P. 1
Reparatiile_casei_mele

Reparatiile_casei_mele

|Views: 72|Likes:
Published by ramoagape
De taeut in casa

e

o Unelte de lucru '~i materiale cas~i mele

o Mici raparatii utile

o Sfaturi si eurlezltatl

, ,

Redactor: Angela Dumiuica DTP: Nicolae Poanra

Traducere din limba iraliana de Raluca Nita

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Reparatiile casei mele / trad.: Raluca Nita, - Bucuresti: Art, 2008

ISBN 978-973-124-241-5

I. Nira, Raluca (trad.)

64

Riparazioni di casa mia

© 2007, ARTEMISIA progetti editoriali - Genova, Ita
De taeut in casa

e

o Unelte de lucru '~i materiale cas~i mele

o Mici raparatii utile

o Sfaturi si eurlezltatl

, ,

Redactor: Angela Dumiuica DTP: Nicolae Poanra

Traducere din limba iraliana de Raluca Nita

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Reparatiile casei mele / trad.: Raluca Nita, - Bucuresti: Art, 2008

ISBN 978-973-124-241-5

I. Nira, Raluca (trad.)

64

Riparazioni di casa mia

© 2007, ARTEMISIA progetti editoriali - Genova, Ita

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: ramoagape on May 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/26/2014

pdf

text

original

Sections

De taeut in casa

e

o Unelte de lucru '~i materiale cas~i mele

o Mici raparatii utile

o Sfaturi si eurlezltatl

, ,

Redactor: Angela Dumiuica DTP: Nicolae Poanra

Traducere din limba iraliana de Raluca Nita

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Reparatiile casei mele / trad.: Raluca Nita, - Bucuresti: Art, 2008

ISBN 978-973-124-241-5

I. Nira, Raluca (trad.)

64

Riparazioni di casa mia

© 2007, ARTEMISIA progetti editoriali - Genova, Italy © Editura Art, 2008, pentru prezenra edijie

Grupul Editorial ART Cornenzi - carte prin posra

CPo 78,O.P. 32, cod 014810, sector 1, Bucuresri tel.: (02I) 224.01.30, 0744.300.870,0721.213.576; fax: (021) 224,32.87

· casei mele

Un ghid sigur al difiritelor lucrdri de intretinere, reparatie ~i inlocuire pe care 0 casd vi le impune. -

lIDlTURA ART

CUPRINS

Introducere

Sculele pe care trebuie sa le aveti in casa

~

Ciocanul

Surubelnita

> >

Patentul

Ciocanul din cauciuc Dalta

Daltile pentru lemn

Clestii mari si mici, foarfecile

, ,

de tabla, foarfeeile normale

Cutterul

Cheile

Raspelul

Rindeaua pentru falturi Pilele

Fierasrraul

Bomfaierul pentru rnetale Mistria §i spaclul Pensulele

Instalatiile si structura casei

, .

INST ALA TIA ELECTRlCA

INST AlA TIA DE AP A-CANALIZARE INSTALATIA DE INCALZIRE

-- - - - - ',- -- -- - -- - -- -

INSTALATIA ELECTRICA DIN GRADINA

7 Aparate utile pentru interventii
usoare 24

Borrnasina ideala 25
8 Bormasina eu baterii 25
,
9 Fierastraul pendular 26
9 Slefuitorul eu banda 26
10 Slefuitorul eu disc 26
10 Fierastraul circular portabil 26
10 Fierasrraul circular
10 eu baza (rnasa) 27
Fierastraul eu banda 27
10 Polizorul unghiular (flexul) 28
11 Diferite alte scule 28
11 Masina electrica de rindeluit 28
>
11 Pistolul de vopsit 29
12 Compresorul 29
12 INSTRUMENTE DE MASURAT 30
12 SURUBURI PENTRU LEMN 32
,
12 CUNOA~TEREA ~I FOLOSIREA
12 CUIELOR 34
12 TIPURI DEAD szrvr (CLEIURI) 36
VOPSELE, EtvWLURISI LACURI 38
14 AMESTECURI SI MORT ARE 40
16
18 Fise de interventii 41
, ,
20 Cureaua jaluzelelor 44
Inlocuirea unui geam 44
22 Evitati pierderile de caldura 46 - a care nu se inchidc

,

48 50

~ nrretinerea ferestrei

_ Ionrarea galeriei pentru perdele 51 Desfundarea chiuvetei 52 54 56

ucrari la obiectele sanitare

* ava care curge Robinetul care curge

- uspendarea unei lustre

58 60

Legarea conductorilor electrici 62 _ Iontarea unui comutator extern 64

rnpamantarea 64
_ Iontarea unei veioze pe perete 65
Aplica de perete 65
Inrretinerea frigiderului 66
ntretinerea sobei 68
econditionarea caloriferului 70
L brifierea mecanismelor 72
_-\scutirea lamelor 74
,
Combaterea ruginii 76
Izolarea peretilor ~i a podelelor 78
Repararea tapetului 80
Repararea unei machete
deteriorate 82
P te si ret us uri 84
, ,
Repararea suprafetei mobilelor 86
Lucrari de intretinere periodica:
Pereti Ji acoperis 88
Afora Ii in gradina 89 Scule

Diferite verificari 91

Intretinerea # repararea aparatelor electrocasnice:

Garnitura si cureaua masinii

, ,

de spalat 92

Pompa Ii rezistenta masinii

de spdlat 92

Plita electricd fi hota 93

Aspiratorul Ii masina

de lustruit podeaua 93

Radiatorul electric . 94

Boilerul electric 94

F6hnui 95

Fierul de cdlcat

90

95

INTRODUCERE

Dupa ce ati semnat Ia banca lrnprumutul pentru casa, va gandi~i ca ce a fost rnai greu a trecut ~i di nu va ramane dedit sa platiri ratele lunar. Veri descoperi, insd, foarte curand ca nu e chiar asa simplu. Cas a, acest bun material foarte pretios pentru oricare familie, pre5upune 0 serie de obligatii In schimbul serviciului pe care ni-l of era: 0 intretinere constanta ~i atenta a instalariilor, structurilor, accesoriilor etc. 0 locuinta ne ingaduie sa facem foarte multe gre~eli, dar rot reperandu-Ie, mai devreme sau mai carziu, consecintele neplacute vor iesi la lumina. Priza electrica iesita de la locul ei, balamalele ruginite, usile lasate, caloriferul care nu functioneaza ~i curge ...

lata care este esenta chestiunii: problemele cu adevarar dificile ~i complexe trebuic rezolvate de un specialist. tn ceea ce priveste restul, e bine sa stim cum sa ne descurcam singuri.

Rezulrarul e dublu: econornisiti foarte multi bani si aveti satisfactia de a va

, ,.:II:t ;,I

simti independenti, adevararii stapani ai casei voastre.

, , ,

Scopul acestei caqi cstc acela de a furniza informatii esentiale despre ceea ce trebuie sa stirn pentru a remedia singuri anumite probleme. In paginile sale veti afla un ghid sigur al unor mid lucrari de reparatie, intretincre §i inlocuire pe care orice Iocuinta le cere periodic. Cateva interventii (In specialla instalatiile electrice §i de gaz) nu trebuie sa fie racute de un incepator, dar ar fi bine sa stiti cum sa procedati In caz de urgenta, inainre de sosirea specialistului.

Gata, a sosit rnomentul sa ne apucam de treaba. Casa ne asteapta.

Sculele pe care trebuie ...

NU SUNT FOARTE MULTE, DAR TREBUIE sA FIE DE BUNA CALITATE PENTRU A SE PUTEA LUCRA BINE CU ELE 51 PENTRU

,

A REZISTA cAT MAl MULTA VREME CD PDTINTA. ALEGETI-LE

, ,

INTOTDEAUNA CU ATENTIE SI IN FUNCTIE DE UTILIZAREA LOR

" ,

EFECTIVA: PENTRU ORICE FEL DE INTERVENTIE ESTE NECESARA

,

UNEALTA POTRIVITA, CARE sA vA USUREZE MUNCA.

,

8 Sculele pe care rrebuie sa le aveti in casa

P.entru ~es~~urarea l~ccarilor de intr~tinere:i reparatie~ s~nt neces~re diferite unelte, o cune bine dorata cu scule permlte realizarea lucranlor de once gen. De aceea este bine sa dispuneti de 0 gama cat mai bogata de instrurnente, 0 regula generala irnportanta: trebuie sa achizijionati inrotdeauna unelte de foarte buna calitate, deoareee cheltuiala, chiar dad este mai mare, va va permite sa beneficiati de aceste instrumente In stare foarte buns multi ani de zile. Unelrele ieftine au 0 viata scurta, se

, ,

lucreaza rau eu ele §i pot fi periculoase In momentul folosirii.

Ciocanul

Esre 0 unealta clasica CLt care se bate, rupe, rnodeleaza. In casa, ar trebui sa aveti trei tipuri: unul de tarnplar (prevazut cu 0 muchie crestata ptntru scos cuiele) 10 greutate de 250-300 g. Emilio cazul lucrarilor greoaie §i grosolane, penuu rnese, panouri sau alte patti de lemn neprelucrat, pentru a bate cuie etc.; un alrul de ilerar ~ cu 0 parte dreapta ~ de 200-250 g. Rolul sau specific se regase$te 10 lucrarile de tarnplarie rnetalica penuu a bare, "indrepta, modela etc. In fine, este uril si un ciocan mie eu capetele drepte §i eli 0 greutate de 100 g, folosit in Iucrari delicate, ca baterea unor cuie miei 'in perete sau aplicarea cuisoarelor inrr-o rarna, fereastra etc.

Surubelnita

, >

Averi nevoie de minimum pauu piese: doua eu

,"arful drept, una lunga de 25 em $i alta de 12 em, doua (de aceeasi lungime) eu varfulll1 forma de cruce. Evident, este de preferat sa aveti in casa 0 mica serie pentru £leeare dio aceste doua tip uri, in U§a fel incat sa puteri luera eu orice fel de surubelnita. Este necesara si 0 surubelnita p~ntru Iue~arile electrice. to' cornert, se gasesc surubelnite speciale (eu varful magnetic pentru a fixa surubul etc.), dar cum sunt folosite doar penrru reparatii specifice achizitionati-le d.nd efecruati acest tip de lucrari.

CD (") j;;),) en CD

3

CD

co

Ciocanul clasic de tamo lar necssar atal pentru a bate cuiele, cat ~i pentru a Ie scoate.

Un cleste "papa gal" esta foarte util, deoarece poate strance tevi $i buloane de d iferite d i rnensiuni, datorita desch iderii rsqlabile a talci lor.

Sculele pe care trebuie sa le aveti In casa 9

Un ciocan din cauci uc de gre utate msdie pentru miei lucrar: de zidarla

Dal'tile utile sunt de doua feluri: una cu varfu I ascutlt pentru a rupe si alta cu varful plat pentru a rupe ~i decoi i.

10 Sculele pe care trebuie sa le aveti 111 casa

Patentul

Ar trebui sa dispuneti de trei tipuri: patentul universal eu falcile scurte, patentul eu falei lungi, penew a apuea obiecte subtiri care se gasesc uneori in zone dificile, ~i patentul-gheara, Acest cleste special are proprietatea de a se putea bloea 1a inchidere, datorira unui mecanisrn prevazut cu are, dupa ee ari reglat deschiderea falciloL

Este util cand trebuie sa strangeri ell putere sau pentru a tine unite dona elernente mai mult rimp. In orice caz, patentul-gheara, eliminand efortul de a-l tine inchis eu forta mainilor, usureaza munea de slabire sau strangere a parti: apueate. In cazul tevilor, trebuie sa folositi un cleste "papagal".

Ciocanuldin cauciuc

Aveti nevoie eel purin de unul ell panea superioara sirnetrica ~i parrata, de 300 g. E1 va va ajuta 1a baterea eu dalta, pentru a HIpe bucati mici de zid, piatra, cirnent pentru a da jos de pe pereti tencuiala, faianta etc.

Dalta

Pot fi suficiente trei: doua pentru zidarie ~i una pemru fief. Cele penrru zidarie pot avea 0 lungime de 20-25 em, una trebuie sa aiba varful ascutir (penrru a penetra ~i a rupe), cealalta trebuie sa aiba varful drept (pentru a deschide ~i modela). Dalta de fiet e Illnga 15-20 em ~i are virful drept, Ajllta la taierea ~i modelarea mecalului (sarrne, fier-beron, plat-banda). Dalta trebuie sa fie dotata eu un rnaner din plastic tare, penrru a va proteja mana de loviturile eu ciocanul.

Daltile pentru lemn

Pentru a taia ~i decupa lemnul aveti nevoie de douf ti puri: una en lama dreapta, lata 1 O~ 15 mrn ~i una ell lama curb a, lata 10-15 mrn pen tru a executa cavirati sau elemente de diverse forme.

CI ... .. .. f arf ·1

. estn marl ~1 IDICt, . o. . eel e

de tabla, foarfecile normale

Un cleste mare (18-20 em) este util pentru extragerea cuielor intepenite sau pennu a taia tole

subtiri, Un clesre rnai mic ajuta la taierea firelor metalice, cuielor, conducrorilor, Foarfecile de tabla sunt unele cu lame robuste, care pot taia f~ii sau bucati de tabla (din zinc, cupru, aluminiu ~i plumb) subtire. Modelul normal e lung de circa 28 ern. Foarfecile acestea sunt tn genul celor dasice, dar au lamele ascutite sub un unghi special.

Cutterul

E 0 unealta de baza, indispensahila tn numeroase si tuatii.

Esre vorba de un cutit special cu lama foarte ascutira ~i retractabila intr-un maner solid din material plastic. Lama este prevazuta cu zone de rupere prestabilite, astfel incat atunci d.nd nu rnai este foarte ascutira sa poata fi indeparata bucata tocita, pentru a avea mereu la dispozitie o lama noua ~i taioasa,

lama (care se poate sehimba) intra cornpler in miner atunci d.nd nu lucrati, Cutterul va este de folos la truatul harriei, eartonului, materiaIelor plastice, dar ~i a tab lei subtiri, rnochetei, firelor electrice etc.

Ar f bine sa aveji doua tip uri in casa: unul pentru lucrari fine ~i altul pentru cele mai grosiere.

Chela furculi!a este chela enqleza clasica de uz obisnuit, care T~i exerclta torta doar pe

doua tete ale bulonului. Cea poliqonala, in schimb, prezinta un inel cu profi I paliga nal intern. Exercita mai m ulta putere pe

inlreg perimetrul bulonului.

Cheia tubulara sste praclic 0 ,eava de 01el ale carei extremilali au forma hexaqonala, pe masura surubului. Rotirea se face cu un ax patrat inserat transversal in corpul cheii, Cheia rola este fermata din doua falci din-

Ire care una e fixa ~i cealalta e rnoblla pentru a putea regia desch iderea in functie de necesitati.

Desi este 0 unealta cu un aspeet "inofensiv", trebuie sa fiti foarte atenti cand il folositi pentru ca va poate rani.

Cheile

Se folosesc pemru a slabi suruburile ~i piulitele de diferite dirnensiuni. Pentru lucrari generale (nu de mecanica specializata) aveti nevoie de trei chei reglabile (cu desehiderea faIeilor actionata de 0 rotita) cu deschidere maxima de 10, 20, 30 mm; ~i dteva chei inelare (cu inchidere poligonala) de la 6 la 18 mm pot f utile ~i oeupa putin spatiu, De aserneni, ar trebui sa aveti In casa ~i 0 serie de chei imbus (vandute In cutii de diferite dimensiuni) pentru a strange san slabi suruburi ~i buloane cu eapul In forma hexagonala.

CD n Pol en CD

3

CD

CD

Raspelul

T rebuie sa aveti in casa minim doua raspele, Ajuta la model area lernnului, prin netezirea ~j eliminarea partilor tn exces. Un raspel eu fierul lung de 15-20 ern ~i altul de 30-40 em peneru a putea lucra diverse suprafete, Raspelul se folose~te apucind eu 0 mana manerul, in timp ce cu cealalta tineti virtul. Dueeti fierulin contact

. , ,

eu zona de lucru ~i impingeri-l doar inainte. Finisaj ul raspelului nu este unul fin, asa d sle-

, , ,

fuiti suprafata cu un smirghel,

Sculele pe care trebuie sa le aveti in casa 11

Rindeaua pentru faltnri

Este indispensabila pentru finisarea parrilor lucrare eu raspelul sau pentru a nivela §i reduce grosimea lemnului sau eadrului la usile §i ferestrele care nu se lnchid bine, De fapt, nu este alteeva decat 0 rindea mai mica, care se foloseste

,

ell 0 singura mana §i are tot corpul din metal.

Pilele

Rolullor esre aceJa de a indeparta fin metalul, in cadrul lucrarilor de ajustare §i reparatie. Sum de numeroase feluri, forme §i dirnensiuni. AI trebui sa aveti eel purin cinci: doua plate (una de IS §i alta de 30 em), una triunghiulara, una rotunda §i alta patrara, in a§a fel tucat sa puteti luera pe suprafere metalice de diferite dimensiuni §i forme. Pita, la fel ca raspelul, se folosesre irnpingaud doar inainte virful uneltei pe materiaL

Fierastraul

Sum indispensabile trei tipuri: eel cu lama Iunga (40-50 em) pentru taierea panourilor §i a scandurilor de mati dirnensiuni, cel Cll lama ingusdi pentru a taia curb (acesre unelte sum ilustrate In capitolul dedicar raierii lemnului) §i ultimul tip de fierastrau eu spinate do tar eu o parte rnetalica ce irnobilizeaza lama §i 0 irnpiedica sa se curbeze din cauza eforrului. Este ideal pentru lucrarile de precizie (cavitati, caneJuri, forme), pentru taierea supraletelor inclinate sau a colturilor (consultati capitoiul care se refera la realjzarea rarnelor). Nu tori CU[TIpara aceste trei tipuri gandind ca pot fi foarre bine Inlocuire eu fierastraul circular si cu bornfaierul. E 0 greseala: in numeroase situarii, uneltele electrice de taiat nu pot fi folosite si va trebui sa recurgeti tot la cele manuale.

Bomfaierul pentru metale

Sunt utile doua tip uri: eel dasic, avand lama eu lungimea standard de 31 em §i eel "mini" eu lama de 15 em, uti! in zonele greu accesibile sau la lucrarile de mare finete ..

Mistria §i §paclul

Pentru a amesteca, pentru lucrari miei de finisaj pe percti sau alte structuri din zid, aveti nevoie de

12 Sculele pe care trebuie sa le aveti In cas a

o mistrie mica este indispensablla pentru a amesteca diverse materials Tn lucrarile de ziuarle.

doua feluri de rnistrii: una de 18 em lungime §i alta de 12 cm pentru lucrari mai fine. SUl1t utile ~i 0 pereehe de spacluri (unul lat de 50 rom ~i altul de 30 rnm) pentru a apliea chitul §i a finisa.

Pensulele

In casa sunt necesare doua pensule plate (una de 6-8 em Hl.tlme §i alta de 3-5 em), doua pensule rotunde (una midi eu diametrul de 1 em §i alta medie de 2 em), 0 pensula lata ~i plata de 10-12 em §i 0 bidinea (I 2-14 em) pentru zugravitul peretilor. Evident, puteti largi numarul pensulelor cumparandu-va una pentru vopsit calorifere etc.

Un nurnar sporlt de pensule va permite sa etectua] lucrart de zugravit sau oecorar: interioare lara nici un fel de probleme.

