SOLICITARE

NR. ÎNREGISTRARE OPERATOR: 242 DATA:14.12.2007

NR. ÎNREGISTRARE APM (JUDEŢ): DATA NR. ÎNREGISTRARE ARPM (DUPĂ CAZ): DATA:

SOLICITARE PENTRU EMITEREA AUTORIZAŢIEI
PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

A.1. DATE DE IDENTIFICARE A.1. 1. DATE DE IDENTIFICARE A OPERATORULUI Numele operatorului Forma de organizare a societăţii Nr. Înreg. Reg. Com. Cod Unic Înregistrare Cont bancar Banca Adresa Stradă, număr Localitate sediului social Judeţ Cod poştal SC TMK-Reşiţa SA Societate pe acţiuni J11/59/1991 1064207 RO73 RNCB 2100000000150001 BCR Traian Lalescu nr. 36 Reşiţa Caraş – Severin 320050

SOLICITARE A.1.2. DATE DE IDENTIFICARE A INSTALAŢIEI/ INSTALAŢIILOR ŞI A AMPLASAMENTULUI

ultima versiune a informaţiilor transmise către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea alocării iniţiale.1.Severin PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI ŞI A ALOCĂRII CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ Situaţia d. număr Cod poştal amplasame Localitate ntului Judeţ A. ∗∗ Numai după alocarea iniţială a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. solicitarea de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din rezerva pentru instalaţiile nou intrate.4. inclusiv instalaţie pentru turnarea continuă .Numele instalaţiei/ instalaţiilor Instalaţie pentru producerea oţelului producţie mai mare de 2.p. 36 320050 Reşiţa Caraş . mediului Situaţia al autorizării Tip protecţiei autorizaţie IPPC alocării Alocare iniţială DA ∗ Nr.v. DATA ÎNAINTĂRII CERERII DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ Ziua 14 Luna 12 Anul 2007 A. CONTACTE AUTORIZATE   Dacă „DA”. operatorul anexează în copie. DATE PRIVIND SITUAŢIA AUTORIZĂRII DIN SC TMK-Reşiţa SA Traian Lalescu nr.5 t/h.3.1. . ∗∗∗ Daca „DA”. cu o capacitate de Număr de referinţă în registrul naţional Numele amplasamentului (punct de lucru) Adresa Stradă. autorizaţie In curs de Data emiterii Emitent ARPM Timişoara reautorizare Din rezerva pentru instalaţii nou intrate NU ∗ certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră SOLICITARE A.2. operatorul anexează în copie.

număr Localitate locului de Judeţ muncă Cod poştal Contact Telefon FAX E-mail Bugariu Ramona Responsabil Mediu Traian Lalescu nr.2. 36 Reşiţa Caraş .ro SOLICITARE A.Severin 320050 0255-217211/1591 . REPREZENTANTUL LEGAL AL SOCIETĂŢII Numele şi prenumele Poziţia în cadrul societăţii Adresa Stradă.1. 2573 0255-211883 aurora@tmk-artrom. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră. . PERSOANA DE CONTACT PENTRU ASPECTE OPERAŢIONALE ALE INSTALAŢIEI Numele şi prenumele Poziţia în cadrul societăţii Adresa Stradă.3.2.resita@tmk-artrom.2.ro A. 2573 0255-211883 aurora@tmk-artrom. PERSOANA EFECT DE SERĂ DE CONTACT PENTRU SOLICITAREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU Numele şi prenumele Poziţia în cadrul societăţii Adresa Stradă. emiterea autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.Severin 320050 0255-217211/1591 .ro A. FORMULAREA SOLICITĂRII ŞI DECLARAŢIA DE CONFORMITATE În numele societăţii mai sus menţionate.3.A. număr Localitate sediului social Judeţ Cod poştal Contact Telefon FAX E-mail Ioan Romulus Director General Executiv Traian Lalescu nr. număr Localitate locului de Judeţ muncă Cod poştal Contact Telefon FAX E-mail Ioan Aurora Şef Serviciu AQ-M Traian Lalescu nr. 36 Reşiţa Caraş . solicităm prin prezenţă. 36 Reşiţa Caraş – Severin 320050 0255-211883 0255-211883 office.2.

