You are on page 1of 50

PARTENERIAT SCOALA-COMUNITATE

Suport de curs

Formator,
Lucica Dumitrescu

Continuturi

 Participarea elevilor la viata scolii. O abordare institutionala
 Definirea comunităţii
 Procesul de investigare
 Construirea unui parteneriat

Participarea elevilor la viata scolii. O abordare institutionala

 Scoala este locul in care elevii si profesorii construiesc un mod de a trai impreuna.
 Viata scolii inseamna, mai mult decat a preda sau a invata ceea ce este cuprins in materiile din curriculum-inseamna pregatire pentru
viata.

Un pas important pe care scoala trebuie sa-l faca este acela de a construi in interiorul ei o adevarata comunitate:
 A impartasi aceleasi valori
 A avea aceleasi obiective
 A exista o sustinere reciproca
 A respecta munca si posibilitatile fiecaruia
 A dori sa obtii rezultate cat mai bune care sa se reflecte atat in performantele individuale, cat si la nivelul intregului grup de
membri

Ganditi-va la scoala in care lucrati si incercati sa va raspundeti in ce masura se poate spune ca in interiorul ei s-a constituit o adevarata
comunitate, luand in considerare caracteristicile de mai jos:
 Intr-o comunitate fiecare membru are dreptul de a-si exprima opinia si a fi ascultat;
 Fiecare este responsabil pentru reusita sau nereusita comunitatii;
 Toti membrii comunitatii se ajuta reciproc pentru a rezolva diversele lor probleme;
 Comunitatea apartine tuturor si fiecaruia, lucru obiectivat in implicarea membrilor, in respectul si toleranta exprimate de acestia;
 Toate deciziile sunt luate prin acordul comun al membrilor comunitatii.
Construirea unei comunitati a scolii presupune:
 Interes pentru ceilalti
 Dorinta de a realiza ceva in comun prin contributia tuturor
 Stimularea initiativei.
A invata sa iti pese de comunitatea scolii este primul pas pentru a invata sa iti pese de comunitatea mai larga in care traiesti.

Proiectul clasei/scolii-o forma de stimulare si incurajare a participarii elevilor
Proiectul este
 un set de actiuni planificate pe o durata determinata de timp care urmaresc atingerea unor obiective
 un grup de activitati care trebuie realizate intr-o inlantuire logica, pentru a atinge un set de obiective prestabilite(conform acceptiunii
Comisiei Europene-1986)

Ce este învătarea bazată pe proiect?
Este un proces în care elevii
 investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o temă de real interes pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa
lor de viaţă, cât şi pentru contextele vieţii cotidiene în care vor fi subiecţi
 sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea şi evaluarea activităţilor
 sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi să experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele
dobândite
 utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup etc.
Este un produs care
 reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea anumitor obiective formulate şi de programă şi de către elevi împreună cu
cadrul didactic
 reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului

 constituie dovada implicării fiecărui elev şi a interesului pe care fiecare elev l-a manifestat pentru îmbunătăţirea unui parcurs
colectiv.

Rolul profesorului în învăţarea bazată pe proiect
 să fie un inventator de sarcini de învăţare stimulative
 să fie o resursă pentru elevi şi, ocazional, o soluţie pentru problemele care îi depăşesc pe elevi
 să fie un modelator al proceselor complexe de gândire
 să îi ajute pe elevi să lucreze
 să le ofere o structură iniţială pentru a facilita implicarea elevilor
 să ofere informaţii despre procesul de planificare, desfăşurare a proiectului
 să identifice punctele nevralgice ale planurilor şi să-I ajute pe elevi să găsească soluţii

Ce conţine proiectul clasei?
 Obiective,
 tema şi subtemele,
 locul de desfăşurare,
 Resurse umane, materiale si de timp
 forma de organizare,
 stabilirea sarcinilor, rolurilor,responsabilităţilor,
 calendarul proiectului,
 tipuri de produse,
 modalităţi de evaluare/autoevaluare

Cerinte:
 Proiectul sa raspunda unei teme propuse de elevi referitoare la viata scolii sau a comunitatii in care traiesc
 Elevii sa participe de la faza de elaborare a proiectului pana la cea de evaluare a lui
 Relatia dintre elevi si cadrele didactice sa fie una de parteneriat, copiii să fie parteneri în luarea deciziilor
 Proiectul sa ofere tuturor elevilor oportunitati egale de exprimare si de participare la activitati.
 să aibă un conţinut transdisciplinar
 să se bazeze pe învăţarea prin cooperare
 locul de desfăşurare a proiectului este de dorit să nu fie doar sala de clasă
 calendarul acţiunilor să fie cunoscut şi afişat în clasă
 resurse materiale să fie diversificate

 să se desfăşoare în paralel cu activităţile obişnuite
 durata să fie de cel puţin o săptămână şi cel mult trei luni (la clasele mai mari)
 produsele finale să fie expuse în clasă, şcoală
 părinţii să fie resursă

 să deţină un portofoliu (planul, calendarul, produse ale activitatii, comentarii şi să rămână la îndemâna lor)

Etapa de pregătire
Împreună, cadrul didactic şi elevii stabilesc:
 ce îşi propun prin realizarea acestui proiect
 ce temă va avea proiectul
 unde se vor desfăşura activităţile/acţiunile
 ce resurse materiale şi umane vor folosi
 cum vor fi grupaţi
 care este calendarul
 ce tipuri de produse vor fi realizate
 cum va fi realizată evaluarea (discuţii, analize pe bază de criterii, chestionare, prezentare orală, portofoliu etc.)

Etapa de realizare
 Elevii desfăşoară activităţile stabilite în etapa anterioară. Fiecare grup îşi organizează activitatea şi trece la fapte

 Etapa de evaluare
Se analizează rezultatele obţinute de grup, rezultatele proiectului, dar şi cuceririle elevilor
 Pentru cadrul didactic este important procesul, ce s-a întâmplat cu elevul pe parcursul proiectului
 Pentru elev este important produsul, pentru că acesta are nevoie de aprecierea efortului depus, aprecierea muncii lui
 Produsele obţinute trebuie afişate şi prezentate în momentul evaluării

In grupuri de câte 5-6, realizaţi un cvintet pornind de la cuvantul ,,proiect’’:
Regulile de întocmire a unui cvintet :
 1) primul vers format din cuvântul dat-substantiv
 2) al doilea vers, format din două cuvinte, care arata însuşirile substantivului
 3)al treilea vers format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale substantivului

 Comunitatea poate să însemne de asemenea un grup de oameni care au interese sau probleme comune si care doresc să le împărtăşească. un cartier .  4) al patrulea vers format dintr-o propoziţie din patru cuvinte ce exprimă o afirmaţie esenţială despre substantivul din primul vers  5) al cincilea vers format dintr-un singur cuvânt care sintetizează ideea sau tema poeziei Definirea comunităţii  Cuvântul „comunitate” înseamnă de obicei un sat. etc. Contextul economic (E)  Comuna Rîsca este o comunitate care dispune de resurse economice însemnate (teren agricol.  Forta de munca este ocupata în diferite sectoare de : silvicultura . comert ..  politica educationala de dupa 1989 este în deplin acord cu Reforma învatamântului din România si nu se refera la partidele politice care vin si pleaca de la guvernare . industrializarea lemnului . mica industrie ..etc. Analiza PEST Contextul politic ( P ) Contextul economic (E) Contextul social ( S ) Contextul tehnologic ( T ) Analiza PEST Contextul politic ( P )  politica educationala propusa de scoala noastra este pe deplin în concordanta cu politica educationala nationala . .  Un ansamblu de relatii sociale complexe.. ) si ofera conditii normale de educatie si instruire tuturor elevilor .  Orice grupare umană caracterizată printr-o unitate valorică a membrilor săi. Metode de analiză a comunităţii  Analiza SWOT  Analiza PEST 1.. fond forestier bogat . agricultura . cresterea animalelor . mica industrie .

unele sali de clasa au si rol de cabinete .. În comuna exista minoritati etnice si deci exista probleme în acest sens . 1 TV color . într-un numar redus . 3 calculatoare aflate în dotarea serviciului secretariat . .  Majoritatea familiilor care au copii la scoala vad in educatie singurul mod de progres al societatii. ) . cablu TV . . . . matematica .. bine dotate : informatica ..localurile în care se desfasoara învatamântul au sali de clasa spatioase .. care pun pe primul plan munca fizica si acestea folosesc copiii la diferite munci în gospodarie ( muncile agricole . . circular . ) cu o dotare buna pentru desfasurarea orelor de educatie fizica în anotimpul friguros . 1 TV color . majoritatea achizitionate din fonduri extrabugetare . conform legii. istorie . 1 videorecoder . . conectare la INTERNET Analiza SWOT Puncte tari a ) Resurse materiale . ) pentru desfasurarea orelor de instruire practica a elevilor de la S.  Exista totusi si familii .  Un numar mare de persoane sunt plecate la munci în strainatate (Italia.dotare cu : 14 calculatore Pentium .biblioteca scolara b ) Resurse umane Prescolari si elevi .  Şcoala dispune de 11 calculatoare ce constituie dotarea cabinetului de informatica . biologie . prin intermediul Primariei . geografie . Scoala nu este afectata de familii dezorganizate . numarul acestora fiind extrem de mic . conectare la INTERNET . fizica – chimie . . 2 imprimante ..A. 1 videorecorder modern . 2 copiatore moderne . dotat cu o masina de tîmplarie universala multifunctionala si multe alte utilitati ( freza .teren de sport asfaltat împrejmuit cu plase metalice si cu o dotare corespunzatoare ..scoala dispune de 7 localuri ( unul aflat în reparatie capitala ) pentru desfasurarea procesului de invatamant în doua schimburi . abric . contabilitate si directiunie . p. unelte de tâmplarie. Spania . telefon . 2 imprimante .M .atelier de tîmplarie . Contextul social ( S )  La nivelul comunei rata somajului este mica.magazii pentru combustibil si alte materiale . etc..  La nivelul comunei exista un numar mare de persoane care beneficiaza de ajutor social. lambrisate. cablu TV . etc. Grecia . telefon. polizor . Contextul tehnologic ( T )  Dotarea scolii noastre privind tehnologia moderna este foarte buna . cresterea animalelor . parchetate . 2 copiatoare moderne . realizarea profesionala si materiala a cetateanului de mâine.. ) acest lucru ducând la înregistrarea unui numar de absente din partea unor elevi .sala de sport ( 100 m. mult sub media pe tara .

bibliotecara . premii la concursuri judetene pe discipline . lipsa controlului în anumite compartimente) . unii printre primii . 98 % promov.212 .elevi în învatamântul profesional si complementar c ) Rezultate  . . în 2001. .prescolari . .cresterea numarului de volume la biblioteca scolii .elevi în învatamântul primar .statutul incert al pietei de munca . .00 ). . în 2002 .existenta unor conventii de colaborare si contracte de sponsorizare între scoala din Rîsca si diferite unitati productive .absenta apei curente si implicit a autorizatiei de functionare Oportunitati ( O ) . 97 % promov.cadre didactice care publica volume de proza .buna colaborare cu reprezentantii comunitatii locale . . ..slaba dotare cu mobilier si material didactic a unor unitati scolare si gradinite .lipsa constanta a resurselor financiare necesare modernizarii scolilor si stimularii elevilor si profesorilor cu performante deosebite .în scoala se editeaza revista scolii .slaba antrenare a unor cadre didactice în activitatea de perfectionare . . plata cu ora .toti elevii înscrisi pentu admitere au fost declarati reusiti .66 . .236 . .neexersarea unor competente manageriale de catre director (asistente la ore în nr. . în 2003 – multi elevi cu note peste 9. .scaderea prestatiei unor dascali si implicit al respectului comunitatii fata de acestia . .. .implicarea Consiliului local în rezolvarea unor probleme administative ale scolii .elevi în învatamântul gimnazial . Izvoare pentru suflet “ Puncte slabe ( W ) . articole de specialitate si metodice în publicatii de nivel national . .conectarea scolii la INTERNET . numeroase premii obtinute de cadre didactice din partea unor edituri si reviste .locul I pe tara . Amenintari ( T ) .lipsa spatiului pentru reorganizarea bibliotecii scolare şi a salii de lectura . premii si diplome la diferite concursuri sportive si artistice .toti elevii de gimnaziu sunt initiati sa opereze pe calculator în cadrul disciplinelor optionale cu profesor calificat .reticenta unor cadre didactice în aplicarea unor metode interactive de învatare cu elevii sau în desfasurarea unor activitati extracurriculare . .rezultate foarte bune la examenul de capacitate ( 100 % pomov. .293 .slaba implicare a unor parinti în actul educational . insuficient .o parte din baza materiala este uzata fizic si moral .

