You are on page 1of 5

c  



                  R    .

                                                  !              !    "                               #  !  $%   &  '   ()    !      !    !  *+  .   @    .  -    '   ().

       @                   ! %          !"""#            $.

axată pe examinarea dispoziţiilor relevante cuprinse în principalele acte normative ce au reglementat organizarea profesiei de avocat în toată această perioadă. este destinată să elimine această controversă. _    . în conformitate cu prevederile legale în vigoare.         %    Analiza de mai jos. expunând unele argumente mai importante care atestă deplina legalitate a organizării şi funcţionării barourilor în forma lor actuală. Concluzia care se impune este aceea că barourile ± concepute ca o formă specifică de asociere în scopul organizării profesiei la nivel teritorial ± nu necesită îndeplinirea formalităţilor specifice înfiinţării şi autorizării funcţionării unei persoane juridice obişnuite.

   .

       !" .

   #  .

$      .

Legea din 1948 prevedea un termen în care avocaţii să depună personal cereri de înscriere în noile colegii. potrivit căreia persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege (art. în baza Legii nr. concomitent cu transferul. urmând ca cei care nu respectau acel termen. de plin drept. 1709 din 4 decembrie 1864)  . 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (asociaţii si fundaţii). patrimoniul acestora către entităţile nou create. 1). Colegiile şi Uniunea colegiilor erau considerate prin lege persoane juridice de drept public. 1 alin. precum şi cei ale căror cereri fuseseră respinse (            . urmând a fi înfiinţate în locul acestora colegii de avocaţi şi Uniunea colegiilor de avocaţi. #     c           %$                  (în principal. iar înfiinţarea acestora sub noua formă s- a realizat cu respectarea dispoziţiei de principiu din Legea nr.

 .

    .

&  .

 '  .

   . (D     . astfel încât numai persoanele înscrise în colegiu aveau dreptul să păstreze această calitate şi să desfăşoare activităţile specifice profesiei.

         .

                            ) .

lit. Äegimul organizării profesiei de avocat în noua eră a Älegalităţii populare´ a suferit mai multe modificări succesive. 3). 3/1948. 21/1924 (care. 1 din Legea nr. 1 alin. 31 privitor la persoanele fizice sau juridice şi a Decretului nr. dispunea: ÄColegiile de avocaţi funcţionează în capitalele de judeţ şi sunt puse       (  )  Ele au personalitate juridică´ (art. regimului juridic aplicabil persoanelor fizice şi juridice a fost racordat la noile realităţi economice şi sociale de la acea dată. Ä   . nu a fost abrogată) a fost reluată şi în cuprinsul art. 32 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice sau juridice. înfiinţate ca persoane juridice începând cu anul 1948. Odată cu adoptarea şi publicarea. 28. ca primă modalitate de înfiinţare a persoanei juridice. Astfel. Aceasta prevede. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. a) din *  !"+. a Decretului nr. Decretul nr. Totuşi. la 30 ianuarie 1954. dispoziţia art. paradoxal. care a abrogat Legea nr. fără ca prin acestea să se modifice statutul legal al colegiilor de avocaţi.

       .

   .

a recunoscut existenţa colegiilor de avocaţi constituite deja în baza actelor normative din anii 1948 şi 1950 ca fiind organizaţii obşteşti şi a înfiinţat Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Äepublicii Populare Äomâne. Prin urmare. Decretul nr. care a abrogat a Decretul nr. 39/1950. Totodată. colegiile de avocaţi şi-au continuat activitatea fără a fi necesar vreun act normativ sau administrativ special de înfiinţare sau autorizare. Decretul nr. 281/1954 a dispus ca prin ordin al Ministerului Justiţiei să se constituie colegii de avocaţi şi în alte unităţi teritorial- administrative. prin aceasta înţelegându-se în primul rând legea.         ´. 135 din 17 februarie 1968. revenindu-se însă la organizarea la nivel de judeţ prin Decretul nr. dar şi actul administrativ al organului de stat cu competenţe în domeniu. (D             . 281 din 21 iulie 1954 (republicat în anul 1958). ca act normativ emis de Parlament şi de celelalte instituţii cu competenţe de delegare legislativă sau de adoptare de acte normative de aplicare.

             .

       .

  .