de la Dealul Fântânei în partea estică până la confluenţa cu pârâul Ţerova regularizat în partea vestică. DATE AUTORIZAŢIA TEHNICE DESPRE AMPLASAMENTUL ŞI INSTALAŢIA/ INSTALAŢIILE PENTRU CARE SE SOLICITĂ A. în vederea analizării şi demarării procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră. TMK -Reşiţa S. în partea de nord atingând versantul sudic al Dealului Mare iar în sud este delimitat de cursul râului Bârzava. Numele şi prenumele reprezentantului legal: Dr. Incinta societăţii este amplasată pe malul drept al râului Bârzava.C.A.Operatorul instalaţiei îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea şi completitudinea datelor şi informaţiilor furnizate către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Ioan Romulus Funcţia: Director General Executiv Semnătura şi ştampila: DOCUMENTAŢIE DOCUMENTAŢIE PENTRU EMITEREA AUTORIZAŢIEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ A.4. Având în vedere amplasarea în teren a diverselor activităţi care se desfăşoară cu emisii de gaze cu efect de seră deosebim două amplasamente: .1.4. SCURTĂ DESCRIERE A AMPLASAMENTULUI ŞI A INSTALAŢIEI/INSTALAŢIILOR S. Ing. este situată în partea nordică a Municipiului Reşiţa.

1.R. Amplasamentul este limitat la vest de râul Bârzava.la S .Incinta industrială este situată pe un teren relativ plat.C. Accesul se face rutier din drumul Reşiţa – lacul Secu şi feroviar pe calea ferată industrială aparţinând de S.la E .din procesele chimice care au loc . respectiv : 1. Societatea este un mare consumator de gaz metan . iar la est de dealuri acoperite cu vegetaţie forestieră.2 m.instalaţia de tratare a oţelului în vid . dintre care important pentru metalurgie este CO2 . într-o zonă industrială cu intercalări de terenuri rezidenţiale.instalaţia de tratare a oţelului în oală . Pregătirea fierului vechi În timpul desfăşurării acestor activităţi emisiile de gaze cu efect de seră .cuptorul electric cu arc EBT . se produc : .) şi apoi mai departe la consumatori .7-1. cu cote situate între 235 şi 240 m prezentând o creştere de nivel. La nord şi sud se învecinează cu unităţi industriale dar şi o zonă rezidenţială (de case).ON Gaz România SA Regiunea Vest şi se distribuie prin intermediul unei conducte de Ø 500 mm şi o presiune care variază între 0. Suprafaţa ocupată de incinta industrială este de 356873 m2. Vecinătăţile terenului pe care se află incinta industrială sunt: . INSTALAŢIA DE OBTINERE A OŢELULUI ÎN CUPTORUL ELECTRIC CU ARC TIP EBT Prezentăm în fig.1.M.A.Uzina constructoare de maşini Reşiţa (UCMR) .zona rezidenţială şi comercială de pe B-dul Mihai Viteazul şi B-dul 6 Martie .zonă rezidenţială Cartier Rândurile . Acesta se primeşte prin staţia de predare Ţerova de la furnizorul E. 1 schema de principiu a instalaţiei EU ETS de la TMK-Reşiţa care evidenţiază activităţile care se desfăşoară cu emisie de gaze cu efect de seră .din arderea combustibililor . Turnarea continuă a oţelului 3. 2 schema de principiu a instalaţiei de producere a oţelului care cuprinde: .2 bar în staţiile de reglare-măsurare (S. TMK-Reşiţa S. II.Dealul Crucii . Elaborarea oţelului 2.zona rezidenţială P-ţa Republicii şi strada 30 Decembrie 2. Atelierul de şarjare fier vechi este situat pe un teren aflat la limita de SE a municipiului Reşiţa. până la cota de 241. spre limita de nord a oţelăriei electrice. În continuare facem o prezentare pe tipuri de activităţi a caracteristicilor instalaţiilor şi tehnologiilor care produc emisii de CO2. .la V . II. DESCRIEREA INSTALAŢIEI Prezentăm în fig.la N .