Cutiile cu scule

in casa trebuie sa aveti intotdeauna 0 cutie cu un numar minim de scule, pentru a putea interveni cu unealta potrivita in orice sltuatie de urgenta. Evident, caca este posibil, ar trebui sa dlspunef de putin spatiu pentru a va organiza un mic atelier. Este util sa aveti ~i alte instrumente de lucru .mal importante", dar se pleaca intotdeauna de la 0 trusa de baza.

Cutia cu scule poate fi din metal, plastic sau lemn. Gele mai des lntalnite sunt cele din metal, care S8 deschid ca un .acordeon" ~i prezlnta diferite compartimente care se largesc ca deschidere, In timp ce spa!iul central amplu contlne uneltele de dimensiuni mai marl, Alte cutii sunt eele din plastic sl prezlnta la partea superioara 0 supratata mica din cauciuc pe care se pot face lucrarile cele mai simple. Pentru mai mult pragmatism, puteti sa va proeuraf 2-3 cutii: una cu uneltele specifice tarnplariei, alta pentru lucrarile electrice, alta de instalator etc.

co a PJ en CD

3

co

CD

... Cutia metalica clasica cu compartimente extensibile pentru diverse unelte ~i scule mici.

.... Valiza portablla cu un compartiment anterior pentru unelte manuale.

... Trusa compacta de chei imbus ~i alte ustensi Ie pentru reparatil mecanice .

.... Cutia din material plastic simpla cu minimul de scule necesare

in cazul unor reparanl generale.

Sculele pe care trebuie sa le aveti in casa 13

Ins-talatiile si structura casei

, , .

PENTRU A INTERVENI IN MOD CORECT ESTE NECESAR

sA vA CUNOASTETI CASA IN ELEMENTELE SALE PRINCIPALE:

> >

INSTALATIILE ELECTRICE, INSTALATII DE APA S1 DE INCALZIRE.

, > >

CHIAR DACA NU SE POATE INTERVENI PESTE TOT, ESTE BINE

sA CUNOASTETI MECANISMUL DE FUNCTIONARE A ACESTORA

, , ,

PENTRU A PUTEA EVALUA EVENTUALELE PROBLEME.

INSTALATIE DE APA-GANALIZARE Problemele pot lua nastere din cauza lntu n dari i eanalelor de scurgere, sparg erii tevilo r ~i a pierderilor de apa. De eele mal rnulte ori se impun tnterventii rapine pentru a evita

~~O::::::;:~ daune majore.

INSTALATIA ELECTRICA Conform normelor in vigoare nu este permis cetateanului obisnuit sa efectueze reparatu sau modificari, dar este important sa Ie cunoasca bine pentru a

p reveni eventualele probleme.

I NSTALATIA DE iNCAlZI'RE Circulalia apei cal de in instalatil nu cauzeaza Tn general problema deose bite. Dar calo rilerete trebuie sa fie lin ute sub control ~i, daca este posibil, optirnizat schimbul de caldura cu med iul inconj u rato r.

14 Instalatiile .5i structura casei

C asa moderna este un sistern foarte complex de strucruri de diferite feluri, instalatii, constructii interioare si exterioare din diverse materiale. Uzura de zi cu

, , ,

zi produce 0 serie de detcriorari ale casei. Penrru reparatiile cele mai complexe este obligatorie prezen~a specialisrilor, In timp ce pentru Iucrarile obisnuite de intretinere e te suficient sa dati dovada de 0 anumita cunoasrere a structurilor si instalatiilor

~ ;I,. ,.

L entru a putea interveni cficient In caz de necesitate.

IZOLARI Pe retii easel prezinta acesea giiu ri ~i crapatu ri care trebuie astupate Tavanul, podul, peretii exteriori sunt prevazuli cu rnateriale izolante de diferite tipuri care Irebuie lntretlnute bine sau inlocuite din cand in cand,

ACOPERIRI Panourile, placlle din lemn, tapetul, podelele acoperite cu diferite materiale au nevoie de o continua ~i atenta intretinere.

STRUCTURI DE ZIDA.RIE Tencuiala se deterloreaza user, se rupe pe muchii ~i la colturi, zidurile au nevoie de reparatii ~i mtretinere. Foarte multe structu ri asteapta interve n!i i I e

noastre.

I NSTALATIILE GMIJINII S u nt levi Ie de i rigatie fixate sub parnant ;;i instalatiile de iluminare.

Problemele nu sunt freevente, dar cand apar, nu sunt intotdeauna usor de rezolvat

Instalatiile ~i strucrura casei 15

CD C"} ~ C/}

CD

:3

CD

CD

INST ALA TIA ELECTRI cA

,

Intrarea curentului electric In locuinta

,

LlNIE EXTERNft.

Insralatiile elecrrice casnice sunt realizate eu circuite foarte simple. Intreaga instalatie este, de regula, fixata in interiorul peretilor.

Cablurile electrice tree prin tevi din plastic, conectandu-se intre de la doze, prize, com utatoare ~i corpuri de iluminat.

Instalatiile trebuie sa fie modificate sau executate daar de personalul specializat, dar un control constant al acestora evita multe probleme. Siguranta in exploatare rarnane conditia fundamentala,

pAMAI'OT

Tensiunea care ajunge Tn tocuinta e rnonotazata, de 220 V (provine de la linia trifazata externa). Cei doi conductori se numesc .faza" (unde exista tensiune) ~i .neutru'rln mod obtsnuu numit "conductor de retur" sau nul), Cei doi conductori sunt lntercepta] de contor ~i de siquranta automata al carei rol e acela de a se declansa pentru a prelua socurile de tensiune. Imediat dupa ea, este instalata sipuranta diferenliala (siquranta generala) care se dec.anseaza in cazu I unei pierderi mari de cu rent (accidentale). Gele doua cabluri, imprema cu un al treilea conductor ("pamantul") constituie circuitul electric intern. Gonductorul legat la pamant descarca eventualele pierderi de curent ale diteritilor utilizatori ~i Ie Indrsapta tnspre un punct fixat in parnant.

16 Insralatiile ~i structura casei

Cum se extinde instalatla electrica

,

De la 0 linie principala de conductori (faza, nuh.l ~i impamantarea) in stare sa suporte curerti puternlcl, deriva alti co n d lJ eta ri (p am i n d din doze de de rivatie) care at I rnanteaza prize Ie, com utatoare Ie s i ce i lalti cons u mato ri_

Circuitele de iluminat

DOZE DE DERIVATIE

o Cireuitul Inchis. .Nulul' pleaca dela siuuranta uenerala ~i e eonectat la prima dintre 0 serie de prize pe tavan De aiel, merge la urmatoarea

e Circuitul cu doze de derivate. Cablul principal alimenteaza a serie de doze de derivatle Din fiecare doza pleaca .nulul" ~i .Jrnpamantarea" spre bee, fn timp ce .faza" coboara spre cornutajon.l care II comanda ~i de la acesta se fntoarce la bee.

Instalatiile si strucrura casei 17

3

CD

CD

INSTAlATIA DE APA-CANALlZARE

,

I nstala] ile sanitare sun! adesea sup u se dete rio ran i atat la partea de apa, cat $i la cea de canalizare, prin aparita unor tlsuri, ruperea ro binete I or etc., deci

presupun 0 lntretlnare permanenta. Este bine sa controla~i eontoaru! de apa (chernand societatea care iI ad m i nistreaza) la Ii ecare 4-5 ani.

18 Instalatiile §i structura casei

.....

Instalatia de apa-canalizare este alcatuira din

doua sectiuni disrincte ~i cornplementare: eea a furnizarii ell apa calda §i reee si eea a scurgerii. La randul sau, aceasta din urma esre formata din doua tip uri de instalatii: cea a evacuarii apelor albe (apa de ploaie) ~i eea a apelor negre (apa menajera). In consecinta, problem de pot fi diferite. Din ferieire, sunt mult mai frecvente cele care privesc insraiatiile de evacuare ale carer tevi nu sunt supuse presiunii. In orice eaz, reparatiile nu sunt faarte dificile. Orice fel de lucrare intentionati sa faceti, rrebuie sa opriti mal lnrai alimentarea eu apa, Cand veti termina lucrul, verificati sa nu fie pierderi de apa,

lnlocuirea garniturilor unui robine! este una dintre reparatiue eele mai frecvente.

Dispunere generala

In stalati i Ie san ita re prezente Tn casele noastre sunt extre m de d ife rite de la una la a Ita. In desen u I alaturat se poate vedea a situatie standard unde apa rece care intra tn loeu i nta e Tn ca Izita eu un boiler. Fiecare obiect sanitar e allmentat prlntr-o teava cu apa Gaida ~i prin alta cu apa rece. Teate au un sifon pentru evacuarea apei care Tmpiedica refluxul de mirosuri,insecte etc.

Acasta instalatil de evacuate se unesc tntr-o scurgere principala care duee in canalizarea aoeior negre. Coleetarea apei de ploaie se face printr-o scurgere secundara in canalizarea apelor albe. TeviJe din casa sunt in general din fier galvanizat, dar se totosese foarte des ~i cuprul. pexalu.l, polivintlu; Tevile

externs, insa, sunt din ra$ina termcolastlca compati bi I a eu exi ge ntela un e i al irnentari cu apa potabila,

Jgheaburi si evacuari

,

Jgheabu rile easei se pot infunda sau perfora din cauza coroziunii, de aceea trsbuie curatate Tn mod frecvent ~i reparate cand e cazul. Daca problema e mult mai serioasa, este bine sa Ie lnlocuiti. E indicat ca jQheaburile sa fie din otel inox sau cupru, in timp ee tevlle de evacuare pot fi $i din material plastic.

Instalatiile ~i structura casei 19

INST ALA TIA DE IN CALZlRE

,

In bloeurile eu mai multe apartarnente, instalaria de incalzire poate £l fermata dintr-o singura centrals care alimenteaza un circuit general sau din mai rnulce circuite, fiecare eu propria centrala, In prirnul caz, circuitele pot avea unul sau doua coloane. Circuitele CU 0 coloana pot f

transformate In circuite independente, ir'i" timp ce in cazul celor cu doua coloane e de preferat o centrala termica unica, Oricurn, este bine sa averi dar in rninte tipul de circuit pentru a cunoa~te eventualele inconvcniente.

20 Instalariile ~i Structura casei

I nstalata .ploale"

Apa Incalzita pleaca din centrals ~i urea pana la partea cea rnai Inalta a instalatiel, De atct, coboara prin tevile care allmenteaza caloriferele, se Tntoarce in centrala ~i reia ciclul. Un vas de expansiune (sau un plarnan) cornpenseaza varianue valumului de apa datarate incatzlril.

Instalatia .Ja-sursa"

,

\.

Distribuirea apei calde se face prin derivatii multiple.

lnstalatia la nivel

,

Sistern tolosit pentru alimentarea unui singur apartament.

Boilerul si caloriferele se gasesG la acelasl nivel, tar alimentarea corpurilor se face de sus Tn jos.

Instalatia rnonocotoana

I d eala pe ntru lnstalatld e c u tevl din cupru, De I.a eoloana principala se tormeaza un ,,inel" de unde S8 desprind alte derivatii care allrnenteaza caloriferele.

Blocurile cu mai multe apartamente, care au acest tip de i nstalati e, pot treee la i nstalatia autonoma cbeltulnd foarte punn.

Insralatiile ~i structura casei 21

3

c:b

CD

INSTAlATIA ELECTRICA DIN GRADINA

,

Dotarea gradinii eu 0 instalatie de iluminare nocturna eficienta va permite sa va bucurati de existenta acestui spatiu intr-un mod cat mai placut. In plus, gradina ca~tiga in frumusere datorita luminilor care pun In evidenra plantele ~i florile. Dar iluminarea este in primul rand 0 masura de siguranta, atat pentru cei care folosese gradina ~i se plimba pe aleile sale, cat si pentru a-i deseuraja pe oaspetii nepofriri care nu mai pot profita de intuneric,

Penrru a proieeta eficient insralatia electrica, trebuie separate in mod dar zonele de circulatie a persoanelor cIle cele care vor primi lumina pentru a le pune in valoare frumusetea.

In zonele de rrecere folositi beeuri care proiecteaza 0 lumina plina, in tirnp ce becurile care lurnineaza plante §i tufisuri vor avea 0 lumina concentrara (proiectoare, spoturi luminoase etc.). Becurile din zonele de circulatie POt fi de tip fix, pe cand cele din gradina e recomandabil sa fie mobile, astfel incat sa le schimbati locul in funetie de anotirnp sau pemru a erea efecce decorative speciale.

22 Instalatiile ~i structura casei

o

DlFERITE TIPURI

Diferite cecun folosite in gractina: A) bee cu baza rnetauca pentru lntipt in parnant (mobil); B, C) becuri cu baza fixata in pamant p ri n i nte rm ed i ul un u i pi edestal din ci rnent; D) P roiecto r c u baza de fixare in parnant sau sistem de mutare pe teren.

lnstalatie ingropata pentru gradina

'. .

o in interiorul unor santnn adanci de 25 cm, a~ezati tuburile de polietflena In interiorul carora ati introdus cablurile (izolate) ears tormeaza lnstalatia,

e Becurile sunt alimentate prin derivalii care ies .din oarnant sl se introduc 1n stalpul de sqsnnere a sursei de lumina.

e lnstalatii care pot fi plasate pe terenurlla deja dotate cu derivatiL

o Introduceti becurlle,

e Pentru a evta eventnalele pericole, clrcultu: de - iluminare este bine sa Iunctioneze fa tensiune redusa (12-24 V) prin mterrnediuiumn transformator.

o Transfmmator coborator de tensiune. fJ l.inia principala.

e Unii derivate (Tn paralel), o Becuri.

Schemacenerala a unel instalatii electrice de gradina,

o

...

09

Instalatiile ~i structura casei 23

co (') p) en CD

3

CD

co

Aparate utile ...

PENTRU REALIZAREA DIFERITELOR LUcRARI LA DOMICItIU SUNT NECESAREANUMITE SCULE SI INSTALATII ELECTRICE.

, ,

CA INTOTDEAUNA, REGULA FUNDAMENTAIA LA ALEGEREA LOR ESTE CALIT ATEA.

24 Aparate utile pentru interventii usoare

• •

• •

. pentru interventu usoare

A paratul principal este borrnasina, care permite realizarea unor gauri eu diametre diferite, dar 91 folosirea unui nurnar eonsiderabil de aeeesorii cu care se pot .acc diverse lucrari. Este bine sa dispuneti In casa de eel putin doua tipuri de borrna~ina: una elecrrica pentru lucrari majore ~i alta, mult mai mica, poate chiar eu baterii,

ntru lucrarile mai usoare.

,

Bormasina Ideala

borrnasina buns, potrivita penuu diferite

zi uri de lucrari, trebuie sa aiba 0 putere de eel z utin 600-800 W. E bine ca mandrina sa se ?Oata strange singura (automata) in a§a fel incat -, n u trebuiasca sa folositi 0 cheie.

Je asernenea e de preferat sa puteti regia electronic viteza de rotarie ln asa fel rndit sa 0 puteri _ apta diferitelor tip uri de rnateriale eu eare .. rati. Esre indispensabila .percutia", care ajuta

perforarea zidului §i a betonului, N Ll trebuie :- ya lipseasca trei tip uri de burghie: pentru lernn, metal §i zid.

Bormasina cu baterii

Borrnasina cu barerii e Hita indoiala unul dintre

cei rnai valorosi aliari pentru cei care au nevoie :- aca 0 serie de lucrari, Functionand fata cablu electric, va da 0 mare libertate de actiune in mice : I de sicuatie, Asrazi, se gas esc borrnasini eu oarerii foarre rezistente §i cu reincarcare rap ida.

Borrnasina CLl baterii are un acumulator in baza rnanerului care se poate scoate, Se gasesc modele

diferite tensiuni (spre exemplu 7,2 V-9,6 V~ :44 V). Curnparati-va eel putin doua acurnulatoare, sa puteti folosi unul cat celalalt se incarca, Durata Iuncrionarii este direct propor~ rionala pe ripul de lucrare efecruata, 10 timp ee durata reincarcarii variaza in funccie de model

~ ,

(exista variante ell 0 reincarcare foarte rapida).

Borrnasina cu baterii poate fi dotata ell mandrina-surubelnita (plata sau in cruce). Nu este indicara utilizarea ei Ia gauri cu diarnetru mare

Burghie speciale

PENTRU GAURI MARl

In afara burghielor normale pentru borrnasina este bine sa va cotap cu alte coua tipuri A ~i B. Unele care permit realizarea gaurilor cu diametrul de 20-70 mm (Tn lemn) sl altele de 12-30 mm (tot tn lemn). Arnandoua tipurile necesita 0 viteza de rotatle medie, deoarece Tntalnesc 0 rezlstenta considerabila din partea materialului.

BORMA~INA DEVINE STRUNG

Cu ajutorul unei menghine ~i a altor accesorii, puteti folosi borrnaslna ca element propulsor al unu i strung pentru lemn foarte practic. Sormasina trebuie sa alba reqlare electronlca.

PERCUTIA

A) percutia permite penetrarea usoara a zid ului;

B) limitatorul de adancime opreste bormasina cano vartul atinge profunzimea dorlta.

Aparate utile pentru intervenjii u~oare 25

CD (") pu

en CD

3

CD

CD

Fierastraul pendular

Herastraul modern e dotat cu viteza reglabila, care permite adaptarea rntscarli lamei la materialul de talat. Un stut, aflat pe partea postenoara. 'II pune In contact cu un aspirator pentru eliminarea rumequsului. Talpa, pe care se spriiina, poate fi deplasata in diferite unghi uri pentru a perm ite 0 taiere incllnata.

CElE DouA MI~CARI COMBINATE

La dreapta: cele doua mi9cari ale sletultorulul care permit abrazivului sa faca ° lucrare foa rte fi na,

OTAIEREA

Pentru a tala este necesar sa trasati 0 linie eu creionul. Este foarte user sa urmatl diferite forme sau curbe, dar obtinerea unei linii perfect drepte este mult mai dificila. Pentru a face acest lueru avetl nevoie de un accesoriu aplicat paralel cu fierastraul sau trebuie sa fixati 0 scandura de-a lungul careta

sa taiati cu masina.

e MISCAREA PENDUlARA

Cateva flerastraie au posibilitatea de a executa 0 miscare pendulara, care permite lamei sa penetreze mult mai repede lemnul, reducand astfel timpul de lucru.

26 Aparate utile pentru interventii usoare

sau In zid, deoarece foarre purine modele (in afara de cele profesionale) au percurie.

Fierastraul pendular

Este unealta eel mai des folosita dupa borrnasina. Va perrnite sa taiati repede scanduri ~i panouri din lemn eu 0 grosime de pana 1a 4-6 em. Peate fi dotat eu lame de diferite feluri pentru lemn moale, dur, pentru merale ~i alte rnateriale. Fierastraiele moderne au a viteza reglabila, care permite adaptarea rniscarii larnei la materialul de taiat.

Un ~tur aflat pe partea posterioara permite conectarea unui aspirator pentru evacuarea rumegusului, Talpa, pe care se sprijina, poate f rotita la diferite unghiuri pentru a purea taia materialul obIic.

Slefuitorul ell banda

,

Motorul sau electric actioneaza 0 banda abra-

ziva ce se rnisca pe deasupra unei talpi metalice, dreptunghiulare acoperita ell un material textil (pasla). Banda se mi~ca tn bllcla ~i poate sa ~lefuiasca uniform suprafata lemnului, Anumite modele au talpa ~i banda prevazure CLl perforatii prin care se poate colecta (cu ajutorul unui aspirator conectat la slefuitor) praful care se produce In timpul lucrului.

