3. LACUL SF.

ANA (Muntele Ciomatu)
3. 1. Date generale Zona Bodoc - Ciomad se incadreaza in Carpatii de Curbura. De mica suprafata, cuprinsi intre valea superioara a Oltului (V) si vaile Riului Negru, Casin (E) acesti munti se ridica la numai 1241 m in virful Carpinis (Bodoc), si la 1301 m în vârful Ciomatu Mare. Elemente de atractie sunt izvoarele minerale cu emanatii de dioxid de carbon. Muntele Ciomatul este un tinut vulcanic unde se dezvaluie drumetilor peisaje inedite; el se infatiseaza cu doua conuri vulcanice gemene, Ciomatul si Mohosul (fig. 3.1), dintre care primul are craterul inchis, adapostind lacul Sf. Ana (7 m adincime), iar celalalt are craterul deschis la nord-est, respectiv tinovul cu acelasi nume. Interesant este si muntele Puciosul a carui grota emana dioxid de carbon, gaz care ocupa la parter un strat persistent. Zona turistica este pusa in valoare de statiunile Tusnad, Balvanyos, precum si de localitatea Bixad, de unde pornesc poteci turistice marcate.

Fig. 3.1. Masivul Ciomatu văzut de pe şoseaua Tuşnad-Miercurea Ciuc (foto T. Brustur, august 2008)

Din punct de vedere geologic un rol esen ial l–a jucat activitatea vulcanică, care a modelat această zonă prin crearea unor cratere (într-unul se află unicul lac vulcanic din România, Lacul Sfânta Ana) şi depunerea materialului rezultat în urma fenomenelor vulcanice din pleistocen pe povârnişul conului vulcanic. Din punct de vedere hidrologic conul vulcanic este erodat de numeroase pârâiaşe dispuse radial şi care sunt colectate de pârâul Valea Roşie. Clima este temperat continentală cu veri relativ răcoroase şi umede şi cu ierni geroase. Vânturile dominante: vara dinspre nord şi est. Precipitatiile oscileaza aici intre minima de 480 mm si maxima de 880 mm, media pe 15 ani. Temperatura medie este cuprinsa intre aproximativ 7,2 – 7,5 °C. 3. 2. Date geologice şi hidrogeologice Teritoriul jude ului se află în zona de coliziune a plăcilor cu fundament oceanic şi continental. Axa acestei structuri este reprezentată prin roci cristaline (metamorfozate) precambriene, peste care, în unele zone, s-au păstrat rocile predominant carbonatice, depuse în era mezozoică.

Acest număr se completează cu 201 specii de macromicete şi 94 de specii de briofite. deplasându-se spre sud. având ca efect intense fenomene postvulcanice. iar Harghita în întregime pe teritoriul jude ului. Fraxinus ornus. formată din roci sedimentare mezozoice şi paleocene de grosime foarte mare. Mai la sud apare numai în câteva iviri în depresiunea Ciucului de mijloc (la Racu) şi în valea Vârghişului. colmatate cu sedimente lacustre tinere pliocene-cuaternare. de vârstă ter iară. ultimul edificiu fiind craterul lacului Sf. Siculeni. Pe suprafa a jude ului flişul este reprezentat de mun ii Ciucului şi Nemira. Dintre speciile rare şi nesemnalate până în prezent din flora Mun ilor Bodoc amintim următoarele: Ophiolossum vulgatum. Pe suprafe e întinse. Echium 20 . Giurgeu şi Ciuc.Această zonă cristalino-mezozoică este reprezentată de ramura muntoasă din estul jude ului. Potentilla anglica. Sânsimion. Cytius heuffelii. Ana în urma erup iei ce s-a produs de acum 15 mii de ani. iar în partea lor superioară cu aluviuni (nisipuri şi pietrişuri) s-au acumulat importante rezerve de ape subterane potabile (Miercurea Ciuc. Scorzonera purpurea. sunt condi ii mai favorabile pentru acumularea apei subterane potabile şi mineralizate carbogazoase (ramura estică a Depresiunii Casin). De-a lungul liniei tectonice majore. Tuşnad. carbogazoase (Borsec. Botrychium multifidum. Primula leucophylla. Remetea). a cărei sisteme de fracturi se eviden iază geofizic.6 milioane de ani în Mun ii Căliman. Parviflora. 3. Ribes nigrum.2. a Mureşului şi Oltului. Numai în partea sudică a zonei flişului. Seseli varium. sunt mineralizatecarbogazoase (Remetea. Între zona cristalino-mezozoică şi a flişului şi lan ul vulcanic s-a format şirul depresiunilor Bilbor. la finele pleistocenului. Un rol important în colmatarea depresiunilor Giurgeu şi Ciuc au avut produsele erup iilor vulcanice (piroclastitele). Suseni. Dăneşti. golurile si poienile fiind rare. Erup iile s-au produs în sarma ian-panonian-pliocen şi chiar în Cuaternar. Bilbor. Prin aceste date numărul total al speciilor şi subspeciilor prezentate în lucrare se ridică la 1440. Jigodin. care dea-lungul fracturilor adânci care prezintă cale de acces pentru emana ii postvulcanice de CO2. Judeţul Covasna: habitate naturale. tufuri şi piroclastite. S. La vest de zonele prezentate se află unitatea structurală a Depresiunii Transilvaniei. masivele muntoase Căliman şi Gurghiu se situează par ial. Pyrola chlorantha. Forma iunile carbonatice (calcarele cristaline dolomitice) din partea de nord şi nord-est a acestei zone adăpostesc importante rezerve de ape carstice de multe ori mineralizate. La sud de zona cristalină se află structura complicată a zonei flişului. ce se întinde de la Bilbor până la nord de valea Trotuşului. 3. situate între Carpa ii Răsăriteni şi Depresiunea Transilvaniei. 3. Topli a). Pinus silvestris. În aceste depresiuni colmatate pe grosimi mari cu roci permeabile. a luat naştere lan ul vulcanic prin erup ia la suprafa ă a magmei calco-alcaline. dea-lungul principalelor cursuri de apă. colmatată cu depozite sedimentare de grosime foarte mare. Flora cormofitică din Muntii Bodoc este compusă din 1057 specii 66 subspecii şi 22 specii hibridogene. Erup iile au început de acum 10. o casa a apelor ca si Ciomatu. Lăzăreşti. Borsec. Din acest lan vulcanic. Mădăraş. solfatariene (peştera Puciosul-Turia şi zona masivului Ciomad). unele suprafete de mesteacan si gorun. Din punct de vedere hidrogeologic au o importan ă redusă. care adăpostesc importante zăcăminte de turbă. Băile Tuşnad). în forma iunile Sânmartin –Bodoc. Saxifraga aizoon. Sâncrăieni. biodiversitate Muntii Bodoc. alcătuit dintr-o mare varietate de andezite. sunt acoperiti cu paduri de fag (fig. Chimaphila umbellata. s-au format zone mlăştinoase.).