Bena la rîndul ei se încarcă la sol cu fier vechi . se realizează după rabaterea bolţii cu ajutorul uni bene (coş) având fundul mobil adusă cu ajutorul macaralei deasupra cuptorului .ajustarea cuptorului sau operaţia de reparaţie la cald.încărcarea cuptorului .se adaugă var în cuptor . Această etapă se realizează cu precădere în timpul tratementului oţelului în oală .5 kWh pentru fiecare Nm3 de oxigen injectat . se execută imediat după evacuarea oţelului din cuptor şi constă din torcretarea zonelor de zidărie uzate . în această perioadă consumându-se 60-80% din cantitatea de energie necesară unei şarje. Elaborarea oţelului în cuptorul electric cu arc se bazează pe transmiterea energiei electrice a curentului electric din reţeaua de alimentare prin intermediul electrozilor de grafit la încărcătura metalică . 4 .se începe topirea . 3 .se opreşte topirea primei bene . La elaborarea oţelului emisiile de CO2 se produc în timpul reacţiilor chimice care au loc în cuptor şi la tratarea oţelului în oală -conform fig. Lucrul cu zgură spumantă are următoarele avantaje : .topirea încărcăturii . var şi cînd este cazul carburant (cocs de petrol sau resturi de electrozi) . reducere datorată şi arderii prafului de grafit şi a reacţiilor exoterme dintre oxigen şi celelalte elemente prezente în fierul vechi. temperatura ridicată a arcului electric produce topirea acesteia.alierea se face în cuptor sau în oală prin intermediul feroaliajelor . aluminiu şi alte materiale . . Insuflarea de oxi-carbon în această fază conduce la scăderea consumului de energie cu cca.scăderea consumului specific de energie electrică datorită măririi eficienţei transferului de căldură de la arc la baia metalică .dacă încărcătura şarjei este compusă din 3 sau 4 bene se procedează ca la topirea celei de-a doua bene. şi eliminarea în zgură a compuşilor de dezoxidare formaţi.instalaţia de captare şi epurare gaze arse (schema de principiu este prezentată în anexa 3 ). Fazele tehnologice de elaborare sunt următoarele : 1 .se adaugă var în cuptor . Încărcarea şi topirea se realizează în mai multe etape alternânde după cum urmează: .se încarcă prima benă .. coboarârea electrozilor şi pornirea arcului electric. 2 . 3.micşorarea consumului specific de electrozi datorită lucrului cu intensităţi mai mici 5 . reprezintă mai mult de jumătate din durata totală de elaborare .se insuflă prin lance oxigen şi când apare lichid sub vârful lancei se insuflă oxigen şi praf de grafit . 6 .se încarcă a doua benă.scăderea consumului de materiale refractare datorită scăderii nivelului radiaţiei termice către perţi şi boltă .afinarea (fierberea) sau oxidarea are drept scop principal îndepărtarea gazelor (H şi N ) şi a incluziunilor nemetalice din baia de oţel prin cu ajutorul oxigenului insuflat în baia metalică În timpul topirii ultimei bene de fier vechi şi în timpul afinării se procedează la spumarea zgurii prin insuflarea de oxigen continuu şi de grafit discontinuu .dezoxidarea are drept scop principal micşorarea conţinutului de oxiged rămas dizolvat în baia metalică după afinare prin folosirea anumitor feroaliaje .Constă din rabaterea boltii peste cuptor . se ţine cont de afinitatea elementelor de oxigen la stabilirea ordinii de introducere în cuptor .3 în care se prezintă schema sistemului de poluare a mediului prin intermediul CAE.şi în timpul procesului de ardere a gazului metan folosit la încălzirea oalelor de turnare şi la uscarea unor materiale folosite la elaborarea oţelului.se începe topirea .se opreşte topirea celei de-a doua bene .creşterea rapidă a temperaturii şi implicit a productivităţii agregatului .se insuflă prin lance oxigen .