o practică de lucru curentă. deoarece şcoala a început să fie considerată mai mult ca un centru şi un sprijin pentru comunitatea în întregul ei. 1 Rîsca . că:  Oferă beneficii pentru educaţia copiilor şi tinerilor. precum şi din restul lumii.  Un studiu efectuat pe un lot de 200 de şcoli din Marea Britanie a raportat faptul că implicarea familiilor şi comunităţilor în acele şcoli a avut un impact pozitiv asupra rezultatelor la învăţătură ale elevilor. Atributele comunităţii  Similaritate culturală  Interactiunea intensa între membrii grupului  Similaritate de status între membrii grupului  Fiecare şcoală este diferită şi are obligaţia să-şi găsească propria cale de a lucra eficient cu comunitatea din care face parte.  Încurajează părinţii să devină parteneri în actul de învăţare. Procesul educaţional şi cel de învăţare s-au îmbunătăţit. şi nu doar un loc în care elevii îşi însuşesc cunoştinţe.familii cu multi copii la scoala cu o stare materiala foarte slaba . Caracteristicile şcolii care colaborează cu comunitatea  Înţelege colaborarea ca modalitate de creştere a performanţei şcolare. . .  Sporeşte substanţial calitatea vieţii copiilor şi tinerilor. deoarece colaborarea şi împărtăşirea informaţiilor s-a dovedit. asupra frecvenţei şi comportamentului acestora.  Construieşte parteneriate cu organizaţii care au un rol în educaţia copiilor.urgentarea finalizarii reconstructiei localului B al Scolii cu cl. în toate cazurile. cooperarea între agenţii la nivelul şcolii reprezintă.înregistrarea unui numar de elevi ( 3 ) care au abandonat scoala .  Contribuie la crearea comunităţilor umane care învaţă pe tot parcursul vieţii. În cele mai multe ţări din Europa. De ce trebuie să implicăm comunitatea? Şcolile care atrag comunitatea în activitatea pe care o desfăşoară cred că există beneficii atât pentru şcoală. I – VIII Nr. oferind oportunităţi de dezvoltare personală. cât şi pentru elevi.  Sporeşte substanţial securitatea copiilor şi tinerilor. de câţiva ani. .  Orice şcoală poate şi are nevoie să lucreze împreună cu comunitatea.  Creşte eficienţa muncii tuturor celor interesaţi. .

 Iniţierea şi implementarea unor proiecte de dezvoltare comunitară etc. Pentru  Valorificarea şi utilizarea resurselor comunitare în curriculum. Cum funcţionează o şcoală comunitară?  Curriculum-ul cuprinde şi activităţi care se bazează pe situaţii reale din comunitate.  Responsabilizarea şi implicarea comunităţii (în special a părinţilor) în educaţia copiilor. Când se desfăşoară activităţile  Pe tot parcursul zilei.  Încurajează toţi factorii educaţionali să devină participanţi activi în ridicarea standardelor educaţionale. .  Foloseşte orice prilej să extindă accesul şi implicarea.  Comunitatea reprezintă o resursă pentru învăţare. de recreere. culturale.  Plasează aspectele comunitare pe o poziţie privilegiată în curriculum. în special CDŞ.  Toţi membrii comunităţii sunt potenţiali elevi.  Şcoala cooperează cu diverse organizaţii pentru a furniza persoanelor din comunitate servicii educaţionale. Ce urmăreşte şcoala comunitară?  dezvoltarea spiritului comunitar şi a competenţelor civice.  Cultural-artistice. anului (cu respectarea programului şcolar ) Care sunt tipurile de activităţi?  Educaţionale. săptămânii. De ce este nevoie de o şcoală comunitară ? Pentru  Consultarea structurilor comunitare în elaborarea planului de dezvoltare instituţională şi a ofertei curriculare.  Contribuie la construirea parteneriatelor şi la dezvoltarea comunităţii.  Oferă oportunităţi de învăţare permanentă membrilor comunităţii.  Şcoala este o instituţie în care toată lumea învaţă – profesorii lucrează în echipă cu elevii şi cu membrii comunităţii.  Membrii comunităţii se implică în desfăşurarea activităţilor şcolii.  formarea unor buni locuitori ai comunităţii cărora să le pese de comunitatea în care trăiesc şi care să contribuie la creşterea calităţii vieţii.  Pune la dispoziţie facilităţi pentru activităţile comunitare.

nu în toate însă. implicarea s-a dovedit benefică pentru educaţia copiilor.  Voluntariat etc. De ce să-i implicăm pe părinţi în viaţa şcolii? • În toate cazurile. din care 1 este ales şi în consiliul şcolii. Cheia participării la educaţie Implicarea informală poate însemna:  Părintele vine la şcoală să discute despre progresul copilului său  Participă la o activitatea organizată de şcoală. Consiliile părinţilor În majoritatea şcolilor. din care mai fac parte directorul şi cadrele didactice.  Ecologice. nu doar unul singur. Implicarea formală şi informală. de exemplu. cum ar fi:  Consiliul părinţilor  Consiliul de Administraţie Un grup de lucru din şcoală care se ocupă de diverse aspecte cum ar fi.  De caritate. . • Rezultatele se menţin în ciclul primar şi cel gimnazial deopotrivă.  Sportive. Consiliul de Administraţie Trebuie să fie implicaţi mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii. • Părinţii care primesc sprijin şi sunt formaţi de către şcoală induc rezultate mai bune decât aceia care nu urmează acelaşi proces. întreţinerea clădirii Cum putem implica părinţii în procesul oficial de luare a deciziilor Provocarea: Cum îi putem implica eficient pe părinţi pentru a ne asigura că opiniile acestora şi ale comunităţii se reflectă în deciziile pe care le luăm. consiliile părinţilor sunt formate din câte 3 reprezentanţi ai părinţilor pe clasă. Găsiţi mai jos o serie de posibilităţi de implicare formală a părinţilor în activităţile şcolii 1. 2. cum ar fi un concert  Acţionează ca voluntar la clasă  Acţionează ca voluntar la organizarea unui eveniment Implicarea formală  Implicarea formală înseamnă participarea la activităţile unui grup de lucru din şcoală sau comitet la nivelul căruia se iau decizii care privesc şcoala.

dar. Timp necesar: 30 de minute Materiale: Coală de flip chart & pixuri (sau tablă & cretă) Organizare • Împărţiţi grupul în grupuri mai mici. De exemplu. 4. odată cu îndepărtarea factorilor de stopare. Una are titlul „Ce mă ajută să mă simt implicat’” şi cealaltă „Ce mă împiedică să mă simt implicat”. Grupurile de lucru ale autorilor de curriculum Un număr redus de şcoli din România au apelat la Grupul de lucru comunitar sau la Grupul de lucru al autorilor de curriculum pentru a dezvolta parteneriate cu comunitatea locală în vederea elaborării curriculum-ului la decizia şcolii. identificarea modalităţilor prin care factorii de sprijin pot fi incluşi în programele de parteneriat. pentru a rezolva problemele copiilor care nu puteau ajunge la şcoală. o şcoală a încercat să elaboreze o politică de transport. să ofere mai multe perspective asupra unei probleme. plecând de la experienţa participanţilor. • Rugaţi-i pe toţi participanţii să se gândească la grupurile în care sunt implicaţi în vreun fel. Această listă trebui .3. părinţii şi membrii comunităţii au fost implicaţi în analiza şi rezolvarea cazului. de exemplu în grupuri de câte 4 persoane • Daţi-i fiecărui grup o coală de flip chart pe care apar două coloane. în multe şcoli. Grupurile de lucru de acest gen – activând pe perioade de timp mai lungi sau mai scurte – pot suplini lipsa de capacitate şcolii şi pot. Vă sfătuim să încercaţi: Un exerciţiu de formare cu cadrele didactice din şcoala dumneavoastră Consiliul de Administraţie şi consiliile părinţilor există deja. Crearea unui mediu incluziv Scop Identificarea factorilor care îi ajută pe oameni să se implice în întâlnirile formale şi a factorilor care îi împiedică să facă acest lucru. reprezentarea părinţilor şi a comunităţii nu este adecvată. Unul dintre părinţi lucra în domeniul transporturilor şi a sugerat mai multe moduri de rezolvare a problemelor ivite în acest sector. de asemenea. Acest scurt exerciţiu poate ajuta cadrele didactice să vadă cum să-i facă pe aceşti reprezentanţi să se simtă confortabil pentru a contribui eficient la dezvoltarea şcolară. Fiecare grup ar trebui să întocmească o listă de factori „ajutători” şi factori de „stopare”. Grupurile de lucru Unele şcoli folosesc expertiza părinţilor sau a altor membri ai comunităţii pentru a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă.

mai ales. rugând fiecare participant să noteze. reuniţi grupul pentru feedback şi discuţii. câte o idee în fiecare coloană. Reflecţie & acţiune Recapitulaţi participarea părinţilor şi comunităţii în forurile oficiale din şcoala dumneavoastră. Redactaţi o listă completă a ideilor înscrise pe cele 4 coli de flip chart. pe rând. • 15 minute alocate acestui exerciţiu • După 15 minute. Sunteţi de părere că sunt reprezentate toate segmentele comunităţii? Există căi prin care să vă asiguraţi că sunteţi la curent cu opiniile grupurilor marginalizate sau dezavantajate şi că le aveţi în vedere atunci când luaţi decizii? Cum putem implica părinţii informal? Cum îi implicăm pe părinţi. (20 min) • După 20 de minute. astfel încât aceştia să se simtă valorizaţi şi utili şi să contribuim la creşterea calităţii învăţării? Practici folosite de diferite şcoli: Implicarea părinţilor în procesul de monitorizare a educaţiei elevilor . de ce sunt capabili să contribuie şi să simtă că aparţin unor grupuri şi faţă de altele să manifeste rezistenţă. Grupurile ar trebui să se asigure că fiecare membru al grupurilor mici contribuie la acest exerciţiu. să includă motivele pentru care oamenii se alătură sau nu anumitor grupuri. acestea trebuie să fie grupurile responsabile cu luarea deciziilor. până când se epuizează toate ideile. dar. adresaţi-vă grupului reunit şi rugaţi-i pe participanţi să întocmească o listă a grupurilor formale reprezentate în şcoală. • Treceţi lista pe o coală de flip chart • Refaceţi grupurile mici şi daţi-le încă două coli de flip chart – una intitulată „ Cum putem fi siguri că factorii de sprijin sunt disponibili” şi cealaltă „Cum putem fi siguri că factorii de stopare sunt înlăturaţi”. • Luaţi fiecare idee pe rând şi cântăriţi cum poate introdusă în agenda de lucru a şedinţelor şcolare. 1 minut este suficient pentru această discuţie.