Legenda: ne – Neocomian (Strate de Sinaia). al-vr – Albian-Vraconian (Flişul curbicortical).← a Mun ii Harghita de Sud cu localizarea craterelor vulcanice Ciomatu şi Mohoş (după Szakács & Krézsek. αambiqp – andezite cu amfiboli şi biotit. br-al – BaremianAlbian (Flişul de Bodoc). 1968). cm – Cenomanian (argile roşii şi verzi). foaia 20 Odorhei. haşură roşuportocaliu – Forma iunea vulcanosedimentară. 2006) a 10 km b Masivul Ciomatu (după harta geologică a României. 1: 200 0 00. br-ap – Barremian-Ap ian (Strate de Bistra). sc. αpyqp – andezite cu piroxeni → b 2 km 21 .

Sphagnum magellanicum. De asemenea. Malaxis monophyllos. aspect demonstrat si de suprafata mare ocupată de arii speciale de protectie avifaunistică. În zonele deluroase şi montane a mun ilor Bodoc pajiştile naturale stăvilesc eroziunea solului.Ferstucetum rupicolae şi Bothriochloetum ischaemi) s-au instalat pe versan ii sudici. Se estimează că populatia de lupi se apropie de cifra de 200 exemplare. iar cea de ris de 120. lupul (Lupus canis) si risul (Lynx lynx). Helodium lanatum. Mari suprafe e ocupate odinioară de gorunete au fost transformate în terenuri agricole. Carex disticha. Phyteuma orbinicum.000 ha. Speciile de păsări găsesc un refugiu foarte bun in pădurile din zonă. Pe pantele însorite pădurile de gorun de odinioară au fost înlocuite cu tufărişuri xerofile. fâne e şi păşuni. ocazional apărind ursul (Ursus arctos). sud-vestici şi vestici din imediata apropiere a localită ilor şi sunt intens exploatate de secole. Cypripedium calceolus. buhă (Bubo bubo). unitate care include şi Carpa ii Orientali şi Curbură inclusiv Mun ii Bodoc. Pe alocuri – din cauza dezvoltării proceselor erozionale – apar terenuri degradate. 3. Epipogium ophyllum. Allium oleraceum. Carex pendula. Ana – pădure de foioase (Fagus sylvatica) în amestec cu conifere (Abies alba. Picea excelsa.russicum. Din fauna prezentă. Covasna se intinde pe aproximativ 170. Fig. pe lacurile si băltile din apropierea riurilor. s-au observat aproximativ 200 de specii de păsări.Brachypodietum. Nigrettea rubra. şi cu alte asocia ii de bordură. agrosio. amintim: acvila tipătoare mică (Aquila pomarina). Pajiştile şi fâne ele întinse din Mun ii Bodoc constituie o importantă sursă pentru practicarea păstoritului şi agriculturii. determinind o densitate de 1 urs/240 ha respectiv 4. Covorul vegetal din etajul gorunului prezintă numeroase aspecte distinctive fa ă de cel superior al fagului. Dintre păsările ocrotite prin legislatia natională si cea europeană. in bogătesc prin prezenta lor zona muntoasă. lupul (Canis lupus). Vegeta ia etajului inferior care se extinde mai ales în partea sudică a masivului şi cuprinde por iunile inferioare ale versan ilor vestici şi sud-vestici. Brustur. Lacul Sf. iulie 2008 Pe cuprinsul Mun ilor Bodoc se deosebesc bine două etaje de vegeta ie: etajul gorunului situat între 600-800 m si etajul fagului situat între 800-1240 m. Dintre celelalte specii de mamifere ocrotite amintim: vidra (Lutra lutra). Larix decidua) Foto T. pisica sălbatică (Felis silvestris) si diverse specii de lilieci. este reprezentată prin gorunete acidolfile din asocia ia Luzulo-Quercetum petraeae dacicum. Vaeriana tripteris.2. ieruncă (Bonasa bonasia). Mun ii Bodoc se încadrează în subregiunea floristică carpatică privincia sudest-carpatică. 22 . barza neagră (Ciconia nigra). Pajiştile formate în urma defrişării gorunetelor (reprezentate de asocia iile Festuco R. Carex diandra. mentionăm căpriorul (Capreolus capreolus). asigură peste 60 % din necesarul de nutre uri pentru toate speciile animaliere. Mistretul (Sus scrofa). cerbul lopătar (Dama dama). La nivelul judetului Covasna.1 ursi/10 km2.