Conţinutul de CO 2 din gazele care se evacuează la coş nu se monitorizează iar cantitatea de CO2 care se emite în atmosferă urmează să se calculeze . Datorită vidului ceeat în recipientul în care este aşezată oala şi a barbotării oţelului cu un gaz inert se produce o scădere a conţinutului de gaze dizolvate în oţel şi a celui de incluziuni nemetalice .Presiunea minimă 100 mbar . .adaosuri pentru o primă alierea .Primele patru faze se desfăşoară în cuptorul electric după care oţelul este evacuat printr-un orificiu prin bascularea acestuia în oală . ) Presiunea nominală de lucru pentru aceşti utilizatori este de 0. conectat la calculatorul de proces .adaosuri pentru formarea zgurii .formarea unei zguri corespunzătoare pentru desfăşurarea procesului . Prezentăm în continuare descrierea principalilor consumatori de gaz metan:  Instalaţia PROCON constă dintr-un capac izolat cu fibre refractare prevăzut cu un arzător de tip KROMSCHRODER care se poziţionează deasupra oalei de turnare şi prin arderea gazului metan asigură încălzirea acesteia la temperaturi de până la 1150 oC. În timpul deşarjării se adaugă în oală: .Temperatura aerului de combustie 20oC .gazul metan ajunge la următorii consumatori: • instalaţia de încălzire oale PROCON • instalaţiile de încălzire oale ELECTROTOTAL (2 buc.Consum la menţinere 30 Nm3/h . .M. Monitorizarea CO rămas în gazele care se evacuează la coş se face continuu printr-un apararat montat pe conducta care duce gazele arse la filtrul cu saci . Gazele scoase prin pompare sunt epurate de pulberile în suspensie printr-o instalaţie de epurare pe cale uscată-prin intermediul unor saci filtranţi . .2-1 bar. Recipientul este racordat la pompele care ceează vidul în interiorul lui .Caracteristici ventilator aer combustie -debit: 2200 m3/h -presiune: min. .Debitul maxim de gaz 150 Nm3/h . Pe tot parcursul elaborării oţelului în cuptorul electric şi al tratamentului în oală gazele arse rezultate sunt captate printru-un orificiu din bolta cuptorului sau din capacul oalei precum şi printr-o hotă situată deasupra cuptorului . În continuare oala cu oţel lichid este trecută în instalaţia de vidare care constă dintr-un recipient care se acoperă cu un capac etanş . OSM –unde gazul metan este măsurat cu un contor de decontare cu turbină şi corector montat pe ajutajul mic.alierea finală . Pe traseul gazelor .) • uscătoare materiale ( 2 buc. imediat după cuptor se află camera de reţinere scântei şi post combustie în care se realizează arderea CO la CO2.injectarea SiCa pentru asigurarea unei fluidităţi corespunzătoare pentru turnarea oţelului.Consum la încălzire 70 Nm3/h . desulfurarea şi rafinarea oţelului. . Oala se introduce în instalaţia LF se racordează prin dopul de barbotare la instalaţia de barbotare cu argon şi se efectuează tratamentul oţelului în oală care constă din: . La elaborarea oţelului nu se utilizează gazul metan ca şi combustibil ci doar în activităţile auxiliare de uscare a oalelor de turnare şi a unor materiale auxiliare folosite în timpul elaborării precum şi la diverse activităţi legate de intervenţii după anumite avarii sau lucrări de întreţinere şi reparaţii (respectiv tăieri cu flacără oxigaz).încălzirea băii . . Caracteristicile tehnico-constructive ale instalaţiei PROCON sunt următoarele: .Presiunea maximă de gaz 1 bar .70 mbar -motor electric : 22kw/1000rot/min.omogenizarea temperaturii şi compoziţiei băii metalice . În acest fel se obţine un oţel de calitate .R.adaosuri pentru dezoxidare . . Din S.

.Temperatura aerului de combustie 20oC . 80 oC /h .în hala distribuitoare . Barele astfel formate –având forma secţiunii similară formei interioare a cristalizoarelor – sunt trase şi ghidate în acelaşi timp de caje acţionate de motoare electrice .tot prin intermediul unor tuburi ceramice.la uscarea zidăriei permanente a distribuitoarelor – un cuptor de uscat cu 3 arzătoare . De încălzire 10 h .4 prize duble de tăiere de Ø1” la cota zero . .2 arzătoare de un ţol cu un consum de 2x74Nm3/h .la încălzirea distribuitoarelor-2 maşini (numite sud şi nord) compuse fiecare din: . . TURNAREA CONTINUĂ A OŢELULUI La terminarea tratării oţelului lichid în instalaţia de vidare . de aici este preluată de o altă macara care o aşează pe unul din braţele turnului rotitor care o poziţionează corespunzător pentru turnare . II. 100 oC /h . La ieşirea din cristalizoare oţelul are deja la exterior o crustă solidificată şi prin stropirea intensă în continuare cu jeturi de apă pulverizată sub presiune se solidifică până în centru . . . Instalaţiile de încălzire oale ELECTROTOTAL prin arderea gazului metan asigură încălzirea acestora la temperaturi de până la 1150 oC. .3 arzătoare cu un consum de 3x 5 Nm3/h .Viteza de încălzire min.în hala MTC .  Uscătoarele de materiale sunt de asemenea sub forma unor ţevi din care gazul arde liber şi au consumuri de aprox.Presiunea minimă 100 mbar .Caracteristici ventilator aer combustie -debit: 3000 m3/h -presiune: 80 mbar -motor electric : 11kw/3000rot/min. De la SRM Laminoare se preia gazul metan folosit în secţia MTC la următoarele activităţi: . Prezentăm în continuare câteva caracteristici tehnicofuncţionale şe de performanţă ale instalaţiilor : .la încălzirea capetelor barelor false prin intermediul 3 arzătoare de Ø1”cu un consum de 3x5Nm3/h . . oala de turnare este preluată cu macaraua şi aşezată pe un transfercar care o transportă până în dreptul halei Maşinii de Turnat Continuu (MTC) . Barele sunt preluate pentru răcire şi ajustare în vederea livrării directe la clienţi sau sunt încărcate în cuptoarele adânci de la secţia LDS pentru încălzirea în vederea deformării plastice la alte dimensiuni solicitate de clienţi .Timpul max. Printr-un tub ceramic de protecţie oţelul lichid trece din oală în distribuitorul care-l repartizează pe cele trei fire . 70 Nm3/h . . O maşină de tăiere cu trei posturi procedează la debitarea barelor la lungimile cerute .Presiunea maximă de gaz 1 bar .la încălzirea tuburilor de imersie – 3 prize cu un consum de 5 Nm3/h .4 prize duble de tăiere de Ø80mm la cota 10400mm .2. . fiecare cu un consum de 74Nm3/h . . max.Debitul maxim de gaz 200 Nm3/h .o priză dublă de tăiere de Ø3/4” .în hala cristalizoare .2 prize de alimentare turn rotitor de Ø1/2” .la tăierea barelor turnate continuu la diferite lungimi cu o maşină de tăiere cu flacără oxi-gaz cu 3 posturi de tăiere cu un consum total de 3x28 Nm3/h . Pe braţele tornului rotitor sunt montate dispozitivele de cântărire : diferenţa dintre greutatea oalei la începutul turnării şi sfârşitul acesteia îl reprezintă cantitatea de oţel care s-a turnat . Ajuns în crisalizoare oţelul începe să se solidifice datorită faptului că printre pereţii dublii ai acestora circulă apă de răcire .