de pictură sau desen sau dedicate studiului diferitelor culturi. ore de limbi străine. nu numai pentru copiii acestora. dar altele prea puţine. cadre didactice şi elevi. cum ar fi cele de limbi străine sau părţi ale curriculum-ului la decizia şcolii. pot prezenta interes şi pentru părinţi. pot exista cursuri dedicate special părinţilor sau altor membri ai comunităţii. plecând de la ceea ce faceţi deja. Voluntari pentru activităţile din şcoală Părinţii vin la şcoală să ajute. Unele şcoli din România organizează multe astfel de evenimente. Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi  Implicarea părinţilor în coordonarea şi organizarea serilor pentru părinţi  Elaborarea unor broşuri pentru părinţi şi elevi despre tranziţia de la un ciclu de şcolarizare la următorul  O activitate despre perioada de tranziţie în şcolile primare  Includerea responsabilităţii pentru programul de Sprijin pentru Părinţi în fişa postului cadrelor didactice  Un program pentru sesiunile de sprijin pentru părinţi  Acordarea de sprijin la efectuarea temelor pentru elevi . piese de teatru sau alte evenimente similare. de exemplu să-i ajute pe copii să citească. Alternativ. Educaţie la cerere Unele ore de curs. Ajutor acordat elevilor acasă Sprijin la efectuarea temelor. Unele şcoli din România organizează cursuri de predare a citit-scrisului pentru părinţi şi comunitate. Sprijinul poate însemna ajutor propriu-zis sau crearea unui mediu propice în care elevul să poată munci. cum ar fi cultura romani. Participarea la evenimentele şcolare Părinţii vin să asiste la concertele şcolare.Serile părinţilor sau zilele de evaluare în care sunt implicaţi părinţi. Servicii pentru comunitate Şcolile îşi pot suplimenta orele de activitate şi extinde serviciile (asigurarea de săli sau alte facilităţi) pentru grupurile provenind din comunitate şi pot organiza activităţi comunitare sau pot facilita asigurarea serviciilor sociale în parteneriat cu ONG-uri şi/sau alte instituţii de stat. să ajute la ore sau să distribuie pachetele de masă. Vă sfătuim să încercaţi: Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi Iată câteva idei practice şi posibilităţi de a întări legătura familie-şcoală. unora dintre părinţi le face plăcere să participe la ore alături de elevi. Discuţii asupra progresului elevilor şi stabilirea următoarelor ţinte.

părinţii şi copiii au primit un cadou frumos (la despărţirea copiilor de învăţător/învăţătoare) – un CD pe care copiii au fost înregistraţi în timp ce povesteau un eveniment interesat din cei patru ani de şcoală. cel care i-a impresionat cel mai tare şi o selecţie de fotografii făcute în timpul excursiilor şi serbărilor şcolare din aceeaşi perioadă. părinţii au fost chemaţi la şcoală pentru a-şi petrece după-amiaza jucându-se cu copiii. când părinţii au putut veni la şcoală şi asista la lecţii  La sfârşitul semestrului. Cum elaborăm rapoartele către părinţi? Cum ne asigurăm că raportăm asupra progresului elevilor într-un mod prin care să câştigăm sprijinul activ al părinţilor şi să-i motivăm pe copii să înveţe? Rapoartele scrise Rapoartele şcolare reprezintă un mod extrem de important de comunicare cu părinţii. uitându-se la filme de desene animate. Totuşi. Iată ce spun părinţii că aşteaptă de la rapoartele şcolare …  O imagine completă a copilului lor ce poate fi înţeleasă şi o listă a achiziţiilor acestora  Rapoarte mai frecvente şi nu doar o dată pe an . Cluj-Napoca  2-3 şedinţe cu părinţii pe semestru  Copiii au plecat în excursii la care au fost invitaţi şi părinţii  A existat câte o zi a porţilor deschise în fiecare semestru. Examenele naţionale: ce face fiul/fiica dumneavoastră în clasa a VIII-a  Producerea broşurii Cum vă puteţi ajuta copilul  Producerea unei broşuri informative pentru elevi şi părinţi. asistând şi participând la meciuri de fotbal sau volei  La sfârşitul clasei a IV-a. cercetările arată că părinţii cred uneori că rapoartele şcolare sunt prea generale iar sistemul de evaluare confuz. Din ‘Successful Schools’ (1998) Community Education Development Council Iată ce a întreprins o clasă pentru a-i implica pe părinţi în timpul primilor 4 ani de şcoală Şcoala Apaczai Csere Janos. oferindu-le acestora informaţii specifice care îi vor face să înţeleagă mai bine cum se descurcă copiii lor şi cum îi pot ajuta să progreseze.

nu au încrederea necesară pentru a lua contact cu şcoala şi a sprijini educaţia copiilor lor. poate. Cum poate parteneriatul cu părinţii să înceteze chiar înainte de a începe. Posibile probleme ale întâlnirilor Din diverse motive. Rapoarte care stabilesc obiectivele şi descriu modalitatea de atingere a acestora  Ajută elevii să se autoevalueze  Echilibru între încurajare şi sinceritate  Informaţie detaliată. Acestea nu sunt de multe ori conştiente de faptul că există familii cu mulţi copii şi se bazează. multe şcoli oferă posibilităţi limitate de a stabili un astfel de contact. pe mesajele trimise acasă sau pe şedinţele cu părinţii. Poate fi utilizat pentru a transmite informaţii cu privire la: • Evenimente speciale organizate de şcoală • Teme • Lucruri bune pe care le-a făcut copilul • Mici temeri sau întrebări Profesorul şi părintele ar trebui să semneze paginile. Pe de altă parte. Vă sfătuim să încercaţi: 1 Introduceţi carnetul de mesaje Acesta este un carnet folosit zilnic pentru a transmite informaţia de la profesor către părinţi şi viceversa. mult prea mult pe scrisorile formale. pentru a semnala că au citit mesajele. alţii. şi nu generală  Informaţii despre abilităţile de învăţare şi competenţele pe care elevii trebuie să le deţină  Mai mult feedback formativ despre progresul înregistrat şi despre următorii paşi  Idei practice despre cum îşi pot ajuta copiii să se compare cu alţi elevi de aceeaşi vârstă şi din aceeaşi şcoală  Posibilitatea de a discuta despre raport cu cadrele didactice. În vreme ce multe familii au o viaţă dificilă. Cum putem organiza şedinţe eficiente cu părinţii? Cum putem dezvolta un spirit de încredere şi onestitate în întâlnirile noastre pentru a obţine rezultate pozitive? 1. deseori din cauza propriilor abilităţi educaţionale limitate. părinţii lucrând pământul sau având mai multe slujbe. multora dintre părinţi li se pare foarte dificil să menţină contactul cu şcoala copiilor lor. .

Ce putem face? Câteva principii de urmat pentru a avea întâlniri eficiente Există suficiente probe care ne demonstrează că părinţii cred că întâlnirile cu profesorii copiilor lor au fost eficiente atunci când:  Este timp suficient pentru un dialog real – nu doar un monolog în care profesorii le comunică părinţilor anumite lucruri. comportamentului şi achiziţiilor acestora.  Întâlnirile au loc într-un cadru bine definit. în mod rezonabil. Probele pot fi: o selecţie din lucrările elevului o copie a unui raport recent informaţii extrase din carnetul de mesaje. experienţa de facto se dovedeşte a fi dezamăgitoare şi frustrantă pentru toată lumea – elevi. să se facă şi când vor face împreună următoarea analiză a situaţiei. Totuşi. Studiile arată faptul că părinţii consideră serile dedicate lor ca fiind frustrante şi neproductive. Totuşi. Vă sfătuim să încercaţi: Întâlnirile/şedinţele cu părinţii unei clase Şedinţele cu părinţii unei clase implică relativ puţini participanţi şi se axează pe probleme care-i interesează în mod direct pe părinţi.  Întâlnirile pornesc de la probe accesibile privind progresul copiilor.Întâlnirile frecvente între profesori şi elevi pentru a discuta progresul individual al elevilor – şi deseori cu participarea elevilor înşişi – ilustrează multe dintre problemele implicate de crearea unui parteneriat eficace între şcoli şi familii. ce se aşteaptă. fiind privite de toată lumea ca o oportunitate majoră. 2. intensificată printr-o discuţie care subliniază: nevoia unei recapitulări a ceea ce a fost obţinut importanţa luării în considerare a opiniilor elevilor înşişi.  Toţi partenerii părăsesc întâlnirea cunoscând care sunt ţintele aprobate. pentru a le permite familiilor şi şcolilor să aibă un schimb real de informaţii şi să fie mai înţelegători unii faţă de alţii. Deşi astfel de întâlniri intră în descrierea activităţii principale a şcolii. Iată câteva idei de coordonare a unei şedinţe cu părinţii unei clase: . Cadrele didactice trebuie să examineze mai multe moduri de implicare. de cele mai multe ori. pentru a se asigura că aportul părinţilor este binevenit şi primeşte răspuns. unii părinţi – mai ales aceia care nu au încredere în ei înşişi şi în şcoală – sunt temători în legătură cu participarea şi se întreabă dacă preocupările lor specifice vor fi puse în discuţie şi ascultate. nu sunt analizate sau monitorizate în mod sistematic şi devin rareori punctul focal al formărilor sau altor evenimente de dezvoltare profesională şi şcolară. părinţi şi cadre didactice. de obicei. luate în serios. un număr tot mai mare de şcoli încearcă să dezvolte forme prietenoase de comunicare cu părinţii. Pe de altă parte. Părinţii au nevoie să vadă că au loc schimbări ca urmare a contribuţiei lor. Aceste întâlniri nu sunt. Întâlnirea poate fi. ele rămân elementul cheie în orice parteneriat cu părinţii în vederea sporirii performanţelor elevilor. Atunci vor simţi că fac parte dintr-un proces.

pentru a afla dacă are vreo întrebare pe care să o lămuresc eu la şcoală Profit la maxim de pe urma întâlnirii • Fac efortul să ajung la timp • Ascult cu atenţie şi încerc să nu iau excesiv apărarea copilului meu • Dacă mă supără vreun comentariu. de exemplu. . încerc să nu las să se vadă acest lucru . Folosiţi lista pentru a identifica ariile în care puteţi interveni pentru a profita la maxim în urma unei întâlniri. Lista de verificare pentru părinţii care se pregătesc pentru o întâlnire cu profesorii copiilor lor Următoarea listă de indicatori vă poate arăta cum să vă pregătiţi pentru serile părinţilor oragnizate la şcoală şi la alte întâlniri cu profesorii copilului dumneavoastră. puteţi fi încrezător că procedaţi corect. Amintiţi-vă că întâlnirile cu părinţii sunt organizate pentru că profesorii vor exact acelaşi lucru – cel mai bun traseu şcolar posibil pentru copilul dumneavostră. Dacă puteţi bifa toate secţiunile din lista de mai jos. Lista indicatorilor pentru părinţi Mă pregătesc pentru şedinţă • Citesc notele cu atenţie • Iau notiţe în cazul în care doresc să discut ceva anume cu un profesor • Pregătesc o scurtă listă cu întrebările pe care vreau să le pun • Discut cu copilul meu. Asiguraţi-vă că toţi părinţii au aflat de şedinţe – prin scrisori şi mesaje trimise prin copii (şi. dacă acest lucru vă e de ajutor – de exemplu. când implicarea părinţilor poate fi foarte utilă. mai ales conducerii  Dacă va fi cazul. prin telefon)  Aranjaţi întâlnirile astfel încât să se încadreze în programul părinţilor  Ţineţi întâlnirile în afara şcolii. prin rotarea rolurilor de preşedinte şi de secretar – pentru ca şedinţele să nu fie dominate de un singur grup de părinţi  Aflaţi care sunt preocupările părinţilor şi alocaţi timp chestiunile pe care doresc ei să le aducă în discuţie  Asiguraţi-vă că rezultatele discuţiilor din timpul şedinţelor sunt ulterior comunicate şi celorlaţi reprezentanţi ai cadrelor didactice. puteţi începe întrebându-i pe părinţi – „Povestiţi-mi despre talentele. Profesorii nu trebuie priviţi ca o ameninţare. la Căminul cultural  Încurajaţi-i pe părinţi să-şi invite prietenii. familia sau membri ai grupurilor comunitare. dacă acest lucru le este de folos  Coordonarea şi organizarea şedinţelor trebuie să fie făcută în parteneriat. Un moment evident necesar pentru organizarea şedinţelor cu părinţii unei clase îl constituie trecerea spre nivelul secundar inferior. pentru a răspunde la întrebări şi a lămuri diverse probleme.  Transformaţi întâlnirile în experienţe pozitive. preocupările copilului dumneavoastră pe care aţi vrea să le cunosc şi eu” – părinţii se vor simţi astfel implicaţi mai mult şi valorizaţi. dacă este posibil. de exemplu. invitaţi şi alte cadre didactice să participe la întâlniri. ci ca una dintre cele mai bune surse de informare oneste despre cum se descurcă copilul în toate aspectele vieţii şcolare şi despre cum poate fi sprijinit să evolueze.

Totuşi. conform legii. în efortul de maximizare a calităţii experienţei şcolare a elevului. elev şi părinţi privind obligaţiile tuturor celor trei părţi. să aibă un acord şcoală-familie . Acordurile conturează politicile şcolii referitoare la:  Educaţia standard pe care elevii şi părinţii au dreptul să o aştepte  Etosul şcolii  Aşteptările referitoare la prezenţă . deoarece stabilesc punctul de plecare între şcoală. arătând astfel că îl înţeleg şi sunt de acord cu el. rugaţi să-l semneze şi ei. pentru a asigura cea mai bună educaţie pentru copiii noştri şi pentru a ne clarifica aşteptările unii faţă de ceilalţi. În Marea Britanie. adeseori. cât mai repede după încheierea acesteia • Încerc să aplic imediat orice strategie stabilită • Dacă profesorul a promis să lămurească o problemă. Ele reprezintă o bază sănătoasă pentru întâlniri eficiente cu părinţii. asta înainte de a trece la observaţiile negative • Discut cu copilul orice chestiune apărută în urma şedinţei. înainte de a contacta şcoala din nou • Dacă problemele nu se lămuresc. Acordurile între şcoală-familie pot forma baza unor întâlniri cu părinţii eficiente. şcolile trebuie. la comportamentul şi temele acestora)  Ce aşteaptă şcoala de la elevii săi.în comprtamentul meu • Întreb cum pot să-mi ajut copilul • Iau notiţe • Vorbesc cu directorul şcolii sau cu un alt reprezentant al conducerii. Acordul între familie-şcoală este o idee pe care multe şcoli o găsesc eficientă. merg mai departe pentru a le rezolva 4. Toţi părinţii sunt rugaţi să semneze acordul. îi dau timp să acţioneze. elevii fiind.5 Ce înseamnă Acordul între şcoală şi familie? Stabilirea responsabilităţilor noastre comune ca părinţi şi cadre didactice. dacă vreau să lămuresc ceva • Profit de ocazie şi vorbesc cu ceilalţi părinţi şi cu profesorii despre chestiuni legate de şcoală După şedinţă • Îmi laud copilul pentru comentariile pozitive. Un Acord între şcoală-familie ar trebui să precizeze:  Obiectivele şi valorile şcolii  Responsabilităţile şcolii şi ale părinţilor (inclusiv cele referitoare la prezenţa copiilor. semnarea unui acord nu trebuie să fie neapărat condiţia de înscriere la şcoală. deoarece furnizează un punct de referinţă.

atunci când este cazul • Voi informa şcoala. corecte şi imparţiale  Agreate şi nu impuse  Introduse ca parte a abordării întregii şcolii de a lucra cu părinţii  Clare şi cu înţeles pentru părinţi. este important să se obţină tonul şi stilul adecvat. printr-un proces de participare şi în care transpare înţelegerea reală şi sentimentul de proprietate asupra ideilor. 2. Uneori. puteţi produce ceva asemănător documentului de mai jos. în legătură cu orice • Îi voi trata pe toţi elevii la fel problemă emoţională sau psihică pe care o are copilul. Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea unui acord între familie şi şcoală 1. Ideile pot fi generate la adunarea unui grup de discuţii a părinţilor şi cadrelor didactice. mai deschise. Utilizaţi o abordare ce se bazează pe colaborare Cele mai valoroase acorduri sunt acelea care au fost elaborate în colaborare. Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele pentru a Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele pentru a sprijini pe deplin şcoala în efortul ei de a-mi / a ne educa sprijini pe deplin educaţia copilului dumneavoastră … copilul … • Voi participa la viaţa şcolii • Voi motiva copiii să înveţe • Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea merge la şcoală • Voi prezenta clar ce li se cere elevilor să facă şi este punctual(ă) • Voi acorda sprijin suplimentar indivizilor şi grupurilor de • Voi informa şcoala în ziua în care copilul absentează elevi. Odată ce aţi trecut prin procesul de consultare şi elaborare. aceasta poate fi finalizată în cadrul unei întâlniri generale viitoare. fără detalii excedentare şi permisive faţă de diferitele medii familiale şi domestice  Frecvent revizuite. Acordul trebuie să fie aprobat de Comitetul de Părinţi şi de Consiliul de Administraţie. inclusiv elevii  Echilibrate. O copie a regulamentului şcolii şi a codului de practici ale cadrelor didactice trebuie să fie anexat acestui acord. astfel încât toate părţile implicate să ştie ce se aşteaptă de la ele  Realizabile.B. cu încredere. întîlnirile separate între părinţi şi cadrele didactice pot facilita discuţii oneste. • Voi vorbi şi mă voi purta respectuos faţă de elevi . Model de acord între familie şi şcoală N. Politicile şi procedurile referitoare la disciplină  Politicile referitoare la teme  Canalele de comunicare între şcoală şi părinţi  Procedurile de înaintare a plângerilor Acordurile funcţionează cel mai bine dacă sunt:  Un produs al discuţiilor sincere între toate părţile interesate. Atunci când este aprobată ultima variantă pentru conţinutul contractului.

completând zilnic agenda de lucru a • Voi folosi o gamă variată de stiluri de predare pentru a copilului menţine interesul elevilor • Îl voi asculta zilnic pe copilul meu citind • Voi oferi elevilor activităţi de dezvoltare a unei game • Voi insista ca fiul meu / fiica mea să respecte regulile largi de abilităţi şcolii • Voi oferi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi de • Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea îşi face orele de învăţare în grup somn înainte de şcoală • Voi oferi elevilor posibilitatea de a lucra independent • Voi respecta tot timpul confidenţialitatea Pentru şcoală Pentru părinţi şi tutori • Semnătură … Semnătură … Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie şi şcoală-1 Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cadrelor didactice pentru a etala aşteptările lor faţă de părinţi. „Ce aţi vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin învăţarea copiilor lor?” Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele cărora le acordaţi o importanţă mai mare. Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei. înregistrând ideile participanţilor. Ce aţi vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin învăţarea copiilor lor? Ordinea A Să-şi trimită copiii la şcoală B Să se asigure că sunt punctuali la şcoală C Să se asigure că sunt în pat devreme în timpul săptămânii. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl valorizaţi ca fiind cel mai important. astfel încât să doarmă suficient înainte de o zi de şcoală . pentru ca să poată fi luate măsurile necesare • Le voi permite copiilor să pună întrebări pentru a-şi • Voi monitoriza efectuarea temelor şi voi da ajutor clarifica înţelegerea dacă va fi nevoie. Vă rugăm să observaţi că lista de mai jos este dată drept exemplu. Puteţi adăuga pe ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl daţi. apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai departe. Ce vor cadrele didactice de la părinţi? În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea.

Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei. # Ce aţi vrea să facă profesorul copilului dumneavostră pentru a Ordinea .2 Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cu părinţii pentru a etala aşteptările lor faţă de profesori. înregistrând ideile participanţilor. Vă rugăm să observaţi că lista de mai jos este dată drept exemplu. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl apreciaţi ca fiind cel mai important. Ce vor părinţii de la cadrele didactice? În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea: „Ce aţi vrea să facă profesorul copilului dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin învăţarea acestuia?” Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele cărora le acordaţi o importanţă mai mare. apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai departe. Puteţi adăuga pe ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl daţi.D Să le verifice zilnic tema E Să sprijine regulamentul şcolii F Să solicite zilnic copiilor să citească cu voce tare G Să reducă numărul de ore petrecute în faţa televizorului H Să participe la şedinţele cu părinţii I Să sprijine activităţile de strângere de fonduri ale şcolii J Să informeze imediat şcoala dacă li se îmbolnăveşte copilul K Să ceară acordul şcolii înainte de o perioadă de absentare L Să informeze şcoala în legătură cu orice problemă de ordin emoţional / psihic pe care o întâmpină copilul. pentru ca să poată fi luate măsurile necesare Ce alte răspunsuri aţi mai vrea să daţi? Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie şi şcoală .

atunci când întâmpină dificultăţi la înţelegerea propriei munci B Permiteţi-le să pună întrebări C Vorbiţi-le cu respect D Încurajaţi-le creativitatea E Daţi-le posibilitatea să înveţe un sport F Trataţi toţi elevii într-o manieră egală şi corectă G Acordaţi ajutor suplimentar înainte de examene H Oferiţi-le elevilor activităţi de dezvoltare a unei game largi de abilităţi I Motivaţi copiii să înveţe J Oferiţi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi în grup K Oferiţi-le elevilor posibilitatea de a lucra independent L Respectaţi tot timpul confideţialitatea celor implicaţi M Prezentaţi clar ce li se cere elevilor să facă Ce alte răspunsuri aţi putea da la întrebarea de mai sus? Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să facă progrese la şcoală? Cum putem lucra cu părinţii pentru a îmbunătăţii acumulările elevilor? Cum ne asigurăm că furnizăm părinţilor informaţiile şi ocaziile pentru a ne ajuta pe noi toţi să devenim parteneri în procesul de învăţare al copiilor lor ? 1. sprijini pe deplin învăţarea acestuia? A Acordaţi-le ajutor suplimentar. Ce ştim unii despre ceilalţi?  Ştim ceea ce gândesc părinţii despre şcoală? .

Cât de mult îi implicăm. dar aflaţi în situaţie de risc din motiv de:  Excluziune?  Comportament neadecvat?  Absenteism?  Hărţuire?  Lipsa concentrării?  Lipsa susţinerii familiale?  Lipsa aspiraţiilor/aşteptărilor? Cum pot părinţii să-şi sprijine copilul şcolar? Cum putem să-i ajutăm pe părinţi să înţeleagă cum pot oferi un mediu familial adecvat în timpul carierei şcolare? Lista de recomandări pentru susţinerea copilului şcolar Îmi ajut copilul să fie pregătit pentru şcoală în fiecare zi. cu adevărat. Îi întrebăm ce gândesc? Ce este important pentru părinţi? Ce este important pentru membrii comunităţii? Ce ne spun ei nouă? Ce este important pentru noi? Când le spunem părinţilor acest lucru? Cum procedăm cu părinţii pentru ca aceştia să contribuie la atingerea scopurilor şcolii? 2. de exemplu « ajutor la teme ». pe părinţi în educarea copiilor lor? Reuşim să îi identificăm pe elevii cu potenţial de dezvoltare. 3. Încurajăm părinţii să-şi ajute copiii să înveţe:  Vorbindu-le despre curriculum  Acordându-le mai mult de zece minute pe an  Vorbind cu ei despre perspectivele de viitor ale copilului lor  Oferind scurte cursuri pentru părinţii care doresc să-şi susţină copiii. « ţine pasul cu copiii ». Eu sau alţi membri ai familiei noastre: • Avem tot timpul la îndemână un exemplar al orarului copilului • Ne asigurăm că are echipamentul necesar pentru ziua următoare • Ne facem timp pentru a discuta cu copilul despre ziua de şcoală .

Eu sau membri ai familiei noastre: • Ne încurajăm copilul să fie independent şi să facă lucruri pentru sine • Decidem nişte reguli acasă şi le punem în practică cu consecvenţă şi în mod cinstit. dacă este posibil. discutăm programele împreună Îmi încurajez copilul să meargă la bibliotecă. • Cântă la un instrument muzical. Eu sau membri ai familiei mele: • Limitez timpul în care copilul are voie să se uite la televizor sau să joace jocuri video • Am alte activităţi cu copilul nostru cum ar fi: ne jucăm. vorbim. dansează sau cântă • Foloseşte Internetul pentru a afla informaţii (dacă e disponibil) Îmi încurajez copilul să fie responsabil şi să lucreze independent. • Ne asigurăm că primim scrisori de la şcoală • Anunţăm şcoala cât mai curând posibil dacă copilul nu va fi prezent Copilul meu: • Îşi face ghiozdanul în seara precedentă Îmi monitorizez copilul în privinţa folosirii televizorului şi a aparatului video. • Când ne uităm la televizor. ne plimbăm etc. • Îşi petrece timpul cu prietenii. Copilul nostru: • Merge la biblioteca şcolii • Merge la alte biblioteci (dacă există) sau împarte cărţi cu alţi copii Eu sau membri ai familiei noastre: • Controlăm dacă copilul nostru foloseşte biblioteca în mod corect • Folosim noi înşine bibliotecile (dacă este posibil) Încurajez învăţarea activă a copilului meu. Eu sau membri ai familiei noastre: • Încurajăm copilul să pună întrebări despre lume • Ascultăm întrebările lui şi le discutăm • Îl ducem pe copilul nostru să viziteze locuri interesante şi le discutăm • Ştim întotdeauna unde este copilul nostru şi ce face Copilul nostru: • Face sport. • Ne asigurăm că respectă regulile şcolii • Îi reproşăm dacă încalcă regulile .

Acest lucru devine mai problematic. desigur. Aceasta ar putea implica resurse sau o zonă special amenajată pentru efectuarea temei pentru acasă. luând toate acestea în considerare. dându-le acestora o idee despre activitatea şcolii. Şcolile pot face mult pentru a-i ajuta pe părinţi să se implice în tema pentru acasă şi învăţatul de acasă:  Fiind conştienţi şi sensibili faţă de moştenirea familială a copiilor şi. dar ne asigurăm că acestea nu se suprapun cu activitatea şcolară Copilul nostru: • Are responsabilităţi în casă potrivite cu vârsta lui Ajut şcoala copilului meu. temele lor devin mai avansate şi ei doresc să fie mai independenţi. modelând atât natura cerinţelor temei pentru acasă cât şi resursele care sunt cerute pentru finalizarea lor  Oferind o abordare pozitivă şi alternative constructive pentru copiii care au nevoie de susţinere specială pentru a-i face să lucreze bine. unde este potrivit. cluburile pentru teme au avut o influenţă pozitivă atât asupra atitudinilor copiilor cât şi asupra calităţii temei. pe măsură ce copiii cresc. • Îi dăm răspunderi în casă. Eu: • Particip în mod regulat la şedinţele cu părinţii • Particip la alegerile pentru membrii Comitetului de Părinţi Eu sau membri ai familiei noastre: • Susţinem activităţile şi funcţiile şcolii • Răspundem pozitiv la cererile care vin din partea şcolii • Ne oferim voluntar pentru proiectele şcolii Cum pot ajuta părinţii la efectuarea temelor? Cum îi putem sprijini pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot ajuta copilul în modul cel mai eficient la tema pentru acasă? Tema pentru acasă şi studiul acasă pot oferi o oportunitate excelentă pentru părinţi să devină implicaţi activ în procesul de învăţare al copilului lor. Iată câteva idei despre felul în care şcolile îi pot ajuta pe părinţi să-şi ajute copiii la învăţătură:  Daţi părinţilor informaţii într-un limbaj accesibil despre: . ajuta pe copiii lor la teme. De exemplu. Sunt lucruri pe care părinţii trebuie şi doresc să le cunoască pentru a putea încuraja. susţine şi.

Ştiinţe.  Discuţii periodice pe teme specifice legate de muncă  Asiguraţi-vă că implicarea părintească în învăţarea copiilor este un subiect recunoscut al activităţii personalului didactic şi dezvoltării profesionale (de exemplu. O alternativă simplă este Jurnalul temei de acasă – un caiet simplu unde sunt înregistrate temele şi ‘jurnalul’ este semnat la sfârşitul fiecărei săptămâni de părinte şi de învăţătorul clasei pentru a marca completarea acestuia. Planul mai conţine unele lucruri cum ar fi orarul. data examinării elevului etc. activităţi de formare). IT&C. recapitulare şi discuţii în cadrul întâlnirilor de catedră. cuvinte-cheie pentru ştiinţe etc. a cărui eficienţă să fie revăzută în mod regulat. cum ar fi matematica. Jurnalul este folosit de elev pentru a-şi înregistra toate temele făcute acasă şi acestea sunt semnate la sfârşitul fiecărei săptămâni de părinte şi de învăţătorul clasei pentru a marca finalizarea temelor. Planurile de studiu şi jurnale de acasă Planurile de studiu şi jurnale de acasă sunt o altă cale de implicare a părinţilor în activitatea de învăţare a copiilor lor şi un ajutor valoros pentru elev. scheme de citire în doi/individual. Întăriţi această politică printr-un carnet de mesaje. ghid pentru cadrele didactice. Lista de recomandări legate de participarea părinţilor la efectuarea temelor . Programul de lucru al copilului Abordările şcolii vis-à-vis de metodele de învăţare/predare potrivit curriculumului Felul în care îşi pot sprijini copilul acasă. Vă sfătuim să încercaţi: 1.  Asiguraţi-vă că fiecare subiect este legat de sistemul oficial de raportare prin: Analizarea progreselor copilului la serile părinţilor Carnetul de note al copilului.  Organizaţi ateliere de lucru pentru a încuraja implicarea practică a părinţilor şi susţinerea în zone-cheie. vacanţele. Unele şcoli au tipărit pentru fiecare elev un Plan de Studiu destul de sofisticat care conţine un jurnal pentru anul şcolar în care sunt marcate datele testelor. părinţi şi elevi.  Elaboraţi o politică de efectuare a temei pentru acasă bazată pe un contract negociat între profesori.

şi temele copilului Utilizaţi lista de verificare pentru a identifica aspecte de îmbunătăţit legat de • Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează rezolvarea temei. cărţile. Dacă reuşiţi să bifaţi toate enunţurile. dar îşi finalizează temele singur Vorbesc cu profesorii să rezolve problemele privind temele . discutaţi Copilul meu: • Îmi spune ce temă are în fiecare zi • Are un caiet de comunicare părinte /învăţător (Jurnalul de teme) • Îşi finalizează munca la timp Eu sau membri ai familiei mele: • Verificăm când începe şi îşi termină temele • Completăm caietul de comunicare părinte /învăţător în mod regulat • Citim comentariile învăţătorului privind temele • Ne încurajăm copilul să ia scurte pauze dacă este obosit Îi ofer înfrumare şi sprijin copiIului meu când îşi face temele Eu sau membri ai familiei mele: • Ne ajutăm copilul să fie organizat • Vorbim cu copilul nostru despre cerinţele temei • Controlăm dacă le-a înţeles Copilul nostru • Cere ajutor uneori.Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca aceea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri. şi liniştit unde săpoate aveţi o rudă sau un cunoscut sau studieze vecin unde copilul poate merge să îşi resolve temele de casă. Găsiţi un loc liniştit • Are foile. monitorizez temacu profesorii copilului. Pentru Lista depărinţi … recomandări pentru părinţi în vederea efectuării temelor de către copiii şcolari ÎiLista arăt de mai joscă copilului văeu arată cum consider însumi vă puteţi ajuta tema copiii de casăcu importantă tema pentru acasă. Discutaţi cu copilul tot ce aveţi de gând să faceţi în această direcţie. • Are oÎncercaţi perioadă să transformaţi regulată pentruefectuarea efectuareatemei temelorîntr-o activitate acasă de zi în fiecare rutină. parte a oricărei zile comune de lucru. puteţi fi sigur că acordaţi • Închidem televizorul în locul în care lucrează copilului tot sprijinul de care are nevoie. Puteţi discuta acest Euaspect în cadrulaicomunităţii sau membri şi împreună puteţi găsi un loc comod şi potrivit unde mai familiei mele: mulţi copii se pot • Expunem adunaloc într-un să vizibil rezolveorarul teme. Dacă vă îngrijorează aspecte legate de temele Îicopilului. creioanele şi alte lucruri necesare unde puteţi face acest lucru. îl împiedică pe copil să gândească. Dacă • locuinţa Are un loc dumneavoastră bine luminat este gălăgioasă. Cercetările arată că dacă părinţiimeu: Copilul exercită prea multă presiune asupra copilului.

copiii şi părinţii sunt mai agitaţi. Dacă sunteţi îngrijorat în continuare. somn şi relaxare Eu sau membri ai familiei mele: • Expunem într-un loc vizibil în casă orarul de recapitulare al copilului • Monitorizăm recapitularea copilului nostru • Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează • Oprim televizorul când lucrează • Ne lăudăm copilul ori de câte ori recapitulează • Îi aducem băuturi sau gustări în timp ce recapitulează • Organizăm activităţi amuzante de recapitulare. cum ar fi jocuri de “cine ştie.Eu sau membri ai familiei mele: • Discutăm proceduri de teme cu profesorul la întâlnirile cu părinţii • Vorbim cu profesorul dacă sunt probleme Cum îi putem ajuta pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot susţine copilul în timpul perioadei de examene Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca cea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri. puteţi fo sigur că faceţi tot posibilul • Are un loc de învăţat bine luminat şi liniştit să vă sprijiniţi copilul. Pentru părinţi F: O listă de recomandări pentru părinţii copiilor care se află în prag de examene Lista Îmi ajutdecopilul mai jossăvărepete arată cum puteţi pentru să vă ajutaţi copilul în timpul perioadei de examene examene. discutaţi cu profesorii • Uneori îşi invită colegi de clasă pentru a învăţa împreună copilului. Când se apropie examenele. câştigă” • Îi oferim mici recompense după şedinţele de recapitulare • Ne ajutăm copilul căutând informaţii despre subiectele de examen în enciclopedii sau pe Internet Îmi susţin copilul în timpul examenelor . Încercaţi să fiţi vessel şi pozitiv. să bifaţi creioanele toate şi alte enunţurile din lucruri necesare listă. • reuşiţi Dacă Are foile. • Are parte de destulă mâncare. Cel mai important lucru de ţinut minte este că oricât de Înuşoare perioada recapitulării. copilul meu: sau grele să fie examenele. cărţile. întotdeauna vă veţi susţine copilul. • Are un orar pentru recapitulare astfel încât recapitularea să nu fie lăsată pe ultimul Utilizaţi moment lista de mai jos pentru a identifica felul în care vă puteţi ajuta copilul.

copilul meu: • Se asigură că şi-a împachetat în ghiozdan tot ce este necesar în seara dinaintea examenului • Pleacă la examen la timp În timpul examenelor. deoarece:  Demonstrează că lucrul cu părinţii este o trăsătură principală a politicii generale a şcolii  Clarifică ce se aşteaptă de la fiecare şi ce se poate obţine  Furnizează puncte de referinţă care asigură coerenţa activităţilor referitoare la implicarea părinţilor şi a comunităţii . dar nu îl forţăm să spună totul despre examen Nu fac niciodată nimic în timpul examenelor care ar putea deteriora încrederea copilului meu Eu sau membri ai familiei mele: • Nu ne comparăm niciodată copilul cu altcineva care se descurcă mai bine decât el • Nu îi spunem niciodată copilului nostru că ne-a dezamăgit • Nu ne pierdem niciodată răbdarea când recapitulăm cu copilul nostru • Nu comparăm niciodată copilul nostru cu ceea ce am făcut noi la vârsta lui • Nu ne forţăm niciodată copilul să înveţe dacă ştim că este obosit Cum planificăm implicarea comunităţii?  Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare?  Cum evaluăm nivelul actual de participare?  Cum ne putem dezvolta propriul program de participare?  Cum evaluăm programul nostru de participare? Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare? Elaborarea unei politici şi a unei strategii de participare este importantă.În perioada examenelor. eu sau membri ai familiei mele: • Încercăm să fim veseli şi să avem o atitudine pozitivă tot timpul • Oferim felurile de mâncare favorite în zilele examenelor • Îl ascultăm pe copilul nostru după examen.

administratori şcolari. elevi. Aceştia vor trebui:  Să introducă teme de acasă interesante care presupun colaborarea elevilor cu părinţii lor. Exemplul 1 Întărirea participării  Pentru înlesnirea participării.  Centralizare a opiniilor factorilor interesaţi despre ceea ce trebuie să se întâmple în viitor.  Să organizeze seri tematice pentru părinţi. Cadrele didactice au un rol important de jucat în participare. la ciclul gimnazial. conducerea şcolii acţionează responsabil şi activ  Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare şcolară  O persoană cu vechime din personalul şcolii deţine responsabilitatea pentru legăturile dintre familie-şcoală şi comunitate .  Stimulează în eforturile de creştere a participării.  Să vină în întâmpinarea preocupărilor părinţilor legate de educaţia copiilor lor. Echipa de acţiune ar trebui să fie responsabilă pentru organizarea şi implementarea activităţilor de implicare a comunităţii.  Să organizeze ateliere despre curriculum pentru părinţi. părinţi. Înfiinţaţi o echipă de acţiune pentru parteneriatul cu părinţii şi comunitatea Echipa de acţiune pentru participarea comunităţii ar tebui să includă cadre didactice. oferind un cadru adecvat de măsurare a realizărilor şi de revizuire a acţiunilor  Asigură baza de pornire pentru generalizarea măsurilor de încurajare a participării la nivelul întregii şcoli Stabiliţi cine va fi implicat în elaborarea unei politici şi a unei strategii de participare Directorul şcolii va trebui să conducă şi să administreze procesele de:  Analiză a activităţilor curente ale şcolii. membri ai comunităţii şi.  Elaborare a planului anual de activităţi.  Formare continuă corespunzătoare a cadrelor didactice.  Dezvoltare în şcoală a un mediu incluziv care facilitează implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii.  Elaborare a unei politici şcolare de participare. Cum evaluăm nivelul actual de participare? Elaborarea listelor de indicatori de autoevaluare privind participarea comunităţii Exemple de liste de indicatori care au fost elaborate de diferite şcoli.

Probe calitative:  „Îndrăzneala” părinţilor de a face vizite/de a trece pe la şcoală.  Vizite din partea membrilor comunităţii/comunităţii de afaceri care nu sunt părinţi. nevoile şi circumstanţele în care se găsesc elevii şi familiile acestora  Este parte integrantă şi membru entuziast al comunităţii în care este situatăÎ  Işi revizuieşte activitatea împreună cu părinţii şi familiile. Probe cantitative:  Numărul de vizite programate sau inopinate ale părinţilor.  Prezenţa la diverse evenimente pentru părinţi. aceasta fiind o trăsătură importantă a activităţii sale curente şi un element major în procesul de dezvoltare şcolară Cum evaluăm nivelul actual de participare? Elaborarea indicatorilor de eficacitate Indicator:  Şcoala este primitoare faţă de vizitatori şi nou-veniţi.  Natura limbajului în care se elaborează anunţurile şcolii şi posterele.  Avem o politică eficientă de colaborare cu părinţii şi familiile  Consiliul de Administraţie este în mod activ interesat de componenta participării  Îmbunătăţirea participării constituie un punct pe agenda de lucru a întâlnirilor la care participă membrii personalului didactic  Participarea constituie un subiect cu care noii membri ai personalului didactic trebuie să se familiarizeze  Participarea părinţilor şi a comunităţii stă în centrul activităţilor  Oferim posibilitatea părinţilor şi membrilor comunităţii de a beneficia de oportunităţi de învăţare Exemplul 2: Şcoala noastră …  Face ca toţi părinţii şi toate familiile să se simtă binevenite şi lucrează susţinut pentru a construi şi întreţine relaţii strânse şi dialoguri productive  Acţionează permanent pentru a încuraja implicarea tuturor părinţilor în activitatea de învăţare a copiilor lor. atât la şcoală. Metode/instrumente:  Însemnări în cartea de onoare a şcolii. cât şi acasă  Oferă o gamă largă de oportunităţi pentru părinţi şi membrii comunităţii de a-şi spune punctul de vedere. de a fi o parte activă a vieţii şcolii  Manifestă sensibilitate şi acordă sprijin.  Oportunităţi pentru oameni de a face sugestii şi de a explora posibilităţi de colaborare. Lista de control pentru o şcoală ce încurajează parteneriatul cu părinţii .  Chestionare „Primele impresii” pentru elevii nou-înscrişi.  Cutii pentru sugestii. indiferent de mediul de provenienţă.

 Educatorii abordează o atitudine deschisă şi reflexivă în relaţia cu familia.  Dau posibilitatea părinţilor să – şi exprime opiniile în revista / site-ul şcolii.  A organizat un Centru de resurse pentru părinţi care oferă materiale informative specifice.  Progresul copiilor lor. casete video.  Menţionează în rapoartele de activitate numele părinţilor care au sprijinit şcoala. buletinul informativ al şcolii.  Organizează activităţi care să intereseze minoritatea etnică. opiniile părinţilor. recompense-sancţiuni etc.  Trimite scrisori de mulţumire / apreciere părinţilor care s-au remarcat în diferite acţiuni.  Dă feed-back părinţilor prin mesaje scrise.  Organizează întâlniri / seri comune părinţi-copii. telefon etc.  Ajută părinţii cu sfaturi privind rolul lor în educaţie.  A amenajat un spaţiu unde părinţii se pot întâlni pentru diferite activităţi. indiferent de statutul social al părinţilor.  A amplasat în şcoală o cutie poştală pentru sugestii ale părinţilor. etnie.  Îi informează pe părinţi despre:  Ce se întâmplă în şcoală. comunicarea cu copilul.  Implică părinţii în organizarea unor activităţi extraclasă: serbări. talentele speciale şi preocupările deosebite ale părinţilor în vederea folosirii lor în activitatea de sprijinire a şcolii. interese sau opţiuni comune.  Realizează întâlniri cu părinţii în care îi încurajează să pună întrebări şi să-şi asume responsabilităţi în clasă / în şcoală.  Direcţii majore ale schimbării / reformei în educaţie. . cărţi.  Respectă drepturile tuturor copiilor.  A amenajat în holul şcolii un panou al părinţilor pe care sunt afişate regulile şcolii.  Consultă şi implică părinţii în luarea deciziilor majore ale şcolii.  Promovează principiul egalităţii şanselor în activităţile şcolii.  A afişat materiale informative despre şcoală / activităţi specifice în locurile de acces. Practică o politică ce reglementează o relaţie cu părinţii bazată pe încredere şi colaborare.  Stabileşte acorduri / înţelegeri / contracte scrise cu părinţii care stipulează responsabilităţi reciproce în educaţia copiilor. sprijin în pregătirea lecţiilor.  Publică materiale despre şcoală pentru uzul părinţilor.  Utilizează chestionare prin care caută să afle de la părinţi opinii în legătură cu modul în care funcţionează şcoala. vizite. ambient pentru discuţii şi întâlniri etc.  Organizează întâlniri cu grupuri mici de părinţi cu probleme. proiecte comunitare etc.  Solicită sprijinul părinţilor în realizarea unor lucrări administrativ-gospodăreşti.  Creează oportunităţi pentru întâlniri informale cu / între părinţi.  A creat o bază de date cu privire la meseriile.  Permite accesul părinţilor în bibliotecă şi în laboratorul de informatică. realizând un buletin informativ lunar/semestrial. sex etc.  Oferă posibilitatea unor întâlniri individuale de 10-15 minute lunar pentru părinţii fiecărui copil.

Elaborarea propriei strategii de participare Următorul pas este transformarea politicii de participare într-o strategie de participare. respectarea drepturilor copiilor. . Cu alte cuvinte:  Ce acţiune va avea loc  Cine este responsabil să verifice dacă aceasta are loc sau nu  Cine va fi implicat în desfăşurarea acţiunii Experienţa şi cercetările efectuate au arătat că un Plan anual de acţiune duce la cele mai bune programe de participare. participă la diferite activităţi ale şcolii etc. Luam fiecare articol al politicii de participare şi specificam cum intenţionam să îl punem în practică.  Iniţiază şi derulează programe de ajutorare a familiilor aflate în dificultate. educaţia pentru sănătate etc.  Toate cadrele didactice sunt convinse că implicarea familiei asigură progresul fiecărui copil al şcolii. folosind evaluarea şi analiza situaţiei în care ne aflam acum. Cum ne putem dezvolta propriul program de participare? Cum vrem să ne îmbunătăţim activitatea privind componenta de asigurare a participării comunităţii.  Organizează zile ale porţilor deschise pentru părinţi şi membri ai comunităţii – în astfel de zile părinţii asistă la lecţii.  Organizează cursuri / programe interactive pentru părinţi pe diferite teme / comportamente adecvate.

odată cu aplicarea strategiei. puteţi înregistra numărul lunar de vizitatori şi puteţi vedea dacă cifra se îmbunătăţeşte. . dacă doriţi să fiţi mai primitori faţă de părinţi şi membrii comunităţii. Fisa de activitate Cum evaluăm programul nostru de participare? Titlul activită ţ  De exemplu.  Dacă doriţi să aveţi relaţii bune cu noii părinţii şi noile familii. administraţi-le un chestionar pentru a afla ce sentimente au faţă de şcoală.

nu e cumva aceasta prea puţin ambiţioasă? – Se poate şi mai bine? PARTENERIATUL COMUNITAR Ce este parteneriatul? Procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune. e bine să vă revizuiţi strategia şi să vedeţi unde greşiţi. Ce înseamnă un partener bun Un partener bun este acela care:  doreste ca parteneriatul sa aiba succes  cauta solutii castigatoare pentru ambele parti  este deschis si clar in ceea ce priveste scopurile sale  asculta cu atentie si ofera replici in cazul aparitiei altor puncte de vedere  este pregatit sa aiba încredere  este integru si actioneaza în consecinta  isi duce eficient la bun sfarsit sarcinile si responsabilitatile  ii respecta pe ceilalti si le respecta contributiile  nu este pregatit sa „ascunda dificultatile sub covor „  poate fi flexibil. respectand directia principala  intelege cum partenerii depind unii de ceilalti  isi conduce colegii urmarind ideea sprijinirii colaborarii . pentru a vedea ce a mers bine şi ce nu.  Dacă nu există îmbunătăţiri. dar isi mentine concentrarea.  Dacă doriţi să ajutaţi elevii în perioada de tranziţie dintre ciclurile şcolare.  Dacă stabiliţi o ţintă şi o atingeţi prea repede. urmăriţi atent evoluţia acestora şi a părinţilor lor.

şi în unele şcoli din România. Dezvoltarea unui curriculum local bazat pe proiect . Tot mai multe şcoli vor urma acest ŞCO model şi vor iniţia programme educaţioanale din ce în ce mai relevante pentru experienţele de viaţă ale elevilor. Guvernul a fost foarte activ în dezvoltarea unui proces educaţional nou care conectează educaţia din şcoli cu viaţa elevilor aşa cum o trăiesc ei în comunităţile lor. Întregul curiculum al formării profesionale din România a fost reproiectat pentru a aduce predarea pe aceeaşi linie cu necesităţile industriei şi afacerilor locale şi cu experienţa de viaţă a elevilor. Un curriculum care caută să lege educaţia de viaţa elevilor este o cale diferită de lucru. În unele aspecte ale educaţiei din România.Cum poate contribui comunitatea la curriculum-ul la decizia şcolii? Cum putem folosi cel mai bine resursele comunităţii pentru a face curriculumul mai relevant şi mai interesant pentru elevi? În multe ţări. dar una la care cei mai mulţi profesori se pot adapta cu uşurinţă. comunitatea a fost folosită ca resursă care contribuie la dezvoltarea curriculumului.

unităţilor locative şi distribuirea lor la populaţie Limba română  Povestirea istoriilor locale  Scrieţi o istorie a satului / zonei Chimie  Calitatea apei  Poluarea  Analiza solului  Afaceri bazate pe procese chimice  Procese industriale PROGRAMA CURSULUI OPŢIONAL „DEZVOLTARE COMUNITARĂ” Opţional la nivelul mai multor discipline Propunător: Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară .Iată aici o listă posibilă a caracteristicilor /activităţilor comunităţii – puteţi adapta aceasta la propria dumneavoastră zonă. Iată un exemplu: ISTORIE LOCALĂ Literatură română  Oraşul /satul/ regiunea în literatură Engleză  Regiunea în literatura engleză  Versiuni englezeşti ale literaturii turistice  Publicaţi englezeşti care fac publicitate oraşului / regiunii pentru dezvoltare economică / investiţii interne  Aspecte ale istoriie locale de scris în engleză Matematică  Desenaţi la scară o hartă / un plan al satului / împrejurimilor  Numărul tipurilor de case. Iar aici aveţi o listă cu disciplinele şcolare – dacă sunt prea multe pentru numărul de grupe. Subiecte comunitare Materii şcolare Femei  Geografie  Educaţie religioasă Istorie locală  Istorie  Matematică Vârstnici  Fizică  Educaţie fizică Ocuparea forţei de muncă  Chimie  Muzică Muzică locală  Engleză  Arte Transport local  Limbo străine  Limba şi literatura română Educaţie Sănătate  Educaţie tehnologică Povestiri  Biologie Cultură locală Modalităţi în care pot fi abordate acele teme în activitatea comunităţii. atunci faceţi o selecţie.

C. Elevii de azi ai şcolii devin adulţi care pot contribui la dezvoltarea comunităţii. Atât curricula elaborată cât şi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitară au ca principal obiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire strategică. cum civismul se manifestă în cea mai mare parte la nivelul comunităţii locale. cultivarea sentimentului responsabilităţii. Rezultatele şcolare şi personale ale elevilor cresc dacă şcoala cooperează cu comunitatea: • Oferirea de activităţi extracurriculare elevilor stimulează creşterea încrederii în sine. O şcoală comunitară activă şi deschisă către comunitate presupune:  O şcoală în care cadrele didactice înţeleg că educaţia nu se limitează la copii şi la programele şcolare de învăţământ ci şi la programe educative în afara orelor. program menit să stimuleze gradul de implicare al şcolii în viaţa comunităţii în calitate de actor activ în promovarea civismului şi stimularea participării responsabile a oamenilor la viaţa comunităţii locale. schimbul de informaţii şi sprijin pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Prin cooperarea cu ceilalţi actori sociali ai comunităţii. Principii de bază  Accentul pus pe formarea de atitudini civice. iar şcoala are un rol hotărâtor în educaţia unor generaţii cu simţ civic.În anul 2000 Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară a iniţiat un program intitulat Şcoala Comunitară Activă. • Învăţarea eficientă este posibilă atunci când în procesul de învăţare al elevilor sunt atraşi şi familiile şi membrii comunităţii.  O şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes public sau pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii. şcoala utilizează eficient şi la maxim resursele locale: • Comunitatea locală aduce contribuţii importante în curricula şcolii. B.)  Educaţia civică are ca principal scop întărirea comportamentelor civice. • Parteneriatul cu instituţii şi grupuri locale facilitează comunicarea. toate activităţile desfăşurate atât la nivel formal cât şi informal sunt orientate către construirea unei legături puternice cu comunitatea locală. Argumente pentru o şcoală comunitară A.  O şcoală care dezvoltă programe şi servicii destinate comunităţii răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate. ataşament faţă de comunitate etc.  O şcoală care foloseşte resursele materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi servicii către toţi membrii comunităţii dincolo de educaţia formală oferită elevilor de clasă. analiza critică constructivă. Or. . • Copiii şi tinerii sunt motivaţi de modele de adulţi care apreciază învăţarea. dar şi la programe destinate celorlalţi membri ai comunităţii.

aceştia pot iniţia colaborări şi atrage intervenţii externe. elevii sunt motivaţi pentru a depăşi paternalismul şi pasivitatea proprii unor comunităţi conservatoare. realizabile de către membrii comunităţii fără nici o intervenţie din afară. au devenit importanţi în şcoală şi în comunitate – lucru posibil ca urmare a organizării unor activităţi unde au fost văzuţi de membrii comunităţii. au reprezentat comunităţile. chiar monitorizează activităţile ce se desfăşoara în şcoală. Alături de profesorii implicaţi efectiv au venit şi alţi colegi din şcoală. colaborarea şcolii cu Primăria pentru organizarea unor sărbători locale tradiţionale. amenajarea unor spaţii de joacă etc). multe acţiuni se desfăşoara în afara şcolii .  Copiii au căpătat încredere în ei.Disciplina optională „Dezvoltare comunitară” pune accent pe metode activ-participative de implicare a elevilor.  Copiii au devenit modele pentru adulţii din comunitate: sunt mult mai organizaţi şi responsabili în ceea ce fac. li s-au dat responsabilităţi pe care le-au îndeplinit foarte conştiincios şi bine.  s-a creat conştiinţa faptului că şcoala este a comunităţii şi că este pusă în slujba ei .  Elevii se simt responsabili pentru îmbunătăţirea vieţii în comunitate. bazată în primul rând pe cunoaşterea istoriei şi culturii locale şi asigură o continuitate între bătrâni şi copii. pot să se analizeze. acţiuni ecologice. legat de actul educaţional din interiorul şi exteriorul şcolii.  S-a conturat ideea şi dorinţa pentru unii copii de a fi lideri. încep schimbările de mentalitate.  calitatea relaţiilor dintre cei implicaţi în actul educaţional s-a îmbunătăţit atât la nivel intern (în interiorul şcolii) şi extern (în afara şcolii . Acest program a construit o identitate comunitară puternică. S-a format o cultură dinamică bazată pe inovare şi căutarea permanentă de soluţii. . Mai mult decât atât. ei au devenit conştienţi de faptul că pentru marea majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate există soluţii locale. este o disciplină care se poate adapta în funcţie de specificul local al fiecărei şcoli Impactul cursului opţional « Dezvoltare comunitară »:  a schimbat modul de gândire şi de percepţie al profesorilor care s-au implicat în program.o instituţie adaptată nevoilor şi cerinţelor comunităţii.  Copiii au conştiinţa că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc şi învaţă.  Copiii au curajul de a lua atitudine faţă de unele aspecte din şcoală şi comunitate. au devenit mândri că trăiesc acolo şi că pot face ceva pentru locul. care au atras atenţia autorităţilor locale legat de amenajarea unui loc special depozitării gunoiului.în comunitate . şcoală-instituţii publice. rezolvarea unor mici probleme locale. au dat interviuri la posturile de radio şi TV locale – au devenit cunoscuţi. Disciplina opţională propusă la nivelul şcolii vine în întâmpinarea ofertei educaţionale pe care o şcoală poate să o facă. Rezultate:  Elevilor le pasă de viaţa comunităţii. să se evalueze.acţiuni cu impact comunitar (eg. şcoala unde învaţă.  Elevii se simt capabili pentru derularea de mici acţiuni comunitare. au participat la conferinţe de presă.  Întărirea spiritului comunitar care este primul pas în dezvoltarea unei comunităţi.mai ales relaţia şcoală-părinţi (comunitate).

activă. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Actuala situaţie critică a economiei româneşti şi sărăcia generalizată ce îi afectează pe români sunt cauzate de lipsa participării civice şi de capitalul social scăzut.D. cu putere de influenţă în societate OBIECTIVE CADRU 1.folosirea unor monografii. Considerăm că implicarea cadrelor didactice în actul facilitării comunitare este un proces care va duce la mobilizarea resurselor existente latent în orice comunitate. în spiritual valorilor specifice unui capital social dezvoltat (încrederea socială. solidaritatea organică.2.CURRICULUMUL CURSULUI « DEZVOLTARE CURRICULARA » ARGUMENT Curriculum opţional Dezvoltare comunitară este propus de Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară (A. problemele din comunitate. 1. . economică şi ecologică a comunităţilor.exerciţii de observare. devenind astfel parteneri activi şi puternici ai activităţii educative la nivel local.) ca opţional la nivelul mai multor arii curriculare. asociabilitatea spontană. activităţile de dezvoltare comunitară pot contribui la o dezvoltare armonioasă. de analiză. sentimentele şi judecăţile cetăţenilor. Privite din perspective continuării reformei în învăţământul românesc. completarea unor fişe de observaţii şi însemnări sumare. interviuri. analizeze şi rezolve problemele cu care se confruntă. Implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin participarea la activităţile acesteia. Prin acţiunile specifice din şcoală şi din afara ei. acestea fiind capabile să-şi identifice. participarea civică). cu conştiinţă civică. hărţi. socială. Dezvoltarea capacităţilor de receptare/identificare şi de investigare a problemelor comunităţii. Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul anului de studiu elevulPe parcursul anului de studiu se va fi capabil: recomandă următoarele activităţi: 1. Dezvoltarea capacităţilor de receptare/identificare şi de investigare a problemelor comunităţii. Însuşirea de către elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unui capital social dezvoltat.R.C. reciprocitatea generalizată. interpretare. O cultură civică implică internalizarea sistemului politic în cunoătinţele. cadrele didactice împreuna cu elevii pot oferi exemple şi modele care vor transforma o comunitate pasivă într-una organizată.1 să identifice dirijat/nedirijat . 3. să investigheze problemele din . 2. Dezvoltarea unei democraţii stabile depinde de cultura politică a cetăţenilor. Cea mai eficientă cale de a-l reconstrui este educarea tinerei generaţii din şcoli.

însemnări sumare. elevi- aprecierea unor situaţii cu conţinut autorităţi locale.comunitate: tabele. oameni de afaceri etc. reviste. să capete deprinderi de evaluare . Implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin participarea la activităţile acesteia. . socio-drame. să contribuie la dezvoltarea . să manifeste iniţiative în relaţiile .elaborarea de pliante. organizarea unor întâlniri publice.elaborarea unor planuri.3.întâlniri publice în şcoală şi în afara ei.susţinerea unor concursuri. 2.realizarea unor socio-drame. civic din comunitate. 1. jocuri de rol. foi volante. .vizite la unităţi economice. raport de activitate. 2.. postere. observaţii directe în teren. reviste şcolare sau ale comunităţii. . participarea la întâlniri publice. studii de caz).redactarea unor scrisori. . comunităţii prin propunerea unor . afişe. rezervaţii naturale etc.activităţi practice de întreţinere a unor locuri strategii care vor duce la rezolvarea de agrement. elev-profesor. elaborarea unor comunitare.susţinerea unor dialoguri provocate reale/imaginare cu factori de răspundere din comunitate (joc de rol.4. .redactarea unor poveşti de succes din comunitate . . Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul anului de studiu elevul Pe parcursul anului de studiu se va fi capabil: recomandă următoarele activităţi: 2. colecţii mass-media. . organizarea şi comunităţii.3.elaborarea unui proiect.dialoguri elev-elev.realizarea de pliante. miniproiecte. corectă a soluţionării unei probleme comentarea situaţiei din teren.. afişe. să-şi exprime opinii personale în . 2. unei probleme comunitare. pajişti . consultarea unor remediere/soluţionare a problemelor ghiduri.2. interpersonale şi în grupuri de lucru.1. 2. să exploreze posibilităţi de . .

Comunitatea umană (definiţie.2. 3. unităţile economice.cunoaşterea vecinătăţii I. reciprocitate generalizată.activităţi de sensibilizare a locuitorilor pentru păstrarea unui mediu nepoluat. .implicarea in actiuni de valorificare a traditiilor si obiceiurilor locale.rezolvarea unui caz social din şcoală (ajutor oferit unui coleg) 3. .plantarea si intretinerea spatiilor verzi. (iniţiativă. Comunitatea locală .înregistrarea unor date referitoare la agenţii poluanţi locali. poliţia. .culegerea unor texte de la bătrânii satului. Consiliul Local). comportament civic în spirit comunitar . participare civică). dispensarul. . solidaritate şcoala.2. de comunitatea în care trăieşte. -construirea de mesaje. comitetul de părinţi al şcolii etc. consiliul organică.întâlniri cu veterani de război. istoric.1.ajutor oferit celor cu probleme sociale.. să dezvolte durabil o comunitate. 3.3. încredere socială.3. .organizarea si participarea la intalniri publice dorinţa de a participa la acţiuni menite in scoala si in afara ei (ex.organizarea unor acţiuni la care să participe asociabilitate spontană. comunitatea. Lista de conţinuturi Comunităţi umane I. Însuşirea de către elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unui capital social dezvoltat Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul anului de studiu elevul Pe parcursul anului de studiu se va fi capabil: recomandă următoarele activităţi: 3. biserica. tipuri) I. . apel. să demonstreze motivaţia şi . Satul – cadrul de existenţă a comunităţii rurale . să manifeste interes şi grijă faţă .1. . să demonstreze un .vizite la obiective economice din comunitate. anunţ etc. local.organizarea de activităţi la care să participe întreaga comunitate pentru întreţinerea obiectivelor de interes comunitar. ..

Votul şi votarea II.3. Administraţia locală .1.3. Dezvoltarea durabilă IV.Puterea publică II.4.1. Principii de abordare a conflictelor VII.2.2.1.3.2. Interviul şi abordarea pozitivă Planificarea şi evaluarea activităţilor VI.2. Organizarea întâlnirilor publice V. Evaluarea capitalului social III. Paşi şi etape în rezolvarea unui conflict VII.3. Creşterea economică şi dezvoltarea umană IV.2.tipuri VII.3. Stiluri personale de abordare a conflictelor METODELE SPECIFICE .Stiluri personale de comunicare şi blocaje V.1. Dezvoltarea comunitară Comunicarea V.consiliul local Capitalul socialal III. Ce este capitalul social? III.cauze .3. Creşterea capitalului social Dezvoltarea locală IV.Conflictele . Evaluarea activităţilor Rezolvarea conflictelor VII.1. puterea locală II.primarul . Puterea publică.2.1. Probleme şi interese strategice VI. Elemente de planificare strategică VI.

Human Capital and Social Capital: the Rise of Secondary Schooling in America. Effets pervers et ordre social. 2) Almond. Editura DU Style. Perfect Skills and Abilities (Bucureşti: Editura Naţional. 1998). 4) Boudon. Comment comporterons avec les personalites difficiles. Francis. Sidney. Traite de sociologie (Bucureşti: Humanitas. accentul în predarea conţinuturilor va cădea pe metodele activ- participative. F. 1998). Claudia& Katz. 7) Goldin.). Trust: The social virtues and the creation of prosperity (New York: Free Press. Michel.  Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/şcoală. Histoire des idees sociologiques. Raymond (coord. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy 11) Putnam. Sociologie: manual pentru clasa a X-a (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. 1991) 6) Fukuyama. 1996) 3) Boudon. Bibliografie: 1) Acland. Robert. Andrew Floyer.Având în vedere caracterul civic-aplicativ al acestei discipline.Lawrence. 10) Putnam. de Parsons aux Contemporains (Bucureşti: Antet. Francois & Andre. (Bucureşti: Eurosong&Book. 1997). Virgiliu & staff. Working Paper 6439. The American Prospect no. 1998). Gabriel & Verba. respectiv pe activităţile din afar şcolii:  întâlniri cu bătranii satului pentru cunoaşterea istoricului comunităţii  Vizite în sat pentru întocmirea fişelor de observaţie a vecinătăţilor  Culegerea de date despre sat de la instituţiile locale  Alegerea consiliului clasei  Vizita la Consiliul Local  Acordarea unui premiu pentru cea mai bună idee de creştere a capitalului social local de către un juriu format din reprezentanţi ai comunităţii  Culegerea de poveşti de succes din comunitate  Reprezentarea mediului comunicaţional individual  Întreprinderea unor acţiuni care să se constituie în mesaje pozitive către comunitate  Observarea şi analizarea unei şedinţe publice (cu părinţii)  Realizarea de interviuri în comunitate  Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi locale) de către un juriu format din oficialităţi locale  Cercetarea evoluţiei unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă. March 1998) 8) Lallement. 5) Constantinescu. 13 (Spring. Political Attitudes and Democracy in Five Nations (Bucureşti. Cristophe. 1993). (Bucureşti: Editura 3. . 1999). The Civic Culture. 5. 1910 to 1940 (Cambridge: National Bureau of Economic Research. 1996). 9) Lelord. Raymond. Robert D: The Prosperous Community: Social Capital and Public Life".

deoarece dintre toate instituţiile. organizaţii care pot fi implicate ‘Conferinţele de caz’ obişnuite care să asiste Servicii sociale copiii vulnerabili (copii care arată stare de stres Protecţia copilului sau care au probleme de comportament în şcoală Poliţia ca rezultat al problemelor din afara şcolii). uneori. alţii nu. într-un mod coordonat şi unificat. oamenii vor rezista din cauza a ceea ce văd ca graniţe profesionale. Francis. 1976). Aici inspectoratul şcolar judeţean va trebui să acţioneze la nivelul directorilor acestor instituţii pentru a îndepărta acest tip de rezistenţă. Travailler en groupe (Paris: Hatier. 13) Stanton. 1. idei şi resurse. într-o Biserica manieră coordonată pentru a garanta că elevul Părintele primeşte îngrijire profesională la cel mai înalt Mediatorul şcolar standard. Grupurile comunitare . dar colaborarea cu şcoala va satisface şi obiectivele organizaţiilor şi instituţiilor co-acţionare. 15) The World Bank Staff. 1995) 14) Vanoye. să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice. April 1998). Este parte a rolului şcolii să ajungă la comunitate. abilităţile şi aptitudinile. Desfăşurarea unui program de activităţi Cluburile şi asociaţiile sportive extracurriculare pentru elevi pentru a le lărgi aria ONG-urile de cunoaştere. Nevoile şcolii şi nevoile copiilor nu sunt doar nevoi legitime. dar iată câteva idei. şcoala lucrează cel mai intens şi mai mult cu copiii.12) Social Capital Initiative Working Paper No. Nicki. care astfel au beneficii semnificative de pe urma colaborării cu şcoala. Communication (Bucureşti: Ştiinţă & Tehnică. Cine poate fi implicat? Cum pot fi implicaţi? Fiecare şcoală va avea propriile sale priorităţi. Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară – unii răspund pozitiv. 1996) Cum cooperăm cu alte instituţii pentru a garanta cele mai bune rezultate pentru elevii noştri? Colaborarea cu instituţii/ONG-uri – rolul şcolii Gama instituţiilor care pot fi implicate în şcoli este foarte largă. The Initiative on Defining. Monitoring and Measuring Social Capital (The World Bank. Este mai mult decât probabil că iniţiativa de a lucra într-un asemenea mod va trebui să vină de la şcoală. aproape toate aspectele vieţii şcolare şi educaţiei şi bunăstării copilului vor beneficia de abordarea multi-instituţională care reuneşte o varietate de aptitudini. Acest lucru nu se întâmplă în ţările în care această abordare concertată este percepută ca cea mai bună practică profesională mai degrabă decât ca o intruziune în experienţa unor categorii profesionale. De exemplu: implicarea firmelor private în şcoli va asista sectorul privat să dezvolte o forţă de muncă locală calificată. The World Development Report 1996 (Oxford University Press. Activitate Instituţii.

Program de formare continuă pentru cadrele CCD didactice pentru a analiza şi rezolva problemele ONG-uri cu care se confruntă şcoala. ONG-uri agenţie de turism sau department de planning într-o lecţie de geografie sau un reprezentant al unei ramuri industriale într-o lecţie de chimie sau un expert universitar într-o lecţie de istorie pe subiecte specfice) Abordarea locală a curriculumului naţional.Convenţii şi sfaturi pentru carieră care să asiste Afacerile private elevii să-şi aleagă o carieră potrivită într-o CJAPP / AJOFM manieră informată. Structura unui proiect de parteneriat-portofoliu  Denumire  Tipul proiectului  Initiatori  Mesaj  Aplicantul . Şedinţe regulate în clasă în care oamenii de afaceri vin să discute despre ramura economică în care sunt implicaţi şi tipurile de lucrări şi ocupaţii care există în ramura respectivă. Grupuri comunitare elevii pot afla structura şi istoria populaţiei locale Afaceri private ocupate dacă şcoala invită reprezentanţi ai Autoritatea locală industriei locale şi a afacerilor. ca parte a curriculumului de geografie. universitatea locală şi / sau şcoala de ucenici şi reprezentanţi ai autorităţilor locale (departamentele de planificare şi dezvoltare). Orice organizaţie care acţionează în domeniul specific subiectului cursului de formare Livrarea curriculumului naţional prin implicarea Agenţii publice instituţiilor în predarea lecţiilor legate de Afaceri private obiectul de activitate al acestora (de exemplu. De ONG-uri exemplu.

temporale  Rezultate aşteptate  Produse  Evaluare  Plan de activitaţi  Buget Protocol de parteneriat Tema Realizati un proiect educativ de parteneriat. Daca parteneriatul s-a desfasurat sau este in derulare. respectand structura de mai sus. materiale. . puteti prezenta si dovezi ale desfasurarii activitatilor.  Argument-justificarea proiectului de parteneriat  Scop  Obiective  Durata  Grup ţintă  Beneficiari  Parteneri  Resurse umane.