UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

LUCRARE DE DIPLOMÃ

Profesor coordonator, Lector Mihaela Constantinescu Absolvent, Mitarcă Monica-Elena

– 1998 –

TELEVIZIUNE ŞI INFLUENŢĂ SOCIALĂ
Studiu de caz – PRO TV

CUPRINS

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

1

INTRODUCERE

5

CULTURA MEDIATICĂ..........................................................................................................................12 TELEVIZIUNE ŞI CULTURĂ MEDIATICĂ........................................................................................16

RECEPTARE ŞI INFLUENŢĂ

24

RECEPTAREA..........................................................................................................................................28 INFLUENŢĂ..............................................................................................................................................29

................................................50 CAMPANIA „VOTEZI ŞI CÂŞTIGI!“............................................................................62 CONCLUZII 74 BIBLIOGRAFIE 78 ANEXE .................................. 78 — 4 — .............................................................................................................................................37 ANALIZA VIDEOCLIPURILOR PROMOŢIONALE.........................................................................................................................................................................................................................53 CAMPANIA „CARTEA POŞTALĂ A REVELIONULUI“...........................................................57 CAMPANIA „OPERAŢIUNEA PRO NATO“.........58 CAMPANIA „UN AMERICAN LA BUCUREŞTI“.............................................................................36 CONTEXT MEDIATIC EXTERN..........................................................................PRO TV – TE UIŢI ŞI CÂŞTIGI! 34 CONTEXT MEDIATIC INTERN.................................

s-a grefat pe mentalităţi mai degrabă comuniste. la un an după lansarea postului de televiziune PRO TV. lucrarea îşi propune să aducă în discuţie modul în care anumite noţiuni de importanţă socială sunt tratate în spoturile promoţionale ale postului. extensivă. Florin Călinescu ne „ameninţa“ pe toţi „cu mânuţele astea două“. la nivelul calităţii informării şi al cantităţii.INTRODUCERE Ideea acestei lucrări mi-a venit în iarna anului 1996.. orientat spre alte valori mediatizate decât cele cu care eram obişnuiţi. Cele două argumente pentru o încercare de analiză a postului prin intermediul spoturilor promoţionale ar fi frecvenţa clipurilor pentru anumite campanii şi agresivitatea ca impresie generală lăsată de spoturi telespectatorului neprofesionist care eram atunci. Importanţa temei este dată de faptul că noutatea cu care a venit PRO TV-ul. adică stilul comercial. cu toate încercările noastre de a le depăşi. Iar abordarea specifică.. Astfel. nefiind decât cel mult o punctare a unora dintre elementele care au adus succesul postului. se lansau seriale noi. a făcut şi mai evidentă discrepanţa dintre PRO TV şi restul ofertei mass-media. Această lucrare nu are nici o pretenţie de analiză exhaustivă a fenomenului care a devenit PRO TV. — 5 — .

Un moment foarte important al orientării acestei lucrări a fost difuzarea unui clip. Şi mă refer aici la totalitatea modurilor de atragere a audienţei operate de-a lungul timpului. şi stabilitate). în acest moment. (spre asigurarea controlului social. — 6 — . în contextul schimbării permanente a societăţii în care trăim. nemaiavând nevoie de analiză). însă. Deşi l-am plasat în finalul analizei. mesajul caracterizează în mod special PRO TV-ul. cât sistemul de valori al PRO TV-ului. intenţia persuasivă însoţeşte orice demers de comunicare. apariţia lui pe ecran a fost hotărâtoare. şi nici apologetică. Dacă. spotul se constituie într-o definiţie ad-hoc a televiziunii. nu se poate preciza în ce măsură ceea ce face PRO TV-ul este bine sau rău.Spoturile promoţionale pe care m-am axat nu concentrează atât programul căruia îi fac reclamă. în care un rol important l-au avut spoturile promoţionale. Cred că este necesar să precizez acest lucru. Lucrarea de faţă nu se vrea unilateral – critică. realizat în străinătate. care oferă. Nu voi ascunde faptul că am pornit de la o viziune manipulatoare a acestor spoturi. de ce să nu recunoaştem. şi nu i-am dedicat decât câteva rânduri (deoarece textul vorbeşte de la sine. mai ales având în vedere faptul că. pentru serialul „La limita imposibilului“. în general.

TELEVIZIUNEA ŞI CULTURA MEDIATICĂ Trăim într-un secol în care informaţia înseamnă putere. îmbinând transmiterea imaginii şi a sunetului. Însă această definiţie este mult prea generală. televiziunea. Nu: ea este astăzi mai generalizată ca oricând. Acest lucru nu înseamnă. al cărei volum de cunoştinţe revărsat zilnic în lume depăşeşte orice inchipuire. toate au acest rol. la îndemâna puternicilor zilei. fiecare luat separat. Receptarea acestui tip de mesaj implică doua simţuri – văzul şi auzul – care. cu o ofertă din ce în ce mai mare de posturi care emit 24 de ore pe zi. Iar dintre toate canalele. indică cel mai bine starea de fapt. grupul de referinţă. drept „desemnarea generică a ansamblului de procedee de transmitere la distanţă a imaginilor şi sunetelor. pe unde hertziene sau prin cablu“. era suficient pentru — 7 — . În primul rând. televiziunea. este cel mai important canal mass media. că informaţia este stocată undeva. iar completarea ei cere o expunere mai detaliată a fenomenului. grupul de apartenenţă. însă. în Dictionnaire de la Communication. Dintre acestea se detaşează ca importanţă mass-media. TELEVIZIUNE Televiziunea este definită. chiar şi strada. Individul contemporan este realmente bombardat din toate părţile cu mesaje: mass-media.

pe ecran. ci poate fi analizată sub mai multe aspecte: al terminalului (aparatul TV). distribuitorii şi alte posturi TV). concatenarea produselor într-un program şi emiterea lor. regiile care vând spaţiul publicitar şi institutele de cercetări şi de sondare a opiniei publice. structurarea. din punct de vedere funcţional. un post de televiziune are ca activităţi de bază primirea dreptului de difuzare pentru anumite programe şi producerea de emisiuni informative şi de divertisment. care măsoară audienţele). La acestea se adaugă. În acest proces sunt implicate şi alte instituţii sau structuri care asigură crearea şi transferul de producţii audiovizuale (producătorii. odată cu explozia mediilor electronice si a multimedia. Din punct de vedere economic. a dus la o schimbare majoră a modului de percepţie vizuală. a stimulilor în flux continuu. pag. modul universal de consumare a realităţii. televiziunea transformă investiţiile pentru programe în venituri obţinute de la publicul lor. Astfel. de la apariţia cinematografului şi a televiziunii. bineînţeles.lecturarea presei scrise sau ascultarea radioului. „Serialitatea ierarhică a scrierii este înlocuită cu instantaneitatea imaginii“. Aceasta caracteristică a televiziunii. 208). globalitatea lor duce la un efort de selectare care va deveni. de a se „concentra“ pasiv: sinestezia mesajelor. la individul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. deprins să parcurgă mesajul scris (de la stânga la dreapta şi de sus în jos în civilizaţia noastră) pentru căutarea informaţiei sau a divertismentului. se află pus în situaţia. Televiziunea). precum şi finanţarea sistemului (agenţiile de publicitate. al reţelei (postul de emisie) şi al centrului de producţie a emisiunilor (vezi Natalie Costa-Cerdan şi Alain Le Diberder. afirmă Carlo Sartori în eseul „Ochiul universal“ (în Giovanni Giovannini. Televiziune nu înseamnă doar un ansamblu de tehnici de transmitere sau un proces de receptare. Ochiul uman. cele publice (sau statale) — 8 — . precum şi derularea. a lumii înconjurătoare. O tipologie a posturilor de televiziune după statutul şi apartenenţa lor face distincţia între posturile guvernamentale (sau oficioase).

Obiectul activităţii din televiziune – programul sau emisiunea– reprezintă transpunerea unui mesaj într-o formă dată. este tot statul. conţinut dar şi formă. care produce prototipuri. Din această cauză. reprezintă „nucleul dur“ al televiziunii. ca urmare a numărului tot mai mare de posturi şi a emisiei 24 de ore pe zi. câteodată. adică vând un serviciu pentru care percep o taxă (Bucheru. crearea produselor audio-vizuale dupa prototipuri. posturile de televiziune sunt naţionale. specifice regimurilor totalitare sau monopartite. cu ofertă unică (Eurosport – sport. 19 –30): • Cantitatea mesajului este într-o continuă creştere. — 9 — . Rutinizarea procesului. Mesajul audio-vizual. care cuprind în program toate tipurile de emisiuni. locale sau internaţionale. regionale. şi posturi profilate. cum sunt televiziunile publice. CNN şi Euronews – ştiri. Cele guvernamentale. există posturi generaliste. diversitatea stimulilor a scăzut prin această încadrare în genuri. a apărut şi pentru a-i uşura consumatorului receptarea. Astfel.şi posturile private (comerciale). televiziunea a fost comparată cu o industrie grea. sunt plătite de comanditar care. pag 131-136). adică încadrarea lor în genuri şi stiluri. parţial şi din publicitate. sau posturi cu taxă. finanţate din publicitate. După criteriul răspândirii semnalului în teritoriu. în unele ţări din Europa. cu o ofertă pe două sau trei coordonate (de exemplu. TNT şi HBO – film). Această distincţie se află în strânsă legătură cu resursele de finanţare. canalele de film şi ştiri). Acest mesaj are. în viziunea lui Ion Bucheru. O altă diferenţiere are în vedere profilul tematic (Bucheru. Publicul a fost astfel pregătit pentru o telerecepţie îndelungată: cantitatea a luat locul calităţii. Televiziunile publice sunt finanţate de la buget şi. MTV şi MCM – muzică. Televiziunile private pot fi clasice. Cartoon Network – desene animate. următoarele caracteristici (pag. pag. 137-138). există posturi semiprofilate.

a moştenirii sociale şi culturale încorporate în mesaj.• Capacitatea de cuprindere şi penetrare a mesajului ţine de faptul ca tot mai multe locuinţe şi clădiri publice sunt echipate cu televizoare. specializate pentru anumite discipline (cursuri de limbi străine. Al doilea nivel presupune transmiterea valorilor civice. Funcţia educativ-formativă a televiziunii este îndeplinită la mai multe nivele. legate de natura particulară a canalului şi de efectele asupra telespectatorului. în măsura în care mesajele nu intră în redundanţă cu cunoştinţele publicului. atingând apogeul odată cu transmiterea în direct. fie că e vorba de posturi consacrate acestei activităţi. fie că e vorba de emisiuni-curs. Ultimul nivel. La primul nivel putem considera valoarea cognitivă generală a emisiunilor. televiziunea îndeplineşte nişte funcţii. — 10 — . este cel al şcolii prin televiziune. ceea ce duce la transformarea aproape a oricărui tip de mesaj într-un spectacol. Funcţia informativă este asigurată în toate tipurile de emisiuni. O mare parte a telespectatorilor caută să-şi satisfacă nevoia de divertisment. cum este cazul în Australia. pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor publicului. unde în unele zone densitatea populaţiei este atât de scăzută încât şcoala clasică nu poate exista. în mod voluntar sau nu. şi comportă nişte disfuncţii. • Viteza de transmitere şi circulaţie a informaţiei a crescut. creându-i obişnuinţe până aproape de dependenţă. care se insinuează în viaţa omului. Funcţia de divertisment şi loisir se manifestă şi ea în modalităţi variate. În calitatea sa de mijloc de comunicare în masă. cercuri TV de ştiinţe exacte). care ţin de conţinutul şi forma generală a mesajelor. şi cel mai explicit. Efectul este perceperea televiziunii ca un canal agresiv.

Cea de-a doua are în vedere interacţiunile sociale şi. A fost necesară crearea unui tip de cultură pe care să o poată „digera“ masele. Televiziunea manâncă timp şi distruge legăturile de comunicare dintre oameni. care este receptat în măsura disponibilităţii de moment a publicului (a individului). substituindu-se interlocutorului real. Această poziţie a fost combătută de adepţii consumului activ sau selectiv de produse audio-vizuale. de organizarea activităţilor colective şi de asigurarea coerenţei lor. Ţintuirea omului pe fotoliul din faţa televizorului are ca efect desocializarea indivizilor. cărora li se adresează televiziunea. în septembrie 1978. Aceasta — 11 — .Acestea sunt cele trei funcţii unanim acceptate. deduse din cazul particular studiat. Alte două funcţii care trebuie amintite au fost definite de „Raportul“ elaborat de Comisia Internaţională UNESCO de studiere a problemelor comunicării. crearea identităţii lui sociale. adică de la creşterea importanţei pe care oamenii o acordă canalului. • Cronofagia. După Marshall McLuhan. uşor de constatat chiar şi numai privind graficele de măsurare a audienţei. Ion Bucheru rezumă astfel disfuncţiile canalului (pag. integrarea socială a individului.105-130): • Efemerul mesajului. în general. • Cultura mediatică. Prima este legată de exercitarea controlului social. restrângerea relaţiilor lor sociale. În ceea ce priveşte disfuncţiile televiziunii. principala disfuncţionalitate a televiziunii este tocmai imensa ei putere asupra socialului. • Telerecepţia în exces cultivă pasivitatea în receptarea oricărui tip de mesaj. Diversele grupuri de cercetători care au studiat fenomenul mass-media au găsit şi altele. acesta au început să se manifeste odată cu creşterea consumului de produse audio-vizuale. Acestea ar fi: funcţia de persuasiune. şi funcţia de socializare. motivaţie şi interpretare.

la crearea unor produse care să răspundă cerinţelor şi dorinţelor mulţimii. Tiparul. să împrumute unele de la altele. radioul. istoria.însă. • Fabricarea de evenimente şi vedete. însă. ca urmare a nevoii de spectacol din partea publicului. existenţa individului era determinată. acţiune şi creativitate. Ne putem imagina cultura unui popor ca pe un fond comun din care fiecare îşi trage individualitatea şi capacităţile de exprimare. făcute la comandă. iar.este. ne vom ocupa de ea mai pe larg. din partea organizaţiilor. Acestea toate alcătuiesc sufletul poporului respectiv. Lista „defectelor“ televiziunii nu se opreşte aici. precum şi toate creaţiile artistice ale acelui neam. în mod explicit. televizorul şi Internet-ul au transformat comunicarea într-un fenomen global. geografic.după nişte standarde şi rutini care să-i — 12 — . cultural. poate. guvernat de legile profitului. Putem considera. Succesul la public – singurul criteriu viabil – a dus. şi a nevoii de a se afla în atenţia publicului. în consecinţă. pe de o parte. Culturile naţionale au început să se amestece. adică a audienţă cât mai largă şi eterogenă. că cea mai mare problemă a audiovizualului – faptul că este un canal scump –duce la cele mai multe dintre disfuncţii. pe de altă parte. obiceiurile. una din cele mai importante disfuncţii ale canalului. Aici intervine publicitatea care. până la urmă. CULTURA MEDIATICĂ În societăţile tradiţionale. în funcţie de succesul de tip extensiv pe care acestea îl au. Astfel se ajunge la uniformizarea emisiunilor. în timp. Aceste creaţii. Acest fond cuprinde tradiţiile. sprijină financiar anumite produse. Astfel a apărut concurenţa între produsele de difuzat. şi. lucru care a dus la schimburi culturale intense. Mediatorul acestor schimburi – mass-media – este . a instituţiilor şi a participanţilor la viaţa publică. în paginile care urmează. telefonul. a publicului. Însă apariţia comunicării de masă a dus la schimbarea societăţilor. demografic şi socio-economic.

operată de mass-media. În cele mai multe cazuri. Cea de-a doua este alcătuită din produse create la comandă. în general. a ierarhiilor de valori şi a comportamentelor sociale.uşureze publicului consumul. Acestea toate oferă simbolurile. sunt denumite generic cultură mediatică. bombardamentul cu informaţie duce. rolul de socializare a indivizilor. în măsura în care ne sunt oferite intenţionat. fiind consumată tot individual. el fiind programat de altcineva. — 13 — . copilul începe să caute conştient informaţia. nu o caută. Alegerea se face dintro ofertă dată. Ea ajută la formarea opiniilor politice. resursele care ajută la constituirea unei culturi comune majorităţii indivizilor. şi reflectă mai mult personalitatea autorului. Se produce astfel o transgresare a graniţelor. să o provoace – stadiu care ar corespunde culturii de până în acest secol. în momente de maximum creativ. la o cultură care are la bază adiţionarea. miturile şi. astfel încât să se potrivească într-un format dat (de timp sau de spaţiu). Mai târziu. Diferenţa dintre cultură şi cultura mediatică rezidă în modul de creaţie şi modul de consum. Cultura mediatică este formată din imaginile. în momentul ales de consumator. însă. şi nu sinteza. Prima este produsă individual. sunetele şi spectacolele pe care le preluăm de pe canalele mediatice sau chiar de pe stradă. Judith Lazar defineşte socializarea drept „procesul prin care indivizii învaţă şi interiorizează valorile. când cunoaşterea se realizează prin expunerea pasivă la stimulii lumii exterioare. iar momentul consumului nu poate fi ales. El este asemănător unui copil imedial după naştere. Acestă inversiune a vârstelor poate pune un semn de întrebare asupra scăderi rolului individualităţii creatoare în procesul cunoaşterii. credinţele. Informatizarea crescândă a societăţii umane. de la alte instanţe ale societăţii civile. omul este expus informaţiei. cunoştinţele şi normele sociale ale societăţii lor“. Cultura mediatică a preluat.