2 ∗ ∗ Punct Descriere Tehnologie Capacitate UM emisiilor Descriere Instalaţie Cuptor electric cu ar c tip E B T p şi r tra o ta d me u nt c se e cu p e n t r u 100 t/şarj de Punct de descărcare a descărcare a emisiilor Referinţă Anexa 1 ∗∗ 55 t/h 1coş: Ht=30 m (8m beton 22 m metalic) Ø4220mm  Conform anexei nr. CATEGORIA ACTIVITĂŢII ŞI INSTALAŢIEI* Activităţi în domeniul Producerea energetic feroase √ *Se marchează cu „√” categoria care corespunde instalaţiei prezentate. 2 Nr. II. Aparatele de tăiere sunt de tip oxi-gaz şi folosesc gazul metan drept combustibil . şi Industria mineralelor Alte activităţi prelucrarea metalelor DOCUMENTAŢIE A.2. excepţie făcând gazul utilizat la tăierea barelor la lungimea impusă . După cum se observă din cele prezentate mai sus gazul metan este folosit în activităţi auxiliare în acest sector şi nu direct în procesul tehnologic . Pentru Atelierul de Şarjare a fierului vechi instalaţia de gaz metan constă din alimentarea de la S. identificare activitate 2.4. PREGĂTIREA FIERULUI VECHI Fierul vechi folosit ca materie primă la obţinerea oţelului provine din achiziţii şi din recirculările proprii.R.2 prize duble de tăiere de Ø3/4” . DATE TEHNICE DESPRE FIECARE ACTIVITATE IDENTIFICATĂ DIN ANEXA NR. Oxigenul tehnic provine dintr-un stocator MESER situat pe platforma atelierului ..3. Şamotă şi 10 prize de gaz aflate în lungul depozitului .M. de la care se face racordul în zona de lucru la aparatele de tăiere. A.4.4. 2 la prezentul ordin Se stabileşte de către operator şi se precizează în anexele reprezentând planul de situaţie şi/sau schema fluxului tehnologic ∗∗  . Societatea achiziţionează doar fier vechi pregătit iar cel din recirculări se pregăteşte în Atelierul de Şarjare prin debitare cu aparate de tăiere .

MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE A CĂROR UTILIZARE GENEREAZĂ EMISII DE CO2 Tipul materiei prime/ materialului 1 . Materia primă utilizată pentru obţinerea oţelului este: Fierul vechi În funcţie de locul de provenienţă fierul vechi poate fi clasificat în următoarele categorii: • Fierul vechi propriu denumit uneori fier vechi intern care rezultă sub formă de şutaje în diferite stadii ale fabricării oţelului sau din reparaţii curente şi capitale ale utilajelor proprii precum şi din casări.4. DATE TEHNICE DESPRE FIECARE ACTIVITATE DIRECT ASOCIATĂ CU ACTIVITĂŢILE DIN ANEXA NR. • Fierul vechi de recuperare sau fier Procesul care generează emisii de CO2 Această materie primă prin topirea cu ajutorul arcului electric formează topitura în care au loc procesele fizico-chimice în urma cărora se obţine oţelul-ca produs util şi zguraca deşeu . 2 Nr. identificare activitate Nu este cazul A.r e a o ţ e l instalaţie u l u i c u t u r n a r e c o n t i n u ă nd ar în oa lăL F de vid ar e şi tur na re co nti nu ăa oţe lul ui A.4.4.5. Descriere Tehnologie Capacitate UM Numele operatorului . Intensitatea recţiilor în urma cărora se degajă CO2 este determinată atât de conţinutul de carbon al topiturii cât şi de adaosurile de materiale carburante sau materiale auxiliare cu un anumit conţinut de carbon.