    ) făcându-se astfel aplicarea art. barourile înfiinţate şi care au funcţionat în baza legii din 1864 promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în contextul mai larg al reformelor legislative din acea perioadă şi care  . desigur. care prevede că persoanele juridice existente la data intrării în vigoare a Decretului nr. 31/1954 urmează să se supună dispoziţiilor acestui act normativ. În concluzie. în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor specifice privind existenţa unei persoane juridice. începând cu anul 1948. 32/1954. 28 din Decretul nr.

 .

              .

 . care au devenit persoane juridice prin efectul legii. 1923. Actele normative adoptate după anul 1948 nu au făcut altceva decât să constate existenţa şi funcţionarea în condiţii de deplină legalitate a entităţile de organizare a profesiei la nivel judeţean.     în conformitate cu reglementările ulterioare (amintim aici reglementările adoptate în anii 1907. situaţie ce a dăinuit până în anul 1990. 1931 sau 1940) au fost înlocuite de către colegiile de avocaţi. fără să fi fost nevoie de îndeplinirea vreunei formalităţi speciale de înfiinţare şi înregistrare.

_    .

  .

(             . din partea Ministerului Justiţiei.  Odată cu transformările aduse de Äevoluţia din Decembrie 1989 şi cu nevoia de liberalizare a activităţii avocaţiale. în baza reglementărilor anterioare. în realitate fiind vorba de eliminarea oricărei forme de control. 3 alin. consacrând principiul autonomiei organizării şi exercitării profesiei de avocat (art. Constând continuitatea activităţii lor specifice. prin Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Äomânia s-au făcut primii paşi în această direcţie. 1). noul act normativ a recunoscut implicit personalitatea juridică a barourilor.

         .

                         .

  .

    .

      ) care urma să înlocuiască. vechile colegii de avocaţi ca o măsură reparatorie a abuzurilor din perioada comunistă (      !. în mod formal.

ce a constituit un prim pas în reformarea organizării la nivel teritorial (completată recent de Legea nr. dar şi         '  . 255 din 23 iunie 2004. În anul 1995 a fost adoptată Legea nr.          "      !    ). 51 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. prin care se acordă barourilor o largă autonomie în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din Äomânia).

(  #  !. .

  .

a)]. =  . dispunând doar că până la alegerea noilor organe (ale baroului sau ale Uniunii Avocaţilor ± n. singurele modificări intervenite în organizarea profesiei au constat în alegerea noilor organe de conducere. în virtutea autonomiei organizatorice şi a independenţei exercitării profesiei. ) care o plasase înainte de cel de-al doilea război mondial în categoria profesiilor Äde elită´.n. la nivelul Uniunii.). iar central. De asemenea. în versiunea sa originală. dispoziţiile tranzitorii ale legii. în principal la nivel de barou. prin recunoaşterea personalităţii juridice. aceste atribuţii aparţinând exclusiv membrilor profesiei. barourile şi-au continuat existenţa legală. fără însă ca prin aceste măsuri să le fie afectată personalitatea juridică şi fără a fi nevoie de vreo aprobare sau autorizare în acest sens din partea vreunei autorităţi publice. Äconducerea şi celelalte activităţi privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente´ [art. 76. lit. Prin urmare.

 . nici barourile şi nici actuala Uniune a barourilor nu pot fi încadrate în categoria persoanelor juridice de drept privat pentru simplul motiv că acestea au fost calificate ab initio persoane juridice de drept public. alături de interpretarea literală a dispoziţiilor normative succesive.                Aplicarea în timp a legii civile. reprezintă argumentele esenţiale în favoarea legalităţii organizării şi funcţionării barourilor de avocaţi ca persoane juridice de interes public care nu necesită îndeplinirea condiţiilor speciale de autorizare şi înregistrare. Deşi reprezintă o formă de asociere profesională la nivel teritorial în scopuri organizatorice. .

  .

       .

 .

     .

.         # per a contrario.

        .

    .

.

 .

            .

    .

      .           -    .

  (  $   !      %      )De altfel. această interpretare se deducea din cuprinsul Legii nr. care prevedea că aceste formalităţi erau necesare numai pentru asociaţii şi fundaţii (persoanele juridice de drept privat cu activitate non-comercială). (      &      '   . 21/1924 ( ($ ).

Principiul aplicării legii civile în timp se aplică şi pentru perioada de după anul 1948. tribunalul). În anul 1990. 2 din acest act normativ (ÄCelelalte persoane juridice ± cele care nu sunt supuse înregistrării ± n.   ()*+". 90 nu a făcut decât să schimbe denumirea unor persoane juridice existente din colegii de avocaţi în barouri.-"-. Însă. Colegiile de avocaţi înfiinţate ca persoane juridice de drept public şi-au menţinut acest statut până în anul 1954. de vreme ce fuseseră înfiinţate şi dobândiseră personalitatea juridică în baza unui act normativ anterior. ele oricum existau ca persoane juridice la data intrării în vigoare a decretului.n. 33 alin. în contextul apariţiei pe scena politică românească a partidelor şi a altor asocieri politice extremiste. în domeniul organizării profesiei Decretul nr. cu respectarea dispoziţiei art. urmând ca numai noile colegii să fie înfiinţate prin ordin al ministrului justiţiei (Äact de dispoziţiune´). 31/1954 pentru celelalte organizaţii obşteşti supuse înregistrării.  ) cu motivul evident. care îşi continuă şi astăzi activitatea sub această denumire. atunci când au fost recalificate drept Äorganizaţii obşteşti´. dincolo de modificările aduse în favoarea asigurării condiţiilor de exercitare a profesiei de avocat în afara oricărui control din partea vreunei autorităţi publice. prin noul act normativ a fost reglementată doar organizarea lor internă. câtă vreme a fost respectat principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. ca Statul să exercite un control direct asupra scopurilor pentru care aceste entităţi urma să fie înfiinţate. ce erau de altfel prevăzute de Decretul nr. iar publicul să obţină informaţii referitoare la activitatea acestora de la o instituţie capabilă să le ofere (respectiv. ± au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii [«] de la data actului de dispoziţiune care le înfiinţează [«]´). în mod similar celorlalte entităţi de drept privat (societăţi comerciale).")-". nefiind solicitată îndeplinirea unor condiţii specifice de înfiinţare/autorizare. (               .. Soluţia a fost logică.

/- %*D0)" ..     /)    ().

  1 2.

.

 .

  2   !%     )           +3*) %       .

             $.

 4 .

  2   #       .

*5"D"5" 7! '! '    ! .55" 6/).% "1 .$.     #     (")*D-.

    .

  .

în viitor. 3/1948 sau a Decretului-Lege nr. noua structură nu îşi va pierde personalitatea juridică decât în condiţiile în care prezumtivul nou act normativ ar dispune expres în acest sens (într-un mod similar Legii nr. 9            '    .' 8  ) Presupunând ad absurdum că. denumirea de Äbarou´ a asocierii la nivel teritorial a avocaţilor ar putea fi schimbată. 90/1990).

   .  .

.)"|  |  |  . !    /       '  $"D/.

   "      !.

  .

           .

   .

    .

  . .   Prin prisma celor arătate.

26/2000. (        .       reglementată nici de Ordonanţa Guvernului nr.

      :  .

        $   ! .

. 21/1924.  ) şi nici de Legea nr.

  .

    .

         .

 / 9       ..

%.-0)"+6/$"%5*).D/ ./D%5%*D5.D%).5/5.    D/+%/5D. este şi va rămâne   ..3. Concluzia care se impune este aceea că  a fost."..D.%.

iar nu o simplă asociaţie ± persoană juridică de drept privat ± supusă controlului de legalitate la momentul înfiinţării acesteia şi înregistrării în registrul persoanelor juridice.           . Credem că această     (    . (                  ) recunoscută şi înfiinţată prin lege.

      <    .

  | .

abilitate să combată şi să sancţioneze practicarea fără drept a activităţilor specifice profesiei de avocat şi orice formă de asociere care ar avea drept ca obiectiv săvârşirea acestei fapte penale.   #. în interesul asigurării liberului acces la justiţie şi a creşterii continue a calităţii actului de justiţie. pentru a fi susţinut în faţa instituţiilor Statului. în cadrul profesiei. privind evoluţia cadrului normativ referitor la organizarea profesiei de avocat şi argumentele expuse pentru abordarea legală a funcţionării barourilor poate fi un demers util în formularea unui punct de vedere unitar. (    '  #        #       )      .