Ideologiile politice competitive îşi articulează câte un sistem de mesaje – imagini. urmări ale prezentării faptelor prin „ochiul“ mediatic. Mesajele difuzate sunt expresia ideologiei dominante. prin ansamblul acestor mesaje – sunet şi imagine – mai mult sau mai puţin difuze. nu îl mai discernem noi.Iniţial. Participarea sau indiferentismul. mituri – iar individul-audienţă trăieşte lupta ideologică prin consumarea mesajelor. mai nou. Mass-media şi tehnologia avansată – principiile organizatoare ale noilor tipuri de societăţi. îndepărtarea de sfera publică. mass-media ajută la sintetizarea experienţelor individuale şi corelarea lor într-un sistem coerent. În ansamblul ei. religie sau de grupul de apartenenţă. Emiţătorii sunt cei care deţin puterea economică şi politică. senzorial sau subliminal. asigurat de familie. mas-media a fost percepută ca agent anti-socializator. un factor de perturbare. media dominantă devine o sursă de cultură pedagogică şi civică. Adevărul ne este livrat. sau prin neparticiparea lor“. duce la anumite atitudini faţă de „treburile cetăţii“. deoarece modul în care este prezentat sistemul social. Prin control se înţelege. massmediei i s-a recunoscut rolul de formare a reprezentărilor sociale ale unei societăţi date. perceptibile raţional. acceptul sau revolta sunt. şcoală. legitimată tot de massmedia. măcar pasivizarea lui. Pentru a realiza controlul. Ulterior. Aceasta are ca scop final controlul societăţii. ale culturii de masă – ordoneză societatea în emiţători de mesaje şi receptori. Media Culture. discursuri. Douglas Kellner este chiar mai dur: „Uriaşele interese economice care se află în spatele puterii nu pot fi realizate decât cu complicitatea naivă a cetăţenilor. — 14 — . În lucrarea sa. impus din exterior pentru a împiedica procesul legitim de socializare. în acord sau în dezacord cu ideologia dominantă. şi cărora le e permis să-şi exercite prin mass-media această putere. Acest rol de integrare este foarte important pentru comunicator. dacă nu convingerea individului că puterea e legitimă şi exercitată cum trebuie.

dar — 15 — . prin normele grupului din care face parte. În societăţile tradiţionale. sau imaginea sa? Această problemă se amplifică dacă aducem în discuţie şi intertextualitatea ca fenomen generalizat al secolului nostru. roluri şi conştiinţă de sine. şi ţinea de rolul lui în comunitate. Ambiguitatea ţine de modul de receptare: se consumă oare evenimentul. şi este subiect al schimbării. terenul de desfăşurare al massmedia –se neagă noţiunile raţionaliste şi individualiste. nişte obligaţii şi o recunoaştere. sau imaginea imaginii sale.O problemă a societăţii contemporane o constituie ştergerea distincţiei dintre realitate şi imaginea mediatică. sau imaginea sa. Este vorba în special de relaţiile intertextuale verticale. caracteristică omului-masă. chiar autoreflexivă. omul devine gregar. identitatea devine mai mobilă. Omul rămâne gregar. Acest rol rezultă din funcţia de socializare şi integrare pe care massmedia o îndeplineşte. şi presupunea un statut. Identitatea este o funcţie a rolurilor sociale predestinate şi se manifestă ca un sistem de mituri care conferă orientări şi sancţiuni care definsc statutul omului în societate (vezi Douglas Kellner. În post-modernism – epoca contemporană. însă rămâne socială. Pentru fiecare din ei. solidă. Este o combinaţie de norme. acest rol era unitar. Deoarece alteritatea este constituentul de bază al identităţii. direcţionat din afara lui. În modernitate. ca proces psihic de bază. identitatea individului era fixată. Media Culture). nu poate fi definită decât prin comparaţie. deoarece este conştient de natura construită a identităţii sale. personală. Acest individ este caracterizat de anxietate. Pescarul era pescar iar mama era mamă. Identitatea post-modernă. depinzând de recunoaşterea celorlalţi. stabilită. Unul din rolurile fundamentale ale culturii mediatice este producerea identităţii. care se creează între un text primar şi alte texte care se referă explicit la acesta: astfel putem „consuma“ evenimentul.

prin mass-media. ci de grupul de referinţă. coerenţa şi substanţialitatea. pe care îl dobândim în urma experienţelor. propun o altă viziune a publicului televiziunii: indivizi drogaţi cultural. birocratizată şi consumatoare de cultură mediatică. Procesele sociale produc nivelarea individualităţilor în societate de masă. John Fiske afirmă că „ televiziunea atinge o masă omogenă de oameni care sunt identici în esenţă. Această masă este pasivă.televiziunea este văzută ca un mediu cultural complex plin de — 16 — . a ideologiei dominante. dându-le aceleaşi mesaje. Subiecţii au implodat în mase.nu mai este condus de grupul de apartenenţă. înţelesuri şi ideologii prin aceleaşi programe. al eului. În TV Culture. Experienţele indivizilor sunt fragmentate. nomadice şi anomice. Iar societatea este o luptă pentru putere. ale cărui valori şi idealuri le culege din mass-media. adică teoria Şcolii de la Frankfurt şi teoria hegemoniei culturale a lui Gramsci. Kellner sunt o celebrare a dispersiei schizoide. Acestea sunt date de specificul audio-vizualului. TELEVIZIUNE ŞI CULTURĂ MEDIATICĂ Publicul televiziunii prezintă particularităţi faţă de consumatorii altor canale. Cultura noastră constă în înţelesurile pe care le dăm experienţelor şi relaţiilor noastre sociale. aceşti teoreticieni văd cultura ca o luptă pentru înţelesuri în societate. Anxietatea devine isterie – boala psihică specifică epocii. Indivizii traumatizaţi şi serializaţi descrişi de D. Ei posedă o identitate de piaţă: consumatori ai societăţii-spectacol. discontinue. Identitatea sa este mai instabilă ca oricând. disjunctive. Eul post-modern a pierdut adâncimea. autoconstruit din modernitate nu mai există. şi în sensul sinelui. În primul rând. Din această perspectivă.“ Teoriile care postulează propagarea. inapţi să perceapă diferenţa dintre interesele lor şi cele ale producătorilor. Subiectul autonom.

circulaţia anumitor valori şi servirea anumitor interese. Şcoala de la Frankfurt.impulsuri contradictoriii care fac. de orientare neo-marxistă. ceea ce ştim noi despre lume. sunt deja „filtrate“ printr-un alt ochi: al camerei de luat vederi. Această realitate televizată este. pentru grupurile subordonate care constituie majoritatea societăţii. apare ca o transparenţă înşelătoare. Scopul televiziunii este omogenizarea subculturilor şi a subaudienţelor astfel încât un program să atingă cât mai multe grupuri diferite. Acest mediu cultural popular este centrat pe clasa de mijloc. Televiziunea este văzută de unii ca o fereastră deschisă spre lume. Reprezentările sociale pe care le avem sunt mediate. Realismul ei este acel mod de reprezentare care promovează şi naturalizaeză ideologia dominantă. cultura mediatică este forma convenţională a operei de artă populară care-şi îndeplineşte rolul de poziţionare a telespectatorului ca subiect al ideologiei dominante. intransigent. de fapt. pe de o parte. pentru audienţa de masă. televiziunea nu produce efecte identificabile şi cuantificabile asupra publicului. unghiul de abordare. promovează un capital cultural opus. şi. pe de altă parte. al monteur-ului. Astfel. ci lucrează ideologic. Diferenţele operează într-o tensiune constantă cu omogenitatea culturală. Din punctul lor de vedere. pentru că produce o realitate. iar de alţii ca o oglindă reflectându-ne înapoi propria realitate. prin aducerea gusturilor lor la cel mai mic numitor comun. cu participarea inconştientă a indivizilor. preferând şi promovând anumite înţelesuri ale lumii. — 17 — . În ambele cazuri. pe care le dezindividualizează. Această putere asupra publicului o are comunicatorul. care-şi promovează ideologia. să apară profitul pentru cei puţini. iar. al cameramanului. al celui care a conceput emisiunea… Alţi teoreticieni au numit televiziunea drept o media realistă. propune o teză conform căreia cultura industrială capitalistă omogenizează populaţia în mase. care îi dă conţinutul specific. în acelaşi timp.

adică gradul de acces la mass-media. cu ajutorul unor instituţii şi grupuri care îşi exercită puterea în mod violent pentru a menţine barierele sociale. De cele mai multe ori.Fiske.schimbarea socială survine rareori prin revoluţie. Ne răsplăteşte cu plăceri ideologizate. În democraţiile post-industriale. Acestea sunt poliţia. şi discursul progresiv al opoziţiei (vezi J. Celelalte instituţii care ajută puterea sunt religia. ci le voalează într-un metadiscurs. ea este rezultatul tensiunii constante între cei care deţin puterea socială şi grupurile subordonate. Dacă subiectivitatea — 18 — . televiziunea încearcă să construiască o poziţie de subiect ideal. obiectivă a realului. Ele deţin o putere discursivă ascunsă. Revenind la televiziune. În acest fel. ne dă înţelesurile lumii şi ne gratifică prin plăcerea recunoaşterii lor în înţelesurile proprii. şi permit prezentarea sensului comun al realităţii drept o reflexie inocentă. pe care ne invită să o ocupăm.Teoria hegemoniei culturale (Gramsci) propune un model de ierarhizare a societăţii în funcţie de gradul de deţinere a puterii culturale. armata şi grupurile vigilente. Aceste două poziţii sunt exprimate prin două tipuri de discursuri: cel al ideologiei dominante. Societăţile îşi menţin stabilitatea printr-o combinaţie de forţă şi hegemonie culturală. rolul de programare a individului pentru anumite atitudini şi comportamente şi cel de producător de cultură orală (prin introducerea în cultura orală a unor elemente preluate din cultura mediatică). rolul de creare a subiectului social şi discursiv. Ele servesc la a induce consensul cu ordinea dominantă prin stabilirea dominaţiei ideologice şi a unui tip specific de ordine socială. care vor să câştige mai multă putere pentru a schimba valorile sociale în interesul lor. TV Culture ). care nu proferează explicit valorile spre care se tinde. Acest rol ideologic al televiziunii este completat de alte patru roluri: cel de agent al schimbării sociale. ca telespectatori şi consumatori de cultură mediatică. şcoala şi mass-media. mesajele acesteia sunt create pentru a da un sens realităţii bazate pe clase sociale şi ierarhii.

prezintă personaje care nu ţin cont de nici una din valorile — 19 — . Căminul este spaţiul în care se construiesc înţelesurile. Publicitatea ne învaţă că a nu consuma înseamnă a nu se conforma – iar non-conformismul se pedepseşte. De exemplu. După eşecul utopiilor socialiste care glorificau masa. Această abordare ia forme din ce în ce mai agresive. Acesta este. în societatea noastră. Se ajunge până la interpelarea publicitară creatoare de vină. Ne priveşte. tonul vocii. Interpelarea telespectatorului ca membru al familiei. cu ajutorul mass-mediei: toate mesajele receptate de indivizi converg în această direcţie. şi nu numai în televiziune. astfel. Televiziunea are un mod specific de adresare directă şi aceasta ţine de specificul canalului. subiectului discursiv comunicatorul i se adresează direct. iar televiziunea personifică responsabilitatea acestei alegeri. căruia i se adresează mesajul TV în mod implicit. tensiunea de a adopta poziţia de subiect construită pentru el de televiziune va fi minimă. are la bază. Ochii. Intimitatea acestui mod de abordare are rolul de a construi o complicitate între comunicator şi telespectator. neagă virtuţile vieţii de familie. un prezentator crainic de ştiri sau o gospodină dintr-o reclamă – priveşte drept în obiectiv. un nou rol al televiziunii: să adune familiile la un loc şi să le ţină adunate. în esenţă un mod de programare a subiectului social. Iar aici nu este vorba doar de cele pozitive. stilul personal. serialul american „Married with children“ (tradus la noi „Familia Bundy”) şi filmul artistic „Familia Addams“. în fotoliul din faţa televizorului. ci şi de programele care. S-a descoperit. în Est. Se creează un mod de viaţă televizual: ideologia se trăieşte în familie. aparent. fără îndoială.consumatorului se conformează uşor. reorientarea societăţii noastre spre familie ca valoare supremă. după blamarea individualismului competiţiei der şi a gregarităţii occidentalului. Prin opoziţie cu subiectul social. Comunicatorul – fie că e actor într-un film. omenirea s-a reîntors cu faţa spre familie. totul comunică.

Însă polisemia construită în funcţie de diversitatea publicului este accentuată şi de multitudinea relaţiilor intertextuale. Craig şi Steinman au realizat în 1985 un experiment. În ceea ce priveşte cultura orală produsă de televiziune. scrisori adresate presei şi despre presă. adică să lase loc fiecăruia să îşi extragă înţelesul convenabil.legând segmentele aparent discontinue ale — 20 — . Lumea înconjurătoare este prezentată. după unii cercetători.considerate a fi esenţiale într-o familie. Televiziunea. Doar „acasă“ înseamnă normalitate. ca mediu popular. discuţii. urmărind legăturile între ultima secvenţă a unui program înainte de întreruperea lui şi subiectul sau tema publicitară care urma. De la această observaţie. critica şi analiza discursului jurnalistic) şi textul terţiar adică bârfă. Oralitatea duce la o diversitate culturală pentru comunitatea imediată. Concluzia lor a fost că televiziunea prezintă o coerenţă structurală adâncă. Televiziunea devine. În momentul în care un program de televiziune este încorporat în cultura orală. se bazează pe competenţele discursive comune ambelor părţi: emiţătorii şi receptorii. trebuie specificat faptul că aceasta reprezintă nivelul trei al intertextualităţii. Budd. textul secundar (publicitatea. Poate nu întâmplător noul post de televiziune inaugurat în februarie de concernu Mediapro International se numeşte ACASĂ TV. inducându-i frica de orice altceva care nu este căminul său. la televizor. dar care nu sunt mai puţin educative decât „exemplele bune“. confort şi securitate. având ca rol circulaţia înţelesurilor. promo-uri. avem de-a face cu un proces oral activ. pauze pentru ştiri. un câmp polisemic ilogic. drept o ameninţare continua pentru individ şi familie. Textele TV trebuie să fie productive. un şir de secvenţe asociate de imagini întrerupte constant de publicitate. Individul este îndemnat să-şi caute preocupări care să îl ţină departe de sfera publică. Relaţiile intertextuale presupun trei nivele: textul primar. Decodarea mesajului devine astfel un proces activ.

Să trecem de cealaltă parte – a publicului – unde regăsim în televiziune sursa majoră de plăcere a vieţii. ci şi sisteme de orientare. plăcerea în audiovizual vine din dorinţa de a privi. totul pare real. Genurile nu sunt numai forme de codificare textuală. fracturată în programe. Televiziunea a dezvoltat. care se află în relaţii productive cu textul. şi de schimbare a ei. în — 21 — . Timpul televiziunii este unic: prezentul. din punctul de vedere al comunicatorului. Plăcerea. câteodată. O cerinţă a rutinilor de producţie este ca niciodată povestea să nu fie sfârşită definitiv şi irevocabil. pentru că acest lucru ar produce o limitare temporală. prin intermediul textului. publicitatea intercalată ar răspunde direct problemelor. forme narative distincte. de aşteptări şi convenţii care circulă între instituţia-industrie şi subiect. Unii cercetători au considerat plăcerea drept primul agent hegemonic. Totuşi. televiziunea este un mijloc de propagare a ideologiei şi de exersare a puterii. O replică slabă a voyeur-ismului. ci şi contradicţii active şi nerezolvate. Astfel. organizate în programe. genuri. concură la menţinerea unor structuri narative dechise. acest mod de consumare a produselor TV. Deci. recompensa oferită telespectatorului care se conformează ideologiei dominante. Toate aceste caracteristici ale televiziunii – natura segmentată. Consumând prezentul. de-a lungul timpului. aceste conexiuni nu dau doar unitate segmentelor textului. Televiziune înseamnă. audienţele active şi textele productive. având semnificaţii şi înţelesuri diferite în funcţie de discurs. intertextualitatea devine necesară pentru înţelegerea mesajelor mass-media. o rupere a fluxului. în primul rând. Astfel. iar. promiţând gratificaţii prin produsele prezentate. Psihanalitic vorbind.fluxului . care poate fi determinată psihanalitic. dorinţelor şi fanteziilor din naraţiune. fizic sau social este multidiscursivă în raport cu un text.

acestea au tot un rol de programare şi anume transferarea. Se poate face o paralelă. O altă cale de satisfacere umană este jocul. în Amurgul datoriei.căutarea mai degrabă a juisării (jouissance) decât a plaisir-ului (distincţia lui Rolland Barthes). Din punct de vedere social. a unei anumite atitudini pozitive asupra emisiunilor care urmează – în general. Prezent în programele TV sub forma emisiunilor-concurs. totuşi. prin contagiune sau influenţă. mai mult interactivă: privirea directă. adică plimbările prin magazine. a înlocuit morala puritană a interzicerii plăcerilor fizice şi a pedepsirii „păcătoşilor“. omul are o scăpare în munca depusă pentru cumpărarea ei. Acest mod de viaţă. Plasarea acestora din urmă între o emisiune-concurs şi un film artistic sau câteva filme seriale are ca scop uşurarea „digerării“ lor. fără scopul de a cumpăra. Etica protestantă. aceasta a devenit un mod de consumare a imaginilor şi a spaţiului. Un alt rol al emisiunilor-concurs ţine de reproducerea ierarhiilor — 22 — . Dimensiunea voyeuristică este. Gilles Lipovetski. este eminamente masculin. care este invitată – şi educată – să privească trupul feminin. prin consumarea imaginii realităţii. nu numai a bunurilor. plăcerea produsă de televiziune este o formă de control social din partea comunicatorilor. între obiect şi subiect. Din lanţul căutarea plăcerii – vinovăţie pentru consumarea ei. care a devenit un hobby. cu procesele obişnuite de cumpărare. pentru unii. situate la limita inferioară a prime-time-ului. Această programare operată de televiziune este destinată femeii. fetişizat pe ecran. duce la suprimarea diferenţelor între obiect şi imagine. ştiri sau emisiuni de maxim interes naţional. comparând „shopping-by-eyes“. Televiziune mai înseamnă şi plăcere comodă. cu ochii bărbatului. Camera video poate să personifice obiectele sau să imobilizeze subiecţii în obiecte. în care omul merită doar ce câştigă prin muncă. adresarea personală nu sunt caracteristice privitului pe furiş. descrie modul în care societatea contemporană s-a „pervertit“.

sociale. Tot în acest scop. Cunoştinţele testate sunt empirice. virtual. profesor. câteodată. Teama de eşec a societăţii contemporane este creată de mass-media. Aceste emisiuni produc şi ele audienţe active. recompensa sistemului este disponibilă. Factorul „noroc“ temperează duritatea selecţiei naturale. întreţinută de ea şi. tuturor (dar pe rând!). pentru a nu crea frustrări atât de mari. chiar combătută de ea. Deoarece ideologia dominantă insistă că fiecare are şansa de a se ridica peste nivelul său. — 23 — . Moderatorulprezentator are două roluri distincte: maestru de ceremonii şi examinator. factorul hazard are un rol însemnat. în care ceea ce vedem este adevărat iar acest adevăr confirmă ceea ce vedem. participante.chiar lejere.ambele – roluri de control. O ultimă definiţie a televiziunii este legată de afirmaţia lui Rolland Barthes cum că televiziunea este un mediu tautologic. Realismul ei articulează o relaţie clasică între narativ şi vizual. Aceste programe „quiz-show“ folosesc informaţia pentru a separa societatea în învingători şi învinşi.

Ceilalţi percep aceste mesaje. pe care le codează lingvistic şi tehnic. Importanţa acestor procese şi a activităţilor corelate ne este relevată de numărul mare de studii consacrate lor. Or. când puterea mass-mediei şi în special a televiziunii. care pot fi grupate în funcţie de gradul de influenţă care se presupune că îl are mass-media asupra consumatorului. şi le transmit. S-a renunţat la viziunea masificată a publicului mai ales ca urmare a modificării viziunii asupra identităţii. Judith Lazar vorbeşte de trei perioade: prima. în Sociologia comunicării de masă. Postmodernismul presupune ruperea individului de un model stabil şi pendularea între diverse influenţe. şi a treia. în care cercetătorii erau convinşi de puterea totală a mass-media asupra indivizilor. Primii compun mesaje. Astfel. egal influenţabilă. este considerată supremă. comunicarea de masă a fost subiect de cercetări şi experienţe. din primul deceniu al secolului nostru până la începutul celui de-al doilea război mondial.RECEPTARE ŞI INFLUENŢĂ Comunicarea de masă este un proces social care implică existenţa comunicatorilor – emiţătorii – şi a audienţei – receptorii. pe care le decodează. între anii ’30 şi ’60. perioada actuală. acest tip de identitate nu mai poate fi prins într-un model unitar al efectelor — 24 — . urmată de perioada efectului minimal. Însă. Încă de la începutul secolului XX. care vedeau receptorii ca pe o masă anonimă şi omogenă. cele recente accentuează asupra efectelor la nivel individual. spre deosebire de studiile de început.

Lasswell se axează pe funcţiile sociale ale comunicării. adică de locul în care se realizează medierea între stat şi societatea civilă (definiţie dată de J. în continuare. Marcuse – prezintă sistemul comunicării de masă drept instrument al întăririi puterii. Ultimele două. în grija mass-mediei. teoria hegemoniei culturale a lui Gramsci. au fost studiate şi de Serge Moscovici – care a introdus conceptul de reprezentări sociale pentru ceea ce Lasswell numeşte norme sociale comune.comunicării. în secolul nostru. O altă orientare. determinat în aceeaşi măsură de situaţia obiectivă de comunicare. în Paradigme ale comunicării de masă. pag. al controlului social şi al reproducerii ideologiei dominante. valori şi experienţe împărtăşite de toţi membrii grupului. Mecanismul principal este cel al îndepărtării maselor de sfera publică. — 25 — . aşa cum au fost ele sintetizate de Judith Lazar (1991 ). Aceste reprezentări au rolul de a construi şi a reproduce imaginarul colectiv al societăţii. Ioan Drăgan. o funcţie de transmitere a moştenirii sociale peste generaţii şi una de legitimare a statutului social. Voi puncta. care asigură coeziunea colectivităţii şi sensul identităţii de grup. Teoriile conflictului social. Ideea de la care se porneşte este că nu trebuie să deducem consecinţele sociale ale comunicării de masă din intenţiile sale aparente (explicite). El propune trei funcţii principale: cea de supraveghere a mediului. Propagarea lor cade. câteva dintre cele mai importante teorii asupra comunicării. 97). Habermas. cât şi de cea subiectivă. Receptarea devine un proces profund individual. Teoria funcţionalistă a lui Robert Merton disociază efectele comunicării în manifeste şi latente – voite şi involuntare. Lowenthal. postulate de Şcoala de la Frankfurt prin reprezentanţii săi – Adorno. prin ce au adus ele nou în câmpul studiat. pune egal între a deţine puterea şi a avea acces la mass-media.

Despre aceste două teorii am mai amintit în capitolul 1. Ce nu am accentuat însă, este rolul specific pe care televiziunea îl atribuie publicului. Acest lucru este observabil în România, mai ales în oraşele mici şi la populaţia neocupată (şomeri, pensionari, elevi, studenţi, casnice) sau ocupată în economia falimentară. Rolul despre care vorbesc este acela de telespectator. Individul este invitat să îşi ocupe locul în faţa televizorului şi să trăiască o realitate mediată. Televiziunea îi induce atitudini faţă de lumea înconjurătoare, una din cele mai importante fiind pericolul care îl pândeşte afară. Această frică respiră prin toate produsele mediatice; pericolul potenţial poate fi ocolit prin rămânerea în casă. Această condiţionare de „acasă“ duce la o reală izolare de social, dar mai ales de politic. Apatia în ceea ce priveşte problemele politice este indusă. Însă importanţa acordată implicit acestui rol duce la construirea identităţii în jurul lui. În noapte de Revelion ’98, Florin Călinescu a spus, în timp ce îi preda ştafeta lui Andi Moisescu: „... şi iată, dvs., care sunteţi acum – nu? – telespectatori profesionişti... “. Onoarea de a deveni telespectator profesionist nu se obţine prin calitatea receptării, ci prin cantitate- cel puţin la PRO TV. Teoria determinismului tehnologic (Harold Innis, Şcoala din Toronto) accentuază pe diferenţele de canal. Tehnica utilizată de canalul dominant într-o societate determină maniera in care membrii ei raţionează. Teoria cultivării (G.Gerbner) şi-a propus să studieze relaţia dintre televiziune şi audienţe. „Televiziunea este arma absolută a societăţii americane“ (Judith Lazar, pag.156), capabilă să influenţeze pe termen lung percepţiile individului printr-un proces subtil, numit „cultivare“. Cele trei surse ale eficienţei televiziunii sunt: – sistemul de mesaje repetitive şi continue, care reuşeşte lesne să menţină şi să intărească valorile şi comportamentele convenţionale;

— 26 —

– sistemul extins de emisie, care poate „atinge“ aproape toţi membrii societăţii; – realismul artificial cu care prezintă lumea, care permite ocultarea aspectelor reale. Televiziunea are ca rol principal, după Gerbner, difuzarea şi stabilizarea modelelor sociale. Această socializare a rolurilor standardizate stă la baza coerenţei, a stabilităţii sociale. Televiziunea inculcă rezistenţa la schimbare, conformarea la o ordine dată, difuzată prin toate produsele audio-vizuale: filmele, care prezintă un anume tip de relaţii şi comportamente, ştirile, aşa cum trebuie ele privite, programele pentru copii, care au ca rol explicit nu numai divertismentul, ci şi socializarea, şi, bineînţeles, publicitatea, care indică valoarea în societate. Diferenţa real-televizual a fost studiată şi sub raport cantitativ. „Diferenţialul de percepţie“ propus de Gerbner, ca un indice de alienare în raport cu realitatea socială, depinde de durata expunerii la mesaje televizate. Teoria culturală elaborată la Universitatea din Birmingham de o echipă coordonată de Stuart Hall încearcă să explice modul în care cultura de masă joacă un rol important în integrarea şi subordonarea factorilor opoziţionali din societate. Diferitele grupuri sunt legate într-un tot unitar prin cultură – acest sistem de simboluri şi mesaje care absoarbe diferenţele şi le valorifică. Herbert Schiller vede comunicarea de masă drept cel mai eficient mecanism de dominare al ţărilor lumii a treia. Valorile culturale importate sub forma divertismentului sunt un factor de poluare a culturilor locale. Valorile introduse – cele ale capitalismului american – vizează în mod deliberat colonizarea culturală, şi, mai apoi, aservirea ţărilor respective ca pieţe de desfacere pentru produsele şi serviciile americane.Acest proces este numit colonizare culturală.

— 27 —

RECEPTAREA Receptarea este acea formă a activităţii umane prin care un mesaj este perceput, înţeles şi interpretat – adică decodat. Problema care se pune, în procesul emisie-recepţie, este identitatea codurilor folosite de cei doi actori: comunicatorii şi publicul. Cele două determinante ale procesului sunt condiţiile obiective ale comunicării – mesajul, suportul lui, climatul şi cadrul – şi condiţiile subiective – individul în toate aspectele sale – afective, intelectuale, morale şi socioculturale. Deci succesul comunicări nu depinde numai de identitatea de cod, ci şi de conjunctură. Receptarea presupune trei momente distincte: momentul pregătitor, în care se realizează informarea preliminară şi selecţia operată la nivelul canalului şi al programului, cel a receptării propriu-zise, şi cel al reacţiilor la mesaj. În prima etapă,individul primeşte informaţii sau le caută, de la surse publice – publicitate sau promoţiune, programe TV – sau private. Acest moment este dominat, sub raport psihologic, de aşteptări. Aşteptarea este o stare subiectivă de proiectare a unor nevoi şi speranţe asupra mesajului care va fi urmărit. Orizontul de aşteptări asociat fiecărei acţiuni de receptare cuprinde motivaţiile subiective ale acestui act. Aprecierea corectă a acestui orizont are finalitate comercială. Modul de determinare a aşteptărilor publicului se face prin studierea reacţiilor la mesaje. Receptarea propriu-zisă cuprinde şi ea mai multe etape: percepţia, înţelegerea, care presupune descoperirea sensurilor pe baza codurilor comune, şi asimilarea, adică introducerea sensului decodificat în ansamblul reprezentărilor individului. Din perspectiva receptării, publicul poate fi clasificat în public real (cei care receptează efectiv mesajele într-o perioadă dată ), public ţintă, adică cei vizaţi — 28 —

Între consumatorii de mesaje mass-media nu există relaţii directe decât la nivel restrâns. a căror schimbare o operează instanţele mediatice. o sferă mai largă. iar apartenenţa la grupuri şi clase sociale diferite duce la imposibilitatea unei reacţii unitare. câteodată. de înţelegere a sistemului social. să stabilească tipologii de comportamente şi profiluri ale publicului în funcţie de canale. pe motivaţiile receptării şi pe efectele consumului de produse mediatice în plan comportamental. Aceste studii sunt realizate cu scopuri diferite. Raportul cauză-efect dintre receptare şi influenţă este motivul pentru care se cercetează receptarea pentru a se ajunge la concluzii privind influenţa. atitudinile şi comportamentele publicului. Putem vedea mass-media ca pe un sistem care. Primele.de mesaj. să exprime în cifre satisfacţia faţă de anumite mesaje. în momentele de tranziţie ale unei — 29 — . pe consecinţele acestora. INFLUENŢĂ Receptarea mesajelor mass-media a fost studiată de-a lungul anilor prin mai multe metode. diversitate. În Dicţionarul de sociologie Larousse. şi publicul potenţial. Publicul de masă se caracterizează prin anonimat. sunt folosite ca materiale auxiliare pentru studiile calitative – care au la bază motivaţii ştiinţifice. ajută la funcţionarea sistemului consumatorist în care trăim. noninteracţiune şi lipsă de structurare. care se poate extinde la întreaga populaţie. Metodele cantitative de cercetare au căutat să evalueze audienţele în cifre. precum şi a unui răspuns comun la mesaj. cu finalitate comercială. şi. „influenţa este un mod de comunicare având ca scop convingerea“. Deci se are în vedere opiniile. Metodele calitative au pus accentul pe opiniile despre mesaje.

care e însuşită de indivizi prin unitatea imagine-sens asociat. atribuite unor obiecte sociale. Ele dau sens realităţii neutre. Grupul dă norme de comportament interiorizate prin modele — 30 — . Obiectele sociale polimorfe sunt noţiunile cărora nu li se poate da o definiţie ştiinţifică. Bagajul comun de imagini şi sensuri îşi pune amprenta asupra gândirii şi acţiunilor fiecăruia dintre membri. şi chiar de a le distribui.societăţi. pe care o consolidează ulterior. implementează o viziune a socialului. Aceasta se realizează prin reprezentările sociale – concept folosit în psihologia socială pentru a desemna cele imagini corelate cu un sens. Ultimele două funcţii – cea identitară. Ele primesc un conţinut social în funcţie de determinantele de moment ale societăţii. În general. Serge Moscovici spune că ele „domesticesc ce este străin“. Maşina de fabricat zei). a căpătat şi dreptul de a indica recompensele şi pedepsele. care defineşte identitatea şi permite salvarea specificităţii de grup. al valorilor şi ideilor prezente în viziunile adoptate de grup şi „reglează conduitele dezirabile sau admise“ (vezi Serge Moscovici. Deci miza reprezentărilor sociale este foarte mare. în momentele de stabilitate. Urmează funcţia de integrare a cunoştinţelor şi faptelor noi în cadre familiare deja existente. şi cea de orientare. aceste obiecte prezintă o foarte mare importanţă pentru definirea identităţii individuale şi a identităţii de grup a indivizilor. stabilesc legături între individ şi societate şi asigură sensuri comune proprii unei comunităţi. Ele determină câmpul comunicărilor posibile. În jurul acestor reprezentări sociale se formează conştiinţa apartenenţei la comunitate – liantul oricăror grupuri. Această funcţie de control social este atribuită mass-mediei. de ghidare a comportamentelor şi practicilor – relevă influenţa pe care o are grupul asupra membrilor săi. Reprezentările sociale au câteva funcţii de bază. Aceasta este funcţia de cunoaştere. În momentul în care mass-media a preluat de la instanţele tradiţionale rolul de socializare a indivizilor. ca principal emiţător de modele şi garant al coerenţei de grup.

adică elementele care le dau consistenţă şi durabilitate. societate. astfel încât comune tuturor membrilor sunt foarte puţine dintre sensurile asociate. Din perspectivă istorică. Nodul central e determinat de memoria colectivă şi de sistemul normativ al grupului.dezvoltare. În fapt.abstracte. sunt foarte greu de schimbat. colectivitate. Din punctul de vedere al individului. iar indivizii. Moscovici a găsit o formă de organizare a acestora într-un nod central. cărora li se pot asocia mai multe sensuri. Lupta cu limbajul de lemn care reuşise golirea de sens a unor termeni cere o reinvestire cu înţelesuri: democraţie. sunt preluate de grupurile interesate din societate. Dar legătura dintre acestea două suferă influenţele individualităţii. sunt stereotipurile. ca formă comună de manifestare a luptei pentru putere. Obiectele sociale polimorfe. muncă patriotică. oferă coerenţă grupului. Simplificate şi impuse. şi elemente periferice. care este esenţa. Trecerea României de la economia comunistă la cea capitalistă presupune schimbarea tuturor reprezentărilor sociale. deoarece sunt internalizări ale unui sens transmis prin vehiculul-imagine. având ca scop transmiterea unei formule acreditate despre un alt grup. chiar şi noţiunea de timp. libertate. Totuşi. şi reprezentările sociale au la bază tot o lipsă de informare. reprezentările sociale pot contribui la justificarea unei acţiuni. Un tip specific de reprezentări sociale. reprezentările sociale. ele nu trebuie văzute ca nişte sensuri impuse din afară. face ca grupul care îşi impune viziunea asupra unui obiect social să deţină puterea. stereotipurile sunt operaţionale mai ales pe terenul lipsei de informare. prin felul în care preiau aceste reprezentări. Lupta pentru înţelesuri. legate de perceperea alterităţii. — 31 — . necesită ajustări şi reintroduceri în limbă cu sensul propriu perioadei. care se constituie într-o modalitate specifică de lectură a realităţii. fiind influenţat doar de evenimente majore.

Construirea lor înseamnă construirea înţelesurilor sociale. Dacă prima parte a definiţiei se suprapune peste rolul reprezentărilor sociale. ca mod de schimbare a credinţelor şi atitudinilor. atitudini şi credinţe ale indivizilor este „filtrat“ prin această grilă de lectură a realităţii care sunt reprezentările sociale. Un alt tip de propagandă este comunicarea facilitantă – un mod de a ţine legătura între emiţător şi receptori. care încearcă să aducă publicul la pasivitate. în cadrul acestui proces. Frustrările induse prin comparaţie între nivelul de viaţă din ţările sărace importatoare de programe de divertisment şi culturale.al manipulării. duce la dorinţa de urmare a pattern-urilor occidentale. în scopul menţinerii unei atitudini pozitive a celor din urmă faţă de primii. de a manipula cunoştinţele şi de a regiza comportamentele“ (vezi Jowett&O’Donnell. să-l facă dispus să accepte orice şi să nu aibă simţul provocării. Propaganda este „încercarea deliberată şi sistematică de a forma percepţii. situaţia concretă în care reprezentarea funcţionează. Ele sunt partea vie şi mobilă. Universul de opinii. şi nivelul de trai al persoanelor prezentate în aceste programe. Persuasiunea este un proces comunicativ care are ca scop influenţarea celorlalţi. în „here and now“. Revenind la influenţa socială. Herbert Schiller este citat şi de Jowett şi O’Donnell în Propaganda&Persuasion cu teoria sa despre efectele colonizării culturale. Propaganda and Persuasion). Propaganda poate lua mai multe forme – de la ideologia activată la propaganda integrativă. — 32 — . dar sunt şi foarte uşor de schimbat. aceasta are mai multe moduri specifice de manifestare: prin intermediul propagandei. prin simboluri verbale şi non-verbale. celelalte două presupun o finalitate precisă. al persuasiunii.Elementele periferice ţin de ancorarea reprezentării în realitatea de moment. O’Donnell afirmă că emiţătorul şi receptorul sunt legaţi.

această definiţie surprinde esenţialul. — 33 — . Chiar dacă nu afirmă explicit legătura dintre a avea acces la mass-media şi a deţine puterea.Felul în care John Fiske a văzut televiziunea – ca un „purtător şi provocator de înţelesuri şi plăceri“ – reprezintă o sinteză a studiilor comunicării audiovizuale.

în septembrie 1997. Media Print. cu statut de parteneriat privat. Media Tel. 168 de ore pe săptămână. Young&Rubicam). în sistem joint-venture. este o reţea de televiziune. care avea o ofertă semiprofilată (ştiri şi sport). Casa de Editură PRO. şi emite în limba română. — 34 — . făcând parte dintr-o reţea mediatică creată prin asocierea grupului românesc Mediapro cu Central Media Enterprises (CME). PRO TV. devenea PRO TV. denumită Mediapro International. agenţia de ştiri Mediafax şi multe alte firme de producţie audiovizuală. Structura de programe este următoarea: – PRO TV emitea. Zona geografică ţintită este teritoriul României şi Republica Moldova. mediatică şi publicitară (Media Vision. Această asociaţie. deţine posturile de televiziune PRO TV şi de radio PRO FM. Video Vision. Media Graph. Ion Ţiriac şi CME. raportul devine 60%-40%. 70% programe străine şi 30% programe româneşti.PRO TV – TE UIŢI ŞI CÂŞTIGI! La data de 1 decembrie 1995. Sursa de venituri a postului – publicitate 100%. Proprietarii canalului sunt Adrian Sârbu. Canalul 31. lansat printr-o campanie intensivă. În februarie 1998. În total.

Se estimează că un număr de 4.– După genuri.263 cămine pot recepţiona acest canal. iar cota de piaţă all-day–all-week. PRO TV deţine un număr de 9 staţii locale şi are afiliate alte 13 staţii. Din datele obţinute de la departamentul de relaţii cu publicul. Acest lucru este arătat de toate sondajele de opinie efectuate în intervalul de la lansarea postului şi până acum (vezi anexele). „the daily reach“ este de 69%. Europa Nova. filmele artistice 24. La momentul respectiv. entertainment (divertisment). cifrele erau de 64%. un public imens. PRO TV a câştigat. prin care a captat şi reţinut atenţia. cu două canale publice (TVR 1 şi TVR 2) şi mai multe canale private mediocre (Antena 1. cota de piaţă în prime-time pentru aria de acoperire este de 43%. de 42%. Canal 38-Amerom). Tele 7ABC. Într-un peisaj TV anost. acoperirea teritoriului vizat era de 61% pentru piaţa românească şi de 88% pentru piaţa urbană a televiziunii. iar producţiile proprii. În septembrie 1997. Pentru aceeeaşi arie. întrun timp foarte scurt. sport şi programe pentru copii. jocuri şi concursuri.09%. nici un alt post de televiziune nu folosea acest mod de creştere a audienţei. Este preluat prin 246 de reţele de distribuţie prin cablu în 187 de oraşe. filmele seriale ocupă 35. Noutatea absolută cu care a venit PRO TV . 40%: ştiri (4. Promoţiunea a avut în vedere lansarea postului şi campaniile ulterioare de întărire a imaginii.108. a fost promoţiunea.91% din grilă. din care 3.5 milioane cămine sunt legate prin cablu la PRO TV. respectiv 90% acoperire în oraşe.5% din totalul orelor de emisie). În februarie 1998. — 35 — .

încă. Formula aleasă de PRO TV. După lansarea PRO TV. dar şi agresivă. În februarie 1998. prin asocierea a trei posturi mai mici. ştiri. adică exact terenul pe care se află acum PRO TV: un post care să ofere filme. Românii urmăreau. într-o formulă atractivă. În 17 decembrie 1997 a fost lansat canalul Prima TV. haosul mai scăzuse. concernul Mediapro a mai inaugurat un post. TVR din lipsă de ceva mai bun.Context mediatic intern După decembrie 1989. Antena 1 îsi formase deja un public fidel. Şi chiar interactivă. Publicul s-a segmentat. Creşterea ofertei şi stabilizarea relativă a publicurilor pe canale a dus la o modificare a peisajului mediatic general: presa scrisă a mai pierdut din importanţă. care venea să completeze tabloul ofertei. Însă rămânea un gol neacoperit. s-a orientat spre zona care îi oferea cea mai mare satisfacţie. Iar de când numele mari ale presei apar în talk-show-uri. Însă oferta s-a dezvoltat în aşa măsură încât a depăşit cererea. din caracterul ei de furnizor prompt al informaţiei. nevoia de informaţie şi de liberă exprimare au dus la o explozie e presei scrise. Exista o piaţă bine definită a presei scrise. În 1995. Acasă TV. Zonele care rămăseseră neexplorate erau revistele-magazin (de ţinută înaltă) şi televiziunea. Alţi telespectatori potenţiali se legau la o reţea de distribuţie prin cablu. pe micul ecran. în special cotidiene. Sute de ziare au apărut. deşi destul de restrâns. care au prins un teren propice – cererea era foarte mare. divertisment. Antena 1 a avut o tentativă de relansare. a radioului. materializată în timp în două sloganuri – ASTA-I TELEVIZIUNEA! şi TE UIŢI ŞI CÂŞTIGI! – era nu numai atractivă. ziarele şi-au pierdut oarecum şi rolul de lideri de opinie — 36 — .

prin schimbarea grilei de programe. PRO TV. Însă acest program nu a fost sprijinit de studii serioase de piaţă. toate acestea au fost mai întâi folosite experimental. Din păcate. informatica.datorat editorialelor. cinematografia. TVR. În Televiziunea Română s-a ajuns la o degradare a calităţii programelor din cauza statutului incert şi a conflictelor interne. al sunetului. fotografia. acest gen de informaţii şi abordări a devenit specific acestor publicaţii. A introdus un program promoţional care să se apropie ca mod de adresare de PRO TV. rămâne o ofertă bună nu numai pentru cei care îşi regăsesc nevoile de consum în grila de emisie. pe o scară mai largă. de către „pionieri“. apoi. fără să atragă acel public pe care îl viza. tiparul. ci şi pentru cei care rătăcesc printre programe sau nu sunt mulţumiţi de nici un alt post. În aceste condiţii. cu o strategie coerentă şi ţintită. TVR a încercat. având şi avantajul imaginii în mişcare. Context mediatic extern Fiecare invenţie în domeniul comunicării a presupus mai multe etape în adoptarea sa: scrisul. să copieze formula PRO TV. Astfel. Apariţia revistelor-magazin a dus la scăderea cererii de emisiuni de televiziune de acest tip (magazin). mai ales pentru oraşe. în scopul — 37 — . au avut de suferit şi emisiunile de cultură. a genericelor şi chiar a stilului celor care apăreau pe ecran. care acum se „dezbat“ la ore de maximă audienţă. la un moment dat. televiziunea. Creşterea ofertei radio în FM. reuşind să deruteze publicul pe care îl mai avea. de care se achita în modul cunoscut de toţi. a abordării. a dezbărat televiziunea de sarcina difuzării de muzică.

chiar şi jurnalele de ştiri. Perioada actuală. a trecut deja prin toate etapele. în care s-au consolidat cunoştinţele de utilizare. câteodată. Clasicismul televiziunii corespundea modernităţii. mişcări bruşte de cameră. Stilul videoclipului s-a impus în televiziune. Obiectele folosite îşi schimbă statutul: din mijloace de descriere de vin unelte ale creaţiei. Televiziunea. sunete venind din memoria ancestrală. tehnic. Cea de-a doua ar putea fi numită perioada clasică.descrierii sau al reproducerii unor lucruri deja create. deşi un domeniu recent al comunicării. Televiziunea vine să propună problemele de dezbătut. Similitudinile cu cinematografia au permis „împrumutarea“ modalităţilor de exploatare a limbajului audiovizual. Acum. i se aduc chiar îmbunătăţiri. de explorare a unui spaţiu atât de haotic. Reprezentările pe care le dă seamănă cu psihicul indivizilor din public: imagini întretăiate. cu mijloace specifice televiziunii. dar nici el nu ştie ce caută. individul este bombardat din afară cu mesaje pe care nu mai pridideşte să le decodeze. a creativităţii. televiziunea este un mijloc de întreţinere a haosului. — 38 — . a impus schimbarea viziunii. Prima ne este mai puţin cunoscută. invenţia este deja foarte bine cunoscută. Eul publicului era divizat între imaginea de sine reală şi cea visată. post-modernă. sunete neidentificabile. este cea mai importantă. care durează fracţiuni de secundă. mesaje care îi ocupă timpul atât de bine. invadând. iar produsul final este original. gânduri neduse până la capăt. ci rămâne o nebuloasă. dar niciodată împlinită. o dorinţă inconştientă. Omul post-modern caută toată viaţa. tot ea vine şi cu soluţiile. În post modernism. A treia etapă. încât problema identităţii nu se mai pune la modul conştient.

contribuie la substituirea. centrate pe ideea de câştig. Marile sale campanii. fie că aveau sau nu acoperire ideologică. de către români. au dus la o adaptare rapidă la noua sursă de divertisment. prin acoperirea acelui segment de public mobil şi educat în spiritul anumitor valori. programe de divertisment –. cum este ea prezentată în broşurile de promovare „PRO TV – WATCH & WIN“. PRO TV a adus o formulă „atractivă şi occidentală“. După ce euforia libertăţii căpătate a trecut. dacă nu au mijloacele de a supravieţui. folosirea unor cuvinte-cheie bine alese. a oricărui partener posibil de dialog cu un televizor. informaţii şi plăceri. au înfierbântat mii de minţi. frazele scurte şi percutante. în mintea publicului. încă de la lansarea sa. Context economic intern La momentul lansării postului PRO TV. Publicul român luase deja contact cu schimbările survenite ăn comunicarea umană. programele urmărite 24 de ore — 39 — . Acest comportament a putut fi observat şi fără sondaje de opinie: milioane de cărţi poştale PRO cumpărate şi expediate. care s-a dovedit a fi foarte eficientă. însoţită de un fundal sonor alert.Abordarea directă şi intimitatea pe care aceasta o creează. cărţi. PRO TV a adus acea abordare care era necesară. un sondaj CURS releva faptul că 60% dintre români nu erau deloc mulţumiţi de felul în care trăiau. PRO TV a marşat pe această idee. deoarece se simţea nevoia de „altceva“. În acest context. nepretenţios. românii s-au trezit că nu prea au ce face cu ea. prin produsele mediatice importate – filme. cumpărate de alte canale mass-media. Şi. Stilul facil. o grafică computerizată dinamică. În decembrie 1995. românii – cea mai mare parte a lor – duceau un trai la limita mizeriei.

PRO TV a devenit. pentru telespectator.pe zi pentru a nu pierde nimic şi a răspunde la întrebarea aducătoare de câştiguri materiale. pentru unii. Un alt fel de Caritas. prin chiar alegerea acestei formule. Spoturile. care era „Numai la PRO TV“. la PRO TV. ideile acesteia. extrem de percutante. Însă şi-au asumat acest risc. Avantaj sau dezavantaj. ceva mai transparent. poate influenţa receptarea lor integrală sau poate duce chiar la refuzul receptării. o înfăţişare destul de prozaică. În toamna anului 1997 s-a renunţat la acest slogan. Ataşamentul faţă de post s-a produs pe această filieră. care ba moare. prezintă avantajul de a „lectura“ înainte de emisiune. după cum indică şi denumirea.după cum sunt privite lucrurile: o decodare anterioară. dar care cândva cu siguranţă că îţi va lăsa toată averea. Goana după aur a căpătat. prin ochii altcuiva. telefoane date zi şi noapte pentru „Câştigul PRO“. Ideea de câştig nemuncit a avut întotdeauna mare succes la români. spoturile pentru filme şi emisiuni proprii. Fiecare promo se termina cu sloganul postului. care propun o — 40 — . ba nu moare. unchiul din străinătate. repetate îndeajuns de des pentru a face inutilă prezentarea pe ecran a programului zilei. şi create de specialiştii de la departamentul „Promo“. Se disting. Concepute ca scurte spoturi care să informeze despre o emisiune sau o campanie. care să puncteze ideea centrală a fiecăruia. Ele se bazează pe nişte cuvinte-cheie. ele au beneficiat de avantajele unui limbaj publicitar. * Materializarea formulei de succes a PRO TV o reprezintă promourile. totuşi. Scopul lor este. Promo-urile de la PRO TV pot fi încadrate într-o tipologie. promoţional. astfel.

Campaniile cu vânzare de cărţi poştale PRO. De-a lungul anilor. o eficacitate — 41 — . Aceste acte angajante. au fost „VOTEZI ŞI CÂŞTIGI!“ şi „OPERAŢIUNEA PRO NATO“. cu substrat ideologic. Câştigurile fabuloase puse în joc ( un Mercedes. fiind destul de diferite. în cazul de faţă. a vota sau a-şi exprima atitudinea favorabilă intrării României în NATO. de către sute de mii de oameni. care a însoţit o prezentare mai lungă. şi una mai scurtă. Celelalte. 2. au fost de două tipuri. a avut un rol de autodefinire şi statutare a postului. şi cele care ţin de campanii. Acest lucru înseamnă că un comportament ulterior cumpărării şi expedierii lor are mai multe şanse de a fi conform angajamentului verbal sau comportamental. 10 milioane) au dus la o adevărată vânătoare de cărţi PRO şi la transformarea nopţii dintre ani într-o urmărire înfrigurată a extragerilor. cu motivaţie exclusiv materială – carţile poştale PRO lansate în decembrie 1996 şi decmbrie 1997. Cărţile poştale cumpărate şi trimise în scopul câştigului material s-au constituit ulterior în comportamnete angajante (Joule&Beauvois.viziune asupra respectivului produs mediatic. cu text în limba engleză. Iar campaniile PRO sunt şi ele de mai multe feluri. însă nu pot fi prinse într-o clasificare. PRO TV a dus următoarele campanii: 1. totuşi. 1 miliard.52). Campania de lansare a PRO TV. şi de creare a imaginii postului. Sloganul folosit – ASTA-I TELEVIZIUNEA! –. 100 de milioane. pag. studiate de Joule şi Beauvois. Primele. nu au. constituind o bază pentru alte acte. fără alt text. pentru tragerile din noaptea de Revelion.

Coman. adoptată. la unele persoane. alături de Thanksgiving Day şi Hallowe’en. Americanii. în timp. pe de altă parte. Campaniile pentru Valentine’s Day. Gerbner apud M. Această sărbătoare îşi are locul ei în Occident. Micile evenimente şi concursuri create de PRO TV au fost transmise în direct. Din culisele celei de-a patra puteri. Ideea de bază a acestora a fost adunarea cât mai multor bucureşteni în locurile vizate. Campaniile pentru 1 Martie şi 8 Martie. beneficii materiale. în cazul în care actul pregătitor a avut o altă motivaţie – de regulă. pentru ortodocşi. pag. încercând să se desprindă definitiv de ţările din — 42 — . am putea numi acţiunea „programare culturală“. printr-o expunere intensivă la mesajele mass-media ţintite. 173) este asimilarea unui anumit mod de a gândi lumea înconjurătoare. Venirea primăverii şi Ziua Femeii au beneficiat de evenimente organizate de PRO TV.de 100%. 4. În 1997. unde Sf. fără a avea o bază în tradiţia românească. În cazul de faţă. Există. Efectul obţinut prin „cultivare“ (G. PRO TV –ului îi revine „meritul“ de a încerca să o naturalizeze şi în România. Cuvintele-cheie ale acestor spoturi au avut două coordonate principale: pe de o parte. iar. 3. Valentin nici măcar nu se sărbătoreşte în aceeaşi zi. o campanie similară a avut loc şi pentru Duminica Floriilor. în 1997 şi 1998. de respingere a comportamentului sau atitudinii la care s-a aderat iniţial. transmise în direct. din diverse locuri. concepte care să trezească interesul pentru problema din fundal. cele despre câştiguri. un efect-bumerang. pentru că această sărbătoare va fi.

pentru toţi românii. şi în acelaşi timp sărbătorea Paştele. Campania „Un american la Bucureşti“. 6. Nu este vorba numai de timpul alocat. aprilie 1997.care veneau. Telespectatorul era „conectat la marea tensiune a alegerilor“ de către Adina Goriţă. Românul. Relansarea a fost gândită în contextul unei strategii de definire a publicului-ţintă. Acest public a devenit acum. urma să ia lecţii de la beneficiarii uneia dintre cele mai vechi sisteme parlamentare – lecţii de vot (vezi anexa E6). ca o ironie la adresa mersului istoriei. care în toamna anului 1996 votase şi câştigase. sau cumpăra noile cărţi poştale PRO NATO. 7. 5. Campania a avut ca scop creşterea audienţei pentru reportajele în exclusivitate ale echipelor PRO TV trimise la londra. Venirea lui Bill Clinton la Bucureşti a beneficiat de una din cele mai „bogate“ campanii din partea PRO TV. Campania de relansare a postului de radio PRO FM. continuată de campania „Generaţia PRO“. în 11 iulie. şi-au creat sărbători proprii. Alegerile din Marea Britanie. o legătură în care omul acceptă rolul televiziunii de a-i arăta viitorul – ca un zeu sau un prezicător. Avându-i ca maeştri de ceremonii pe fraţii Vintilă şi pe Andrei Gheorghe. ci şi de ideile puse în joc pentru a aduna cât mai multă lume în Piaţa Universităţii. sau de resursele materiale. şi ca naşi — 43 — . Acum ei le împrumută aceste sărbători. Pretenţia PRO TV-ului de a „arăta faţa lumii aşa cum va fi“ încearcă să creeze o legătură transcendentă între post şi publicul său. din vara anului 1997. „generaţia PRO“.

bazate pe imagini tari şi cuvinte-cheie. concursuri sportive în Costineşti – au ajutat la identificarea membrilor generaţiei. şi prin aceleaşi metode. jurnale de ştiri – absolut toate au avut parte de promo-uri. pentru emisiuni: filme artistice. fie ca gen. al cărui prim criteriu de segmentare a fost vârsta. postul devine depozitarul valorilor unei generaţii în formare. Pentru concertele din Costineşti a fost compusă o melodie. Textul (Costineşti. emisiuni economice. (a cărui legitimare a adus-o apariţia curentului CONTRA). Următorul pas a fost stabilirea unui set de valori care să le dea identitate şi coerenţă de grup. Cu aceleaşi mijloace.. În cazul de faţă. aceşti tineri au devenit nu numai ascultătorii postului PRO FM. un limbaj comun. seriale. care au permis stabilirea unor coordonate pe care să se meargă. fie luate în parte. fiind singura instanţă care să dea reprezentările sociale şi simbolice pentru o categorie nouă de consumatori de televiziune. Fie că au avut ca scop câştiguri materiale. Aceste spoturi. sunt create printr-o — 44 — . Evenimentele PRO ulterioare – concerte în Bucureşti şi Costineşti. sau au fost pură publicitate pentru anumite evenimente proprii. un stil de îmbrăcăminte aparte. PRO TV a dezvoltat un sistem de autopromovare. difuzată în fiecare zi în deschiderea reportajelor speciale transmise. Acestea ar fi cele mai importante campanii lansate de PRO TV. Acest lucru înseamnă distracţii comune. toate au fost construite în urma unor cercetări de marketing.formaţia „Timpuri Noi“. PRO TV te-nvaţă să iubeşti“) ne relevă un alt rol asumat de PRO TV: acela de educator. ci şi adepţii curentului PRO. talk-show-uri..

strategie de atingere a sensibilităţii telespectatorului. Pentru filme, fie că se speculează latura comică sau suspansul, promo-ul propune o prelectură prin prisma unor idei preluate din film şi aduse la un grad mai mare de generalizare. Se ridică nişte probleme de interes uman: filmul sau emisiunea aduc rezolvarea. În cazul emisiunilor proprii, se propune discutarea unor probleme de interes naţional şi se dă ca sigură rezolvarea lor în cadrul programului de urmărit. Aici se manifestă o disfuncţie a televiziunii: telespectatorul capătă impresia că este de ajuns să vorbeşti despre problemele reale, pentru a le rezolva. Din păcate, în acest moment, tot mai multe televiziuni adoptă această tactică, creând iluzia unui sistem social care se mişcă încă. Promovare înseamnă, într-o oarecare măsură, publicitate. Promoul se aseamănă unui clip publicitar. El cuprinde o latură informativă – numele emisiunii, ora şi ziua precum şi alte detalii specifice, cum ar fi pentru un film actorii principali şi regizorul, iar pentru o emisiune, invitaţii si tema de dezbatere. Acestea sunt echivalente informaţiilor despre produsul în vânzare, în publicitatea comercială. Cealaltă latură ţine de rolul persuasiv al publicităţii. Mijloacele folosite sunt: cuvintelecheie, strategia discursivă, vocea care citeşte textul, imaginile alese, sunetul şi montajul. Constanta acestor mesaje a fost, până în toamna anului 1997, încheierea lor pe sloganul „NUMAI LA PRO TV!“, rostit de aceeaşi voce pe imaginea siglei postului. În calitatea lor de mesaje publicitare, promo-urile pot fi analizate cu mijloace specifice: analiza semiotică a discursului publicitar, analiza din perspectiva psihologiei sociale, chiar din perspectivă etică. Publicitatea a fost criticată, de-a lungul secolului nostru, de către mai toţi umaniştii – semioticieni, psihologi, sociologi, filosofi, doctori,
— 45 —

esteticieni. Glorificată de cei care vedeau în ea doar latura informativă, dar şi de cei care îi atribuie rolul de formare a reprezentărilor sociale, publicitatea a fost, pe rând,depersonalizantă, standardizantă, alienantă, frustrantă. În Fericirea ca obligaţie, Francois Brune găseşte şapte verbe reprezentative pentru ceea ce înseamnă publicitatea: a reduce, a frustra, a erotiza, a aliena, a recupera, a infantiliza şi a condiţiona.Aplicate la cazul nostru, aceste verbe pot fi traduse astfel: a-i reduce pe oameni la starea de public telespectator, a-i frustra, nedându-le răspunsurile promise. A-i aliena, propunându-le o existenţă de consumatori de semne ale realităţii. A recupera, în mesajul publicitar, orice idee care ar fi putut să scape. A condiţiona omul de adevărurile comerciale. Şi a-l infantiliza – dându-i cu linguriţa porţii mici de „adevăr“. Şi probabil că s-ar mai putea găsi şi altele. Lupta continuă pentru cote de piaţă, fie că este vorba de piaţa unui bun sau a unui post de televiziune, a dus, în timp, la discursuri bazate din ce în ce mai mult pe calităţile consumatorului. Omul nu regăseşte în reclamă atributele produsului, ci calităţile sale de consumator al acelor atribute. În acelaşi timp, individul devine consumator deoarece aceasta este mentalitatea inculcată de aceleaşi reclame. În alt plan, rolul publicităţii este să întreţină sistemul social, să ajute la reproducerea lui. F. Brune consideră că normalizarea publicitară presupune cinci nivele: imperativul de cumpărare, comportamentul de consum, impunerea unui model de fericire, modul de comunicare şi modul de gândire (pag.242). Dacă primele două sunt legate în mod evident de ideea de publicitate, modelul de fericire de impus este un rol mai puţin superficial şi mai puţin evident. Produsul care dă sens vieţii private, dă
— 46 —

sens şi vieţii sociale. „El ne permite să urcăm de la ceea ce suntem la ceea ce am vrea să fim“, spune F. Brune (pag. 245). Dualitatea grup de apartenenţă – grup de referinţă potenţează mentalitatea consumatoristă. În ceea ce priveşte modul de comunicare, publicitatea, ca şi mass-media, în general, propun un model de monolog, de falsă comunicare. Mesajul publicitar nu admite răspuns decât în plan comportamental. Armele publicităţii? Omniprezenţa şi integrarea ei în câmpul social. Funcţia de bază? Ideologică. Efectul cel mai important? Alienarea, care are loc atunci când altcineva vorbeşte cu vocea noastră. CUVINTE TARI – CONCEPTE-CHEIE În primul rând trebuie spus că cele mai importante concepte cheie ale postului sunt PRO TV, CÂŞTIG şi NUMAI. Numele postului, rostit, cântat, scris, a fost supus unei zeificări lente. PRO TV te învaţă, PRO TV te conectează, PRO TV... Câştigurile propuse de PRO TV, atât de necesare în acastă perioadă de sărăcie, au atras după sine alte câştiguri, de data aceasta în audienţe şi cote de piaţă. După 18 luni de campanii susţinute, în iunie 1997, postul deţinea 42 de procente de piaţă. Prima sintagmă folosită drept slogan PRO TV –„TE UIŢI ŞI CÂŞTIGI!“ a avut un asemenea succes încât nu numai că a fost parodiată, în alte produse mediatice intrând astfel în cultura orală, dar a fost reluată, chiar la PRO TV, sfidând regulile publicităţii, de încă cinci ori. Şi anume: „VOTEZI ŞI CÂŞTIGI!“, pentru alegerile din 1996, „DĂRUIEŞTI ŞI CÂŞTIGI“, pentru Revelionul 1998, „NU UIŢI ŞI CÂŞTIGI“,în campaniile de întărire a imaginii după doi ani de la lansare, „RIŞTI ŞI CÂŞTIGI“ , „ŞTII ŞI CÂŞTIGI“ pentru emisiunile
— 47 —

O formă a normalizării publicitare propuse de F.. la stabilirea unei legături inextricabile între telespectator şi post. Printre aceste trei linii de forţă. fiecare promo în parte conţine nişte cuvinte puternice. timpul (idee preluată şi în imaginea din fiecare seară în care vedem câte zile mai sunt până în anul 2000). prin vocea care o rosteşte.concurs cu acelaşi nume şi „ŞTIRI ŞI CÂŞTIGI“. istoria. puterea. o anumită cadenţă frazei.. şansa unică. a dezvăluit o strategie coerentă de păstrare a publicului. trebuie să îl redescoperim. Se speculează miturile – al salvatorului. Normalizarea se referă. te învaţă – toate aparţin vocabularului uzual – doar se adresează maselor! Coordonatele principale după care se aleg aceste cuvinte sunt: telespectatorul (tu să afli. * Alte cuvinte tari – votează. Să afli. având ca fundal sonor cele trei „sunete-tunete“ (încercaţi-vă memoria!). ai întârziat. pe imaginea siglei PRO TV. pe broşuri promoţionale. să ştii. Fiecare dintre aceste abordări. Înseamnă şi siguranţă de sine. întâlnirea unică. PRO înseamnă de acord. adresare directă). deci. Iar acest limbaj începe cu PRO: un concept formator. în acest caz. atrag atenţia şi dau. al sfârşitului lumii. Brune este evidenţiată de sloganul „NUMAI LA PRO TV“. pe tine te învaţă. în mod activ sau pasiv. Democraţia pe care o deprindem începe cu limbajul. „NUMAI LA PRO TV“ înseamnă unicitatea ofertei – adică negarea existenţei concurenţei. care punctează ideile exprimate. aşa cum îl vede PRO TV. destinul – sunt concepte al căror înţeles. vino. păstrând constantă ideea de câştig. prin rostirea lor. prin pârghiile publicităţii. Opoziţia PRO – CONTRA serveşte de definiţie şi de — 48 — .

model. — 49 — . Conformismul social se învaţă: televiziunea ne dă modelul. iar adoptarea lui ne este recompensată tot de televiziune.

alcătuit din reguli şi convenţii. Analiza se va concentra în special pe text. — 50 — . simbolurile. să se schimbe structurile de gândire şi exprimare. în Media Analysis Techniques). şi aceasta deoarece studiul este de natură extensivă. în cazul de faţă. abordarea va fi totuşi empirică.ANALIZA VIDEOCLIPURILOR PROMOŢIONALE –Studiu de caz– Acest capitol este dedicat unei analize a campaniilor duse de PRO TV din perspectiva spoturilor prin care au fost prezentate. corelaţiile specifice din perioada comunistă şi legătura între gândire şi comportament. încercănd să cuprindă cât mai multe elemente. Deşi se apropie de cea ce înseamnă o analiză de conţinut. Din această perspectivă. Este nevoie ca. pentru ca apoi să poată comunica cu ei prin acesta. la nivelul societăţii în ansamblul ei. discursul şi felul în care sunt construite mesajele. deşi nu va ignora elementele vizuale şi sonore deosebite care apar în spoturi. Un text este inteligibil pentru public doar dacă acesta cunoaşte limbajul. este o insituţie socială (apud Arthur Asa Berger. Ferdinand de Saussure spunea că limbajul. Am ales această abordare pentru că. temele specifice şi obiectele sociale la care trimit. Voi avea în vedere nivelul lexical. impactul se realizează cu ajutorul cuvintelor – fie ele scrise sau rostite. spoturile promoţionale de la PRO TV au rolul de iniţiator al publicului într-un limbaj.

Camera video sau aparatul de filmat îmbogăţesc paleta de comunicare: secvenţialitatea duce la sensuri noi. Ştiinţele politice văd codul ca ţinând de ideologii. Cuvântul este. reverii şi vise) şi cele verbale. sunt cunoscute pentru puterea de a comunica. ca naraţiune. poate fi analizat şi pe bucăţi. Din punctul de vedere al semioticienilor. televiziunea). în psihologia socială. Codul poate fi privit din mai multe perspective: în psihologie. Noth a propus o tipologie a imaginilor în funcţie de suportul lor şi de modul de consumare: imaginile perceptive. În „Handbook of Semiotics“. proiecţiile de film şi diapozitive. e dat de rolurile sociale. în esenţă. tocmai această subiectivitate se caută să fie stimulată. Imaginea este celălalt mare creator de sens în cadrul comunicării audiovizuale. şi în aspectul dinamic. şi mai ales muzica. şi unitar. Textul.Schimbarea codurilor operabile în comunism şi învăţarea unui număr de coduri noi. iar antropologii îl găsesc în mituri şi ritualuri. tot ceea ce compune mesajul TV comunică. ca îmbinare de unităţi lexicale. prin componentele cadrului şi relaţiile dintre ele. cum ar fi metafora. Însăşi televiziunea funcţionează atăt ca purtător de semne cât şi ca semn în sine. Iar în publicitate. un semn. imaginile grafice (desene şi tablouri). este asigurat de instituţii. adică ceea ce simţurile percep. cele mentale (fantasme. W. imaginile optice (imaginea din oglindă. iar în sociologie. este dat de personalitate. Sunetele. Imaginea poate fi analizată din punct de vedere semiotic. într-un proces de socializare este o cerinţă absolut necesară pentru adaptarea la societatea pe care de opt ani o construim. ca fiind cealaltă modalitate de formare a credinţelor şi atitudinilor. şi în aspectul ei static. însă înţelesurile lor sunt foarte subiective. Iată câteva din codificările vizuale clasice: — 51 — .

spoturile propoţionale au ca actori emisiunea sau evenimentul căruia îi fac reclamă. iar un personaj văzut din spate – un monolog sau ascunderea unei stări speciale (emoţie. Argumentaţia în favoarea programului de urmărit este proiectul narativ. – începutul şi sfârşitul. – observarea atentă sau un indiciu care urmează să fie prezentat – prin transfocare în adâncime (zoom in). profilul – o naraţiune. slab sau umil. Tipurile de încadrare. În cazul PRO TV. Tot astfel. Actorii au ataşate nişte predicate pe care le transformă. Naraţiunea presupune existenţa unei succesiuni de evenimente şi a unei unităţi tematice – unul sau mai mulţi actori în jurul cărora se organizează evenimentele. textul poate fi analizat atât la nivelul cuvintelor şi al propoziţiilor. al unităţii narative. în ceea ce priveşte personajele. personajul în decor presupune distanţa publică sau o oarecare obiectivitate. pe care Greimas îl descrie drept „ţelul transformator pe care îl vizează subiectul“.– filmarea de jos în sus a unui personaj (pan up). Se creează o gramatică a televiziunii pentru că fiecare element luat separat. imaginea frontală presupune o adresare directă. arată faptul ca personajul este mic. Relaţia dintre — 52 — . – filmarea în raccourci. După cum am mai amintit. şi nu personajele care apar în spot. intenţie de acţiune). precum şi tehnica de îmbinare a lor într-un mesaj se constituie într-un limbaj. planul mediu este legat de relaţiile personale din naraţiune. Gros-planul reprezintă intimitatea sau o încercare de înţelegere aprofundată. sunt şi ele purtătoare de înţelesuri. împrumutate din kinezică şi proxemică. este semnul al puterii sau autorităţii sale. fade out şi cut. – evaluarea unei situaţii în ansamblul ei – prin panoramare sau zoom out. precum şi senzaţia de simultaneitate. cât şi la nivel global. de sus în jos. sunt induse prin efecte de montaj – fade in.

al structurii sintagmatice a textului. Prima etapă are în vedere semnele din text (semnificaţii. Al treilea pas. o dată trunchiat. doar rol orientativ. Nivelul entinematic este cel al legăturilor logice ale structurilor de argumentare. cod. Nivelul tropologic. Acest model are. de modul în care elementele specifice televiziunii comunică. iar cel lingvistic se referă la toposuri şi stereotipuri. la opoziţiile din text şi la semnificaţia lor psiho-sociologică. în secvenţe mai scurte de o secundă. Pentru analiza spoturilor. însă. Cel iconografic are în vedere prima citire din perspectiva codurilor şi convenţiilor culturale. – vizuale semnificative: sloganul care apare de două ori. iar la sfârşit apare în întregime pe — 53 — . iar analiza va fi grupată pe campanii. ideologii deduse). voi folosi scheletul modelului în patru paşi propus de Arthur Asa Berger pentru analiza semiologică a textului de televiziune. acesta din urmă aducând evaluarea implicită. Semnele identificabile în acest promo sunt: – lingvistice: sloganul care apare pe bucăţi (Nu contează ce crezi dacă nu votezi!). se ocupă de aspectele formale. în care ideea cel mai des repetată este „a crede“. CAMPANIA „VOTEZI ŞI CÂŞTIGI!“ (Anexa A) A1. în Psihologia Socială). al figurilor de stil. mai general. poate să ia în calcul atât imaginea cât şi textul.momentul iniţial şi momentul final este de cauzalitate. iar cel de-al 4-lea. precum şi tot ceea ce rostesc personajele. fără să reia elementele comune care apar. Nivelul iconic este cel al percepţiei globale a mesajului. A doua se referă la structura paradigmatică a textului. Mesajul publicitar care este acest videoclip promoţional presupune cinci nivele de lectură (Umberto Eco.

„Puterii“ i se asociază. au un impact vizual deosebit.ecran. Miza acestui promo – creşterea participării la vot – corelată cu obiectele sociale implicate (credinţele. întrebarea iniţială a rămas. Legătura logică este mai mult decât evidentă. Se mai foloseşte acumularea. fizică. şi impun o corelaţie explicită între a vota şi a deţine puterea. deci non p implică non q). Al treilea moment este cel final.. Sugestia operată este că omul îşi permite să creadă. astfel. Se rosteşte de 6 ori CRED. de la „eu cred că. Însă în mintea telespectatorului. de această dată. importanţa în societate. aparent. Spotul începe printr-o întrebare („Ce să cred?“) şi se sfârşeşte printr-un răspuns („votezi“). iar acest tip de publicitate are un mare succes deoarece.“ la „nu ştiu“. Momentul de trecere este „EU CRED“ – un tânăr afirmă acest lucru foarte hotărât – urmează latura argumentativă a mesajului. scris alb pe negru cu majuscule. pe bucăţi. În acest promo. Pe parcursul videoclipului putem distinge trei momente. Tot semne vizuale sunt şi personajele din prima parte a spotului. de două ori apare scris CREZI. cuvântul „VOTEZI“ şi pumnul. „cred“ a fost înlocuit cu „puterea“. sloganul fusese deja vizualizat o dată pe ecran. — 54 — . cu pumnul ca o ştampilă de vot.. iar persoanele – oameni obişnuiţi de pe stradă -. cu starurile PRO TV. repetiţia domină. În plan logic. votul ca mecanism democratic de legitimare a puterii) relevă orientarea pur ideologică a spotului. Vom afla ce trebuie crezut. Raportul de 6 bărbaţi la 2 femei este un semn al importanţei acordate credinţelor fiecăruia dintre sexe (se ştie că femeile sunt mai influenţabile). pentru că a decis să voteze. acel VOTEZI din final nu are legătură cu începutul spotului. A2. ameninţarea din slogan este negarea implicaţiei logice (p implică q. Primul. lingvistică şi vizuală.. chiar dacă la nivel inconştient. Ca mijloace retorice. Ultima imagine. care începe cu „ce să cred?“ se continuă printr-o gamă de exprimări ale credinţei.

Ştampila VOTAT. Pentru că urmează „după ce mergeţi la vot“. votează!“ este o structură logică care formulează condiţia suficientă „ este de ajuns să faci A pentru a obţine B“. Prima este cu adevărat slogan pentru această campanie. Împreună. „E liber acum votul“ este. Suita de fraze din acest promo se poate constitui într-o lecţie de civism predată în sloganuri. „puterea de a transforma viaţa ta şi a celorlalţi“). Legătura directă dintre putere şi vot nu se creează exact între cele două calupuri: „Fii puternic. aruncat separat. Sensul este dat de cele două propoziţii a căror idee de bază este – iată ce coincidenţă! „schimbarea“ („puterea de a schimba faţa lumii“. A3. un sens şi o imagine. — 55 — . Cu atât mai rău dacă această imagine este cea a unei instituţii mediatice. adică puterea în mâinile poporului). Lanţul cauzal este Puterea – Votează (pentru a o obţine). Societatea înseamnă „tu“ şi „ceilalţi“. imprimată în colţul dreaptă-jos după ce ecranul s-a albit (semn al unei concluzii impuse în gramatica televiziunii). creează un „cârlig“ vizual subliminal. ci un rol de creare a legăturilor în grup. „Democraţia este pentru cei puternici“ este o revenire la ideea anterioară putere=vot (demos-cratos. chiar valoarea lui de normă care nu poate fi încălcată. cuvântul şi imaginea sunt demonstrative. „Democraţia înseamnă participare“ implică faptul că „votul meu contează“: relaţia de cauzalitate este dublată de egalitatea manifestă votul meu =votul tău. Dar nu: legătura logică va fi făcută şi în lipsa conectorilor argumentativi. ca în orice publicitate. iar următoarele sunt elementele unei pledoarii PRO-vot în structuri disparate. iar relaţia de bază este puterea (căutarea şi exercitarea ei). dar nu mai puţin capabile de influenţare. aparent. Opoziţia ta/celorlalţi nu are însă rol conflictual.ca în orice proces de creare a unei reprezentări sociale. care presupune normalitatea absolută a acestui comportament.

. Miza este aceeaşi –socialul. iar procesul este absolut natural (însoţit de gânduri bune şi relaţii cordiale). putere. mereu. şi prin emisiunile lor şi prin aceste spoturi. ştie ce are de făcut“ este deja o împărţire de roluri în societate. Noutatea pe care o aduce acest spot este implicarea directă a PRO TV în mecanismul mental al deciziei de a vota. Simbolurile vizate sunt tot obiectele sociale în legătură cu care PRO TV încearcă să stabilească un comportament PRO-activ: vot. pe care PRO TV o operază făţiş. în următoarele două. participare. Spotul este un amestec de material şi ideologie. mulţimea de oameni. A4. imaginile au caracter general.Florin Călinescu. ale căror legături logice sunt doar sugerate. Spotul este o înşiruire de secvenţe vizuale şi auditive. acolo unde ea nu există.. de căciuli PRO. o găselniţă. O opoziţie lăsată neexplicată dar care operează la nivelul inconştientului este tine/PRO TV. în stilul lui onctuos. dintre actorii sociali aşa cum îi defineşte PRO TV-ul – tu şi televizorul –este reprezentată şi vizual. atitudini şi comportamente. Atitudinea partizană şi agitaţionistă asupra politicii trebuie schimbată cu una calmă: apatia publicului faţă de sfera puterii trebuie să fie indusă. cineva trebuie să piardă. sunt prezentaţi alternativ cu echipe tehnice PRO TV şi clădirea PRO. * — 56 — . Legătura directă din acest clip este „VOTEAZĂ PENTRU PRO TV“. ne invită după vot „fiecare la locşorul lui“ – televiziunea face regulile! : „fiecare . Egalitatea dintre aceşti doi termeni. credinţe. prietenie şi împăcare şi vot. În rest. poate. cele două imagini – una foarte scurtă. A5. Dacă în primul spot al acestei campanii PRO TV nu are absolut nici un rol (nu apare nici o referire la post). dar se poate strecura ideea că. „Ziua în care să spui un gând bun celui care va pierde“ este. cu insigna PRO TV – Votezi şi câştigi! şi cea cu panoul stradal sunt singurele referiri la subiectul campaniei. legătura este asigurată de prezentatorii şi vedetele PRO care induc. Publicul.

în mod indirect. ci prin familia ei lexicală. aparent. CAMPANIA „CARTEA POŞTALĂ A REVELIONULUI“ (Anexa B) Spotul este realizat pe principii pur publicitare. Această campanie a avut o intensitate şi o frecvenţă greu de suportat pentru românii neobişnuiţi încă. De fapt. prezentând produsul (cartea poştală) drept cea mai bună afacere posibilă. alături de dialogul crainic – Florin Călinescu. de aşa natură încât noaptea de Revelion s-a transformat într-o aşteptare a extragerii. S-a produs astfel o apropiere de valori propagate între o campanie care avea. Schimbarea a fost pusă în legătură cu câştiguri materiale. Gradarea intensităţii vocale în prezentarea premiilor este unul din elementele-cheie. scopuri comerciale (vânzarea de cărţi poştale PRO) şi campania electorală a CDR. PRO TV a câştigat alegerile. „Cu mânuţele astea două“ Florin Călinescu a reuşit să atragă atenţia publicului asupra campaniei. prin propagarea unor valori sociale necesare procesului. deşi destul de motivaţi material. însă nu a fost niciodată exprimată ca atare. ducând o campanie care să ajute CDR-ul să obţină majoritatea voturilor exprimate. — 57 — .Schimbarea promisă şi sugerată de această campanie a fost obţinută prin câştigarea alegerilor de către cei care au avut ca slogan „schimbarea“. Beneficiile promise sunt îndeajuns de mari pentru a susţine argumentativ spotul.

care apare imediat după semnul reuniunii de la Madrid. Îndemnul la acţiune este exprimat atât explicit („cumpără cartea poştală şi trimite-o la PRO TV“). din întâmplare. care suntem în Est – şi ca poziţionare pe hartă şi datorită scrierii de la stânga la dreapta) şi imagini despre activităţile principale ale NATO (apărarea membrilor şi intervenţii organizate). Convingerea că individul poate să facă ceva pentru ţara lui. O modalitate specifică postului este crearea a unei atitudini favorabile sau a unei predispoziţii de acţiune. C3. în contextul premiilor oferite de PRO TV). T. atât de uşor de observat. demnitate şi recunoaştere. Părerea ta poate influenţa hotărârea marilor puteri“). — 58 — . Grafica folosită (N. pro şi contra (noţiuni integrative). Din punct de vedere al imaginii. deja stabilit) a servit de mobil ideologic celor care au avut nevoie de el pentru a cumpăra cartea PRO NATO. precum şi o succesiune de imagini cu caracter militar. Ulterior. drapelul României. încearcă să facă legătura între România şi NATO. cercul se reîntregeşte prin clădirea PRO (e drept. Simbolistica bogată a spotului nu poate fi epuizată printr-o analiză atât de restrânsă. dar cu beneficiii materiale. Simbolurile sociale – conceptele de siguranţă.CAMPANIA „OPERAŢIUNEA PRO NATO“ (Anexa C) C1. cât şi implicit („părerea ta contează. mai ales în cazul campaniilor cu vânzare de cărţi poştale. A. De aceea voi puncta. ca urmare a unei acţiuni angajante. că poate să schimbe ceva (ceva ce era. Operaţiunea PRO NATO este descrisă în acest spot în maniera în care publicul are nevoie să afle. Din această cauză apare amestecul de material şi ideologic. O împreună cu imaginile) se constituie într-o modalitate retorică de alăturare a conceptului NATO cu ceea ce se presupune că ar fi mai interesant legat de această organizaţie: un avion NATO decolând spre dreapta ecranului (deci spre noi.

. Florin Călinescu argumentează necesitatea de a avea o părere — 59 — . spunem – iată cele trei verbe. ca echipă. Formula acestor spoturi se bazează pe fundalul sonor (tunete care însoţesc. dar nu şi „să venim“ în loc de „să veniţi“. într-un mod de adresare directă. Se accentuează astfel unitatea dintre obiect şi mesaj. în stilul deja cunoscut. care exprimă un comportament de urmat. Calitatea sa de lider de opinie – falsă. Ele par secunde care punctează imaginile. programul unei anumite zile din timpul campaniei „Operaţiunea PRO NATO“. demnitatea şi siguranţa. culorile cărţii poştale. avându-l ca personaj principal pe Florin Călinescu. Este normal să spună „vă aştept“ şi „suntem aici“. prin pregnanţa zgomotului.C4. C7. nu are nici un conţinut ideologic. pentru că un lider de opinie trebuie să aparţină grupului pe care îl influenţează – este miza acestui promo. pe de o parte. în care mesajul comunicat constă în valoarea premiilor puse în joc. Aceste spoturi au un mod asemănător de construcţie. Primul. sunt singurele care apar pe ecran. întâlnite şi în spotul C1: recunoaşterea. Prima motivaţie ar fi „îndulcirea“ poruncii. C5 şi C6. dau senzaţia timpului care trece iremediabil. primirea agentului magic (cartea poştală) şi dreptul la cuvânt. înglobarea ei într-o activitate colectivă.noi. El prezintă. Venim. a timpului măsurat în care se poate face un lucru. primim. fiind variante alternative ale unei formule grafice. însă următoarele leagă cartea poştală de nişte concepte. dar. Este un spot mai lung. mult simplificate: acţiunea individuală. Ca educator. în succesiunea lor. tot la o secundă. Ultima parte a clipului ni-l arată pe Florin Călinescu în calitate de educator. cu conţinuturi diferite. evident. şi părerea mea/ta şi părerea noastră. Surprinzătoare este aparenta incoerenţă a persoanelor verbului – pendularea permanentă între noi . care duce cu gândul la funcţiile basmului ale lui Vladimir Propp. pe de altă parte. Culoarea şi design-ul au importanţa lor în aceste promo-uri: alb-roşualbastru-negru. apariţia pe ecran a unui alt element). dealtfel.voi .

PRO TV a înţeles care îi sunt răspunderile pentru informarea publicului larg“.prin opoziţie cu perioada de tăcere şi umilinţă a cetăţeanului-zero din perioada comunistă. iar. Definiţia părerii este mult simplificată. fără nici o legătură cu cartea poştală. C8. speranţa. în acest promo. atunci deducem că este vitală pentru toţi românii – argument irezistibil. punctul de vedere. * Campania „Operaţiunea PRO NATO“ a avut două mari direcţii de influenţă: cumpărarea cărţii poştale şi conştientizarea. într-o campanie al cărei scop major a fost „crearea conştiinţei momentului“. pe de altă parte. Convingerea celor doi reprezintă convingerea întregii naţiuni. Primul este un promo al unei emisiuni care exprimă clar intenţia de comunicare: „V. opoziţia care va da spiritul verii 1997 – PRO/CONTRA. În prezentarea de relaţii publice a campaniei. Incoerenţa apare din nou: spunem/spuneţi. cu orice vreţi dvs. despre existenţa cărţii poştale. Babiuc va încerca să convingă doi cetăţeni care nu au nici o legătură cu politica actuală că aderarea la NATO este vitală şi pentru ei“. însă. a necesităţii aderării la NATO. Simbolurile vehiculate sunt Vestul. nişte aşteptări imense în legătură cu summit-ul de la Madrid. Călinescu introduce. cu speranţele noastre. PRO TV se erijează în „vocea poporului român“. Acest promo prezintă o coerenţă foarte mare text-imagine. Toate au încercat. cu viaţa noastră. Citez din prezentare: „ca lider al televiziunilor private din România. de către români. să spuneţi“. „ce avem de spus în legătură cu noi. Următoarele spoturi sunt cele ideologice. pe de o parte. Dacă este vitală şi pentru ei. nişte credinţe şi atitudini despre subiectul în cauză. să creeze. Argumentarea textuală este — 60 — . poate. Însă nici unul din aceste spoturi nu a informat – decât. C9.

Un alt nivel al analizei poate indica întoarcerea spre Occident drept condiţia necesară pentru succesul integrării. dă senzaţia de irealitate. „Trăieşte un minut de speranţă“ – şi nu oricând. ci duminică seara. să facă astfel încât Vestul să ne găsească. Sigla NATO pe drapelul României este o iamgine care nu mai are nevoie de comentarii. de vis. să-l consumăm mediat. Alăturarea de preşedinţi de stat. rulată cu viteză mică. să aibă o referinţă geografică. dar nu şi suficientă. — 61 — . nu o bucurie adevărată.bogată în false raţionamente. Satisfacţia ţine de domeniul realului. Saltul de la primele trei fraze la următoarele trei este saltul de la a căuta la a găsi. un tânăr şi un bărbat de vârsta a treia) sunt alese într-o încercare de creare a unui echilibru demografic. dar şi de reamintire a ceea ce a fost. Mitul Vestului. două tinere. împreună cu oraşele înscrise. Însă este evidentă vârsta căreia i se adresează spotul: tinerii sunt cei care trebuie să se întoarcă spre Vest. realitatea de gradul II are alte reguli! Persoanele care apar în spot (o copilă. elicopere şi tancuri duce într-o singură direcţie – NATO. al civilizaţiei spre care tindem. este expediat în aceeaşi cheie publicitară – întoarce-te spre Vest şi vei ajunge unde doreşti. Jocul de cuvinte (punctul cardinal de vedere) are un rol de condensare a noţiunilor: punctul de vedere trebuie să fie unul cardinal. Cei patru prezentatori. „Să căutăm Vestul“ nu are ca implicaţie logică faptul că Vestul o să ne găsească. la o oră anume – este un îndemn specific publicităţii. speculat direct în acest promo. sunt indicaţii ale duplex-urilor pe teme de integrare realizate de PRO TV. Afirmarea faptului că „românii ştiu foarte bine“ şi că „românii au hotărât“ este doar o modalitate de persuasiune. şi nu un fapt real. C10. oameni de pe stradă. prezentatori PRO TV. imagini din conflicte militare. să trăim un moment de speranţă. Imaginea. Ni se recomandă să privim produsul. soldaţi.

D1. Ultimele cuvinte scrise (Bill Clinton. care „explodează“ după o fracţiune de secundă. având ca mobil venirea lui Bill Clinton la Bucureşti. nici câştiguri materiale de orice fel – doar transmiterea vizitei. Primul spot are ca scop conştientizarea importanţei personajului care urma să ne viziteze ţara. Bucureşti. însă integrarea nu s-a produs. Să nu uităm că şi Operaţiunea PRO NATO a fost misiune posibilă. În timpul prezentării verbale (vezi anexele). însă e nevoie şi de o motivaţie. Cine sunt aceste ţinte? Textul scris foloseşte o modalitate grafică deosebită: cuvintele sunt scrise din led-uri. această acţiune este importantă.CAMPANIA „UN AMERICAN LA BUCUREŞTI“ (Anexa D) Una dintre cele mai bogate campanii PRO în ceea ce priveşte simbolurile şi miturile utilizate. mai apar şi alte mesaje. rostit cu o voce parcă din altă lume. „Preşedintele Americii la Bucureşti: misiune posibilă“. pa care le-am putea numi subliminale: „president Clinton“ şi „targets“. Însă „aşteptându-l pe Clinton“ are loc la PRO TV – postul îşi arogă acest drept. România) sunt o descriere pe coordonate spaţiale şi temporale ale întâlnirii „de proporţii cosmice“. Textul. nu au existat nici cărţi poştale. Succesiunea avion-Washington DC-fotografi-Clinton plus soţia-purtător de cuvânt. 11 iulie. Imaginile acestui promo sunt o întărire a argumentaţiei lingvistice. importanţa şi aşteptările asociate în toată lumea preşedintelui SUA. ca fundal pentru prima frază. este coerentă în maniera unei secvenţe clasice de — 62 — . are drept coordonate de bază numele. Cele două planuri – al realităţii şi cel televizual – se contopesc. „Aşteptându-l pe Clinton“ este mesajul iniţial. Desfăşurarea de forţe din partea PRO TV a avut doar un mobil ideologic. împrăştiindu-se pe tot ecranul.

reprezentaţi de cel mai de seamă dintre ei. Salvatorul care a venit de peste ocean este concretizarea ultimilor 40 de ani de istorie (cum se sugerează în spotul D12). la publicul său. Raoul Girardet vorbeşte de crearea identităţii în jurul Salvatorului. cu supraimpresiunea „Un american la Bucureşti“. Personalizarea relaţiei între preşedintele SUA şi cei pe care îi vizitează este realizată prin adresarea directă. Mesajul central (Clinton vine în România) este argumentat printr-o legătură de cauzalitate – el vine pentru că mesajul nostru a ajuns la el. Ultima imagine. veneau americanii. „O vizită ţie“ este mai mult decât o vizită politică: este legătura care trebuie stabilită la nivel individual. Această operaţie este folosită de PRO TV pentru inducerea unei legături mentale inconştiente. mai important decât Preşedintele României. şi dorinţa de a ajunge în America. — 63 — . Aşteptarea americanilor. Clinton este. un bărbat şi o fetiţă – sunt reprezentative: trecutul de aşteptări continue concretizat în cei doi mai în vârstă şi viitorul pe care îl încarnează copilul. În campania pentru vizita lui Clinton la Bucureşti s-a accentuat pe aspectul mitic al întâlnirii „istorice“. reluat de trei ori. D2. Sinecdoca folosită – „cel mai important cetăţean american“ pentru „America“ – are un impact cu atât mai mare cu cât nu se spune Statele Unite ale Americii. ci America – acel loc comun al viselor românilor. Cele trei personaje cărora Bill Clinton le face o vizită – o femeie. cum este corect.film. pe de o parte. pe durata unei campanii. „Peste tot în lume“. este o referinţă culturală – adaptarea sintagmei „Un american la Paris“ (paralela dintre cele două capitale europene este şi mai cunoscută pentru spaţiul românesc). În Mituri şi mitologii politice. de a emigra. În sfârşit. sunt concretizările celor două mituri legate de un mai bine dezirabil: al Salvatorului şi al Tărâmului Paradisiac. are ca fundal imagini din toată lumea. care să ilustreze ideea.

D4. E drept că solistul Clinton îşi cântă bucata şi apoi se aude şi band-ul. D3. Clintonorator. Importanţa acordată culturii mediatice în SUA este bine cunoscută. arătând că nimic nu se poate face de unul singur. D7. sunt mistificate. echipa. copiii. singur în faţa mulţimii. în mişcare sau static – se vor un portret fizic care să completeze informaţia verbală (cel mai important cetăţean american). în aceste 7 clipuri: integraţii social. totuşi.Imaginile cu Bill Clinton – cu familia. mai mult decât un divertisment. drapelul SUA punctează imaginile. este un joc al retoricii. D5. în sens mai larg. în afara imaginii de final. nonconformiştii. Primul prezintă siglele a 12 trusturi de film şi televiziune celebre. Toate aceste spoturi sunt realizate pe aceeaşi matriţă. La o privire mai atentă putem descoperi o stratificare socio-demografică şi psihografică a americanilor. Spoturile D7 şi D8 au ca subiect tot mediatizarea: desenele animate (Tom şi Jerry) şi filmele western. sunt foarte scurte şi au în comun. imaginea prezentată fiind realizabilă în 11 iulie. Din loc în loc. deja. D8 şi D11. valori specific americane. Panorama operată. D6. D6. pentru a se vedea toată echipa. asigură succesul oricărei acţiuni. bineînţeles. fiind prezentate ca nişte acţiuni cu scopul de a marca trecerea americanilor pe acolo (drapelul înfipt în sol). Bill Clinton cântând la saxofon este. nu ca o acumulare: prezintă sosirea cuplului prezidenţial. Spotul D5 este realizat ca o secvenţă de film. Rolul său este de creare a unei aşteptări. pasionaţii de natură sau de film. este garantarea libertăţii individuale în lumea capitalistă în care intrăm cu toate forţele. care sună ca o reluare-şi-aprobare. şi. Au durate apropiate. amatorii de senzaţii tari. vorbind şi zâmbind. cel mai important cetăţean american. — 64 — . societatea. urmată de aselenizare. prezentarea unilaterală a unui aspect caracteristic american. însă preşedintele este. Lansarea unei rachete în spaţiu.

Acest spot prezintă o imagine dintr-un film. dihotomia este reprezentată de drapelul american/mulţimea de români. după gradul de deţinere a puterii. D9. puterea îi aparţine Americii. Sfera publică nu este un teren de dispute continue. în mod natural. În plan vizual. între România şi SUA. de orientare conflictuală. sunt pozitive. Sloganul este scris pe aceste benzi. orientat spre familie. Importanţa acordată preşedintelui SUA este exprimată de imagini: locurile comune ale Puterii (Casa Albă). Aspectul care a fost omis este neamestecul americanului de rând în politică. fluturând în soare. Acest spot reia mesajul vorbit din alt promo. D10. Formula magică pe care trebuie să învăţăm să o apreciem este „This is the President of the United States“. dar schimbă mesajul scris: opoziţia de sens el vine/tu îl aştepţi structurează lumea în activă şi pasivă. Această atitudine se încearcă a fi indusă şi românilor. dar şi faptul că. — 65 — . oamenii surprinşi şi oarecum înfricoşaţi.în prezentarea specifică filmelor pe peliculă de 35 mm (existenţa celor două benzi negre care încadrează orizontal ecranul). are ca text „Un american/la Bucureşti“ – sloganul campaniei. Figura de sens astfel creată ar putea fi „soarele mai puţin important decât simbolurile oficiale americane“. Omul care arată cu degetul într-o direcţie este agentul care indică transferul de rol. iar imaginea constă în drapelul american. Ele prezintă un popor cu preocupări diverse. care nu se vede din cauza steagului. Dar stereotipurile acestea. cum am numit ultimele cadre care apar în toate aceste spoturi. spre deosebire de cele colective. care respectă viaţa privată şi autoritatea. deşi există o diferenţă de situaţie la nivelul exercitării puterii. „Imaginea X“. întoarcerea lor spre uşă la auzul paşilor.Punctarea acestor aspecte definitorii ale naţiunii americane este făcută în scopul întăririi stereotipurilor cu care operează românii.

simbolurile şi locurile comune.D12. Deşi campaniile au avut. iar secvenţa punctual-nu întârzia-întâlnire propune această viziune a relaţiilor sociale perfect încadrate în timp. Argumentul folosit este cel al ultimei şanse. are ca punct de plecare aşteptarea americanilor (despre care am mai vorbit). descrise în anexa E. poate pentru evitarea aceluiaşi comportament pe viitor. apare familia Clinton (cu ajutorul unor efecte computerizate). Restul analizei va avea în vedere spoturi disparate. care au ratat multe ocazii în istorie. monocolor. în măsura în care acestea apar. membrii familiei sunt tot nişte stele. urmate de imagini din România zilelor noastre. precum şi a mecanismelor psihologice activate. din punctul de vedere al simbolisticii utilizate. Cel mai semnificativ spot. valorile pe care se insistă. opoziţile din text. color. Trecerea se face pe drapelul american. în general. la ambele nivele. şi anume repetarea istoriei. Voi alege. în locul stelelor. Axa trecut-prezent are acoperire şi la nivelul imaginii:secvenţele din perioada revoluţiei muncitoreşti. psihologic şi social. clipurile care urmează „lucrează“ mai mult la nivel individual decât social. E drept. pragmatice şi precise. fiind doar susţinute de mecanisme psihologice de înţelegere şi internalizare a noţiunilor propuse. Românul este împins să preia vina înaintaşilor lui. mize sociale. * Acestea au fost câteva dintre cele mai importante campanii duse de PRO TV. destinate unor emisiuni proprii sau filme. din aceste spoturi. în care. — 66 — . însă atemporalitatea spaţiului mioritic trebuie învinsă. Punctualitatea care se cere românului îi este exterioară. elementele semnificative pentru demersul argumentativ: cuvintele-cheie. Avertismentul de a nu întârzia este asociat unei pedepse – de data aceasta. Una din valorile capitaliste a cărei implementare este necesară în România este timpul. metaforele folosite.

Condiţionarea operată are din nou o motivaţie comercială. Acest promo. limite. clipa. a superlativului şi a unicului şi irepetabilului. PRO TV a alcătuit un program ameţitor. „fă imposibilul pentru. ci doar prin imaginaţia fiecăruia. care să suplinească toate senzaţiile lumii reale. ideologia aflându-se doar la nivelul alegerii loisir-ului preferat. care vor să evadeze dincolo de limitele imaginaţiei obişnuite. „Cei care vor să înţeleagă“ presupune o deschidere a spiritului către astfel de abordări. Cele trei fraze dau identitatea filmului: provocator. Cuvintele-cheie: explozie. superfilme. se canalizează în două direcţii. unic. imposibilul. „Adevărul este dincolo de noi“ este o limitare a promisiunii implicite a filmului. Telespectatorul este invitat să intre în această lume. în care cotidian a mai rămas. Limitele trebuie forţate pentru a scăpa de cotidian. E3. s-a constituit întro „declaraţie de intenţie“ a PRO TV-ului: pentru cei pregătiţi să îşi trăiască viaţa în faţa televizorului („Nu rata nimic!“).E1. — 67 — .“) este în ton cu filmul căruia i se face reclamă. dar totuşi ermetic. Argumentul de depăşire invocat („forţează limitele“. Mecanismul psihologic al angoasei create prin ratarea momentului unic este îmbinat cu o abordare publicitară. şi anume.. un punct de interes: acest film. totuşi. Cuvintele-cheie: control. este locul în care totul este aşa cum ai vrea să fie – o lume de vis. E4. destinat unei anume categorii. incredibil. E2. „Nu aduce anul ce aduce parola Revelionului!“– această adaptare după proverbul „nu aduce anul ce aduce ceasul“ are ca răspuns „Sărbători Fericite!“. indică publicul-ţintă căruia i se adresează serialul. şi anume persoanele care au nevoie de stimulări. televizuală. Cealaltă realitate. pentru că misterul care pluteşte deasupra lumii reale nu poate fi revelat prin raţiune. PRO TV-ul. difuzat în ultimele zile ale anului 1997.. cu clipe fierbinţi şi momente unice.

Rolul PRO TV care vine după 2000 de ani să clarifice lucrurile. După câţiva ani de informare extensivă.. Trebuie să amintesc situaţia specială a religiei în România: practicarea ei a fost interzisă în timpul regimului comunist. Adevărul promis este singura religie a omului postmodern – la fel. Totul este o iluzie care ne dă răspunsuri înşelătoare. Iar în 1989. ştergerii păcatelor. nu este întâmplător. realizat pentru emisiunea „Deşteaptă-te. la nivelul discursului. O nouă religie se naşte: jos cu iluziile deşarte. doar în expresiile „Hristos a înviat!“ şi „adevărat a-nviat“.E5. române!“ din 27 aprilie 1997. pe care a speculat-o în emisiunile din prejma marilor sărbători creştine. nu ni le dă decât PRO TV. legat de PRO TV. după 1997. Adevăratele răspunsuri. PRO TV a simţit nevoia de a aduce clarificări. Mărturie stau reportajele şi ştirile speciale de Crăciun. o modificare a percepţiei. în „Procesul lui Cristos“!“. dintr-un sat sibian care păstrase tradiţiile de sărbători nealterate. Noi nu avem nici un rol în această răstignire şi înviere. Vinovăţia indusă în fiecare credincios de către doctrina creştină este demascată în acest spot. „Îl răstignim“ şi „îl înviem“ se regăsesc. deşi bisericile nu s-au închis. Cealaltă tendinţă care se poate observa la PRO TV. „Care este adevărul. Acest spot. drepturile pe care le are. Mitul purificării. după constatarea succesului lor. însă. Raporturile stabilite cu ortodoxia sunt unele de includere a acesteia în sistemul social pe care postul de — 68 — . realizate la Voroneţ de Paşte (1998). este întoarcerea spre valorile autohtone... la fel cum nici axa timpului nu este întâmplătoare. nu ţine doar de planul cunoaşterii. nevoia de informare a dus la o inflaţie la nivelul expresiei.. seria de emisiuni ale lui Mihai Tatulici. dar în aceste exprimări ele nu sunt acte performative. la nivel factual. prezintă. care au atras. ci şi de cel al valorii. cu titlul „Procesul lui Cristos“ este una dintre cele mai semnificative mostre de folosire a fondului mitologic şi religios în scopul influenţei sociale. Spotul promoţional pentru „Procesul lui Cristos“. identitatea lui.

imagini din Londra. Pretenţia PRO TV de a dezvălui lumea aşa cum va fi. realiza urmărind o emisiune de televiziune. a tangibilului. Dihotomia pe care se insistă. care dealtfel nu au adus nimic nou –oameni mergând la vot. Aceeaşi ameninţare mascată. este motivaţia. Egalitatea forţată între ce vrea un om obişnuit să afle şi ce poate el afla prin întrebările pe care le pune presa întăreşte principiul de bază al jurnalismului: ziaristul trebuie să fie un reprezentant al publicului. Alegerile. acest spot este o autodefinire a presei: noi suntem puterea de deasupra puterii. unit şi modern/vs/individual şi tradiţional este doar o găselniţă pentru acest clip. în primul rând. ci au mers la vot. iar presa controlează puterea în numele celor mulţi. Sistemul paralel de întrebări – la care creştinismul nu răspunde – este sintetizat în acest spot. tot mai mult spre zona realului. La data de 1 mai 1997. Nevoia de conectare la tensiunea altora. „cârligul“ aruncat. E7. De fapt. britanicii nu au hotărât „dacă întind mâna Europei sau rămân la tradiţia insulară“. este exprimată în mod diferit în trei fraze succesive. pe care nu o poţi. cu un ochi apolinic. deoarece ideea este abandonată. Puterea politică decide pentru cei mulţi. o adaptare la momentul pe care îl trăim. ci o asimilare. Ideea de bază este reprezentativitatea. ca principiu al show-biz-ului. totuşi. A face spectacol din orice. în ultimii ani.televiziune îl formează: dar nu o includere pur şi simplu. Cunoaşterea destinului. se desprinde şi din acest promo. E6. a fost şi principiul acestor transmisii în direct de la Londra.. de a nu rata nimic pentru a nu pierde contactul cu realitatea. care s-au soldat cu victoria laburiştilor şi cu numirea lui Tony Blair ca prim-ministru. se extinde. lucru la care PRO TV se pricepe de minune.. Cea de-a patra putere în stat mediază comunicarea între popor şi reprezentanţii săi. exprimându-şi opţiunea în ceea ce priveşte viaţa politică internă. Faptul că invitatul – — 69 — . erau conotate după premisa că un anume partid ar avea o anume orientare în problema Europei unite.

Însă cum informarea după eveniment s-a perimat. se tinde spre cunoaştere viitorului. nici prim-ministru. Virgil Măgureanu văzut ca „reprezentantul puterii“ este un indiciu semnificativ despre mersul evenimentelor: ori PRO TV a „scăpat“ informaţia. Tot educativ.. nici preşedinte. valabile pentru promo-urile anterioare. ci şi stilul de viaţă al personajelor din „Al 7-lea cer“. pozitive sau negative. Intenţia formativă în spiritul anumitor valori este evidentă: „serialul care te învaţă să te bucuri de viaţă“ este o sintagmă care preamăreşte nu numai modul de viaşă televizual. E9. în acest spot PRO TV continuă „lecţia“ de democraţie americană. ales direct. şi anume să alegi PRO TV-ul. imagine care a persistat peste ani (adică SRI=Securitate) nu a făcut decăt să crească misterul din jurul SRI-ului. coroborat cu imaginea instituţiei pe care acesta o conducea în acel moment. al plăcerilor mediate.Virgil Măgureanu – era „cel mai controversat om al zilei“. E10. este înlocuit cu cel de participant. sau chiar cel de vizitator într-un muzeu. Scopul final declarat este informarea cetăţenilor. nici membru al Guvernului. numit iar nu ales. mai ales dacă avem în vedere că şeful SRI nu este nici parlamentar. Pentru a fi informat despre cei pe care i-ai ales. Această dublă delegare de putere. În planul discursului se folosesc anumiţi termeni în mai multe ipostaze: a alege şi puterea. E8. El ar trebui să fie un funcţionar public. care este şi numită: presa. odată cu dezvoltarea tehnologiei. Legile nescrise ale New York-ului sunt reversul medaliei. optimism). de la mase spre politic şi de la mase spre presă este şi mai bine exprimată prin alăturarea sintagmelor reprezentanţii puterii/vs/a patra putere. trebuie să alegi încă o dată. în toate aspectele acesteia. Şi aceasta. Rolul de spectator pasiv. Trăsăturile lor de caracter sunt direcţiile în care personalitatea telespectatorului trebuie să se dezvolte ( libertate. Experienţele vicariante oferite de televiziune sunt „împinse“ spre realitate de PRO — 70 — . ori încearcă sî „umfle“ realitatea. non-conformism.

ideile sensibile: non-conformismul. Întărirea ideii de viaţă (prin redundanţa să trăieşti viaţa) accentuează virtuţile serialului: învaţă să trăieşti. pentru toate categoriile de public. efecte negative: frustrarea adusă de existenţa acestor prietenii inexistente. Opoziţia centrală timpul lor/timpul tău nu este de fapt o opoziţie. mai apoi. dar nu oricum. — 71 — . să trăieşti viaţa. reţete-minune. Toate aceste spoturi pentru filme accentuează o posibilă problemă. caracteristică doar acestui clip. E13. îmbrăcăminte. ne sunt oferite de mii de ori de-a lungul unei zile: produse cosmetice. Concluzia este că trebuie să urmăreşti serialul. Transferul astfel operat este mai credibil. „Reţeta frumuseţii“ şi „secretul tinereţii“. pericolul care te pândeşte afară. pentru locuitorul marilor oraşe. Ingeniozitatea la nivelul argumentării nu este. cărţi. pentru fiecare categorie de public-ţintă. Tot ce i se cere telespectatorului este să păstreze contactul. evitarea răului din societate şi demascarea lui. şi secretul frumuseţii şi al tinereţii veşnice. ci la modul absolut. Promotor de modele de urmat. manuale. relaţiile interpersonale. Alăturarea de tip cauză-efect din prima frază („dacă nu ar exista oameni răi nu ar exista nici avocaţi buni“) este premisa de la care porneşte spotul. o rezolvare. însă. însă. Această substanţializare are. E11. pentru a-i da. PRO TV punctează. Adresarea directă (persoana a II singular şi plural la verbe) are ca scop implicarea directă a telespectatorului.TV:„Ai atâţia prieteni la PRO TV!”. pentru femei. a unghiurilor din care poate fi privit un lucru. toate concură în aceeaşi direcţie. E12. prieteniile. aceste două Graal-uri ale lumii noi. problema personalităţii pentru adolescenţi şi tineri. o generalizează. pentru că se încearcă alipirea caracteristicilor lor („încrezători şi hotărâţi“) de telespectator. filme. libertatea şi optimismul pentru o familie numeroasă. Opoziţiei buni/răi i se adaugă opoziţia perspectivelor.

dă senzaţia unei interpelări dure. adâncul — 72 — . El nu a fost creat de echipa proprie „Promo“. viziune. E15. cristal. Imaginea pe care PRO TV a vrut să o creeze cu această ocazie a fost cea a unui Moş Crăciun plin de cadouri. formăm. mister. pentru a accentua asupra veridicităţii subiectului. Motivele pentru care consider că a avut un impact deosebit. claritate. Procesul luării unei decizii. ca orice produs căruia i se face reclamă. Rolul imaginaţiei de element creator al civilizaţiei umane este recuoscut în acest spot. Distincţia poveste/realitatea apare din nou. controlăm. imaginaţie. ci este opera casei de producţie şi distribuţie a serialului „La limita imposibilului“. Opoziţia distrugere/creaţie este pericolul potenţial al acestei puteri brute care este imaginaţia. O nouă viziune a puterii se naşte. Diferenţa realitate/vis trebuie ştearsă pentru a te putea cufunda cu adevărat în lumea pe care o propune PRO TV. aceasta este puterea televiziunii – de a descătuşa imaginaţia fiecăruia în mod constructiv. experimentezi. crearea unui reflex de a lua decizii în nume propriu – aceste lucruri trebuie antrenate. şi aceasta mai ales în perioada de dinaintea difuzării serialului. De fapt. Cuvintele-cheie sunt: neregulă. Elementele de interes din acest spot sunt ideea spectacolului de proporţii cosmice (legată de lansarea anului – metaforă susţinută şi la nivelul imaginii) şi sloganul „Revelionul darurilor PRO TV“. cu diverse persoane atinse de mesaj.E14. verticala. Şirul de întrebări care pun telespectatorul în faţa unei probleme dezbatute de un film. O altă pereche de opoziţii este creată artificial (a naşte/vs/a creşte). E17. Acesta este unul dintre cele mai voit manipulatoare spoturi promoţionale de la PRO TV. ulterioare difuzării spotului. Afirm acest lucru pe baza unor discuţii neparticipative. orizontala. sunt legate de cuvintele-cheie deosebit de puternice şi chiar de faptul că produsul (filmul) nu a fost identificat. campania de „aţâţare“ dusă câteva zile având ca efect confuzionarea şi sperierea publicului. E16. acum. practic o problemă virtuală pentru public.

de a o re-crea după nevoile comunicatorilor şi spre încântarea publicului. * Controlul mass-mediei asupra publicului este mult mai mare decât cel sugerat în acest ultim spot. Noi controlăm acum transmisia: controlăm orizontala şi verticala. În următoarea oră noi vom controla tot ceea ce vezi sau auzi. putem aduce imagine la o claritate de cristal şi chiar mai mult. acest spot este o definiţie a televiziunii aşa cum este ea pe cale să devină. şi anume persoanele care caută în televiziune stimularea care nu le este oferită în lumea reală. la ora 18. limite exterioare. Scopul lui a fost să incite. de control al minţii. Traducerea integrală: Nu este nimic în neregulă cu televizorul tău. Însă. Eşti pe cale să experimentezi misterul ciudat al viziunii din străfundurile minţii până la limitele exterioare. în premieră. însă riscul difuzării lui. un public-ţintă specific. Mijlocul cel mai potrivit de control social. — 73 — . bineînţeles. Însă acest spot a fost difuzat înainte de anunţarea serialului. Putem să ajungem la tine printr-o mie de canale. a fost mult mai mare. are. „La limita imposibilului“. înainte de coagularea unui publicţintă. în acelaşi timp. după cum am mai spus. Motivul? Sistemul social în care trăim este nu doar reflectat de mass-media. ci construit de ea. este vorba de un control social din care nu se poate scăpa nici măcar printr-o viziune critică. Nu încerca să reglezi imaginea. să trezească curiozitatea posibililor interesaţi. într-o duminică.minţilor. Acest serial. prin însăşi imensa ei putere de a crea imaginea. şi. Putem să-ţi modelăm viziunea în orice fel pe care imaginaţia îl poate concepe.

sunt caracteristicile stilului american comercial Lucrarea de faţă încearcă să explice modul în care PRO TV influenţează. în peisajul mediatic românesc. PRO TV a făcut mai mult decât să capete un public numeros şi. într-o veritabilă instituţie socială. un suflu american.CONCLUZII PRO TV – ASTA-I TELEVIZIUNEA! PRO TV a fost primul post de televiziune care a adus. implicit. În răstimpul care a trecut de la relansarea postului. Dinamismul. Structura pe care am ales-o – două capitole teoretice. receptare şi influenţă. abordarea directă. lipsa de prejudecăţi. cote de piaţă. Lucrarea de faţă explică în ce fel acest post de televiziune s-a erijat. un capitol introductiv cu privire la PRO TV. şi un capitol de analiză a spoturilor – este destinată a ajuta la integrarea noţiunilor teoretice şi a datelor practice într-o viziune de ansamblu a rolului auto-asumat al PRO TV. ajutând la structurarea şi consolidarea — 74 — . cultură mediatică. cunoscut nouă doar din filme sau cărţi. despre televiziune. în cei doi ani şi jumătate de existenţă. * Comunicarea cu publicul este realizată prin emisiuni şi prin spoturi promoţionale.

în haosul existent. Modul în care emisiunile atrag audienţe este evident –consumarea sau neconsumarea lor este un barometru al eficienţei. Modalitatea specifică folosită de PRO TV pentru întărirea unei coerenţe sociale pe care instituţiile statului nu o pot asigura. foarte multe din elementele imaginarului social: de la cuvintele puternice ale momentului la mituri şi simboluri. din start. cărora li s-au ataşat anumite sensuri. este promoul. ultimele două etape sunt condensate în una singură. Emisiunile au şi ele rolul lor. prin dimensiunile sale reduse precum şi prin repetabilitatea lui. cumpărarea produsului şi consumarea lui). la o eficienţă crescută – să nu uităm că repetiţia este mama învăţării. În cazul televiziunii şi al radioului. Această distincţie produs – imaginea produsului este operantă şi la nivelul publicităţii. mai ales pentru copiii leneşi care suntem. ducând la coportamente diferite (urmărirea reclamei. cărora mesajele trebuie să le fie citite. de-a lungul campaniilor de promovare duse. Acest lucru duce. Însă sistemul de promovare prin spoturi promoţionale nu îşi dovedeşte eficacitatea prin măsurarea receptării efective a acestor spoturi. Dar spotul promoţional. la conceptele încă neclare ale spaţiului public. În — 75 — .unui sistem social care să concorde cu direcţia (teoretică) a societăţii româneşti post-decembriste. atinge un public mai larg. ci prin comportamentele ulterioare. dând o imagine a lumii aşa cum se doreşte a fi văzută. Formula de succes a PRO TV-ului –combinaţia material/ideologic – a adus în atenţia publicului. Ambele rezultate – comercial şi ideologic – au fost obţinute cu aceleaşi mijloace: grila de programe şi promoţiunea. filmele mai ales.

deoarece selecţia limitează posibilităţile de interpretare la o gamă dată. Aici acţionează din nou faptul că spotul promoţional este un material foarte scurt. mai ales având în vedere că nu întotdeauna programul căruia i se face asfel reclamă accentuază pe acel aspect pus în lumină prin promo. un anume aspect. de frica excluderii sociale. o instanţă de control şi programare. eficacitatea este dată şi de conţinutirile vehiculate. Bazate pe un text care nu are aerul că ar vrea să convingă. ci una care măreşte doar parţial. În emisiunea sau filmul propuse spre vizionare se găseşte o temă presupusă a fi de larg interes. nonconformiştii şi cei care au cu adevărat încredere în capacitatea lor de reflecţie îşi permit să găsească alte interpretări. spotul promoţional operează o selecţie. pentru cel care priveşte. în direcţia dorită de comunicator. Ceilalţi. dar nu una oarecare. aceste spoturi au în comun modul de legare la problemă. preferă să se conformeze punctelor de vedere preferate de mass— 76 — . Fie că e vorba despre nişte caracteristici pe care le putem întâlni la personajele unui film. pe lângă insistenţa lor (aspectul cantitativ al difuzării de promo-uri). Numai intelectualii. Acest mod de abordare a realităţii ar putea fi numit speculativ. pe cât posibil. Biais-ul operat este vizibil. sau de o problemă care poate să apară în viaţa unora. pe un public cât mai mare. Dar ochiul celui care alege este. de dimensiunile unui clip publicitar. fie că e vorba de un punct de interes naţional sau de o campanie bazată pe o anumită idee.consecinţă. pe principiile injecţiei hipodermice. Lucru normal având în veder dimensiunile lor reduse. Această temă este pusă sub lupă. dacă se poate. şi. care să acţioneze. Aceasta a dus la concentrarea informaţiilor într-o formulă cât mai persuasivă. adică rapid.

media. Spun preferate deoarece ele sunt alese dintr-o gamă de opinii şi atitudini posibile drept cele care reflectă cel mai bine punctul de vedere al majorităţii. trebuie să ne punem problema care sunt aceste valori proferate şi preferate. fie ele exprimate explicit sau nu. Însă scopul lucrării mele nu a mers atât de departe. mai precis. în consecinţă. mai apoi. precum şi a predicatelor sociale care le sunt alăturate. mulţumindu-se să puncteze unele dintre aceste noţiuni. mai mult decât atât. o analiză a noţiunilor şi conceptelor vehiculate. învaţă cetăţenii să-şi formeze propria lor grilă. Conformismul astfel indus este o bază pentru un comportament social estimat. prin promo-urile sale. promovate de mass-media. care sunt sensurile şi ierarhiile conforme. PRO TV. oferă această privire a lumii determinată de o grilă de lectură. — 77 — . ideologic). şi să dea o interpretare empirică legăturilor create. dar şi al clasei dominante social (şi. sunt viitoarele lui coordonate de gândire şi acţiune. iar. Având în vedere acest rol. Acestea pot fi deduse numai printr-o analiză de conţinut. conformă valorilor promovate anterior. învaţă algoritmul după care să selecţioneze singur stimulii care trebuie primiţi şi modul lor de decodare. Individul primeşte mai întâi selecţia. Dar. asumat de PRO TV în lipsa unor organisme sau instituţii care să lucreze la nivel social în mod coerent şi conştient. Iar valorile de care individul se ataşează.

10. 1996: Tehnici de manipulare. Ficeac. — 78 — . Pascal. 13. 9.1993: Introduction to Advertising and Promotion – an integrated marketing communications perspective. Bucureşti. Ed. Gustave. 3. & Belch. Brune. London New York. Bucheru. Natalie & Le Diberder. 1996: Fericirea ca obligaţie.Berger. Ed. Francois. 1997: Fenomenul Televiziune. Routledge. Coste-Cerdan. Carro. Ştiinţifică. Arthur-Asa. Bucureşti. 1996:Paradigme ale comunicării de masă. Bucureşti. 12. Casa de Editură şi Presă „Şansa“ SRL. Bucureşti.. Bucureşti. M. Ed. Tehnică. 8. Fundaţiei „România de Mâine“. Ed. Bucureşti.Drăgan. John.Bruckner. 11. 1991: Televiziunea.BIBLIOGRAFIE 1.A. Bucureşti. 1989: De la silex la siliciu. Nemira. Humanitas. Bucureşti. Giovannini.Belch. Sage. Giovanni. 5. Ed. 1991:Psihologia maselor. Newbury Park London New Delhi. 1996: Din culisele celei de-a patra puteri. Bogdan. G. 6. Ed. Antet 2000. Ioan. Alain. 1991: Media Analysis Techniques. Burridge Boston-Sidney.Bondrea Aurelian. Bucureşti. Trei. Ion. Mihai. Editura Fundaţiei „România de Mâine“.E. 1997: Sociologia opiniei publice şi a mass-media. Fiske. 7. 4. 1996: Melancolia democraţiei. Ed. Le Bon. Ed. Coman. Bucureşti. 1994: Television Culture. 2.

Iaşi. Paris. Ed. Gabriel. — 79 — . Ed. London. 23.. Philipe. 1996: Politică şi cultură. 1996: Amurgul datoriei. Routledge. Neculau. Jean-Paul & Corso. Iaşi. Jowett. Babel. 22. Armand Colin. Polirom. Newbury Park London New Delhi. Gerard. Lipovetsky. Iaşi. Marino. 24. Victoria. Bucureşti. Serge. 20. 1997: Psihologia socială sau Maşina de fabricat zei. Neculau. Judith. J. Polirom. de Ştiinţă şi Tehnică SA. 1995: Media Culture. Thoveron. Adrian. Bucureşti. Polirom. Ed. Adrian (coordonator). R. Ed. Ed. Soc.14. 16. 15.L. 21. Ed. 25. Bucureşti. Sage. 1996: Comunicarea politică azi. 1991: Dictionnaire de la Communication. Paris. Ed. Adrian (coordonator). 18. Moscovici. Douglas. Antet. 17. Raoul. Bucureşti. Kellner.Joule. 1995: Reprezentările sociale. 1996: Psihologia socială. Girardet. Truxillo. Gilles. Institutul European. Armand Colin. Lazar. 1997: Tratat de manipulare. 1992: Propaganda and Persuasion. Garth & O’Donnell.V. Ed. Ed. Scripta. 1991: Sociologie de la communication de masse. Antet. 19. 1997: Mituri şi mitologii politice.&Beauvois. Bucureşti. Schwartzenberg. 26. Ed. 1995: Statul – spectacol. Bucureşti.

...... „desenat“ pe un pumn. Durata: 30 secunde. 2.. Puterea Puterea de a schimba faţa lumii Puterea de a transforma acum viaţa ta şi a celorlalţi pe aceste imagini. Să zicem . Votează..... În timp ce 8 persoane. (6 bărbaţi şi 2 femei) filmate pe stradă.. Cred că totuşi ar fi . dacă nu votezi! Iolanda Stăniloiu: Democraţia înseamnă participare Andreea Esca: Eu susţin că votul meu contează. Imagini din cabina de vot. pe ecran.... Nu cred nimic . Votează.... îşi exprimă „crezul“. Părerea mea .. alb pe negru cu majuscule NU CONTEAZĂ / CE CREZI / DACĂ / NU / VOTEZI. Puterea .. scris.. Andreea Berecleanu: Nu contează ce crezi.. Ca toate . 3. Puterea . (voice-over): VOTEAZĂ Majoritatea prezantatorilor PRO TV rostesc câte două din următoarele replici: Puterea .. Text: Ce să cred? .. Nu ştiu ..ANEXA A Campania Votezi şi câştigi! 1. Votează. votează! vedeau votând. La sfârşit această frază se repetă integral.... din timp în timp. (cu intonaţii diferite) Acum vorbim despre putere Despre putere ... îi Votează.... Puterea . apare... celelalte . Cuvântul „votezi“ rămâne 4 secunde pe ecran. Eu cred că . Votează. Eu cred . (introduc votul în urnă) privesc în cameră şi spun: Votează.. într-un colţ: o ştampilă: VOTAT. în picioare Eu cred. Deci . Ultima imagine: ecranul se albeşte.. Fii puternic.... la fel şi al tău Mihai Tatulici: Democraţia e pentru cei puternici — 80 — prezentatorii sunt înregistraţi în studio.

.. Florin Călinescu împărţind ceva oamenilor. zoom-out clădirea PRO noaptea Durata: 43 secunde 5...Geanina Corondan: E liber acum votul. Andrei Zaharescu: Şi nu uita. Cristina Ţopescu: Reveniţi alături de noi.. zoom-in clădirea PRO ziua. artificii pe cer. oameni purtând căciula PRO TV (echipa lui F. o mulţime de oameni în stradă „Poză de familie“ cu toată echipa care apare pe ecran la PRO TV Clădirea PRO noaptea. pe o bară.. Florin Călinescu: Noi suntem aici.. Panou stradal „Votezi şi câştigi“. Fiecare la locuşorul lui ştie ce are de făcut După aceea poftiţi la noi în curte (pe imaginea clădirii PRO TV-ului. Promo alcătuit numai cu imagini şi muzică: — 81 — .Da.. Ilie Şerbănescu: După ce mergeţi la vot. Călinescu de la Chestiunea Zilei). TEXT Votează pentru tine Votează pentru PRO TV Vino pe 17 noiembrie să spui un gând bun pentru cel care va pierde Florin Călinescu şi vedetele PRO TV te aşteaptă Este ziua prieteniei şi a împăcării Vei primi căciula PRO TV şi poţi câştiga premiul pe care ţi-l doreşti PRO TV şi PRO FM îţi oferă 5 televizoare şi 5 linii audio Gândul bun să te aducă la PRO TV Votează pentru tine Votează pentru PRO TV IMAGINE Clădirea PRO TV în zori de zi.. ... Restul imaginii: sigla PRO TV) Durata: 33 secunde 4. care se retrage în stânga imaginii.. oameni făcând cu mâna echipei de filmare.

specifică filmelor de acţiune).Un elicopter zboară deasupra unei mulţimi.. cu un banner deasupra: Votezi şi . Durata: 30 sec. Ultima imagine: o „cabină PRO“. pe o insignă „Votezi şi câştigi!“ – zoom-in pe persoana care poartă insigna. Umbra lui cade pe mulţime. O imagine mai scurtă de 1 sec. Imagini din oraş. O echipă de filmare. Din nou elicopterul.. care se află în faţa PRO TV (muzică dinamică. Casa Poporului) oameni agitând steguleţe. — 82 — . câştigi! şi un omuleţ care îşi introduce votul într-o urnă care este chiar capul său.

Text: Crainic: Se apropie Revelionul şi odată cu el marele concurs (imagini cu artificii) la care ai şansă să câştigi. Chiar tu poţi fi miliardarul PRO TV. 10 milioane. 100 milioane. Crainic: Ai cumpărat cartea poştală de sărbători? Foarte bine! Dacă nu. Călinescu: Un miliard de lei (accentuat pe fiecare cuvânt) plus alte mari premii: un Mercedes. Durata: 25 secunde — 83 — . F.ANEXA B Campania cărţii poştale a Revelionului ’97. grăbeşte-te pentru că numai până vineri 27 decembrie o mai poţi găsi la toate oficiile poştale şi difuzorii de presă. 1 milion.

partea superioară: PRO TV sunt pe măsura ta: PĂREREA TA FACE UN MILIARD –. TEXT (voice-over) IMAGINE Fundal albastru – drapelul României Cartea poştală PRO NATO. o femeie îmbrăţişând un ostaş. soldaţi dând onorul.ANEXA C Campania Operaţiunii PRO NATO 1. o maşină şi alte premii surpriză Părerea ta face un miliard Durata: 30 secunde — 84 — soldat român cu steagul naţional . Cartea poştală : DEMNITATE Soldaţi în luptă. Un miliard. alţi soldaţi. care are ca fundal Te uiţi poştale Premiile oferite de şi câştigi imprimat în serie. Imagini dintr-o sală de consiliu. Acum la toate oficiile Imagini cu cartea poştală. 1 secundă = 3 imagini: un ostaş. un apartament. Clădirea PRO TV. văzută de sus. Imagine cu ciocănelul care decide „adjudecat“. Supraimpresiune pe cartea poştală (cu majuscule) : SIGURANŢĂ. şefi de stat strângându-şi mâna. Zoom-in pe plăcuţa cu „SPAIN president“. Harta lumii cu statele membre NATO marcate Eşti PRO sau CONTRA? Cartea poştală : RECUNOAŞTERE (cu o culoare Părerea ta face un miliard membrele. favoritele cu alta şi candidatele cu alta) Trimite cartea PRO NATO Sigla NATO şi soldaţi. avion la PRO TV şi gândul tău va ajunge la Madrid cu sigla OTAN (NATO). central PRO (alb) şi în partea de jos: NATO (cu roşu).

Portretul lui MARX. Părerea ta face un miliard! (pe cuvinte) Avion decolând în fundal imagini din războaie literele au grosime şi în interiorul lor se văd imaginile steagul României Cartea poştală oameni mergând pe stradă Pentru acelaşi text s-a mai conceput un spot. imprimat pe o bancnotă: zoom-in de 5 ori: din ochiul lui drept apare tot mai clar o carte poştală PRO NATO. oameni pe terase. Penultima imagine: steagul României. 100 de milioane în fiecare săptămână. începând cu 1 iunie: 10 milioane în fiecare zi.cu alb :(10 milioane) (+) (100 milioane) (+) (1 miliard) (=) (PRO NATO) Ultima imagine: cartea poştală PRO NATO. un apartament şi multe alte premii aşteaptă decizia ta.2. la o secundă. clădirea PRO (noaptea). soldatul care salută. (în stânga) care ocupă în final tot ecranul. Părerea ta contează Părerea ta poate influenţa hotărârea marilor puteri PRO TV declanşează operaţiunea PRO NATO Cumpără cartea poştală PRO NATO şi trimite-o la PRO TV Poţi câştiga premii extraordinare. Marile premii PRO NATO: un miliard. Ultima imagine: cartea poştală PRO NATO ( 37 secunde) — 85 — . pe care apare scris. cu alte imagini: oameni de pe stradă făcând cu mâna echipei PRO. Doar imagine: pe fundalul albastru. un dreptunghi perfect centrat negru. La toate oficiile poştale din ţară găseşti cartea poştală PRO NATO Părerea ta face un miliard. cu majuscule . 3. Durata: 53 sec 4.

Mai avem astăzi o C. avem 100 milioane la cartea poştală PRO Călinescu în mijlocul mulţimii. TEXT F. arată o carte poştală spunem o secundă două-trei-patru ce avem de spus în legătură cu noi. sunteţi bineveniţi. pentru dvs. cu viaţa noastră. cu speranţele noastre. Adresa noastră este Pache Protopopescu 109. un platou în aer liber. Durata: 1’52’’ — 86 — . pentru că.Durata: 7 secunde + 8 secunde (timp în care apar cuvintele anterioare imprimate pe carte. unul câte unul). Venim aici. oamenii fac cu mâna (viteză redusă de derulare a benzii) F. 5. Călinescu: Vă aştept. venim Imagini din mulţime aici la colegii mei unde primim o carte – iată O maşină PRO TV această carte care seamănă foarte mult cu cea de la tehnicieni pe platou oficiile poştale. Noi suntem aici până deseară când. fie contra. Acelaşi procedeu pentru: Părerea ta + părerea mea + părerea noastră = PRO NATO Durata 15 secunde. prieteni. între Iancului şi Mătăsari. eu vă invit să veniţi şi să petrecem o zi minunată aici. după atâţia şi atâţia ani. în curte la PRO TV. după care primiţi un cartonaş ca să F. dragi IMAGINE Camera se plimbă prin mulţime. n-aţi uitat. cu orice vreţi dumneavoastră să spuneţi. 7. am amenajat pentru dvs. NATO.P. Părerea ta face 1 miliard! Durata: 17 secunde 6. Acelaşi procedeu pentru: Recunoaştere + Siguranţă + Demnitate = PRO NATO.. Călinescu se îndreaptă spre un ţineţi minte această zi frumoasă – o şepcuţă sau un cort PRO cu o masă înăuntru şi tricou sau o insignă – uitaţi din aceasta. fie pro. trebuie să ne obişnuim să avem o părere.

5 mai începe seria emisiunilor dedicate integrării României în NATO. Să căutăm Vestul pentru ca Vestul să tricou alb. soldaţi. Victor Babiuc. care se întoarce spre stânga Un tânăr cu busola (tricou galben. arată cu mâna tot înainte. la o coadă. cămaşă albă) camera se apropie de mâna lui cu busola O adolescentă. ne găsească. Românii au hotărât să se întoarcă către Vest Duminică seara la ora opt fix. TEXT Să ne întoarcem cu faţa către Vest. blue jeans) 10. Ministrul Apărării Naţionale şi Lazăr Comănescu. filmate cu încetinitorul: — 87 — . are o busolă în mână (blondă. Durata: 30 secunde ochelari de soare) Bărbat (50 ani. Text: Luni.Promo alcătuit din imagine şi muzică de film (pe alocuri. şapcă de soare.8. Românii ştiu acum foarte bine care este punctul lor cardinal de vedere. zoom-out pe o tânără. rochie albastră cu buline. apar pe nişte panouri care se rotesc. oameni politici. vor încerca să convingă 2 cetăţeni care nu au nici o legătură cu politica că aderarea la NATO este vitală şi pentru ei. Pentru a da de veste că existăm IMAGINE O tânără care se întoarce spre stânga ecranului. de fapt spre stânga ecranului Două mâini ţinând o busolă Alte două mâini cu busola. îmbrăcată într-o rochie înflorată roz-bleu-vernil. sunetele luate în priză directă) Primele imagini sunt realizate computerizat: Constantinescu şi Kohl. întoarce-te către Vest şi trăieşte un minut de speranţă. secretar de stat în Ministerul de Interne. 9. În studio: 4 imagini.

un soldat care zâmbeşte Tânăra cu busola (ultima) Soldaţi încărcând un tun (pe fundal verde. arătând spre vest. în stânga). Prima tănără cu busola. Ultima imagine: ca fundal steagul României fluturând. În dreapta jos – DENVER Andrei Zaharescu (dreapta. din promo-ul anterior (prima. în dreapta. jos. pe care scrie „Operaţiunea PRO NATO“. Sigla şi scrisul se ridică şi se poziţionează puţin oblic (ca sigla PRO TV) Durata: 1’07’’. îmbrăcaţi în verde). aceeaşi imagine) Un soldat lângă un tanc Generali lângă o statuie. sigla NATO. Corina Mândrilă în dreapta.Lucian Mândruţă în stânga ecranului filmat frontal. — 88 — . Pe steag. Statuie soldaţi. Bărbatul cu busola Soldaţi din trupele NATO mergând în coloană. cu alb. supraimpresiune WASHINGTON. suprimpresiune stânga jos NEW-YORK Andreea Berecleanu (semiprofil. Elicopter în zbor. semiprofil) Supraimpresiune stânga jos: BOSNIA Imagine cu Casa Albă Constantinescu cu Kohl Tânăra cu busola.

TEXT Peste tot IMAGINE Steagul american fâlfâind. (beculeţe albe). soldaţi dând onorul BILL CLINTON (roşu pe alb) 11 IULIE BUCUREŞTI — 89 — .I. paşi care calcă pe o siglă în pavaj numele Bill Clinton cu Hillary (1/4 sec). noaptea Peste tot MISIUNE în lume Diplomaţi urcând scări POSIBILĂ este aşteptat Un politician ieşind dintr-o maşină „targets“ (voce – Clinton) Clinton la PRO TV copii cu steguleţe ale Americii fotografi. în plan secund: Washington DC. o femeie face cu President Clinton (purtătorul mâna. purtătorul de cuvânt: o limuzină iese de la Casa Albă. Esca: Bill Clinton PREŞEDINTELE (beculeţe albe) Peste tot Metrou. avion aterizând. soldaţi rosteşte V. scara unui avion care se deschide. cu motorete şi maşini. în lume AIR FORCE 1 (scris pe ecran din beculeţe albe) apoi imaginea se disipează. Petre Roman dând declaraţii de presă. o gardă de la Buckingham. un grup de fotografi de i se presă la pândă. soldaţi în alb şi său de cuvânt) negru dând onorul A. o indiancă. Casa Albă AMERICII (roşu pe negru) beculeţele clipesc.ANEXA D Campania „Un american la Bucureşti“ 1. elicopter. în lume LA BUCUREŞTI (sunetul: semnal de alarmă prezenţa lui continuu) contează Coloană oficială. Bill Clinton Aşteptându-l pe Clinton + Hillary Clinton salutând.P. soldaţi salutând.

Universal MCA. Promo alcătuit doar din imagini – din siglele marilor case de film americane. 2. Ultima imagine: Imaginea X în partea de sus a ecranului. acestea sunt Metro Goldwin Mayer (Ars Gratia Artis şi leul răgând). Bill Clinton (diverse imagini cu B. United Artists. pe o bandă neagră – scris UN AMERICAN. ochelari bărbat ∼ 45 ani. NBC. ∼ 45 ani. cu sonorul lor original.ROMÂNIA AŞTEPTÂNDU-L PE CLINTON Durata: 54 secunde. Columbia Pictures. 20th Century Fox. TEXT Aşteptându-l pe Clinton Preşedintele Statelor Unite ale Americii îţi va face o vizită Ţie ţie şi ţie Pe 11 iulie cel mai important cetăţean american vine la Bucureşti Mesajul României a ajuns în America Acum America ajunge la tine 11 iulie Un american la Bucureşti Durata: 30 secunde 3. În partea de jos a ecranului. Paramount. În ordine. Viacom. Turner. Warner. femeie. Worldvision Enterprises Inc. Clinton şi cu familia). citind ziarul o fetiţă cu codiţe care priveşte în obiectiv Bill Clinton perorând Bill Clinton vorbind Bill Clinton zâmbind Clinton coboară din limuzină majorete dansând Bill Clinton (semiprofil) Supraimpresiune stânga jos: UN AMERICAN LA BUCUREŞTI — 90 — . în parc. tot pe bandă neagră – LA IMAGINE AŞTEPTÂNDU-L PE CLINTON În fundal: steagul american.

(Imag. Cineva înfige în solul Lunii steagul american. Clinton coboară treptele avionului. Muzica specifică westernurilor Imaginea X Durata: 19 secunde — 91 — . Un tablou de bord. apoi doar el. 5. Avion U. 4. 6. o hartă + sunete în priză directă din cabina de control. Imagini din desene animate: Jerry salută. În mijlocul ecranului. îşi şterge fruntea de sudoare. ea: deux piece roz şi eşarfă Ultima imagine: imaginea X. 7. 3. oficiali. pălării.. covorul roşu care duce la avion. (în engleză) – lansarea unei rachete. B. Clinton şi H.S. din picăturile de vopsea aruncate apare steagul american. în spatele lui – soarele. 2. X). sunt 4 şi au arme de vânătoare. în contre-jour şi monocolor: roşu pe alb. Durata: 12 secunde. de o parte şi de alta. Zoom-out se vede toată banda. Imaginea X. Durata: 12 secunde.S. cai.A. steagul american. fâlfâind. un radar. Muzică specifică desenelor animate. Bill Clinton cântă la saxofon pe o scenă (plan apropiat). Insigna President of the U. Se repetă imaginea finală din promo-ul anterior.BUCUREŞTI. Imagini alb-negru: aselenizarea. 8. Imagini cu cowboy. Durata: 10 secunde. 1. Ultima imagine: imaginea X. El: costum negru.A.

coloană oficială de maşini o sală de consiliu. Durata 15 secunde. istoia îţi dă din nou întâlnire Fii punctual Aşteptându-l pe Clinton 11 iulie.A.TEXT Nu ştiu dacă îmi recunoaşteţi IMAGINE Imagine dintr-un film..TEXT De-atâtea ori în istorie am întârziat la întâlniri decisive aşteptându-l pe Clinton Acum. — 92 — IMAGINE Imagini alb-negru cu Revoluţia Muncitorească.9. în centru. un birou de la Casa Albă. zgomotul paşilor.S. În drapel apar imagini cu români (copii. dar aici este . spre în afară. jos – supraimpresiune: UN AMERICAN LA BUCUREŞTI 10.Clinton perorând un om care arată cu degetul TU ÎL AŞTEPŢI Ultima imagine: ca fundal drapelul american. adulţi. tineri) NU ÎNTÂRZIA LA ÎNTÂLNIRE . steaguri STB Drapelul american Clinton cu fiica lui în locul stelelor de pe drapel care e decolorat (stânga sus. vocea. camioane. Imaginea X 12. drapelul se colorează. apăsat. TEXT Aşteptându-l pe Clinton Preşedintele SUA Îţi face o vizită America ajunge la tine IMAGINE Steagul american în fundal. Apar stelele din nou.. imagine cu Clinton. Imaginea X.Un om păşeşte într-o sală. în mijlocul ecranului – români în mulţime EL VINE! B. Piaţa Universităţii Durata: 34 secunde. Se aude. Prin geamurile de sticlă se vede mulţimea de fotoreporteri. o This is the president of the U. Preşedintele oameni uimiţi. masa prezidiului goală. toţi se întorc spre uşă (în spate). 11. pe ecran).

2.. Text: De două mii de ani îl răstignim şi îl înviem pe Isus.. Nu aduce anul ce aduce parola Revelionului! Sărbători Fericite! 5. De tot atâta timp ne iluzionăm că păcatele ne-au fost şterse prin jertfa fiului lui Dumnezeu.] în PROCESUL LUI CRISTOS. Text: Dosarele X O provocare pentru o altă lume Răspunsul e pentru cei care vor să înţeleagă Adevărul e dincolo de noi. 4. cine suntem. ce drepturi avem. Care este adevărul. Fii cu ochii pe parola Revelionului şi cu mâna pe telefon Parola. 3. Text: Îţi va fi imposibil să-ţi păstrezi controlul. Fă imposibilul şi forţează limitele pentru a fi de azi într-o săptămână la „Limitele Imposibilului“. Text: Te-ai încălzit? Eşti pregătit! Începe! O explozie de superfilme Filme care te vor proiecta într-o altă realitate Film care-ţi vor înfierbânta imaginaţia Filme care-ţi vor încălzi sufletul Trăieşte clipa Fiecare moment la PRO TV e unic. NU RATA NIMIC Fiecare clipă e fierbinte...ANEXA E 1.. cine este Cristos [.. o emisiune de Mihai Tatulici (Deşteaptă-te române!) — 93 — . ce vrem.

De la Londra. dar mai ales optimişti.Ai atâţi prieteni la PRO TV! Păstrează contactul cu prietenii tăi. Reporterii PRO TV îţi vor arăta cum se vede Europa şi de pe cealaltă parte a Canalului Mânecii. „Avocaţii“ – descoperă-i dintr-o altă prespectivă. 11. să ştii totul despre şi de la cei pe care i-ai ales? Alege PRO TV! Acum reprezentanţii puterii răspund pentru tine la întrebările celei de-a 4-a puteri: presa. 7. Ştirile care îţi dezvăluie lumea aşa cum va fi. nu ar exista nici avocaţi buni. — 94 — . Săptămâna viitoare vei învăţa legile nescrise ale New York-ului. 12. „Al 7-lea cer“ – serialul care te învaţă să te bucuri de viaţă – duminică la PRO TV 9.6. ei sunt în al 7-lea cer. Vrei să afli. nonconformişti. britanicii vor hotărî dacă întind mâna Europei sau rămân la tradiţia insulară. Nu pierde ştirile PRO TV. Pe 1 mai. Nu pierde un nou episod din Beverly Hills – duminică la PRO TV. 8.Care este reţeta frumuseţii? Care este secretul tinereţii? Învaţă să trăieşti viaţa de la Cybill – tănără şi plină de umor. Invitat la Întâlnirea cu presa – Virgil Măgureanu – cel mai controversat om al zilei. Partenerii din NYPD Blue te aşteaptă la PRO TV 10. liberi. Pentru ca tu să-ţi cunoşti destinul. Tineri.Dacă nu ar exista oameni răi. Adin Goriţă se va conecta la marea tensiune a alegerilor din Marea Britanie.

. Aici are loc lansarea anului 1998! 15. Revelionul darurilor PRO TV. 14. [bucată dintr-un film] Puterea care poate înnobila civilizaţia umană sau poate distruge este IMAGINAŢIA La limita imposibilului.. hotărâţi Acum este timpul lor şi al tău... You’re about to experience the odd mystery of the vision from the deepest inner minds to the outer limits.Ce faci când după 10 ani afli că copilul tău nu este al tău? Pe care-l vrei? Pe cel pe care l-ai născut. sau pe cel pe care l-ai crescut? Nu este o poveste. — 95 — . Joi seara la PRO TV este timpul MELROSE PLACE..Încrezători. We’re now controlling the transmission. 17. (La Limita imposibilului). For the next hour we will control all that you see and hear. We can shape your vision to anything your imagination can conceive. Do not attempt to adjust the picture. este un fapt adevărat.There’s nothing wrong with your television.Intră în culisele acestei profesii 13. „Copilul altei femei“ Numai la PRO TV.Puterea care transformă cele mai fantastice vise în realitate. 16. We control the horizontal and the vertical..A început numărătoarea inversă pentru un spectacol de proporţii cosmice ERA . We cam get to you with a thousand channels and expand a single image to crystal clarity and beyond. vineri la PRO TV.