Electrozii de grafit cu Ø 600 mm se utilizează la cuptorul electric EBT iar cei cu Ø 350 mm la staţia de tratare a oţelului în oală LF şi se folosesc la producerea arcului electric în aceste agregate metalurgice – acesta fiind sursa de energie termică pentru obţinerea oţelului..15...............15.. Diferenţa calitativă între fierul vechi de recirculare şi fierul vechi colectat este sensibilă deoarece primul se poate urmării mai uşor pe calităţi ......Ferosiliciu (FeSi) Prezentăm în continuare caracteristicile fiecăreia în parte: 2..... prin creşterea cantităţii de oţel turnat continuu va scădea cantitatea de fier vechi propriu recirculată şi deci implicit se va folosi mai mult fier vechi colectat .0 kg/t Consum specific de energ.. pământ..vechi achiziţionat provenind din acţiunea de modernizare a transporturilor...( rata de recirculare a produselor din oţel sub formă de fier vechi este de 10-20 ani. stabilite cu reprezentanţii ANPM ca fiind emiţătoare de CO2 sunt: ..Feromangan( FeMn) .. La fierul vechi colectat cantitatea de elemente nedorite în şarjă este într-o proporţie mai mare şi este formată din materiale neferoase...Ferocrom( FeCr) . mecanismelor....Silicomangan( SiMn) .0 kWh/t Consum specific electrozi.... echipamentelor etc... materiale refractare........ el... Această dificultate se va accentua în viitor deoarece.+ 0.0....5 % iar cei de la SC... utilizate la elaborarea oţelului .. sortarea corectă şi refolosirea fierului vechi pe calităţi.. S-a determinat că 1 % impurităţi nemetalice în fierul vechi influenţează asupra indicatorilor tehnico-economici la elaborarea oţelului în felul următor: Consum specific de var.) Marea diversitate de oţeluri ce se elaborează face dificilă colectarea..... ... ELSID SA Slatina au cenuşa max. oxizi de fier....0 kg/t 2 .UCAR SA < 0... Materialele auxiliare..+10.... acoperiri metalice.Electrozi de grafit -Carbon sub formă de praf de grafit sau electrografit ....Conform certificatelor de calitate electrozii aprovizionaţi de la SC...Cocs de petrol ...2 kg/t Oţel elaborat.......1 %.1 Electrozii de grafit Standardul de calitate pentru acest material prevede doar caracteristici electrice şi nu face referire la compoziţia chimică..Dolomită . materiale plastice....

.....max.........6 % pentru calit....... 2...... 2......2 Carbonul Carbonul sub formă de electrografit sau praf de grafit are aprox.... pentru creşterea conţinutului de C în oţel când se insuflă de granulaţie 1-6 mm .4-0....max 1 % pentru calit...56 % Al2O3 = 0.max 2...25 % .......1mm ........... ....... 2% Cenuşă = aprox.max 11 % pentru calit... max.76 % CaO = 32... în apă...5 Feromangan Acest aliaj se utilizează ca dez În funcţie de compoziţia chimică feromanganul oxidant şi în acelaşi timp pentru corectarea este: compoziţiei chimice a oţelului...74 % Pierderi prin calcinare = 45.. următoarea compoziţie chimică: C = aprox......... Se adaugă în cuptor în timpul topirii......5 % Substanţe solub............. Si = max 1 % P = max 0... 1% Umiditate = max........4 Dolomita Prezentăm mai jos o compoziţie chimică a acestui material determinată în laboratorul propriu : SiO2 = 0......42 % Dolomita din punct de vedere chimic este un dublu carbonat (CaCO3 x Mg CO3) iar din punct de vedere metalurgic este importantă fiind purtătoare de MgO care are rol în protecţia refractarelor din agregatul de elaborare prin asigurarea unei bazicităţi şi vâscozităţi corespunzătoare a zgurii..în timpul deşarjării..în timpul topirii pentru a menţine concentraţia de FeO la un nivel < 25 % ......0. 5 % Consumul specific realizat în anul 2005 a fost de 6 kg/t de oţel faţă de prevederile BAT care sunt de 13-15 kg/t....44 % Fe2O3 = 0. I Substanţe solub...după topire este necesară insuflarea acestuia în zgură...max 0....01 %.06 % MgO = 20......... II Substanţe solubile în benzen. 90 % S = max................ pentru formarea zgurii spumante ...max 15 % pentru calit... II Siliciu+Fier... 2.max 2 % Sulf...2...0.. în timpul tratamentului LF pentru creşterea conţinutului de C al oţelului şi favorizarea reducerii zgurii în oală ... Carbonul este folosit: .. Este folosit ocazional ca material carburant (pentru creşterea conţinutului de carbon al oţelului) direct în încărcătură accelerând topirea încărcăturii sau ca adaos în cuptor ..8 % Materiale volatile..... în apă.............1% Titan +vanadiu.......0..3 Cocsul de petrol Are următoarele caracteristici: Cenuşa. I Materiale volatile.. FeMn hc: Se adaugă în topitură în timpul deşarjării Mn = 70-80 % din cuptor în oală şi în timpul tratamentului la C = 6-8 % LF.. având o granulaţie de 0...