Slefuitorul ell dise

,

Un alt aparat extrern de util ~i important este

discul cu care se slefuieste lemnul dupa taiere §i rindeluire. Exisra diferite tipuri, pentru lucrari "grosiere" sau delicate.

Ca strucrura, este diferit de slefuirorul cu banda prin aceea ca talpa sa esre rotunda in lac sa fie dreptunghiulara, iar miscarea e rotativa ~i In acelasi tirnp orbitala, Rezultatul este mai bun.

Fierastraul circular portabil

Pentru. a taia pe lungime scanduri, grinzi, sipci ~i panouri din lemn sau pentru a taia ell precizie

anurnite unghiuri In acestea sunt necesare fierasrraie circularele (mobile sau de bane). Este verba de aparate care, desi user de folosit, cer o anurnita familiarizare eu lucrul in lemn. ArelieruI poate fl Imboga~it si eu un fierasrrau eu banda, care perrnite taierea bucatilor la 0 anumi ra grosirne.

Cu fierastraul circular este usor sa taiap perfeet drept scanduri ~i panouri cu ajutorul unui ghidaj lateral. ~i acest aparat poate fi conectat la un aspirator pentru a elimina rumegusul rezultat in urrna lucrului. Fierastraul circular mobil poate fi fixat pe 0 masa eu panza In sus, transforrnandu-l in fierastrall circular de bane.

Pierastraul circular en baza (masa)

Acest aparat este indispensabil pentru a taia in mod precis scanduri, sipci etc. Lama sub forma de disc e montara pe un brat mobil care coboara (cu lama in rotatie) pe materialul de raiat, fixat pe 0 baza, Bratul poate fi orientat in diferite directii pentru a taia din diferite Ullghiuri.

unt mai multe tip uri, pentru taiat lemnul ~i rneralul, Sunt asemanatoare ea srructura, dar diferite In ceea ce priveste tipul de lama ~i viteza de rotatie. Cele mai performante fierasrraie pentru metale au un circuit de racire cu liehid.

Fierastraul en banda

Ideal pentru taierea bucatilor eu 0 grosime mai mare de 6-8 cm. Este dotat eli un motor care pune in actiune doua rori-suport pe care se mi~ci 0 banda de ore! eu dinti,

Banda, lunga chiar de 2 m, nu se incalzeste ~i se uzeaza foarte lent permijand 0 utilizare Indelun-

... ~

gara.

Esre util in mod special pentru a subtia, nu pentru raieri precise.

Siefuitorul si tierastraul

, ,

":JJ
CD
"0
~
""""I
~
~.-
C'P
(")
~
(I'J
CD
'" 3
:-:! CD
CD Cu sletuitorul cu disc se fac nivelarl 9i slefuiri rapide 9i eficiente pe lemn 9i metaL

LAME DlFERITE Fierastrau' circular are lama sub forma de disc cu dln!i de d ife rite fel u ri pentru dive rse viteze de taie re sau pentru a obtine 0 finisare mal buna, aoaptata la duritatea lemnului.

Aparate utile pentru interventii usoare 27

Polizorul

D1SCURI DIFERITE Discurile pentru polizor sunt de trei feluri:

• de talat, pentru metale; • de statu it, pent ru

metale;

• de taiat $i sletu it pentru pi atra sl faianla.

Exista $i discuri speciale pentru

alte tipuri de activitali.

LUCRARJ CLASICE Polizorul este util mai ales la sletuirea zonelor curbe. Taierea rnetalului se face rapid si precis

cu ajutorul unui disc de taiat.

28 Aparate mile penrru interventii usoare

Polizorul unghiular (flexul)

Va puteti irnbogati atelierul cu unelre putin mai specializate, dar cu foarte multe posibilicati. Una dintre ele esre polizorul unghiular, care va perrnite Sa modelati user metalul, Alta este freza vertical a, care va da posibilitatea sa elecruati diferite decoratiuni, geometrice sau de alte forme, in lemn. Polizorul este destul de periculos §i erebuie sa fie manevrat cu grija. Utilizarea frezei necesita 0 anurnita abilirare. Este un aparat dotat cu un disc pus In miscare de un motor eleceric. Diseul este in stare sa lustruiasca, netezeasca, sa modeleze §i sa taie fierul ~i alre metale.

Discul poate fi unul pentru §lefuire (mult mai gros) sau pentrll raiat (rnai subtire), Alte tipuri va permit sa lucrati §i sa raiari chiar piarra sau cararnida, In comer] se gasesc doua tipuri de polizoare: cu discul de 115 mm §i de 230 mm. Primul este muir mai usor de folosit, in rimp ce al doilea e rnai difieil ~i mai greoi, dar are 0 purere marita§i va ajuta sa facefi lucrari mai grele. Cand lucrari cu flexul, folositi intotdeauna rnanusi, ochelari si fiti foarte atenti!

;t ,. JI ,.

Diferite alte scule

Nurnaru] sculelor din atelier creste odara CLl capacitatea §i abilitatea celui care le folose.;;te. Apar metode noi de lucru, astfel tncat acum puteti face Iucrari care rnai inainte pareau mult prea complexe etc. Un aparat care se dovedeste extrem de folositor este masina electrica de rindeluit, altul pistolul electric de vopsit, aparatul de sudura .;;i asa mal departe.

Sa analizam cateva dimre aceste aparate ~i sa vedern cum funqioneaza.

Masina electrica de rindeluit

~

Este un aparat care devine indispensabil In

foarte rnulte cazuri, In primul rand pentru nivelarea si slefuirea bucatilor de lemn si a scan-

l' ;t ~ ,.

durilor care se achizijioneaza din depozit. In al

doilea rand, ell masina de rindeluit pureti elimina parp de lernn de la usi, mobila sau ferestre,

.::and aces tea sunt in plus sau nu permit inchi-:erea perlecta. Masina are un eilindru intern ;llS in rniscare de un motor. Pe cillndru sunt :lxate doua san trei lame foarte ascutite (nurnite _.:u~ite"), care intra 1n contact cu lernnul ~i 11 we. Adancirnea "dieturii" este reglabila.

Pistolul de vopsit

- 'opslrul lemnului, metalului, al mobilei ~i

bloanelor, se face mule mai usor si rapid cu un ;>i5(Oi electric de vopsir, Dotat eu un rezervor .~capa[Qr In care se introduce vopseaua (dupa .:e a~i diluat-o cum trebuie), poate vopsi cu un er mar mult sau mai putin fin (cu ajutorul unui =:-mon de reglare), 'ill functie de suprafara de acoxri( si de vopseaua utilizara .

.J;;"oarece nu folosqte aer cornprimar, nu ere~.ua nici un nor toxic ~i deci nu e poluant, in :":us e u~or de folosit.

~ ~ cornert, exista pistoale de diferire felmi $i po~; bili ta fi.

Compresorul

':ompresorul produce si lnmagazineaza aerul comprimat eu care puteti realiza diferite lucrari:

umllarea rotilor de cauciuc (cu un pistol dotat .zu manometru);

• aplicarea de lacuri, vopsele sau detergenri _~chizi (cu ajutorul pistolului ell rezervor):

• stropirea cu substanre dezinfectanre, insecticide etc.;

• desfundarea tevilor (eu 0 duza):

• curirenie ~i desprafuire (ell pistolul),

Compresorul poate sa actioneze si alre anelte care funcrioneaza eu aer cornprimar: masina de gaurit, de slefuit, fierastrau,

,. .. ,

oolizor etc. Modelele destinate uzului obis-

~ ,

zruir au un rezervor eu 0 capacitate de 15-30 I si aring 0 presiune de 8-10 bari. Compresorul poate ramane In functie continuu: se actioneaza si se opre?te automat dnd presiunea din rezervor

coboara sub valoarea prestabilita. Exista si compresoare rara rezervor, dar eficienta lor e mule mai lirnitata.

3

co

co

Ma~ina de rmds I u il pe rrnite ~Iefu irea si netezi rea b ucatilo r ~i a scand urilo r de lem n.

Esle util sa ave] Tn casa un co m preso r, chiar si unul mic,

Aparare utile penuu inrerventii usoare 29

INSTRUMENTE DE MASURAT

lnainte de a executa diferite lucrari necesare este indispensabil sa dispuneti de cateva instrumente de rnasura ~i control. Este yorba de instrurnente mici ~i simple, a caror folosire este foarte usoara si care of era servicii esentiale si de

;t :1' ~ ;,

neinlocuit,

Ruleta

Este yorba de un menu flexibil, care va perrnite sa masurati rapid ~i cu precizie. Esce alcatuita dintr-o rotipi introdusa intr-o curie din material plastic sau din metal §i pe care se Infa~oara o banda metalica de diferite lungimi (blocata de un arc), marcata in cm ~i mm. Exisra rulete de 2,3,5 salt 10 rn.

Metrul de tamplarie

In ciuda Iaptului ca a fost aproape complet inlocuit de ruleta, este inca util in special in lucrarile de tamplarie, unde se fac masuratori repetate.

30 Aparate utile pentru interventii usoare

~-~-~-~;;;-~~--~=-;;~.-~~ ~~-=-- ~~~~~~~-;-_~ ~

• •

Nivela cu bula (boloboc) cu care se controleaza orizontal ita tea s i VB rticalitatea peretilor si ale altor structuri

Rola motalica de 20 m pentru rnasurarea rapids a supratetslor marl,

Rola metrica

E un cilindru pe care se infa§oadi 0 banda marcata in centirnetri ~i in metri pana la 20, 30, 40 ~i 50 m. Este utila la masurarea suprafetelor mari ~i esre de fapt 0 ruleta mai mare. Banda, insa, nu reintra automat in roia, ci trebuie sa fie 1nfi4urara cu ajurorul unei manivele.

Sublerul

,

E din ore! ~i poate masura eu precizie diarnetrul

obiectelor mid ~i rotunde ~i al tevilor, dimensiunile ~i profunzimea cavitatilor, grosirnea in general. Este alcatuit dintr-o parte fixa §i alta glisanta, care se regleaza in functie de obiectivul care trebuie rnasurar, Calibrul pe care ar rrebui sa vi-l procurati e eel prevazut cu 0 scara gradata speciala, care poate fi citita user.

~--- --~~=~-~ - - - .s:

- - -- - -~ - - --

= ..... '_ c_

~7

Nivela en hula

Este un instrument de baza pemru a stabili orizontalitatea ~i verticalitarea unui corp. Se foloseste in mulre situatii: de la verificarea faptului ca un raft e orizontal sau nu, 1a controlarea unei suprafe~e. Este Iormata dintr-un profil rnetaiic in care sum inttoduse doua fiole eu lichid colorat, ell care o bula de aer care se deplaseaza .in functie de inclinarea nlvelei. Pozitia centrals (semnalata eu linii gradate) indica pozitia orizonrala. Sum in vanzare nivele de dilerite lungimi. Pentru lucrari normale esre suficienta una de 50-100 em.

Firul de plumb

Este util pentru a verifica dad un perete sau un alt corp sum verticale sau pemru a nasa linii verticale, Esre format dintr-o greutate din metal agatara la un fir. Se 3.$aza langa peretele de verificat (In general d.nd se ridica acesta), evidentiind dad e vertical sau nu. Poate fi folosit ~i ca element de cornparatie dud se toarna ternelia (plafoane, podele) sau se zidesc elernente asezare "in picioare" (pereti de susrinere, stalpi erc.) de 0 anumita lungime,

Echer din lemn san din metal Format din doua Iaturi fixate la 90 de grade ~i de 0 a treia care Ie uneste, Esce indispensabil d.nd verilicati dad doua piese sum montate exact la 90 de grade. 0 alta varianra ("eeherui fals") are doua laturi mobile penrru a identifica ~i masura unghiurile.

rt •• 1,.11 a 1121 • 'til Mi l' 11 'I H '3 '11110 • e. 7 I ! .. ':); t ...

M:IIr..,....,.. ~....,

M" '-1'110 "11 17 rllll'" till 11 10 I I 7 I 0 4 , ;z 1

Metrul laser

Este un instrument electronic foarte practic, rnasurand precis distan ~de doar apasand pe un buron. Ideal penrru efectuarea masurarorilor In locuri incomode avand una din extremirati greu. de atins. o funqie speciala va per-mite sa calculati suprafata ~i volumul incapenl.

Aparate utile pemru interventii u~oare 31

:3

CD

CD

SURUBURI PENTRU LEMN

,

Suruburile pentru lemn pot fi normale (A, B, C) sau autofiletante (D, E). Prirnele au spirala pe circa 2/3 din suprafata, celelalte pe toara suprafap. In plus, spiralele sunt rnult mai dese la primele ~i mult mai distantate la eel de al doilea tip. Suruburile normale au nevoie de un inccput de gaura pentru a se insuruba, celelalre sunt in stare sa "l~i fad drum" pe masura ce se insurubeaza, T oate sunt fabricate din diferite meta ie sau aliaje,

Lungimile

Diversitatea dimensiunilor suruburilor este considerabila, DimensiLll1ea se identifica prin doua valori exprirnate In milimetri: diametrul x lungimea. Spre exemplu: SxSO, 3x35 etc. In cornert, se gasesc suruburi care variaza intre 1 ,5x 15 SI

, ,

8xlS0 mm. La fiecare lungime avem diferire diametre. In afara celor din otel se mai folosesc suruburi din bronz, zinc, alarna etc.

Cum se insurubeaza

,

Surubucile normale se introduc in lemn rara a

face a gaura ini~iala, 111 tirnp ce 111 Iernnul dur esre necesara a gaud adanca de circa jurnarate din lungimea surubului §1 cu diarnetrul putin mai rnic, Suruburile cu capul evazat pot 6 fixate in asa fel incat capu! sa nu iasa in evidenta, In cazul unui lernn moale, acest lucru se obtine simplu printr-o strangere puternica, 'in tirnp ce 'in

32 Aparate utile pentru interventii usoare

A

c

n

B

eazul lemnului dur trebuie sa er~ati 0 nisa pentru cap eu ajuroru] unei freze sau cu burghiul unei bormasini, Pentru a Iacilita insurubarea, frecati surubul eu putin sapun uscat, Pentru a desuruba (sau insuruba) un surub pe 0 bucata de lemn dur, puteti folosi 0 ~urubelnita $i un clesre. Penrru insurubari repetate este rnult mai convenabila utilizarea unui aparat de insurubar. In cornerr se gasesc unele electrice sau eu baterii, dar se pot folosi §i borrnasinile ell reglare electronica a virezei. Pentru aceasta operatiune, folosi~i vdrfuri drepte sau in cruce care se fixeaza in mandrina.

Suruburile pentru metal si buloanele

,

Sunt de diferite diametre ~i modele. In majori-

tatea cazurilor se folosese cele "eu pasul metric"

,i au capetele de diferite forme. Disponibile In diametre ~i lungimi variabile, sunt fabricate din numeroase materiale, de la orella inox, alama ,i alte metale.

Exisra ~i suruburi aurofiletante pentru metal care

e gasesc de doua feluri: cele normale (nu este necesar sa faceri inainte 0 gaud pe locul unde vor fi insurubare) ~i aucoforame, care au vdrful de a forma speciala, In stare sa gaureasca locul unde vor fi insurubare.

Buloanele sunt suruburi cu capul hexagonal blocate cu 0 piulita. Pot avea si capul hexagonal incastrat.Tn primul eaz se strang eu ajutorul unei chei. Modelele de piulite sunt numeroase, Pot fi hexagonale, piltrate, £Iuture etc. Este bine sa puneti 0 ~aiba sub piulita, dar exista ~i piulite dotare eu clemente elastice impotriva desurubarii.

La stanga: pentru a avea mai muM putere apunati ~ u ru bul ell patentu I.

La d rea pta: c u un aparat de lns u rubat, rasuciti surubul mult mai user,

$u ru bu ri Ie pentru Ie m n trebuie sa fie u i/o r ln castrate Tn supratata Pentru a face acest lucru, crean 0 mica aclancitura cu borrnaslna sau eu treza.

Capetele

eu exceptia suruburilor speciale, tipu ri Ie de crestatu ra pot fi: d reapta, in cruce 9i combinata. Primul fel este cel mai raspandit si permite folosirea unei surubelnite norma Ie. Cel Tn cruce va obliga sa tolositi 0 surubel-

nita de acelasl fel, dar are avantajul ca nu Ii iese vartul din capul surubului in tiripul tnsurubarll. La ultimul tip se pot folosi ambele surubslnitele.

Jos: capetele se deosebesc Intra ele In functie de forma. 0 si 0 cap frezat plat; 8 cap rotund; e evazat cu caleta; 0 cilindric.

o

o

Saibele

,

Saibele sunt elemente inelare care au importanta tunctie de a creste trlctiunea intre surub (sau piuli1a) sl plesa care trebuie sa fie fixata, in asa fel inca.t sa nu se slabeasca. Fiind fabricate din diferite materiale (Tn general moil si de diferite forme, salbele sunt utile si In cazul suruburiior mai lungi.

Aparate utile penrru interventii u~oare 33

CD (") c;I en CD

3

CD

CD

CUNOASTEREA 51 FOLOSlREA CU1ELOR

, ,

~ ~ ~ ~

iJ/? !'i~ @

v ~ __

\: II~ ~. ~ ffJ

II'==- <' !jjj ~

34 Aparate utile pentru interventii usoare

Cuiele sunt mijloacele cele mai rapide §i mai practice pentru a uni doua elernente din lemn. Nu este indicata folosirea lor ln cazul rnaterialelor mai valoroase, dar pentru Iucrarile de zi cu zi, cuiele sunr 0 solutie ideala. lata cateva tipuri de cuie care se gasesc in cornert §i cum ie puteti folosi. Pentru orice tip de reparatie sau lucrare de intretinere, este bine sa aveti in casa 0 anum ita

, , .

cantitate de cuie de diferite feIuri ~i dimensiuni,

1) De otel. Au capul rotund, sum foarte tari ~i deci nu se indoaie. Va sunt de ajutor dad. vreti sa fixati un tablou sau alte obiecte pe perete sau pentru a uni buca~i din lemn foarte duro Fiti atenti csnd Ie bateti penrru ca se pot rupe.

2) De tapiserie - au capul foarte mare ~i diterite forme ~i dimensiuni, Fixeaza tapiseriile pe rnobila.

3) Cu capul ingrosat - sunt cuie miei cu capul conic, purin mai gros fa~a de restul corpului. Se folosesc la fixarea baghetelor, bordurilor ~i a diferitelor bucati din lemn cand se doreste ca prezcnta lor sa nu fie vizibila. Capul se pierde cornplet in lemn

4) Scoabe - sum In forma de U, au doua varfuri ~i se folosesc la fixarea plasei ~i a cablurilor pe un cadru.

5) De -clmplar - sum clasicele cuie pentru lemn ell capul plat. Nu sunt foarte robuste, dar

Cum sa folositi cuiele
,
i nai nte de a bate .. ... In cazul un ui cadru, ::0
- --... CD
un cui in perete este ' '" suprapunen capetele "'0
- .
bine sa aplicati 0 banda cativa centimetri. Bateti ~
, . , ...,
, mai Tntai cuiele $i apoi ~
adeziva, evitand astfel -:::::t
deteriorarea tencuielii. ,:-- ...... -~ - slirninati materialulln
j ~ .. # - CD
I:' - , exces; In acest fel evitati
' ',- C")
, '- r fo rmarea uno r ru ptu ri ~
'- ' en
"'--- sau gauri la extremltatl
CD
3
Pe nt ru a un i reziste nt ,.. ... Pentru ea un cui sa co
doua buca!i de lemn in ramana invizibil, decupaf CD
forma de T, bateti cuiele o parte din supratata
user Tnclinate, fiind atenti lemnului, tnlaturati-o $i
sa nu mi$cati cele doua batef culul. La sfar$itul
elemente In timpul ope- operatiei, lipiti partea
ratlunil. decupata deasupra
cuiulul


Pentru a ascunde ..... ... Pentru a extrage un
floarea cui ul u i uti I izati 0 cui cu cle$tele asezatl a
$U ru bel nita. T ncastraf bucata de material In
cuiul astfel Tncat floarea forma de ic, sprijinind
sa fie pana la supratata , _I clestele pe ea, apoi tra-
lemnului; acoperitl cu geli cu putere culul,
ceara sau alt tip de chit
gau ra rezu ltata, -e fixeaza foarte bine ~i pot fi extrase fara pro~ ~Ieme. Pentru exterior se folosesc cuie din zinc, eoarece nu ruginesc.

6) Tinte - cu capete foarte late pentru fixarea tesaturilor, materialelor din nylon, piele ~i

,

alte materiale moi.

7) Crampoane - din otel, cu capul ca un -irlig ~i eorpul asirnetric, se bat 'in special pe ziduri si pereti din beton.

, ,

8) Cuie 1- cuie fara cap cu care se fixeaza rnai bine panourile ~i alte tipuri de larnbriu.

9) Pentru pistol - sunt aplicate cu ajuorul unui pistol electric sau eu aer cornprimat.

Ideale pentru lucrarile in serie,

1 0) Cuisoare. Din alarna sau fier, se folosese la lucrarile rnici (tablouri etc.). Este bine sa aveti in casa cat mai multe.

Unirea a dona elemente

Adeseori, aveti nevoie sa uniti doua bucari din lemn, dar In asa fel in cat sa dureze in rimp, In mod normal, lungimea euiului trebuie sa fie de 2/3 din suma grosirnii celor dona bucati de unit. Anumite operatiuni de acest tip rezista in tirnp ~i nu sunt chiar inestetice, In general, insa, cuiul se folose~te la tamplarie ~i nu la confectionarea mobilelor sau a alror aranjamente interioare unde se lucreaza eu holzsuruburi,

,

Aparate utile pentru interventii u~oare 35

TIPURI DE ADEZIVI (CLEIURI)

o si e cu aracet se upeste lemnul ~i alte materiale absorbante.

e si 0 cu prenandez (cu solvent volatil) S8 lipese foarte b i ne d ile rite materials, chiar daca n II S U nt absorbante.

36 Aparate utile pentru interventii usoare

1n comeq se gasesc nenumarare tipuri de adeziv pentru tot atatea tipuri de lucrari, astfel incdt nu intotdeauna ne este usor sa idenriflcam pe eel potrivit exigentelor noastre. Adezivul universal care "lip~te tot" nu exists, de aceea este necesar sa stim cum sa Jl alegem pe eel folositor noua. Este util sa aveti in casa mal multe feluri de lipici cu care sa puteti interveni imediat in caz de urgen~a. Lipiciul trebuie sa fie pastrat 1a racoare ~i 111Chis ermetic,

Aracet

Se g3.5e~te 111 comer] in borcane sau intr-un tub ascutit la varf pentru a putea fi aplicat mai bine, Se cmara usor, nu e toxic ~i e foarte practic. Ideal pentru constructiile din lemn.

Prenadez

La tub sau borcan. Lipeste foarre multe materiale, mentinand zona lipira elastica. E bine sa lucrati intr-un rnediu aerisit,

Pentru hartie

Lichid, crema sau stick, semisolid. Perrnite lipirea ~i dezlipirea M.rtiei cu rnulta usurinta,

Lipid acrilic

Lichid, se gase~te In tuburi de mici dimensiuni. Exceptional de rapid (se lipesre irl cateva secunde), trebuie sa fie manevrat eu rnulta grij:i pemru a-I impiedica sa intre in contact cu degetele, deoarece se 'in~· ~iaza imediat. Foarte bun pentru majoritatea materialelor. Trebuie sa curatati foarte bine rubul pe dinafara, dupa ficcare folosire, ca sa nu se intareasca,

Universal

De obicei, se gase~te in tuburi. Transparent ~i usor de folosit, lipeste foarte multe materiale. Denumirea de "universal" este improprie. N LL e adevarat ca iipeste chiar tot.

Adeziv izolant (de umplutura)

Se gas esc doua tipuri: .sintetice" ~i "siliconice" 'in funqie de cornpozitie. Sum In stare sa lipeasca

~ I- 0
w • >:3
,n. 0 ,< o, ,.er:
!:O:!~ ,,,,;: ,< ...J ' I-
Z ~ 0:, w '<:C w
2 I- ' ...J ::>,<:( L.L __J 0 ;:5 f-:r::
u 0 :29 0 w :>
c:Z w ::>u
w «0 ::> i= 0::::2 f- 0:: c, ...Jo
...J ::r::ti: .er: (f) ~~ (f) :2 Q_2
u
V "" w
0 0
ARACET * * *
EXPOXIDIC * * * * *
PRENADEZ * * * * *
LA CALD * * * *
SILICONIC * * *
ACRILIG * * * * * I si in acelasi timp sa umple foarte bine, nelasand sa treaca lichidele. Se gasesc in tuburi sau in carruse speciale pentru "a expulza" substanta Cll ajurorul unui pistol actionat manual.

Adeziv epoxidic

Esre campus din doua elernente care sunt tinute ~eparat pana la mornentul folosirii, Se gasese in ambalaje speciale, prevazute eu doua seringi

=J adezivu I la cald 5e pot efectua reparatii -a.nide deoarece se I i peste i med iat.

(fiecare continand care un element) sau In bor-

,

cane rruci.

Adeziv tehnic

Se foloseste pentru rnocheta, placi sau tapet. Axe anumire caracteristici ~i lipeste doar unele materiale.

Adeziv la cald

Sub forma de stick solid, este aplicat eu ajutorul unui pistol special Cll rezistenta electrica, Acest stick se introduce In partea posterioara a pistolului si se apasa, Lipiciul iese prin panea anterioara printr-o duza. Avantajele acestui tip de Iipici sunt multiple: printre altele, se usuca rapid ~i de aceea perrnire lipirea usoara a rnai multor tipuri de rnateriale.

Clei din oase

Se folosesce exclusiv la restaurarea mobilei vechi, In reparariile de zi ell zi poate fi inlocuit de aracet, care este rnult mai rezistent ~i mai usor de aplicat.

Tabelul slntenzeaza rol ul fiecarul adeziv in parte ~i malerialul caruia i se polrivesle

Aparate utile penuu intervenrii U$oare 37

3

co

CD

VOPSELE, EMAILURI 51 LACURI

:I

38 Aparate utile pentru interventii usoare

Vopseaua S8 dilueaza lntr-o anum ita cantitate de apa (atat eat este indica! pe ambalaj).

Tnainte de a zug riivi peretele amestecati eu grija vopseaua diluatii. Din pensula nu treb uie sa se scurga vopseaua (ea Tn fotografie).

Exisra diferite caregorii de vopsea in stare sa satistaca orice tip de exigenta, chiar ~i cele rnai speciale. Va propunem cateva indicatii generale privind principalele tipuri, aminrindu-va ca exista multe variante.si produse interrnediare,

> ,

Vopseaua pe baza de apa

Sum rasini speciale arnestecare cu apa ~j sum indicate pentru a vopsi: rencuieli, cirnent, gips, PFL, rnasonita, zid etc.

Vopselele pe baza de apa se pot irnparti in:

1) Transpirante - atat pentru interior cat ~i pentru exterior. Permit suprafetei "sa respire" ~i asigura 0 aerisire eficienta a mediului. Polosite la exterior nu impiedica ploaia sa ude tencuiaia, dar evita stagnarea apei in pereti. Sum cele mai des utilizate,

2) Lavabile - pe langa faptul ca pot fi folosire ln nurneroase situatii, vopselde lavabile sum ideale pentl-u ca apara de murdarie anumire

zone mai expuse ea, spre exemplu, easa scarii, fapda locuinrelor # interioare neexpuse umezelii.

3) Tempera - vopsele ieftine, foarte mult folosite In rrecut pentru pereti ~i ravan, Nu POt fi aplicate rnai multe straturi fara sa irnpuna folosirea obligatorie a unui fixator.

Emailurile

Sunt de diferite culori, Se dilueaza in solventi sinrerici, dar ~i In apa, acestea din urrna fiind muir mai practice ~i deIoe toxice, Se aplica atat pe lernn, cit .?i pe metal sau alte materiale, Sunt ~-oarte diversificate in functie de uzul lor speciiic: pentru a lustrui suprafete, a patina sal! colora dupa buriul piac, .Sunr ambalate In borcane, cutii, fie in tuburi spray. Cele tip solvent se fabrica oe baza de solvent sintetic sau de nitrolac,

Lacuri

Sub numele de "Iacuri" se grupeaza toate acele subsrante In stare sa furnizeze 0 acoperire nrotecriva Iasand totusi la vedere caracteristicile esretice ale rnaterialului (spre exemplu ale lernnului), protejrndu-l de agen~ij externi. Au diferite aspecte: stralucitor, serni-luminos, opac sau saunat.

Cateva dinrre de sum complet cransparente ~i incolore, altele coloreaza lernnul in diferite tonun.

De, obicei, lacul se aplica pe lernn dupa ce l-ati lustruir §i I-aIi tratat, Majoritarea deriva din lacurile folosite la nave, aces tea fiind destinate sa protejeze lemnul nu sa 11 coloreze.

Sunt indicate si fa usile din lemn natural, pe cadrul ferescreIor, pe portile garajului, dar $i in sere, stresini etc. Dau rezultate bune $i in zonele supuse intern periilor atmosferice. Pot fi folosire ~i in interior pentru a proteja si a conferi mai multa eleganta Iernnului.

3

CD

CD

l.acunle acrllice pe baza de apa (netoxice simodore) va al uta sa co lorati supratete sau dife rite rnateriale. Pensula se s pala pur sl si m plu cu apa

Aparate utile pennu intervenrii usoare 39

AMESTECURI 5I MORTARE

~

Mortarul e un amestec format dintr-un lianr (var, ciment, ipsos), un material de urnplutura (nisip, pietris) ~i apa, fie care in proportii foarte bine stabilite,

Principala proprietate a mortarului este aceea de a se lntari puternic ~i de a fixa intr-o anumira pozitie diferite elemente ale constructiei. Pentru Intretinerea casei este adesea necesar sa

,

pregatiti cantitati mal mari sau rnai rnici de mortar pentru a efectua reparatiile cele mai simple.

Mortarul din var

Ajuta la realizarea tencuielii, pentru a face reparatii mici la peretii loviti *i ca liant intre caramizi, Este usor de lucrat eu el, dar nu e foarte rezisrent, Proportii (var-nisip-apa): 1-3-0,8.

REALIZAREA AMESTECULUI

1) Puneti varul Imr-o galeata de plastic, varsari deasupra nisipul uscat ~i amestecati cu mistria pana c:1nd se ornogenizeaza compozitia.

2) Varsari jurnatate din cantitatea de apa, Adauga~i incet cealalta jumatate pana cdnd compozitia devine crernoasa si rnoale.

, ,

3) Amestecati, eliminand eventuale cocoloase.

Mortarul din ciment

Folosit ca element de legatura intre caramizi $i alte matcriale de constructie, la exterior ~i la interior, potrivit pentru decorari, reparatii, zidarit, fundatii mici. Compact ~i rezistent. Proportii (ciment-nisip-apa): 1-4-1.

REAl.JZAREA AMESTECULOl

Daca aveti nevoie de 0 cantitate purina, operati ea In cazul mortarului din vat.

1) In cazul unor cantitati mai mari, puneti nisipul ~i cimentul pe jos, intr-o zona curata, §i amestecati bine cu [opata.

2) Faceri 0 gaudi in mijloc ~i turnati In centrul ei toata apa.

3) Arnestecati incer eu lopata Bind arenti sa nu scape apa in afara.

40 Aparate utile pentru interventii usoare

Betonul

Pentru a realiza fundatii, structuri portante ~i de sustinere. Pentru rarmare" se folosesc bare de fier ~i plase de sarma. Proportii (ciment-nisi P: pietris-apa): 1-2-4-0,7.

REALlZAREA AM.ESTECULUl

1 }Pentru 0 cantitare lirnirata amestecati eu lopara, Pentru Iucrari rnai mari folositi betoniera.

2) Varsati In "pahar" cimenrul ~i actionati betoruera,

3) Adaugari apa §i lasati betoniera sa amestece. Cand amestecul e gata, varsati-l 1nt[-0 roaba,

Ciment rapid

Esre indicat pentru a fixa stalpi de sustinere, placi, pavaje (marrnura, parchet) cand nu aveti timp sa asteprati. Rezistent ~i tenace. Proportii (ciment-apa): 1-0,5.

REALLUREA AMESTECULU1

1) Ca recipient Iolositi 0 minge de cauciuc diad pe jumatate. Varsati toata apa necesara, apoi cimentul.

2) Arnestecati imediat elirnindnd eventualele co-

,

coloase, Folositi amestecul ln primele trei minute. 3) Cand ati rerrninat, deforrnati mingea §i eliminati cimentul intarit,

Gipsul

Pentru finis area tencuielii in interioare, urnplerea gaurilor de pe pereti sau a craparurilor. Nu e foarte rezistent, dar se lucreaza u~or eu d. Nu trebuie sa fie folosit in mediu umed. Proportii (gips-apa): 1-1.

REALlZAREA AMESTECULUI

1) Puneti apa lntr-un eancioc §i turnari gipsul.

2) Arnestecati imediat eu spaclul, Lasati-l sa se inchege 1-2 minute.

3) Folosiri-l inainre de a se intari. Lucrati rapid. Pentru suprafete mari salt reparatii ample, facep acelasi [ucru, dar folosind 0 galeata ~i 0 mistrie. Lucrari rapid!

Chingile de ricicare a jaluzel.elor se pot deteriora toarte usor, in special daca [aluzeaua e mare ~i grea. cand

Ie vedeti deslrate ~i slabite trebuie sa le scnimbati, pentru a evita trnprovlzanlle, destul de periculoase uneori. Daca sulul prevazut cu un arc se strica trebuie sa II inlocui!i. Aceste dispozitive pot f externe (0 sau Tncastrate tn perete, 8).

Pentru a avea 0 acces la cutia unde se ami Tnfa~urata jaluzeaua, scoatetl panoul anterior al acesteia. CuWle potavea sisteme de deschidere diterite. Scoatef vechea curea de pe rulou ~i de pe dispozitivul cu arc.

lntroduceti e

noua ehinga pe ruloul jaluzelei si Tntindeti-o in asa fellncat cureaua

sa se infa~oare bine pe scripete.

fJ Pentru a ridica complet jaluzeaua mi~ca1i cu mainlle ruloul ~i scrlpetele. Blocati jal uzeaua cu 0 scandura reztstenta, care sa 0 lina fixa.

o lnvartiti cu mana de mal multe ori dispozitivul cu arc. Introducetl chinga pa rulou ~i gauriti-o pentru a putea pune surubu: de blocare.

42 Fise de intervenrii

Cureaua jaluzelelor

Strangeti bine ... surubul in tlmp ce !ineti nsmiscat ruloul care tinde sa se roteasca din cauzaercuui.

... lntroducetl sulul lalocul lui 91 flxatl masca pe perete, strangand-o cu suruburi. Ridicali cu atentie jaluzeaua pentru a verifica oaca functioneaza. -

YEl2.EB.E iN SECTIUNE

A- Rulou

B- Sui invaluitor C- Chinga

D- Jaiuzea

E- Cutie

Fi~e de intervenrii 43

CD o ~ (J:I

CD

3

CD

CD

Seoateti geamul 0 spart sl desprindeti eu mainile (protejate eu rnanusl de lueru) traqrnentete

de sticla ramass in

cadrul ferestrei.

Oaea geamul e e chituit, eliminatl-l eu 0 spatula mica. $mirgheluili sl slefuiti bine cantul.

.... Vantul, un obiect saw mingea aruncata de un copll pot spargegeamul unei ferestre. Pentru a-l lnlocu: nu aveti nevoie de cunosnnte vaste sau de ahilitaii specials. Este suficient sa respsctaf anumite reguli si sa lucrati cu atentie. in ge: neral, trebuie sa intervenili pentru sigU[anla voastra, adica pentru a rernontaacea bariera necesara in ealea vantului ~i a pion, reprezentata de geam.

• scoatej cu patentul cuiele ramase lnfipte in cadrul geamului, Curatali cu grija toata lana.

o Tarati geamul nOli! asezandu-: pe omasa. Puneti rigla metalica pe geam ~i trasap de-a lungul ei cu

. a mlscare continua ~i apasand u90L

44 Fise de inrervenrii

Taia!i noll! 0 geam (rnasurand bine Inainte) 9'i in-

troducefi-t Tn cadrul vechi din lemn. Daca geamul e prea mare puteti sa II fi-

xati Tn cateva cuie rnlcl.

Pentru a fixa 0 geamul puteti sa fOlos.itl sl 0 masgine de lsrnn pe

care 0 taia!i la capete ta 45", pentru a se 1mblna bine.

#\.

Inlocuirea unui geam

Instalarea unui ventilator pe geam

Cu ocazia inlocuirii geamului putef .. profita pentru a introduce In geamul respectlv un ventilato r. Acest I ucru p resu p u ne reallzarea unul cere GU un diametru anume, unds veri incastra eele doua parti (una din exterior $i alta din interior) ale vennlatorului

e 1201a~j mar(Jinlle geamulul cu silico n transparent Il'Itindeti un strat su brire 9i fi n isa!i tracan d cu degetul putin ud pe deasupra lui ..

o ApHcati marginea de-a lungul geamului, flxand-o cu cute mici. Vopsltl-o GU lac pentru a proteia lemnul de ploaie 91 umezeala,

Se toloseste un aparat de talat sticla 0 alcatuit dirrtr-un compas cu vartul dur 9i 0 ventuza centrals. Mi9cati compasul de mat m u Ite 0 ri de-a I u ng ul oi re u mfe rinte i cere u lui.

Faceti mal multe taieturi lncrucisate e in interiorul clrcurrr'erlntel ..

loviti usor cu ciocanul interiorul 0 cercului ~i desprlnde] bucatile de sticla.

Fi~e de interventii 45

r-n cornert, Q . se gasesc benzi de apneat (purfix) intre geam ~i rama feres-_ -trei, astupand ermetic fisurils.

Anumite tipuri - trebuie.separate longitudinal.

Scoateti mai e Trilai pelicura de hartie care protejeaza partea assziva. Aceasta nu

trebule-sa fie atinsa cu degetele pentru a nu (} -muraari. Curatali blne zona unde vor fJ aplicate !Jenzile:.

46 Fise de interventii

,

\

..... U~ile ~i ferestrele se detenoreaza In timp ~i locurile pe unce intra trigulse Inmullese. E un inconvenient care poate avea corsecnte serioase ~i peate conduce la cresterea DreWlul Tncalzirii casei. Daca nu interveniti imediat, aceste zone se pot deteriora rapifJ ~i din cauza ume-zelii sau a.qeruluf. Deci este foarte important sa remediali aceasta -Situa1ie tara sa pierdeti-timp. PFimul lucru pe earetrebuie sa 11 taeeti este apncarea unor benzi adezive lmpotriva curentului (masl:lra provlzorle).

:8 Benzlle tmpotrlva curentului fmpiedica aerul sa penetreze in Interior. Pentru a Ie apllca pe pal1ile lnfariDare ale ferestrelot masurati-le mai Tntal GU ateriji-e.

Gintinde!i banda pe casfCtIl feiesfrei. Apa- .. sari cu putere ea sa s~ lipeasca blne, Tineti fe-

- reastra inchfsa circa .d0ua ore.

Evitatl pierderile de caldura

in comert, 0 se gase~cbenzi o late toartesu btlrl.

. ,

care sunt in stare

sa izolezetisuri "oarte fine. In acest fel. se avila orlce plerdere de caldura.

Lemnul umed

Daca lemnul ... este umed e bine sa TI uscatl cu grija. Altfel,banda nu se va lipi.

Curentil de aer pe sub u~a

Chiar ~i spatiul ... de sub u?a este 0 s ursa de cu re nt.

Pentru a-l elimina, apl.icati 0 banda care reduce posibilitatea trece ri i aeru lui.

Caldura caloriferului

e lntindeti pe marginile geamului (dupa. ce ati euratat bine) silicon transparent. Aplicati un "cordon" de IipicJ :~i finlsa] trecand

·pe dsasupra cu degetul ud.

... a modalitate faa rte efi cienta

pe ntru a usca Tn profunzime un lernn umed consta In tolosirea unui pistol eu aer cald.

... Banda adeziva tip .perle" are a margine autoadsziva $i S8 ap.lca la baza usn, Locul trebuie sa fie eu raW Tnai nte c u aleool sau diluant.

Caloriferele plasate de-a lungul perefilor locuintei pierd caldura clspersand-o Tn perete. Pentru a evita acest lucru, se aplica tn interior panouri izolante, care reduc eonsiderabil aceasta pierdere .. 0 Panoul seintroduce Tn partea de jos $i se impinge in sus: fJ taiati eu atentle panoul Tn punctele de sustinere ale ealoriferului; e dezlipiii hartia de pe partea adeziva; 0 apasati eu rnainils, fixand astfel panoul pe perete.

CD C":l OJ (f.)

co

3

co

CD

Fi~e de inrerventii 47

In tirnp, usile easel se detormeaza din diferite motive. Loviturile. caldera excesiva sau deteriorarea balamatslor sunt printre principalele cauze ale daformarti $i a imposibilitatii de a inchid'e usa cum trebuie. Cu un mic slretllc $i rnulta atentls puteti remedia usor aceasta snuane.

48 ise de interventii

, . ,

Daca trsbuie .. sa scoateti usa din balamale, rid1eati-o eu ajutorul unei chingi pe care 0 treceti pe sub usa. Cereti ajutorul unei alte persoane.

Daca usa atinge e podeaua, problema S6 rezolva introducand doua saibe eu diarnetrul adecvat intre cele doua piese ale balamalei. usa se va ridica cu cat iva milimetri.

Daca dupa e mtrod ucerea salbelor, U$R nu mai atinge podeaua, ci tocul superior, masurati $i dati cu rindeaua In partea de sus a u$ii.

Dupa ce ati tacut 0 acest lucru smirqheI u iti. lar daca este cazul dati cu vopsea sau lac.

Daca usa 0 se treaoa de toe, puneti 0 foaie de hartie lntre u~a ~i

toc. Inchizand usa, foaia va ramane blocata In punetul de contact, atland astfel unde aveti de lucru.

Daea zala 1'i3U e tirnba broastel nu intra in gaura ll'Ia;;ti i metalice 11hgiti-o atat cat treb u ie ca usa sa se Tnchida bine.

Usa care nu se inch ide

,

f) Rindeluiti marginea, iar apol $Iefuiti eu ?mirghel.

o Uneori usa nu se Tnchide din cauza placute i laterale a broastei care iesefn atara .. In acest caz, strangeti bine surubunle,

lnlocuirea manerului si a broastei

, J

(')

I

Buna tuncuonare a unei us: depindeln primul rand de rnaner $i de broasca,

Se desfac suruburils care fixeaza 0 sildurile $i eel care blocheaza rnanerul pe arborele patrat ce actionsaza broasca.

Se scot manerete, ~ildurile ?i axul 8 patrat pentru a el i be rab roasca.

Dupa ce l-ati rniscat dela I o cui lui, e scoatetl Tn atara mecanismul. lntroducetl Tnlocul sau un mecanism nou, ldentlc eu primul.

Noua broasca se tixeaza In u$a candO intrnduceti sildurile, axul $i cele doua man ere_

Fise de ineerventii 49

CD (") Q) CfJ CD

3

CD

CD

Intretinerea ferestrei

,

o 0 tereastra veche si deterlorata de intemperii trebuie scoasa din balamale ~i curatata bine eu rascheta.

e Operatiunea finala consta in apliearea catorva straturi de lac acrillc (sau eu vopsea). Fi!i atenf sa nu murdariJl geamul ~i mecanismul de Tnchidere.

0- Ungeti ~i lamelele care sunt in I e£lat ura cu meeanismul de inei'lidere-descbidere al fer.estrei.

50 Fi~e de inrerventii

.. Dupa deeojirea initial8., acoperltl crapa:turile eu chit pentru lemn, aplicat cu .0 spatula in straturi subtlrl succesive.

Cit Daca aveti problems la mecanismul de Tnchidere ~i deschldere al ferestrei 11 puteti unge cu putina vaselina. Daca problema persista frebuie sa scoate] meeanismul.

e Cand chituJ se intareste, curatati rama Cll smlrqhelul pentru a 0 sletui.

o Se asazs geamul In rama, se iz..oleaza eu silicon ~i se fixeaza marginile de lemn (baghete) eu cuie de otel fara capete.

G Demontati rnanerul, exarninati mecanismul ~i verificati daca e stricat sau nu. Daca nu e strieat unqati-l cu vaselina.

e Mi~cali manerul Tn asa fel incat vasellna sa panunda ln mecanism, iar acesta sa se rmste user si

, , ,

continuu. Daca acest lucru nu se Tntampla, schimbati manerul.

e Pentru a ascunde lameleJe inestetice, toloslt' o rnasca din material plastic (de tipul celei pentru cablurile electrice), pe care 0 taia!i eu flerastraul saw cu toarteta la lungimea dorlta

• cu niste suruhuri mici flxati masca in cadrul fere'strei. Insuruoaf in asa fel incat mecanismul de Tnchidere-deschidere sa nu aiba de suferit.

tB AplicaF un strat de lac sau vopsea pe rarna $i pe marginile adaugate. Veli obtine astfelun rezultat foarte bun din punct de vedere estetlc, chiar $i Tn cazul unei ferestre care au era Tn condi!iI prea bune.

o Faceti gauri in perete GU borrnasina GU percutie, Daca sunt pe boiandrugul ferestrei, lucrul va fi mult mai dificil, dar diblurile vor rezista rnai mult In perete.

o Prindeti perdeaua eu clestlsori legati de inele insirate pe bara, Perdeaua poate fi Tncre!ita cu aiutorul unei rejanse pusa la parte a superioara,

Montarea galeriei pentru perdele

.Introduce!i partea din plastic a diblurilor, Puteti folosi din cele normale, dar oaca perdeaua e grea, utilizati unele mai reziste nte.

o Dupa ce ali pus bara pe suport, fixati-o cu un surub sau eu un alt mecanism cu care e dotata gale ria.

o in~irati inelele pe bara de fie r. Fixati capetele metaiice.

e Dupa ce ali verificat daca bara e in pozitle orizontala, fixali definitiv suporturile laterale strangand suruburile diblurilor.

o Capetele galeriei pot fi fixate prin Insurubare sau incastrare. Masurati bine pentru a taia corect bara de sustlnere a perdelei,

3

CD

CD

Q Pentru aplicarea unei perdele eu inele cusute la partea supertoara trebule sa rnasuran foarte bine distantele tlintre acestea sl lungimea perdelei.

o Perdeaua pusa pe a bara din lemn este expresiva, decorativa, dar 58 potrlveste mai mult unui mediu rustic, nu unuia elegant.

o Hxati bara de fier pe tocul din lemn al ferestrei ~i rnasurati bina ca sa vedeti daea este prea lunga, scurta sau fixa. Oaca nu se pomveste, rernedlati.

8) Acest gen de gal.erie se potriveste unei incaperi mici. Oaca inelele nu sunt blocate de clestlsorl, perdeaua poate cadea.

Fise de inrerventii 51

Pentru Tnfundari 0 simple este sunclent sa folosiii 0 pornpa manuala.

Pune!i 0 carpa umeda pe orificiile chtuvetei ~i tmplngeF desfunzatoarea Tn jos de mal rnulte ori.

Daea nu rausitl e sa va desfunda!i chluveta eu aceste coua metode, desfaee!i sitonul aflat dedesubt. DssehidetH in partea inte-

rtoara, tinandu-I bine pentru a nu-l muta din Tocul sau

.... Aveti ehiuveta tntundata? Apa de la {!u~ se seurge eu greu? Toate aceste situatii, care se intalnesc adesea in casele noastre, pot 1i rezolvate usor cu mfjloacele pa care Ie avem la dispozitie (pompa manuals - destunzatoarea, sonda flexibila metallca - 9arpele) tara sa recurgem la ajutorul unui instalator. Cu instrumente simple si cateva notlunl despre cum sa procesam, problema poate fi rezolvata.

• Pute!i recurge 9i la folosirea unor

Ii chide speciaiecare se gasesdn comort, varsandu-le Tn scurqere. Desfunda in cat eva minute

chi uveta, dar fii n d toarte corozive trebule sa Ie manevrati cu multa atentie,

o uaca e blocat, fo[osili 0 eheie cu banda. Presaf cu putere. PElneti 0 g~Heata (Iighean) dedesubt. Sifonul este plin eu apa si

reztduur! .

Sonda metalicae flexibila. (sarpele) este un accesoriu foarte util ~i care

nu trebuie sa va lipseasca din casa Va permite sa i'nlaturatl copurue cere

mai rezistente.

Dupa ce ati 0 scos dopul, introduoeti sarpele ln chluveta, Daoa sifonul nu e in

forma de S, sonda nu va intra Tncanalul de scurqere.

Trebuie sa dernontati sifonuL

Desfundarea chiuvetei

I

Desfundarea cu ajutorul bormasinii

,

In cazul unei tntundar: persistente .. s i destu Ide adan ei poate fi d iticil sa invartiti manual sarpele, Tn acest caz, avef nevoie de

. ,

unul earuia sa li puteti aplica mandrina unei

bnrrnasini Oupa ce ati introdus sonda Tn canalul de scurgere Tnvartiti-o actionand bormasina la 0 viteza minima pana Gand

destundaf chiuveta.

e Daca chiuveta e Tnfundata Tn protunzirne, introduceti sonda Tn

i nte rio ru I s ifon ului sau al canalulu! de scurgere. Attianati rotind rnanerui

e Actiana!i rapid manerul ~i inva-rti1i vartu I sarpelui pana cano reu~i1i sa desfundatl Extrage1i sonda tertsl dati drumulla apa.

Fise de interventii 53

CD C) ~ en CD

3

CD (t)

Daca pe partea 0 deteriorata a obiectului sanitar sunt zgarieturi evidente, care duc la dssprinderea un or bucali

de material, scoatetHe cu un cutter.

Pentru a eliminae oriee urma de murdaroie, eur;lta!i cu benzlna ~i aleool, apoi clatiti.

54 Pise de interventii

<II( Zgarierea unui obiect sanitar este un incident esstul de freevent. Geramiea sau portelanul se pot sparge daca va cadepeste ele un obieet greu. Dar ~i folosirea Indelungata sau plcaturile de apa bog ate in ealclu pot provoca 0 serie-de daune superficiale.

o cada sau 0 chiuveta, palata sau distrusa de detergent, poate fi tratata cu un email special pentruceramlca, obtlDand iar -Q suprafata' -perfecta.

f) Pentru a ~Ief.ui perelii interiori ai emuvetei, folosil_i 0 bormasina 'cu un disc de' sletuit, Viteza trebule sa tie minima.

0- Pentru a fi slgurica substantete sintetice pe care Ie tolositi se fixeala blne Tn lnterlor, aplleatl pe deasupraun strat de email pentru cerami ca.

intr-un recipient, e amsstecatl 0 cantitate suncienta de adeziv (acesta este format din doua paste diferite).

Lasati sa se G usuce adezivut si sa se Tntareasca perfect. Gu srnirghelul fin, udat putln cu apa, 91etu iti zona reparata.

t.ucrari la obiectele sanitare

Izolarea marginilor cazii

elntindeti pasta sintetica cu 0 spatulaurnpland cavitatile. NivelaF suprafata.

eAcoperili zona cu un strat de vopsea pentru ceramics,

Curalati cu atantia partea cu 0 peretele care trebuie izolata, pentru a elimina once urma de praf, grasime sau rnurdarie. in caz contrar, izolarea nu va fi etansa,

Partite dinspre interiorul cazii e trebuie proteiate cu 0 banda adeziva, lasand libera doar linia de contact dintre cads si perete.

Aplicati silicon hidroizolant (sanitar), e alb sau transparent, cu un pistol.

Intindeti siliconul cu degetul ud.

Dupa ce se tntareste. 0 sllminati cu 0 lama pat1ile de silicon in exces.

Fi§e de interventii 55

CD (") P:J en CD

3

CD

CD

Prima 0 operatiune care trebuie tacuta atunci cand curge sau se sparge 0 teava este aceea de Inchinere a robinetului general de apa.

Partea e reparata trebule acopsrlta ulterior eu banda adeziva din panza,

.... Pierderile instalatlei de apa sunt Tntotdeauna o sursa de probleme ~i de aceea cand se produe trebule intervenit urgent. Nu Tntotdeauna, Tnsa, pute] sa 0 tacefl singuri ~i uneori este necesar sa asteptati un instalator. Dar multe inconvenlente pot f remediate user cu ajutorul accesoriilor ~i materlalelcr pe care de cele mai multe ori Ie aveti Tn casa.

e Proeuratl-va un chit de tip EPQXI (din doua parti). Useati blne zona unde trebuie sa 1J aplicaf sl intin-

~ de!i-I cu 0 spatula in mod uniform.

e Pentru a opri temporar o pierdere, lnfa~urati in lurul tevii 0 bucata groasa de cauciuc prinsacu coliere.

56 Fise de interventii

Pentru e pierderile inslstente, p uteti to I osi un manson format dintr-o rrunirnenghina eu suruburi, imbraeata Tn eauclue, Se cornerela-

lizeaza la dife rite diametre.

Daca pierderea 0 e intr-un loccreu aecesibil, trebuie sa taiaiiteava In

zona resnectiva si sa astupati teava,

Teava care curge

Evitarea condensului

e Mansonul trebuie aplicat pe tsava, punand parteade eauclue in contact cu zona pierderilor de apa, Introducetl surubul Ia loeul

.1 uisi strang ati-l CU 0 cheie.

Q Astupatl capatul tevii cu un dop rezistent, blne tixat. Dati drumul la apa, dar nu la presiune maxima.

Cauza principala a deterlorarll tevnor este .. oxidarea provocata in timp de picaturile de apa care se torrneaza ce taava, Este verba de condens: urnezeala din aer condenseaza pe tevile mal reel cecat el. Pentru a reduce acest fenomen, aerlsiti bine, ca sa reriuce] nivelLlI de urnezeala. Puteti sa 0 faceti in stalano ventilatoare electriee, care vo r 1i co n ectate la exterior eu conductori adecvati Daca fenomenul perststa rorosn: sarun care absorb umezeala prezenta in ae r.

FiJe de interventii 57

co ("') ~ en co

:3

co

CO

Pentru 0 a demonta l1)§neml robinetului este necesar sa Tnratutati cu a ~urubelnita capa~ celul dlh plastic

care proteieaza surubul,

Tragetie de rozeta Tn SlIS.

Daca nu iese lrnediat, miscati-o de la'sta'nga la dreapta pentru a usura scoaterea.

.... Plcatura care cade din rooinetul chiuvetei (in baie sau bucalarie) trebuie aprita, deoarece in tlmp poatedeteriora ceramica In apa este prezent intotdeau na carbonatul de calclu ~I tluxul-eontlnau care trace prln robinet poate determina depunerea calcarului, ceea ce Tmpiedica functionarea coreeta a garniturii .

. Aceasta trebula sctumbata .

.. Cu ~uruljelni1a slabili surubu: de bloeare asezat in partea de sus a obertaHului ~i Incercaii sa scoateti rozeta

~

I

o Gu 0 chele cu rala de~urubati obertauut Nu furrati prea tare pentrua nu

. deteriora mecanismul sau rof levile· de alirnentare.

58 Fise de interventii

Scoateti e surubul central din corpul robmetulur unde este gam itura. Folosind un patent sau 0 cnete mica, desurubati piulita care fixeaza garnitura.

Pentru 0 a curata loeul unde calca garnitura (acoperit de calcar sau mici canale de eroziune), lolosi] 0 treza pentru robinete care are un dispozitiv eu din~i asezat in partea anterloara

lntroduceti 8 freza Tn locul surubului ~i aseza] partea cu dinti pe locul de cu ratat.

Robinetul care curge

e Dupa oe ati scos vechaa garnitura, introcuceti-o pe cea noua

i ns u ru bati p iulila strangand bine. Rernontatl surubul in corput ronmetului.

Freza pentru robinete

.... Este 0 unealta care va ajuta sa cura!a!i loeul unde se aWl garnitura robinetului (scaunul). Este cornpusa dintr-o tija care are la unul din capete 0 treza cu dinti. 0 coroana contca va permite sa adaptati freza la corpul robinetelor cu diametre diterite.

Roti!i frezae apasand usor pana can d ve d eti ca ati curatat perfect locul unde va calca garnitura. Hsmontatt surubul si rozeta robinetului.

Fise de inrervenrii 59

CD (") ~ en CD

:3

CD

CD

Pentru a fixaO pe tavan a lustra (dupa ce ali ales punctul dorit) taceti 0 gaura cu borrnasina cu percu.le in apropie rea tirslor eleetrice care ies djn cutle.

Dupa ce I-ali e

intredus in gaura faGuta in tavan, diblul GU ancors deolanseazi an-

pioarele care II tixeaza, pentru a nu aluneca.

<l1li. Nu este 0 lucrare care se ersotueaza trecvent, dar se poate orieand ivi oeazla: alarnsrea unei lustre pe un tavan un de nu exista mal inainte, inlocuirea cu alta mult mal grea sau instalarea unei .surse de lumina de alt tip. Trebule sa ~titi ce d i bl u ri sa tolositi si sa faceri legaturi Ie corecte intre fi rete electrtce,

f) lntroouceu in gaura un dibtu cu ancora petrivitpentru acest tip de lucrare.

" Dupa ce ati fixa.t bins diblul,

puteti agaia1ustra de carligul acestula.

Dupa ce ati0

oprit lumina de la siuuranta genHrara, pregafi!i fi rate elsetrice cu raian d lzolatia de pe capetele

cetor care ies din tavan.

Cu ajutorul8 unor conectori legati fi rel6'. Daca lustra are cablu de tnparnantare, conectati-l in acelasi feL

o

Suspendarea unei lustre

Diblurile potnvite

G Daca lustra are 'CO rp u I metalic, trebule legata la parnant cu un surub la cablul de Tmpamantare care iese din tavan (eel galben-verde) ,

e Agezati In pozilie cupa lustrai, lipirid-o de tavan. Strange!i su ruburils de blocare. 1 n acest tel, leg3:turile vor deveni lnvizibile.

Pentru a suspenda 0 lustra tolositi dibluri cu carlig.

o Diblulrn forma de .ancora" este ideal. Gele doua .artploare" se deschid Tn gaura si otera un punet de sprijin sigur..

f) sl e Pentru tavanul din tencaiala putsf folosi ~i dibluri cu corpul din plastic, care atunei cand intra surubul se dilata, exercitand a presiune puternca asupra peretilor gaurii asiaurand astfel fixarea.

Fj~e de inrerventii 61

3

CD

CD

Pentru a lega 0 conductorii de joasa tenslune, este necesar dear sa Ii rasucili strans, dupa ce at! Tnlatuc- rat izolalia ps a tungime de 2-3 cm.

Pentru e a Tmbunatati legaturi Ie p uteti tolosl 0 banda din

cositor speeiata, care tre bu ie inf.asurata foarte bine doar pe zona dez-

izolata a firelor,

~ Realizarea unor conexnm: electrics ss face destul de simplu, chiar daca exista mai multe modalita!i In tunctie de destinatia acestora Daca este vorba de tensiunea retelei electrice trebuie safili atenf in mod specialla stabiiitatea legaturilor si la izolarea lor. Toate legatlHile trebuie sa fie facute Tn deplina siguranta $i Tnatnte d.e a introd uce tensiune Tn circuit.

f) Legaturile trebuie sa fie izalate acoperind cu banda izolatoare atat partea dezizolata, cat $i pe cea cu teaca

o Apropia!i un

e h lb ritap rins de banda din cos'tor: c<'iJdura sa va face o legatura pertecta, care se va Tntari cand se va ract.

6.2 Fise de intervenrii

Pentru ... can ectarea fi relor de ioasa tensiune

':J[osili mufe eu doua capete - "mama" ~i tata", Gele coua fire 'ntra In mule ~i sunt

stranse GU niste suruburi,

Clestele ... .crococit" e foarte util la realizarea leg atu ri 10 r rapi el_e s:l temporare, uneori necesare pentru a face 0 proba (fntotd eau na Ia joasa tensiune).

Legarea conductoritor electrici

Gonectarea 0

cea mai siQura a dol sau a mai mul-

tor conductori prin ~

care va eircula cu-

rentul electric se face dezizolandu-i, rasucifldu-i 1a capete ~i tntroducandu-i intr-un capacel din plastic izolant.

Lipirea cu cositor

... a alta metoda de unire a firelor este aceea de introducers a conectorului .tata" tn conectorul "mama" efeetuand asttsl leqatura

... Asa-numltll .rnamut" sunt conectori speciali eu bornefn care S8 tnsurubeaza firete prin ca re trece GUrentu 1 din retea,

e Pentru a fixa fire le, se strange surubul atlat pe laterale pe GapaceL Canductoarele nu trebuie sa lasa in atara.

Legatura cea mal sigura si definitiva intre conductori se face prin ltpirea cu cositor. in 'func1ie de dimensiunea conductorilor, pot fi fo 1 os ited ife rite apa rate de 1 i P it care au 0 p ute re variab ila ~i varturi de diferite rnarimi.

o ~i e Letcoane cu 0 putere de 30-100 W pentru circuits i.mprimate $i conductori subtiri din cupru, aluminiu. e Ciocanul de lipit dotat cu un cap eros din cupru, utilizat la lipirea conductorilor marl, Putere de 300-600 W o Pistolul de lipit pentru lucrari de serie sauindustriale cu conductori standard, Putere 100-300 W

CD C? $:ll en co

:3

CD

co

Montarea unui comutator extern

<

I

e Dupa ce ali mstalat pe perete cablul extern ~i elementele de fixare, lntroduesn corpurile diblurilor in gaurile din perete.

o A~eza!i cutia cornutato ru lu i pe perete si pnn gaurile aflate pe spatele ei pertorati peretele pentru a introduce diblurile.

e lntroduceti suruburile diblurilor la locullor ~i ln~urubari strans cutia pe perete.

o Scoateti tirele erectrice din tubul izolator. Dazizolati-le la capete cam 5 mm.

e Ta:ia!i cu un cutter capatul cutlei in a9a fel incat sa va rezulte 0 deschldere eu diametrul egal cu eel al eablului dln perete,

8 lntroducef cei doi conductori In bornele comutatorului Tncastrat Tn masca cutiei 9i insurubati,

e Placati interiorul gropii cu caramizi. Ca alternatlva, puteti tolesi un mic put din cirnent deja existent sau untub de ciment ingropat.

o lntr-un ~aA! (Circa 25-30 em adancime) introduce!i cahlul de Irnparnsntare, care trebuie sa ajunga la 0 groapa adanca de 50-60 em.

64 Fi~e de inrerventii

e Bateli cu un ciocan elsetrodul (0 leava din alarna, cupru sau fier galvanizat de 1-3 cm diametru si 60--80 cm lungime) cu virful in centrul gropii. Lasali Tn arara circa 10-15 cm din el.

--

o Incastrati cablul in aceasta deschidere 9i lmpingeti cutia pana cand diblurile intra in gauri.

e Irrcheiatl montarea comutatorolui tnsuruband masca cu capac peste eutie.

T mparnantarea

0' LegaV cat mai strans (mum ce suruburi sau cositorire) cablul de tmpamantare la electrod, izola!i legatur,a cu banda, apoi acoperif groapa cu un capac.

o Dupa ce ati adus In punctul darit un cablu (zidit sau aplicat pe perete), pertoraf peretele si fixali diblurile de sustinere.

o Faceti Tn asa fel Incat firele electrice sa nu iasa de sub masca veiozei apllcata pe perete.

o Scoatef din perete, in punctul dorit, un tub cu fire electrice. Gauriti peretele ~i fixati d1blurile de sustinere la locul dorit.

Montarea unei veioze pe perete

• Fixati pe perete cu ajutorul suruburilor dlblurilor masca de susttnere a vei ozei si trecetl prin interiorul ei tubul cu firele electrice.

o Puneti corpul veiozei peste rnasca, Anumite modele se flxeaza singure, altele au nevoie de 2-3 suruburi,

e Taiati cu un cutter partea din tub care este in exces. Tn timpul operatiunii fiti aten] sa nu deterlorati lzolatia firelor electrice.

o Puteti introduce becul, In anumite cazuri, poate fi reg lata cistanta dintre bec ~i suport.

e Fixati apllca pe perete cu ajutorul diblurilor ~i lasati sa treaca in i nteriorul sau tubul cu firele electrice. 1 nsu ru bati cablul de lmparnantare.

e La baza suportului se ami mufa in care introducetl firele electrice. Strange1;i bine cu suruburi mici.

o Veioza are 0 muta unde lntroduoeti firele electrice (dezizolate la capete). Stranqetl suruburile.

Gin cazul in care nu se aprinde becul, controlati cu un aparat de masura daca tensiunea aiunue la veioza.

Aplica de perete

o Dupa ce ati verificat caca tunctloneaza, puteti aplica ~i fixa abaiurul transparent. Anumite modele se fixeaza cu un surub mlc.

Fi~e de interventii 65

CD C') C) C/} CD

3

CD

CD

Pentru 0 a garanta un schimb optim de ealdura eu rnedlu' exterior, este foarte lmportantsa men-

1ineli fara. prat (curatanccu asplratorul) serpentma de pe spatele frigi·

derului ..

..... Folosirea Itldelungata a un iJi frig idsr este pri ncipala canza a. aparitiei unnr meonvenlente. Acestea pot fi, lnsa, remeclate fara marl difkolta~i" Rugina ~i deter.iorarea garniturii u~ii sunt principaleJe probleme, dar cu unele lucrari simple puteti repune In tunctiune frigiderul. 0 Quail ~i frecvenUi intretinere a frigiderullIi ii prelunge~te consitle:rabil viata,

De multe ori, zgomOtul pcate e fi cauzat de instabilitatea moteruha

Este de ajuns sa 11 mlseatlnsor pentru a verifiea daca.e fix sau nu. Pentw a imobiliza motorul.poats fi suncienta strange~ea buloanetor careil flxeaza

pecorpulftiqioerufui, Iolosind 0 cheie potrivita.

f) Uneori, frigideml produce un zgomot suparator deoarece spirele serpentinei sunt dezlipite us, pe gr.iHar. lnterveniti legand spirele eu un 1rr metallc laolat eu plastic.

A

lntretlnerea frigiderului

Este foarte 0 important sa. controlati ve rtical itatea fri gideru I ul, Acesta trebule sa stea pozitionat usor pe spate. Eventual, reg lati "pic io russle" de sub

triqider.

e Verifica~i frecvent uzura .picioruselor" pentru a asigura intotdeauna 0 stab il itate pertecta naca sunt dete ri orate, senlmbaji-le,

lniocutrea 0

garniturii de pe usa frigiderului ss face foarte sirnplu: este de ajuns sa 6

extrageti pe cea veche.

e Fixati noua gam itu ra re poztnonanc suruburile de pe margini.

Alte interventii

,

o uaca gratarul posterior prezinta pete de rugina poate fi tratat cu 0 substanta fmpotriva acesteia si cu lac acrilic.

e Intrerupatorul care actloneaza becul, daca nu mai tunctioneaza bine, poate fi demontat si uns, e Termostatul care nu tunetioneaza se 1~locuieste foarte user deconectandu-l de la cablurite care 11 tin leuat de compresor. Binelnteles ca lnalnts trebuie sa seoateti frigiderul din p(iza. o Tot eu frigiderul scosdln priza, puteti inlaeui beeul dtn interior eu altul identic.

Fi~e de interventii 67

CD C') ~ Cf)

CD

3

CD

CD

68 Fi§e de interventii

... Soba .nconornlca" S8 gase~te in special Tn easels de la tara atat ca element ornamental, cat ~i ca element complementar al instalatiel de incalzire. a soba economica de buna calitate se poate dovedi destul de scumpa, dar daca sunteli Tn posesia uneia vechi, puteti sa 0 repara1i prin cateva mici interventii care privesc atat buna ei functionare, cat sl as pectu I exte ri 0 r. In exterior poate 1i curatata cu a crerna pentru tonta (ceara) sl cu un detergent normal.

o ~i 8 Dupa ee ati seas plita 9i atl curatal focarul, masurati vatra pentru a sf care sunt dimensiunile caramizilor refractare ce trebule introduse.

e Se inlaturii vechiul toear caca e croon sau e crapat.

o Placile focarului se traseaza dupa ce au fost rnasurate si se fasoneaza cu un flex dotat cu 0 lama pentru piatra,

e Dupa ce ali eliminat toate resturile vechiului focar, asezati Tn vatra buca1ile noi de cararmda refractara, Spatiite goale '{or fi umplute irnediat,

1'0.

Intretinerea sobei

,

o Tencuif cu mortar adezlv ~i urnplef spatille qoale. Utiliza!i soba dupa ce s-a uscat totul foarte bine.

Aragazul

Folosirea cotidiana, uleiul de la triptura ~i lichidele ce sar Tn timpul fierberii pot deteriora aragazul. Trebuie sa actronaf periodic pentru a elimina aeeste posibile cauze.

Pentru 0 o cu ratare In profunzime, scoateti ochiurile, slabiti suruburile plitei aragazului ~i scoateti-o descoperind astfel spatiul conductelor.

Curatali gaurile e ochiu rilor (astupate de restu ri arse) cu un betioas din lemn si lasati-le in apa cu un liehid solvent

Tnvartiti putln e surubu de reglare a presiunii cu 0 surubelnita pana cand obtinetl 0 flacara acceptabila, atat la minim, cat ~i la maxim.

e Cu ajutorul

unui aspirator elirninati toate rezlduurile, spalati cu un dete rge nt special plita, cuptorul ~i ochiurile.

o Daca gazul care ajunge la ochiuri nu este sufieient, trebuie sa reglati presiunea. scoaten butonul de comanda care poate fi fixat prin presare sau cu un surub.

G Daca tlacara nu este unitorrna, desuubaf duza din capatul tsvii de gaz ~i curatati orificiul p ri n ca re acesta trece. Hernontati sl taceti 0 proba.

Fise de interventii 69

, ,

Fise

,

de interventii

,

Gu aspiratnrel 0 eliminati de pe calorifer, Tn special d i btre-efementii acestUia, pratul9i murdaria.

Inainte de e a vOQsT caloriterul, acoperm cu M:rtie adeziva toate par-

tile pe care nu dori!i sa Ie vcpsitl,

;,

~r

I I

... Caloriferele, in special cele din tonta, putin retro, dar care se mai gasesc inca in locuintele vechi, se umR[u de p~af ~] murdme, De .aceea, in afara unei curatari perlndice, este necesara 9i vopsirea lor frecventa Este vorba de olucrara foarte sirnpla, dar care presupune respectarea catorva reguli ea, spre exemplu, aceea de a inehide instalatia de fndilzire. Vopseaua trebuie sa fie aplicata pe caloriferul rece.

e Ellrninati eventualele pete de murdarie tolesind un detergeni 9i 0 carpa uda, Daea nu esta de aluns, curaiati CL. o perle foarte aspra, lnslstand mai ales Tntre elernenti,

o intinde!i sub calorifer cateva ziare pentru a proteja podeaua de evantualele picaturi de vopsea.

70 Fise de interventii

, I

\ J'-"

,..J ~~~--" _ ~~

i~ ,

~,

Tncep'ep e vopsirea caleriterului de la pat1i1e _ exterioare, cele aflate la vedere. Nu uitali sa vop-

sitl caloriterul ~i

dedesubt. I

Reconditienarea caloriterului

,

o Pentru zonele mai putin aceesibile, tolositi 0 pensula eu cot pentru a putea vops! ~i spatlul dintre element'.

e Daoa rnurdaria persists ~i alblrea nu e suficienta. retacef zuaravealain zona respect iva ..

Petel.e care 0 -: :-;._ apar pe perete, 'D---asa-nurnitele :::::::---

"musfati de fum", din cauza iradierii _ caldur], trebuie

eliminate fblosind unburete inmuiat intr-un rnalbitor.

If· .. ~

inlocuirea caloriferului

Dupa ce ali oprit lncalzirea ~i ati seas 0 vechiul calorifer, trebuie sa taiati si sa inlatu rati veeh i I e bare de s ustine re din fier. in lccul lor fixati douadioluri, tacute special pentru a sustine noul calorifer.

Noul calorifer trebuie suspendat e Tn carligefixate pe perete. Hementii rnoderni din aluminiu sunt sufieient de usori pentru a va usura munca.

Supapele de retinere $i de control e (repa rtitoarele) se conecteaza la cal arife r prin intermediul unui inel rnetalic eu uarnitura

Inelul se strange CU 0 cheie .papaqal" ,0 dar fara sa fa flati pentru a n u d eterlo ra filetul.

[ I

o

Fi~e de interventii 71

3

ctl

co

Pentru .... a lubrifia mecanisrnelecete mai delicate. tolosif un flacon cu ulei, dotat cu un varf ascutit (permite 0 aplicare raplda).

Pentru .... alubrifia de mai multe ort ~i mai usor (chiar si cu

un ulei pUlin fluid) folosi1i Q pompita cu varful flexibil.

... Mecanismele masinuor-unelte supuse uzur!i trebuie sa fie lubrifiate cu atentie pentru a Ie face sa tunctioneze perfect. Lubrifiantul trebuie sa fie ales in tunctle de mecanism ~i are proprietatea de a se interpune intre piesele in miscare formand un fel de barlera care reduce frecarea prin contact direct.

<iIIII Pentru a doza fin lubrifiantul ~i pentru a-l aplica In locuri greu accesiblle, tolosin o pipeta.

72 Fise de interventii

.... Aplicati vaselina pe mecanlsmul masinilor-unelte. Tntinoeti-o eu Q pensula, fiind aten!i ca aeestea sa nu se incarce cu prat sau umezeala.

Pentru .. alubrifia etietent mecanismul unul lacat, introduceti

un ulei mai vascos, cu 0 seringa, In spatiul destinat chen,

Daca sertarele .. se Tnehidldeschid eu greu, treeeti pe daasupra marginilor eu sapunul de MarsJlia sau aplicati cu 0 carpa un strat fin de sapun uscat.

Lubrifierea mecanismelor

Cu spray si dispersor

Pentru a putea lubrifia cu usurinta, tolositi aplicatoare eu vart care permit plasarea uleiul exact pe loeul dorit, tara sa iI lrosltl, rlscand altfel sa p1Hati sau sa deteriorati obiectele. uaca cumparatl lubrifiant varsat putstl sa il puneti in mai multe reel-

pie nte. Foarte p raeti ce sunt si tu b u ril e spray dotate c u un tu b foarte su btire, ca re eo nli n u lei u ri sau vasel i n e eu ca ra p uteri I u b rifia ~ii nte rioru I mecanlsrnelor (brcaste, lacate, motoare etc.).

... Lamele uneltetorce taiat (fierastraie de d iferite feluri) pot fi

lu brifiate eu paratlna,

.... Cand pertoraf metals, pentru a nu se lipi spanul de burghiu, umeziti vartul burghfului in petrol sau trclorenlera P uteli crea un mtc "crater" din chit pe care sa il umpletl cu

I ub rifiant.

Fi~e de inrervenrii 73

:3

CD

CD

Pantru aseutirea-O u neltel ortoiosn: un pollzor eu piatra umsda, pus In functiune de un - motor .. Piatra se uda cu apa contl-

nuta intr-un reclptent atlat sub ea.

Pentru a ascuf e c utite Ie, asezati lama 'pe 0 parte si pe alta, paralel eu marginea pietret Cutitul trebuie sa fie mlseat erizontal

d reapta-stanqa,

.... Multe dintre uneltele pe care Ie folosili trebuie ascutite blne pentru a 1i eficiente. Unealta tale precisdaca lamaeste bine ascutita 91 fara 9tirIJituri. Ascutire.a S6 poate face cu 0 tocila cu apa, Foarfecile de tabla si cele normale nu au lame foarte aSGutite 9i se intervine asupra unghiului partii taietoare.

e Iurnati apa In recipientul discului pana cand vedeti ca 0 atinge.Tnv'artl!i discul de cateva orl in asa fel

, Inc~it sa 58 ude bina.

o i nainte de a ascuii lamele tearfecii a.xaminatHe tai9ul 9i- apoi -l1nghiul de til-cere. Agezati lama aproapa perpendicular pe disc.

74 Fise de inrerventii

Lama cutitelor ... poate fi finisata trecand pe deasupra ei cu 0 cremene cilindriea urneda, care ellmlna mieile neregularita~i lasate de pnlizor.

Pentru a ascun .. securea 51 oosorul. folosi1i 0" cute UI)1ezita ml9cand-o lent

lnalnte-lnapcl.

Putetl finisa .... lame le toartecii trecancu-te de gatul unei sticle.

fY

~dO~~~~

Ascutirea lamelor

,

.. Foarfecile pot fi ascunte si cu 0 piatra fina din carborundum, umezita cu putina apa,

.. Daca vedeti ca lamele foarfeeii au "joe" (reoucand capacitatea de a taa), lovili cu ciocanul de cateva ori pe surubu' central.

Un aparat pentru casa

Pentru a ascuti bine lame Ie uneltelor, aveti nevaie de un polizor cu piatra uda cu un diametru de 10-25 em. Discul se lnvarte cu ajutorul unui motor electric, cu 0 viteza de 100-200 rotatii pe minut (deei destul de lent) $i se uda cu apa aflata intr-un recipient. Datorlta acestui

sistem, lama nu se Incalzeste, nu se zuarie $i piatra nu .se clobeste". Unealta trebuie

pusa pe piatra, rniscand-o pe toata latimea ei. 'in corner], exlsta polizaare .casnics" ale carer preturl se vor amortiza imediat dupa ce va vetl ascuti toate cutttele din casa Pentru a putea finisa ulterior talsul lamei, II putef $Iefui cu 0

piatra fina (cute).

Fi~e de interventii 75

3

CD

CO

..... Ruginirea sste un fenomen provocat de oxidarea fieruJui si ataca toate obiectele 'din

metal teres, in special pe cele expuse umezelii. De cete mai multe orl actiunile lmpotrva ruginii nu rezolva definitiv problema 9i va obJiga sa intervanili cu alte metode. ta sfar{>ltul lucrarii, ca treaba sa fie eompleta, vetl aplica 0 suostanta antloxidanta peste care veti adauga cateva strafuri de lac protector.

.8 Pentru a va usura munca (sau daca. obiectul ruqinit este

prea mare) putetl folosi perta metalica acttonata -de 0 bormaslna

electrica

o Pentru a curata zonele care nu sunt la vedere si.puncte: ed If 1- clle, folositi 0 toaia desrnirqhel fixata pe 0 sipea de lemn. Inacest fel, rugina S8 elimina delicat.

Daea obleetul 0 rug I nlt este toarte

dete ri 0 rat, putef sa II curatati cu 0 perie rnanuala din sarma, shmlnand

partlculete de rugina care se desprind usor

Daea rugina e nu se cura.ta user, p uteti interveni eu un 91efuitor, Fiti aten!i sa DU insista~i prea mult pentru ca puteli ceteriora obrectui.

76 Fi§e de intervenjii

Folosind pistolulO cu aer cald sau arzatorul cu gaz pen-

tru lucrari mari (porJ:i, usi, grilaje, panouri metal ice), inmuiati urmele vechi de VQPsea ~i in laturati-le ell spaclul. Apoi, interveniti cu perla pen-

tru a elimina rucina

Un obiect metalic 0 pe care il plasatl sub pamant (sau'in apa) trebu ie sa fie prote-

jat cu bitum. Se achiziticneaza sub forma de bucati care se topesc si se arnesteca Tntr-un reclpientjnCallit, lntr-un spatiu

deschis,

Combaterea ruginii

Pastrarea si Intretinerea uneltelor

, ,

e Pe parJ:iJe lucrate, apllcat' mal multe straturi de grund. Dupa uscare, vopsiti sau lacuili. Daca rugina nu se eUmina cu usurinta, folosi!i un llchld "dizolvant" pentru rug ina, Inainte de vopsea.

8Situmul topit se aplica. pe metalul curatat ~i degresat. Pentru a usura aplicarea lui, pute;i rnUnd e inai nte un strat de smoala cu solvent.

o Lamele nerastraielor $i ale alto run elte de taiat pot fi tratate c lJ pa rafi na lien ida, protejandu-le de oxidare,

e Lamele topoarelor se ascut periodic. Dupa, intindeti un strat de paratlna pe lama.

e Peria din sarma acuonata de a borrnasina elimina rugina de pe seulele de gradinarit.

o Cutitele, lame Ie secerii, coasei si ale altar unelte oin otel tre b u ie sa fie slatu ite periodic cu un $mirghel fin $i apoi tratate eu ulei mineral.

Fi~e de inrervenrii 77

3

CD

CD

-~

... 0 buna izalare a peretilor ~i a padelelor este fundamentals pentru a transformacasa voastra intr-un lac GORfortabll, econom.isind asttel ~i banii de Incalztre, Zone Ie supuss risipei de caldura sunt peretii externi ai locuintei sl pardoseala, Prin urrnaraeste important sa TneeDeri lucrul tocmai eu aesste zone. Datorita materialeler de ealitate care se gasesc in comert, ca panourile din poliuretan sau alte rnaterlale izolanta, pot f aaoper.ite diferite s.upra'fete, cu putinamunea ~i

costu ri red [J se,

.>: f) Fixati cadrul pe perete cu ajutorul diblurilor din material plastic.

-Q Acoperitl totul cu panouri din riglps fixandu-Ie

dj reet pe cad ru I de lemn monfat pentru _ iz@la1Ie. Puteli folosl ~I panoun din lemn natural sau lam brTuintegral, care dau tneaperii un aspect deosebit eonteri nd u-lolstinctie 0/1 Ihtlmitate.

Dac.a vreri 0 sa izola1i un penllte care da in exterior eu panouri din poliuretan, trebuie sa montati (in interior; bineinte les) un ca-

dru format clntr-o

seris de scamjuri eu groslmeaegaJa GU caa a panourilor izolante.

A~ezatie

panourlle dill pcliuratan expandat (sau din PQlistiren) in spatiiie din caoru Talati pannurile masu-

rand E u atentle spatiile. FoTo_sjti un cutter.

78 Fi~e de intervenrii

Daca ati folosit e panourf din riglps, mascaf lini.ile- de joncti:une aplicand deasupra lor 0 banda. Chituili sl aplleat: gledul final.

Deasupra 8 izo latiai, p uteti pune PFL'sau parchetlaminat, care fixeaza bine izolatia $1 pastreaza caldura Lncaperii.

Izolarea perefilor ~i a podelelor

Izolarea acoperlsului

Un acoperis facut din barns de lemn se lzoleaza eflclent introducand intre ele si tigla un material izolant. Alts panouri lzo lante pot f apl: cate pe Intreaga s u prafata i nterioara a aeope rlsu lui, mascan d u-se apoi cu panouri de finisaj.

/

Panou de finisaj

Material izolant printre barne

Barie ra lrn p otriva i nfi It ra!ii 10 r

Panou izolant

o Pantru a acopari podeaua podului sau a mansardei, Intindeti covoare izolante pe toata supratata (poliuretan, vata de sticia, caucinc),

Itp ind u-le foarte bins. In tlmpul operariunii folosiF o rnasea antipraf.

o Deasupra PFL -u lui putsti intinde un linoleum, care este foarte usord 9 curatat,

Un acoparis con"

stituit dintr-o stru etu ra tu rnata in eiment trebuie aeoperit ,Ia partea

superioara GU panouri izolante, peste care se apllca 0 hidrolzolarie pentru a evita infi ltratii Ie. Pe aceasta S8 asaza un cadru pe care S9 pun

bucatile de rigla.

Pise de interventii 79

CD (") Cl en CD

:3

CD

CD

Daca tapetul 0 sa rupe, puteti remedia, decupanc ~i aplicand (') bu-

cata din acelasi material, care sa acopere zona respectiva.

Dupa ce ati e dezlipit bucata

mpta, intindeti /

putin liplci pe

noua bucata de

tapet.

.... Tapetul este 0 modal:itate de acoperire a perstiler interiori

ext rem de delicata: umezeala II peats umfla, o lovitura cat de mica II poate deteriora. f n general, reparatiile nu sunt dificile. Chiar ~i in momentul aplicarii sale se pot iVI anumite problema clasice, gen umftatur! cute sau rupturi.Elaca aceste defecte persista asia indicat sa lnterveniti imediat, inainte ca

hartia sa se usuce complet.

f) Gu un cutter taia!i bucata de ta pet In asa fel incat modelul sa se potriveasca perfect.

80 Fi~e de intervenrii

o Aplicati-o pe pe rete exact Tn loeul celei vechi.

Claslca bula dee aer care se forrneaza adesea sub hartie, trebuie dezumflata prin doua taleturt perpendlculare eu un cutter.

Mai puteti 0 sa eliminatl bula

de aer facand niste gaufi mici cu' ajutorul unei seringi. lnlectail apoi aracet sub

taper.

Daci foaia0 de la extremitatea peretelui tinde sa se dezlipeasca, puteti sa 0 fixatJ cu 0 boreura din lemn bat uta In cutsoare de otel.

Un lipici tacut in casa

Repararea tapetului

CD Aplicati pe perete ~i pe spateie fa9iilor obtinute putin lipici pentru tapet. Folositl 0 pensula subtire.

e Pentru a aplatiza bula tarnponati cu un burete, apasand cu putere, ea sa lipili Mrtia pe perete ~i sa elirninatl aerul.

Oezlipirea tapetului

Daca trebuie sa dati los tapetul de pe perati. putejl sa II umezi1i eu putina apa ealdula (In care puneti o suostanta care lnmoaie hartia) 9i apoi 11 radeti cu 0 spatula. Putett sa Iolosl] ~i un aparat special "de sees tapetul", care produce aburi. Treeeti eu aparatul pe supratata peretelui, obunanc 0 lnrnuiere rapida a hartiei. Tapetul se va dezlipi cu usurinta.

Pe vremuri se facea un lipiei foarte bun pentru tapet eu faina. Este bine, poate, sa cuncastetl aceasta reteta. Se face 0 rnovua din faina de grau, cu 0 groapa In mijloc unde se toarna apa eiHduta. Se arnestesca bine, pana obtineli un fel de piureu lichic. l.asati-i de-o parte circa 0 lumatate de ora si lipiciul e uata 0 posibila alternatlva e aracetul. Trebuie sa i'l dlluatl cu apa In proportle de 50-50%. Cand aplicatl tapetul pe perete, lntindetl un strat de lipiei ~i pe spatele hartiei,

Fise de inrervenrii 81

3

CD

ro

-Pentru a repara-O partes rupta a mochetei, t~ijati a bucatica d.in rnocheta de reze fva ~i asezatl-o

exact deasupra partiideteriorate.

intindeti lipiciul·e potrivit pentru mocheta (prsnadez) pe spatele bucalii noi ~i lipitl-e tn

spatiul ramas liber,

<IIIIIi Mocneta, ca ones forma de acoperire a podelei, se poate deteriorauneori chiar foarte series. Daca daunele nu sunt grave (ru ptu ra, zgarieturi,

ars u ri tacute cu tigara etc.) se pot remedia, dar este bine sa S8 intervin~ imediat pentru a nu se extinde zona ulterior, Pastrati Tn casa 0 bucata de moeheta de rezerva tocmal pentru a face fata acestei sltuapi,

e eu un Gutter tiliali Tmpreuna cele doua bucali, In asa fel Tnc~i.t dTmensiunile lor sa coincida

pe rfect. Sco;;lteti

_ pa rtea deterlorata a machetei 9i cur:atati hine podeaua.

o Penfru a 0 fixa cat rnai bine, bateti marginile bucatii lipite cu un ciocan de cauciuc.

o gau ra tacuta e Gin acelasi mod ::0
cu ligara sauo guma obtinetl un disc co
""0
de mestecat lipita se din mocheta cea CJ
-;
elimina toiosind un noua. Pentru 0 CJ
-r-+
poanson pentru gar- lipire pertecta,
nituri asezat pe punc- oaten deasupra co
C")
tul care trebuie sa fie supratetei cu un CJ
reparat. Bateli pe dea- ciocan de en
co
supra lui cu cloeanul cauciuc.
de caueluc. in acest 3
fel se decupesza un CD
C'D
mic disc din rrocheta
Pentru a repara f) o Partile des-
o rnocheta groasa, cusute ale mo-
un cover, procura- chetel, care nu
ti-va fire de la'na de pot 1i lipite, Ie
aceeasi grosime si puteti coase.
- .
culoare. Taiati cu I ntcarcsf m 0-
foarfeca capetele cheta pe dos ~i
firelor si apoi lipitl- coaseti-o cu un
Ie cu lipici vinilic ac mare, gros 9i
acolo unde lipsesc. curb. Folositi un
fir de lana. Repararea unei machete deteriorate

Simbolurile mochetei

Cand curnparau 0 mocheta, mtormatl-va asupra caracteristicilor specifice diferitelor tipuri. Pe esantioane exista si m b 01 u ri i nte mati 0 nate, ea re in d iea toate prop ri eUiti I e 9 i pa rtlc u larltatl Ie aceste ia.

ANTISTATICA

RE21STENTA LA FOC

PENTRU MEDIU UMED

PENTRU MOBILA CU ROLE

PENTRU 20NE CU TRAFIC MODERAT

PENTRU PODELE iNCALZITE

Fise de interventii 83

<!III Toate mobilele surera In timp a serie de deteriorari cauzate de pete, zgarieturi, fisuri, urnezeala etc. Cu 10- dernanarea noastra ~i GU ajutorul unor prod use specifice se poate remedia aproape orice tel de dauna. Trebuie doar sa fim foarte aten!i pentru a obtlne tot aspectul originar allemnului.

o Petele de apa se scot ~tergand cu a carpa tmblbata cu terebenfina. Eventual, Intindeti si un strat de ceara pentru moblla,

e Petele de cerneala se elimina aplicand pe ele putin unt ~i trecand in asa fel incat acesta sa poata intra in lemn.

e Apllcatl apoi pe unt pu!ina cenusa foarte tina 9i freca!i GU grija,

o Dupa ce ati trecut de mai multe ori cu degetul pe deasupra lemnului, ellmlnau amestecul cu 0 lama. Fiti atenti sa nu zgaria1i lernnul. Pata dis pare camp let.

e 0 crapatura fina pe picioarele scaunelor sau meselor poate fi nivelata aproape complet asezand pe partea cetertorata 0 1)arpa uda cu apa calda. Fibrele absorb apa ~i se ummi.

e Conform aceluiasi principiu, intervenitl pe supratata mobilei. A~ezati 0 carpa uda pe deasupra careia trsceti eu un fier de calcat. Repetali operatlunea

84 Fise de interventii

Pete si retusuri

J ,

o In timp, gravurile 9'i seulpturile fine se urnplu de praf. Eliminati-l, apncane un produs de lustrult eu 0 pensula sau eu 0 perie.

e In cazul deeoratiunilor mai mari, curatati eu 0 spatula. Fili atenf sa nu zgariati lemnul.

e Dupa ce ati eliminat pete Ie, trebuie sa finisati supratata In cazul unui finisaj cu lac, aplicati inca un strat pe toata supratata,

o Daca mobila e tratata cu ceara, aplicati un strat cu a carpa ~i apoi lmindeti-l uniform.

e $i G uaca mobila este deterlorata de carii puteti sa injecta!i Tn gauri un lichid sau un inseetieid spray. Umpleti apoi gaurile cu un chit format din rurnequs fin (eernut eu sita pentru faina) amestecat cu aracet. In fine, ~Iefuiti cu un ~mirghel fin si curatati supratata. Finisati dupa modelul de mai sus.

Vopseaua protectoare

Vopseaua este un produs pe baza de uleiuri naturale sau sintetiee care, aplicata pe a supratata din lemn, creeaza 0 pelicula protectoare ~i transparenta (colorate sau mai putin colorata). Vopseaua poate fi apucata atat pe lemn natur, $Iefuit si curatat mai Tnainte, dar ~i pe lemnul deja vopsit sau ehiar pictat pentru a proteja un alt strat de vopsea transparenta sau colorata. Aplicarea poate fi faeuta eu pensula sau cu pistolul de vopslt. In orlce caz, este necesar sa lucrati Intr-un mediu aerisit $i tara praf. Pentru un finisaj rezistent, trebuie sa aplicati cel putin trei straturi. Pri m ul strat poate fi user diluat faFi de celelalte, Tn asa fel Incat sa poata penetra mult mai user porii lemnului. Dupa ce s-a uscat primul strat ~i s-a Tntarit, $Iefuiti supratata cu a bucata foarte fina de srnirqhel care niveteaza eventualele neregularitati. Elirninati praful de vopsea creat in urma acestei operatiuni ~i Intindeti eel de al doilea strat.

Fi~e de interventii 85

CD () !=).;I en C'D

3

CD

CD

Dad! fisurile 0 sunt putln adanc: si no ave] ietentia sa vopsitl lernnul, acestea pot fi acoperite cu aiutorul unui stick din ceara colorate (cea care seapropie eel mai mult de culoarea

lemnului deteriorat).

.. Suprafata mobilei, cu trecerea vremii, este supusa loviturilor de orice tel ~i deei se poate scoroll, pata, fisura etc. In general, aceste situatii pot fi remediate tara dificultali mari, dar este necesar sa intervenili tara sa pierdeti prea mult timp, evitand 0 inrauta!ire. in cornert, sa gasesc numeroase preparate ~i prod use care va pot usura munca.

e 0 fisura lunga ~i neregulata va trebuiurnpluta cu fa~ii subtirl din lemn rindeluit 'pene), lnmulate l!:l apa pentru a fi rnai moi si flexibile. inainte de a Ie introduce, ungeti-Ie cu aracet.

o Oblineti un rezultat final bun, sletulnd supratata ~i cu a nndea manuala F!li atentl ca penele de lemn sa nu iasa in atara. Nivelati deci cu grija supratata

Surplusul care e lese din fisu ra re-

parata se taie la nivelul supratetei cu un cutter. Fitl atenti sa nu atingell cu lama su-

pratatace reparat.

86 Fi~e de interventii

Oaca 0 piesa 0 de mobilier prezlnta 0 bula cu aer sub furnir, crestati-o cu un cutter pe

toata lungimea ei, apoi udan cu apa ealdura: pentru a inmuia lemnu!.

Portiunea de e furnir deteriorat se seoate eu totul.

Pentru a face acest lueru, trebuie sa udati cu grija zona pentru a 0 inmuia, ~i sa 0 scoateti ajutandu-va de 0 spatula (spaclu),

Aplieali naua G) foaie de turnir (tinuta inainte cateva are ln apa). lnnnzano-o bine eu ruloul pentru a evita formarea buieior eu aero

Repararea suprafetel mobilelor

Gin fisura facuta eu cutterul, introducen aracet dlluat eu 20% apa. Daca este posibil lntroduceti lipiciul totosnc varM unui dispersor

sau 0 serinua,

e Daca mobila este acoperita eu furnir (eu grasimea de 2-3 mm) ~j are o portlune deteriorata, scoatetl-o ~i aplieati alta taind eu preeizie a bucata de aceeasl dimensiune ea a celel lnloculte.

C Supratata care trebuie reconditionata se sletuieste pentru a efimina neregularitaiile ~i pe ea se aplica un strat uniform de aracet diluat cu 20% apa.

.. Neua foaie de furnir trebuie sa se usuce perfect peatrua fi siguri ca s-a fixat definitiv. Excesul de material de pe margini se taie eu un cutter.

Pentru a se lipi • \

cat mai bine, tre- ,

ce] pe deasupra

eu un rulou din

caucluc sau ternn,

apasand puternic

pe supratata, Apoi

a~eza~i deasupra 0

greutate 5i lasati-o

timp de 24 de are.

Fi~e de interventii 87

CD (') s::u en CD

3

CD

CD

UMEZEALA Deplasati piesele de mobilier cele mai grele~i controlati dacil. in spatele lor sunt pete mari de umezeala care afecteaza peretele ~i mobila.

MOBILA Curatati spatele mobilelor cu ~mirghel ~i aplicati un strat de lac protector. In cazul umezelii de pe perete interveni~i cu 0 vopsea anticondens sau antlnuceual

l.ucrari de Intretinere penodica; pereti si acoperis

ACOPERI~URI[E

Verificali stabilitatea ~i integritatea tiglelor si a cadrului. InIOCUi!i 'elementele rupte. Fiti atenti sa nu deplas-ati pe cele aiaturate si sa nu sparqe] altele.

CO~URILE

lzola] "crapaturelele'( cosului ~i umple!i eu eiment crapaturile mai largi. Izola1i ~i crapaturile de jur-imprejurul co~ului.

JGHEABURlt~

Curala!i jgheaburile de trunze ~i alte depuneri. Asigurati-va ca nu ramane nimic in interior ~i ca nu sun! sparte.

PERETII EXTERNI

Pentru a elimina diversele pete de pe pere!ii externi din cariimtda, fOlosilj un Iichid Cli reactie acid a aplicat GU 0 pensufa. Apoi neutnilizafefectul cu mull! apa (prin spalare).

ZIDURILE EXTERNE

Unde a cazut tencujala dintre caramizi, umple] spaliile cu ciment. Finisati, trecand printre ele un capat de leava din fier sau plastic, care ereeaza un san] tJ~or rotunllt.

TENCUIALA

Crapaturile din tencuiala zidului extern al easel trebuie reparate cu mortar de ciment (sau .ciment alb) sau cu mortar de var.

INFILTRATIILE Suprafetele acoperile eu smoaHl. trebule sa fie exam inate ~i reparate cu bucaJi de bitum sau cu lichide bttuminoase intinse cu pensula, daca sunt coar erapaturi.

ACOPERI~URILE Aplica\i benzi impermeabile de-a lungul jonc!iunilor dintre terase ~i alte su pratete plane sau de-a I u ngul jgheabu ri lor.

Benzile se lipese cu bitum lichid,

FISURILE Fisurile externe dintre pereli ~i cadrul usucr se umplu cu spuma cu expansiune (daca sunt late se umplu cu produsi siliconiei sau acrilici).

PERET" EXTERNI Dad! perelii extern sunt afectali prea mult de umezeala care 58 infiltreaza din pamant, introduceti materiale tip bariera rmpotriva u mezelii ~i tratati peretele cu lichide siliconice care usucainteriorul zldului,

88 Fise de interventii

ZUGRAVEALA

Zugravelile axtarinara, gen "Goaja de portocala' seu rustice.pot Ii curalale de prat si smog prin spalarea ell un jet

puternic de api ..

POD.ELEL& Podelele trebuie spalate eu substante adscvate (putin causnce pentru pietre ~i eu u nele siliconice pentru placi

" csramice),

FOSA SEPTICA Cine are 0 fosa septica trebu ie sa verifiee n!velul de incareare (u mplere) ~i, daca este necesar, sa solicite aiuto rul special istul u i psntru a 0 eura1a (vidanj).

o Lama ma~jnii de N.iiat iarba S8 sccate eu 0 chele .. Daea nu lese lmedlat. 1.olosiF un eiocan pentru a 0 desprinde,

Lucrari de lntretlrere pertodica; ataras: Tn grad ina

e lama poate Ii aSGutita eu un polizor u nghi u lar (flex} ell disc. Hespectati ungh iul de lnelinare a tai~ului.

e Bujia S8 curala ell 0 perle metal i.ea. Daca electroz!i su nt prea distanta!i.,.apropiati-i prin batere u$oara.

G Comrola] n.lvelul ulelulu si, daGa este scazut, completat! cu cat este nsvole,

e Inainte de a rehtroeuce lama la loeul ai $i a rn~uruba pi u I i!a, apliea] pe tai~ putina unsoars.

o Daca careasa e aeoperita eu pamant $1 restu ri vegetale, eu ratati-o cu un spaclu ~i 0 perle de sarma.

STALPI ~I GRINZI

in locuiti stalpii putreziti ai

stresi n ii sau ai verandei, pri n simpla rldicare. in prealabi I, sprijfni!i streasrn eu stalp! provizori.i! Schimbap-i cu u nii tratat! cu substante de proteetie.

SCARILE.

Reparali treptele exterioare, scarile $i cantu I eu eiment foarte rezistent. Folosi!i bucali perfect masurste si taiate pentru a n u gre$i dimensi unile.

:3

CD

CD

ALEILE

U mp let! Ofopile $1 erapaturile de pe alelle astaltate eo un astalt rece, pe care il aGoperit! apoi eu nisip. Seintare9te in eateva zile.

o La sfar9itu] fieearu'i anotimp este bine sa seoateti bujia ~i sa verifieati starea in care se gasesc electroziL Se seoate eapaeu ~i 58 luereaza cu 0 cheie.

Q Scoatef filtru I de aer $i cu ra!a!i lceul cu petrol 9i motorlna, apo'i. cuopensulli.

Fise de intervenrii 89

Blocali capul ciocanelor .. (mari sau mici) care S8 misca, lntroducand pene din metal intra acesta ~i extrernitatea cozii, fixand-o.

Spatulele din otel .. pot f curatate de chit sau adezivi cu ajutorul unui pistol cu aer cald care inmoaie materialele dure.

Suru balnitele si dal!i Ie .... pot fi asculite, apasandu-Ie toarte delicat, GU un disc abraziv fixat de un bane.

Curatati unellele electrice, .... periati-le, ungeri mandrinele $i $Iergeti de prat carcasele. Pentru a curara nu folosi!i aerul comprimat, deoarece spanul ar putea patrunde in mecanism.

Penlm a curata larnale .... flerastraielot 10105i1i 0 carpa irnhibata cu benzina, apoi frece] lama $i dintii printr-un sapun uscat de rute.

Cu 0 piatra abrazlva .... spsciala (uda) cu varf, puteti ascun lamela. Atentie la unghiurile de incllnare ale tai$ului.

Lucran de Intretinere perlodica: scule

... Pentru a retaee U~OF tai$ul foarfecii, folositi a sticla ~i mi~ca!i foarfeca ca ~i cum ati vrea sa taiati gMul stlclel.

... Pentru a ascuti cutitele folosili un polizor cu apa ~i rotape lenta. Treceri lamele pe deasupra tara sa apasa], deplasand u-le rapid de la dreapta la stanga .

... Intrelineli manerul pllelor, raspelor ~1 al altar unelte, scolandu-Ie pe eels oars se rnisca $i punand altele noi. Aplica!i adeziv in cavitate a unde intra manerul pentru a-l fixa .

... Pensulele uscate, inainte de a fi puss la lacullor, trebuie zbarlite usor sl umezite cu cateva picaturi de ulei mirmal, pentru a Ie mentine moi ~i

flexibile. •

.... Pensulele rotunce $i mari (bidinelele) pot fi infa$urate in foi de aluminiu ~i stranse apoi cu un elastic, psntru a rnentlne perii compact.

.... Pensulele pline de vopsea uscata lasati-lelntr-un borcan cu solvent. Pentru a face aces! lucru, gaur1!i coada pensulei ~i introduce] un cui care 0 va sustlne deasupra gurii borcanului, scufuncandu-se in solvent doar perii.

90 Fise de interventii

SIGURANTELE Ccntrola] starea tleearei sig urante a instalatiei electdce. Scaateti-Ie ~i repune!i-Ie la locu lor controland mal lntai dadl conlactul e oxidat. Oaca se impune,

curalati cu un ~mirghel fin.

TABLOUL ELECTRIC r nch ideti ~j deschideli lntrerupatorul general pentru a controla daca functioneaza. Oa!i drumul tuturor aparatelor electrocasnice din caw pentn a veri fica daca declan~eaza comutalorul tarmic.

PRIZE.

Faceti un tur ~i verificati oaca to ate p rizel e sau co m utatoarel e sun! fixate bine In peretesl caca tu nc!ioneaza cu m Irebuie.

Penlru a schimbaturtunul ..... de gaz care s-a rigidizal ~i deci este exp us pierderi lor, slabili inelele melalice, apoi taiati-lla capat cu un cutter.

Introduce!i tubul nou ... Tn robinetu buteliei 9i In pu nctu I de ali rnentare eu

gaz ~i strange!i cu un colier pentru a garanla rezisterta

Pentru a in I ocui butela .... de~uruba!i ceasul al caru i inel metalic trebuie rotit Tn

sens contrar aeelor de ceasornic.

t.ucrari de Tntrelinere perlodlca: diferite verincsn

Butelia aragazului

GAl

La neeare doi ani inlocuiti tubul !lexibiJ care conecteaza butella la aragaz. Ve rilieali legatura aplicand eu pensula un strat de apa ~i sap u n, ca sa ved eti daca s u nt plerdert

APA

Controlaticontorul de apa daca nu picur~, i nchldeil toate robinetele ~i veri1icati daca Tnregistreaza vreun flux de apa (daca da, tevi Ie din oasa cu rg pe undeva).

CO~URrLE DE EVACUARE Verificali cosurlls de evacuare ale centralei termice, boterelor sau sobelor apropiind de gura lor de i ntrare 0 tigara apnnsa. Oaea lumul nu se evaoueazs, chernati un specialist ca sa !aca tirajul.

..if Folositi 0 garnilura noua cind inlocuili butelia. Garnitu ra se a$aza in inlerio ru I pi u I ilei inelare $i se in9u rubeaza robinelul pe butelie .

..if Pentru a regia Iluxul de gaz invartili buto nul special de pe regulatorul de p resiune (ceasul).

.... Butel ia trebuie sa lie asezata intr- u n d ulap sau intr-o boxa micula aflata in atara locu i ntei pentru a evita once pericot

Fise de interventii 91

, ,

3

CD

CD

lntrennerea si repararea aparatelor electrocasnice: garnitura ~i cureaua ma~inii de spalat

o Daca cursaua de transmlsle a motorului e uzata sau aluneca, aceasta trebuie Inlocuila. Gu 1) cheie fixii, slabiti suruburile care fixeaza rnotorul, impi ngeti-I putin ~i siabifi eureaua.

~ 8flupaeeatiseos

cureaua vecbe, asesatl-o pe cea noua pe tambur Noua . eurea trehule sa aiba lungimea potrivita.

Garnitura hubloului 0 e sliibitii si se pier-de apa.

Pemru a 0 Tnloeu i, scoateti piulita inelar§. care 0 fixeaza si extrageti garnftura eu mana.

Dupa ee ati lntrodus fJ

o garnitu ra identiea eu cea veche, aplicali pe ea piulila inelara anterloan. In unele

cazuri, garnitura poate avea un inel intern rigid.

810cati eu suruburi piulita e i nslara a garnitu rii. Faceti a probii, umpland rnasina cu apa ~i linan~ hubloul lnchis, Daca mai lese apa, scoate] plullta $i a$8za!i mai bine garnitura.

e Ridicati motnrul, tille!i intinsa cureaua Stni.ngeti piulilele. Til tim p cestrangeti 9uruburile, altcinsva trebule sa tina motorul ridicat.

!o""

A ~

I ntrefinerea si repararea aparatelor electrocasnice:

pompa ~i rezistenta ma~inii de spalat

~'i

f.,9'l1

Pentru a 1nlocui pompai 0 de evacuate care AU fu ncponeaza Irebuie sa a deconectap de la tuburile de alimentare ~i scurgere.

Seoate!i ineleJe metal ice care fix€laza tuburile de cauciuc

o Oaca rezistenla de incalzire a apei nu functio-

, '

neaza, scoatef firete elec-

trice din suruburile de strangere ale mutelor.

Pentru a scoate pompa,. desface!i suruburile care 0 ti n blocata (in general de earcasa motorului) cu 0 ~urubelnita.

8.Baza rezistentei e fixata de eUlla cu pfulite ~i suruburl SlaMi si scoafefi surubu-rile cu e'hgia flxa ·sau' cu 0 ~urubelni!1t

Putef desehide pompa e

~i inliUura dopul sau schimba "girantul". Apoi puneti-o ra -lee (sau lnlocuiri-o eu una noua), strangeli suruburile

~i conecta] Iurtunul.

e Extrageli rezlstenta ~ivede] daca are oepunen de calcar. Daca puteti Gurala!i-o, dar dac-a n.u reu-~iti sau este arsa, 1nlocuili-o,

92 Pise de inrerventii

A

lntrennerea sl repararea aparatelor electrocasnice:

plitaelectrica si hota

'"

lntretinerea si repararea aparatelor electrocasnice:

. aspiratorul sl rnasina de lustruit podeaua

Qaca urwl din ochiurile .. araqazulul electric nu functioneaza, verificaF legaturile care atung la par1ea lnterioara a uchiului, in mod normal desuruband plila.

Qaca legaturfle sunt in buna .. stare, demontati ochiu!. tnloGuiti-l cu un u l identic sau verifieati eu un aparat de rnasura continuitatea rezistentelor interne.

Hezistenta tubulara a .. euptorului se inloeuie~te scotand-o din alveolele IR care este inserata. in cazul anumitor modele, trabuie sa dasurubatt dOLIa piulite inelare.

Curatarea sistematica'" ~i repetata a aparatelor electrceasnice sste conditia esentiala pentru buna fun'e-

, !ionare a acestora

lnstrucfiunile rue utilizare" trebuie stud late foarte bine inai nte de a incepe curatarea

Cu un aparat de masura .... pute!i sa faceti 0 prima proba rapid a in ceea ce prive~te buna funcfionare a prizelor, cordonului ~i intr.erupatofului unui aparat electrccasnic

.. In cazul hotei eu un ventilator aspirant ~i eu burlane de eliminare a fumului, este necesar sa demontaf ventilatorul 0 data pe an pentru a elimina grasimea dspusa.

.... Cmatati ventilatorul eu 0 pensula uda ~i cu detergent de vase. Apoi remontatl ventilatorul ~i motoru!.

.. In cazul eeluilalt tip de hota - cu reelrcularea aennu - trebuie sa sehimbati filtrul hotel (cu carbon aetiv). Pre" filtru I poate fi noar spalat.

.... Desch lde1i spafiu I u nde S8 afla motorul ~i senate] filtrul (adesea din burete de poliuretan) care i1 apara de praf. SpalatH eu apa ~i stoarcet-l.

.II( Daca motorul nu fllnctiQneaza, verif,ieati daca ca~bunii sunt uzati sau nu. In aeest caz, inlocuiti-i.

.... Daca lntrerupatoru: e eu pedal a sau el:l presiune, unge1i-1 cu ulei (spray) in asa fel incat punerea sa Tn tu nc] u ne sa S9 faea eu u~urinta.

Fise de interventii 93

co

,2

Cf) co

3

CO

CD

Intretnerea ~i repararea aparatelor electrocasnice: radiatoruI electric

in cazul unui radiator 0 eu rezistente, este de cele mai multe ori neeesar sa interveniti pentru a inloeui unul sau mai multe elemente ale rezis-

te ntei eand se ard.

Seoate!i gratarul protectorf) slabind suruburile. Apei deschideti partea din spate a radiatorului, pentru a avea acces la plcinarele sl contaetele rezisten!elor.

Senate] mufele ~i apasati e picioru~ele reztstentslcr Tn asa fel incat sa Ie puteli detasa

e Senate] rezistenta arsa ~i inlocuili-o cu unanoua Refaceli contactele. Puneli Tn tuncpune deschizand ~i lJ1chizand intrerupatorul. Ccnstata] buna funcflonare.

e Rezislentele aeroterrnel se extrag ~i se deconecteaza user pentru a fi lnloeuite.

G lnlocuirea rezistenlei eilindriee a radlatoarelor eu parabola (oglinda ~eflectorizanta) nu va pune niei un fel de pToblema: este de ajuns sa 0 seoate!i ~i

sa 0 lntroeueeli pe eea neua.

A. • I

lntrennerea ~i repararea aparatelor electrocasnlce:

boilerul electric

Rezisten!a bollerulul poate 0 prezenta depuneri de calcar sau poate fi arsa. in aeeste cazuri trebule sa 0 inlocuili cu una noua

Dupa ee ali oprit apa, e deeoneeta!i tubu de ali mentare eu apa rsce, desu ruband eu 0 cnee .papaqal" inelul metalie de deasupra supapei de siguranta.

PUl1e!i 0 palnie legata e la un furtun sub gura deintrare a apei red ~i deschldeti roblnetele apeL calde pentru a permits aerululsa intre. Apa va ie~i din

boiler ~1, pri n fu nun se va scu fge in canallzare.

o De~uruba1j disc~1 coneetat la rezistenta dupa ee ati deconectat oonductorii etectrici Seoate!i rezistenta.

e Daca reztstenta prezinta putine depuneri lasatr-o intr-o sollJrie eu 50% acid clorhidric. Protejali-va mafnile cu manu~ ~e cauciuc. Daca prezinta prea multe depuneri, inlocuiti-o.

o Remootali rezlstenta sl conectap-o la tenslune, Reglati termostatuLcu 0 surubelni\a. Oaca it reglati la ° temperatura prsa ridicala, crustele cte calcar se fore meaza foarte repede,

94 Fi~e de interventii

,..

tntreunerea si repararea aparatelor electrocasnice:

fohnul

Daca tiihnul nu mar produce 0 aer eald trebuie sa ii iniocilili rezlstenta. Pentru a face aces! lucru, destacsn-: deschizand una ointre eele doua parti care 11 compun

Deconectati rezstenta 8 de conductorii eleotrlci de alimentare. [laca este. suda-ta dezlipi!i-O GU U n letson Apoi extrageti rezistenta

inlocuitj-o GU 0 rezlstenta e identiea. fn timpul montaril, evila!i sa atingeli rez.stenta eu degatele.

o Daca aerul cald nu esle Impins in afara, s-ar putea ca venlilatorul sa fie blocat de un corp strain sau sa se fi stricat. Dupa ce ati desehis f6hnul, centrolati daca vennlatorul se invarte. Daca este strieat, inloeuitH.

e Intrerupatoru este un punet delicat al fiihnului deoarece esle folosit foarts mult. Daca esle stricat, deconectati cond uctori i ~i fnlocuiti-l. Apoi restabilili

co ntactele.

o Inainte de a fnchide fohnul, curatari cu grija interiorul sau eu Q pensula subtire, Tn asa fer Tneat sa eliminati firele de par sau alte corpuri straine.

,..

tntretnerea ~i repararea aparatelor casnice:

fierul de calcat

CabJul de alimentare uzat 0 trebuie 1nlocuit imediat. Pentru a face acest lucru, scoaleti plac~ta posterroaraa fierufui de calcat, pentru a avea aeces la mufe.

Daca eablul eSla partial f) uzat, taiati parteadeterterata cu foarfeca electrleanul ul ~i . apoi refaeetilegaturile. E de

pretera; rnsa, 0 Inlocuire eompleta eu unul J:10U.

Cur~tali capetele firelor e electri.cede materialul iwlant. Atentie sanu{aiati sau

, . ,

sa ceterioran firele metalice.

o CU 0 ~urubelnila des-· prindeti conductorii vechiu-

- ...... lui cablu din mate. Seeatef cablu'l deteriorat.

e CaRd inlocui!i cablul de alimentare, schirnbaf ~i man~onul prin care trece aeesta eu unul neu

e Introduce!i ~i fil<ati firele in mufe: taza, nulul \>i impamarnare (galben-verde). Strange!i suruburlle, Daca

trebuiesa inlO.cui!i rezistenta, slab iIi bornele ~i seoateti terminafii rezstentst

Fi~e de interventii 95

:3

CD

CD

@ De taeut in casa

Reparatjile casei mele

o Unelte delucrusi materiale

,

o Micireparatii utile

o Sfaluri si curiozitati

, ,

C and avem de-a face cu 0 lucrare de intretinere sau de reparatie (inlocuirea unui geam, a unci instalatii sanitate, montarea unei lustre) nu putem sa apelam rntotdeauna la un meserias, Majoritarea acestor operatiuni pot fi rezolvate Hid mari dificu.ltati. Insa este necesar sa cunoastern bine tehnicile de baza,

sa folosim uneltele porrivite ~i sa stim cum

sa evitarn orice fel de pericol, Vom descoperi impreuna ca putem face multe lucrari tara

nici un ajutor, in final Bind rnulrurniti de rezul tat ~i fadnd economii considerabile.

in aceeasi colectie

, !

Gradina casei mele +

Decorarea casei mele +

Zidaria casei mele +

Reparatiile casei mele +

www.cditura-art.ro

III III

978-973-124-241-5

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->