Hăşmaşului (1792 m). buhai de balta cu burta galbenă (Bombina variegata). Suprafa a jude ului este străbătută de la nord-vest spre sud-est de două şiruri de mun i: în partea centrală se desfăşoară pe cca. barza neagră (Ciconia nigra).a circula iei atmosferice generale. precipita ii relativ bogate şi prin iernile reci). broasca raioasa verde (Bufo viridis). ale Giurgeului. Datorită aşezării şi condi iilor de relief. Homoroadelor. Pe suprafa a jude ului Harghita s-a dezvoltat o bogată re ea hidrografică. situat în partea sudvestică a jude ului. Dintre speciile ocrotite amfibii. cuprinzând o mică parte din Depresiunea Transilvaniei. caracterizată prin veri calde. 2.egretă mare (Egretta alba). cocosul de munte (Tetrao urogallus). Oltului şi Siretului. între înăl imi de peste 2000 m (vf. Re eaua hidrografică a jude ului apar ine bazinelor hidrografice ale Mureşului. Relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini. Suprafa a bazinului de recep ie de 1. Apele de suprafa ă sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului. Trotuşului. fluierarul de mlastină (Tringa glareola). specii de tritoni (Triturus sp). cristelul de câmp (Crex crex). în partea estică se întinde şirul mun ilor zonei cristalinomezozoice şi a flişului cretacic . ghionoaia sură (Picus canus). izvorând din zonele muntoase care alcătuiesc adevărate “castele de apă”. În partea vestică a lan ului vulcanic relieful. imprimă condi iilor climatice ale jude ului câteva particularită i (climă continental moderată de deal.Bistricioarei (1689 m). Depresiunile intramontane şi cele din zona dealurilor vestice formează locuri de concentrare a apelor. Ciucului (1490 m) şi Nemirei. Bistricioarei. Orientarea aproximativ perpendiculară a unită ilor de relief fa ă de direc ia dominantă – vestică . Oltului. lacuri şi mlaştini şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane. Lungimea totală a re elei hidrografice codificate a jude ului este cca. ciocalie de pădure (Lullula arborea). Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudine de 1. muscar mic (Ficedula parva). existen a treptelor de relief şi a şirului de depresiuni intramontane. părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la Tuşnad. ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopus leucotos). viespar (Pernis apivorus). 85 km. ochiul boului (Troglodytes troglodytes). o mare parte a jude ului apar ine inutului climatic al mun ilor mijlocii. Târnavelor.280 m şi străbate Depresiunea Ciucului pe o lungime de cca.295 km2 se extinde pe versantul estic al Mun ii 23 . Specii de pasari clasificate foarte deosebite ocrotite în zona Mun ilor Baraolt – Bodoc. Cursurile râurilor principale pe teritoriul jude ului au lungimi cuprinse între 45-90 km. coboară până în Podişul Târnavelor. care fac parte din aria de protectie speciala avifaunistica pentru protectia pasarilor salbatice Natura 2000: acvila tipătoare mică (Aquila pomarina). Vârghişului. prin intermediul unui vast platou vulcanic şi a unui şir de dealuri subcarpatice interne. Borsec.600 km. Bicazului. Ciucului şi Casinului. au fost semnalate: broasca de mlastina (Rana arvalis). 150 km lungime şirul mun ilor vulcanici Căliman (2100 m)Gurghiu (1778 m)-Harghita (1800 m). cufundar mic (Gavia stellata). huhurezul mare (Strix uralensis). Cele două şiruri muntoase sunt despăr ite prin depresiunile intramontane Bilbor. Giurgeului (1575 m). Iezerul Călimanului 2031 m) şi de numai 400 m (în lunca Târnavei Mari). în partea centrală a României. Uzului şi Casinului. ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Jude ul Harghita este situat în partea centrală a Carpa ilor Orientali şi în partea estică a Podişului Transilvaniei.

Mădăraş.4. Gâştescu & Driga (1983).150): (X1 + Y1 + U1 + C1) – (Z + Y2 + U2 + C2) = ± V X1 precipita ii = 165 N x 103m3 (42.3. Lacurile naturale ale jude ului ca geneză şi ca regim hidrologic prezintă particularită i demne de remarcat.5 ha. având lungimea de 620 m şi lă imea de 464 m. Fişag şi Tuşnad. adunând afluen ii Lunca Mare.3. Silaş. Ana şi a tinovului Mohoş (după harta DIMAP – Zona Lacului Sfânta Ana – regiunea Ciomatu-Puturosu). coeficientul suprafe ei lacustre k = f/F 0. 3. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din jude este de 9.0 mc/s. Lacul are o formă aproximativ circulară. Valea Mare şi pe versan ii vestici ai mun ilor Hăşmaşului şi Ciucului.). adâncimea maximă de 6.73%) 24 . sc.1 m (Pál Zoltán.64%) Y1 scurgere superficială = 222 N x 103m3 (57. Localizarea Lacului Sf. primind afluen ii Frumoasa. 1: 35 000 Harghitei. Suprafa a lacului este de 19.Fig.27%) Y2 scurgere din lac = 0 U2 scurgere subterană = 266 N x 103m3 (68.). Lacul Sf.36%) Z evapora ie = 121 N x 103m3 (31. dau următoarele valori ale ecua iei bilan ului hidric (suprafa a 22 ha. 1999). 3. Ana este unicul lac vulcanic din ară situat într-un crater din masivul muntos Ciomad la altitudinea de 950 m (fig. 3. Pentru Lacul Sfânta Ana (fig. iar debitul maxim cu posibilitate de depăşire 1% este de 360 mc/s.