5 % Si = max 1.S =max 0. Fe Si 65: Si =60-65 % Al= max. 2.7 Silicomangan SiMn are următoarea compoziţie chimică : Mn= 60-70 % Si = 15.2 % C = max.25% S = max. 2.015% şi 10%.05 % S =max.2 % S =max 0.0. FeMn lc: Mn = 78-85 % C = 1-1.0.8 Ferosiliciu În funcţie de conţinutul său în Si se clasifică în Fe Si 75: Si =72-78 % Al= max. 45% şi maxim 95% .4 % Ti =max 0.1 % Restul până la 100 % este Fe.1.0.05 % Are acelaşi rol tehnologic ca şi feromanganul şi se utilizază în timpul deşarjării oţelului din cuptor şi în timpul tratamentului la LF.1 % P = max. cu un conţinut în masă de crom de minim oţelurilor aliate cu crom .5 % P = max 0.1 % P = max.030 % Restul până la 100 % este Fe.030 % Restul până la 100 % este Fe.0.5 % C = max.0. . Existând pe piaţă o mulţime de tipuri de FeCr ne limităm la a preciza că acestea au în compoziţia lor carbonul cuprins între 0.0.6 Ferocrom FeCr este un aliaj de fier şi crom .25 % C = max 2% P = max 0. Are acelaşi rol tehnologic ca şi feromanganul şi se utilizază în timpul deşarjării oţelului din cuptor şi în timpul tratamentului la LF. obţinut prin Acest feroaliaj se foloseşte la obţinerea reducere .03 % 2.

revizuirea anuală a autorizaţiei). întocmită corespunzator. Ing.ro a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.5. 589/2007 de stabilire a Ghidurilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră. DECLARAŢIE DE ANGAJARE A RĂSPUNDERII Prin prezenţa. Ioan ROMULUS Funcţia: Director General Executiv Semnătura şi ştampila REZUMAT NETEHNIC  Din categoria gazelor cu efect de seră. publicate pe pagina de internet www.eu-ets. Numele şi prenumele reprezentantului legal: Dr. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ∗ Măsurile planificate pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt prezentate de către operator sub forma unui „Plan de măsuri” întocmit în conformitate cu prevederile conţinute în Decizia CE nr. . În numele societăţii reprezentate.DOCUMENTAŢIE A. operatorul instalaţiei se angajează să întocmească planul de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu prevederile conţinute în Decizia CE nr. şi că acest fapt duce la încetarea activităţii instalaţiilor care emit gaze cu efect de seră. în această etapă se monitorizează şi se raportează doar emisiile de CO2. cu începere din 2008 (pentru. declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de faptul că activitatea societăţii nu poate fi autorizată fără prezentarea la termenul stabilit a propunerii privind planul de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. în vederea verificării. 589/2007 de stabilire a Ghidurilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European şi să-l înainteze autorităţii judeţene pentru protecţia mediului până la data de 1 septembrie.

Acesta se tratează în instalaţia de tratare în oală pentru definitivarea compoziţiei chimice . îşi propune să descrie din acest punct de vedere Instalaţia de producere a oţelului inclusiv turnare continuă şi activităţile desfăşurate precum şi combustibilul . alternanţa erelor glaciare eţc. şi dezafectări). este o unitate de producere a oţelului ( carbon. Efectul de seră este datorat aşa numitelor gaze cu efect de seră (GES) . slab aliat şi aliat) în cuptor electric cu arc de tip EBT de 100 tone . feroaliajele ş.În cazul siderurgiei emisia de CO2 este de altfel determinantă în cadrul emisiei de GES .a se achiziţionează de la producători ambalate şi cântărite. În oţelărie funcţionează trei instalaţii de încălzire a oalelor de turnare şi două uscătoare pentru materialele auxilare introduse în cuptor care folosesc CH4 drept combustibil . În spiritul protocolului în funcţie de sursa de emisie se defineşte : -Poluarea directă-produsă prin emisia directă care este acea emisie provenită din surse de poluare care se află în proprietatea companiei raportoare sau sunt controlate de compania raportoare . REZUMAT NETEHNIC Încălzirea destul de accentuată a mediului în ultimii ani ridică problema existenţei unui impact ecologic serios care poate fi catalogat drept „poluare termică” materializată prin modificări climatice importante. Materia primă folosită la elaborarea oţelului este fierul vechi cumpărat şi în mică măsură fierul vechi propriu ( rezultat din deşeu de la laminor. alternanţa anotimpurilor .C. Materiile auxiliare utilizate cum ar fi : electrozii de grafit. încadrâdu-se conform anexei 1 la HG nr. trebuie să se autorizeze din punct de vedere al emisiei de GES-respectiv CO2 .Societatea . SC TMK Reşiţa SA . -Poluare indirectă-produsă prin emisia indirectă care este asociată unui purtător (energie electrică . dolomita. tratare secundară în oală şi turnare continuă a oţelului sub formă de blumuri sau bare rotunde. între care rolul majoritar este jucat de CO2.A.cauze artificiale datorate activităţilor antropogene în urma cărora în mediu sunt emişi efluenţi cu impact negativ asupra posibilităţilor de menţinere constantă a temperaturii înconjurătoare .o instalatie de vidare şi o instalaţie de captare şi epurare în sistem uscat a gazelor arse de la CEA şi LF. electrografitul sau cocsul de petrol. domeniul tehnic este interesat de cea de a doua . prin prezenta documentaţie .cauze naturale (activitatea vulcanilor . S. în conturul ei aflându-se fenomenul cunoscut sub numele de „efect de seră” care contribuie majoritar la creşterea temperaturii globale . materia primă şi materialele auxiliare care prin utilizare în procesul tehnologic generează emisii de CO2. În urma procesului de elaborare din cuptorul electric rezultă ca produs oţelul . cuptoare .TMK Reşiţa S. funcţionează o instalaţie de tratare a oţelului în oală –LF. ]Atât procesele de ardere cât şi cele tehnologice sunt surse majore de CO2 . cazane) şi are în vedere doar emisia de CO2 din emisia de GES . Efectiv emisia indirectă are loc în altă locaţie decât a companiei raportoare. în vederea implementării Directivei 2003/87/EC . 780 din 14 iunie 2006 la activitatea „Producţia şi prelucrarea metalelor feroase” .) . casări. este introdus în . Din cele două categorii de cauze cu impact asupra mediului planetar : .6.Pentru a fi adecvat încărcării în cuptor fierul vechi propriu suferă o operaţie de pregătire în atelierul de şarjare constând din debitare cu flacără ( pe bază de CH4 şi O2) la dimensiuni adecvate ( restul fierului vechi se cumpără gata pregătit).A. În oţelăria electrică. abur sau alt fluid de încălzire procurat din exterior) sau unei activităţi ce participă sau are legătură cu operaţia tehnologică a raportorului de emisii . Directiva europeană 2003/87/EC este definitorie în comercializarea emisiilor de GES iar schema de lucru agreată de UE ia în considerare doar emisia directă adică cea produsă de surse staţionare (instalaţii de procesare fizico-chimică a unor produse . Protocolul de la Kyoto reprezintă o înţelegere internaţională în ce priveşte reglementarea cantităţilor de GES ce pot fi evacuate în aer de statele care l-au semnat . pe lângă cuptorul electric de elaborare-CEA .

În cadrul instalaţiei gazul metan se utilizează ăn principal la : .instalaţie de încălzire a distribuitoarelor . 250 şi 280 mm sau blumuri de 260x340 mm.maşini de tăiere oxi-gaz în flux a produselor turnate continuu Blumurile turnate continuu sunt comercializate ca atare .Ca deşeu al procesului de elaborare a oţelului rezultă zgura care se depune pe halda proprie unde este procesată şi valorificată de către un procesator autorizat. Capacitatea proiectată a instalaţiei este de 500. Maşina de turnat continuu asigura turnarea oţelului pe trei fire în bare rotunde cu Φ180 .000 tone/an. .instalaţia de vidare pentru reducerea conţinutului de gaze şi incluziuni nemetalice apoi se toarnă continuu sub formă de blumuri sau bare rotunde .instalaţia de uscare a distribuitoarelor . la fel şi barele rotunde turnate continuu fiind destinate în principal fabricilor de ţeavă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful