-n gînd.-armură. oîrmuind şi hotărînd.CLOTALDO 1150 (Pleacă regele. făr-a sta prea'mult pe gînduri moarte-ţi dam în două rînduri. îndrăgeam doar o femeie. setea de putere. giuvaere. pentru trădări şi crime. pătruns e. De-asta cred c-a fost aieve : tot s-a dus. nici în vise binele nu-i de prisos. cu minunata ştire că. prinţ spunând că le sunt. Jalnică-i e partea cui. Mii de nobili îmi căzură la picioare. [86] . gîlceve. CLOTALDO 1130 1135 J ] 40 Mi-ai răspuns . de-o mai fi în vis să fim. măriri. Iese regele.

şi-i mărunt supremul bine. „Ai de ce !" mi se va zice şi pe drept cuvînt. Ce e viaţa ? Un coşmar. CLARlN Sfinte tare.. cruci înalte. aşa e. Zvon de tobe şi mulţime. iară visul. de afară aude : PRIMUL SOLDAT Asta-i turnu-n care zace. pentru mine-i Sin Secretul. TOŢI O. după mine dacă spun c-aicea zac. chiar de nu pricep s-asculte. alţii prind să şi leşine cînd îşi văd în sînge soţii . PRIMUL SOLDAT Intraţi. de ţiuituri şi ştime. cere multe. vis e doar. [89] 15 iar la prinz din filosoful Nixstomahos dau citire tot mereu şi din soborul din Niciceea-n locul cinei. rege pămîntean admitem doar şi vrem să ne conducă. prin Nicomedes nu se are în vedere nici un filosof grec.n. nor fugar. mare prinţ. y las no-ches l en el concilia Niceno . cîte-un prins pus prinţ să fie şi-apoi dus în turn ? Aşa-i. că-1 postesc da' nu-1 pot ţine : dar la urma urmei dreaptă mi-e pedeapsa. toţi visează-a fi ice par. şi-n cuprinsul lumii. vin. de cortegii. dar tot de dragul calamburului : Ni ceno — nici nu cinez. Spargeţi porţile. In original : En el fildsofo leo / Nicomedes. CLARlN (Dacă şi-au băut şi mintea ?) AL DOILEA SOLDAT Numai tu eşti prinţul nostru. 30—31. Ce-oi păţi pentru ce nii ştiu. Ce-or fi vrînd ? Intră soldaţi. de văd ca lumea. dar. CLARlN Nu e. trudnic. nu vrem prinţ din ţări străine. că'decît să taci ca slugă nu-i mai grea nelegiuire. că-« la gros de-atîtea zile. desigur.). zbiru-mproaşcă-n vis insulte. că mi-e doldora de trimbiţi. căci un vis e viaţa-n sine.. Echivalările din traducere sunt mai generale.pe nume-mi sade strîmbă : ce trompetă <gura-şi ţine ! Uite. Eu visez de ani în şir lanţ şi ziduri de-nchisoare. n-am ce zice. zău . citi se poate.) 50 55 60 TOŢI . îmi mai ţin tovărăşie doar paingii şi guzganii : dulci sticleţi pe veresie ! Noaptea asta capul tobă mi-1 făcură-atîtea vise. o nălucă. ci doar jocul ăe cuvinte : Ni comedes (= ni comeis) nu mîncaţi (comida fiind masa de prînz) . nu e glumă ! Dacă-s oare vechi deprinderi în regat aici ca. conctlio Niceno se referă la conciliul din Niceea (325 e. TOŢI Cerul. nainte ! 30 33 10 AL DOILEA SOLDAT Uite-1. dacă şi ce ştiu ucide ? Om cu-atîta foame-ntr-însul vai.-aici. Ce e viaţa ? Un delir. că tăcerea asta-n mine şi .cazna-şi văd şi sărăcia . La picioare-ţi stăm cu toţii. CLARlN Intr-un turn supus de farmec zac din vina preaştiinţei. te ţie ! CLARlN (Măi să fie. Dacă sfîntă e tăcerea după noua prăznuire. zilnic jocul doar vădit mi-e : musai şi eu să-mi joc rolul. şi-am visat şi altă stare mai plăcută că-mi admir. 1199 1195 1200 ACTUL AL TREILEA Intră Clarin. dar pe mine mă cuprinde un leşin de nemîncare. Să intre • toată lumea. altul. stăpîne. să moară azi cu zile ! Milă mi-e de mine. zilnic. [87] unu-şi creşte-n vis moşia. şi de flagelanţi o unie : urcă sau coboară-o droaie.

şi.şi necuminte. dacă tot e scurtă viaţa. maiestatea şi cu slava de-o suflare risipite ? Vreţi să-. ca 'migdalul ce-şi deschide prea netimpurie floarea şi. deşi cuvântul de-a fi domn oricum ni-1 ţinem —. 30 135 L40 145 în trandafiriii muguri frumuseţi şi . pentru mine nălucire nu mai e. nu pe-al Moscovei. CLARlN Cu tata v-ati obrăznicit ? Ruşine. ieşind din turn. Şi mie îmi mai trebuie. PRIMUL SOLDAT Doar credinţa. vă ştiu. zadarnic pentru moarta mea simţire glas şi trup iscaţi. iar de-o fi aşa să fie. de haiduci şi gloată ţine să te-aclamo . ştiind c-aşa-i. năluci. de tine umilit si-nvins. AL DOILEA SOLDAT De-o socoti înşelăciune. deci. [92] AL DOILEA SOLDAT Mă. SEGISMUNDO Cine strigă Segismundo ? CLARlN (Prinţ mi-s păgubos din fire !) AL DOILEA SOLDAT Cine-i Segismundo ? SEGISMUNDO Eu. . ştiu bine . libertatea te aşteaptă : i-auzi. drept răpindu-ţi şi domnie. nu ivrea oin străin să vie şi să-i poruncească. bine ştiu că viaţa vis e. Vino. şi prostie. ştiu şi că-i meniţi aşijderi orişicărui ins ce doarme . ea ne-mpinse. vezi-i înţesaţi de o mulţime ce te-aşteaptă.Dă-ne tălpile. sorţii mele şi. PRIMUL SOLDAT Segismundo. temător ca vechi preziceri nu cumva să se-mplinească şi să-ţi stea-n genunchi.) Intră Segismundo. CLARlN Da ? Vă iert de-a fost credinţă. riga. nu pot să le dau. vă ştiu acuma. tatăl tău. voi. să ne cufundăm în vise iarăşi. Şi-astfel. luaţi aminte. prinţ ilustru — semnele ce-s date ţie te-ntăresc. să le treacă lui Astolfo. pripit . De-altminteri curtea strînse. minciună amin două sunt. de afară Segismundo să trăiască ! SEGISMUNDO Iarăşi vise de mărire îmi trimiteţi. Da. SEGISMUNDO Şi-altădată tot icoane şi mai limpezi am văzut. dar norodul rostu-aflînd şi azi cum ştie rege pământean că are. sub întîiul vînt mai rece îi pălesc şi-i sufăr stinse 120 125 . cum văd şi-acuma împrejurul meu întinse. luînd aminte că trezirea rvine-n toiul celor mai plăcute clipe. ca putere armele-i din nou să-ţi iste şi. să-ţi capeţi tron si sceptru cuvenite. ceruri.strălucire. încearcă.ndur amarnic iarăşi riscul şi dezamăgirea ce pe om umil din leagăn şi prudent îl fac să fie ? Dar s-a terminat. obraznic fără minte. duce-al Moscovei. timpul iar lăsîndu-1 să le strice ? Iarăşi vreţi să văd cu ochii printre umbre şi năimire. SEGISMUNDO Bine zici. dar astăzi mai prudent.şi vi se potriveşte vouă numai şi-ndrăzneală. mai mică . ştiind că întreaga viaţă vis e. voi aţi fost aceia care m-aţi sigismundat. nici' fantastice iluzii de suflarea unei brize cît de slabe destrămate. PRIMUL SOLDAT Dar fapta mare pururi naste-o prevestire. suflete. căutatu-te-a-n restriştea unde-nchis eşti. AL DOILEA SOLDAT Hai pe tronu-mpărăţiei ! Vivat Segismundo ! TOŢI CLARlN Vivat ! 73 (Segismundo strigă ? Bine : Segismundo deci se cheamă orice prinţ ce măsluit e. şi-a fost vis. dezamăgit. rog aruncă o privire către -munţii falnici. aci-n pustie o armată numeroasă 9. şi-apoi rusine-i ca un prinţ să n-aibă talpă ! AL DOILEA SOLDAT Toţi ne-am dus 1-al tău părinte şi i-am spus că te cunoaştem prinţ al nostru doar pe tine. peste cruda vrere-a scrisei aruncînd dispreţul nobil. Basilio. nu -mai vreau măriri şi slavă deopotrivă-nchipuite. vine ! GLASURI. ajunge ! Iar isunt rob. a fost o veste. toţi sunteţi nişte netrebnici. plecaţi. cum te-ai dat drept Segismundo ? CLARlN Eu ? Nu recunosc ce ziceţi. mare domn : acesta-i tîlcul c-ai văzut-o-ntîi în vise. pe tiran înlăturîndu-1.

tatăl tău războaie ? Sfetnic nu-ţi pot fi doar ţie. CLOTALDO Ce spui ? SEGISMUNDO Că visez si vreau doar bine să mai fac. sfinte ? SEGISMUNDO 180 185 190 195 200 A. călăuză si busolă ai să-mi fii în reuşite. tăcerea s-o păstrez nu-i şi mai bine ?) TOŢI Segismundo să trăiască ! Intră Clotaldo. îţi rîzi de rele oînd le-ntîrnpini treaz la minte. . căci. oricum. Mulţumesc. Să te-mbrăţişez '. sfinte. SEGISMUNDO . eu am să vă mântui. îmi va sta-n genunchi bătrînul. în praf. (Dar de mă trezesc nainte. o. La picioare-ţi stau. nu sta jos. trădător. şi sprinten. prinţe.. ca să mor. Du-te să-1 slujeşti pe rege şi în cîmp o să ne-aţinem. SEGISMUNDO Tu. Lupt cu propriu-mi părinte şi vreau cerurilor înseşi să le-aduc adeverire. Sune lupta ! Martori fi-veţi ce imens îmi e curajul. dă-mă morţii.155 161 165 17 17S [94] poate-i şi dezamăgirea. CLOTALDO Ce-i ou larma asta. Vrei cu . ştiu. CLOTALDO Doamne. căci de prisos binele nu-i nici în 'Vise. doamne. că nu ştiu încă dacă-s treaz ori doar un vis e. ne-mplinind ce spun.. 2. şi neînfricat. să-mi pun friu. regele năpăstuindu-mi. părinte. Şi. ţi-e blazon de-acum nainte. Clotaldo. prinţe.) Iţi invidiez curajul şi eşti demn de mulţumire.. să-ndrăznim orice şi-oriunde. CLOTALDO Dacă fapta bună. o. vasali. Voi sunaţi pornirea luptei.) [96] CLOTALDO La picioare-ţi cad.. purtînd in icuget gindul că.) CLARlN M-aş prinde că-1 azvîrlă de pe munte. • E *iOî-* _. căci de creşterea-mi dator li-s grijii tale şi credinţei. nemernic. prinţe. ingrat! (Dar. tot e de-mprumut puterea şi stâpînu-o ia la sine. credinţei voastre . nu-ţi va fi cu supărare că mă-ndrum si eu la bine. (Aspru mă va încerca. si-aievea de-i să fie. CLOTALDO Tâlpile-ţi sărut. de-al robiei jug străin. o. SEGISMUNDO Te ridică.

Ruine doar regatu-ţi înveşmânta şi-urgii atîtea-i sîngerează scrumul. cu repetat ecou în munţi afund în lung răsunet de vuire nouă : zic -unii-Astolfo !. în calea voii mele-adună cete doar ca s-o merit mai întîi prin faptă. vai nouă. nu mă trezi deci. veselia zic să-ncete şi să se icurme lauda necoaptă ce mîna ta spre -bucurare-mi dete . alungă-mi somnul. plin de-avînt superb. vai. soartă . două. alţii Segismund ! Azi. pricinuind chiar eu dezastrul ţării. gloata. unde. iar el. o. imediat. ca să fie. adevărat sau vise. grozăvie : de rău te-ascunzi şi răul mai temut e . sporind prin pieţi şi uliţi să le sfarme. trezit din nou la înnoită-onoare. şi-s de pe-acum nenorociri şi tragedii duium. 5-o spuie larma taberelor. păzindu-mă atît. turbat. le asmute. Polonia.spre mare ar stăvili măcar o clipă rîul ? Şi ce viteaz ar mai propti-n spinare un stei din munţi spre văi rupîndu-şi brîul ? Ei. BASILIO 260 Uşor se-ntîmplă tot ce-i dat să fie şi greu întîmpini cele prevăzute : cu ce-i în zodii-n van te lupţi. Intră Clotaldo. m-am dat pierzării. ESTRELLA 270 Mărite rege. nepoftită. dacă nu eşti gata zăgaz să-i pui tu însuţi 'marii larme ce-atotîntinsă-n tabere sunat-a. şi tot soldatul un schelet în viaţă. ca buni prieteni bă-ţi cîştigi pentru trezire. vezi tragedia scrisă de ursită. ce-i cu Segismundo oare ? CLOTALDO 2901 O. [98] ASTOLFO 245 250 Stăpîne. sire. Intră Estrella. Intră Regele Basilio şi Astoljo. Dar. dacă dorm. mări stacojii îţi fi-vor ţării plata să-noate-n ele. sîngele-i sub arme ţîşnindu-şi purpura . Ies şi se cintă semnalul de luptă. orice clădire-o criptă e. viteaz li se vădi. se ştie. rob. la nou gînd strîmb şi-n noi orori fecund. binele doar preţuieşte : cînd aievea-i.Să domnim acum. vîntu-şi uită drumul. monstru orb. trăsnească cel ce tunet poartă-n herb. CLOTALDO Ajuns-am teafăr doar de Cer scăpat ! BASILIO Clotaldo. măreaţă. Un cal să-mi daţi şi. timp amar. oare cine e în stare pe-un armăsar abraş să pună frîul ? Au eine-n goana-i vajnică . tronul juruinţei. iar de nu. Legi aspre. toate-acestea-mi par acum o joacă pe lîngă gloata mîndră şi buimacă. zicînd s-arate 295> . al cărei tron m-aşteaptă. funest teatru-i. o piramidă orice piatră-avîntă 275 280 l şi fiecare floare-nalţă-un tumul. BASILIO Astolfo. dacă nu. in turn pătrunse si din închisoare i-a smuls pe prinţ. că ochii plîng si-auzul se-nspăimimâ. şi cine vrea să scape. Ies pete-n soare.

şi aripi largi în zboru-mi voi întinde. că-i totu-o luptă. de Astolf să fug. [101] între timp mă frămîntam cum să-ţi recîştig onoarea. 'chiar dintâi cînd te văzui. plin bătînd . înicît stă de vorbă. să te^ajut. darea 340 — într-atît de-aprins. chiar plătind. greşeala minţii cu oţel să-ndrept. mi-ai spus deghizată să trăiesc la palat şi. haină. măreţia-ţi umple pieptul. Astolfo cată. mă zăreşte şi-ntr-atît cinstea-. umilă. dacă dat e să te vadă. cumplită. In Polonia-am sosit. căci eu vreau în persoană pe-un fiu ingrat să-nfrîng. Intră Rosaura şi-l opreşte pe Clotaldo. ESTRELLA Cu Soarele voi fi Belona^n goană : sper numele-mi alături să-ţi stea drept. riscând. Moartea i-aş fi dat-o cînd Segismundo vrea deodată să mor eu. eram — morţii lui Astolfo. Iese. In fine. am găsit ocrotirea ta . tulburat nu mă lăsai. onoarea-ţi spală de potrivnica dovadă. e-adevărat. apărarea să-mi ia mie . — martor plîrusul tău mi-a stat — ort săirmana-mi viaţă poate. du-te-onoarea de-mi răzbună. ce nebună fărdelege ! Dar. aşa cuta spui. disperată. făr-un ban şi. poţi acum să-ţi croiesti spre dînsul drum. necoruptă.. iată-i cheia. ştdi. ura-mi -potolind. CLOTALDO 305 310 315 320 325 Am primit. Mîndru. BASILIO Un cal să-mi daţi. că ţi-e hotărirea bună să-1 ucizi pe-acel nemernic. ţinîndu-i piept. Vai. ajutată de-ndurarea-ţi. Iese şi se aude muzică de luptă. să nu creadă uşurinţă o-ndrăzneală ce. hotărît să-mi apăr şi coroană. cum nu-mi fusese rege. tot firesc.întregii lumi că ceru-avu dreptate. ca şi cum geloasă nu-s. riscu-n seamă neluînd. s-o pot din urmă şi pe Palas prinde. si. după mine. cu Estrella-ntr-o grădină . cu rost: 330 335 ca Astolfo. îndrăzneţ. puternic. dă-mi totuşi dreptul să-ţi vorbesc. Prima încercare-a fost haina să ţi-o schimb.mi ia-n răspăr. [100] ROSAURA Ştiu că mare.

fireşte. CLOTALDO De-argumente-nvias mă las şi isă-ncep cu. să m-arăt. eşti şi dînd şi căpătînd. ROSAURA De prisos mai spun. darnic fii. doar o viaţă fără viaţă mina ta mi-a-ntins. anume şi ce-mi dă recunoştinţa. nu eu vreau să-i mai încarc povara. Rosaura. şi de am avut putinţa. iar tu imie. tot tu mi-ai spus cînd la viaţă m-ai adus. mai presus de vitejie. cum voi. rogu-te. viaţa mea nedată-aştept să mi-o dai curînd . ţi-aş răbda insulta-acu . şi-ajutorul de la el. şi cînd. ţara e lovită-atît de greu. doar recunoştinţa stă mărturie cui primeşte . două glasuri să ascult : zău n-aş fi făcut mai mult nici de ţi-aş fi fost părinte. dar şi insul care-ndură. că. căei. Deci de el eşti ofensat. mie-ndatorat fiindu-mi. Şi. Prin acelaşi leac firesc. că bărbatu-i nobil cînd daruri face şi de rînd e atuncea cînd primeşte. ded. [1021 " mulţumirea-ţi n-are rost admiţînd ca el a fost cel ce viaţa-n dar ţi-a dat. CLOTALDO De unde ? ROSAURA . şi cum daru-i mai înălţător.-ţi dau undeva-ntr-un schit retras să trădeşti . fireşte. Şi-atunci eu — pricepe-mi gîndul veşnic recunoscător lui.cu bravură şi voinţă pînă la nesocotinţă. omorîndu-1 ? Şi nehotărît de fel. lui Astolfo-i mulţumesc . nu ! CLOTALDO Ce-ai dori să faci. /•:W Iar de zici că-ntîi e drept darnic să te-arăţi şi-apoi recunoscător. are-atîta vitejie ? ROSAURA Da. cu spor. iar slăvit de semen. tu la rîndu-ţi dăruindu-mi ceea ce ai căpătat . vorbeşte ! [104] 420' 425" 440 ROSAURA Să-1 ucid I CLOTALDO O fată-n lume ce părinţii nu şi-i ştie. căci sunt insul pus pe faptă. oricum. regelui i-s credincios. însă nefiindu-mi. ţie-ţi sunt mărinimos. nu ştiu încotro să fug şi pe cine să ajut. cuminte. căci pe alţiindatorînd pot fi-ndatorat şi-asemeni darnic. cu chibzuire hotărăsc şi foarte bine-i. dezbinată. iar de mine doar cinstite. ce n-a lăsat să mor. Tot ce am. că-i de preţ cît calea toată dintr-a da şi a prim:. Dacă-ţi sunt prin dar vîndut. n-am primit nimic pe faţă. darul vreau. sfinta casă-i liniştire. ROSAURA Dacă mi-ai fi fost. fii si-ndatorat. şi-apoi. să-mi capăt nobil nume lasă-mi. lui prin ce-am primit mă-njug. pătată. însă. dînd. îmi pare. CLOTALDO Chiar dacă nobleţea creşte vie-n sufletul cui dă. deci îngâduie-mi. nobil vechi fiind. cată dar a-mi sprijini mie-onoarea-ameninţată. şovăi între simţăminte. ştii. căci vădit e că de el ai fost constrâns fapte să comiţi de plîns. e-n zadar şi nu-i viaţă : prin urmare. aşa fiind lăsat. ROSAURA Viaţa tu mi-ai dat-o-n da:'. ţie date dinainte. fugind de teama vinei. şi-n atare-ntorsătură inima-mi nimic n-aşteaptă.

CLOTALDO Nu poţi împăca nebunul patimii avînt ? [106] i ". ROSAURA Ba-i onoare. CLOTALDO Nebunie-i. îţi e rigă. ROSAURA Ştiu. [105] 445 450 CLOTALDO Altfel ai să-ţi pierzi. ROSAURA Prea tîrziu. CLOTALDO Te fură valul ciudei.. aşteaptă. CLOTALDO Pune-i capăt. CLOTALDO Să găseşti alt drum nu poţi ? ROSAURA 465 Să mă pierd prin altă faptă. CLOTALDO Soţ Estrellei. fată. CLOTALDO Astolfo.Bunu-mi nume m-a-ndemnat. Iese. CLOTALDO E-un delir. CLOTALDO Ce-ai de gînd ? ROSAURA Să mor. nu va fi ! CLOTALDO E-o sminteală.. intră în marş soldaţi.. ştii. ROSAURA Cinstea-mi împotrivă-i strigă. ROSAURA Ştiu tot. de-aş fi fost văzut . ROSAURA N-am să pol. ROSAURA Doamne sfinte. îmbrăcat în piei de sălbăticiuni. Iese. CLOTALDO Viaţa şi onoarea. să ne pierdem toţi. SEGISMUNDO O. Clarin şi Segismundo. ură. CLOTALDO Dacă-i să te pierzi. CLOTALDO Nu e nici un leac ? ROSAURA Nici unul.. ROSAURA Cutezare. Muzică de luptă. ROSAURA Turbare. ROSAURA E greu. CLOTALDO Cine-o să te-ajute ? ROSAURA Eu.

un monstru-i de uscat. şi. maiestatea ta vitează îţi răsare-n zorii faptei din adînc de noapte neagră. are să-mi vină. şi pe munţi. un haos deci. ca marile-i armate de-o fiară să le vadă comandate. creste scaldă. în care-n amănunt se-aşterne-o hartă. vînt şi mare . cu cine-1 strînge-n pinteni. SEGISMUNDO Mă orbeşte. căci trupul e uscatul. dac-o pierd. Se aude o trîmbiţă. duh al meu. soare al Poloniei.de Roma-ntr-un triumf de început. stîrnindu-mi admirarea. cu apriga-i suflare putînd şi firmamentul să-1 doboare ! [107] 470 475 Dar să ne strîngem zborul. Intră Rosaura. fiindcă-n suflet. foc. pe el. deci 'mă iartă —. spumă.' fiind puţină. toc sufletul ce-şi are-n piept palatul. de mă voi trezi. CLARtN Rosaura-i. sfîntă cruce! Iese. 500 [108] SEGISMUNDO Milosul cer privirii mi-o aduce. rotat frumos. ROSAURA Segismundo. o. suflet mare. CLARIN Pe-un bidiviu focos 485 — să-1 zugrăvesc atît şi să-1 descos e musai. cit s-ar fi bucurat de un prilej atît de rar aflat. e sur 495 şi-n rest asemeni. tot aşa răsai tu. suflare. şi peste valuri. cum regele-planetă ce strălucitor se-ntoarnă iar în braţele-Aurorei. pe cînd. cu spadă şi pumnal. să nu ne-nghită norul o glorie avară şi. căci e femeie şi nefericită. nu-i doar sprinten . în haine de păstor. 490 oceanul spuma. printre flori şi roze iarăşi. aerul suflarea. fără de cusur. spume-nchide. mai lesne. zic. şi zboară. ca astăzi pe-o femeie chinuită ce umilă iţi se pleacă s-o ajuţi. să nu mă doară 480 c-am dobîndit-o numai spre-a şti că dusă-acuma-i . trup. iată două stări de-ajuns pe omul 505 510 515 520 . îţi soseşte o strălucită doamnă. cînd încununat se-arată şi-aruneînd lucori şi raze.

Şi din slabul nod acesta ce'nici leagă. căci tot alta m-ai văzut. nici condamnă. lebădă suavă. chiar si spada-i amintire. bine e s-auzi tu însuţi ce-i cu tragica mea soartă. dar povestea nu sfîrşi-voi. umbră doară. simt că mi se mlniază inima. să •se-nsoare cu Estrella. nenorocul mamii-mi spune c-alta n-a fost mai frumoasă.o numesc. asta mă scuteşte-a spune că. şi-n altă haină.ce bărbat viteaz se cheamă. mereu nenorocoasă în averea moştenită. Cea de-a doua. duşman fiindu-mi. Tot ce pot să-ţi spun de mine e un nume. ca Eneas din Troadă. unde durerea mi-alină ştiuta-ţi viaţă. e ingratul ce. El.. că şi azi o mai visează. taur. nălucire. si duhu-i răsfrîngîndu-mi-l icoană. a treia oară ochii ţi-i încînt. vai. Scuza lîncedă-a credinţei şi a numelui de soaţă într-atît o copleşeşte. uitînd ce-a fost odată — căci în dragostele stinse şi-amintirea e uitată —. numindu-1. la noroc măcar şi-n viaţă . azi. Lama-i zace-aici în teacă. Cine-ar crede . una chiar de-ar fi. Astolfo. dacă nu la frumuseţe. a treia oară mi ştii cine-s. în Polonia venit-a după prada lui măreaţă. cînd. a-nserării mele faclă. amăgită să asculte dulcea dragostelor vrajă. ori eăsătorie. [110] 535 540 545 550 555 560 565 570 la plecare el lăsîndu-i. a cărui faimă n-. necunoscîndu-1.. cînd fala toată [109] a măririi vis îţi fuse. însă inima-i vitează dup-a mea i-o ştiu. Prima dată mă luaseşi drept bărbat.-ori crimă — un pămînt fiind şi-o apă — m-am născut cu ea leită ca o copie sau cadra. Mamă nobilă avut-am.-Europa în Metamorfoze-odată. e-o urmare prea firească. văd că pe scurt ţi-am şi spus că biata mamă. nebună rară.. şi-o voi ţine-n mînă goală. dreptate a-1 îndatora să facă. moştenii şi-aceeaşi soartă. . cel ce^mi pradă rămăşiţele onoarei şi-a renumelui podoabă. Ce-a de-a treia. zeu jelit ca ploaie de-aur. tristă-a fost la fel ca toate şi ca toate 'mai frumoasă. de Danae. acolo-n aspră temniţă. curtea Moscovei 'mi-e leagăn . peste graţii de femeie arme bărbăteşti podoabă-s. Cînd poveşti perfide vorba socoteam că mi-o încarcă fără rost. Ochii şi i-a pus pe dînsa un mişel.ca femeie te-am uimit. Leda. sufăr că păgână nu mi-s ca să-1 cred. monstru din plămadă-ngemănată. Azi. E Astolfo. Şi ca-nduioşarea braţul mai ocrotitor să-ţi facă.

625 poticnindu-se să iasă. mama. înc-odată n-are rost să-ţi spun. 615 seris-ă-n Vavilonu-md toată . Doamne. 645 să-1 silesc ca să-omi plătească ce-i dator onoarei mele . unindu-mi fala scumpă şi-arătoasă a Dianei cu armura de pe Palas. judecătorul legea de-a călcat. N-am mai şovăit în vorbe. dar un sfat mai bun îmi află : să-1 găsesc şi. sfărîmă-nohisoarea. şi mă-mbracă si zaimfuri. 650 655 660 665 37 ': " [112] [113] sfatu-i deci. dar să trecem . slujind-o pe Estrella şi.că de vreme ce pe-ndrăgostiţi îi leagă strîns o stea.Iute pleacă în Polonia şi floarea nobilimii fă să-ţi vadă falnicul oţel şi poate la vreunul să-şi găsească soarta-ţi sprijin şi-ndurare. Vajnic căpitan. viu să te ajut. tristă am rămas. Tot pe scurt. vrăjmaş onoarei. după ce-ntre ziduri fiară faţă de simţire fost-ai. buimacă. •cum jurat-am. Nu-ţi mai spun că iar acolo te-am uimit. ca să nu mi se-nsoare . ce lesne iartă !.. Jar Clotaldo. mă convinge isă-mbrac iarăşi cuvenitul strai. şi oţeluri şi-mpreună-mi sunt podoabă. . de-aceea amîndoi alături cată să oprim şi să desfacem nunta-aproape încheiată : eu. Oricum. se ştie că un cal răznit mă lasă iîngă hruba ta şi văzul faţa mea ţi-1 minunează. iar amaru-o vorbă caldă". căci a şti că o persoană cui îţi spovedeşti greşeala întru alta ţi-e părtaşă. isteaţă. viteze Segisrmmdo. este să renunţ la jalbă. şi. la rîndul ei păţită. văzând că tu. iscusită. altfel spus rămas-a. ştiind ce semne-ascunde. 630 îţi îmbie şi-ţi alină spovedaniile parcă : uneori şi pilda rea e de folos. cu-a dânşii 635 viind pe-a mea s-o potolească : o. forfota din iad nebună. ci vreau altceva : Clotaldo crede că-i nevoie-n ţară. soarta vru să-mbrac numai bărbătească haină. mama-mi spuse : . miloasă jalea-mi ascultă. cărui astăzi răzbunarea îţi surîde. neagră. alba lamă. şi să-nfrunţi cu arma-n rnînă patria şi pe-al tău tată. cerul vrînd din turn afară să răzbeşti. să-i mai dezbine tot o Stea de astă dată ? l 580 585 590 înşelată şi jignită. şi. moartă.Şi-n Polonia venit-am . 620 spusu-mi-am tăcînd durerea. •să-1 împiedic pe Astolfo •de a nu şi-o face soaţă.-aflînd şi cine-s. confundîndu-mi •cele două chipuri iarăşi . faţă de idurere piatră. cea pe care-o port : din teacă vremea e să-i scot acuma. •căci. pînă Violante-odată. 'Ca-nsoţindu-se. şi-au ţîşnit grămadă şir de şir dureri din pieptu-mi. ca drumul să mi-1 facă neted. viaţa Regelui mi-o cere •şi de Rege mi-e cruţată. Astolfo şi Estrella să domnească. Clotaldo-acolo partea-aprins mi-o ia îndată. şi rămas-am eu. delăsarea prea uşoară 640 si nici timpul nemaivrîndu-1 leac onoarei să-i găsească. rupîndu-ţi lanţul. şi înc-odată •ca femeie. îmi dădu şi-o spadă veche. Eu. mi-l opreşte şi-n năpasta-nri . şi-amuţind în faţa lumii — căci dureri şi spaime-o groază prin simţiri prind glas mai sigur ca prin vorba gurii goală —.

Ca femeie mila-ţi caut cînd îţi cad umilă-n faţă. ca bărbat. la îndoială. SEGISMUNDO 730 (Dacă vis într-adevăr e. ca femeie dacă azi ţi-s încă dragă. ci aievea. în disputa-i amoroasă. Ca femeie. cine-ar fi în stare din acestea-ntreg să iasă. tu. şi bărbat setos de slavă. iar de-a fost aievea — iată ine-o grea nedumerire —. ca bărbat. •:a bărbat. amintirea fă-mi să tacă. ori să nu ia-n seamă una ! Nu-i mai groaznică-ndoială ! Dacă vis mi-a fost grandoarei din trecut. Doamne. căci atâtea lucruri n-au cum într-un vis să-ncapă. că-i crezută-nşelătoare gloria adevărată. unindu-şi statele. prin puteri mai mari. mă pun în slujba-ţi. am să-ţi închin moartea mea în lupta dreapta pentru-onoare . măreţie.-mbărbătare in jignirea-mi sper să capăt. certă ? Oare şi-una şi cealaltă într-atîta^s de sărace. ţi femeie să mă jelui. spada mea şi-ntreaga-mi viaţă.cel ce soţul meu se cheamă. să pună lupta-ne victorioasă. iar cea-nehdpuită. Ca femeie. Deci. 735 710 745 750 755 760 765: . ţi-aduc îndemnul să te baţi pentru coroană. şi-am să fiu. ţi-aduc în sprijin [114] : : • ". gîndeşte. viu onoarea cu-ajutorul tău să-mi apăr. 'să-nvăţăm măcar să prindem clipa ce ne e lăsată. cot la cot cu-armata-ntreagă. cum se face că mi-1 cheamă viaţa — vis ? Oare^ntr-atîta vis şi glorie se-aseamăn. cum oare astăzi doamna-aceasta îmi aducs mărturii fără tăgadă ? N-a fost vis deci. că-ndoieli încap de-i calpă ? De-i aşa si dacă scris e să vedem oum se destramă maiestate şi putere. că plăceri şi văz se-ntreabă dens minciuni ori sunt aievea ? Copia-ntr-atît să pară geamănă cu prototipul. ca nu cumva. glorii. Ceruri. fală. ca bărbat.

pilc de oaste înarmat iese. Pe cel sfînt. nu-ţi privească frumuseţea -cel de-onoare vrind să-ţi vadă. pe-aici era să mă zboare-n cer o armă. Făr-onoare e Rosaura . cum. E un vis.. si-aşa fiind. aici. cine-ar vrea. paste-ncrederea şi-avîntul ce să-mi îngenunehe-o-ndeamnă. pe glorii-umane. Iese. sufletu-mi o-nalţă-n islavă. hotărît să-nfrîngă trupa prinţului sălbatic. ROSAURA Cum pot fi atît de laşă. da sau ba.măririi leagăn. deci să folosim prilejul. eă-n culori nenorocoase aşteptată ca un as e viaţa mea . dorind în locu-imi ifaptele-mi să-ţi glăsuiască . nici într-al . peste legi iubirea treacă. razele de aur în adînca-verde apă. Dar cu propria-mi judecată vreau să mă conving că-i altfel ? Dacă-i vis. să stai de piatră ? Nici măcar nu-ntorci privirea ? SEGISMUNDO In folosu-onoarei astăzi milă-ţi pot vădi. s-alergăm spre ce e veşnic. prea-i puternic. CLAKIN Doamnă. trufie vană. mumai prin purtarea^mi aspră. azi avînd să dau şi lupta pînă umbrele nungroapă. nu-ţi vorbesc. negre. încă-ii lupta-i nepărtaşă. ROSAURA Dar de ce ? CLARIN Fiindcă ştiu taina ta şi. Dar ce larmă se aude ? ROSAURA Ce-o fi încă ? CLARIN Din palatu-asediat. să visăm norocul astăzi.. cînd răutatea azi . dacă-mi cade. tu. nici nu crezi că-i meritată ? >Cum e cu putinţă. că apoi năpasta vine. şi gata ? Nici o vorbă trista-mi soartă «u te-ndatorează-a-imi spune. 'nici nu te privesc. Rosaura. Clarin ? Dar unde-ai fost ? CLARIN într-un turn ţinut la post. căci nepieritoarea faimă nti stă-n somnul fericirii. am să i-o apăr şi-am sări cuceresc onoarea înainte de coroană ! Dar să-ndepărtăm prilejul. vreau onoarea să mi-o facă . departe ? ROSAURA Tu. sire. gloria din cer să-işi piardă ? Care bun trecut nu-i vis ? Cine-n fericiri odată răsfăţat n-a zis în sine-şi amintindu-şi-le-n treacăt : am visat desigur toate cîte le-am văzut ? Şi dacă sunt dezamăgit şi ştiu placul că-i văpaie-naltă de-oriice vînt ce suflă-asupră-i în cenuşă preschinriibată. fiindcă. nu să i-o smulgă. <Glasu^mi dacă nu răspunde. pe pămîntul strîmfo jăratic să arunc. an împrejurarea-amară. [116] 800 770 775 780 785 790 795 ROSAURA •Ce enigme ! Cum să speri ? -Sufletu-mi de chinuri frînt mai lipsea să mi-1 frămînt -cu răspunsuri în doi peri ! dar un prinţ se cade toată 'să i^o dea. vrea Clotaldo. te duci. Intră Clarin. în puterea mea-i Rosaura.) Sune-alarmă. grijuliu.căci doar ea ne dă plăcerea care-n vise ne desfată. sund şi orb. ROSAURA Sire. să-mi ghicesc în cărţi de moarte.

BASILIO Moartea-n faţă nu-i departe. Clarin face aluzie la un românce (baladă) care începe cu versurile : „Mira IVero de Tarpeya. o să-imi joc ca Nero piesa. vai. BASILIO In bătălii de-aceste doar învingătoru-onest e. Voi privi.moarte-orbeşte. Clotaldo. mie. căci pe lume cale nu e [120] j forţa soartei s-o răpuie ori asprimea să i-o-nfrunte . bîlciul de pe meterez. fug de-a valma. cum îmi pare ? CLARIN Sunt un om năpăstuit. Clotaldo si Asîolfo. Fugind să n-o văd. ASTOLFO Trădătorii-nvingători ies. ascuns deci bine. fie-ţi milă ! ASTOLFO Cine-i biet ostaşul oropsit 885 ce ne cade la picioare plin de sînge. a Roma como se ardia : / gritos dan ni«os y viejos l y el de nada se doUa" (Priveşte Nero de pe stînca Tarpeiană / cura arde Roma : / strigăte scot copii şi faătrîni şi pe el nimic nu-1 mişcă). se prăbuşeşte din locul unde stătea. ferindu-mă de moarte. Rege ! ALTE GLASURI DE AFARĂ Să trăiască libertatea ! CLARIN Libertăţi şi regi trăiască ! Să trăiască viaţă-aleasă. rănit. de afară Vivat. Să fugim. mergeţi cu speranţă iarăşi la măcel. şi greşeală spre cunoaştere mai bună leşu-acesta care glas dă vorbelor prin gura rănii şi umoarea îi dezleagă limba sîngerînd ce spune 810 915 . drept la ea m-am dus. pe loc. bine-ir ide . 880 împuşcătură afară şi Clarin. Locul e ferit şi-i tare între stînci. avan pumn al unui fiu tiran. în drum cu jind mi-a ieşit. 890 895 900 905 Cade afară. ne-ndrumă şi orbire. Mergeţi. ce. GLASURI. re habar n-avea acolo : am de ce să si oftez aacâ-i vorba : doar de mine. fără lege. fapt prin care se vădeşte că fugind de . zău că nici nu-mi pasă cum va fi să-mi socotească faptul că de azi încolo. deşi fugiţi spre-a vă mîntui de moarte. [118] 84( 845 ••: Se ascunde. în nici o parte nu-i ungher de imoarte-ascuns .sălbaticul. 853—854. te şi vezi la dînsa-ajuns. de vrea Domnul să muriţi ! Cit de bine. 'că^ntre arme şi în foc e mai multă siguranţă ca pe cel mai dosnic munte. CLARIN Doamne. Nici (gînd să poată moartea-a mă găsi vreodată. bătut de soartă rege ! Vai. de vrea Domnul să muriţi. şi aşa. de ne-nvins eşti.îl umple. de-asta-i dau cu deştul mare. se aude zăngănit de arme Intră Regele. fugind Vai. •cei învinşi sunt trădători. moartea-n faţă nu-i departe. fără lege ? Iese. părinte prigonit ! CLOTALDO Qastea-ntreagă ţi-au zdrobit. nedorind să cad tot mesa.

iată o povaţă de la un bărbat cuminte şi de mult la vîrsta coaptă . eu ţi-o spun ca tînăr aprig. caută-ţi-o. 960 alb covor ţi-aştern sub ele cărunteţea-mi de zăpadă. Găsiţi-1 ! N.sta-n ariergardă. şi-1 află şi pe cel ce dibuieşte printre stînci. chiar de ştie toate căile. căzîndu-i în genunchi. singur. un cal ascuns e. ia-tmă rob şi fă ce vrei din mine. şi-n atîtea-asprimi deodată fie-i . Calcă-mi pe grumaz. iar eu într-asta iţi voi . [122] CLOTALDO Ce vrei ? Să-mplinesc.că strădania-i deşartă pentru om cînd cu mai nalte rosturi şi puteri se-ncearcă . Dacă-s cel pe care-1 cauţi. 970 SEGISMUNDO Curte nobilă-a Poloniei. şi-nţeleptul ştie-a-nfrînge chiar şi soartă. sub frunza deasă dintre munţi. Clotaldo. iată.u rămîie fir de iarbă netrecut prin sita grijii. am împins-o-n braţul celor de care credeam că scapă ! CLOTALDO 520 Soarta. voi. iar durerea şi năpasta dacă tihnă nu-ţi . nu-i creştinească hotărîre. SEGISMUNDO Undeva. nu. pe sub coama frunzei deasă Regele-i ascuns. sire. Tot ce-i hotărît în ceruri 975 şi pe tabla lor albastră scris de Dumnezeu c-un deget. aşteptînd-o faţă-n faţă. adine în munte. 965 cinstea ţi-o raz/bună. CLOTALDO 950 Sire. Către Segismundo.sorţii dat prinosul.moartea mă adastă pe aici. prinţul vostru-o să vorbească. pleacă. coroana mi-o striveşte .mai lasă. Sire. eu vreau s-o caut. vrînd să-mi scap de jertfe ţara şi de răzmeriţe. a zefirului odraslă : fugi cu el. Dimpotrivă. luaţi aminte. lecuireanmi aşteptată. Şi intră Segismundo şi toată suita lui. BASILIO 940 Dacă mor din voia sfîntă 945 sau de . ia-mi. să-ţi spui că-ndîrjirea-i nu se pleacă. Muzică de luptă.şi. cerul spusa-şi împlinească. la picioare-ţi cad . fugi ! BASILIO La ce bun oare ? ASTOLFO 955 Ce-ai de gînd ? BASILIO Astolfo. 980 . iată. cifre şi icoane maldăr ipe atîtea file-albastre cu-aurite slove salbă.-aici. [121] ASTOLFO 925 930 935 Doamne. la o minune rară martori azi. sire. împroască-ani cuviinţa şi respectul. nici un trunchi şi nici o creangă.