1994) şi 10.5 ka BP (Morya et al.7 ka. parte a masivului vulcanic Harghita aflat la rândul să în extremitatea sudica a lan ului vulcanic al Carpa ilor Orientali. Lacul Sfânta Ana este situat în unul din craterele gemene din centrul masivului Ciomad. Ana. în vârful căruia există două caldere. dar se constată o scădere a vârstei acestuia pe direc ia nord-sud astfel încât masivul Harghita are vârsta cea mai mică. în cazul Lacului Sf. b. Caliman. Ana (a.8 ka (Magyari et al. datorită configura iei depresiunii lacustre fără scurgere superficială. În partea centrală a mun ilor Harghita se găseşte masivul Ciomad.8 ka.Rezultă că.7 – 0.4. generând atât un imens volum de material piroclastic cât forma iuni alcătuite din magmă amfibol-biotit-dacitică. Studiile palinologice au permis reconstituirea evolu iei acestui lac. U2 = 68.300 m) deasupra nivelului lacului. 1996) sau chiar 9. motiv pentru care aparatul vulcanic din acest masiv este cel mai bine conservat. Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate. Gurghiu şi Harghita. diverşii cercetători situând ultima erup ii 32 ka (Juvigne et al. având o mineralizare foarte scăzută. dintre care numai cele centrale au evoluat până la faza de erup ie. Lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof şi terminând cu momentul Fig. urmat de o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială şi de creştere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri datată 2. schi a batimetrică a lacului şi profile transversale prin crater şi lac . Vulcanismul este de origine neogenă. iar din punct de vedere chimic domină Na+ şi HCO-3. prin Murgul Mare şi Murgul Mic.7%). ibleş. 2006). topiturile magmatice din focarele de adâncime au străpuns stratul de fliş ter iar carpatic ajungând la suprafa ă şi dând naştere unor forma iuni conice. Structura masivului Ciomad este destul de simplă. atunci când lacul Sf. Unele urme ale activită ii vulcanice din acest masiv se regăsesc şi pe malul drept al Oltului. 3. începând cu stadiul de turbărie şi lac pu in adânc acum circa 9. 1963) 25 .după Gâştescu. schi a geomorfologică a craterului vulcanic. echilibrarea bilan ului se face prin scurgere subterană (Y2 = 54%.8 – 8. Înăl imile de pe marginea craterului se ridică cu 120-350 m (Ciomadul Mare 1. Acest lan interior arcului Carpatic este compus din masivele Oaş. Lacul se alimentează numai din precipita ii. par ial colmatată ce adăposteşte Lacul Sfânta Ana. una complet colmatată şi transformată în Tinovul Mohoş şi celălaltă. Gutâi.

Homoroadelor şi Târnavelor. a diversită ii hidrochimice.). După cum reiese din măsurătorile efectuate între 1860-1960. semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m (Figura 2) având adâncimea maximă conform măsurătorilor efectuate în anul 2005 de 6. Cu toate că nu are scurgere superficială şi este situat într-o zonă cu umiditate excedentară. 2007) au pentru suprafa a lacului o valoare de 19.5. a potrivirii lor pentru îmbuteliere.). aceste adâncimi au fost de 12 m în 1867. dar care merită să fie studiat cu aten ie. Ana în anii 2004-2006 este ilustrată în fig. într-un crater geamăn. inând cont de extensiunea cuvetei lacustre în partea superioară nivelul lacului în aceste condi ii ar trebui să crească cu cca 0. Conform aceloraşi măsurători. în loc ca adâncimea lacului Sf. Singura cale prin care se pierde această cantitate de apă este cea subterană prin infiltra iile laterale în conul vulcanic. Infiltra ia mare din lac este pusă în eviden ă de o serie de izvoare care apar în partea externă a craterului la altitudini mult mai joase fa ă de oglinda lacului (950 m). 3.3 ha şi respectiv 1749 m raportate în anul 1909 de Geley Josef (Pilbath & Pal. fapt încă neeviden iat de al i cercetători. în special cu dejec ii umane.5 m anual. Prezen a turiştilor reprezintă principala sursă de poluare cu metale grele. Ana să se mărească. Apele minerale carbogazoase au reprezentat 26 . în scădere fa ă de valoarile de 21. Lacul are o formă ovală. gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut.actual marcat de o puternică influen ă a factorului antropic manifestată prin eutrofizare şi poluare. grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Borsecului. O aten ie specială trebuie acordată scurgerii subterane. la altitudine de 1. Iarna. Ana este alimentat exclusiv din precipita ii. 3. Lacul Sf. 8. 120). fenomen analizat de Gâştescu (1963. Giurgeului. în văile Vârghişului.5. unde tufurile andezitice şi andezitele alternează cu orizonturi de aglomerate din aceste materiale. 3. pentru jude ul Harghita apele minerale reprezintă o importan ă deosebită.6. ea scade sim itor. Bilborului şi Casinului. iar de pe pantele craterului în lac mai primeşte cca 1500 mm/an. Însemnate rezerve de ape minerale sunt situate în depresiunile Ciucului. în realitate adâncimea scade treptat. Ana.050 m se află Tinovul Mohoş. p. datorită numărului mare de surse. La nord-est de lacul Sf. 1994) 1617 m. care se întinde pe un areal de 80 ha (fig. un lac colmatat şi acoperit cu vegeta ie de Sphagnum.4 m (Pilbath & Pal.15 km2. Ultimele măsurători efectuate în anul 2005 de către o echipă de scafandri profesionişti împreună cu Organiza ie Dacite 2 Dacite 1 GeoEcologica ACCENT (Pilbath & piroclastite 1 km Pal. a rezervelor importante. 2007) pentru o suprafa ă de reten ie a bazinului de colectare de circa 2. Variatia nivelului apei din lacul Sf.30 m în 1908 şi 7 m în 1955. Cota oglinzii apei variază între 949 şi 950 m.7. Infiltra ia este favorizată şi de structura de strato-vulcan (fig. Din categoria apelor subterane. Alternan a inghe -dezghe ca şi eutofizarea sa sunt condi ii favorabile formării varvelor. 3. cură balneară sau agrement. lacul este acoperit cu un strat de ghea a de până la 1 m. concentra ia de plumb depăşind valorile maxime admise. precipita iile de 600-700 mm/an. 2007). îm mod normal în lac rămân anual 1000-1500 mm strat de apă. Dacă avem în vedere că evapo-ra ia apei este de cca 500 mm/an. Sec iune prin conul Ciomadu după Schreiber.3 ha şi un perimetru de Fig.

Râuri alpine şi vegeta ia lor lemnoasă cu Myricaria germanica. Sâncrăieni. Borsec în prezent este societatea comercială cea mai importantă din ară din această ramură. Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli. Turbării active. exprimată atât la nivel de ecosisteme. Brustur. Baia Sărată. Sta iunile balneare. Turbării împădurite. Jigodin) sau părăsite (Băile Nadas. pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase. Băile Szejke. etc. Apele minerale şi emana iile de CO2 şi H2S (gaze mofetice şi sulfatariene). Tinovul Mohoş (foto T. Fâne e montane.). Flora jude ului este bogată în relicte glaciare. 3. Lacuri şi băl i distrofe naturale. Borsec) şi locală. Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii. respectiv în anexele legii 462/2001. au fost valorificate în cadrul unui număr mare de sta iuni balneare de importan ă na ională (Băile Tuşnad. Asocia ii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior. iar 10 sunt ocrotite la 27 .Fig. s-au identificat 198 specii ocrotite. Păduri acidofile cu Picea din etajele montane. Grote neexploatate turistic.4. Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros. Sanguisorba officinalis). 3. dintre care 188 figurează pe listele roşii na ionale. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis. Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală. iulie 2008) baza industriei de îmbuteliere (Borsec. Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii). dar mai ales băile de interes local sunt slab amenajate (Topli a. Păduri tip Luzulo-Fagetum. Modicia. Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion). ca surse terapeutice naturale.1.7. Fâne e împădurite. 3. Pante stâncoase calcaroase cu vegeta ie chasmofitică. 4. Romaqua Group S. Pajişti calcaroase subalpine. Turbării de acoperire.A. Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii.C. Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi). Depresiuni pe substraturi turboase. S. biodiversitate Consecin a pozi iei geografice. Până în prezent. Pajişti alpine şi boreale. Mlaştini alcaline. Judetul Harghita: habitate naturale. Iacobeni). jude ul Harghita este caracterizată printr-o diversitate biologică ridicată. cât şi la nivel de specii. Tuşnad. plante endemice şi alte plante incluse în diferite categorii IUCN de periclitare. Habitatele naturale Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protec ie care figurează în listele na ionale şi ale directivelor comunitare: Pajişti sărăturate continentale. Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea).

) Soó (R). (R). (R).D. (E). Crocus banaticus J. Erysimum wittmanii Zaw.)Besser (R). Carex dioica L.Koch (Nt). (R). Drosera anglica Huds. 139 rare (R).)Rchb. Daphne cneorum L. Centaurea atropurpurea W. Betula x zimpelli (R). lerchenfeldianum Schur (R). (R). Angelica arhangelica L. ssp. 21 vulnerabile (V). (V).) R. ex Gaud. (R. Iris sibirica L. Gentiana orbicularis Schur (R). Crepis jacquinii Tausch (R). (R).Br. 1 Semnifica ia prescurtărilor (categorii IUCN): E = Endangered. Carex davalliana Sm. Specii ocrotite la nivel na ional: Meesea hexasticha.nivel jude ean. Carex limosa L. (V). Delphinium simonkaianum (R).) Cass. ssp. (V). transsilvanica (Schur) Nyár (R). (V). Löve (R).) Schult.) Jalas (R). Gentiana pneumonanthe L. Gentiana cruciata L. (R). Orchis coriophora L. Epipactis palustris (L.) R. (R).)Richt (R). Goodyera repens (L. (R). Linum extraaxilare Kit. Jurinea mollis (L. Nt = Near threatened 28 . Minuartia laricifolia (L.) Lindey (R). Botrychium multifidum (S.) A. (R). Crepis conyzifolia (Gouan) A. (R). Euonymus nana Bieb. (E). Orchis militaris L. (R). Cerastium transsilvanicum Schur (R). Drosera rotundifolia L.. Dactylorhiza incarnata (L. Cephalanthera rubra (L. Andromeda polifolia L. (R). Calla palustris L. Sphagnum spp. (V). Gray (R). Gypsophila petraea (Baumg. (R). Ssp. (R). Ssp. (R). Eritrichium nanum (L. Equisetum palustre (R). Allium victorialis (R). (R). (E).) Schrad.)Richr. Campanula carpatica Jacq. Lysimachia thyrsiflora L. Hepatica transsilvanica Fuss (Nt). Cnidium dubium (Schkuhr) Thell. jankae (Simonk.Kern. Artemisia alba Turra (R). (R). (R). (R). polonica (Racib) Domin (R). Betula nana L. 13 specii sunt periclitate (E). Achillea ptarmica L. Cirsium decussatum Janka (R). (R). (V/R). (V).) Rchb. Leontopodium alpinum Cass.)Jáv. (E). Neottia nidus-avis L. Dactylorhiza sambucina (L. Gentiana lutea L. (E). (V). Androsace arachnoidea Schott). Iris aphylla L. Microstylis monophyllos (L.Gay (nt). Frittilaria meleagris L. Arnica montana L.G. (R). Aquilegia nigricans Baumg. (R).) Soó (R). siculorum (Soó)Soó (R). Centaurea pinnatifica Schur (R). Jovibarba sobolifera (J. (Nt). V = Vulnerable. (V).&D. Dryopteris cristata (L. transsilvanica (Sprengel) Hayek (R). (R). Radiiflorus (Salisb. Narcissus poeticus L. Galanthus nivalis L. Asplenium lepidum Presl. (R). Abies alba L. Lycopodium clavatum L. iar 7 se află în pragul periclitării (Nt). Angelica palustris (Besser) Hoffm. ssp. Astragalus roemeri Simk. Cicuta virosa L. Dintre acestea. Ligularia sibirica (L.Gmelin) Rupr (R)1. Draba kotskyi Stur (Nt). Lycopodium annotinum L. Listera ovata L. Juniperus sabina L. Menyanthes trifoliata L. Epipactis atrorubens (Hoffm. Larix decidua Mill. (R). & W. (R).. (V).). Achillea impatiens L.)Baker (R). Linum uninerve (Rochel) Jáv (R). Galium pumilum Murray (R). Nyman & Kotschy (R). (R). Drosera intermedia Haym (R). (R). (R). Jovibarba heuffelii (Schott) A. Dactylorhiza maculata (L. (R).) Barton (E)..Sims) Opiz (R). Hieracium telekianum Boros & Lengyel (R). (R). (Nt). Carex diandra Schrank (R). phlogifolia (Schott & Kotschyi( Tutin (R). ssp. (E). Betula humilis Schrank (E). Dactylorhiza cordigera ssp. (E). Dactylorhiza cordigera (Fries)Soó (R). Jurinea glycacantha (Sibth et Sm) DC (R). Paludella squarrosa. Chimaphila umbellata (L. Drepanocladus vernicosus. ssp. Astragalus pseudopurpureus Guşul. macrocarpum (Sch. et K. Listera cordata L. Gentiana punctata L. subsp. (R).) Crantz (R). Koeleria macrantha (Led.Br. Iris spuria L. Orchis laxiflora L.) Schinz & Thell. (V). Gymnadenia conopsea (L. Festuca versicolor Taush (R). Nigritella rubra (Wettst. (E). (R). kitaibelii (Nyman) Mattf. Androsace chamaejasme Wulfen (R). Hieracium pojoritense Wol. (V). Cerastium fonatum Baumb. Drosera x obovata Mert. Dictamnus albus L.J. Acorus calamus L. R = Rare. Empetrum nigrum L. Centaurea kotschyana Heuff. Cypripedium calceolus L. Cerastium arvense L. Achillea x girgioensis (E). ssp.) Soó (R).) Holub. Meesea triquetra. Epipogium aphyllum Swartz (R). Melampyrum saxosum Baumg. Dianthus spiculifolius Schur (V). Diphasiastrum complanatum (L. Gladiolus imbricatus L. Betula x warnsdorfii Schneider (R). Doronicum carpaticum (Griseb&Schenk)Nym. (V). (R). (R). (R). (R).

(R. Dryomys nitedula. Silene zawadskii Herbich (R). Anas platyrhynchos. Specii ocrotite la nivel jude ean: Daphne mezereum L. Microtus sp. Mustela erminea. ssp. Rattus rattus. Plegadis falcinellus. Sesleria bielzii Schur (R). (R).) Wol. Mustela nivalis. (R). Miniopterus schreibersii. Galanthus nivalis. Scabiosa columbaria L. Salix starkeana Willd. Vespertilio murinus. Salix rosmarinifolia L. Primula elatior ssp. Calidris temminckii. (V). (R). Numenius arquata.Orchis morio L. Calidris alba.) Scop. Scrophularia heterophylla Willd. Pipistrellus pipistrellus. Martes martes. (V/R). Pluvialis apricaria. Barbastella barbastellus. Myotis nattereri. ex Willd.) Fritsch. Egretta garzetta. Viola alpina Jacq (R). (R). Iris aphylla ssp. Orchis tridentata Scop (R). Thlaspi dacicum Heuff. (V).. Sciurus vulgaris. Următorii taxoni sunt incluşi în anexele Legii 462/2001: Ligularia sibirica. Taxus baccata L. (R). Anas clypeata. Viola joói Janka (R). Lycopodium clavatum. Fauna jude ului: Erinaceus europaeus. Silene nutans L.) Mire & Petitm. Sesleria caerulea (L. Sisyrinchium montanum Greene (E).. (E). Primula farinosa L. (R). (R). (R). barbata Nyár. Sempervivum marmoreum Gris. Phyteuma tetramerum Schur (R). (R). Aythia nyorca. Gavia stellata. Potentilla palustris (L.) Nym. (R). Pedicularis sceptrum. et G. Rhynchospora alba (L. Calidris minuta. Ciconia ciconia. (V). Ardea purpurea. (R). Aythia ferina. (R). Saussurea alpina (L. (R). Pipistrellus pygmeus. Orchis ustulata L. Calamagrostis canescens (Weber) Roth. et K. Glis glis. Tetrao urogallus. & Schltdl. Sedum telephium L. et K. Potamogeton trichoides Cham. Eriophorum vaginatum L. (V).. Lepus europaeus. Seseli rigidum W. hungarica. Lynx lynx. Saxifraga hirculus. Waldsteinia geoides Willd. et K. leucophylla (Pax) Harrison (R). Sphagnum spp. ssp.)Besser (R). (R). Mustela lutreola. Oxytropis halleri Bunge ex Koch (R). (R). Anas querquedula. Phyteuma vagneri Kern. (R). Ciconia nigra. (R). Anser albifrons. Myotis daubentonii. Trientalis europaea L. ssp. (R). et K.) Reichenb. Pinus cembra L. rosea (W.. Ranunculus carpaticus Herb.) Beauv. (R). Poa molinerii Balb. Nycticorax nycticorax.. Vaccinium gaultheroides Bigelow (R). Potentilla rupestris L. Thymus bihorensis Jalas (R). Traunsteinera globosa (L. Drepanocladus vernicosus. Calamagrostis stricta (Timm) Koeler. Sparganium minimum Wallr. & Csapody (R). Porzana porzana. Ssp. Lutra lutra. Rupicapra rupicapra.. Angelica palustris.. (R). dubia (Herb. pseudobanatica (Schur) Jáv.. Seseli gracile W..) Mill.) Zapal (R). Ribes nigrum L. Capreolus capreolus. Arnica montana. Trisetum alpestre (Host. (R). Paronychia cephalotes (Bieb. Ondatra zibethicus. (R). Myotis myotis. Ssp.. (R). Oxytropis carpatica Uechtr. (R). laciniata (W. Apodemus sp.) Ard (V/R). Crocidura sp. Pulsatilla pratensis (L. Sempervivum montanum L. Muscardinus avellanarius. (R).) DC. Limosa limosa. Podiceps ruficollis. Calidris ferruginea. Gentiana lutea. Iris pseudacorus L. Scheuchzeria palustris L. Eptesicus serotinus. Rallus aquqticus. Primula halleri Gmel. Diphasiastrum complanatum. Ursus arctos. Stellaria longifolia Muhl. Salix pentandra L. Carex buxbaumii Wahlenb. Saxifraga hirculus L. Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy (V). Rhinolophus ferrumequinum. Vaccinium oxycoccos L.)Vahl (R). Sorex sp. Poa rehmanii (A. Pinus sylvestris L. (R). Utricularia vulgaris L. Viola dacica Borb. (R).). Sus scrofa. Myotis bechsteini. Cervus elaphus. (R). Mustela putorius. (R). Scorzonera purpurea L. ssp. (R). Felis silvestris Canis lupus. Ex Rupr. Ixobrychus minutus. Myotis blythii. Nyctalus noctula. Mergus albellus. (Nt). Streptopus amplexifolius (L. Stipa pennata L. Scabiosa lucida ssp. Anas penelope. Ardeola ralloides.. (R). Plecotus auritus. Phalatopus 29 . (R). Waldsteinia ternata (Steph. (R).. (R). . Ardea cinerea. Phyteuma confusum Kern. (R). Lycopodium annotinum. nigricans (Stönek) Zämelis (R?).carolinum L. Polemonium caeruleum L. Cypripedium calceolus. Gavia arctica. Martes foina. Anas acuta. (R). Castor fiber. (R). Trollius europaeus L. Thymus comosus Heuff. Swertia perennis L. (R). Tetrao tetrix. (R).) Schmalh. Plecotus austriacus. (R). Vaccinium microcarpum (Turcz. Poa stiriaca Fritsch& Hayek (R). Vulpes vulpes. Pinguicula vulgaris L. Soldanella montana Willd (R). Podiceps griseigena. Myotis emarginatus. Zanichellia palustris L. Podiceps cristatus. Viola epipsila Ledeb. (R). Spiraea salicifolia L. Talpa europaea. fabaria (Koch) Kirc (R). Rhinolophus hipposideros.) DC.

Rana temporaria.lobatus. Accipiter nisus. Corvus cornix. Bufo bufo. Muscicapa striata.77 % din suprafa a totală a jude ului. Scolopax rusticola. Athene noctua. Parnassius apollo transsylvanicus. Tringa glareola. Phylloscopus sibilatrix. Siphonoperla transylvanica. Sitta europaea. Upupa epops. Lanius collurio. Vipera berus. Lacerta agilis. Euxoa birivia. Cinclus cinclus. Streptopelia decaocto. Euchalcia variabilis. Tringa hypoleucos. Hippolais pallida. Dendrocopus minor. anexa 1.4. Parus palustris. Charadrius dubius. Accipiter gentilis. Hemerobius fenestratus. Elaphe longissima. Rana arvalis. Zygaena nevadensis gheorghenica. Buteo lagopus. Tringa nebularia. Charadrius hiaticula.Turdus pilaris. Garrulus glandarius. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional – sec iunea a III-a – zone protejate. Lacerta viridis. Rana esculenta. Parus montanus. Regulus ignicapillus. Larus ridibundus. Motacilla cinerea. Locustealla luscinoides. Tichodroma muraria. Milvus migrans. Strix uralensis. Pica pica. Riparia riparia. Picus viridis. Triturus alpestris. Circus pygargus. Phylloscopus trochilus. Oriolus oriolus. Dendrocopus major. Alauda arvensis. Chloris chloris. publicată în anexa 1 a Legii nr. Gallinago gallinago. Parus major. Strix aluco. Circus cyaneus. Vanessa antiopa. Dendrocopus medius. Heteroptere: Siocornis umrinus. Lanius exubitor. jigodina. Caprimulgus europaeus. Emberiza calandra. Corvus corax. Troglodytes troglodytes. Erithacus rubecula. Phoenicurus ochruros. Turdus merula. Philomachus pugnax. Motacilla flava. Galerida cristata. Natrix tessellata. Jynx torquilla. Turdus viscivorus. Emberiza cia. Anthus pratensis. Motacilla alba. Coleoptere:Chlorophorus herbsti. Rhacognathus punctatus. Phoenicurus phoenicurus. Starea ariilor protejate Prin Legea nr. Streptopelia turtur. Tetrastes bonasia. Lulula arborea. Bufo viridis. Tringa totanus. Melitaea diamina. La nivelul jude ului Harghita conform Hotărârii Consiliului Jude ean 30 . Ochropleura musiva. Fluturi: Paleochryzophanus hippothoe. Cuculus canorus. Falco peregrinus. Certhia familiaris. Salamandra salamandra. Coccothraustes coccothraustes. Hucho hucho. Dendrocopos leucotos. Parus caeruleus. Pelobates fuscus. în jude ul Harghita sunt eviden iate 36 de rezerva ii şi monumente ale naturii de interes na ional Suprafa a celor 36 de rezerva ii şi monumente ale naturii din jude ul Harghita. Gallinula chloropus. Aegithalos caudatus. Lăcuste: Izophia pienensis. Triturus montandoni. Nevertebrate: Crustacea: Hemydiaptomus amblyodon. Columba palumbus. Circus aeruginosus. Chlinodias niger. Erebia melas carpathicola. Anguis fragilis. Parus cristatus. Odontopodisma carpathica. Lacerta vivipara. Sylvia atricapilla. 3. fa ă de 8 %. procentul ocupat de ariile naturale protejate pe ară. Asio otus. Tanymastix stagnalis. Neuroptere: Waesmelius raba. Luscinia luscinia. Drepanosurus hankoi. Crex crex. Tyto alba. Nucifraga caryocatactes. Alcedo atthis. Acrocephalus shoenobaenus. Pyrrhula pyrrhula. Sylvia nisoria. Carduelis spinus. Triturus vulgaris. Vanellus vanellus. Lanius minor. Delichon urbica. Pernis apivorus. Corvus frugilegus. Lota lota. Emberiza citrinella. Saturnia pyri. Vanessa io. Erebia aethiops ssp. Parus ater. Sylvia borin. Barbus meridionalis petenyi. Apus apus Apus melba. Dryocopus martius. Bubo bubo. Sylvia communis. Lacerta muralis. Falco subbuteo. Turdus torquatus. Bombina variegata. Falco tinnunculus. Prunella modularis. Perdix perdix. Coturnix coturnix. Plecoptere: Leuctra carpathica. Saxicola rubetra. Regulus regulus. Saxicola torquata. Eumedonia eumedon. Nemoura ovidealis. Phylloscopus collybita. Hirundo rustica. Sturnus vulgaris. Buteo buteo. Corvus monedula. Emys orbicularis. Tinca tinca. Eudontomyzon danfordii. Asio flammeus. Carduelis cannabina. Tringa ochropus.5 ha reprezentând 0. 5/2000 este de 5167. Saturnia pavonia.2. Carduelis carduelis. Pholidoptera aptera. Loxia curvirostra. Picoides tridactylus. Aquila pomarina. Turdus philomenos. Bombycilla garrulus. Aquila clanga. Sylvia curruca. Aegolius funereus. Anthus trivialis. Monticola saxatilis. Triturus cristatus. Prunella collaris. Urechelni e: Chelidurella transsylvanica. Clossania titania transsilvanica. Anthus spinoletta. Nemoura hamata.Larus argentatus. Picus canus. Aquila chrysaetos. Acrocephalus arundinaceus. Natrix natrix. Fringilla coelebs. Chirocephalus shadini. Coronella austriaca. Hyla arborea. Circaetus gallicus. Oenanthe oenanthe. Merops apiaster.

Ursus arctos (urs brun). Myotis myotis (liliac comun).29 % din suprafa a jude ului. Ana Fig. Ana si Tinovul Mohos (fig.). Myotis bechsteini (liliac cu urechi mari). gălbenele). 3. Specii de mamifere: Barbastella barbastellus (liliac cârn). adică 1. Triturus montandoni (triton carpatic). Canis lupus (lup). Spe cii d e nevertebrate: Pholidoptera transsylvanica (cosaşul transilvan). 162/2005 suprafa a totală a ariilor naturale protejate este de 8485 ha. pe teritoriul jude ulului Covasna.8. prin instituirea Re elei NATURA 2000. revenind localitatilor Bixad (30%) si Turia (29%). cu urmatoarele habitate si specii caracteristice: Tipuri de habitate: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. care inglobeaza Lacul Sf. 3. Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum. Specii de plante : Ligularia sibirica (curechi de munte. 31 . Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).Tinovul Mohoş Lacul Sf. Triturus cristatus (triton cu creastă). Până la sfârşitul anului 2013. Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum. Este instituit situl de importanta comunitara ROSCI0037 Ciomad – Balvanyos.8. Lynx lynx (râs). acest procent preconizează să crească la peste 15 %. Harta sitului de importanta comunitara Ciomad-Balvanyos Harghita nr. Specii de amfibieni şi reptile: Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă). Turbării cu vegeta ie forestieră.

Bucureşti. Tufescu V. Ed.Referinţe Anastasiu N. 486 p.. 319 p. Ed. Pál Z. Amsterdam. Academiei Române. A. Geol. 102 p.. Bucureşti. Pora E. Bucureşti. Ed. foaia 20 Odorhei. 423 p. Pilbáth G. vol. (1983) Texturi şi structuri sedimentare. Green Steps.. (1994) Mun ii Harghita. Studiu geomorfologic.. (2006) Volcano–basement interaction in the Eastern Carpathians: Explaining unusual tectonic features in the Eastern Transylvanian Basin. Editura pentru literatură şi artă. Ed. * * * (1968) Harta geologică a României. Schreiber W. Bucureşti. sc.. Bucureşti. Academiei RSR. Ed. Simionescu I. Gâştescu P. 134 p. Bucureşti.. Jipa D. Funda ia Regală pentru Literatură şi Artă. Bucureşti. 1: 200 000. Beldie Al. (1963) Lacurile din RPR Geneză şi regim hidrologic. 32 . Bucureşti. revăzută. Romania.. Driga B. Inst. Academiei RPR. Ştiin ifică. 292 p.. (1974) Limnologie şi oceanologie. E. Edi ia a 2-a. Tehnică.. Pridvornic C. 437 p. I. Gâştescu P. Bucureşti. 116 p. al României. Simionescu I.. Elsivier.. Academiei RSR. In: Geografia României. Ed.. (2007) Microregiunea Ciomad-Balvanyos. (1983) Lacurile. Ed. 351-367.. Tehnică. (1947) Flora României. 418 p. (1946) Fauna României. didactică şi pedagogică. Journal of Volcanology and Geothermal Research. Bucureşti. Ed. Krézsek C. (1966) Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată.A.. Mutihac V... 618 p. 158: 6–20. Bucuresti. (1959) Flori din mun ii noştri. Ed. Oros L. (1990) Structura geologică a teritoriului României. Szakács Al.