990 prin mărinimosu-mi sânge. ţie slavă ţi se cade . şi celui cui de vijelii i-e teamă. 1025 [124] şi asprimea-mi apă calmă. preântîmpinmd-o . ce o porţi âncinsă. Nu-ţi fi paznic bănuielii înainte de năpastă. BASILIO Fiule — de gestul nobil ce îl faci.şi pază. Insă chiar de-ar fi — aflaţi-o — rău-mi adormită fiară. munţi crunţi de-omături. ce credeţi. s-o fereşti umil. azi. Sjpadă potolită furia-mi. prin obirşia-mi aleasă. a doua oară 1030 1035 1040 1045 1050 1055 1060 •zămislit în sînu^mi —. tu învins-ai . o şi trezeşte . chiar de-ai putea. ci ne minte şi ne-nşeală cel ce. Ceru-a dat sentinţa-aceasta : cit a vrut s-o stăvilească. dupăatîtea griji .grumazu-mi : la pământ îţi cad în faţă. mîna dă-mi. celui ce-nfricat de spadă. şi. mari şi multe. azi cu cea mai grea să-nceapâ : împotriva-ani. rău folos vişindu-i. căci pe-aceasta nu-i nimic din drum is-o-ntoarcă. nu cu răzbunare soarta poţi s-o-nvingi. rar. de către-o fiară încolţit. cu cumpătare şi prudent atunci te poartă. ca-n genunchi căzîndu-mi tata şi-un monarh lipsit de vază. pîn' la urmă [123] m-a făcut din om o fiară. ajunse-o viaţă cum am dus §i o atare 995 creştere. Dacă-i spui : „In sini de apă 3010 ţi-este scris să-ţi ai mormântul cu zidiri de-argint podoabă". în ştiinţă şi-n virtute. 1020 goală-o ţine-n mâini. moarte 1005 îţi va da". 985 de prezisa-mi fire neagră vrînd să scape. lasă. ca să-tmi prefacă firea în porniri cîinoase : bună cale să le-oprească ! Dacă unui om i-ai spune : „O neomenească fiară iQOO te va omorî". Ţie laur. nici nu minte. faptele să-ţi dea coroană. Pildă-acest spectacol fie. i-ar fi deşartă prevederea şi-apărarea să şi-o tragă-atunci din teacă îşi să-şi pună pieptu-n vîrfu-i. prinţ eşti. imai degrabă-aşa o zgîndări . mai sărac în frunte albă. de doarme ? Dacă-i spui : „Această spadă. de bună seamă. de unde prin născare. 1 s-a întâmplat asemeni celui ce. n-a putut . Tatăl meu.nu înşeală. vei face-o tot abia cînd te-mpresoară întîmplarea. le pătrunde şi le-ncearcă. Fie-Astolfo soţ Rosaurei. groaza-aceasta si miracolul : icoană nu-i altundeva mai cruntă. s-o înf rîng ? Sus. şi deşi cerul astăzi din belşug ţi-arată c-ai ales greşită calea să-1 învingi. umil aşteaptă răzbunarea ta . cugetând aumva că scapă. rău ar face-n larg pornind-o marea tocmai când răscoală trufaşă. prin purtarea mea vitează i-aş fi fost un fiu cuminte şi umil. iar de vrei stăpîn pe soartă să-ţi devii. ASTOLFO . TOŢI Să trăiască Segismundo ! SEGISMUNDO Pentru că victorii-aşteaptă vitejia-mi. 1015 munţi turbaţi de stidă-n slavă. îndată. ce printre noi e. căci îi datorează-onoarea şi-^s ichezaş să i-o plătească. să pot eu oare. sau cu prigoană. şi-această fără seamăn minunare. doamne. 0 va deştepta.

şi văzînd un prinţ că pierde şi viteaz. aşteaptă . SEGISMUNDO 1090 Nevrînd a rămîne-Estrella nicidecum nemîngîiată. Lungă e povestea toată. iar ? Şi chiar de nu-i. dar. căci e nobilă Rosaura ca şi tine. ajunge şi în vise doar scapără. ESTRELLA 1095 Fericirea în cîştig o să mă scoată. însumi eu. 1-aşteaptă braţele-imi. e-adevărat. SEGISMUNDO PRIMUL SOLDAT 1100 Pe Clotaldo. mi-e mare datoria. • îi voi da . ai să stai închis sub pază. că de trădători nevoie nu e după ce trădară. ce leal tatăl imi-a slujit. BASILIO Mintea-ţi admirăm cu toţii. oricum. si-am sjo apăr şi icu ispada. implorând iertarea voastră pentru ce-am greşit. dascăl de mi-a fost un vis şi încă mai tresar şi-acum de spaimă c-am să mă trezesc în vechea-mi carceră întunecată. CLOTALDO Nu mai spune. şi-njosire este gravă să mă-nsor cu o femeie. Dacă ce-i ce nu-ţi . cît ţine. căci lesne cei cu suflet nobil iartă. dar ia seamă că ea nu-şi cunoaşte neamul. ce din turn te-am smuls afară. cu mina mea. pe-o treaptă-i. şi ca niciodată 1110 viu . mie. fiică-mi este. care-n merite şi-avere dacă nu-i . îşi de-aceea clipa de-astăzi vreau s-o folosesc. căci aşa-ajn aflat că totu-n fericirea omenească piere ca-ntr-un vis la urmă. 1120 1125 1130 .slujiră au atît. unealtă a pornirii ţării. 1065 1070 ASTOLFO Ce? CLOTALDO Voiam întîi soţie nobilă şi onorată să o văd. cu răsplătirea ce-ar dori să mi-o mai ceară. spre-a da-n vileag.Da. îmi ţiu cuvîntul. [126] 1075 1080 1085 ASTOLFO De-i aşa.să nu mai ieşi de-acolo. taci. iată.un soţ îndată. de-i nevoie. U15 [127] ASTOLFO Cît e firea-i de schimbată ! ROSAURA Ce-nţelept şi cu măsură ! SEGISMUNDO Ce e de mirare. pentru că-i fiica-mi. mie ce-mi vei da tu oare ? SEGISMUNDO 1105 Turnul. mie. si plin de faimă. Mina dă-mi-o...mai sus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful