ReferenF: directoruldirectorulcentrului de Prof univ. dr llie Bedescu. ceopolitica$i Antropologievizuald al Universitilii Bucurelti cercetato^r lnstitutulde Studii Negreanu, Dr. Elisabeta StiinFfic Ministerul Educatiei Invilimantului aleEducatiei, li consultant UNESCU Nanu,medicpediatru, Dr Rodica

Note
motiwl carem-a despre in Adeseori ultimul an am fostintrebat televiziuniiosupramintii umane. determinatse scriu cafteaEfectele discuie; o simplu:o conjuncture, simPld respundeam in general, poateschimba estegreu de intelesinse cum o intalnireoarecare cu intamplare gandul aceastd vialaunui om.Voi redaln continuare orizontulde preope ce ce ceea m-adeterminat minese'mischimb mai ci4i seacorde multeatentie cupiri va face!i pe cititoriiacestei celorcevor uftna. caremi a un in urm; cu cinciani am cunoscut teneramerican pe urmatin strdindtafostcolegla un cursde specializare carel_am petrecutmult timp impreunepovestind am te. imprietenindu-ne, de viaga noastrd pAni atunci cel mai mult m-a impresionat despre in adesea discuasupra cereiareveneam viala frateluiseuMichael renun pe scurt Povestea Michael, lui Voi liile noastre. reproduce cares-auPurtatatunciintre mine !i prietenul $nd la dialogurile povestirea. meuJohn,pentrua scurta povestea - pdrinii lor s-audespe+t.El a el Candavea10 ani atuncinumai2 ani,a fost seu, careavea rSmas tatil lui, iar fratele cu aproape deloc luat de mamasa.insdmameisalenu ii mai rdmanea intreagazi la serviciu,qi astdmp sa seocupede el, cici iqi petrecea o fel a fost nevoit; sEangajeze bonacaresAsteacu Michael Aceasta insd il Esa pe fratelelui John se steaceasunintregi in faF televizoera rului. Aceasta o activitatecarelui ii Ecea foartemareplecere,iar neavandasdeldelocde furce cu el. Mamacunolboneiii convenea, insd tea aceasta, era multumita,crezandce asdelel va invi,ta o mullime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sa i le cu lnsd devenea din ce in ce mai agitatli obraznic spune. Michael jur, inclusiv cu mamasa Ea nu putea si-i refuzenici o toli cei din se la plecere, o compensalie rimPul carenu putea i-l acorde. ca Pe astfelce in primii ani de lcoale Michael un copilinteligent, era la se pirea ca nu va avea probleme invelitura Dar ince de pe

Dcsdid€a cIP a Aiblioteii DNiGUUNESCU, ANDRET Ef€ctele nidlui Andrei Dragllinescu. e@

NaFotlre . Ronadei

GHEORGHE,VIRCI U; CRM^IInJ, NICOLETAi

sup.a

mintii copilului /

vi.giliu Ghcorghe, Nicoletacriveanu, Bucur€$i: kodromos, 2007

rsBN 13 978 973 87900-3.2

2

atunci se observala el o aDumit5hiperactivitateqi neaterlfe. Mai teIziu acestefenomenes-au accentuat.Dupe dasa a IV-a a inceput se invele din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu putea sta locului, nu se putea concentrala ore, era pe[nanent disEat, extrem de irascibilSicenere! de$i aveaun suflet foarte bun Mama a inceput sa I duca la docto , pentru ca in final se constatecA suferi de ADHD (deficit de aten{iecu hiperactivitate).Pentru ca se poate sta liniltit in clase,lui Michael i s-a dat si ia talin, un sedafoarte multor copii in America.Acaseera dv care se administreaze destul de liniQtitc6nd se uita la televizorsau cand se juca pe calcu lator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami cand nu i se ficea pe plac deveneaextrem de irascibil li agresiv Dupi televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea mai mare parte a timpului liber, iar apoi Intemetul. Cum veneade la scoali se asezala calculator,uitand chiar !i si mai minance. Doctorii au insistatmult pe l6ngd mama sa se nu-l mai laseatat de mult in fata ecranului,inse ea nu se putea opune. Era suficient si se deschidadiscutia pentru ca Michael s5 face o adeveratecrize de nervi li si devini violent. p Cu mare dificultate a reuQits5 termine qcoala, eteni nu ptea avea,iar cu fetele intdmpina multe probleme,in principal din pricind ce s'a ingri$at foane mult qi de aceease simtea comPlexat.De se asemenea, pare cd privitul la imagini de pe site urile eroiice de pe Inrerneti-a produs un dezechilibruatAt psihologiccat li organic, cici nu mai poateintreline relatii sexualenormalecu o fat;. Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2002) Si std acasa.A dar incercatde mai multe ori se se angajeze, nu rezisti mai mult de distrat, nu are putere sa se carevazile. Este extrem de nelini$tit si la motivcze $i sA se concentreze munca pe care o ale de fdcut, nu poate ascultaSi indeplini ceeace i se spune, deli la prima vedere normald. pare o pers()anb fiindc5 i{i de seamace nu estebun de Mama sa estc disperate, nimic qi nu qtie ce o sij face in viad duPAce nu o sd mai fie ea ln 4

afard de a sta pe Internet, a manca qi a bea nu-i mai place se faca nimic altceva. Odate mi-a spus ce nu-i mai vine si piriseasce lu' qi grozav. mea virtuale, ce lumea realdil plictiseqte il oboseqte in Nu estesinSurultanir american situafialui. Nenumdralicopii suferl astizi de ADHD, iar America este plina de adolescenti fruso in trati, incapabilise se descurce viagi, si \i intemeieze familie. Deqi aceasti povestirem-a marcat mult, la wemea aceea,nici micar nu benuiam anvergurafenomenului.Totu$i, am inceput se provenitein specialdin ma informez, adt din cdrtile de specialitate psihologisi prin discuFilepurtate cu psihoPedagogi, America,cat {i timpului, in mesumin careconltientizam medici.odatd cu trecerea la pericolul am inceput tot mai mult si mi gAndesc scriereaunei cirti destinate publicului din Romania. Din acestefremanteri, in urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efecteie tele|iziunii asuprc mintii umane. Dupd apari{iaceqii am fost intrebat de unii dintre cititori cu ce a$ compara televizorul, pentru a oferi o imagine sintedce Privind efectele acesteitehnologii asupra omului. Primul lucm care mi-a venit in minte a fost apamtul roentgcn,cel cu al cdrui ajutor se fac radiografiile.Catevasecundede expunereala razeleX ne pot oferi o imagine foarte utile prMnd mptura unui os sau o alti afecfiune organice,qi, prin urmare, o interventieprecisea doctorului, terapia opdme. Dar dac5 in fiecarezi ne exPunemcatevaminute razelor X oaseleti organeleinteme, atunci, penmr a ne distra,vizualizandu-ne nu numai ce nu ne vom vindeca mai rePede,ci, cu si8uran6, vom muri in caiva ani de o afectiune8rave,cum ar fi canceiul La fel se intample Qicu ecranulvideo. De{i existeposibilitateaobtinerii unui a real folos de pe urma acesteitehnologii,folosireanejudicioasd sa s ar putea sA aduce mai tarziu prejudicii incalculabileomului. Cat timp ar trebui alocat vizionerii, care este Periodicitatea pe care acest obicei ar trebui se o aibe in viata noastti pentru ca sd nu devini nociv, sunt intleberi h care ar trebui se gasim noi ln|ine rlspuns, esteprincipalulmiloc Publicitar. intr-o lume in careteleviziunea

Astazi. nu mai rimane dezvolterii$i TV si calculatoruldduneaze nici o indoiale: vizionarea func{ionerii creierului uman. Lumea modemd ne oferd nu numai o multime de facilite$. fost destul de dific e. cel mult doui ore p€ zi. catevaceasuri. renuntand aproaPecom_ plet la disculia privind cultura nihilismului. la cerereamultora dintre acc$tia ln anexele de adeugateciltii au fost cuprinseun capitol dedicat dependentei intemet precum gi o sintezain numai catevapagini a problematici pe dezbarute parcursulvolumului. pentru a putea fi mai ulor parcursaSi de cei Sarcinaa cSrorale-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice. in construireafrazei. modul in careva procesainfo[natia. in comPortamentele motivatia {i favorizeaze re a atenliei.estetol mai Sreusd Sasim insa Eebuiesi avemin vederecd numai timpul unei lecruri aqezate.in cazul in care nu vom cunoasteefeclelepe care noile tehnologii le au asupra vietii noastre. qi Numai de noi depindesi in.telegem astfelsAne putem pistra atat pe c6t sdnararea. prin gravitatea lor. Unii autori oPineaza ca micar paoi h 5-6 ad cend se inchei€ prima Perioadd esentiali / . Aceasta. ince din primii ani de viali. capcane. EmisferasdnSi a deierului. video sau calcllator) la una. fi necesara ceRetarea li citate. in scris $i citit procese desfeEuratein ariile acestei emisfere Cele mai Srave sunt insa consecintele pe care televiziunea !i jocurile pe calculator le au asupra funclionirii penii din fate a creierului cortexul prefiontal pe . dar ne qi intinde numeroase punandu-nein pericol in primul rand sindtatea mentald.nu se dezvoltenormal. Prin franareadezvolterii !i chiar prin vetdmareaprodusd de televiziune {i calculator acestei de zode esentialein dezvoltareaproceselor con$tiinle. iar dupi aceasti versti.in cazul dePendenlei televi' mum demonstratiile. mintea tinerilor ajunge sA fie dependenti de stareade pasivitate.Multi dintre cititorii ceqi au solicitat$i o variantl sintetice. in aceasti perspectivl multe din capi ca tole pot fi considerate fiind doar o scund introducerein proble_ maticd.Celecatevaceasuri petrecutezilnic de copii in fata televizorului!i a calculatorului. in Astfel. lucru ne_ cesar penmr formarea unei atitudini in abordarea televiziunii qi a volu' va tehnologieiaudio-videoin Seneral. recomandi ca pani h doi ani copiii si nu fre lisaF si se uite la televizoi. estecompletdiferite de aceealntalnita in mod obiqnuitin viaF oamenilor.mai redusi a acesteici4i. f:cand un efort ne putem smulge din v6rtejul in care ne atrage c[ltura de consum. Asdel ce s-a ficut compromisulde a pesffa din o ginal numai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvolterii Qi functionerii mintii umane. ceeace va face ca tinerii aceqtia se fie deficienti in ceea ce prive$te Sandirea logica gi analiticd.care il deosebeqte om de animal. Pentru cei care doresc si aprofundeze fenomenele. a carei activitate este inhibatd cdnd privim Ia televizor. shbe$te stinctive. fiindci afimaiile fera demonsttatii Pot ap5rea desrul de pu{in credibile.pdn intermediul vizionarii. iar explica$ile chiar Si numai in parte reptodusecrescsemnificativnumerul pagi nilor. agresivitatea pulsiunilesexuale.deoareceactMtatea conicain 15. pe toati perioada varstei gcolare. se demonstreaza mai multe studii. li libertatea carear5tde mull o preruim 6 Cuvantinainte in in urma cercet5rilordesfdsurate ultimii ani. a melor din seriaFatanevdzute tele-viziuniisaua bibliografiei pentru uzui cadrelordidaclucrares-arcalizatin special Aceaste tice qi al pirintilor. vor influenta definitoriu modul in care creierul va respundepe viitor la provocirile lumii reale. prezentandin zor.de neconcentrale !i neganditecare i-a fost indusezilnic. Qi am redus la minide Spre exemplu.bulimia. se t se limiteze timpul vizionirii (cumulat televizor.divertismentulqi stresulunei vieli dominate de grija zilei de mAine. s a renuntat complet la partea demonstrativa doar o sinSurepagini concluziiledemonstralilorrealizatein 3l de pagini in volumul original.in vorbire. s-ar putea ca intregul nostru efort existentialse nu-$i atinge dnta.a proceselor de capacitatea concentra' vizionareaafecteaze mentalesuperioare. {i citeva din motivele Pentnr care Academia Acestea sunt doar Americani de Pediatri€ (Reisenberg.arunci cend ne agezem fata ecmnului. 1998).

de la depresiiPaneIa schizofrenii. estemult mai necesar se se descurce ca simplu si-i abandonimin fata unui ecran ca se ne vedemde Eeabe. copilsAseprotejeze mai careau un caracter hipnotic!i caredau dependente. $i pentru adulti.a anxietelii li tulburer or de personalitate.in dezvoltarea creierului.A..o mustrarc de vie a neglijenlei privind modelareasufletului.dimpotriv5. de adoptareaunei atitudini resPonsabile in educareacopiilor no$tri $i in desE urarea vietii de familie depinde viitorul acestorcopii gi al nosmr. lui de noi formarea omul de mainene va puteafi un real sprtin.in slibirea capa' rensificarea $i memodei. Altfel vom deveni spectatoriisi victimele unei revirsdri de violentd. poate. a unei inrnultiri fard precedent a bolilor la mentale. mai mult timp petrecut la normalea minlii $i trupului.estefecomannelecare sunt deja stresate. damental"la mai multi afectivitate.sau ca se adunemcevabani penmr a le putea asigura viitorul.090. al cdrei debut si-a frcut deja aparitia. mintii qi rupului in aceluia cirei vialea depins ceamaimaremisurede noi. Ne-am propus ince dintru inceput se intelegem adeverul qi se gesimsolutiile cele mai Potrivitepentru a iegi din criza in ne-a adus de modul de viala bohav pe care'l impune societatea consum.la a fi impreunl cu ei. activitetipractice. primul rand.Aladar.a SeneralizSrii noua probleme de atenlie Si hia Seneratie infirmitetilol mentale. activitatea ne poateprocura care bucuriisau. Cumar puteaoareun Ei singurin fata unor tehnologii caie fascineazi. dat ca ln loc si-qi peteace timpul liber in fala micului ecran.and in mari copilului. a Triim int!-o lume in care se vorbeqtefoarte mult despre dreptui.95 0745. cat !i prin PuDerea dispoziFa pSrinlilor a uflei linii telefoniceunde pot fi pdmite informafii privind preveoireali combatereadeficitului de atenie qi hiperactivi' tate (ADHD) sau ale altor disabilitati mentale dobandite.ceamai mareresponsabilitate pe Educalia copiiloreste.de la peractivitate PanAh autism. . agra' vAndu-li starea. cu seami pedcolul{i nu-li pot benuiesc in conditiile careei nici micar nu in imaginaconsecintele? acesta Nu esteoare rolul pirinlilo!: de a-i discemAmantul apira li celiuzi pe cei mici penecandvor cepeta singuriin viate?Desigur. copilul nu se poate opune. celemai careo areomul in viaF.tadar. inceqi putem fi gesiti la telefoanele0211335. Oare n-ar trebui sd asiguramqi copiilor dreptul .in aparitiasteriide pasiin citiii de concentrare. un izvor de satisfactii$i bucurie sau o povari.fun-.devenirca sau.033. copiii sA fie dnuti depaatede televizor ti de calculator. se caute destinderea prin ie{irea in nature. Depinde primul r. care sunt obositenervos. copiiino$ri s-arputeasi nu mai aibi nici un viitor.De inlelegereaacesruilucm. El nu are inci discerndmAntul necesarJ aceea de esteimportantsi fie apirat de mijloacele care-i pun in pericolsinitatea mentale viitorul. la arat prin publicareaacestuivolum.54. o pricine permanente regrete. prin cu prin lecturesauprin comunicarea cei apropiali. noi parin{ii !i educatodi. scxderea vitate qi a plictiselii. al tururcra.cateva pe zi. Dar. vizionareaconstituieun important factor in instarii de nervozitate agitatiementald.etecul. pentru Apdrarea FamilieiSi Copilului $i-a asumat con' Asociatia {tientizareacadrelor didactice!i a perinfilor asupra pericolului Pe care ll reprezintl televiziunea asupra dezvoldlii minlii copiilor.. pend cu luna apiilie 2007.a deprcsiilor. la o stimulare pizili in fala ofensivei unor mijloace carele pot distrug€mintea? mai multe intreberi aseminitoare la care ar trebui sd Sunt rispunsde respundem.dimpotrive.Stresulgeneratpe parcursul $i in urma viziondrii poate din zonele afectain mod se os creierul distrugandcelula nervoase pentm Persoaconexului prefrontal li ale emisfereistangi. ar trebuise ne Sendim mai intai li la faptul ci dupe in ore 10-15ani petrecuti fataunui ecmn. ln in caredepinde soanacopiilorno$ri gi a societe$i caretreim. dezamegiri.

deemotionale rispunsurimai degrabe in intregulei. ln loc se antleneze (Mander. a a creierului (traseeleelectroencefalografice) celor care privescla dupi numaidoudminutede viziose televizor schimbidobandind. Un alt fapt constatat neuropsihologi aceh ca.El a descoPerit ci. dar e$i intr-o stare cu totul pasivi li nu elti con$ieDtde lumea din afara irnaginilor tale. . concluzia . 1978) pare televiziunea si o suspende.inregistrate zonaoccipiiah. re de informalie. Cumsecomporti creierul umanin fala micului ecran? condus solii de f. exemplu. 10 Undelebetamaximum 30 Hz caracterizeaza stdrile de activitate mentale |l/dl\ alfa maximum Undele 13 Hz.Cerceterile Herbert Krugmanau dovedit cd vizionareaTV si dreaptd indeplineasce stange lasi emisfera emisfera amo4eqte li din aveaconsecinte cele Acest faPtpoate toateactivititilecognitive. Undefrecvenlaundelor cerebrale blocheazA li le alfa apar ln momenrulln care nu te orientezi spre cevaanume. aratat €i un studiu condusde cercetdtorulJ. neintalniti in nici o alti actMnoue. activitateaelectric.o configuragie tateumanA. Peper.Aladar. De creierului. Orice orientare lnspre lumea exterioa€ cre$e emisiaundelor alfa. undele ci. cercetStorii reduceexcare-gi stanSia creierului." active.Panea informalia primitein mod necritic: descomPunenu decodeaze nu 9i informaqia dreaptdproceseazd Emisfera in pi4ile ei componente. la lncreierului estepomit...pe Parcerebrale celedoua emisfere dintre cursulvizionirii. nare. cet cetinesc cu televizorul mai mult timp aprins. 1978) cerebrale".90% au inFles gretit ce au privit 2001) minuteinainte".(Moore. atat sunt mai lenteundele sti (Mander.disparin momentulin careo persoane comenzi cind are loc un procesde ciuta_ vizuale (concentrare. putemtrata ralionalconlinutulemisiuni' nostrunu esteoperaa emisfera stange creierului lor ry deoarece vizionirii. esteaproaPe prin corpulcalos rcalizatd puDtea 11 .Modelele emisie dd ciazedr. Jacoby.de relaxare liin hiPnozS Undeletetamaximum 8 Hz. hibareaactiviteliiemisferei ffem de mult activitatea. comunicarea intreruPte. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este"in afara sPa$uvizual sau se se lui". Prin urmare.pdati ce televizorul cu panecAndundelealfa ii teta devinpreponderente. Poli sA stai pe spate$i se ai niqte imagini in minte. iar undelealfa dispar.din 2 700 de oamenitestali. indiferent ce. specificd. lui . ajunsla s-a de Emery. imediat are loc o creltere a frecventei undelor cerebrale (unde atenlia beta). in cadrulunui imponantproiectde cercetare Australia. Urmarindu-se inuneiaoomaliineurologice: aParilia constate levizor.nu estesurprinzdtor tionali pe parcursul dupd cum a faptul ce oameniirareoriinlelegce vid la televizor. indiferent in efecruate ultimeledecenii Cercetirile conginurulprognmului de televiziuneurmerit. cu la televizor cateva este de 3. Universitatea Statdin Canberra. mai gravepentrudezvoltarea sanitatea !i analiza criticdpentruorSanizarea.aPre. esteregiunea 9i emisfera stange datele trateaza judecata a creierului dreapte datelorprimite. caractedzeazS stareade somn upr conical: in timpul Priviruluila teactivitatea 2. determinand Nu cet ralionale(logice).Cendo persoane concentreaze odenteazecere ceva. acomodare). feri orientare. in de alfa. apar in stdrile de Pasivitate.activititii corticale Caracteristicile pe parcursulvizionirii TV de arati ce. !i observeceva in afara sa.

concomitentcu intrerupereaparfiale a punlii dintre cele doui emisfere. rlc 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare'doar 4vo pot aranja 6 inteleg o mostri de program de autobuzeqi doar 12olo dintre actualii trrrcliicomune in ordinea merimii Doar 20-250/0 .) Rezultatele matemadce.pe termenlun8.(.majontatea s5-$i lor prezenli au afirmat cr."nrr"r" atentia este notabil mai micd.tot ceea ce definegteomul ca subiect personal al propriei existen!e.fenomence se manifesti Pe parcutsulviziondrii TV. univelsal observate' colegii' uu in""irlt se devini evidente chiar qi in cele mai bune . aici se realizeazdsinteza dintre Sandire.de €tionare qi organizarea materialului Parcurs.2000) Transferul activitetii creierului de pe emisferastangepe emisfera dreapta.a noilot mijloacede investiSare prilejuite de dezvoltarea su intrebdrile la carerhmAnesa respundem : n u"iirritetii "oni*le. (Muray.doar 440lo cc ar trebui sI le revini de la 3$ care au fost pleti$ pentru 2 artico' prelelc comandatela o masdde ptenz.mai cu seamecele nececapacita{ile qi p"ni. pot invela efectiv prin metodeletradifionnle de predare. cetcetdrile din domeniul neuropsihologiei a timii 25 de ani demonstreaz. (Healy. Shanler.lcvi.chiar.'durata pe care elevii sunt capabili capaci. estepus ln situatiade a absorbio cantitateuriaEede informaii.(.aceste oamenide ati aminti Itienrizate. cici prin acestase desfE$oard qi se de reflexie. dar. Faptul ca in timpul vizion5rii TV activitatea corticale este complet modificati devine un lucru incontestabil in urma exPerienlelor tehnologiei. care se-l poateconei trola dupe capacitatea de inlelegere. conducela o anomalieneurologicdin contextulin carecreierul' aflat intr o stare mentale pasive (inhibitie a activititii emisferei stangi).De aici dificultateacelor mai mulli multe dintre lucrurile pe carele'au 11zio[atanterioi' (Large.Jizionarea TV se situeazi h nivelul imaEmisferadreapti inregistreaze al conEtient somnambulismului. ) Efecteleacestortendinfe.sunt foafte deprimantecand studenlilor li se cere il de o etapi' atentia la problemecare necesitemai mull concentreze dintre absolvenliide liceu pot calcularestul l)e exemplu. arati dr. din moment ce leSaturile incrucigate dintre imagini cu Sreupot f1 con au emisfere fost partial intrerupte. ceea (Emery' ce va avea gmve consecinteasuPradezvolterii acestuia" 1980).emotie comportament..prelungirea conexul prefrontal (Parteacreierului aflate in sPatelefruntii).un.in conformitate sa liirile NAEP.pe om de animal. motivaliei' sediultuturor proceselor al controlului comportamentelorQi emotiilor' El il diferentiaze' toate procepractic.o inlelegereprofunda a textului scris'in matematicd "ui" cu cerce' la in Etiinte. in desfeEurate ul4. atenfiei.ti schimberiin comportaale mentale noilorgenerafii? umansauin abilitetile mentul Poatevizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului? in desfbsurare SUA Ia carc nationale in cadrulunei conlerjnLe ce irtl parlicipat peste300 de profesoriexperimentati. efectulvizionerii TV asupracreierului? ce mesuri uitatul la televizorpoarcseproducdmodificerifuncfionate li chiar structuralela nivelul creierului. cititul' scrisul Ei in mediile rateade comunicareorale se aratl a fi in declin . 2004) afirmi in mod categoriccA merirea timPului Neuropshihologii stirii maladive in care se afl5 de vizionare inseamne.. In Careeste.. ginile de la televizor.Recentele Educalicnaldin America (NAEP) Nationalde Evaluarea Progresului privelte au indicat aparitia unot importante deficiente in ceea ce cognitivede un nivel superior.i rezultate ale Inslirutului ccle mai bune". Conexul preftontal estecentrul executival creierului uman' al mentalesuperioare.ce cea mai Sravi consecinte vizio dezvolteriiQifunctionerii cortexului PrenSrii o consdruieafectarea frontal. ( ) Dupe Alben Shanker' dintre tinerii doar 200lo (lintc al FederatieiAmericanea Prcfesorilor. Mintea omului in fala televizorului nu mai este un sublect pe al deplin conStient procesuluide cunoa{tere. 1990) ..Solii Emery aPreciaze cA .

mai mult anumire cu oresPunzator' cat srnt folosite nnrt)nle corticale redanjeaza se (la o ce 1.irlt..in orfelinatesau claustratiin camereintunecoase.insa confiSura ra coneri uni fi de zr vet alar a ' ' . schimberilesurvenitein abilitelile intelectualesi reflectemodificeri in inseqidezvoltareacreierului?"se intreabe din nou cerceteto i fenomenului." drama_ va O privare de stimulii colespunzetori aveaconsecinte fost ob' ticc asupramintii tinere uqor maleabilel. oare. urmeazi cursuri Mai curdnd. spuneJaneHealy. precum $i aqteptbrilein ceea ce priveqteglndirea analitice. in cazul in care copiii ili schimbn nodrl de folosire a creierultri.de a raliona in mod logic $i de a gandi analitic. au ajuns la un Srad de inapoiere mentale similar I Asadar.Nu numai ca meto' dele vechi nu mai dau rezultate. Observatiilefecute au atatat ce acei copii care au pctrecutcAqiva in astfel de locuri seracein expedentede viati' ani .Ce se intampla. cu noile Seneratii?"se intreabd profeso rii.Ceea felul in care coce facecopilul in fiecarezi.au servatedoui grupe de copii Pe o perioadeindelunSatd.de' rea capacititii de a asculta.Pot..per srimulii sau provocirile unui mediu uman {i cu dialog. afirma J . deoarece camentoasepentru creltetea succesuluiqcolar. de a rezolvaprcbleme. 1990) scelorneuronale. elevii nu arate vreun caqtigvizibil in deprinderilede ordin superior.lareaetc.oare.Astfel ce profesorii au gesit de cuviinfi si coboare nivelul sarcinilor pentm scris li citit. tura.' t.. Multi dintre aceltia.de a vorbi.. 1990) Cevase intampla cu copiii zilelor noastre. rezultate{colare ca ale tinerilor de acum pot invala $i aveaacelea$i catevageneratii.tunci sevor construiconexiunile Pentruacest de adivitate.u toate ca la naitere erau normali.Din prima Brup5 feceauparte copii crescuti in mediul familial.Nu numai ce schimbi modul in care creierul este folosit (schimberifunc$onale).metodele verificate Ei valabilenu qi mai au efectulscontat".. Diamond.Estede neconceputse credem ce majodtatea profesorilorau devenit brusc atat de slabi". cu creierul copiilor ti al tinerilor societelii mediatizate?Ce rol au vizionareaTV si calculatorulin aparitia acestuifenomen? T4 ROLUL MEDIULUI iN DEZVOLTARXA A STRUCTURALA CREIERULUI Cercetirile arate ce experientamediului in care cre$tecoPilul a structuralA cortexului. toate acestea alr putereade a-i modifica structuracreierului. 1990) .. Devin coPiii mai pulin inteligenti? . Spreexemplu. natural norrnal .. modificdri structuralein sistemeletra' (Healy.' .pentru ca nu-i mai ajutl mintea.' dc rnsouns o anumiteactivitate dureaza marePanea zilei) cu atat cre !rrl vr fi mai purin flexibilPeftru a raspude in alte modun.de ruturor indi' a gAndi. spune dl. rrunice.draSoste. dar nici cele mai noi inovalii in domeniul metodologiilor de predare nu asiSurdrezultateleaqteptate.dar qi cauzcazd..de asemenea.se dezvolti conexiunileneu_ ronale.. in conditiile unei familii rx)rmale. ei nu mai specialepentru recuperareadeficiengelor. perintii gi cercetercrijfenomenului.if rffucturilenelronalece corespmdaltortiPui de activitar€Daca din timPul fiecerei zile p€nrru o atumirn activitate. jocuri etc. modul in caregfuideqte.oPil aloca u.rnmdand asdelnedez' un.? cilor ce p vescsuccesul . insi.contactul na_ \r'irnecaresa le acordeatentie. care au avut parte de o experienti de viata obisnuitd. creierul se schimbeincontinuu. practic.nrc semnificatili tip rl(. invf. ioaceun rol esentialin dezvoltarea odate cu expe enta qi invdtarea. prin mainile cerora au trecut zeci de generatii.(Healy. stimulii care ii atrag atentia.Cum putem explica sc. din punct de vedereneurologic. rlupi cAqiva ani.in general?Cum poate fi explicatdprebu$irea polar.lr. declari astizi cu cetitudine cA. de a scrie."(Healy. .ce se intample. de a citi. ceeace invati.i . Nu se poate sustinefaptul cd majoritateacopiilor nu mai vor mulli dintre ei urmeazi chiar tratamentemedi' sd invete.Cealalte8rupi era alciffid din coPii crescutiin sali de privati de spitale. educatori buni qi devotati. in ciuda efortului depus de profesorii $colilor elementareqi ai liceelor pentru imbunAtitirea prcgramei.

a gandi 9i de a rezolvaproblemele careomul se de pe stimulii sauexperientele caretrebuiesa'i intamPine confruntd. atunci €ste foa(e probabil ca structuile crei€' rului careli proceseazi. pentru dezvoltareacreierului' ate importante. d. Spreexemplu.1rtin vedere ce. nevoiese se hreneasce suntinsdstimuliimeHranacreierului normal. exisd o Perioadeopdme cand orsanismul este preSnrirsa se octrpe de un anuhit tip de srimuli.vorbireaetc. dcre. nu in mod complet.in cele mai multe cazuri. Experienta cuvantului . ci chiar din pantecele omul nu numai va fi mai atuncili creierul suntserace. observatiilefacute asupraunol oameni privali de de ariilor conicalerasPunziitoare ve' dezvoltdrii stimulii necesari (Pana la 5-6 ani). ca modulin caretelevizorul mediude expePentrua intelege sau. J. rolul cel mai important in configurarearelelelor neuronale. unul liniqtit Este necesarde a\. orgaDele vdzul auzul li vorbireale_atr n. copiilor. cuvantul rcstit rar.dialogul cu proPriii pirinti Perintii constituiecea mai buni ceEuzepe care copilul o poate vea penmr a intelegelumea ilconjuretoare Qipentru a-li dezvolta mintea.sa nl] * denolte.dificultelile intampinate sunt proportionalecu timPul acordat zilnic vizionerii Foarte 8rcu va putea fi recuperatacesthandicapSi. a facefale noilor de de deci incapabil a se slabdezvoltat.constatecI aceqtia.(lfzvoldndu-qila dnp structurilecorespunzaroare.dupe ultimele cercetiri. sPunedr' Jane Bemstein cand ins.care i-a cercetatpe covoltate. experientdumane. lipsiti fiind de orice dupd revenireain socletate. mai curdnd.primeleluni {i ani din viata sunt mai drii creierului'. b. Perioadaoptimi pentru dezvoltareacortexului uman din Nu oriceperioadd via[a unui om estela fel de propicedezvol exemplu.netunqtionand. Experienfa trebuie sA fie interactivi o alte condifie necesard dezvoltdrii normale a creierului este inrplicareasi paniciparea activi a copilului la existentasau expe vorbirii erau perfect dezvoltale. construit artificial. qi lntregul organism.mai mult decat ()ricarealtd experienti. cu provocdri.vorbirea copilului cu sine insuli despreuimiroarealume care-linconjoara. 2 istazi se erie foane bine c. de auz sau de vorbire in perioada opdme nu au arStatcd aceQtia au mai putut dobandiniciodateabilitilile de a vedea. ci si searrofiere'" Prin urmare.(congenitala cauzate sau a structurale encefalului uneinedezvoltiri boli sauaccidente). pentrua sedezvolta mentalepe care le intampind diuhri. penrruintreaSa viaF ri1 . pe riile genemle caretrebuiesele satisfacd a oeieruluiuman. urechile. Daceaceste adapta. strucrurisaufunclii vor remanen€dezatunci aceste corespunzetori. DialoSulcu aceltia. nu niciodata au mai putut vorbi caniqteoameninormali. pentrua constianumite caracteristici sE un copilestenecesar aibe datd tui hranacorespunzetoare la timpulpotiivit. pentrua seasimediul. ac€{ti stimlli ntr apar In Perioadadidcn. cu inteles. influent5nddezvoltarea cortexul riente modeleaze criteln vom acesruia.a auzi si a vorbi ale unui om normal r Aceleali probleme au fost constatateli in cazul coPiilol care au crescutdin primii ani de viatd cu televizorul. de anumite are ca Creierul. incepepedoada stimulii perioadespecifice lips€sc Dacein aceste mentalesup€rioare.Mai tarziu. Spre strucrurilorcorticalece asigurevederea. poffivii pentr'] dezvoltarea dezvoltilii abilitdfilor auzul. caracterul reflexiv al experientei cercetlrile arad ce mediul in care treie$tecopilul nu trebuie sa fie unul agitat.Slosolosul piii hrenig de animalepaneh o anumitevarsli.cat intensitateaproceselor intenoare.e 77 . ci. rcflexive.s inrr un stadiuinferiord€ dezvolta. normale gurao dezvoltare a. provocirile existenliale Ei ma' din primii ani de viali.in cazul acestora. Ponti. ocupe. expune continuare nedezvoltarea mai corect. experienle mei.M. creierul :l cu toate ci ochii. ribdare {idragoste de cefie perinF.nu atat activitateaexterioare.

a distanplor gi a duratelor reale. sd le vorbeascd. ace$tia sau curiozitateaUn creier normal se interesul doar \a trezeasca stimuleaz5pe el insugiprin interactiuneaacdve cu ceeace gase{te provocatorsau interesantin mediul inconjudtor' Dacd va remane pasiv. ci a unora virtuale' su{cmte sau dod simulate in interiorul tumii televizualului copilului ii lipse{te posibilitatea cunoa{terii Prin atingerea !i manipularea fizice de :r nnterialelor.din perspectiva descnseanterior. de asemenea. va putea crea o structur5 neuronale $i stabild de inhibitie care si impiedice. cunoaiterea prin atingere $i intrebuinlare a lucrurilor care'l au inconjoarape copil.una dintre conditiiledesf:$uririi procesului cunoal(aseelor neuronale.le oferi. Neuropsihologiiau constatat faptul ce interaciiuneaactivd cu medid. bunicii sau mediul uman.cci mici cirnismelor limbaiuluiintem 5i ale gAndiriireflexive.cunoaQterea implicareain realitate. prin urmare.iriile.or. Stimulii vizuali $i auditivi perceputiin fata micului ecran sunt atat de agrecapacitatea rapiditate.Pentrua se putea implica in plocesul de explorarea acesteia Cand stimulii sunt excesivde puremici {zSornote. cum sa inleleaga realitatea.miscari bru$te sau putemice daca etc. in specialde mama.incat depe$esc sivi. se multumesc vizioneriiTV nu esteuna a spafiului . dimpotriva. 1996) J.de structurare dczvoltirii me_ sunt liPsitide liniqtea$i ligazul necesare /. cet li interactivitateaindice acelali lucru: experienta de care trebuie se se impertaseasciun copil este necesa!sa fie una personala.2000) Experienta li n rimpului real. folosinduconstituie cu si imaginatia$i interacrionand alti coPii. tx. (large. ci.Experientaspaliului ti a timPului li real. nu poate fi conr|(l(:ratdpropicepentru edificareastructurilor neurooalecaracteristic(' unui creier normal. ace!tia nu-i vor folosi copilului la nimic. esteesentialapentru dezvoltareanormalea cortexului' Atat reflexiviratea. cat 9i la cel psihological reflecfiei !i imaginafiei.se se raponezepersonalSicon$tienlla ea' noasca in concluzie. dialogul. ante procese si de Copiiiseobiqnuiesc la televizorsenu mai doreasce inteleage doar cu sencc sc intimpld in lumea care-i inconjoarS. in Seneral.). indiferent de natun lor.Toareacestea mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului. pentru pr:nereabazelor structurale qi functionale ale creierului. se va repeta de mai multe o .ca Ei subiect. invefandu-i in' care se le celiuzeasci fiecare pas. se succedcu o asemenea r rcicrului de a-i controla.incat se anulezeparticipareacopilului. se incerce sd cu' lumea.intrucat in confiSurarea presuptrs o activi_ de ca r orcxiunile se realizeaza raspunsla efortul t.neimplicatin fala unor stimuli.presupune experientd de prelungipentru mintea umane Dupe viziooarea pasivizante 'iv:i $i starede pasivitate rir. Healy linr iocuri. presiuneastimulilor mediului nu trebuie sA fie trebuie atat de mare. rol deosebitde important. el se poate speria sau inhiba. Prin urmare. in general.rtr.Copilul trebuie sd aibi controlul realiteFi.se cet-incetcum si foloseasca gAndeascA se simte. Prin televia rrrc qi. iar expedentarespective. Copilul trebuie se se implice activ in difedte jocuri. (winn. limba. 'Ielevizorulnu numai ca nu favorizeazd participareinteractiva o pa_ o ci. sistemelor slrltilliazi faptul ce: .nrcntali.in general. poate fi vezuti ca un mediu fireascS sau o cc rmpiedicd reprima evoluiie copilul in fata televizorului nu are parte de expe enla obilrrrritiia limbajului.in care acesta. a le deprindemin19 . 18 LUMEA CAMEDIUDE EXPERIENTA TV 'leleviziunea. joaca. l:r procesul cunoaqtere.copiii au nevoie de pirinti. copiii vor aveatendinfade a r5manein aceeaqi lumii reale Celorcarese uite mult in srrLr neimplicare cunoa$terea dc de in lir lclcvizor li se sirece$te mod propoqional capacitatea a imamental. necesare tuturor activitdtilor de mai drziu. le slibeEtedinamismul neuronale.rrcpirintii.rienla cotidiana. atat h nivelul fizic al atingerii qi jocului.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor immentale. a'i introducepe copii in mediul TV. dimpotrivd. de stimulareadialogici a Sandirii!i reflecliei pe r'.

devinejustificati in[ebarea pe atunci care si-o pun tot mai mulfi cercetetoridin lumea occidentald cand constatedeclinul prilcipalelor abilitdti intelectualela tinerii noii generalii: Este posibil ca ritmul vietii contemporane. sd-l facemdependentde . 2000) 20 Apdar.se nu dialo' nuindu-i se nu reflecteze. cercetitorii explici acestfenomenprin aparilia unei dependen t{'de ritmul cerebralalfa. 1990) Problema fundamental5 pe care o ridice vizionarea TV in ceea ce pdve{te dezvoltarea structurilor corticale este Sradul ridicat de repelitivitate (zilnic).Din punct de vedereneurolomiri activ rezolvarea 8ic. ceea neuronii invata se ieproduc: modelul ce. de aldel. (Healy. ) CYeexperienle. fie ce se refere ln copii. poa(econstata micfora_ cu se rc a vigilengeigenerale. specialistin dezvoltareamentali a copiilor Qi a tinerilol. nu realizim ce ceea ce invitem sunt obiceiuri sau deprinderi.. modele care se vor repeta in viala cotidian. sau d!' de tuchard M. deprinderileformate prin repetilie determini constituirea unor modeleneuronalespecifice(de rdspunsconical la stimulii de mediu).plicerea facile a ecranuluivideo".Obt21 .. fapt. 1978) Pro o se p0rrional timpul dedicatvizionSrii. cele ce urmeazi. si ...Da. o autoritate recunosclltd in domeniul dezvoltarii corticale.tea cu pEcerea fuc e a viziondrii inseanni sa le punem intr-un risc real dezvoltarea abilitetilor mentale".. activitate conicali cu care omul se depfinde pe parcursulmiilor de ore petrecuteln faF ecranului. a modela ni{te structuri neurcnale caredeterminacortexul si rispundd la provocerilerealitatii potrivit ripului de experienleprcpus de vizionaleaTV..sd nu gendeasce cu ghezesau se nu se concentreze atenlie la problemelepe care le la televizornu va constitui numai o obi$intAmpini. interpersonale Si cognitive? Rispunsul pe care'l dau la aceasteinEebarc cercetdtorirenudin de miti ca dr.ii slibim abihtetile mentale" obilrealitatea. uitatul nuintd cotidiand. (Mander.E te posibil ca tinerii carepetrec zilnic un timp indelungat in fa!1a televizorului sd aibe creierul dezvoltat diferit fati de al acelora care se implici in activitlli fizice. vorbeasce ei in$i$i (limbaj intern) se faci posibil5 aParidaunor schimbdristructurale(morfologice) in creierul noii genera$i?"( . william T. Ori de cate ori copiii fac ceva in mod rePetat ar rrebui si ne intreblm: este aceasta o obi{nuinti pe care dorim ca ei sd o aibe 0ucru valabil din punct de vederetunctional gi la adul!i)?" (large.din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt dp de activitate(prMtul Ia TU decAtcei aPartinandaltor Senerafii. vom lncerca si vedem in ce fel modificirile majore pe care vizionarea TV le induce in conexul tclespectatorilorse rcflectd in structura li functionareacreienrlui tinerilor noii generatii. este unul afirmativ: . Qistructura creierului lor vor fi alterate.Noi. de fapt.ci se va cristalizainff_o structurecorticalecareva influen[a semnificativintregul orizont de conitiinte li existenleal in telespectatorului. GreenouSh la Universitatea lllinois. durata Si intensitateaexperienteivizionirii' Avand in vedere acesteconstatdri.) . ierul are tendinla (aqaesteficut el) de a repetaaceea$i de rlsPuns deja forrnat. constatecA vizio[area este un factor important in generareaunui comportamentpasiv.cAnd multi copii stimulaf din afare.ii. (. lnseamni sAle obi!nuim creierul cu atitudineapasivi. inregistreavizibile a pe$evetentei. reflecteze.a vointei li dispozilieide a ur' zir o scddere unei Probleme. Astfel. profesorla Universitatea stat din Pennsylvania. influentaperceperca reflectarea {i pe copii cu televizorul !i a cultiva acest obicei in A-i invdta de viata noastrainseamne. atunci qi funcfia.rispurd ei . Lemer.cand ei nu mai au timP sa sunt in mod constzrnt cu sd sd stease gandeasce. ne aratd cum invata oamenii. Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive Toate studiile p vitoare Ia efecteleteleviziunii. fie la adulti. si care vor mentalea realit.(Healt 1990) De asemenea.

care afirmi ca ast6zicopiii au un componamentce vizeaza activarea preferenliale a emisferei dlepte. televiziunea. dacd acestea sunt deplin dezvoltate".se dovedeste fi mijlocul carc submineazdactivitateati dezvoltareaemisfereicerebralestangi..qi nu ca unnare a dialogului". la preftontal. De altfel. cu alte abiliteti din cele procesatede nri|ric li ltiintific. observatde multi dintre educatoriiterilor occidentale.prioritar intr-o activitatevizuali. ca timp cheltuit in activititi non verbale.1990) Prin urmale. scrierea. a Prin urmare. televiziuneacultivi plictiseasau la. lor viitoare {i in organizarea dezinteresul sau apatia.crashet. prin vizionare cxcesiv.de altfel. 1978) vizionareaTV defavorizeaz5 dezvoltarea emisferei cerebrale stingi Cerceterilefacute de'a lungul anilor au demonstrat faptul ci cele doua emisfetecerebralein ca_ functiile pe care le coordoneazd cognirive suntcompleldiferiLe. aqezareacuvintelor in ftazd (sintaxe). Se pare ci mediul televizual cultivd preferentialli maladiv emisferadreaptd. propo4ional cu creqterea zoi. submineaz5 limbajului li a cititului".Ea mediazdgAndirealogici. prin intermediul actiunii vizuale sau orin sunete non-verbale. 1990) tnsd lucrurile nu se opresc aici. deductivS. (Healy. vizionareaTV diminueazeputernic capacitateade implicare in propria existente..timpul petrecut de copii in fata televizorului.ca rcflex al vointei ti reflectieiPersonale.analiza $i sinte22 detaliilein ordine (de exemplu.nuiti de mici cu aceasti stare mentald.in timp ce. scrisului!i Sandirii cdti Ior neuronaleesentiale nu cc (ariile emisfereisdngi). dezinteresul sau apatia$i inhibd comportamentele iniliative' le de ordin subiectiv. oamenii vor fi permanent inclinati sau atragi de activitetile distractive ce introduc mintea ln cortexului Prinafectarea activitalii de aceeaqi starepasivi4. mare rationamentul grirmarical vorbind. ilctivitatea emisfereistangi estereduseextem de mult. drul acrelor Emisfera dreapti guverneazi procesele ce presupun o Per_ cepere globald!i simultana. sunt pusein crizdin societatea (. Studiile realizatede ei demonsoeazeci . cultive plictiseala. trosnituri (boot1s. relaxare.. (Healy. gandirea logicS qi analiticd. (l lealy. un simptom specific acestei afectiuni.Acest lucru este. reducereaactivit5tii voluntare. Studiile efectuatearate ca . culorile etc. Practic. muzice. refeleleemisfereistAngidepinde buna stipenire a Sramaticii. exPrimareacorecta. Pe termen Iung. gi oamenii gisesc tot mai greu energia. (winn. impreund modema.de asemenea. (Mander.poateduce la o vetemarea cei dezvolteriivorbirii. scadedispozitiasau plicerea unei impliceri in viata comunitara {i chiar in cea de famfie. desiSur. ceea ce. 1996) Sotii EmeIJ sunt dczvoltarea |nult mai fermi.dupd cum sugereazi multi dinoe cercetitori.cililul. conducend la nedezvoltareaemisferei stangi. socialesau comuni_ timpului Petrecutla televitare.chiar qi la copiii inzestrati. pe parcursulvizionerii.dispoziqia putereade a pot lua hoterari singuri.. Ei nu mai nu se mai pot opune nici unei mesuri politice.prin vizir'r isferastAngd.determine pasivitatein planificareaactivitetiprogramului zilnic.antrenandu_i oameni pentru a fi momai (zombi)".a ideilor. Analizeazi qi aranjeazS De tul de timp sau relatia cauze-efect). lupta pentru a-gi schimbaviata.bubuituri.imaginafa emolile. concomitent.concepza.indice o stimulare preferenlialda emisferei drepte. in mod principal..o inhibi pe c€a stanga.'suprasti nrulareasistemelornon-verbaleale emisfereidrcpte. televiziuneaconduce. Emisfela stanga se ocupi de procesele liniare.Aceastaexplicede ce. 1990) Maria winn spune ce .oameniiprimesc informatiile de la televizor. analitice Si succesive. in principiu. vizionarea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrclului interior al proceselormentale qi la preluareaacestuiade cefte mediu (sti' pe mulii externi sau mijloacelede manipulare).Darea a excesive televizoruluiSiprin utilizarcacalculatorului 23 .

cale sunt incapabil sArezolveo Proceeace ei considere blemi elementari.mai ta!:ziu. in clilee. dr.Si intraemisferice.. CercetetoriiapreciazA odati cu trecereatimpului. dirii analitice $i chiar capacitatea rezolveriilogice a unor probleme de viatd se va adanci extrem de mult. 1990) Defrcientele de invltare qi televizorul sunt invadatede elevi cale nu pot sa asculte ."(Healy. care care lhe sau tipare comPoftamentale. a cevacu mainile) sau alte activititi prin care cele doui pirfi ale cor24 lor corespunzatoare din creier qi conexiunile prtltti(stAnga-dreapta) 1990) inoe hlvad si secoordoneze ele. capabili sunt aceiala care puntea interemisferici este foarte bine dezvoltarS. nu pot citi nimic din plictisitor.cand aceaste tin flexib n'.a reasoners celor care rationeazeshb") a devenit extrem de rdspandite in mediile de specialitate.a intreprinde.Fre pe o dudificultiti in concentrarea rate mai lunge de dmP. biopsihologla Universitatea din ChicaSo. pentrua fi atrali intr-o activitate de un rlcsf5lura miculuiecran: ftfflexivi.. lucrul de m6ni (a constaui. care nu pot urmeri o succesiune date.Atat de puternic esredeclinul facultegi de a rationa in America $i in lerile occidentalein general.sunt ne' cesareaceleexperientecare presupuno angajaresimultani a celor doue emisferepenftu a se intari si consolidaacesteconexiuniinteremisferice. chimia sau. autoritate in domeniul dezvolterii emisferelorcereo brale.apreciazi Healy. sustinedr. li nu si fie privati de primul p n vizionareaTV. Levy realizateprin puntea interemisferice insistese li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun mediu de limbi coordonatcu unul vizual. 1990) Leaming disobilitiesll) (incapaciteti de inv5lare) este afecliunea dupi cei mai multi cercetatori.a aparitieiproblemelor invelare 9i ate[tie' interemisfece faceca ei sd a shbe dezvoltaie comunicerii Accaste de suficient rapid informala pentrua putea |lr| mai poateprocesa proces invilare.in general.inotul mis ca vizionareaTV se inlocuiasce etc. (Healy. Dar mesurarea curentilor cerebmli.)..pe perioadavizionerii. incat sintagma generalia weak (. este a seraca puntii intercmisfetice unadintrecau' Dezvoltarea la intelectuale mulli dintre capacitetii ale lole principale scederii de tlnerii de astezi. la slinctiv. El arata ce. Rationamentulmatematic. ln condi$ile in carenu se va face nimic in vederea eliberariide sub tirania televizualului. (Healy. corpulcalos lipseiexercitiuluiAstfel in poatefi exffemde vulnerabil conditiile creierul rim6ne relativ ch. arata insi o reduceredramatice a comunicirii interemisfedce (corpul calos). se exprimi in_ automat emotional reactioneazd Ia $i indeosebi un nivel triiiesc lumii inconjuratoate.de aParitia tabloului responsabila. Oamenii inteligenti. o :!ause urmereasca prezentare de ria..Asdel. provocerile sale Din cauzamarurizSrii tarzii (panala 14 ani).Ei vot seminatot mai mult cu personajele prestabiurmerindanumitescenarii o0menicaredoar actioneazi.normali"ajung si intampine mari mintii pe o sarcini de inv.a gAndirii ltiintifice va fi lnci una din prcblemelecu care se vor confrunta generatiile viitoare. (Healy.plecum 9i tulburiri ascultarea de limbaj.Majoritatea jocurile fizice (alergarul. . 1990) specialiqtilor domeniu sustin ce nu Eebuie perin . criza gancd. in general. chiar li elevii cei mai .in conditiile in care pasiv in timpul copilSriei 9i adolescentei (prin vizionarea w.$colileamericane careau problemecu memo_ simplel.. va fi mult mai dificil si-gi dezvolte caPaciPunteestemai Pu' ttrtile intelectuale. Majo tatea acestorcopii prezinte dificultii ln (urmerirea) cu atentie a unui mesaj.. pentru dezvoltareanormali a creierului. coase. jocul pe calculator). Vizionarea TV scadenivelul de inteligente Si performantele intelectuale Inteligeotasau performantaintelectualesunt determinatede o buni !i rapida comunicareinter. Jerre Lely. abordareaunor disciplineca fizica.

pane la 80% din copiii de Ecoali pot fi America.inteleg din continurul acesreia mult mai mult TV.2s Minds. . atunci cu (And citesco carte. LD. . 1996) De altfel. Pentru a vedeadacd existeweo legiturd intre si.sd sustineprintr-un efort con$ient acestproces..precum In de tive in procesul Invalaledalorita unor cauzenecunoscute..unde s_a generalizat ritualul zilnic al vizionerii TV.oare. la momentul maturizerii primei genemtii de tineri crescuti cu televizorul. situalia generali la nivelul tuturor societalilor occidentale. deficienfelese vor evidenlia insi in momentul in care li se va cere se invete ceva in mod organizat. memoria.sustineDr. coPiii diagnosticai cu LD nu prezinti in viala obi$nuitAsimptomeale afectiunii amintite. parcurgandaceealicarte.r$c 4 rninute zi saunaipudn:30qo 2 milutc. chiar gi in Romaniaesteu$or de constatatci nici copiii qi nici tinerii crescuficu TV nu mai citesccefti.. aplicandlogicati analiza. ori in a'qi prezenta propriile argumelte' copiii nu pot inlelege (pdtrunde semnificalia).abilice prive$te:ascultarea tatea de a-si concenffaatenlia rapid qi la obiect./zisautnai pu(ini l0% .Healy.majoritatea in Studiilerealizate Ame ca demonstreazi unui text ce nerilor intampini mari dificulteti in inlelegerea 26 nivelul gimnaziului. o legetureintre vizionareaTV qi declinul abiltelii de a citi? Maria winn tespunde la aceasti intrebare aritand ce. obtnuinta de a cid a fost substituiti cu vizionareaTV $i pentru cei mai multi dintre adulti.a4i suntcititede aProximariv 100/0 Polll*ie Din tineri 50%au alirmai ca (.publicat in revistaReddrrrt' Reosercft Quotcrly.rezolvareaproblemelor. folosind una sau mai diagnosticatica avind simptomatoloSia " obicei in qcolile americane multe din metodele intrebuintate de (Healy. cititul. 27 . intr-o societatein care coPiii preferi sAse uite la televizor tica.nu-ti pot aminti li dplicatot ceeace au citit. in a urmeri punctul de vedereal autorului sau succesiunea unei argumentatii.Eebuie se observbm suferade aceasti afectiuneintampind problemeimportante in p!o" cesulde invitare din cauzaunor dificuldti de ordin generalin ceea sau urmerirea unei simple prezenteri. spun copiii.simptomatologic descris anterior.intr-un anicol minutios documentat. 80% din (lirrrc . ochilor li a mainilor.deloc " ltr pe p.' Diferenta dintre copii li ldulti. in a trage concluzii dincolo de fap' depS.imaginalia creativasau loaleacestea viziona_ cu Pot in invetarea Seneral.Dcci nu dccatpricep tinerii Senerafiei de t stc vorba de o lipsd de maturizare ideatici. coordonarea limbajul.. oare. esteins5 semnificativSCu toate cA multi dintre adulti se uite asdzi la televizormai mult decat citesccd4i." (winn. rapida intelegerea noilot situalii. 60% din poPulatienu a citit nici o cane niciodat. Termenul a aPSrut la inceputul anilor '70. in toate aceste !ari. zudlor. 1990) Problemaeste ca.Jelevizorul estemai provoca_ tor. wang. fi. Chiar la un test neuroloSlcei pot aPereanormali.corelare a rea excesive televizorului? Cititul...nu pletinde nici un efon. insd. scrierea.de fapt. Side aceea il preferi. Endansered hnc 14. i! vial{. Existe.Atunci el desemnaun numdr mult mai restrans in de disfunctii. acestaEi-alergit aria de acoperiresimptomatologica.ln America. induzand qi informatiile obfirlute (lir catevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea se apar5 pentru 4 .eqte tele simple. ci de incapacitatea ir intelegesau a legasensulcuvintelorin ftazi. toti au declaratce prefere sd se uite la televizor decat sA citeasci. de cele mai multe ori. odate cu cregterea propo4ie geometricaa caAstezi. de el se referala tofi copiii care Prezintxdeficienrte ordin intelectual qi la cei care intampini problemesemnific^a_ sau emotional. inir-un studiu fdcut pe un Srup de 500 de copii intre 9 qi 10 a[i. doi celcetalori de la ljni\ersiiatea Leyden din olanda au selectatqi sintetizat datele esenlialeprivind relalia (lintre uitatul la televizor qi citit. Aceasta este. fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avantajulci. mai relaxant.dromul LD li mai intai ca toti copiii care uiratul la televizor.

1996) 2) Lecturapresupuneun dtm mai incet sau mai rapid. in de A{adat. Cerceterilearate. atenfia nefiind dirijata din intedor. (winn. se anrerior. scadecapacitatea dincolo de randurile parcurse (lc a mai adanciinfelesurileascunse l'cntru omul societe$itehnoloSieivideo. ci captivatd $i sustinud pdn stimuli extemi. un cmoscut 'erce6tor dezvoltareacreieruLli de la UniveBitatea din carolina de Nord.incapacitatea a citi a copiilorde aslazinu se dato_ falS de o activitatecare rc zi atat indisPozitieipe care ei ar ar5ta_o ccrc un efort mai mare decat vizionareaTV. Televizorul inse blocheazeprocesul imaginativ. copiii alteaptd ca lectura se le puna la dispozi$e (sI aducd cu ilne) Qiimaginile.lhc?t anumit6tane a conexuluiesredisPonibihlecturii. timp ce gru' a pul care a lecturat povestea descrismai mult dialogul povestirii$i a dat in mod semnificativmai multe informafii desPreconfinutul textului li despre personaje.fere se pricea pestelitele plrr $i simplu citescalunecAnd D11 intelesul. urmiri li inteleg€. invitarea si televizorul to in excelentasa carteAmuJingOurselves Death. ceeace-lva facepe coPilsd Sdseasce de .iar aceasta o dvealo' o re' in ci('ruIu.ingreuneaze felurarea unei activiteti precum cititul. qi cuvinte.vizionareasolicitl un efot mental infe or celui cerut de lectu_ cititul ca fiind prea dificil. altfel. winn. Aceqtiaau trecut in reviste 2 800 cu componamentului. 1990) Obitnuif cu televizo2A rul. nar cu seama Penoad.M."(Healy.dependenta televizot mictoreazedmpul pe carecopiii sunt dispuli sil petreacespre a gesi r. RusselHaner. in func_ de tie de capacitatea intelegerea textului (cat de npid). cel al derulilii imagiomului de a procesainformatia. cartea se pare ce va fi un obiectivtot mai indepertat. a{teaptd ca intelesurilese fie Primite de-a gata. poateajungela con Prin prismacelor prezentate (luzia ca structuracorticalda celor care au crescutcLltelevizorulva de (lcfavoriza mod decisivcapacitatea a citi'.un lucru plicticos. Aceasteacdvitate necesitA semnificaregazpentru reflecfie.prin confiuntarcacu o experientecu to_ la incep se se gAndeasce altcevasau tuldiferite.lr. re[eriri asupra problema influenteiTV trjrtiru al relaliei dintr s in acesrsens.." (Healy. arunci se plictisesc.Ceicare au vezut povesteala televizor in au descrisefectelevizuale qi ac{unea personajelor.prin care tele' prima oari.r5bdare{i tenacitateill decodarea tiilor.impunand un ritm foarte rapid.. ca atare.roprlarieiaMci Poar' \"nr runcriei carepermitemei altetuncliist devh.sPunsul la problemelepe care des_ sau descurajeaze trebuie sa le rezolve$i. Ei au identificat principalelemecanisme lectuta: viziuneasubmineaze pe televiziuneaanuleazesatisfactia care o producealectula. ri. dimpotriva. inlocuind-o cu plecereafacih a micului ecran. cfl cititul sd fie comod. presupuneo experienti complet diferite de ceaa lecturii1) Lectura elibereazdimagina{ia. capacitatea nilor. ce.rela-Yanl pasiv. cat mai cu seameunei rx dezvoltiri normale a cortexului fenomencare in8reuneazeintelucrurilor citite' lcSerea insulirea semnificatiei !i Proponionalcu timpul acordatvizionldi TV.ca riimul in carese pri!i nrescinformatiile si fie rapid. 1990) Televizoml. depS$elte atenliei. atunci cand o lectureazr: . al lucrurilor citite. Qiasdel inhibe dezcitilii.care trebuie sd construiascd. subliniaze: l.. i{i pierd rabdarea Daca n{tepterilele sunt inqelate. sustine o atitudine pasive. de asemenea. cici. arati M. nai dezvohad" Ibid€m p 209'rrrrizare 29 . Neil Postmanciteazaconcluziileobtinute d€ G Compstock $i de studii care ({}laboratoriisei.fiindce nu o mai poaro citi. dezvoltarea televizorul. voltareaabilitatilor necesare . iar 3) Cititul inseamndconcentareaminfi.l\uri i parte nu ser . in cazul in care o primesc infolmatia in mod diferit decat copiii proceseaza de la televizor. oferind imaginile de a gata (deja formate). se-$iimaginezeintelesul cuvintelor. in timp ce televiziunea.Neil Postman rlcmonstreazifaptul ce televizoruleste depare de a fi un bun edu(irtor.

cunoqtintele li in profesorului clasa cAndlecturasauprezentarea plictisesc repede atenli Dusuntinsotitede imagini(cala televizor) i$i pierdrePede 1990) ria. Aceaste ntr.l imagini $ informalii fac imPosiba insensuluicelor vezute.1990)Astfelci.(Postman. radiosauprin scris. clalecarele insoteau in fala paginiide carte.Echipa prin de mirirea unui proSram ltiri transmis TV.deoarece birea limbii." la procesele Oamenii retin de la neanu esleun mijlocpotrivit pentruinvetare. sesdme careau fostincurajalicel mai mult de piirintisi urmdreascd (D. se afirmd. se invale cu aceastdatitudine faPtulca nu i seceresaunu s€alteapci pasive. dobendit serie cunoltinle o au sd pe pirinti.ll va facepe copil si se multumeasca 31 . steet estenumeleprogramului Sesome de copiilorprelcolari.Copiiide varste considele pe sau de reclame cuvinteseparate carele dc a retineo multime pentrutelespectainse. de Pe CeseintampE. duPe se in privintainformagiilor. Mul(i cred ce. tii ar aveace inveta. de fapt.cand repede llrtr ajung se se plictiseasci nu mai esteatat de distraclivS de uloari. pacate aParendPrecocitate s-a doveditce aceaste Sfreet l()rii lui Sesdme Ace$ti copiis-auaritat mai tarziu in' foarte decepqioneaztr curand. 1996) televiziune. transmite lucrurieducative.li toatelumeas-ar folosigi ar fi mullumitd. de lor AcelticoPiise pe carele poseda de a rage concluzii.copilulobignuit (u relevizorulasteaP!. 30 specu de literelor$ a cuvintelor pe miculecran.nuti in mod instinctiv se lnleleagd. dar viteza de desfdlurarea de rctiunii. explisau ln caliilorprofesorului clastr in timpul lecturii.. ci solicitd !i [ctivitatea a unei cfon. o s-a Ideea estenoui. (Healy. caresesubintelege in dc la ea se prindtr lnlelesul a ceeace se intampli pe micul ecran' cotidiamai transferandu-se larziu ln experienta deprindere.Dacds-ar atuncicoPiiili adul' morale. pier' nu cAndacestea apar. pareca tinerii telespectalori. religioase.el seplictiselte $i.pefinanentimaginile. Din ca pot repioduce nigtePapagali. bombardamentu. scolari sau extraqcohre. dar carea fost urmirit cu interes plecere li copiii de Carcau fost rezultatele? copiii americani toatev6rstele.schimbe (l('atentia.Mintea copilului. corecte. cuvintele frazegramaticale in vintelorli $ organizeze au mari probleme vor_ cu lui Street Dacatelespectatorii Sejome vor aveaqi cu lectura. Rezultatele privintacititului suntcalastrofale. . in mult maiputineinformaliidecat urmalecturii. in America constituit conu qi educa[iei al mediei in misiede cercetetori specialilti domeniul !i perfectadaptatfunc(iei pentrua crea un programde televiziune educative. (. ceeace i-a determinat capacitatea mici au copiiifoartedeltepli. in destinat. televizor rispunsurileelevilordupe uranalizAnd lui Stauffer. nu orice program TV poate fi potrivit ni procesului invdgare. se spuneadeeste de sea. la momentulrespectiv. vocabularului.pozeleexplicative' i{i canalul". corecte intrebdrile la a a gesi!o creltere semnificative raspunsurilor pusein cazul celor care primiserainformaliaprin lecturA Stem investiSali puteause-li nu raporteaze 5lolodintretelespectatorii ce qtiredintr-unintreg proaminteasci nici micar un singurtitlu de minuteinainte.(Healy. in rezukate stepanirea streetau celemai proaste cuse collins. in ascuharea povestiri. 1996)Studiilearatdca televiziu' cognitive.Conlinutulgi forma ar puteaajuta mult. ili lc.1988)Ei nu reusesc petrundi in[elesurile Anderson. principal. efectele dlnamica copiiide varsti lcopenml a le captaatentia. incddin anii'70. repeqi qelegerea adancirca innd in mod frecventaceast. glam informativ doarcu ceteva urmeritla televizor obi$nuit re$necel mult 20qo cd wilson a constatat un telespectator de o emisiune qtiripe un postobhnuitde de din informaliile oferite (Postman. Problema con$nurul. detinute' de cnpabili a intelege legain mod rationalinformatiile $i a organiza problema ceamai mareera de a faceconexiuni.de a nu fi lisate si inleleagll continutul rnesajului transmis. fapt?Unadintreexplicaliile careni le dau ccrcetetoriiesteurmitoarea: atuncicandcopiii vdd cevala televizor. incidentade ([llivaani de vizionare.exp€rieoF. aruncicu siguranla vorbesc bine limba sunt qi buni citicercetarile aratecd aceiacare Obilnuili cu in tori.

informatia este furnizati direct in subcongtientul riraselor Deqi televiziuneapoate modela componamentele mentalitb_ {i Iati care sunt invilarea. fere a mai face efortul intelegedi lor. li pe le te multumelti cu imaginileQicu senzatiile careacestea provoavizionarea pe careo presupune ca saucu distracLia ce .in timp ce ne uitim la televizor. Noile cunostintesunt depozitatein memorie. (uno$tintelenu sunt nici Percepute sEucturatelogic $ nici min_ sau tca nu estedeplin conttientdde ele. (Mander. Iere ca telespectatorul apucesi mesajele cu si constientizeze adeveratce Ei cum controlezeaceainformatie. unii invale cel mai bine arunci cand iau notite.ti esteridicati in sldvi pentru functia sa educationald tehnoloSiateleviziunii {i natura expedenteiviziondrii inhibi.on$ienrului 1ll1m... 6 c{c dePminatdde afrot€ied omcrla alla Pe!dre o gcnffaza viziondFade (mc1erul rnrolioMl ti d. in Prin televizor. Estecevaanormal ca un om se prcduca unde alfa io timp ce citelte. nu se poate spune ce ea favorizeazd la care ajung sotii Emery.. amime$emai mult de stanb altenre de conqtiinlndecatde stateade veshe 33 .Mai mult decat atat. dar noi nu interactionem.ne antrenam sli nu reactionem. trebui. 1990) invilarea trebrjie se fie un procesrational $i con{tient. Sendirea ajung si mai simplu fiind sA fie lucruri prea dificile.Intri direct in memorieqi probabil cAreactionemla ea mai tarziu.Pentrua invata cu adevaratceva. se interactionezicu sursadatelor. enervante plictisitoare. iar iu prime€ti. ala cum esteea conceputede regulS.amatic al telsiziunii. in au pitruns acelemesaje memorie. sintetic.pe timPul vizionarii.qi afa. telespectatodipercep qi iqi insu$esc mod io' spicon{tient. Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ce informatia ajunge Ia noi.cea mai bu[e metode de predare este cea intetactive. (Healy."(Healy.cu atat rezultateleqi performanleleqcolare sunt mai slabe. ce presupune un efort de in{elegere. dar f5re se ltim la ce reaclionemde fapt.de organizarea cunoqtinfelorqi de irrtegrarea lor in olizontul rnai larg de cunoa{terea ifrdividului. ritul generalal unei realititi sau al unei persoane(personajde pe de tnicul ecran). cititul produceo cantitate mult mai mare de und€ beta.aceasta are un caracter nu sunt Suvematede logic.subliniaz6 li el acest fapt: .cercetdtorin domeniul testirii electroencefalode grafice. 1978) Dr.incognitiva. facem lucruri fdrl se $im de ce le facemsi de unde ne-auvenit in minte". cand ne uitem la televizor.Nu face decet se ifi captezeatenlia.mai bine decat prin oricarealt mijloc de comunicare. mdifesta6 de releviziune.$tiu ci. dacese poatevorbi de () invetareprin intermediultelevizorului. Erik Peper. Practic. se afle in . cu cat timpul se se uire mai dedicatvizionerii creste.(. deductiv. putin bazad pe 8andire". ln cazul televiziunii. De exemplu. altcevapoate fi irxi remarcatca fiind propriu aces_ de se tci tehnoloSii:televiziunea pare ce are capacitatea a-{i trimire sa direct in subconltienf.amortire".continui el fdri si reactionezi. fiindca acesteProcese cmisferastangi care. in cazul viziondrii TV. invatarea care are loc este foane pur.profesorla Univercitatea Stat din San Fmncisco. emotionali sau senzo ald a lucrurilor. invdgarea.doar cu percepliavizuali. greu de re_ produs. nu gande$i cu adeverat. lntelegerea. de fapt. in cazul meu.de unde Pot fi scoase pcntru a fi intrebuintatein procesulgandirii.) VizionareaTV presupunenumai se primetti . pot se invd! ceva doar dace sunt angajat.1990) Prin televiziune.cercetdtoriin neuropsihologie rezultatele de la Universitatea stat din Canbefia: "in timp ce televiziuneapare de se aibe capacitatea a fumiza o informatie utild PrMtorilor . Dad despre o invetare con$tientdin faF televizorului nici nu poatefi vorba.cercetetoriigasesc elevii cei mai buni sunt aceia care tind pulin la televizor.. nu priveqti. precun !i de perceptiaimaginilor TV intr_un regim c.. foane puin analizabiE. tile.ca in metoda socratici de predare. mai tarziu.aceastecaPacitate modelare a subconltiii conferetelevizoruluifo4a de a influeocntului uman defineqte $i UriaF forta de p€netrarca sub. fiindci notitele reprezinteun sistemcu feedback. De fapt.

situalia nu esteproprie numai Americii.Finlandaetc. Si mirim vizdnd comportamente anormale la copiii noqtri.cu spiritul lor. Ei sunt agita$deoarece au nimic in minte.incapali pe o durati miniml necesarerezolverii unei citatea concentririi problemea ajuns se ocupe un loc central. credci nu sepoateinvita seasculfi(ascultaiea vizute qi ca um. incat s au obitnuit se fie stimulatinunu mai din afari. intahim la ace$ticoPii Si dificultatea de a-Siaminti ceeace abia au auzit. fdra se fie conltient. ascunzand-o memorie. la Credce micutii s-audeprinscu obiceiul vorbelte. iar profesoriinu qtiu ce si mai facapentru a le captivaSi a le putere a mintii.ei nul mai aud" (Healy. Problemaestetratata cu deoaleceaproapenici o activitatenu poate fi desl|tllta seriozitate. la inceteazi si se mai gandeasce cevaanuDentrucatevasecunde. de asemenea.mareapate a celor diagnosticati incapacitetide probleinvefare (LD) suferdde hiperactivitatesau de a9a-numitele me de atenfie.Concentrarea mentinerea !i tentiei a ajuns una dinEe problemeleprincipale de pe oldinea de ri a cercetetorilorfenomenului educational Pemanenta agitatie de nlentald. in plictisitoare sunt doar catevadinrre simptomele rgenda ConsiliuluiNational al profesorilorde matematicali a Asociatiei de supervizare dezvoltarecufficulare din America. ni se vor fixa prin vizionare repetati.incapacitatea a sterui in rezolvareaploblemelor.) sunrnelini$ti$. ei tind rapid se piard. un fel de a fi asemenea nu ne cel pe care il poarti deja inliuntrul subconqtientului sdu.) Profesorii. (.Estevorba de acei copii carenu pot si urmereasci!i cu sA se concentreze atentie asupra unui subiect oarccate.IucrusaugAnd.rire interactivi a unei prezentiri). totu$i acesteani se vor ffansmite $i. qirul.petceputaca ciri cirli acestei boli.Motillll pentru carecopiii noltd nu urmerescsensulunei preeste americani. nerii.Aftention Defrcit with or without Hweractivtty Disoraler (Deficit de atentie cu sau fird hiperactivitate) . Rapoarteale cercetdtoo rilor din Anglia. fdla ca ei str-{i dea seamade acestlucru. se plangfoartemult {i afirml ci eleviinu mai ascukd. mintea fiindu-le fulate de altceva sau. deprins fie se aici la noi.ale miponamentaleale eroilor de deseneanimatesau. fie ea mentineaceasta de invelare sau de alt tip. mai pot urmeri.nu Aceqti pedede alt stimul. indica.mai mult dejumdtate ca dintrecopiisuntdiagnosticati hiPeraclivi. ei nu fac gi decat se reploducefidel modelelefizionomicevestimentare comin Seneral. in timp.atunci cAnd vizioprive$ti televizor. iar atuncicandprofesorul i990) din dintremlrturiile pe careProfesorii lu' sunt cateva Acestea le mea occidentale aduc atuncicand se refereh uriagacrizi din 34 lnvllemant.pentru ca mai tatziu cu in mod automat sa adopte. de a mai dificile sau de a face o munce oarecarc. chiar dace nu suntem pedect de acord cu comportamentulce_ lor de pe micul ecran. cului ecran..afirmdprofesorii fiindu-le furatd foarte re_ rapid centrulatentiei.. Problemele de atentie . prin ascultarea cetd. cu modul lor de a fi sau de a gandi. creqte_ rc feri precedenta acestorprobleme. ferd de care Dici o actMtate.. privind in gol |tentie a unei activitdi. . Omul in fafa televizoiului este Precumco' pilul care observS..Indiferent ci le vorbescperintii. dupe unele statistici realizate in America. ADHD ..este boala de care.pe in careo interiorizeazi.Ei sunt atat de putemicstimulatiprin vizionarea la TV. cu in America.prin imitare. acelaci ei i$i zentiri saudiscutii. distralide cineva (. Pur li simplu. Franta. (spdceoutJ. suferd mai mult de o treimedinBe copiii americani. in afari de incapacitatea umeririi cu rne.ln unele clase. copiii nu mai pot urmAri cu atenlie o prezentareobi{' nuite.ta cu putere gandirea Ei modul de viate al oamenilor. lumea care il inconjoare.aceasta schimbd copii nu mai asculti. profesorii sau prietenii. nu se poatedesfisun. s-au permanent amuzati.

vor conduce. mai putin atunci cand esteutilizat Pentru scris qi citit.hormoni etc. consecinlele vom vedea. in modul de viald (lipsa de miqcare. in diferite studii se demonstreaze la nivelul cortical. s-au emis qi verificat mai multe teorii Factorii de dsc au fost identificali in alimentatiachimizatd (prezensedentar !a E-urilor. .ii umane.a con_ devin mult mai grave-Scdderea neratii. n cumulare. .relatii personale comunitaresuperficiale.care se anunurmari ale acestei tre celemai semnificative td ca fiind una dinffe cele mai importante maladii ale secolului al nl-lea.atunci aceStia. Pe de alt. Prima vizeazi insd. atet Pen_ tru cA acest subiect nu intrl in obiectul acestei cirti.neputinta de a duce la bun sfariit actMtateaftrcepute. . de . a tenacitilii $i.de activitate fizici). la apa tia unei atrofii (nehrenire prin stimulare nrai normalea creierului.).complexullipsei de performanle sunt afectiuni. . .dificultateaorgaoizeriili Planificirii aciunilor.fdsuratA fare o anumite concentnre a mintii qi urmerirea cu atenlie a procesului respectivCu toate ci nu existi o definitie deptin recunosclftAa ADHD-ului. existe care pot conduceIa apari$a problemelorde lnai multe mecanisme Estevorba. majoritatea medicilor li profesorilor Sisesc proprii acesteiboli urmi' toarele componamente: . nenuboli.i tehnologiavideo. pe de o Parte.in modul cel probabil. impactul acesteia nsupraminf. de nedezvoltarea suficienti a centrilor ce apanin cortexuluiprefiontal.dificultateade a-$ia{teptarendul. Dacd nici lirctorii de mediu Einici cei alimedtari nu sunt favorabili unei evolulii p normale. (Healy. lipsa rdbderii. inse cu mult mai mult in cazul intemetului qi a jocurilor video).Estesuficient ca o persoandsi se uite cateva ceasuri zilnic Ia televizor (lucru valabil li pentru calculator. rca comuniceiii interemisferice realizate Prin puDtea care leage cele doue emisfere(corpul calos) ti.a motivati' cenrerii. sau corespunzAtoare) a unei nedezvoltari asuprainfluentei televiziuniiin aparifia $i dezvoltaCercetdrile rea sindromului ADHD la tinerii noii Seneratiiidentificl doue moacestei contribuiela producerea daliteli diferite in care televiziunea fectiuni. 1990) Daca la copii afecliunea lngrijoreazd mai cu seamd datorite problemelor pe care acegtiale intamPine in procesul de invelare sau in alte actMtig extra{colare. pafte.altemarearapidi a unei activitili cu alta.experiengd 36 dominata de l'lzionareaTV.incapacitalea asculla de a urmbri: $i . Insuccesprcfesional. in stres.a aclionainainte de a 86ndi. Cea de a doua modalitateeste legati de continutul progranrelorTV urmarite.insi mai ales in experienF culturali (modut de viale al coPiilor de astdzi). cat mai cu seatna pentru ce o bune sdmulare a conexului realizate prin dezvoltarea limbajului.dificultateade a sta concentratsau coneclatla o activi(ate. prin implicarea copiilor in jocuri !i activiteti fizice corcspunzatoarevarstei este mai importante qi adeseasuficientd penmr a suplini neajunsulprodus de o alimentafielesenetoasi. erbicizare.pentru tinerii si adulfi noilor geatentiei. li doar catevadinte crescute.de nedezvoltaatentie $i hiperactivitate. cum ADHD-ului ce influenfeazi intreagaexistenF ei sunt caractensticile a omului modem. pentru ca dupe ceti semnificativprobabilitateaaParilei manifestirilor va ani se creasca ADHD. s'au desfesumt Pentru identficarea cauzeloracestei merate experimente. cd. instabilitate in alegerea irascibilitaobiectivelor. activitatecare ocuPain medie aproaPe o pitrime din timpul pe carecoPiii il dediceactivitatii fiecdreizile Nu vom lua in discutie efectele unei alimentaFi toxice sau neDotrivite dezvoltirii normale a creierului gi a organismului. indeosebi in lumea occidentaE (unde afectiunea este mult mai vizibile).

2002) a betdile inimii iqi modifice ritmul pentru o duratd de la constatatce 4 la 6 secunde dupe apa jia reacfiei de orientare.pe care o induce vizionareaTV. cercetitorii de la Universitatea Stat din Canberra prcvedeau propo4ional cu crelterea timpului dedicat vizionirii ca.a dimi_ [uirii controlului intern al atenliei. fenomen care insolegte totdeauna aceasti reactiela pericol.1975) Prin urmare. din EstherThorson de la Universitatea Missouri li colegii lor au incercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul capteazeatentia. Byron Reews de la Universitateadin stanford. au un capacitateade a provoca din partea telespectatorului rdspuns numit reoctie orientatd' care are ca efect menlinerea atentiei fixate Atrac$a se pare ci se datoreazi rispunsului biologic de orientare. cauzea permalcnomen constituieuna dintre cele mai importante lcntei agitalii mentale. pans.zgomotebrutte). 'lv. (Reeves. rotiri ale camereide filmat. . ce caractenzeazi oricare emisiuneTV (teieturi de plan. edits.ceeace arata durata in cale se manifesterdspunsll la stimul. date intre unii li ceilalti. avand forma unui spectacol Aqteptarea atenlia este dezactivategandindu-sela alt ncfiindu-le satisfecute.miEcerirapide ale camerei. Astfel ce. copiii. din Lang. se intensficd {i problemelede aten$e. pemanent. al unei distante stabile. obifnuindu-se cu astfel de experienie care ii bruscheaziEile seducatenlia. (Scientificamerican.sunt perceputede creier efectelorspeciale. cercetdtoriiau ajuns la concluziace acestetrucuri stilistice provoacd aparitia unui numar foate mare de reactii involuntare nii{care pot duce la orienlareaarentiei prin crelterea sernnificatiei cdrii detectate.depriode creie{i. in consecinte. milcarile rapide ale aparatului de reflexul de a acestea agreseazA filmat lin in alefte creierul deoarece men{ine. vizionarea TV slibeqte mult controlul intem al tinetilor de a-li sustinesau concentraatenlia ittentiei.(Emery. tendille estefaptul ce ei nu mai gdsesc ccva. descrispdma oare de Pavlovin anul 1927. |ul si rispundi automat la stimulii extemi cultivAnd o atitudine rlentale pasive.atentia orientad sau rispunsul de orientarepe care il al provoacdteleviziuneaeste nu numai un resPuns creiemlui la un stimul ce anunte pericolul. cand sunt pu$i in fafa realitd[ii (dife' in rite activitili zilrfce) care nu $ocheaze nici un fel. Marea Parte a prezentepe micul ecran. Ei au constatat ce fonnal features. de fapt? in ce constdextraordinaraputere de captivarea atentiei pe care o manifestdteleviziunea? in anul 1986.O echipi de cercetatoricondusede Aurie . Studiind modul in care variaz5 undele cerebmlein timpul vizionirii.De exemplu. inseamde supunerea creierului sau a sistemuluinervosla o serie continui de Acest rsresiuni sau stimuli ce violeazdordineaintedoarea acestuia.Un simptom al acestei nimic interesantdin tot ceeace presupuneefort. totul ii plictisette de incd din 1975.de la Universitatea Indiaoa (Scientificame can.Ia lcoale ei atteap6 ca prezentarea profesoruluisI surprinde. nu-qi mai pot concentraatentia. Practic. dacein acesttimp aParc pe ecran un alt stimul (efect special).TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORTENTATA ce se intample. capacitatea pilni la finalizareaactivitelii desfa$urate practic. a aPariliei hipefactivitetii. De mici. 1985) ca semnaleale unui potential pericol.atunci se obtine un rdspuns orientat. 2002) Primplanurile care se schimbdbrusc. Acestrispuns este irNtincrul vizual sau reactia auditive la orice stimul nou sau la un stimul caie se manifestdbrusc.in mod anticipat. adici o menlinere la acela$inivel a aten{iei orientate. produsi de 38 schimbirile bruste de pe micul ecran. a scederii vigilenlei 9i deprinderii creierului cu aceastdorientarc a aten{iei din exterior !i.un control al spatiului in cate ne aflim. ci chiar efectul unei agresiuniPe care sistemulnervoso percepeca atare li reactioneaz. o alti dovade a aparitiei rdspunsuluide orientareo constituie modificarea ritmului cardiac.la ea.

un somn agitat Ei chiar insomnie. Numai ecranul 'fV ii mai poate liniiti. nu este gi necesarca persoanase reactioneze fizic.mi{catea corpului).arata J.ca qi in alte !. a o InreSistreazi cre$tere hiperactivitefii. concomitent insd. Hiperactivitateadetermini impulsivitateaexcesiv6. factor determinant in aparilia hiperactivitetii HiperactMtateaesteaceastarede permanenti agitalie.inse reacfia fizici este reprimate nefiind nevoie de ea. NeuropsihologiiEmery gasescci vizionarea TV constituie astllzi una dinBe cauzeleprilrcipale ale hiPeractivititii. Aceasteftacasaresenzorialecauzeazi hiperactivitatea. deoareceenergiaflzicI produsd de imagini. care nu a fost descercatiPrintr_unrespuns fizic (prin participarea.. (Healy' 1990) Numdrul bolnavilor de epilepsieestemai ridicat astdzica nicio(hrrtr istorie. dar cu riscul de a-i imbolndvi $i mai tare.qadar.a constituit un imde semnal alarrnS.in Franla. trolului interior Qidetermine o oboseali nervoasdpermanenra. pentnr a-i calma suficientde mult.nu pot fi atenli la ce le lipsa conspui. impulsul de mi$care.rdspunzandh aceststimul din punct de vedere psihic sau neurologic ca la un pericol real. cu cat inainmariodu se timpul dedicatviziondrii' arate ei.il consdruiesepararea respunsuluinatural al creierului de cel al trupului. dar ned€scercate Apoi.creierul inregisEeazd mi$cir e brulte ale camerei video (sau actele de violerlle prezentate).ri ale lumii dezvolin in ruc. sedativ. tn'rritnt La data de 16 decembrie1998. Pochemon. in Japonia. 40 in manifestandu-se exte or prin crize ale lipsei de sens. se tcazi televiziunea.3in 78 de referinte privitoare la efectclc televiziunii. in caremonstrul sc prre ce o singurescenedin acest l. .Cercetitorii apreciazi ci aceastdexcitare nervoase in fata unui pericol iminent. la scoalenu pot sta lini$ti$ in bance. 1998) desenanimat.scnanimat.eistau 20 de articole referitoarela stalea numitd rt)ilcpsia ry. fizic. Spre exemplu.J. en trrr ingrijire pe o perioad5mai lunge. in timpul unui cunoscut 7OOde copii au fost ffansportati de ur' rfr. Copiii care suferi de acestsindrom nu-li gesesc locul. se inregistreaze jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori. reaqtii h{otice.Vizionarea TV.(Emery. are loc explozia. a declanFt la 41 . Fap trrl ci televizorulpoate provocaqi crize de epilepsiesau chiar poate rl((hnqa aceasteboale este un lucru cunoscut de specialilti. zbanlu_ sau se coreleazecu proiall sau miqcarecontinue. imaginile de la televizor stimuleazain telespectator 1980) A.JaPonia.1975) deqi televiziuneaeste folositi de pSrinli pe postul Prin urmare. conduceautomat la creqrereahiperactividtii. (Science vie Junior.Efectulacesteimanise pulari planificateEi atente. tensiuneanu poate fi eliberatl prin respunsulfizic fiindce nu este nevoie de acesta.Ea estevezute ca o cauzi principah antisoa comportamentuluiimpulsiv la adulti. d(. Brnlil la spital cu salveri sau ma$ini de pompieri din cauzadeclanPeste200 de coPii au t5masin spital pentnrii crizelo! de epilePsie. incat se nice. Epilepsia TV in Pe parcursulcetcetirilor efectuate anul 1978. deoarece.. in care se vorbea despre persoane neepileptice care ln trru in crize conwlsive in timpul viziondrii T\r'. Healy ." (Moody.ora 10. h incheiereavizionerii ace$tia vor fi cu mult mai agitali gi hiperactivi ca inainte.ceci pare se-i [niiteasce.lcnckyse afli in cenfful unei explozii de lumine. a comportamenrului cial {i a delincvenlei. esteinmagazinat5. irascibilitetii qi ftustririi. Acest sindrom ii marcheazi pe exEem de mulli copii in {irile dezvoltate(in uflele comunitdti pane la 50% din copii) $i ii determini pe medici sd prescrie celor afectati calmante extrem de puterdrcguri. Mander des r{)perein arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii lliomedicalea UCIA-USAci. Dar rvcnimentul petrecutin anul 1998. care cauzeaze blemelede atenfie. activitateaccelerate. adevdrate permitd desligurareaactivite[ilor $colare. cand aparatulesteinchis.in timp ce aten$a mentale a telespectatorului este in alerte.

atatia copii crize epilepticesau boli de epilepsie.Faptul cA aceaste scend a putlrt provoca o reacfie de o asemeneaamploare arate in fluenfa pe care televizorulo ate in mod obilnuit asuPracreierului. mai mare (mai cu seame Desigur,existi persoanecu o sensibilitate copii) {i acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va putea declanF boli mai mult sau mai pufin grave, fdre ca aceasta se insemne cA persoanelor cu un sistem nervos mai rezisteDt, vizionaieanu le va agresasau afectacreierul.PoatecAbolile nu se vor manifestacurand, insa nu se poate $d cand efectelecumulate vor ajungesi infrangd rezistentaorganismului,provocandcirreltie ce disfuncfiesau boal5 (psihici sau neurologicd).

invitarea limbii qi televizorul
Copiii care se uiti cel mai mult la televizor vorbesc cel mai prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.Slibirea capacitetiide a ascultagi de a urmdri un material prezentatoral, abilitateasc;zute in reflectareaintr-o forme coerente,in vorbire $i in scris,tendinla de a comunicaprin gesturi odate cu cuvintelesau cuno$tinlelorde vocabulat qi prolifera in locul acestora,scdderea rea ticurilor verbale sunt doar cAteva din problemele cu care se confrunti noua generatiein ceeace priveqtestapanireasi intrebude intarea limbiiin procesul comunicare. Fenomenuldevinemai vizibil abia dupi clasaa III-a sau a lv-a, cand devin necesare abiltaF finSvistice de un nivel superior care, datoriti timpului indelungat petrecutin fata televizoruluiin prlmii ani de viati, nu s-audezvoltat. Se pare cA, in misuia in care copiii se uitA h televizor excesiv de mult ince din primii ani de viaF, mai tirziu, vor intempina dificultiti mai man in comunicare. ,,Limbajul bine dezvoltat, ca Si sinapsele p€ care le genereaze, este dobandit numai prin implicarea interactivi. copiii au 42

ncvoie se vorbeasce si asculte Ei au nevoie sa se joace cu cu{i vlntele Si si rationezecu ajutorul lor. Ei Eebuie se discute desPre problemelepe care le ridice invelatul, planificareali organizarea comportamentului.Trebuie sd fie receptivi la noile cuvinte Si povc$ti,pentm a construi o bazi Personaha inlelesului semantic Ei lu nevoiede cihuzirea Personalia adulfilor care se le ofere exem plc potrMte de Sramadci, pentru ce ordinea cuvintelor 9i sintaxa idei, sd ralionecstc mljlocul prin care copiii vor invela sd analizeze etc." (Healy, 1990) ,(' in legiturd cu relatiile abstracte ExperienlaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrive,ea PasM_ r,cazi complet puterile mentale ale omului. Nu este o experienta vi(', aplicati la situatiile specifice,particulare ale vielii Copilul nu r\rc provocai sa-SiPunAintrebari. sA se imPlice intr_oconversalie' (l)municarea cu televizorul este una monologicd qi impersonalS' Nrmai televiziuneavorbe{te, inse nu noue sau copilului, ci unei rrirse de oameni, ruturor ii rim5nui in mod special Cei mici au personale, dialog. in fap televizorului, de Insll nevoiede o adresare ((,piii nu ili pun intreberi, nu cautd solutii, nu vorbesc $i, cu l(lcvirat, nici nu asculte Ei sunt doar absorbiliin inte orul fluxuce hri de imagini {i sunetefascinante ies din cutia ry' pedagogi in invetarea limbii, dePirintii sunt cei mai buni sau rrdrcce sunt capabilisAsesizeze si intuiasc; tot ce se int6mpli ei ill minteacopilului - cu ce viteze $i ce anume poateel si priceapi p(.ntrua-Siputea adaptadialogul nivelului lui de inteleSereTelevi,irnea ins5, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj (lilcrit de cel Ia carese afl5 copilul,il va obilnui pe acestase nu mai lficii eforrul d€ a petrunde intelesul cuvintelor care-i sunt adresate' Ultimele cercetadarate cd, pentru dezvoltareagandirii abstracin tc, copiii trebuie sI se exerseze folosireacuvintelor neinso{itede nllSini. Imaginile limiteaze imaginatia $i intuilia doar Ia nivelul lor N(.D1nificatiei primare, determinatede suprafala sau forma lor (oncreta.Ele nu deschid,nu provoacd,nu elibereazi gAndireapre_ r'unro fac cuvintele-

Dr. Gordon well observAce acei copii care au petrecut mai mult timp in perioadapielcohre ascultandpove$ti,vor fi mai buni la qcoaldmai terziu, Qi asta pentru ce pove$tilenu sunt legate de imagini deja existenteqi stimuleazi asdel gendirea $i imaginalia. perspective, arata Rice si Haight, ftaneaz; Televiziunea, aceaste in gandirii, a imaginaliei, a abilite,tilor{i strategiilorverdezvoltarea in bale, deoarece, timpul vizionerii, imaginile sunt punctul axial al comunicelii,qi nu cuvantul. in raport cu receptarea cuvintelor,separatde imaSini,ca mijloc gandirii, vizionareaTV se afle intr'ufl punct optim de dezvoltarea opus.Uidndu-tela televizor. numaic; nu auzi cuvin nu diamerral tele neinsotire de imaSini, ci, mai mult, imaginile devin punctul axial al comunic)rii. Televiziuneanu dezvolti, dupi cum arati J. Rice li Haight, abilitilile $i strategiileverbale,ci mai curind le reprimi. Did aceastdcauzd televizorul nu va putea ajuta la elabomci rea gendirii abstracte, mai cudnd va incetini sau va bloca acest (tuce, HaiSht,1986) proces.

Barkley observe ca omul este fiinta care Poate iDtreprinde activk!!i ample in vedereaunei respleti indepertatein timP: oamenii tinerii se o muncesc luni pentru salariul primit la sfdr$itulacesteia; pe care le vor avea pregitescani de zile in qcoli pentru satisfacfiile In practicareaprofesiunii; teranii lucrcaze pimantul cateva luni Dentrurecolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre pe lucrurile care-l deosebesc om de animal. EI poate lucra sau supentru a atinge o tinte indepdrtata, aflata chiar liri o viale intreagA dupe moartea sa, in rasphta Pe care o p meqtede la Dumnezeu' efort a posibilitate mintii umanede a sivarsi un asemenea Accasta ftri o resplati imediate este $i un dat al firii umane,dar este si un lucru care se dezvolti in timPCopiii de astezi,observedr. Barkley,nu mai dispun de aceaste cnpacitate. promiri ce ii duci in parcul de distaclii in luna febru,,ii [.ie $i ei tot nu vor wea sa faci lucrul cerut. Ace$ticopii bolnavi de de ADHD sunt ca {i copiii mici, au nevoie de un feed-bock, o reintdrire, o reimplicareirnediatd5i permanendr."(Healy, 1990) Daca, de exemplu,li se Promile o sumii de bani sau o prejitura ca premiu pcntru realizareaurrei activiteti, este Posibil ca ei sX duce la bun Problemele de atentie Si invdtare, rfArqit lucrul solicitat.Aceastanumai atunci cand realizareaacelei cortexul prefrontal $i televiziunea prea mult timp saunu cereun efon nejustifi' nu |lcl|virali dureaze gdselte primitd. ln acestcaz, este nevole Russel Barldey, autoral cdlii Copiiihiperoctivi (0f' de mare pentm recompensa Doctorul explicagia acestuicomportament.in fapt, arati el, mulf dintre codc o reinterire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei respldli ca piii cu probleme atenfie ce de intampioe dificulteliin ceea privelte acliunii.cu promisiunea !a urma 5i o alta' de lDainte incheierea behavio/',adicein urmarea unor normesaureguli ,,rulegoverned ttractic,la tinerii noilot Seneratii de altfel, fenomenulpoate fi reProblemele ateDtie manide se de guvernare comportamentului. a rDarcat la mulli dintre adultii de astezi- se poate constataca nu li unor festdatuncicendmediulcerecopiluluirespectarea normesau Nuntcapabili se-qiconcenflezeatenlia Pe o sarcini oarecare,sa se problemaacestor un indicatiice presupun anumit efort. Aqadar, nxniveze silguri in realizareaunei actiuni panl h finalizarea ei, de sau a ci copiinu estenumaiaceea concentririiatentiei, $i incapacitatea (lilcamotivatianu le estesusiinuta reinleritaperrnanenr o unor norne sauranduielioarecare. urmirii sauasculterii ,,oricum, r0compensiimediateqi semnificativi. in regulilor(ascultarea chiar li acegti copii fac progrese urmerirea ,,Dr. Barkley sugereazece aceqti copii prezinte o diferente in in imediate." indicaliilor) momentul careli sepromiteo resplate fundamentali (fafe de cei din alte generatii)in sistemulde control (Healy, 1990) nlotivalional al creierului, cale se pare ce nu mai functioneaze 45

normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai putcrnic pentru a se concentraasupraunei sarcini. Pur !i simplu ci nu rispund la ordinea sociale ca toti ceilalti copii. Din punct de vedere neurologic, praSul respietii necesarepentru a se inserit inlr-o activitate este mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicS pentru a i facese indeplineascitot ce ]i se spnnc,de aceeaei soljcii; bani, mancare,jucarii. privilegii pentru a munci. Recompensele precumdragostea a invdta,laudele, subtile. de bunivointaprofeso rilor nu i mai motiveazi deloc. Ei inteleg ccea ce le spui, prind (Healy.1990) mesajul, nu mai actioneazi." dar parte din problemeleADHD se datoreazd Aqadar,se vede ci o sau sllnt coreiate$i cLlo disfunctiea sistemulli <iecontrol motivational.Tinerii (multi dintre aceqtia sunt deja adLrlti) probleme au proces atet in a qi mentineatcntia, anume,cat $i in a sc urm6ndun motiva in urm6rirea cu voint5 a unui obiectiv.Durata de timp mini pentru ca procesulsi sc continue QinimE intre doud rccompense !elul minim necesar recompensei al dcpinddircctde gradulin care cstc afeclatsistcmulmotivational. Adicd,pentru cei cu probleme gravese impune o risplata mai mare sau un intcwal mai scun intre pentru a asiSuracontinuareasau finalizareaacti doui recompense vitetii incredintate. Incadrarea molivatieiin tabloul sinptomatologic prezentla copiii cu proble e de ateDtie hiperactivitare, tablou cc vizeazb disfunco li tie la nivelul proceselor mentalesupedoare, f:cut pe cercetitorisa i-a coreleze aparitjaaccsiuisindromcu o afeclir.rne o atrofierea arii sau jr(c.rpploce.e, lor .one.rrluiprelrollil. cclecaregu!pme.r/J Ariile prefrontalc,dupe cum sugereaza numele,se aflA unde li va in zona din fatd a lobiLorfronrali (a celor doui cmisferecerebrale). Aici se afli executivulcreierului, locul dc Lrnde organizeazi se \r se conduce numaiproce,ul nu gandirii. i 1rirl,roapc , lodreproceselesupe oare, ata-ziselefunctii de control, celc privind invetarea, gendirea, planillcarea comportameDtului, nrclivatia, atentia, con trolul emotional,organizarea, lectura,rezolvarca problemelor qi

multe altele. Toate acesteadepind dr'bunrr lLUxlionirrcil ariiior

prefaontal. cortexului Maturizarea tezie a ilriilor prc{rorrl.lc p:ir)iilpr()apcde versta de 21 de ani - faceca nccstcl sii flc firartc sr:nsibilcla experienr un {a de mediu.Lucrulacesta constituit alt nlotiv pentrucares a suspectat posibilS o nedezvoltare lor la tinerii noii gcneratii. a Suspiciunea fost intSritl insii atunci cand s a constatal ,,acei a ci oa meni care suferisera virimirj ale coftexului prefrontal manifestau ilcecalisimptomatologie intAmpinau s.u probleme cei acelea$i cu la careapdrea sindromul Al)liD (deliciente atentieli hiperacti' de (Healy,1990) vitate)". obseNdJ. Healy, suspecteazi astizi ,,Totmai mulli cercet;ir()ri, ('lv sau compirfaptul ci prea multe ore pelrecutein fata ecranului lcr) pot compromitedezvoltareaceDtrilorcreierului cxecutiv,a aliilor cortexului prefrontal. (...) PetrecAnd timpul cu o activitatecare nu stimuleazS,nu antreneazi r^nmod adecvat lunclionarea cteierului (cum ar fi vizionarca lv), poate fi influentati semnificativ dezvoltareafunctiilorprefrontalului controlulgindirii, atcntiaQi, general,abilit5tile cc tin de planificare- afirmii dr. Sid Se in mod galowitz, o autoritatein cercet6rileprivind dezvoharcilcmisferelor (Healy, 1990) cerebrale." ECRANUL DAUNEAZA TV DEZVOLTiRII CORTEXULUI PREFRONTAL Existi mai multe mecanismcprin care vizionareary vatimi ccntreleexecutive crcierului uman. ale l. Rapiditatea succesiLlnii secventelorpe micuL ecran inhibi functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia sii poaiSfi preiucratdreflexiv in ariile acestuiaeste nevoiede circa (Scheidler, 5-10 secunde 1995), insi vitezaschimb.irjlor plan de siru a tot ceea ce insemndcfect tehnic este in medie de 12lmi[ut ;rdic5unul la 5 secunde, ajunSSnd cazul programelorcomerciale in 47

iiasuPra obiectivmai ales ncsr u€ 1r r n'1ior at "' r '{r i ' n r ' sa rrebui p subl i nrm l apruli . astezila tot mai mulli dintre tinerii dificultdti intalnite.prelungirea stirii maladivein care se aflb conexul prefrontal.rr. Televiziuneatinde se focalizezetotul asupra solutiilor magice !i asupra efectelorvizuale care contrazlc logicaadevirate.. acestase va arrofia" Pii' urmare. din Pecate. Dodorul ohuluieqc asrf'l radr in. capabih se inhibe manifestarea de Trebuiefidt Preizarea ca. prin natura conditiilor sociale. acdvidii.intAmpinarea J.ci tinde sA suprime problemesau de a pune iotrebdd asupra tendinla de a vorbi desPre lucrurilor care se intampli. Mccarry. in fapt. Factoml emotionalsau afectiv ocup6 locul al treilea in ierarhia cauzelor ce determine procesarea mesajelorTV. i. 1990) convenatia sau implicareacopilului Televizorulnu favorizeazd in rezolvareaunor probleme. btrcura suficient PEcerea nefi acestea normardezvoltate. a$a cum au fteit-o oamenii dintotdeauna. indeosebiin ariile sistemuluilimbic. biopsiholog la Universnareadin chicago. Copilul.tendinta de a fi legat de stimul. nascibili.at 'l fic PemenL rrmuld( $u anrrenrrin Pl'ce "creierul sul onoa5terii.Zuimmerman. l r odnr Fl'r 'l Jerre rrry. lncapacitatea concentrare atentiei.Ardilla. gazin sau in alte forme de activitate dcsfiQurateimpreune cu un 48 Vizionarea adult. constituieo bazi a dezvoltirii ariilor Prefrontale. din contre. inci din primii ani de viati. ceea ce va avea grave consecinleasupra (Emery. rnbdare 'u !i de aJi Plati8ca ziua sau viitorul tare a o€. prin urmare. indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran relevizorul (Si calculatorul intrd in discutie) constituie un facror de pirtii superioare crcierului uman. d€ii Prezenhrea Phn' acum 1a avur nl 7 dezvoltiriicon'xului acenora' pe copii9i efedeleteleviziu. Orice impuls de 2. observandu-$i pSrintii Si exersandanumite prin imitare. (Cristakis.3 ani cre{te probabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada cu 280lo de varsti 1'7 ani. r aquenr a I umane pe (a. d€ ali orsaniza Prosrantrl data ca tib ielespccta' pot Acste probteme fi intalnitela tot mai nul! adulli' A'€asra Momali a conexului Prefrontal rorii n.bi ceiuluit at uluia r Pr ev'zor'P m ar r le{. IatA care sunt problemele Pe care le intampine persoanelecu vitdmiri ale ariilor Preftontale. proceseze pri reflexiv in-formafia mita de la relevizor.estescosdin ci-rcuir. 2004) A"$adar.Diciuseppe.a vitezei de desfdiurarea actiunii $i. a cortexului prefrontal." (Healy.ili insoreamai intai mama qi pe urmd tatel in activitetile pe care ace{tia le intrcprindeau li in acestfel.nici vorbirea intemi (refleqia.iace nu-l exersezicreierul. 1980) dezvolteriiacestuia". rimP. sc pentru dezvoltarea a Viata obiqnuiti. iSi insu$eau. unor problemereale sau situatii de viati. Rezultatele cerceterilorefectuatein domeniul neuropsihologiei ii fac pe doctorii Emery se afirme in mod categoriccd merirea rimpului de vizionarelnseamne.hinut adicd unul la 2 secunde.Po e\et. gredin5. demonstreaz5 fiecare ori petrecut5zihric de copil in fata ce televizoruluigi a calculatoruluiin perioadade varstd 1. leq nr unorr i pdt oloSicc t Au nu 'oPiii de sc dc incaDabili a qi controlacomportamentul' impulsivi. la ma.inlesneacu prisosintadezvoltareanormald a proceselormentale superioare li. Healy. estetotal nepotriviti dezvoltirii preftontalului' pen_ ru ce nu constituie o exp€riend interactivd. exersate strficient. Pdn urmare. de a fi foane uqol distrasde oricarestimul exterior. cum ar fi ajutorul la bucitdrie. atr sistenel.mernea atentie.Zuimmerman$i colaborato i.acele ind num ai {! I m vot zaror. sunt nenoti. anumire srrategiide gandire gi activiteti. Creieruleste La fel cn nuqchiii daca nu_iere6'zi. neuronale chiardaci coDii5riei. in general.. a actividtii creierului uman pe parcu$ul viziondrii TV.. TV.prin conlnurul programelor TV existi posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefrontalului.la 3o. D€rioada oresPun neanlrenate abiliriti pe carcl€ m€diaza. spune . prin care s ar cultiva confiSurarea hrSirea ariilor corticale ale cortexului prefrontal'. Experimentele realizatede Cristakis.i in vasti dsine posib a tunciionarea 40 . Incapacitatea a qi controlacomportamentulinterior se manifesti raPidin componament. s€ veltejesc'se atrcfiaa.fdre ca pelsoanase fie acelui act. sl abr dna l a nrvel ul r n. nici una din' qi tre modaltefile. de comportament. 2. la adulrii care tulsizioneriiio de de n-auawt timPulsarlposibilitatea d se. in ge_ neral. in fata televizoruluieste inexistenta)9i. Prin dozareatensiunii emotionale. afirlni: toate vastele. 1987): a de 1. ' teMcr e d f concenrra a semotivasuffcient Penrruu. noii generatii(Noava. in arelier. cortexul prefrontal neavanddmpul necesarca s.

+:JJ:ril1T u""'l1'.I.::1 lll"iii i.rasplaB' muocind in DificulEtea de a amaoa 3.:.'"':1"*liffi::ii"' :.f liiJl'11"'ll.i1*tff.*"1T:i"#':il":.l''T'ii"i'ilJl."u::'": Xll':"T'iif f::T"TJll::il:ff 3Jiffi . #1.:l.irt{:ff *t**+#--."0.:'l"-:: ero.:il1..:"'i:".:T:if :iilT'"Yi"ii:fi **."led atenlie' j:t1l" : ''"f*ii****t*i'. *:1J.. p'odu'" un l" ':tl:1ltii#.]:"1:l.#l*xl'.:::..o" lTiiilil"t"'ltJ# .l".i1i!1. il:iti{-:q+*ril'..". ".ili ot"n"."""''sresivitatea' flHlffi HffiT :rr:...:l'l"..'# :r::ni: #.o.'"'.. 111*'...Tl.:.':jl.:' ''"HT"""*.il:':ffi1"il":::".:::""-'iY ll'i'-l""ji..ir:# *. ""'"o.....Tffi::i::ii:':#1il :''l l:T:".t""n*"u'lp"' i+#*::::'':ffi socieBte.::::f.n'm:l.i" miiti:i*i::"m: .t: u. :poui" :x *::. qr *":?:l#:":. :'*'11''J.u'uur"'ao' u"ru'u..:nllr::nffi''ilil1. Tfilt. ...ll'l ".""'.HlHilkT:f s0 dace sunt a!'r nelor de dp hipnotic <r .:11:.* i:"hi{*.:'tl'*].:"iH'I#:ff*':ff ..{+ vizionirii TV Caracterul hipnotic al ""TI:'ilil.':i:il1'J "::.1 ""t::Tilfl : area ilr. vedereaulrm a pierderii agresivitilii ca urmare creEterea con$olului asupracom' :I'-:*T:l''TlJi'T.*L:il tiliTi #..ii".* Io-t n"'oun'tr t T:.ffi ..' :trlliJil ".*n."iTi::1T ". "lif.1':"i#"::y:':T:.*55t* 'J"^TI"T'['"".f[":"T1fr."''l#iJTfi*lilllH.1ru::..'1: ..:J*fi* il":'3':#IJHltrilT#*".

in cazulnostru televizorul. nenaturalede schimbarea imaginilor nu mereasce.. arunci hipnotizatorul intervine cu cevacare poate stimula relaxarear atunci pa_ li se cientul intre in transahipnotice. 1978) in 5. cu agendamediatice." (Holdevici. altemandu-i centrul atentiei cu rapiditate. pentru ca. Mander' (Mander. de schimbirile unghiurilor de filmare sau ale planurilor. incat sd nu'i laqi posibilitateade a mai intreprinde nimic ea inse$ica subiect. au darul de a intensfica legitura hipnotice.se ne o entem in a le ne Prin acordaatentiacorespunzdtoare. c) in cadrul hipnozeise reducecontrolul realitetii $i apareo tolerante crescute pentru dislorsionareaacesteia. 1978) in .care reactioneaze la comenzivenite din afare.acestanu mai poate face altcevadecat sd le urviteza uriaq5. permifand substitufiacu o alte rcaltate pe care televiziuneao poate oferi.ti. consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a comuniceriimediatice. lumind pe o anumite perioadesunt primele componenteal€ indu_ cerii hipnozei". de viteza cu care se deplaseaze video.sub raport tehnic. incat alternativeledispar temporar.gederea linilte.meDitesd dne ffeaza aten$a. prrnein evidenld faptul ce agendasau harta Functiade agendd principalelorpreocupi mentale ale publicului este asemenetoare sau chiar identic.. (Mander.Aspectulexterior al persoaneihipnotizate (n.Cevaasemenetor intemple !i in (Mander.1995) b) ln ambele cazuri atentia este captivatd din afari {i este in . iar pacientul de semnede oboseali. Emest Hilgard spuneca televizorulPoatefoarte ulor se'i aducepe oameni intr-o starede tip hipnotic.subliniazeJ. Functiade agendda mass-mediei.. acestefect. El arate ce .IoSicdfrcrltei conform cireia subiectulacceptdca fiind logice situatii pe care in starenaturalenu le-ar considelaca atare. Dr. Ea ne arati care sunt problemelecele mai importante. suprasolicitand 52 intensificAfenomenul de inhibitic rr cntisli lt i stiinsi li miresc su gestibilitatea.llcil imilsirlilc]V sc miqci mai informatia repede decet este capabil telespectatorulsii proceseze penfiu a reactiona. Ele marescsffesul sisfunctiile coSnitive. Toate acesteevenimentetehnice. temrrlui neros. efectul de Cultivareqi spirala tecerii Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televizi_ unii.Estevorba de un procesrapid li continuuin care se cele subiectuluisAse ocupesuccesiv de diverse lucruri." (Holdevici.n ca !i in cadoar zul viziondrii TV) esteal unui individ pasiv.orientatd mod specialspreceeace spuneQifacehipnotizatorul"..hipnotice li perfectalor asemdnalecu st5rile mentaletrdite de te' in lespectator fata televizorului. 1978) cazul televiziunii".televiziunea co- . aJ. tinzand sd-ii decuplezealenlia. nei (minlii) atat de mult de lucru. intt. fire orientareain afara razei de actiune a aparatuluiTV este capabileea insSti de a-i determina pe oameni se se pozifionezein afara realitetii obilnuite. astfel cd ele vor sffebatemintea. prin aceasta.intr-o camereintunecoase.asta linigprivind fix !i pasivo sursede tit.Cu alte cuvinte' mass-media sau televiziuneane spunela ce se ne gandim cu preponderenle in fiecarezi. F eda Morris arati cii. Dr. Morris aminteqtede o tehnici de inducere hipnotice numite de carea fost experimentata M. de putelnica implicareemolionali. Poqideveni atar de implicat imaginativ.. o alti cauzein generareastirii semihipnotice fata televizorului estedatd de cantitateaimensede informatii Pe care o trans_ mite un program TV. fire alte impulsuri senzorialein afari de ecmn.soa .confuzie'. ln momentul in care supralnc..ii dri pe. in timp ce gandireacritice esteblocati Dr. Erikon: . relaxat. in funclie de aceasteierarhizarc. lasd posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor.rcarea este atinsi. Atunci subieclii se lase dugi de hipnozi (plutesc)".1995) 4. dar mai ctr camera seamd.

ajunge si creezeconceptiape care membrii audienlei !i-o construiescdespre rcalitate generdnd un mediu cultural.in masa ii torul iti culdve pimentul". poate genera.practic.sunt manaF de dorinle ase gandind identic realitatea. mass-media. iar utilizareateleviziunii estepentru cea mai maie parte a telespectatorilor aproape tualice..Mai alesci expunerea realizeazd se mai multe ore pe zi. Spiralatdcerii aratd cA. Comparatiaintre televiziuneli religie se bazeazetocmai pe faptul ci ambele prezintd in flux continuu mi turi. articolul arata care sunt mecanismele mo prin carc se creeazi $i se difuzeazi opinia publicein societate. impune sau consolida un dul in cale mass-media este curent de opinie in lumea modernE.in anul 1974.fapte gi relafi. experientamentale a realitefii. Ceeace cultivi conceptiicomune li stabile despre realitate sunt regularitelile care pot fi identificate in de-a lungul unei perioadede timp semnificative programeleTV. de{i pe micul ecran apar o divenitate de fapte 9i toate acesteaprezinte. dar qi vor tacea.privind diferitele probleme se ale societilii sau anumite mentalitei. BargSoanu. miturile $i lectiile mo rale ale acesteisocietiti.Ionizeaza. cerbner. direcdin Allebach (Germania). sou Dicrcturoopiniei publice spircla lo'cerii. agricul.Elisatoarea Institutului de Demoscopie 4 beth Moelle Neumann. u{or integmte unui anumit spirit (al culturii nihilismului. majoritatea oamenilor au tendinla de a-qi alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia.. ideoloSii. o lume iluzorie.. Numai 20olodin oameni iQi vor pestra opinia.Acestestereotipiicare pot fi menetoare.la fel cum. Telespectatoi se nascin aceast5lume simbolicdqi nu au cum si ocoleasc.Cercetirile realizatede GeorgeGerbner$i grup de colegi de la AnneabergSchoolof Comfiunication a\r un aretat ce televiziuneana$teo lume iluzorie. un mediu simbolic $i realitilii qi care are puterea de a cultiva cuhural ce nu corespunde publicului opinii. adicd(eseturi regulatein ceeace privelte decorurile. ilr mod constant comportamenter au Personajele un set acelealiregularitdti li tresAturicaracteristice.apreciazi G. de fapt.efectele de timp duc nu numai la efectemari.1996) .in postura de preot qi educatoral societilii amedcane. tipu rile de relatii !i de actiuni prezentatecu o anumiti liecvenld. tpre exemplu aceeace homosexualitatea comportament nonnal.. 1996) Studiul GrowinS up with Telerision arati ce.expulerea la mesajetransmisein mod regulat Sicu un grad inalt de repctitivitate. aratd in diferite studii. atunci acea minodtate se va transforma in majoritate. atunci ea este cea care va configurea gi dirija $i punctelede vedere individuale. (Drigan. atitudinile qi olizontul de exPerientd mentah al auditoriului. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizeri. ci li la o sumedenie concephi. de preocupiri $i tinte comune. sinlbolicS. 2001) 54 Prin urmare. specialteleviziunea.ln mod esential. acelea$imodaliteti de rezolvare a conflictelor {i situariilor existentiale."(Dregan. Prin in inaermediulacestortreseturi rcgulate. acestia 55 . interpretiri impend$te de un numer din ce in ce mai mare de oameni. cu.publica articolul Spirdl of Silence: Theory of Pubtic opinion. Aceastadeoarece. Efectulde cultivare.Ia-rdaci mass_media aceea care creeaze opinia Publce. televiziuneacultivd valorile.dace o minoritatede opinie estereprezenta este un ii ca majoritare. concepJii credinfe.rolurile. aborderi. Ne face se crcdem ce existi in primul rand sau exclusivceeace estemediatizat. in esentd. dace toati lumea mici cumulatepe o perioadi mare de cre$tecu televizorul. dupd cum se va putea observain continuale) sunt cele care influenteazd." (Dobresnonselective.

sisteme valori. . nervozitateexcesivi. oamenii se declardneputincioii in vizionSrii: a mic{oratimpuldedicat Persoanele dependente dedici mult timp televizorului 3-5 ore/zi: Apare renuntareala ocupatiilefamiliale. r . escrocheria. pe caretenerul o ia drept reah (Poplawski. iluzorie. s7 .2001)' dia . divenisment (Setzer. prin Cu toate ci dorescsd alocemai mult timp altor activiteli decatp. Atunci cand se renuntd brusc la televizor apar simptome specifice dependentei drog cum ar fi: irascibilitate. Omul se comporte ca ti cum nu mai poate trdi fdri prezentatelevizorului.cei mai mulli me(urisesc ce nu pot reducetimpul alocat televizorului. Nu se maipoate adormidec6t cu televizoruldeschis. de are Televiziunea capacitatea a ne modelacomportamen' tul sau a ne forma atitudinile dorite de arhiteclii lumii menihilism. 56 . intentionald(Mander.totul se invane in jurul banilot. criterii de diagnosticare. De asemenea. Banii devin sensuloricdrei activiteti. .ne influenteazi modul de a gandi (Mander. Genereaz.de diminead televizorulestepus in functiune. 1978).televiziunea contribuind din plin la fomarea acestei mentalitili de tip nihilist. al dobandirii pl. furtul. Imediat dup. scopulsi sensulomului sinSura ln lume .la activiteli sociale si recreative in favoarea televizorului.plictisealS. PIiCEREA 9I PT. deti se desfeloari alrc activitEriin paralel. 1996). de se deschide televizorul. o . determinate de psihologii americani Kubey Si csikszentmihalyi: . a educopiii catorilor li a $colii. datoriti viziondrii plelunSite. aSresivitate.cerii li a exerciteriiputerii.o lume simbolici. fiindu-ne ino culate in subcon$ient. - BANII.sexualitatea. . .ivitului la TV. inducepereri eronatedesprelume ti viate' Televiziunea de Anumite principii de viate. Sunt promovategijustificatecomportamente maSiculsunt insu_ Trisdturi precumviolenta. Munca nu este vezuti ca o vifiute. gite mult mai repedeEimai profund decatmesajulcarese al impuneca motiv princiPal comrrnicSrii. - . de arxietate. Telespectatorul propunesa vizionezenumai un proiti gram. intoarcerea la $oald sau de la serviciu. impotriva oricarei norme sau principiu care se impuneca autoritate. deqi sfArqeqte a vizionamai multe. DeEise constati apadtia unor problemede narura fizice sau psihic. mesuri a satisfaciei$i a demnita[ii.consumatorism. 1978).se apeleazi h inlocuitori cum ar fi alte activiteti media sau de divertisment ( Kubey. sunt prcmovate afacenle. anorrnale. la trezireadin somn.TEREA Pe micul ecran.Dependenta de televizor Educatia prin televizor Prin televizornu se poate realizao invetarecon{tien6. AUToRlriTn coNTESTAREA cultivi o atitudine rezvrStite Televiziunea sunt indrepteliti se se revolteimpotriva perinlilor. etc.1998). Televizorul rim6ne deschis.

Cele 14 000 de referinte la sexualitate .aluzii sau comportamente mai pulin $i de 150 de referinte privind tratarea pozitive a abstin€nfeili virginititii. a riscului contaminerii cu o boaH cu transmitere sexuali (BTS) sau a responsabitetii ce o presupune relaFa sexuali.in anul 2002.aluzii sau comportamente sexuale . iat riscul contaminirii cu o boali cu transmisiune sexuali este aproape inexis_ tent.. Abelman qi Neuendod.faptul ci erosul la televizor este de 24 de ori rnai probabil si se manifeste intre pelsoane necisitorite decit intre soti ne sugereazi ce relatiile sexuale intre Persoanele . a Bisericii !i a valorilor traditionale pentru a fi victime uqoare ale propagandei consumismului sau a malipulirii.Relatiile sexuale in afara cdseto ei sunt portretizatea fi de 8 o mai obi$nuitedecat din celeintre soti.2 scenepe conducdeta$atcu 96010. 1986).4 scenepe orI)..insi credemci este destul de limpede pe atmosferageneralein care este tratat5 sexualitatea micul ecran.in America.apaftinand din tuturor genurilor. 58 (Harrys& Associates.. studii care au tistice avut in vedere cAtevamii de programe de televiziune. Aceasta explicit indice o atractiea tineretului cdtre genu le ti progmmelece contin materialeerotice. demodate. prin referintelelui la sexualitate.\lc\. in programele televiziunilor din America sau din lumea occidentali in general s-a putut constatao creqtere stacontinui a ponderii materialelorcu continut erotic.).desemneazeerosul drePt cenffu obsesional al existentei. cele 150 de refednte la vilginitate.. relatiile sexuale nu implici o responsabilitate deosebiti in afara satisfacerii plicerii. O statisticeficutd pe programelepopularein randul tineretului arate ce in 83% din acestease face referire la sexuali apar tate.1 scenepe ori. Eroul este fiecvent porffetizat ca fiind impersonal..exploatatorfati de persoanapartenerului sau fati de femeiein general (Sprafkinqi Silverman. relatiile se1998) (. micul ecrannu se imbolnivesc de \. la responsabilitatea unei vieti sexuale $i la riscul unei boli cu ffansmitere sexuali genereazi mentalitatea ci fecioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noasffe Si.) ilr cazul telenovelelor. in comparatie.5 continut realist din care. Dintre genuri. arate ce 640/0 programelede televiziune ale unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4..doar"28olo scenepe ori). ERoTIcUL In ultimele decenii.1981). Cei mai multi cercetAtodconsiderxcI telenovelelereprezinte cel mai senzational. prin urmare. astfel Exemplelepot continua.." de boale (GreenberS. in B0% se vorbeqtedespre aceastdproblemi gi in 49o/o prezentate comportamente sau relatii sexuale. se arate ce telenovelele avandir medie 5. iar la urme se afli programelecu conlin materiale sexuale(4.copiii sau tioerii ved anual la televizor in jur de 14 000 de refednte la sex . 1981) (. ora).). persoanenecdsato te sunt de 24 de o mai frecvente xuale intre decarcele intle soti rLowry ti Io\. De asemenea.in mai mult de jumitate.cel mai inexact (fals) qi generator de dependente proSram. care sunt trisiturile generale ale mesajelor erotice continute in programele Tv? ..omului scopul propag.8 scenepe ori) li in 3270apar prczentateexplicit relatii sexuale(2.1982) (. lg8al {. qi in B0% din timp pot fi intehite amdndoudgenurile combinate:erotic !i violenta impotriva femeilor (Sheiman& Dominik. la abstinenti. . Cerceterile publicate de Fundafia Kaiser.. in 61010 apar discutii despresexualitate(3.Teo o cu toate ci in realitate una din $asepersoanerisce se contacteze Abelmanqi Neuendorf.emotional. Aproape niciodate personajeleimplicate in relatii sexualepe boale cu (ansmisie sexualS.). 940lo indmplerile erotice infiti$ate in telenovele se desfeqoariintre persoanecare nu sunt cisetorite (GreenberS. violenti. in 75o0din videoclipurileprezentatepe MTV sunt prezenteimagini erotice..rii unei atitudini anarhiceestescoaterea de sub autoritatea {i protectia familiei.

adicd areo viat.pdn intervenSaTv. oa $tiind menii au tendinta de a se aliniala oPiniapublicA. Smith Hardy. 1976.)..tot ce aparepe micul ecranlegat de sexualitate este imbrdcat in haina senzationalului. ei au selectatin primul r6nd personajedin lumea TV.a ajuns inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamente in zilele noastre. Hirsch. 1994).necisetorite sunt cele mai ffecvente Si. li cA.. lor care intretin deja rela$i se). potrivir studiilor referitoarela efectul de spirali.). astfel.Rorhfuss Mayer. in general.sa pdffundereaei cu realitatea. s-a ajuns ca 60 rugnea (de a nu fi precum ceilalti .. drept comportamente qi. sexuali. Lumea TV ajunge. Vizionarea TV accentueazd (toate lumea a f5cut-o". sexuale. iar aceasta con_ a scederegradatS.. Aceq 61 .licee etc.respectiv televiziunii.'uale Si tinerilor sentimentul ca 1984) (.reducandu-se mai mult la satisfacerea unei dorinte s€xuale decAt la o relatie profunde. (.dar gi in afata acesteia (adulterul). se devine piedicdin afirmarea curetiei $i chiar instrument persuasival impficirii celorlalti in discurii $i chiar in relalii elotice." (Strasburger. care s au evidenliat printr o atirudine sexual5extrem de permisivi Si cu o foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes si strausse. care imorale. 1977. intr-un alr sludiu se aiate cd tinerii de liceu ca estimeazd fiind mult mai ftare ca re urmerescintensiv telenovelele sau al celor care au copil nelegitim persoanelor numirul divortate in lumea reali. cele mai obiqnuite astezi. in colectiveletinerilor de astdzi(9coli.ca instrument pentruobtinerea plicerii. 1995) 1987). 1981. regulati la mesajeleerotice Couringht gi Baran. acesteadevin astfel repere sau modele de normale pentru noile geneialii. 1980) Expunerea ale micului ecranafecteaziimagineatinerilor despreei inqi{i.) in num5rul celor de vdrsta urma vizionirii ry dnerii suptaestlmeaza (Zobin.dar consranrdr tribuit. Relatiile sexuale inaintea cesetoriei. insuqeasce modelelecare li se propun.. chiar dace adevirul estealtul.Adolescedtii care se identifici indeaproape cu petsonaje de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisfdcuSde faptul cd sunt virgini sau de experienta sexuali pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale). Dincolo de miqcitoarele sentimenteafi$ateca pretext. ca atzre. violul €i prostitutia sunt mult mai llecvente sau comune decat sunt ele in realitare (creenberg. decat estimeazicei care se uite mai putin la T1/' (Buerkel. prin intermediul lumii Tv? .cand elevii de colegiuau fost puli se identificecatevapersoane pe care ei le consideremodel peotru comportamentulpersonal. in fond.1985). la comla portamentul considerat dezirabilin societate un moment dat.. divortul. 1993). Cum €ste percepute 5""lalitatea de citre public. in ultimii 20 de ani.prin intermediul sau realitei dezirabile. (Batofi. nu fac decatsA-Qi .nornalitate". la o a au primul act sexual (Bravelmaoti varstei la care beiedi Si fetele SBasburger. de lume. Prin urmare.in randul lumii) se-i determine pe fete qi pe beie$ se afirme mai curand ce nu sunt virgini. este un fapt curent in lumea TV. copiii nelegitimi sunt vezute.Ceicare se uiti la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea sau in afara cisdtoriei.. 5e ascundedoar dorinta de placere pofta pe carelumeatelevizualuluio cultivd in mod obsesiv.Carveth$i Alexander. comportament Care sunt consecinteleidentifi cirii telespectatorilor cu personajele micului ecran? . sunt pusein_ se intampli pentru ce astfel de personaje Aceasta totdeaunaintr-o lumine pozitivi pe micul ecran. Ex ploatareaceluilalt ca obiect ser(ual.la mod5. ne acestei false viziuni asuprarealiputem da seamacare va fi efecrul tetii pe care televiziunea foroeazein mintile tinerilor $i ale adulo tilor. Astfel cA ruqineade ceilalti.a emotionalului sentimentalist.iar tinerii.se teconfigureze o redefineasce noui. insi totodate este foarre pufin Personal. prin intrevalorile societelii.

cdroranu li s'au proiectatfilmele respec(Zillmann.realitatea"TV . stau la baza numetoaselorafecliuni psihice ale noilor gene ratii. care sunt modificerile de atitudine privind sexualitatea. 1994). divonul.stilul de viala al celor de ca pe micul ecran." mari de la actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg. nu apate pe micul ecran. el nu provine din expedenlade via[i a oamenilorobiqnuiti.de da nu mai sunt satisfacu$ viala lor sexualesau au altepteli prea 1994). Ea va deveni o sursi perma nentd de tensiuneli de nemultumire fatd de persoanaceluilalt sau fagi de propria persoand.se vor simti foarte nefericili.peste600/0 popllaFe este de in supraponderale). formulate de. cu un fizic atrigitor. ca rod al con_ flictului dintre a$teptirile formate prin prisma televizorului $i realitate. Adolescentii care au vizionat doar 10 videotive) rela clipuri au devenit mult mai deschigiin a privi ca acceptabile se (iile sexualeinainte de cdsetode(. sau afrodisiaca.remanandconectatila aceaatmosferdideall. relespectatorii.. dimpotriva. nefiind senzationali. remanand doar se visezein fala televizorului. aratd ci expunereaintensi a tinerilor la materialelece vizeazi relatiile sexuadetermile dinaintea sau in afara cesetoriei ii desensibilizeaza. in care plAcereabituie pane la urme' nu libeninajului sexual sau ale iresponsabilitetii unde consecintele existe.Eleviide liceu cerorali s au proiectatfilrne cu continut sexual explicit accepte cu o mai mare u$urinli infidelitatea sexuale li promiscuitatea decat gn-rpulde control (grup format din tineri provenind din acelaSi mediu.de altfel. (Strasburger. Acestaeste.tinerii nu pot dobandi iubirea dupi care dnjelte sufletul lor. ale celuilalt.. perversiunilesexuale sau unele afec[iunipsihicevor deveoitot mai probabile.Imitend comportamentuleroilor mi cului ecran.o lunrc a cSoismului pe un obicct. cei mai multi americani. In tintele.se simt frustrai de din faptul ci sunt prea graqi (in America.dacenu le vor putea dobdndi..Perfecti" sau nu corespunde alteptlrilor.comercial. atitudineaprofund egoiste. TV la viata obisnuita.se vor simti frustmti ce Partenerullol paradisiace de viati sau dragostealor nu este . puternici. nu au ince banii. deoarecc 62 viati impus de televiziune nu este unul viabil.falsulsentimentalism. modelul de direct propo4ionalecu timpul alocatviziol1irii. erotice Niciodati omul nu va putea respundepeffectaQtePti:rilor -. 63 . de slSbiciunile atunci cand se vor intoarcedin lumea acestcontext. hainele.lucruri pe care.ca trase principalepentru carein fiecarealr nriljoanede americanisuferede anorexie.ci... De asemenea.chiar exploatatoarefati de persoala celuilalt .1994). In cea mai mare parte a filmelor $i emisiunilor. Adulterul..cAt nu vor fi ceta hrenirea imaginatieicu fantasmele dobandirii implinirii su ceutatein viata reale modeleleqi resursele fletetti.in specialfemeile. Pentru elecul pe careI au in dragosteanncd vina o pe partenerii lor. Seneratede televiziune? . firii il [la in seame dorintei celuilalt de a I trata ca a{teptSrilesale suflete$ti.O lume cu partened ideali. liPsiti de bolile' de nePu sau de imperfectiunileunui om obignuit.).Criza este incvjtabilSqi dimcnsiunile ei. Lumea TV esteuna a viselor frumoasesau a colmarurilor. nandu-ise le considere normale (Bryant gi Rockwell.ci estedoar un construct cu scop seducetor. a fericirii in ultimd instante. ori se amagesccA nu au incercat toate tehnicile de in' frumusetare.reducind dragosteala relatiasexuale. gurile qi cobordqurile cu bucuriile gi durenle inerente. Permanenta fiustrare pe care o creeazeteleviziuneain sufletul telespectatorilor va putea fi inl5turate atata dmp cat nu va innu televizualului. 1995) Frustrerile legatede viata sexualeli nu numai. cu urcuei. condifiile in care personajele pe micul ecran prin inel". lumea reale. plini de qalm si totdeauna siSuri pe ei. fiind prea discrete sau prea nuantateca sa poali fi redati la televizorErotismul TV estedefinit in termenii acesteilumi idealizatein care domine happy end-ul. unul dintre motiVele sunt.

Peterson.Un studiu fecut pe 391 de elevi ai unui liceudin carolinade Nord a Sesitce pentruaceiacarcau vizionat vietii inceperea la mai multe sexualitate televizor in mod selectiv a sexuale anul respectiv devenitmult mai probabile@rownli in (Strasburger.violul $i-au in alte doudstudii. in 4 din ele s-a gdsit c. propo4ional cu numinl oreloc la o vlrsri mai timpurie crescand TV. frusEerile si esecurile determinarede o viara sexuaE desfiqurarbdupe mod. 1994).De la altmint€ri. a atras atentia cercetetorilor datoritd efectelor semnificahve pe care materialele pomografice s-a dovedit ca le au asuDra psihicului uman. El aratd ca parafilii (deviatii sexual cu sau fdri manifesteriviolente) utilizeazeqi colefieazi in mod fiecvent mate-o5 . Cerceterile (J. Aceasteduritate include agresMtatecrescutd asuprafcrneilor.. mai cu seami in televiziune.A..F.20 aratd ce pomogtafra mere{te agtesivitatea." Newcomer. cazuisticaprilejuit.timp de o ore.Din aceste studii.Dateleprovenite la NationalSurveys childrcn puo in evidentefaptul ca barbatii care dedici cel mai hult timp televiziunii au cea mai marc prevalentea relaliilor sexuale.L. dup5 numai 9 minute de vizionare a oadi de 6 sdptimeni." Dupi 1990. video {i intemet a frcur ca cercet. 64 efectuatede Weaverau aritilt cii pornografiacrelte componamentul sexualdur cu femeile(Wcrvcr. Biietii $i feteleunui colegiu un vizionatzilnic. Studiilearat:. 2002) acesrora. K.lul promovat de televiziunesau o imagidatieer(rem de erotizati prin vizionar€aTV duc adesea vizionareamaterialelorpornogtafice..in opiniasa. in ultimii ani. o semnificative se probabilitatea primul act sexual aibe ca primuluicontact sexual. zilnice. totodati.rorii sd-{i diversifice obiectivele. iar in 11 s-a scosin evident5 faptd ce berbatii care vizionerze pornografie accepte mai ugor vio)enraindrepta_ td impotriva femeilor$i barjocorirea (pavlu.).ca qi o insensibilizare renile Ia pe careviolenta $i atacurilc$exuale provoace.are drepr consecinte logicepomografia.eleviide liceucaredezaprobau comaccepta acest in mai devenind deschiqi a schimbat atitudinea.fiind introdusetot mai des in filmele care nu au acestspecific. vizio_ nalea de pomogtafie creeazi dependentd. lor de vizionare irnpreuna ce in acela{i timp s a obseruat aceicopiicarediscute incep vezutela televizor sexual cu cu perinlii materialele cootinut singuri viata sexualamai taiziu decat cei care le interpreteazd 1991).waszak.Childupdce au ders.Aparitia Si dezvoltarea acestui gen in mass-media contemporane. Moon si F.1990) (.1982). Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul c. studiul evidentiazi o rela$e de propo4ionalitateirtre probabilitatea ca un tandr sa inceapdviaF sexuale{i cantitatea de programecu continut sexualvizionatela televizor.pe o perioadide 6 saptemani filrn putin satisf:culi cei de ce ercticau mdrturisit sesimtmai cu subiect cu care intretin o relalie intima decAtlnainte de experiment(Zillmann gi Bryant. unor filme nota[ecu R'ratedsaudupi vizionareaa 5 ore de filme cu continutexplicitsexual(Brown. Doctorul DsihiatruReed formuleaza cetevacriteriicare. le Dependenta de pornogiafie Debutul vietii sexualela o virstd timpurie. cazurile de viol.isti o legiturl intre expunereala pornografie{i . Larry Hoo din Hong Kong analizeaze anul 1986 rezulrarele in a 35 de cercetiri privind efecteleexpunerii la pomografie. 1995) 1991).pe o Peri portament.iar tinedi care se uite h televizor sepatat de familia lor (avend un aparat TV in de propriacamere) o rati a relatiilorsexuale 3 paneh 6 ori mai au impreuni cu perinlii. of de . de explozia pomografiei TV. Cauzase gese$te in faptd cA sexualitatea im_ $i persooali pe care o promoveazi televiziunea sex pentru Dlicerea _ in sine . FurstenberS. ar indicadependenra de pomografie. er. 1995) la sexuale tineri li la co cretteefectivactivitatea Televiziunea a descreqtere vfustei pii.." care se uita h televizor mare decataceia (strasburger. scenele pornograficeau inceput sd capete un accentde normalitate.

.doctorul Cline." (Zilmann.(Kubey. 1996) Zilmarrnqi Bryarrt(1998) demonstreazlexperimentalfaptul ci expunereaprelungiti la pomografie duce la scddercanivelului satisfaceriisexualeintre parteneri (in viata lor intimd).ci existeo legeture intre utilizarea frecventd a pornografiei qi deregldrile cu caracter sexual..Huston 1998) Cu alte cuvinte.arata Ziumann.cu ceea ce pornografia le spune cd ar pulea {i trebuie se aibi. Reed Dr.prezinti un procesin patru pali al implicerii in consumulde materiale sexuale. din punct de vedere al intimitetii sexuale. Bryant. poate aveaca temei faptul ci . ca bazi a fenomenuluide dependente.de asemenea.Darnesatisfacereasexuald. Plecand de Ia efectul de dependenre. observ. .. Cline continue cu descrierea unui "efect de creStere>. vinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomaoul de 67 . conduce la o noue expunere la pornografie (.. . tratand sute de persoanecu dereglari sexuale.avind un efect afro_ disiac (. El prezinte 13 cazuri de perverli sexuali qi arata ce legiture au ace$tiacu utilizarea pomografiei.pornografiasau mesa_ jele eroticecreeazi dependcnte.cu expedentaerotica pe care o vor simri tot mai necesard.Huston 199g) Cu alte cu. in care esteresimtitd "o nevoiecrescute mai mult stimulent pentru de a oblineacelaiiefecr.dar face ca nemulturnireaprivind paneneatat de mult.prezentate televiziunesau orila de dependentS. pot alimcnta nemultumiri $i o inclinatie spre comparalii individuale la un spect.in sDecial cele pornografice." (Kubey. Clin ec o n s ra t d a e x i 5 r a .. aceste experientese fixeazdcu putere in memorie$i astfel oamenii invate cu u$ufintd sau se obi$nuiesccu un asemenea comportament. lestatorii de copii utilizeaze materiale pornograficeexplicite atat inainte cat $i in timpul unor atacuri cu caractersexual. incet per rul. Cline adaugi faprul cd.riale pomografice (Reed. vizionarearegulata a unei .. 1994). 1996) Prin urmare.. generao anumite legeturi Acestematedale .. (Kubey. o r e n d l n r d r e s c . in al Datruleastad iu .....Bryant.. insatisfactia sexualdsA se adAnceasci este nevoitAse recurgi la un consumsporit de pornografie.un puternic factor de amplificare".). Bryant.desensibiLzarea Lucrurile care odati pdreaupcante sunt din ce in ce mai putin {o cante qi. mai cu seami cand el se rezume doar Ia satisfacerea plecerii sexualesau la incitareaimaginarda do rintei.lj mult mai larg de populatie dccAt era cazul inainte". (Zilmann. deoarececonsumato i compare ceea ce au. conduc nu la o stin. aratd cA procesulinvitarii. Legaura estecu atat mai putemice cu cAL 66 mai fiecvente {i cu cAt gradul de erotism al programelorvizionate estemai ridicat.). daroriri emotiei puternice pe care o genereaz6 materialeleerotice. materialele erotice. . Huston 1998) Astfel se poate constataaparitia unui adevirat cerc vicios. devin legitime cu timpul. Existe.. Kubey!i Bryanrau de' monstrat cd gi materialele. colectii private de materiale pornografice sunt gisite de 'Vaste autoriteti in locuintele persoaneloraresratepentru c me sexuale.in al rreilea sradiu. concomitent cu satis faclia sexuali (produsdin planul jmaginativ). gere. 1996) Toate acestea sugereaze.neurotransmitetorii stimulati de ma (ri rerialele pornoSrattce activeazA ncuralesjmilarecelor dctivate de heroine li cocaini". prin urmare. ci la o amplificarea dorinrei. Kubey. Cu alte cuvinte. unde in mass-media contemporan. carepersoa. Cercetitorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie . dovezi ce violatorii $i moin specialpedofili.foarteromantice{i stimulative sexual".nevinovate" telenovelecu continut erotic conducein timp Ia un anumit tip de depcndentiide emisiuni de vizionareaeste acesttip. tZilmann.. apare. n d A e a o u n e i n c c d practica componamenrul vazurin matetialele pornografice. pot pfin intermediul aceluiali mecanism. soana Cu toate cd fenomenul dependentei se manifeste mult mai pregnantin cazul materialelorpornografice. de in na revine in mod repetatdupe mai mult material deoarece acestaii furnizeazi un foarte puternic stimulent sexual..adici necesite intotdeaunaun con sum sporit.. Vizionareamaterialelorpomograficenu numai ca determina creQterea dorintei sexuale.Primul este-efecrul dependenlA..

asupra cbrora s. rioadA crlevazeclde ani.duce la o mai mare acceptare promiscuitdtiiatet la a berbati.. in inse$i esentaei. la materialecare au un grad ridicat de erotism. generdndu in rimp. Aceastadeoareceporno.Acestea. comparativcu 38..violenta $i deviatijle sexuale grave-.drog) de acea canritatede endorfine ce este emisa-inorsanism in urma vizionirii marerialelorerotice. concluziile unui astfelde experiment. in lecrura lui Kubev. Vizionarea materialelor erotice submineazd fi delitatea iD cAsnicie. afaraacestora.srudenfiti neslldenri dc d avea copii.au oprit cercetetoriide.Aria de manifestare acestuiaesteuna semnifia cativd!i esteconsideratde cetre cercetitori drept un efect putemic al vizioniiriimarenalelor erorice pornografice.rdspunsurile grupului la intrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui Srupde control care nu a fost expusStudiile arati ce expunereaprelungiti la pomografie.rii materialelorcu ale contrnut erotic Si pornografic.de$i par a 6 cu mult mai slabe. Efectul de dependentd consdtuie un stadiu intermediar. Subiectiiparticipanriraporteaze.600/o perdin soaneledin grupul de control au rispuns afirmativ. de-a lungul anilor. la intrebarea:"Credeti cA institutia cdsdtoriei este esentialapentm buna functionarea societetii?".superlative. pe cei care ajudg la un consum obsesivde pomografie $i care triiesc intr-un mediu ce favorizeazb comportamenteleamintite. marcheazacu pe Dutere vi a t at i men talitar eomuluimodern. cum sunr telenovelele. ar accepta de ce mult mai uqor o intimitate sexualSneexclusive pentru ei inQiqi. Zillmann $i Bryant au ardtat cd exl.bdrbafi saufemei. noud atiruse.realizati experimental. o noua perceprie. ci este suficienrca de mic copjl. satisfactiicare sunt disponibile fird investitii emorionale. deSiapar ca foarte putemice deosebitde grave.In acestestudii.8% in cazul persoanelor expuse la pornografie. graia inlesnelte accesul facil la satisfactii sexuale .un efect cumulativ De o De. 6delitateafati de panenerii de viar5 sexuali se diminueazemult fare de cazul adultilor din grupul martor (de control). in In acela$istudiu. un grup experimentalde adulti este expus la materiale video pomografice pe o perioadi de ceteva sept5mani(de obicei 6). iar pe mesurece promtsculrarea esreconstderatd a fi normale. Zrllmann apreciazec.dar inrense. firi obligatii economice. mai putin sesizabile terrnen scurr. aceasteconstatarepoate sustine ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea copii qi a intemeia o familie sA apard drept inconvenientecare nu sunt necesarepentru obtinerea plecerii. in conflicr cu valorile de stabilitate $i angajament ata! de necesare function5rii vietii de familie.1996) 69 . si fi fosr expus Ia astfel de mesaje. satisfactiaimediari pe care $i a eforrului. o dine privind sexualitatea viata de familie.afecteali zA un grup mai restransde indivizi. qi Nu trebuie sEajungi dependentde pornograficsau de un mate rial cu continut sentimental-erotic.Zillmain $i Bryant sunt inrercsatide gradul in care "pomografia intri in conflict cu valorile familiale" {i ne oferi din nou dovezi expe mentale. cercelarorii ptcfcralsa investiehize de au fenomenul prin e\puneri scune. 68 . res_ pectiv relatii sexuale afara vietii conjugale.Iera in gridire sociali. perioada pc c5-torva saptimani. este afectateintreaqa popularre. ptopoflion ac u g ra d u ld e e x _ l a punere la mesajeleerotice ale massmediei.'.unerea pornografiereducedorinta portiIa cipantilor la studiu. cat !i la femei.pentru cd estedificild cercetarea modificeriloi de mentalitale produse printr. Din aceasre televiziunea comercialeo oferd $i o promoveazdatat de frecvent poate fi. La o sipramand dupa expunere. fdrd sacrificarea timpului perspectivS. aqa Den_ rru ca menralitalea perceptia scu privind sexualilalea se modi_ sA fice. (Kubey.a lungul vremij .IatA care au fost. asemenea. si in mai existeo seamdde alte consecinte vizion.ce merge piAni Ia pornografie.dorinta intemeierii unei familii li de a avea copii P mele efecte ale vizionerii pornografiei.

Mintea telespectatorilor. cu care s-a indulcit $i s-a obiqnuit. Chiar daci ne considerim infailibili prin educaria. mai tor plltin atenti cu sorul. comprimate mai mult sau mai pulin subtil in tot ceeace inseamni pu blicitate. posibilitareadobendiriipldcerilor.omul modern nu se mai poate raporta la relatia de dragostesau la tema sexualititii ca acelade dinainlede era relevizorului. mai frustrat.inteligenta sau discernemantulnostru.cSsatorie probi" (concubinaj)! de in conditiile in care mijloacelevideo ili vor continua $j intensi. iar diului TV. fica tirul mesajelorerotice. in felul acesta.in func tie de frecventa$i de timpul acordatvizion5rii ry. un mediu cate.muncitori.tot mai nemuliumiii de ei. cu atat imaginatia.in filme.tor mai ingaduirori fata de un componamenr. rendinlele$i frustrerilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul codstiintei.. tot mai purin dispuqisd avem un copil sau mai mulri (dar fiind faptul ce. qi.exual nf.imodeleazii sisremul de valori $i atjtudini dupi cel al lumii micului ecran.elevi. studenti.erotici a realititii.crescAnd responsabilir5rile). mai nervoli. estemult mai uqor de influentat.in care oamenii nu vor intelegegravitatea acestuifenomenpentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (micar car le sti in putinte). de manipulat pe sau de desrabilizatdin aqezarea care o are. mesajulerotic insuEieste foarte bine adaptatme. din ce in ce mai deschisiin a ourta o discurie caracter cu eroric{de la aluziipanala afirmarea explicita I qi chiar in a ne lisa prinQiintr-o relatie scxuali oarecare. Expus la mesajulpreponderenterotic al televiziunii sau Dur sj simplurreind in mijloculunei lumi care-.Ne vom simti rot mai putin legati de familie sau de ideea de a inremeia o familie.comportamentulEimodul lor de viata va fi marcat mai putemic de obsesia sexului. atata timp cat nu purem obtine ufor plicerile dorite.concluzii Daci dupA numai catevaseptemanide vizionare a unor materiale cu continut sexual sau pornografic se pot observamodificdd vizibile de atitudine. iar sexualitatea tinde va intr-o misure tot mai mare se se rezume doar la satisfacerea mecanicea plecerii sexuale dupi cum observaMcluhan ince din perioadaanilor '70. ftAind intr'o perpetui .Baudriard . divertismentetc.mene ascunse undevain zonelede ad6ncimeqi de mare intimitate ale sufletului. senzual6 in ulrim5 instanre. indiferent de varsti.omul moden. ca Ei eroricul. 1997) Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentulcu erotism. mai sinSur Ei mai nefericit. srare socjali sau spirituale. in modelareacom portamentuluisexualal omului contemporan. mai nemultumit de ceilalti qi de el insu$i. pentru ci in lumea in care s-a ndscut peste70% dintre cesniciiequeazi televiziunea(lumea occidentalS) in divort. Si se nu uitam ce tot mai multi nici mecarnu se mai ca sdtoresc.cu atat mai mult erotismul va domina mediul social. intelectualisau clerici. sotia sau prietenii. atunci familia va deveni cu adeverato raritate in urmetorii 20 de ani. Sexualirarea devineimportanti pentu cE industria de coDsum nevoiede ea. la momealaplecerii.ci vor r. chiar daci a$tep70 tirile. nevoie are sau estedependentd aceaste de hrane cu care a crescutde-a lungul anilor prin miile de ore de vizionarery. Toate acestease vor intSmph. nihilismul are o promoveazS. deoareceea o cautd in mod inconQtient. (simtuali). potrivit unei varste anume. iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarcecitre consumulmaterialelor erotice pentru a-$i hrini o imaSinatie!i ni{te a$tepterigreu de sadsfecut in lumea reala. Spunemsingur {i nefericit.are capaciiatea a inhiba de reflexia rationalSqi de a modela o percepriesenziriv. vom deveni tot mai libertini in conceptiilenoasrreprivind relariile dinrre bdrbar si femeie. Acestemateriale inse vor [ebui se fie tot mai incitante pentru a putea raspundenoilor a$tept5ri. hrinite cu fantasmeledorintei. e limpede care sunt dimensiunileefectului de influente al televiziuniiin formareaatitudinilor.spafiul vital al omului modern. mai artegoqi. (Mcluhan. a devenit foarte sensibil. proponional cu num5rul copiilor. cu toate cA este mai {colit decetcel din trecut. se miqoreaz.

cu . | .Canadali Africa de Sud.rezult6 ce violenta de la televizor aie urmetoareleefecte: agresivitatea comportamentul gi antisocial.Accleaqi rezultates-auconstatatli in l905 cazulfunului. Examinand rata omorurilor qi a furturilor fiptuite de albi in America. deoarece dar se asemena mult cu (erile occidentale. circa 10 000 de omorud ar putea fi preveniteanual dace televiziuneaar transmite emisiuni cu mai putini violenle.(1) Faciliteazd (2) Dezvolta insensibilitatea violentasaula victimele la violentei.1986... VToLENTA Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reale? Alituri de mesajulerotic.in urma studiilor lui Centerwall.Fenomenula {i fost constatatmai tarziu si in alte teri din Occident. in aceeaqi Sud. unde televizorul a fost introdus mult mai tarziu (in anul 1973). 1992).dupa aproximativ 15 ani de la aparitia televizorului.cultura nihilismului sau societateade consum l-au inrobit unei existenteobsedatede fantas mele eroticului. (Strasburger. DeSiin ultimii 50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateripublice. in in homosexualitateti lesbianism.) In 22 de studii care au in vedere efecrelepe rermen scurt ale violentei. 1995) Din majoritareacerceterilor efectuate. O ima8ine completb ne-oo[erb\l diile pe lennen]un8. 72 torii acestei metaanalizesubliniazi ce acest efect nu reprezintd influenfa totah pe care televiziuneao are in producereaviolentei. ca hipnotizati.(Strasburger. mai ales tinerii. caute cu aviditate acesteproSrame.lacum se anticipa.Tulburdrile de personalitate.televiziunea continudsA transmiti din ce in ce mai multe violente. 1998) Sese{tece finalul acestui efect de cascaddnu este altul decat eliminarea completa a sentimentului.. iat telespectatoriidin toate lumea.a umanului din relatia de dragoste.(Baudriard. violenta ocupi unul dinrre pdmele lo. 1995) Dar inlili au. (.1991. Africa de sud a fost folositeca termen de comparatie. 15estecauzatdde influenF direcd a televjziunii Comstockqi Strasburger. (3) Intensificeperceptiatelespectatorilor trdiescinrr-o lume ci periculoasi in care ei pot deveni victime (Comstock. Studiile lui Centerwall au mai gesitci: a) rata omucide lor a crescutmai intei la oraQqi mai apoi in comunitdtilerurale (televiziunea fost introdusi pentru prima oari a la oral li mai t6rzius-aexlins!i la sate) b) rata omuciderilor a crescut intai in rAndul albilor (mino rititile nu-li permiteaula inceput s5-li cumperetelevizor).degenerarea perversiunigi.in cazul nostru cea crescutecu televizorul. cercetdrileintreprinsede centerwall demonstreaze expunecd rea pe termen lunS la televiziune este un factor care cauzeazi aproapejumdtate din omucideri in SUA. ca pondere. . in final. in randul populaliei albe de aceea$i condilie socio-culturah economice.in Seneral. se poare constata dublarea perioad!. 1990)". Faptul ce violenta din media constituieuna dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reale este dovedit in peste 1000 de studii !i articole.se stabilelteci intre 5% qi 150/0 violenta readin (Comstock.pe canaleleTV din intreaga lume. $i in Africa de Sud rata criminalitetii a inceput sa urce in acelaqi ritm ca in Occident.crilici qi sanctiuni.dezaSregarea mentaleEibolile psihice.rata s-a mentinut aproape constante. in Africa de ratei omuciderilor qi a furturilor. Centerwall a descoperit dupe aproximativ 15 ani de la introducerea ce. A. Gerber. astfel.De ce 15 ani? Atat dmp e nevoiesAtreacepentru a se matudza o generalie. devin ror mai probabile pentru omul pe care televiziunea. releviziunii in America li in canada. (Strasburger. li pentru ce aici televizorul a fost introdus abia in anul 1973. c) rata criminalititii a crescutmai intAi in acele regiuni unde televiziunea fuseseintrodusdcu mai mult timp in urme.

Bacon. atat numArul scenelor de violenti privite. acum in clasele a III-a 9i a V-a.".acestcaau fost mpoftate la rata sinuciderilor aceastitari pe o perioadi de 6 ani. Belson. l n " t* qrn clasele a lll a. cat {i intensitatea cu care au fost urmdrite erau strans legate de ni_ velul comportamentului agresiv al coDilului.(Huesmann. ca urmare a unei expuneri fie prelungiie. fie de scurti durati la acte de violenti televizati.Vizionarea preferinta pentru televiziuneaviolenti sunt le_ {i g€te de adrudinile. esreun fenomenpe care cerceti. valodle comportamentele Si agresive. zd o legdturesFanseinue vizionatul fV $i actelesinuciga{e.o.Walder. cazuri cre{te de Ia un an la altul arati ci este vorba de ceva mai mult decetatet.comparlnd comportamentulbiietilor care se ex pusesera mai mult la violenta de pe micul ecran cu al aceloracarc se expusesera mai putin.ju1"nr" un focror St g"ne.Efectele violentei TV asupra copiilor $i adolescentilor . de . de la 987 la 2 3OO. Eron. Concluzlaa fost ca existd o legaturd semnificativ.in general.a constatatcd 900/0 dintre ei invdtau trucu criminale qi qi imbuniriteau tehnicile privindla lelevizor. Legirura dinoe criminalitate Si violenra de pe micul ecran ir fost dovediti li prin alte studii. Ross.o sffanse corelatie cu violenta de De micul ecran. intre 1944 ti 1992. Rezultatele la care s-a ajuns. (Huesmann. intr. El a ajunsla concluzii cA pentru grupul de copii de virste mai mari. Cre$tereanumerului crimelor comise de copii in SUA. Eron.Qadar. 1998) Intr-o cercetare a avut in vedere 1 565 de elevi care locuiau ce in Londra. pe o perioada I $i de 3 dni. compo a_ Win urm6rirea mentuluj unui grup de copii pe o pcrioadi de l0 ani. 199B) in privinta sinuciderii. adicd pe perioada marurizirii unei generatii. pteferinla limpule pent. ^ LerKow[r$t colegii (Lefkowitz l972t lui .O seame de cercetitori ins6.existbmai multe studii caredemonstrea.og. Efectele rermenlung ale violentei au fosr pe ry determinate de . A. in urma unei cer cet5ri intreprinseasupraa 208 detinuti federali.au srudiat efecteleaces tei influente pe o perioadi de cetevazeci de ani.indicau ca preferinta pentru violenta televizati la varsta de B ani era intr_o sffansi corelatiecauzald cu agresivitatea la varslade lB ani. O alti echipi de ccrcetetoria continuar acesrstudtu pentru a deter_ mina efecteleviolentei TV pe o perioadi mult mai lunsb _ 22 de ani. Lefkowirz.vina asuprasensibilitdtiicopiilor sau a insrabililatii psihicea unora dtnLre laprul ca frecventiacestor ei. Lefkowirz. Din ltudiilc expelimenrale realizare Hcpkie\aitz Roden de $i (1971) (Liebert..Walder. pentru a fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaSe prezentein telenovelelede pe canaleleamcricane. 1972) Bandura (Bandura. Robinson (7972) au gesit o relatie mtre numdrul ii B_achman orelor in care au fost urmarite programery cu continut violent $i declaratiileficute de adolescentiprivind propda implicare in comportamentul agresivsau antisocial.63.am"l" oe leleviljune alre mii.txislA nenumArale cizuri in ccre copiii ucid f6rb irn mobil seriossau lipsiti complet de motivarie. torii il gisesc cd se afl. Concluzia? din .ui. . I19 8 3 )a urmiirirdouaS rupuri c o p rid in A u s rra lia . 40oo iar dintreei au declarar au copialexacr cA crimelepe carc Ie vizuseri mai inainte pe micul ecran.a constatatalterior fenomenulinfluentei violentei TV asupra comportamentului$i valorilor tinerilor pe o perioadi scurtd. Grant Handrick.pur simplu sub in $i fluenta unor scenariimentalepreluatede pe micul ecran.om_ " portamentului agresiv gi antisocial cand copilul devine matur.1963) re_ iese cu cla tate ci se poate produce un comportament agresiv tot mai pronuntat.Cu toate ca presaarunce. s. intre vizionarea scenelor de violente h varsta de g ani {i comportam€n_ tul interpersonal criminal la versta de 30 de ani.precum Centerwall.".1l . a ajuns la concluzia cd telespectarorii actelor cu un grad ridicat de violentd erau mult mai implicati in comportamente violente glave.

Efectele.. ca.purt" nirni"'Cu alte cuvinte' oamenii timp cat orizontul petsonal .t in special. . ou*"o' ::-1':]::T-*" .u. involuntarS. anumite impersonal Victi violenta de pe micul ecran are un caracter lor nu iar iil .sau adultii noilor Senelatii durere qi conqtiintei cd violenta I ate produce 76 ."ntnt aceasta."iiaisunt indrepta\iti sa se n" . erau activate aceleali retele neuronaleca la Persoaneleimplicate in acte de violente in lumea reali Cu alte cu vinte.. 1983.ernr.".#t' cand cineva i'ti sti in calea sit cAnd ioreqti cu ardoare ceva sau mai cu seamape fondul .jucand ruleta ruseasci.se arate in studiu.. ".#:: '"." te pedeapsa' suferinlasau-durerea . cu rtiurinta in u.t conjuncturi.tirnelor esteestompat dneni' cu aceastaviolenta care depersonalizeaza' nu mai percepcu atata acui"ai"U"ta".John P Murray de la KansasState Universityimpreune cu colaboratoriisdi de la alte nou6 universititi americane'vizuatzand prin metoda Rezonantej MagneticeNucleareactivitateacorticalApe parcursulvizionirii TV' care urmireau matenale video cu o.ornpoaament' incat ajung s5_ladopte -rl. o dA noilor generalrl care este lec. sc'rt consecintele il. cele mai deaunade ale violen.orniort" uiol"nt lrnpotriva altora.'. 'I'\/ Efectele neuropsihologice ale violentei in cadrul unui imponant desfilurat in USA. la Persoanele continut violent.tl. '"'-oiitrnuur"u unde in i"oiloualismului' fond'a egoismului' sunt cu """t'""ntti.) Autorititile federale din funerica au declarat ci 28 de persoane s-au sinucis inti-o singura septamane.t r.aQidobandesc anumite invala astfel ca violenla poate fi folositi .ut" interesul intri in conflict al altora' rdu i"ti-ai*oto o.:jiffi::"jil)J. acelcqi precumactele ttirumatizeazS putere psihiculuman. ateta de vina careli se auibuie ae cinEilnta at vi."orii iar jrrstific. (Murray..".i.unt nesemnificative' arunci tteptat' dm incadrati intr-un context comic li impersonal' atat se telespecta(orii obiQnuicsc de r..i."r"."'. frlm terior.rile sunt uQorde sa .". urmiriseri la televizor filmul a care prezenta o lun8e."r" -. .l. mintea umand nu diferentiazeviolenla fictionali a micului ecrande violenta reale.. sunt cu atat mal Srave cu cit violenla TV activeazi atat zona corticalSa memoriei de lun_ gi duratS.Oj""iipiJ "aolescenld..irir.il in..''n"pJ"p. o agresivitate xe.tfui {i a Placerii Aceasta grani reladve.4"n tung . anydndtorul de cerbi." fu"" pe micul ecran se lmpun ranau re ta televizor. -ai violenta este daca' adesea' p"'.u. ce personajelede eficacitatein rezolvareapro' o *ln rriot"tt. a". decintelor nesativepe termen lung . inrerminabilS $i aSonizand sceni acestui. timp de trei zile exista o cregtere semnifrcadvi a sinuciderilor in randul femeilor din SUA (Philips..J#.cii gi pe aceeaimplicatdin stresulpost traumatic Astfel' imaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memo a cu ce fel in individului. 2006) Concluziastudiului a fost cA once aci violent vezut pe micul creierutsa raspundi violent la stimulii m€dit ui' ecran antreneaze lefle conditionandastfelun comportamentimpulsiv.i".ioc" sinucigaq. dupd ce.lnr.'. .tia pe care violenta TV a din toate scenelede violenti TV f5ptaEul Faptul ce in 73olo ca telespectatorii'mai cu . crelte qi posibilitatea sI adopte componamente seamecei care au crescutcu televizontl' problem5' cand nu li f" rn. ) iJlelcce contin\ iolenta i"i race+ea apardoar in l60' dintrematel de mari' \iolenrei nu sunt arir.."."i.ur"Inii'ui glave conseclntee J.ori de cate ori un Personaj princiPal dintl-o telenoveli se sinucidea.rn**t in care intempini vreo "i"i"*" p" pfr" sau nu obtin ceeace vor' Ei au inteles' in timp' ul..

"f" a" ttlnot pot fi sesizate aceqti gramancq ln a defectuoasa mdrii cu claritate a ideilor. in Seneral ci chiar le-a desensibilizat$i acea intuitie fundamentaldinerenl l oncerui om. acea constiinld care nu te lasd sa faci reul. Ei nu au capacitatea a intui Ei de a anticipa dLl o suferein urma unei aSresiuniAceastir lui rereape care aproapele violentei intr-un context impersonal. in nu fatd de ceilalti oameni. ale acesteiviolente care. 7B legi(3) Indivizii percep aceasd violenta ca pe o componenta tISim esteuna in socialeLrrmea r-are a rimASiimplicita instilutiilor de\inedeci mijlocsi necestlste Violen(a violentS. prin vizionare. "-"**r..t".cum se intampla cu cei de acum ci'r tate durerea altor oameni.tangipune in crlzaIallonamcnlul emisferei ca fizica' matemaoca' eazi dificultati in abotdareaunor discipline .ca cunl tratarc a victimelor justificatl violenta impo aceQtia Ei !i-ar merita pedeapsa astfelar fi triva lor. in cele ce urmeaza' -e unitar'i portrctul tanarului acesteefecte. "-'-i. se dezvolt5 si dePrinderile compoflamenrele in viari si sc formeaza copiilorpentru care lclevizi!neaa se intamplacu mintea aritat in mai multe drn capl_ fost bobysirter. prin umare. in cet incet. cortical nccesar echiPamentul . gAndirea tiJ a" i"f".rti'it I n".Necompdtimind. Prin aceasta."-""t-tt".ve Doatefi definitorie Pcntrll dezvoltareamintii' cAi gi psihologic Este perioada cand se confiSu1i".rf rand' vizionarea inhibi dezvoltarea prejudicii abili ooerareale emisfereistengi' lucru care ad[ce Erave logice qi analiticd Problelimba. SporeQte colului vSzutca iminent. in de firmi sufletelte.l5nesccu sangerecepe cineva sunt. dure' a (4) Apare o desensibilizare oamenilorin fala violenlei' mai mult' un mijloc dezirabil .la un even sA tual atac. al draSostea consecinte. ci ca un potentialdr':qman Care sunt. culturii nihiliste in contextul vizionarii TV ii au Ccle mai multe studii referitoarela efectele varsteexperlenta Ia aceste in vederepe copii Qipe dneri' pentru ci atit din punct de-.devine expe rienta cotidiani a omului modern? prezenta violenlei in lu (1) Oamenii ajung sA supraestimeze sentimentul fricii.itesc rispundi cu violenl5. slebe$tecapacitateaindividului de competimire {i.l"r' inrelectudle Preocupari l. cum si simti durerea celorlalti ca pe propria durere $i astfel. in lcgitimi ap6rare.*r.t ti expn" "aoAni tineri in incapacitatea la .**.lovesc."u problemelorqi impunerea pllcerii sau a confortului do 1 LAndirea Copiii. tineri sau adulli care se trezescin zilele noastre(il omoara.ii li .pirinte Si educatoram vom incerca sd rezumam ioi"r" o.componamentul violcnt sc insinueazain pentfl'la sil'l imaSinatiaindividului care se indrepteteEte foloscasce preintempinariscul. efecteleacestuibombardamentcu me saje violentc. violenta derTne. in folosirea verbale' a expresiilor de prezenta din abundenli a stereotipiilor a limbaJului Sendirii ""."t*i ceni. a egoismuluiqi a aSresivitdtiiin ca. Televiziuneadevine. tinerii qi televizorul. prin urmare.trria" cre_ logico_malematlc .tot intereselor'pentru doo"n* . aQa teva zeci de ani. Nu numai ca experienlaviolentei TV nu le-a fol mat o con$tiinteprivind suferinta produsade violenle. o 5coa15 individualis muluj.conturend intr o imagine in faLa o mare parle din coPilirie !i adolescenti . ecmnului. al insecurititii in fata peri mea reali. AceQti copii.nr.e celdlalt nu este privil ca un posibil p eten. strateSiilot de p. penorl suferintape cate o poi produceceluilalt. a". i. (2) Triind permanent sentimentul unei agresiuni Potentiale oamenii nu numai ce devin mai stresati. inft un fel.onale.*" Toater'ldescsaracia retelelor Nedez\oltarea ". se side$tein inima telespectatolor o anumiti insensibili tate sau chiar nesimtire sufleteascifati de soartasau suferinta se a menilor."roluu.ui"'rio.n."t"tJrl"u."l. dar se Qi preg. mai irascibili.

nu mai estestareabsoluti de pe ci ii vedem tinerii de astazi nu semai intereseaze nimic. mijloc al principal pe micul eqan.ln special. Si CAnd sunrtelespectatori. de prin Invitarea!i procesele mentale superioare general in sunt infl enfatesemnificativ televizot plin vatemarea care de pe comunjcarcil audio-video o produce cortexului prefrontal.nabditate creeazi gi senzatie contribuie formarea Ia unui indivirl puunreflexiv. vizionarea pasivizeazd TV procesele i"telec.. umamlsmut excesiv.a merodei a rationamentului $i griinrific. aceqtiasunt !i vectorii care trebuie (in versiulea consumatorismului) sel mobilizezepe omul societetiide consum.. trdsdturacaracteristice programelorTV $i."1iona"gi.-acelri invatad steain fata clpii se televizorului sc angajeazd greuintr-oactivitate.prin inhibarea comunicAriiintrir !i interemisferice.DTFICA NOU'' $I IDENTITATEA .." rereuzual nu-numai agraveazi cE simptomatologia descris6 anterior. este Obj$nuirj lr"iuA" n".se plictisesc repede renunte u$orla ceau de ficut. fafd de orice ideal.. rrre lt pot aveaun comportamenr instincdvexacerbat bulimif. f. fapr.sunrdelil li saron. este la manifestarea tinerii de astezia indifereltei fate de credinF. titatea . nu devinei in$\i actori. Lumea rol li incearcdsi-Si promovezesau se-li vende cat mai bine tnaginea. publicitate.trnegtUenri. nerebditor tot ceea face$i agirat..*.. obiceiul de a cumperasau conttiinla de a fi prin a avea vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificSrii... De fapt.estespiritul in care seedifica sinele!i idenfel.Leqtiape care o p mesc in copiii de la televizorpoate fi sintetizatd sentintaPrin cale adevir ab' esenta nihilismului: surprinde Nietzsche .memoria scunadura6. autorii postmodemi gasesc ideeade spectacol ca a 80 iden profund in viagatinerilor careajung si-Ei construiasce in prin insulireaunuia dintre rolurilepusein circulagie Iusau Tv. oar $radauga EAseturi intregirea noi la portretului omuluimediatic.(culianu. c|tr {t a scne. procesul de de invimre surrr defavorizate. criteriu dob6ndirii plicerii qi confortului..pmului nou". Tinerii acegtia Tut* :l: sunr incapabili sd se concenrezecu atentie pe o perioadi mai iungd 1 sa se motivezein urm5rirea unei actiuDrpijnd la finatizarea ei. reactiile gi componarnentulindivizilor. prin imitareauneia dintre vedetele vip-urileacestei devine o scena. dr. vizionareaTV. accentul numaipe ceea pus cc are.. mineazamintea micilor telespectatod O boali ciudata. dictatulactiunii.pe care fiecare i1i azumi lo-realiteti.r. de alta culturii modeme.. cu emon e putemice. Nll pot s5-Si planifice se-gi qi organizeze programul viata.lncepand .Ptin televiziune dorinlele plin copiilorle suntconditionate $i..lc.. BanulestePersonajul al puterii $ eficienlei. orre-ll ln iintregul mod de viat5 al tinerilorcareau acumulat f..in societatea De rere\. Pe toate se in puneun prelJtoatesunt echivalate bani. credinter deoarece nu mai au puteresalupte penmtun idealsauo nu-i mai motiveazadecat interesul material !i phcerea. pune ln pericol dezvoltare:l inteligentei. In prezentarea pAndacum am luat in discutie de doar problc mele?e care le creeaze expunerea iodelungati h mediul audio-vj. Capacirarea .1990) solut. a tlansformi-rii tuturor valorilor qi idealurilor in marfd... Unul dintre princiPalii viruti de carese contaesterelativizareaadevirului.chimia. toateci in in ce cu realitate exrem de pasiv. irascibili hiperacrivi. mediutui !:::. Aceaste afectjune il ariilor prefaonrale rasfrange purere comporum"". SE PRIN TELEVIZOR. TN NIHILISMUL ESTESPIRTTUL CARE SIND. fald de adevir in general. sb lnterpreleze rolurileinvitate de la televizor. _ agresivitatesau pulsiuni sexuale. se cu in i. qi nu_$i conrrola por em.rzuatutut.OMULUT a Nihilismul. tot ceea presupune cu in ce efon.de neinlelespenffu cei din vechile genentii.Numai exista a lucrurilor". Qinwoile. asemenea. 81 . d" vizionare de_alungul copileriei. proSramelor Continurul *" .* Oenarura TV.

telespectatorllnu va deznidajdui. foane probabil. Se subintelege. exprimat implicit li explicir in programelede televiziune.O alti consecinti a expunerii la mesajeleprogramelorde tele viziune esteformareaunei atitudini nihiliste. cdci aceaste ideologie (darwinismul) este bine reprezentati pe micul ecran. d( A$adar. te invati sE te opui. ploateze potentialul de consumator. ii. deoarece om este un ceteteansau un uqor de manipulat prin aplicareaeticheteide .obiectiv" pe orice masure sau ideoloSie popularizati de cei care construiescastdzimentalit5tile.pe obiectivitateademe6ului .convrngetile u .ideologiamediariceil invat5 pe copil sau pc ranir si se iDcreade el insuli. rn principal.sisliilxitu. a problemelorqi chiar a bolilor pe care i le va produceaplicarea. de tradi' liile $i experienla inaintaqilor..De-a lungul miilor de ore de vizionare. prin vizionarea putcrilccognilive motiTV. cr(:dinta.teoriilor Stiintifice"in propria viati. sat tex. in pererile.deli in reade litate nu Eia dezvoltat capacitatea a urmeri sau construi un ra_ tionamentlogic. lt modelate prin vizionareary. {i Realismulnihilist.in care omul iQi l und i mcn le a z.de$i mai tarziu se dovedelte stupid $i nociv. preoti sau prieteni). Acest om. atAt in Vitalismul estecurentul nihilist cel mai bine reprezentat massmedia.. Brsericii.apiri" drepturile {i liberrdtile de pe toti cej care ar atenta la acestea(pirinti.un comportamentQiun orizont erotic bol83 . rn u lt ima in de \a stilntii. prin persua:iunea mesdielor n..Aceastaesrede fapt cre' sau ideologianihilisti. Acest dinta pe care i-a format o televiziunea este fbarte consumatorideal.ce numal lnsranracare se exDrl ma prin lelevizor esreautorizara.. hrenindu-ti orgoliul cu o multime de curioziteli qi nimicuri mediatice..qtiintei". esrecel care El define$teaceamentalita!escientisti sau pozitivisra. Spiritul negatiei sau al revoltei se insinueazeSi ajunge sa pund sdpanire pe con$tiintatelespectatorilor.obiceiu rile li valotile tradirionalc. in Seneral. la tot ce poate insemnaun sprijin sau un reper real in viata sa $i si se tncreada aceiacareau inreres imanipuleze in sa gjnd rile. continuend se creadein Slasul. omul destinatde familie Si de societate sb fie telespectatoreste foarte increzitor in tot ce poarti ambalajulde Etiintific.in ceeace estecomplicatQisavant. bunici.sd manifestereticenrasau sEcontestecredinta. Aceasta puteaintamph in secolul se irecut. celormai varsrniL.la tot ce estedat prin credin(esau prin experienti.cand ti ncrri nu . Televiziuneaii indeamnepe copii 5a se opunaautotila i parinrilor.copilul sau tenirul este inverat sb spuni. cit qi in identitateatanirului de astlzi.. desigur.gese{teun rSspuns . caresunt. rizvritite.adaugdQialte cateva treseturi orizontului de valori si de 3rndirn al omului cresculla $coala leleviziunii.. Reticentla tot ce este moltenit de la inaintaqi.lriinrifice. in dividualisre egoisre.{tiintific" sau .prin credint5 Qitraditie sau tot ce este primit printr-o relatie personali. sisle mul valori. in senzatiilesi dorintele lui in... Mesajulerotic.El dis Etiintifice..SA nu ne rnlir8in:intci pritr aceastase va edifica penonalitatca unui posibil onr dc lliinli.qi chiar de adevSrataqtiintd. nll ne inchipujm un astfclde om s5 cii rationamentulsau valorile pe un de' va fi capabilsi gi construiascd merslogic sau rational. sau vitrlir ir cunoir$lc. mesajul violentei gi al magiculni sunt dimensiunile principale ale acestuicurent atet de bine adaptat mediului televizual.de credinti. In realirate. Criteriile principale pe care este indemnat omul modem si-$i intemeieze punctul de vedere sunt obiectivirarea. Totodare.gtiintific"la toate... Un astfel de om.pe pseudoargumentele pretuie$tetot ceeace este legat de revelatie. caci aceastaexprimd glasul celor care-l . opinia publica... se primeasca incredereanoastri deplini. chiar daca qtiintific aceastaipotezS a fost respinsi definitiv.nu. sd refuzi tot cc El este dat ca arare prin revelatie.Stiinrific".iubesc" om. unui Ceea ce realismul nihilisr modeleazeeste perconalitatea sine pe o culturi pseudoindivid care {i intemeiazesuficientade culturii de popularizare.televiziuneadezvoltednedlor o sensibi litate sexualeanormalf. In ciuda tuturor deziluziilor.va credeci se trage din maimute.

sEbe$recon. viata sexuale ajungepincipala preocupare oamenilof mijloc al dobandia rii placerii {i scop in sine. pot accelera zarea unei sensibilitdti {i a unui componament sexual nepotrivit varstei.peruersiunile. practic. rea comportamentuluicopiilor $i al rinerilor. a unei imaSinatii marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in maturisecretiahormonilor sexualicare. in Ei tila trupurile contextullectiei care ni se tine in majoritateaemisiunilorTV.ca qi comportamentulerotic obsesiv. il pasivizeaz5 individ Si.Televiziuneane obilnuie$tede mici se ciut. a evenimentelor a oamenilorcare apar pe sau micul ecmn. De la divertismentpane la programelede $riri. este afectate functionarea lj.un alt efect al vizionerii materiaIelor erotice este aparitia fenomenuluide dependenld.priviri aprinse de dorinti care promit cu subintelesplScerea sunt doar catevadintre elementele erotice ale mediului ry.dc un comportament sexual pdtimaQ. Se pare produsede vizionareamaterialeloreroticese reflectela ce plecerea nivel corticalin emisiade endorfini .care actioneazeasupra centrilor pldcerii li care.S-a dovedit creeaz. poate crea dependenti de comporta' mentul careil produce.Transformarea sexului in centru obsesival preocuparilor individului. virSinitateaeste demodateii mlinoase. produsa in cantitate mare ti regulat. o face copiilor Qitinerilor.sA apuceli se posede cu neinfienare.in timp ce fericireapromisi se arat5 a fi una iluzorie. de asemenea.sd atingS.un hormon cu stmcture opioide .angoasasau o stare de nervozitateexcesivi.m cu dorinlA. Cultivarea dorintei sexuale. Potrivit studiilor mai recente. poatecel mai liecvent mesajin perimetrul proSra joaci un rol deosebitde important in modelamelor de televiziune. iar in lips5 provoace irascibilitate.a situatiilor. ca amplificator al tendintelor mediului cllltuml contempo ran. mi$cirj sau gestud lascive. fidelitatea devine de circumstantS. O vestimentatiecare atrage atentia asupra trupului {i a for melor sale. qi anume cer un consum sporit.Legaturacare existd intre o functionarecorecte a cortexului prefrontal li comportamentulsexualse vede li din fappulsiunii tul ci vitimarea celui dintAi are ca urmare exacerbarea sexuale.Prin toate aces' ce tea.nav. Copiii de astezi. a obiectelorde consum. televiziunea educeo perceptieero qi simtuald care il invate pe om inci din pdmii ani ai vierii si tici asocieze nivel perceptivlucrurile sau oameniiintahiti de satisface la rea unei pleceri sau a unui interes. gi aduiterul$i divonul . dezvoltareanormalS a ariilor prefrontale. Mai mult decat in cazul altor comportamente. Violenta TV.sunt mult mai agresividecat cei din gene' 85 .. Nu sunt deloc nesemnificativetransformdrile in str ctura qi functionareaconexului produsede educatiasexualepe care televiziunea. cultivarea emotiilor intensesunt factod care submineazl o atitudine reflexive privind existenLa posibilitateacopilului sau dnerului de a. eroticul esteprezent$i chiar dominant.care se uite mult la televizor.{i lirgi Qi orizontul expe entei. Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor. Ia randul lor. deviatiile produse in comporaamentul sexual se rdsfring cu putere in functionareaariilor prefrontale. ce materialeleerotice. Ultimul aspect privind transformerile fiziologice generate de cultura eroticului mediatizatapnn televizoreste cel legat de activitatea hormonal.scuzabile chiar recomandabile.ace$ti tineri care incep sI fie preocupati de problema sexuali din primii ani de Ecoal5Qi care ajung sa intretini relarii sexualeince inaintea terminirii gimnaziului ajung foarte repede la epuizare sufleteascd trupeasce.desfrinarea in general. O asemeneapreocuparemaladivd in ceea ce p veqte erosul mic$oreaze capacitatea concentrare motivatia implicerii in alte qi de pe activitiiti. ii trolul comportamentuluili al emotiilor prin dezinhibareatuturor 84 comportamentelor vizeaz: dobAndireaplScerii. necuviinlS nerulinare ferele la oamenilor.la $i erosului le agiti incontinuu frustr5ai$i perversiuni. in coordonateleceruia publicitatea imprime amprenta eroticului asupra intregii lumi.cdci fantasmele imaginatia. dependenti. in spiritul acestei atmosfere.

in roati lumea 200 mult nrFun inter' Anslia (1965l declara Rowlitrg. de dragoste. fruntea listei lectu lor de o membre a bisericii sataniste dupd cum declari ins5Eiautoa' rea cdrrii'. iir {) irDploarede neimaginatin randul icolarilor con_ tenrporirni irrrr o cPocd definiti tocmai prin absentalecturii din 86 se programul adolescentilor.educaqia care o formeazdteleviziuneain timp este una liberale (in sens nihilist) si sincredce. pe in privinta aspectuluireliSios. un fapt editorial cel Dutill ciu(ht t)cntru cititorul inceputului de secolXX.bhericii hi S'ttn' cireia i a donal dir nai mulrdejumatdte venitlrilc sale vczi ta'T rlrerimcsco uk a7 .individualist. J.cu canea ttadusadcja in 47 de linbia dePaqir 8 peste de milioan. pane la violenqeverbalegi fizice Pe o perioadi lungd. orizontul de culture li perceptiedezvoltat prin viziona' rea TV este unul de tip magic.ratiile anterioare.in fond. simbolurile.lipsit de altruism !i. 10 a 20 de ani. in rea unui componament ultime instantd. Cum poatefi elucidat acestmister. Prin vizionare.deschisi sugestiilortelevizualuluiqi influenfelor Esteo minte care cautd cu aviditate pldce_ venite din subcon$tient.. cre{tinism.cat de practicilevrijitoreQtideja consacrate.de exeDPl. deschisca_ un pregete$te adolescent televiziunea Prin aceasta. perintii i-ar fi oprit pe copii se citeascbanupentru educaliaacestora Cd4ile mite cirti coNiderate periculoase sau care contineauinvalalurimincinoase eroliceerau primele in Astdziinsa..o adevirad infirmitate sufleteasce. in mod vddit. pentru un mesaj care. metodele. iar actiunease inverte in jurul unei icoli de vrSjitorie' de urmdrind. constati brusc cd un roman ce descrie jurul unei Ecoli de wajitorie este citit din atmosfera magicd din scoa4. magic[lui este poate cea mai plauzibil5 explicatiea aces(li feno_ d' toat' recordudle vanzlte. romanul Horry l\ttt t . in cu Ideile darwinistesunt amestecate credintain extratereqtri.intregul peisajeste inspirat nu atat de fantezia autoarei. efecteleinreSistrateevolueaza de la simpla manifestarea dorintei de a I deranja sau supira pe celilalt.Hdrry Porterestescrisa interzise. indiferente fatd de suferinta aproapelui. rea. atitudinea deschis. O a la consecinte fel de semnificativ5 violenlei TV o constjtuieforma egoist.VizionareaTV dezvolti insensibilita tea la durerea celuilalt.neomenoase. trc expericntadrogurilor. Xathleen 9 viu prbiicat in TimesMaS.Pe termen scurt.u a$ulinteresmanifestatde copii pentru citirea acesteic. contribuie la creareaunei atitudini nemi de loase. familiarizarea cu lucrarea fo4elor demonice Motivele. Fenomenele.in acesteconditii. in te sunt amestecate creuzetulemisiunilorde ce cuidve televiziuneaeste o credinte sincretistd.rti. mintea tine lor devine foarte pasive. Poate majoritatea dintre ei se afie acum in fata primei ce4j parcursepane la sfarlit'' Pane nu demult. a pirinlilor care in mulle ca_ de cenilc !t a Prolesorilol $coala carele cumpara zuri.zincci cnc menbri a . ii indrume pe copii pe calea Este cunoscut deja sindromul dezagregirii mentale Ei sufleteQti? Harry Potter: putemicc dureri de cap suferite de copii ln urma citi_ sau rii ci4ii.lpranaturale" problemele psihice nu produsede tecturacdftii lnsuqi lipsescdin repertoriul consecintelor interpretul rolului principal al filmului a fost internat PeDtruun rn' terval de timp intr-un spital de boli psihice Modelareaprin vizionaexpenenta preS5titese primeascd rea TV a unei con$tiintedeschise.intrerupt pe alocuri de catevavoci razlete. nnscutih Eristol. senzafionalsau chiar {arlatanii. in scoaftede sute de milioane de pu$ti.rcvandut. deprlnderea catrecopii n unol praflici ma gice. violenta TV se dovedeqte fi un factor semnificativin determinarea comportamentului infractional Si chiar criminal.De la credinlele orientale pane la toa_ pane la pietismulapusean. a sterilor alterate de conttiinte obdnute un prin diferite pfacticiorientalesau confiSureazd orizont perceptrv in care imaginilede la televizor$i cele din minte dc tip schizolfeni( ajung s:i contrirziciirealitatea. care simte cii trAiette Plenarmai cu seamesau exclusivpe par (in cursul expericnlelorevazioniste imaSinar). le recomandepentru lectura obliSatorie?Cum poate fi explicat entuziasmulgeneral.de la mistica reseriteane televiziune.curiozitili.bazate ceea pe o pseudoculturdreliSioasa. pu teri $i fenomenesupranaturale.sr.

rrrarnre marca vor ::"... tandrulpl6m.ll1T ff..nse docilitate cu coman89 :T'#.t x:.j men.".ururn. de fapt in spatele pseudoculrurii unqu. in fara micullr ecranesreincapabil 9i sa se llY:_.|j:l * "us^r"i" "" .... aritandu_se l'a vdzut cei de la televizor. aEactiape careo simt oamenii " 9u-y. runclent5o inculturl crasi.:il: * anare il.":r:.:TT1:*.Tlii. devine :"Til:fl:n'i. acestcopil.#..*#' ":.:"*ifi il.. "olnpoaurll"n.".r'i:llchonarea Iatdcum ar arita mdividulpe careteleviziu_ neail pregirette pentrulumeade mAine: Egoisl{i individualisr.-.o"Ottt1]" care.t" '.. Crescut intr-o camerA bloc. saua cl]_ :"ilf.pracdciorientale. aruncirr5s5rurile pr"r"n.rrj::r*"r: vlaonaiea TV le are in dezvoltarea !i conexuiui.Aviind ln veB8 rf :tffi tf * Xlt ffi i. drog.lii?i*. qesculce singur^"*r:ur Tiraniccu Dr( in viat5.. medicamente euforizalteS* L"""'i".1" este lisar *.."i'ri"i. precum gi in definirea "".'--"-."ti1""].in. _ ... "l llTr_.:::H::1iilf:T:1::. Fecul "unoq...puruiri. H.. in ::.u. ..T r" rndepenarprin toate acestepractici.'J:.. planrelesau renomenele fizice cele mai :lld obilnuire.Nu se pdcepela nici ulr me$e$ug nu Stiesi se des_ {i curceintr-o siruatie oarecare.datoritenedezvolterii normale a ariilor prefiontale este foarte rmpulsiv.ilH il. nu-qidau seama.""".."":ffi h"T:Jr:::.il."Ti'::1'il:fi1T"""1'fi:#:" amai vizio"urir rvraic-inlrl .durul".T][ Jjjff:T."u.^n***.d€ alteratede coortrinleprodusede ::tezi biuture.ffi:r1:tl :"fi ::. sau murtom dinre .:::H:::**reici*i..:::1: din primjiani de viard." u.i'##1$:l#:: programevizionare. *.ffi:: rirarii indiviziror ffi .. c."0"" .ilil: gice. i-n.l*#i i'.. invitatse facanumai..u? ryt anirnalele.:J."tsterile fa{e."*'".. irnponartln educatie.nu arecunostinre elementare pri]"rl"i n:. copilul _. practic.rificariv de ore in fnto t"teuiroruhri 1l]lt-.ru nu asculte de nimeni.'il .'i"1r+:k:I#mlt:fiiil.:l:'ff UN PoSIBILPoRTRIT AL COPILULUI TETEVIZORULUI in_acest capitol ceteva dintre efectete pe care .".::':l"Tli"iff j:aif:t*". ." rarasaudin ilavea in modnormal.illL?ff :ilj::JTf:"lT:.::f.i'.".. indrEznet odrirti.:x#11i.i'Jjff ...!:..*J."'irl"*"'""*"ii"" j':: l"J::."":lTli:.fl::J.. are rispunsla _ mascheazi toare.. "ffi.n".dit de televizi_ une in duhul culturii nihilistese supune i.rlr-...""T:'jJ. mai cu seamide pdrinrisauprofesori.pe "1ri""-Oe ...:ffi ..incapabij sa-$i conrroleze componamenrul se-ti infianeze Si dorintele.*t*#F:"::J...cunoscand de sdclamiculuiecran.. r-** sigurpe sine.lipsit O" inreteSerep" careoricarecopitde ta Si 1". Tanen careli-a formatprin televizor o perceptie falsedespre lume si despre sineeste. .::'"1""i:": ::::Til:'ili"'.precum . este labil emo_ lional.:"::il.... ff.":'.ffi ill:'. Shidarnumai de propriile interese .il':#. _ sensibilitarea Dsih Acesttaner carehs! impresia d Stietotul."i.. unei existente . posibi.Ii saodu-liacest . pani oucare terevizionare" u'*'. in moo toarteprobabilidentitatea Ei minreacopitului.^1:-f-".Minreacopiilor a omului c( $i 'Ti:::H$'"i:'J:'.

o prietenje de durati care sd presupune fidelitate seriozitate.delesetor$i neglijent. emotiile Siactiunile ii sunt dictate li dirijate de altcineva.un om bolnav.si-i asume sd-l pe neputintele s5-lsprijin€. Nu este ca_ pabil se se descurce viari.in adAncul sufletuluise simtecomplexar sltrbiciunile de pe carele are. Pasiv.si cheltuiasce banii pe diferitelucruri. sA se conce[tleze cu atentie asupraunei lucreri oarecare. chiar dacd pe ceilaltireu$elte picileasci intr-oanumittr se-i mesure.esteincapabil si-li asume activitate prcsupune o ce un anumit efort. ne_ putincios. competimeasci ceElalt.damentelor impusede mode. Siceilalri. Nu gtie practic sa iubeasci penmr ce nu a lnvdtat sd raMe.Crezand dragostea reducela po cd se $i vestea sentimentale lncheiati cu o relatiesexuah. pen_ tru faptul ce nu se poate realiza in mod desivar$it ca om.Este.estedeschis superstiriilor. i Acesthandicapil resimtein rot ceeace face. folosindu-se mijloacele de euforizante.a$adar. t6neruluiobi{nuitcu comportamentul pasiv$i comodal telespectatorului. amnezice anesrezice la dispozi$e culturadivertispuse de $i mentului. mai mult sau mai putin con{tient. rcclamelor publicitare $i urmeazecu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. careapartine prin cregtere mulr releviziunii. ii estegreu si se obiqnuiasci cu munca sAfaceuo lucrude caresi fie multumir{i el. estegreusddezvolte proii o 9i fundi comunicareinterpersonald.nu $tiemai nimic despre inseamnlcu adeveiar ce dragostea. despre etenie.Traielledoar clipade fardprin senzaLiile careaceasla pe i le lurnizeazdrincapabilse se delaiezereflexjv pentru a_ri da seama ce se intamph cu el. lucrurilestaucu mult mai reu.si-gi planifice in viitorul. se-gievaluezeactiunile. fapt. disponibilitetile emotionale. aceasta De estedrarma mare a cea copiluluisaua taneruluiculturii mediatice: discrepanta urialAdintre Pretentiile drepturile carereleviziunea invetatsi Sile sau pe l-a revendice capacir5tile mentale. Raportulsiu cu lumea reale esteredus.orizontul de intelegere_ foarte ingust.care.la distractie qj plecere. vorbeqte prieteai$i pri.acesttanlr estepernanent deziluzionatde persoana celuilalt li de propria persoane. gata oricand si se disrreze. {i ln privintarelatieide dragoste.sentimentele.poate sA fac6 rau celorlald. chiar deli pe el insu$ise minte incontinuu. se ierte.nu a apucarsi_$i formeze!i s{-9i dezvolteforul de con$riinte. nemultumit frustat de propriileoeputinte. $i Deli cautdpemanentcoledivitatea. 91 . el insusi suferind pennu infirmiririle pe care le are. Cu toatece'Sicheltuieqte mare parte a tineretiicu aceaste o problemd. eSoist indMdualisr. Acesttanir. se se jertfeascd. Gandurile. Ei afective ti abilitirile practicepe caretot releviziunea le-amodelat. mai culturii me 90 diatice sau nihiliste decet pdrintilor $i lumii reale.Asdel. Acest Ei tanir.

de asemenea' 92 EUMINAREA EFECTELORNOCIVE AI.caracterizat o viatd interioare in familiei.. "o. jocudle pe calculator.Mediul ce putem face? PAcroRlLoRDERJsc EuMINAREA produse Factorl de risc privitrd agravareatulburirilor de vizionarea Tv: excesivia muzicii la .i ajuti extremde etc.oferd cadnrl tundamentalde (Healy' 1990)' executiv(cortexulprefrontal)" u fon. Stresul.elit" iractice. corttolul comportamentelor de a rcsPecta deorinierea de a asculta de o anumita autoritate' alurnite norme qi valori sunt esentiale' in natura' L. un cadrufamilial bogata intense. phnificedinainte' la . teti casnice -.deoarece iii va insuli' chiar h modul in care acestiase rela[ioneaza h pi"i" f""t inconEtient.rnai cu seame genurilorviolente dezvolteriilimbajulipsa lin(tii atat de flecesare . J' Healy' proPu. al erctismuluili compoftamentul suntex$emde nocive' rezvrtrtit . gen"rut. exenare sd ie fndire $ planificare. mai cu seamdcele desfegurate necesare' efortulfizic si lini{teasunt. ctm str foloseasci."iu*tui Stimularea gandirii psihice Ei al Gendirea. divorful Perinlilor' sAU DIMINUAREA PRTVIND cAfivA oBSERVATII PrinciPii Senerale eficientepenConfomstudiilor intrePrinse.iui. un mediuordonat{i organizat deficienlelorADHD (Barkley'1986)' mult la recuperarea Rolul pArinlilor cei pe P.e seintdmple umane' c€ sunt tresiturile fundamentaleale experienlei d fiifltei creierului' pentru dezvoltarea sunt esentiale penuu o.comusi de linistit. alituri de toli dace el carecopiiulii are dreptmodel. lui intem Sia reflexivitetii' .E TEI'EVIZORIJLUI O anumid armonieli intelegereintre perins.'la{A.mijloacelecele mai deficientelorde atentie de tlu vindecarea Problemelor invitare {i a cultivareatoc' LD * hip"ru"tiuitut" .Atunci cand adultii le arate copiilor. liPsaunor normein viala acesteta. observa inainte de a aclio' naniiulsepe ei lnEiti ca model. comDortamenn dupe neuropsihologi. Un modelnegativoferit de pirinfi' ."ntot ". Cemrriledin familie.se interPune[mba Gi Sandirea (ln fond' -odui *oliuail intl" iapnrsurile pe care le au 9i comportament a con{heflcum si-$i controlezeraFonal impulsMtatea)"' A Sandi' forului interior injui.ru.nul societeFiurbanizate.(sindroamele ti ADHD) sunt care componamenie sunl afectate' maia acelor un muncain general' proSram-sa' responsabittelii.rintii ioactrun rol deosebitde important. DeprivaleasenzoriaHoferita de camerade bloc' . Lipsadialogului cu parinlii Eia afectivitetii acestora' . lume.ascultarea a ceqti. a luptapentmdezvoltarea tiza.lectura poate constitui o inun sursi de exPeriente. Asumarea Ei al emoliilor' natos I sabil de . importantmUlocpentruErgirea semnate 93 .alituri de controlul conltient al actelor joace un rol fundamental ui.um savorbeascd corect.desfelurarea comuna unoractiviJcare" inue memb. Mesajulvioleolei. normalAa cortexuluiprefrontal' in structurarea Este important sa-i invetam pe copii "cum sa pun5 intrebarile qi se problematiz6nd. . cum si gAndeasce i t-an" .cum sAfoloseascilimbajul ca pe un mijloc ideal in proceioceoute.e"plata p6ni la ducereala bun sfarlit a lucririi .

cdcilumeaera intemeiate bazauneimo. gerea unui scopviitor. asumarea seriozitate cu a acestui mod de via!5 $i o luprdpermanenrd inertia. in Estenecesar invAfem se-i mod responsabil. ci penrru ci numai a{a vor invdtaei sdmunceasce.cu toate cu miiloacele disolurive culruriide consum ale carene invadeazA viaintr-o socierare tradirionalS. cum ar trebuise procedeze.ariilor neuronale(brain lateralizotion). rrebuieplecatde la putin. dupi cum observd neuropsihologii.astfelc.1990) in pe copiii no$ri sd se implicede mici. luptepeDtru sd atin.pentru tinerii sauadultii careconstieDtizeazd ca au fost victimeleculrurii audio-video. deoarece. de Fiecare protezd poateconstirui cauza dobandirii unei infirmitiri ti a ampurArii uneiadintrepu. Trebuiese le formdm copiilordeprinderea a-5iinfrAnaimpulsurile de sau manifesterile carepot sAle faci rau lor saucelorlalqi. nu fie lesati$ facA s5 dbar li (Wells. pe ralesdnEtoase.acrivitetile viarasimplape carele propunea gi societateaSi educatia traditionalisunridealepentrurecupemrea defic! entelordatorate experientei nihilismului.srufiurareainhibe restrucrurarea corticale". Controlul comportameotului Cerceterileintreprinsearati ci terapia cea mai bune estede a invelape copii de mici s5-ii controleze componamenrul. se sa-li infianeze dorintele impulsurile. zilelenoastre in inse.ajutorin bucitirie. terilenaoraleale mintii Sialetrupuluiuman.. penrruca mai apoisi se avanseze progresiv. ale 95 . lucrurileevoluau aproape la sine de !a. minciuna inqeltrroria cu ideo$i logieinihilistenu sepoatedezintoxica durereli lupti.la protezele inutile pe care ni le oferdln prezent societatea consum. daci cerem progresiv mai mult. Stiede ce vor se fac5un si lucru anume. ce se-li planifice activitatea. sedescurce se singuri.Vointasehreneltecu vointa. cAestevorbade viziofie narea TV. Desigur.actiuneli comportament intr-un conrext reflexiv. Copiii trebuieinvilali se integreze orice initiative. cu ribdarea cu rebdare Toateabilitetilemenrale procesele etc. du-l cu controlulemoliilorii al dorintelor.minteali trupul. ceciacestea pot readuce individ pe drumuldisope il lu!ieimentale. Aceasta neapamr nu ne-arfi ater de necesar ajutorul lor. nu deoarece. copiiitrebuiearragi diferiteactiln viteli . rabde. procesul normalizdrii va 6 nici scun gi nici ufor.d. li 94 In geneEl. care evaziunile in imaginar.punandu-$i in lucrarepotenrialirerile naturale. pe se propriilereactii. ce fel qi n! in altfels.motivatia motivatie. o minreintoxicar5 iar de-alungul anilor cu fantasmele culturii de consum. trebuiesustinutisau chiar Ei constranliintr-o formd anume str urmireascdlucrarealnceputi pandb finalizarea ei. firtr La inceput.m.Trebuie insi p:ziti minrea de acelelecturisauexperiente stimuleazireveriile.(Healy.in felul acesta vor construi lgi relelele neuronale ce rispund de aceste procese. fie de folosirea mijloacelorevazionisre. rreburile in pentruca casei. De aceea tot trebuiesA renuntem se cat poatede mult la comodititile. dobandirot mai multe puvor tere. psihice fisau li ziologice interesc se numaidacdsuntcuhivare permanent. in gredind. esreabsolur obligatoriu fie con$ientizat sd lii {i contracarat mod lucidataculla caresuntemexpuli prin viala tn in lumeacontemporani. sentimente comportamenre. nihilismuluiin esente. . intr-o direcfiepozitive.a. daceestebinesdaclioneze. atelieretc.1987). Prin urmare. Activititi necesarepentru educareaatentiei Pentrua li seeduca atenlia. treptat.aproape intregulmodde viare promovar prin culturaoficialS opunedezvoltdrii se normale mina umane. ceea vor ei ce Controlul componamentului se poarerealiza nu decAt corelAn. Ceeace trebuie sacaracterizeze educatia astezi aceaste inse de sau terapie comportamentale esteconltientizarea procesului. efectepoatese aibi. devindasdelstipani.

duce inevitabil la o degtadarea relelelor neuronalecarear tebui se le proceseze.""*" compu in rapidiia imaginilor miicareprecumo lace de exemplu' depeqite terul.culRrd vindecirii $i dezvolteriiacelorabilitili de care aceaste $ansa cu vechile deprinderi ia viduvit este ca ei si pomeasceun rezboi pentru a elimina mertudile $i obiceiu le nihiliste din propria viaIa.aclivitaleelectrica indicii inlrareainlr'o starede semi_ adormirc de tip hipnotic cand vizionarca intensive se desfdioarede la verste fragede' (2-5 ani si mai tarziu 5-14 ani) perioadein cale. dar care pot fi remediateprin revenirca la o viate normalS. Copiii devin cu uqurinte victimele fortei hipnotice pe carc o exercite televiziunea.iar. cortexul renunte partial sau total la anumite funcfii qj in procesecare-i caracterizeazi mod obiqnuit activitatea Astfel. comunicarea supelioale menrale ial semnificaliv. tinerii qi adultii 1.ceci numai a$ale vom putea asigura o dezvoltare mentale normaE. o ma$ine perfect adaptati acesteifunctii Fiindu-i capacitifile. Conduzii Televizionarea este o activitate cu totul improprie functionerii Se creierului. prin mic$orareatimpului vizionirii sau renuntareala ea. Nu este intemphtor faptul cd majoritatea studiilor dedicate televiziunii $i calculatorului au fost 97 .i. vor recurgela o terapie medicamentoasd. Dacenoi vom petrece estecel mai important in educatia cea mai mare parte a timpului nostru liber in fala televizorului. ce Ca pdrinti ti bunici. asuprafuncqionirii emisfereistAIlSi Copiii. Altfel. pe parcursul vizionirii TV. in final. rAnd probleme de naturi functionald. ci.. care(ln creiersanaros 96 Dacd vizionareaincepe la o virstd la care retelele neuronale va atunci vizionareaexagerate creain primul sunt deja configurate.vor ajungese cerceteze mai des psihologul sau psihiatrul. neuropsihologii constati ce.conform unor cercetbri reCu toate acestea. adicd vor fi lipsili de anumite abilitill eforturi extrem de ln dispune mod normal' de menlale. de tulbureri psihicesau neurologice{i ca esteincapabilsi se descurce singur in viala. precum SUA. indifercnt cate tot lucruri sau posibilitrli materialear avea. ce alfa . o dezvoltale insuficiente a unor arii nc vAtstei' cil atat prin privareade stimulii necesari uronale li aceasta o exetcite. Mai curand ar fi greu sd-i impiedicim pe copii se face acelaQi trebui sa ne facem timp pentru a-l dedica 1or. Cea mai mare parte a materialelor incluse in aceasti bro$urd ii vizeazd pe copii. Experienla unor liri avansate din punctul de vedete al tehno' logiei video. $i inlocuindu le cu ceeace a fost validat de creqtinism de experienta societeliitradifionale. nu numai pentru ce efectele televizorului qi ale calculatorului se manifesti cel mai putemic pe perioada vArstei pre{colare qi lcolare. atrofia corticale. adiutatea intere emisfereistangi se diminueazeextrem de mult. in primd rand. va lucru. din cauza faptului ce ei nu au discememantulnecesarpentru a se pezi singuri.ne poatefi foate utile pentru intelegerea efectelor negative ale televizionerii. se manifesteqi in cazul adullilor. sprc exem $i pdn presiunea inhibanti pe care vizionarea plu. cente. creierul copilului se dezvolti !i se structuleazi. mai cu seamedace intervine $i stresul ca factor de risc. vom fi nevoiti se acceptdmce iubitul nostru copil este marcat de o seamdde inabilititi mentale. aceasteactivitate poate cauza o anumite atofiere corticala.r care s-a manifesiatacestfenomenriscese nu-Simai poate dezvolrii li weodata creierul corespunzitor(poate doal in cazu speciale ctr mari).si aceastacu nscun ma pentru sinetatea cortexului Creierul uman nu a fost dotat cu un sd faci posibili perceptia qi prelucrarca sufrcient de . trebuie sd ingelegem exemplul personal celor mici. pare ca mintea umana se adaPleazd si dezvoltarii doar panial acestui tip de comunicare. procesele slSbeste misfericd creieml uecand intr-un ritm predominant sunt inhibate cu Putere. Alterarea functiilor cerebmle prin vizionareazilnice pe o pedoadi lunge de timp. probleme care vizeazdacelea$i abiliteti ca $i in cazul anterior.

ca !i tel€vizorul. procu desfa$urandu_seun consummull mai cesulgandirii ra fie mult lnSreunat. Sandireaactiv:. atJtot Gheor8he.r:tpe €cran cu a uita de sin€. jocurile video Ei internetul Dirtru tnceput trebuie f:cuta observalia ca cea mai mare Part€ a affrmasunt valabile li in cazul Filor privind efecteleteleviziunii asuPraminfii umane imagidea de pe ecrflrul monitorului.$i natur: hipnotici.ca $i cel 5l televizorului. pentru tehno r€dactare sau pot fi mult mai pro€minente cand sunt aP€latejoctrile video sau anumite locatii pe internet. putem lua aminte la experienla de la nu estepreatarziu.Revrdiirealumii . llomo idens sau Inlbecilizd. spreexemplu. impinge creierul htr o stare elecaica d€ tip alfa' subminand' concomit€nt. valdemar Setzer. De fapt. Calculatorul.$ aceashpene cenii.realizatein America. se vdd psihologie sau a clinicilor de formarii copiilor lro$tri sau. inhibe adivita_ tea emisferei st6ngi. cauzi. fala televizorului. mai degabe a deformirii consecintele iD minFi acestora. nivelulcabinetelor psihiatrie din Romania. indiferent de utilizarea sa' constituie un imponant factor de stres p€ntru creierul uman. mult mai mpide a creierului' mare d€ energienervoaseli cu riscul epuizirii Prin urmsr€. ln momentul in care ut izem caldrlatorul penmr un proces ce solicid gandirea' creierul llebuie !. A. D€ exemplu.Dejala orelede $coaE. ciovani SartoriQiirlimba Anexa 1.easta face ca.m cu ochii lipiti de ecran. ca !i pentru aprofundarea adecvate recomandimlectura volumelor:Efectele comportamentale televiziuniiasuprd minlii utnane.-ea endeze bibliografiaciEta. Brazilia. Avantajul nostru putembeneficia de contextesteacelaci. fadorii agravanti sunt schimbarea rapide a mdrelor $i suscitaleacu Puterc a emotiilor $i instinctelor.autor Virgiliu prin televitor. face un efort muk mai mare decat in mod obignuii pentru a putea bide in rui inertiahipnoticS carell introducirnaginile pe ecran Pede o pane genercazAunde alfa {i pe de alt.profesorsi cercetbtorin cadrul Depanamentuluide ttiinge InJormatice al Universitelii din SaoPaulo. atunci cand ne afl. analiza trebuie particularizatSin funclie de modul in care este utilizat. informindu_ne. nu acela{i lucru este si citelti un te. lisandu_te absorbit in spatiul virtual al jocurilor video' Fenomeneledescrke anterior pot avea o intensitate mai mice decat in cazul televizorului atunci cand calculatorul este folosit.o lari a cdrei populatieseafla de catevagene ralii in contactcu tehnologiavideo $i cultura TV. a conexului preFontal Si sHbelte comunicareainteremis_ ferice realizata prin puntea corPul calos. Pe parcursul folosirii computerului. rom apela in cele ce urmeaze la unul din autorii consacraiiln domeniu. calculatorul. rirmul cerebral beta ce caracterizeaziproces€legandirii logice {i analitice sau. in general. catevareperepeotm Brc{ura de faF nu ofed decat schematic inlelegereaefectelorteleviziunii. 98 99 . Din aceast. printr_o actiune de calculatorului. in cazul computerului. Pentm aceia care dorescsA in{eprio leagemai deplin mecanismele car€televiziulea vatime mintea mijloacelorunei terapii omului modem. ecranul acestuia. in schimb' favorizeazi deschider€a ponilor subconqtientului 9i inscri€rea cu putere a imaginilor transmise in adancurile acestuia. intrucat in c€rcetareanoastra ne'am ocupat indeosebi de televizor. ln acest depe de desfalurate o perioade cateva unor cerceteri rezultatele lor negativa. parte gandirea active solcitd vizionarea unde beta.

actiunileacestea iar sunt mecanice.tivele supreme educatiei... conducela o defornare a gandiii acestuiasau la deprind€reaunei gandiri ma$nale. candirea conqtiend ffind un procesfoane lent. precum cele cerute de orice maEine.Dar ceeace inv?ranu poatefi aphcar dec:jrlajocut respectiv.ul trebuie se reactiorcze fere sd gandeasca. p'esupunem un b6rbar sd ca \FilF pe srrada iemeiefoade frumoa o sEQisimtedorinras. in acest sens. Dupacum \.Ca o consecinte acesror a repr€zenteri interioarc. gandirea utilizatorului erte rcdusdla cceace poatefi interpretal ma)ine." JoGURILE PE cALcULAToR Esteinteresant retinut ci reactiile de automare sunt caracreristice anima lelor.robotizeazd" jucetori. dar mane lTand ceea ce este real drept ceva artificial. cunoscand in jucdtori sentimentele ce sunt celemai active. jucAtorul s-ar purea sA reactionezeca in joc. deoarece jocul impnne a€tiuni rnotorii de mice amDlitu dine Qiautomare. Televizorul inregistreaze con{tiintaspectatorutui in imagin e vezute Eisiiratiile. de a percepeqi a-Eireprczentarealitatea. creand in ffnat o situatie jenante{i a{a mai depane.care lucreaz: la un ni vel mental strict formal. de stres sau de conttiinti confuz5. este foarte important de evidenfiat ce.se poatespuneca jucitorul pe esteredusla o maQinicaredetedeaze mici impulsurivizualelimitate si efec tueaza mitceri mici qi limitatecu degetele.Un aninal nu se gende$te consecintete la actiunilorlui.a \azur. eu le numesc<gandudrna$imle.nu ar faceasra.jocurile sunt rnult mai rele decattelevizoml. dar de asemenea f:re se gandeasce. calculatorului perioada din atuncicandcopilul trebuiese qi dezvolte modul de a gandi.Aceastaexplid moturl pentru care jocuri: ei nu au copiiijoaci mult mai uqorti cu mult mai mult succes aceste ince formate gandirea proprie $i con$tiinta. punctele pe care Ie ca$ige jucatorul depind de viteza sa -intr-un d€ r€actie. perrecut 1998: in un ten.EDUCATIA cALcuI-\ToR PRrN Din studiile intreprins€. parre. calculatoarele fo4eazd utilizarea unor ganduri 9i rafionamente formale de un tip special cele care pot fi introduse in maqine sub forme de co menzi $i instncttuni. devine fibere !i oeative h varsta adulte. il antreneazir pejuraror saexecule anumileacriuni.in geDeral. aceasti dezvoltare face ca elimharea gandidi se fie mult mai dificild atunci cAndtreb ie ex€cutati o actilrne reflexd. Sepoate spunedeci cajocurile electroniceii . tot atat de dezvoltateca la oamenii maturi. . Jocurile €lectronice $i educatia Unul dinrre cele mai imponante obiecrive ale educatiei este si dezvolte capacitarea luarca unordccizir de con\rienre corccre.producetorij de jocuri electronice procedeazn. Toruqi. ce ar purea se tipe.. est€ Kentucky. facedin copii si tineri ale s.animalizare" omului.cale un fo. jucab.este qi a contrarunuia din obie.Eimult mai mult de computere.in rnodnormal. ticilor aparatului a stEriimintaleinduse {i 100 101 . berbatul se controleazeAi nu acdoneazi dupi impulsuri. in recentasa cartej John Naisbitr.jucitorul este ac in tiv intr-un mod foane limitat. poatespuneci iocu_ se rile ii . deoarece articipeazefaprul cA ea nu il place.Din pnnct de vedereeducaional. Cu alte cuvinte. jocurile determinn reaclii automat€. Valdemar Setzerajunge la concluziacd utilizarea gimnaziului. animalele arJioneazi drpi insrincte situatie. in fapt.a $i cei din televiztune: prezint siiualii in care sunt suscitate sentimeDte puternice. conlinunn jocurilor este o consecinlea caract€risjucatorului. Acest lucru nu se intAmpli in cazulanimaleior: acrioneaz. adultii gendesc inainte se faca cevarcercetandcu ajutorul reprezenririlor menrateurn5rile actiunilor lor. jocu. am ajunsla concluzia varstaideah a cu tinerilorpentrua incepe utilizeze calculator se un este16 ani. Si nu flintelor umaneaduhe..i de 14 ani a intrat inrr o claseqi a tras 8 focuri de arme in caDd si in roracehvictjmelor. calcuDatorid tipurilor de gandireqi limbaj fornal impusede utilizar€a iatoarelor si datodta autocontrolului enorm pe care il cer Ei bazat pe experi' d enfameapersonaH eleviide lice!. Jocu le elec qi dar doniceseimporrivesc acesrui obiectiv produco. pref€mbil17.in care conditionareafi antrenmentul realizate de jocuriie electronrceau provocat actiuni violente rragiceintreprinse de rineri utilizatori. De exemplu. cazuljocunlor €lectronice.odna nimenndioarc rtnrele. oameniinu. fiintemai umane maipurinanimale.Naisbirr joc tipic. o serute. Un cazimpresionant cel din oratul paducah. Ca Sila televizor. ri Jucitorul jocurilor electroniceirvat5 cum se e.pe HnSd aceeaginregistrrJe.inJ poate fi ttilizat in viata reah. invafiabil urmate de violentd qi provociri. in situatii de urgenta.\eftte activitjri foarte spe cialilare.. ete numaidecat tunctiede impulsuri in Eicondjtiilede rn€diu. de pcr.ile elecrronice. Aceastanu se poate intampla dace gandirea este incadrad prea deweme in forme rigide qi moarte. mentioneazdtragedii petlecnte in unele Qcoliamericane.. alte cu' Cu vinte.animalizeaze" jucetori_ pe Pe de alt. de Educalia ar trebui si aibe ca unul din cele rnai inalte obiective ale sale asdellncet sa dezvoltarea inceatea capacititiide gandirelogiceqi obiectivd.

ca animalele menionatede Naisbitt. unii in spaFul realitiFi vinuale.mendoneazao analza a cazului in care se sPuneci un bun PoliFst sau soldat nim. Ti_ neni au fost impa4ifiin ffei Srupe:cei din prima grupi sejucau rar Ia calculator. pe mesuradragosteice le-o purtim qi a congtientidrii fenomenelo. Cu alt€ c{vinte. inhibd dezvoltar€a creierului. in analiz. ttie. devird agr€sorii ideali.ea creierului copilului precum o face calculato.jocllrile eleclronic€ nu au nici un efeft educational' Din contre. Akio Mori mai constatacd' Prin intermediul si$emului nerios centrdl. est€ falsi credinta ci utilizarea calculatorului dezvoke g5ndirea Ei'l face pe copil mai inteligem.copiiiuciSaliau actionat exemplele precizie senge rece. Activitatea corticali a c€lor din a tl€ia Srupd €ste identici cu aceea a celor suferinzi de demen!. concomitent cn scddereaputerii de concenuare.jocurile Pe calculatorProducmodificiri semificativc in consumuld€ oxigen.yivitatea. Copin sunr mai pulin vinovali. in The Ob*der. au aratatc: proponional Rezultatele ore ti gapre cu intmsitatea undelor beta din timpul perecut in faF ecranului. Remeneca noi. terminat activitatea conicah a celor investiga!. a publicat rezultatele unui vast studiu ln ca_ drul c6.ce p€rsoanelecare Se au suferit In urma unui accidento afecliun€a ac€steipi4i a creierului devin exPrin unnare. Sunt extrem de irascibili qi incapabili sii mai sus$oi o rclaFe de prietenie. doar un sing r foc pentru fi€carevicdme etc.tadar. iar aceasta lO Comflrtcr 8am6 slunt te€n bEins. la ei s'a constatat cA nivelul undelor b€ta este apropiat de zero. Deti stdci mintea. Ei nu ltiu ind se s€ ap€re. ecranul esre dutai fi iubit de copii $ adul!.icu percepFa miScarea. indiferent de activitat€a la (are Par_ dcipn de-a lungul ull€i zile. profesor d€ neuropsihologie la UniversitateaNihon din Japonia. 2001.inci nu sunt corytieng de c€ li se inrAmph. Atata dmp cat mpiii sllnt captii?ti hipnotic in fata ecranului. rezultatelesunt mai mult decAtingrijordtoale. cel mai mult a fost gesit afectat cortexul prcfiontal. imediat dup. sAlncerdm se"i pezim de tentatia evazi pen: nu este prea tArziu.des. Dar faPtul incredibil €stecA dnerul nu a mai folosit niciodad o arnA inaint€: s a anfienat in utilizarea armei numai cu ajurorul iocului electronic. D€sigur ci un rol imponantjoaca $i stresulla caresunr supu$ perinlii in societarea astezi. ci $ din cauzavitemirii seierului prefiontal ln urma vizionerii excesive. ii inl be dezvoltarea. sunt d:unetoare educafiei qi educ. 103 .a observatc.In si necesar incepisi tragi Ei s: nu te oprefti.a maqinile. in timp. timp ce exerciliilematematice in stimuleazi ti func.Estemai facil sAcumcandnu mai au timpul necesar peri un calculator qi se-l bqi pe copil sd{i petreaci timpul in fata acestuia. a de_ in diverse momente ale zilei.conducla cre{terearitmului cardiacai a tensiunii de R)rta Kawashima la Universita_ in De asemenea.i 8rave.mai cu seamecand exista $ prezumFaca astfel r. o viala marcate de suferinla neimplintuii. sbeseaz: ti obosett€ pane h epuizare. de exemplu. curent 8en€rat ln contextul entuziasmului generatde aparitia Ai dezvoltarca exploziva a tehnicii de calcul in ultimn 20 de ani.slibe$e creativitatea $ distruge relele neuro nal€. iar instinctul de conservare este compl€t anulat F p€rioada vizion:rii. nu trage niciodat. Pomireajocului este sunt pierdute. Japonia. cre$e irascibilitatea.rise in acestvolum.2oo4).Cafi dintre pirinli {riu insl ci esregr€u de gisir un alr mtloc care s. anul2001Profesorul tea Tohulo.iar cei din ultimagrupi seocupau nejucendu-se cu jocurilepe calcularor.fir: nici un fel cu mai reu chiar. exp€rt ln vizualizar€a activititii creierului. cei din a doua petreceauintre una Qitr€i ore de doue'trei ori pe septamazilnicintre doui jocuri video. de pentrua-€ieducacopiii.punctele sa!. comparAnd nuclearcactivitateacorticaHa tinerilor maSnetice prin metoda rezonanf€i cu care se ocupau cu jocurile Ninaendo aceiaa celor care rczolvau Fobleme dc 102 matemeticS. la cei dinrhi sunt activate zonele din creier care se ocnp. plrinlji ti profesorii lor.La cei din a treia grupe. in general.a deveni mai de$teptti mai competitiv in societate. El ajunge la conduzia ci violenta la copii apare nu numai din cauza mesajelorviolente transmisepe micul ccran. impiedic: gandirea liberr. nu au penpectiva a ceeace inseamni o inffrmitate mentah. se miqoreazi creier.re$€ in general 20'16din lnte. a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul in general.rii creierului uman. Akio Mori (Mori. conexul prefrontal'oqi. cat $i pe parcursul altor activitdli. citati s€ observec5 un politist utilizeaza rareori arma. Kawaschima demonstreaze jocuril€ pe calce ('|llator vadmi. in jocul elecEorfc. componamentul agresiv$i incapacitateade socializare. fantastid $i de compasiune. Autur 19.ul. p€ de ahe Parte. in and 2ooo.A. altfel.uia a ulmerit pe o p€doadi de catevaluni peste 250 de tineri cu var_ €l stete cuprinseintre 6 qi 29 d€ ani. atat atunci cand se jucau pe calculator. afectezetot atat de putemic dezvolta. greqit"tun l6sat la urmd prezentareaa dou: studii semnificadvepent intelege_ rea efectetorpe car€jocurile Pe calculator le au asupra dezvolterii Qifunclion. Aceasteconvingere se inremeiazi mai mult pe un curent de opinie irtretinut d€ cei care cattige miliarde de dolari din vanzareajocurilor. televizorul $ calclrlatorul tind s. Prin metoda el€cboencefalograficd. r€fle. 9i ne gandim indeosebi la jocurile video.tionarealobilor prefrontali. nu mai pot nicidecam s5-li concentreze mintea..

. de mina o staren. Defrnirea problemei Dependentade lnternet poate fi definite ca o utilizare necontrolate a In_ tem€tului.ntru tineri de a'si petrecetimpul . utilizatofi se pot con€cta la pe Nu lume 24 de ore pe zi." (shriner 2002) Cum Pot sd-!i dea seamaparintii dace copilul lor a devenit dependent de lnternet? La fel ca in cazul altor probleme comportamertale. cat qi ca obseruatori. conducand h . . Anonimatul Inhibitiile simtite in viata reale sunt inldturate d€oarece utilizatodi nu se cunosc lnl]e ei..oia sd utilizezi Intemetul pe perioade de timp din ce in mai lungi pentru a putea obfine satisfacfie? a re 3. adolescenlisa stea treji . . Poate6 folosit in multe mo Evident.ui'-ii "on"ti.oa' la cinci sau mai fost clasificali ca uiillzatori dependenli de Intem€t.sentimente neajutomre." (Young. iar ceila\i ca utilizatori normali de lntemet. Ramaion un rimpmailungdecar propuseseti tn oporiunrGrisemnificarive b. atat ca panici_ panti. qi care creeazeo stare de conqtiinle aLerati. )i de p.. Ai pFriclikr sau ai riscarpieldereaunei profesionalndin cauzaIntemetului? ceeace priveqteo relagiesauo cariere penuu 7. prost dispus.ri: line ante. Goung. sinti ne.*ru a a"ciaeaacaun subieflestesaunu dFpendenr ln(emer'a fost un DroDus chestionarcu opt intreb. Intem€tul pentnl substituent duri utile. Ai fecut de repetate ori eforturi fird succespentnr a modera sau abtine de Ia utilizarea Intemetului? 4. Simti cA te preocupi Internetul (te gande$tila activitatea on rioare sau anticipezi urmetoareasesiuneonline)? ce 2. T€ simri neliniEtit.1. deprimar sau iritat atunci cand incerci sa intierupi sau se opreqtiutilizaiea lntemetului? initial? iti I'ne 5. 1998) In conformitate ce n-ai alut sall n-ai cu creenfield.DE DEPENDENTA TNTERNET Kimb€rly Young. . este o unealte putemice. 1996) Youth rnterrct saJerl iuruev .Dr.qi poate fi aqa. viteza mare. . parintii trebuie siQi excrcilc drcptul ti responsabilitatea a (iitft' copiiilor. 1998) (simptome) dependentei Intemetinclud: ale de de Semnalele avenizare copiii dvs.7 zi'le septemane exisHo site'uri din intreaga se lmiH a informatiei disponibile.un studiu nafional efectuat prin telefon lnrerne al ca a a asuora ls0l tineri.care deseori sunt suprrvcsh('rrte pArinF. Stimularea .u aloce timp pentrr supravegherea (ea jocuri video' TV' d€ Spre aleosebire alte form€ de disEaqi€ ale copiilor 104 dc rnuzice). Dace udizatorii sunt neferici{ in viaF reald. aceastedependenlede Internet ducend la o deteriorare l006) sociale profesronalerYoung .i socialeEi irtelectuale." (Young. ideaH. membrii faniliei qi prietenii recunoscdeseori ce ceva nu este in re g{li cu peffoaradependente.judicios.sate!i un alt sitede vizitat.un putut gesi in viala rcaH. rnulli pirinti nu cunosccun folosirii Internetului de citre copiii lor' . S U A ' observainca intr un din 1996ce . Intemetul ntr esre de Aaadar.rintii tind sAconsiderece folosirea Intemetului reprezinte o modalitate pozitivi p. nEnui de aceste P.dolescentijcu ve-rste . multe dinn€ acesteintrebiri au Cei care au rispuns .nn * pe un mod de a tugi de problemesau de a-li €li vinovafie'depresie)?.. Ei pot fi oricine vor se fie. computerul lor de acase Jumitate dintre incidente. sunt destul de putemice".ctivita'ri scolare.l'tarea rnajoritatea €venimentelorau apArutin timp ce aceqtitine'i nu au spus ni utiliza.. Pierderea noFunii timpului Cei mai mulli utilizatori de Intemet au pe mirturisit ci pierd notiunea timpului atunci cand navigheaze Intemet. ugurinta de folosire 9i calitdlile inreractive transformi Intemetul intr-o experiente incitanti Utilizatorii pot interactiona pentni a stimula schinbu. ei pot crea o viaF virtual.dizabilitdfi tunctionale 9i rulbureri psi hiatrice. Accesul utor Cu apasareaunui buton.experieltele care te fac sA uili cine eqti $i unde eati. de la Unive6itatea din Pittsbnrgh. conchrs grupullinreprincipal victimelor de la l4 ani in sus Srudiula 8a ain. rolot"ati r. pe terapeuli sau pe alte p€tsoane a ascundeproportiile imptcarii tale ir interner? e.pHcutd (ex.uniiutilizatononline au devenitdepeMenlide Intem€t devenit dependentede dro_ mod aseminitor cu cel in care alte persoaneau a curi sau alealcool. insi pe de alti pane lntemetulpoatedeveni.iotuqi.lt"rll.extenuare. expusir moalnedorit la matenal sexualpe Iatem€t cel putin o date in dec1llsul tinerii anrnui precedent. DavidGre€nJield in caneasaocpendentc unice ale lnternetuluiPot contribuila tendinlelede dez turile caracteristice includ: Aceste caracteristici voltarea deDendentei. . Ai mintit pe membrii familiei. folosir€a Internetuhidc supraveghea Puterea Internetului d sugereaze t]dsdvirtudl.rir aproximati" r din s tinen a primii o solicitare sexuah' !i 1 din 4 a fost sii ce""r..Culoile v . Mere11 poate gdsi o alte legetud care se fie ap.i. Tirlb riri ale somnrlui: Obiqnuiesc pana dupd miezul noplii $ se tezesc cu Sreutatedimineafa? Intarzi€ la {coa' Ie? Adorm in timpul zilei? 105 .daci este folosit tunclioneazdu]l computer lvsau .

cercetiri recenteefectuatela lice€ si universit !i au aritat c. in Noua Zeelandi 76% dintre tinerii cu varste flprinse cu in int]e 10 $i 17 ani sunt utilizatoride Internet. 2000). oboseala9i lipsa de la cursuri au fost de asemenea intercorelate cu mportarea dizabilititilor cauzatede Internet Dependenlade Intemet !i sciderea performantelor gcolar€au fost asociat€cu crEterea utili_ ro7 106 .Marjos a-l ajuta pe adolesc€ft si redobandeascicoturolul' '. sau r€fuzi se asfllte sugestiile de mai sus. Harre./caaloud despreconlinutul scrisorivpachetului? . stabilirea unor intahiri EfecteleneSativeal€ expunerii la pomografie nesolicitate sexuale..sau incurajaFi sa ca' ute preocupiri noi.nste dispus coPilul &s. $ vorbeasca pe penoaoa Dad ati obserat trei sau mai multe dintre acestesemne o de ajutor' mai lungi de timp.] A fost ef€ctuat un studiu asupraa 572 de srudenti de la una dintre marile univeEiteli publice. Tineti comDuterul intr_o zoDii comuni: ce copiii de zi siu in sufragerie. sunt online pentru ca ei sl $i€ ca sunt suPravegh€aliTinefi De asemenea'P€ omPul dvs. le pot p€trec€on'line Dacaace$ia nu ascl t! de parola penmr a le conrmla act€sul' puteti 6 nevoit se modificali plasa$ computerul in camera .qi treceti P€ acolo de mai multe ori in timp modemul la dvs. comParatie 60% din populatia totaH a Frii) (Bullen. solicitdrii ApariliaSief€ctele expuneriila site-uri care incitd la urd ai violente" (Bullen. statul noapteapene drziu. dace adolescenrul ajunge acasi inaintea dvs nopfii putEi gne modemul in canreradvs.ont p. stabilili ltmtte clare: Stsbilis reguli refe'itoare Ia numard de ore reguli' aceste carecopiii d!s. o lis' Sotatag-t un p-ogram al orelor petreqrte p€ lnt€met: cere$-i se hcluda ac' tii scrisii a orelol pe care le petrece zilnic online.. cu deP€nden{a lnternet. [. la cuient cu orice leclii sau t€me pen' Internetului." (JoyceShriner. . Activi. esterccomandatse reclrrgeli Ia arumit€ mesuri Mijloace de ajirtor qi exprirnali'va Atunci €and vorbi! cu coPilul dvs. folositea tru acase necesite ce de Dacacopilul dvs.son"i protejat cu apropiali de comPurer? ' Taxele telefonice sunt nai mari decat de obicei? . performan_ tele gcolareale elevilor 9i studentilor pot sddea din cauzafolosirii exc€sivea Intemetuloi. neag: ci are o problem. scrisorvcadouri personal€: coPilul dvs adolescent prime$e scn_ personaledin Paltea unor persoanepe care dvs nu le cunoa{tefi? sori. Siscurile pe care le infrund tinerii utilizatori de Intemet pot fi grupate in cinci cat€gorii (Bullen.te !cola6: Au scezutnotele lor? Temele sunt predate Ia timp? Au dificulteti de concentrare? . stiiere de e_mailuri' jelor insta anee) Nu-i permiteF fiului dvs sl steargdlisb de istorie a computerului. Timp petrecut on-line: Cel dmp petrec on'line? .. Rezultateleau aritat o corelaie intle folosi' rea in exc€sa Intemetului si sciderea P€rfornanlelor *olare Sinsuratatea. Activititi ertra-drrridlat€: $i au pierdut inter€sul fale de activitali careinainte le phceau? r Folosiria computeruluii Inshta se fie Esa(i singuri atunci c6nd folo uzitate)?9i-au sesc computerul? StergistoriaIntetnetului(o listd a site-urilor parold? inchid n site atunci cand dvs ve t5"ut un .. pe . Vorbiti cu prof$orii copilului &{. sau cn Pot€ntialele pericole asociate cu of€rirea de detalii personaLe personalecu indivizi intalnili on-line. 2OO2) Riscuri potentiale ale utilizdrii Internetului de cdtre adolescenti statisticile au ar:tat ca Intemeiul are cea mai mare popularibre printre rineri (spre exemplu.. adolescenii se reia legaturile cu Srupurile pe care inainte Ie agreau. de dormit' o lnorrajati activitn$e in timp real: Ajuta$-i pe copiii dvs... 2000): Caracterul necenzurat al Internetului 9i dificultatik indmpinate de la in adolescenli e€luarea criticea i orrnafiei caresuntexpuli. obo6€ala). Ei pot fi de ajutor pnn urmerirea oricaror modificiri folosirii de carre copil a ale componamentului copilului.: inpandqifi vn preocuparik cu profesorii copilului di6. Harr€. 2000) Utilizarea Internetului ti scaderea performantelor gcolare . itt t-l"ti a"uf". proastadispozilie. amintifi-i d it iubili (€x scedereanote' preocuparealegate de schimberib pe care le-afi observat prezendm o listl de sugestiip€ntru ior. Efectele Hand. prin supravegherea Internetului la lcoah {i prin tinerea dvs. puteti aPela la ajutor Profesionist.": Suntefi surpnns de Ati fost taxati pentru apeluri cetre numere necunoscut€? nunarul de minute d€ folosire a liniei tel€fonic€? . aceasteIste folosirca mesativite! e lfirePrinse (ex: vorbir€ pe chat.

#r*#ffi *"tl.#rru ffi p-*r*-****.1:ffi generaleale folosirii patolor _Cauze : jr#ffi .i:r*t'#ilr.*.li# 109 .ffiffif ffiffiffi l*$*#fij.

(s)da dspunsul inainte ca intrebarea se fie complet formulad. de monqtri.n (14) esteiritabil. un violetrtsauobscen. carenu spun nimig gesturi ln locul cuvintelor. cu (4) are dificulteli in a 9i aAtepta randul la joc. (3s) tuge de efortul individual. (28) scriecu greteliEidezordonat. inhibat. (26) cu dificultate pronunti cuvintel€ qi le silabise$e. la (8) rrece la o a(tivilare ahafaraa o reminape nicjuna: la de (9) ii esredifi€ilsi sejoacelini{tit. (21) esteemotiv. pentru varsta lui. (29) diffculdti la citit. anxiosi 110 (22) aredificuldti in a infelege a-$iamintiun materialprezentat oral. In tunclie de punctelebifate. (36) renunfi u$orin faJaobstacolelor.in scdsti in oral. (18) esteagfesiv. Ac€astdafecliune ar putea fi: D tulburare hiperchinetid sau hip€mctivism O tulburare de atentie B tulbuare de invelare n tulburdri de conduitvcomportanent tr tulbusri de limbaj El dificultiti de scris/citit tr tulbuiri de somn ! tulbuare anxioasd D timiditate sociali tr lipsa motiverii tr lipsa voinfei 111 . de (11) ii intrerup€ sauii deranjeazepe ceilalli.limirat. am putea spunecd vi aflali ir fala unei pro. (27) esteintarziat in dezvoltarealimbii. la dase: (r) sefoie$te adesea din maini saudin pi' dd de excesiv mult pe scaun. r. (16i minte adesea. se amesteci in activitilil€ ce [12) parea nu asculta i se spune. (13) pieide lucruri necesare activitdfilor $colareqi extralcolare (iucdrii.seffibil. sub nivelul lui de v6rste. foloseqt€ Limbaj (19) absentead la qcoaH nemotivat. romane. manifesti tolerante scizuti la frustrare: (1s) are tendinla de a aveaun anturd negatrv. sau la elevii dvs. (3. moane.greutifilor. de (20) esteretras. (31) adoarme gre si tarziupentruvarstalui. esteplictisit apatic. cuvinte de umplutur. (17) estecertEre!. (10) vorbeqte excesiv mult. injuri. cutremure. de a sta singur. oboseaH.A NEGATIVE TELEVIZoRUL EFECTELE SI _ CONTRACARA CRESTERII COPTILOR CUMLE PUTEM Pentru inceput. Ghid pentru pirinti Si educatori AsuPB. (6) are dificultei in a unna instrucfiunile (nu datorite Lnui comporta sau ment opoziiionist liPseid€ inleleg€re) . (30) intampini dificultatea de a inlelege frazele lungi. reme)r c. (2) are dificuttili in a ramaneaFzat cand i se cere sAface astfel (daci de de est€adolescent senzalia nelinitte). (24) vocabularuleste sdrac. bleme a copilului dvs. accident€. manifesti un slab interes pentru lecturit il intereseaze mai pufin si citeascepovesti.timid. (3) estedistras uturirle de stimuliiextemi (zgomote. creioane. (38) acuzeadesea durerc de cap.parcurgeli €u atenFe aceasti [sta Sibifafi comportamentelepe carele ali observatacas: la copilul dvs. lumini). (7) ii estegreuse qi menlindatentiaconcentrate temesaujoc. (3s) are coqmaruri: (34) manifesd ftice de intuneric. propoziliile intercalate ti sftucturile $amaticale mai mmplexe. (32) are un somn agitat. (25) folos€{te ticuri verbale. fie d sunteli parinte sau educator.reviste. Ei (23) ig exprirni ideile cu dificultate qi fira coerenfe.Anexa 2.

a incep. ' cat de desfi cum ia contact copilul cu . esential shucturarca in creierului Interactivitatea.de o s€de de factori FACTORII IMPLICATI iN DEZVOLTAREA MENTATAA COPILULUI Dacdereditateaofe(. climaEl afectiv familial. muzica pe careo asftltd. in pani h varstade 1 an). c€eace dorim sd semnaEmeste ci existe o sefe de factori im plicati in apanlia afeqiunilor mai sus'amintite. adultul.televizorul poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanli Pentru a €vita aparilia urcr tulbureri Si penBu a asigura o dezvoltare ar monioasaa copiilor no$ai. . socia_ De cele mai multe ori insi' o modifi_ lizare. adecvai. actividgile in care se impfice: tectura.Unele dinEe tulbudri pot fi mai uqoare.medic)i instrucfia. . . Psihologia dezvoldii accentueazi faptul ce rehtiiie qi activitatile sunt ulpsihicpe copil. dar cauzeazS. . adepostul. de desensibilizare. posibilitateade a acfiona.rinti. . diversificareajocudlor de la 3 Ia 7 ani. ceea ce invali..participareacopilului trebuie sa fie tna acdve. Pentru a pleca spre orizo[tul maturiteFi. Nu este scopul acesteibrosuri d€ a se lansa in stabilirea de diagnostice' acestease realizeazedoar personalizatd€ cetre cadrele nedicale de specialita te. prin joc. urmeazi un tratament psiho terapeutic qi in acestsensexiste o diversitate de inteNenlii psihologice:cogm' de tiv comportamentale. Trei caracteristici fundamentale trebuie se defineasce expedenta copilului: . in special mamd.altele mai acc€ntuate Poate ca pentru Bnele dintre acesteasuntefi deja cu copilul in evidenla unui pedopsiiide atru (psihiatru copii)saua unui psilologd€ copii' Pentru unele manifestiri poat€ copilul dvs. stimulii care ii atrag atedtia. caldura. iocul frind munca qi activitatea copilului: inveFtura. special mama(esenlial cu explorareapdn simluri. afectivdnemijlocire cu cei dinjur. manipularealor activi (d€ la 1 la 3 ani).ceea ce hce copilul in frecare zi. .a obiectelor dinjlrd seu. rolurile adullilor (P.. Limbajoace lln rol tman. mediul h randd seq oferi cadrul in care se na$e Sitraielte copilul. pentruviatamatud d€ mai tarziu. modr in caie gande$te.: timelordecenii demonstreaza . .. de asemenea.ndcu ani: responsabilt6ri " comunicarea sociaE in grupul c€ior de aceea{ivarstdca deprin derede baz. refl€xivitatea se aibe perman€ntposibilitateade a cunoa€teti experimentareflexiv lumea inconjur:toare. In primii ani. forma dupa carc se modeleazemintea qi sufletul acestuia. educator. ei au nevoie $ fie modelali. influenlafi in mod op dm. Iar printre aceqtia. ' anturajur. . . in schimb. toate acestea au puterea de a-i modfica structura creierului. .vizionarea TV.hrana. care sunt factorii de mediu? .rinte. igiena mentali. 113 172 . 1990). copilul ar€ nevoie de cinci activititi conducetoare: . se dezvoitdqi limba jul intem piin vorbirea copilului cu el insuqi. comrnicare €molionald. de de Limba s: i sevorbeasci cetrep. implicarea creative. cultura adullilor dinjur.jocul. de suslineie. calculatorul.dobandireainifiativei.Si chiar mai mult.. de a experimenta. Nu numai cA schimbe modul in care creierul este folosit (schimberi functionale). . $i modificari slructurale in siitemele tlaseelor neuronale (Healy. inci din primele luni de viat5. concrete. neuropsihologia celecareil structureaze . felul in care comunicd.confortul.de stimulare. igiena fizicd. desensau chiar teatru' a care aalecvate metodei educativeaducebeneficii nea{tePtateSirea tate sur pdnzitoare. premisele geneticeale d€zvoltirii mentale.

nemaiputandu-se O televiziuneapasivizead. evaziunile penrruretudulin lumeareveriei.1990). tmseele electroencefalografice noue . atat de necesardezvoltdrii intelectului' smrctura.tendinfade a fi legatde de stimul.LI. duratdSiintensilaiea de Un lucru esteesenlial r€tinut: AbilitiFle mentale caie rim6n nefolosite de_a lunSul vizionirii vor pierde. ln timp. deprinde 1997).IMEATV CA MEDTUDE EX}BruENTA copilul. 1. sediul centrilorvorbirii. citirul .vizionareaTV -' aceasd configurare a structurilor conicale fiind corekte cu gradul d€ re vizrcnariil experienlei petitivilaie. Problemeintalnite tot mai des sau vizion. deprinzand omul cu condi+iade spectator'il se sE obisnuieite nu mai doreascd inteleag:ce seintemph in lumealn a sA mai aclion€ze' fi€ Ipsit de iniliativeti # doreasca caretriieste. de creierulcu starea pasivitate vezi fi8. 3 -. partial activitatead€ asigurarea conunicirii inter€misferice 1994). randamentul wolar Prin shbirea comunidrii inrerconicale r€alizareprinpunLeacorpulca' TV los. ACTIVITATEACORTICA1A UZTONiRII TV PE PARCURSUL Dup: numai 2 minute de vizionare. exPrimareacursivd a ideilor . tr ca urmare a num:rului mare de ore pelrecut zilnic in fata televizorului' conexiunile neuronaleale coPilului sevor srmctura.sediulcentrilor erecutivi ai creierului.rii excesiv€ aleculturiiTV: la astAzi. intr_lln glad semnifi_ catii pot vit caracteristicilorac€stuitip de actMtate . limbajd int€rior.arati J.vizionar€a s. victimele a . prin dialoga insuti limbajului$i a gandirii'sti D estelipsitde stimularea parinlii' mulare absolut necesara pe care doar intemqiunea directi cu $i o buniciisaumedruluman poateofen.Healy'o zilnicprivindla televizor 3 4 ore petrecute ce stangi vezifig 2 _ ceea aJectezi: a subdezvoltareemisferei cor€cti' gramaticah . in fala televizorului tr estelipsit de experienlacontactului emotional direct cu persoaneleimportante din viala sa: p.ptntea de leg:ture dintre cele 2 emisf€re.i9i intrerupe (Scheidler. potentialitatea. ralionarnentul matematic$i $tiinffic . preJrontal. diminueaze (Healy. Incapacitatea concentrare atenfiei. pasivs imaSinilor la o receptare *Angd. apetenfapentru lecturi {i inv:Fre . de a fi foane ulor distns de oricarc stimul exterior: 115 . determini. a dar intensivd. 1998). dreaptd Emisfera cerebruId (Buzzell'1998).eezi fig. sediminu€aziimaginatia ce pentrusubstantele componamentele le sau in imaginar. qi prin cunoaqterii atingerea manipularea tr estelipsjt de posibilitatea s€nzoriaEi fizici a lucrurilor. a tuturor Pro Cortexul pe se mentalesuperioare afle iotr_ostaremaladive toatdperioada ceselor (Buzzell. indiferent de coninutul Programului capate o conliguratie de televiziune urmerit.rinfii.sd nu primi totul de-agata. Corpul catos.adenivelulde hteliSenle9i perfomanleleintelec' Iaia caresunt problemelepe carele intalnpin5 persoanelecu vetemeri ale ariilor prehontale. scrisuluiEi Sandiriicririce iQi Emi:fera sdzand ai Sradulde conltientizare extrem de mult activilatea. gandirea logice{i analitici exprimare .13 Hz) $i teta (max. trecanddin stareabeta 30 Hz). lavoriz€aza. scrErea .8 Hz)' 114 iti limitanduqi activitatea estestimulat: maladiv. vizionarii ' - - ' vizionareaTV se situeazeh nivelul constient al somnambulisnului mentali (Large. bunicii' alli copii. patologicE sprc Apareo d€schidere creative.esteprivat de experi€nta lumeacareJ vorbiriicu sineinsuli despre esrelipsrrde erperien!3 tr inconjoard./enla. Undelecercbraleltireduc ftec.similara celor din timpul hipnozei sau a visului' (max . specilici $irii de activim mental' in stareapredominant alfa (max.

Tulbureri de somn. pierzandu-se posibilitatea dezvoltirii ulterioare (Healy. . Anumite arii ale emisferei cerebrale stangi.de a-$i adapta rapid moLrvaria funcrie irnprejurari cerinre: in de ri problerne corrrolul rispunsuluiemotional.ithout Htpe. vorbit 116 Pentru zona de frecventi beta 1+30H2 intensiratea undelor. durere . ceeace irdici stareade inactivitate mentale.de a 9i susrinemotivatia peni h definirivarea acesteia. vointei.. 1 Varfuri alfa < 13HZ Consecintele vizionirii TV asupravietii mentale a omului . comparativcu Lndele cu frecventt inalta de tip beta. impulsivitare. Siafedarea capacitdtii decizionale. 1987). Tulbudri de limbaj: sclis. Apare o exacerbare comporramenruluiifftinctiv a agresivitatea. sirecie verbaH. raman impasibili.ajudecdtii. dificuldti in evocareacuvintelor Si stere otipii verbal€. Lipsa orCanizerii. amplificareaanrdedtii Eia gtudidi catasiofice . deseffibiliza. Problemede ateniie cu sau ftire hiperadivitate .Orice impuls interior se manifesti rapid in comportament. . Incapa€iratea a se motivain realizarea de un€i activit5fi. qeierul tinerilor noii generatii se dovede$te a fi organizat diferit faG de al celor apartinand dnerilol generatiilor anterioare. . este minimA In grafic se poate observacA u €le alfa ti reta pr€domin. Afectareacapacititii de memorareJ imaginati€i.In Geamed Disabilitie:) . Atunci cand muncesc in v€derea atingerii unui scop viitor intampini dificultatea d€ a amanar:splata. cele mai reduse performante intelectuale. Aceste persoane sunt incapabile sA-Si controleze pulsiunile instinctive.sctiyitr Disofier) .depresia exaltarea Ai pot altema cu uqurinte sau. dimpotriv. cirit. in organizareaideilor !i in conceptualizare.ea fate de violend.ADHD(AttentionDefi cit with or h. citir .. Pmblem€ in exprimarc. pierderea initiatir€i. (Nova qi Ardilh. Studiile demonstreazd ce: acei copii care se uici cel mai mult la televizor au cele mai slabe rezultate $colare. .a discernementului li a prev€derii. Pasivitatementald .in tuga in realitateavirtuale . se poate produce un blocaj enofionai.inscibilirate. 1990). . in Od foarte uEor. de pasivitatepe care o cultive vizionarea TV. slabirea creativir:tii qi a curiozitatii. se manifesd prin n€slijenF 9i deHsare. . in intensitate. in timp. Efecrhipnotic qi dependenli Ca urmare a vizion5rii TV inc5 din primii ani de viati. . Apatie Sidezinterespentru lectur. Alterarea flexibiltefi mentale. C.f:r: ca p€rsoanase fi€ capabilEsd inhibe manifestarea acelui act. Fis. motivatiei a . 117 . ori Mania. ale puntii corpului calos qi ale cortexului prefrontal rimAn nedezvoltate sau chiar se atrofiaz5. Incapacitateade a-!i conrrola comportamenrul. Consum materiale de erotice pseudomaturizarc qi psihosexual: . Izotare socialvemotionaH p. Deficienle de inviFre . Vo$e$te $i aclioneazeinainte sAgandeascdj ..erotismul {i bulirnia.e$ereagradului de agresivirate. s€emotioneazd . in milivolti. a programdrii componamentului $i a planifi cerii: in planul viefi cotidiene.

qi aceasta o manierd intr sinpE qi eficiend.aceasta puteainsemnao teami saupoateun aftmit grad de respingere. iihiband in acelaSi timp ac tivitateaemisferei stangi. un cet Vom put€a constata. sp. adicd imagineain mi$carecare nu hse regazul necesarreflexiei $ incite cu putere irnaginalia qi enoliile este procesatdpreponderentin ariile emisfereidrepte.tig. intre 8 $i 9 plecla {coale. cauzi-efect Se poate cofftata upr cd imagineavideo. neSativism. cum ar wea sd-ti foloseasce dnpul. portocala timpului dctual (sdureal). timpul petrecut in fami' lie in comuniune periltii.ceea i-arplacea facain aceaorA. in acelaaitimp. pe aceasd portocaid. on Pe o altd foaie se va desenaa doua po. 118 . ar Daci se va colora cu ne8!r anumite felii. Cortexulprefrontaleste partea creieruluicea mai pnternic af€ctati in urma vizionerii. dar ai aversiunile lor. Chiar qi culoarea utilizate poate fi un bun indjcator. intr un timp scurt 9i sub o forme phcuta si accesibilepentru copil.. fig.ocale. vom €onstatacat de dezechilibrat poate fi uneori programul de via!. al unui copil.Mod de lucru: un ojumdtatede portocal.COREIATIA SUCCESUL CU !COI"qR Portocala timpului esteunjoc didacticcarepoatefi utilizatca instrument de evaluare qi. in Vor fi desenate total 3 poftocale. prezintd avantajul de a fi utor de administat. (An8eli. 5a Daci dispmern de oeioane colorare sau carioca. ca cu un ceasomic 24 de or€. timpul cu in 119 losica sinlaxa limbiivorbite succesiunea auditivn procesele imaginarire naraliunile holisticn secvenlialA. precum$oala.e uneiore a 7. cun iqi Pe o foaie seva desena din foloseEte copilul timpul in prezen! cum arati o zi obianuita viara lui. O vom n mi portocdid rin pului ideal (sau inaginar) sau cum i-ar pHcea copiluld s: qi petreaci fiecare ore. Copiiivor desena cercpe careI vor considera Aceastava fi impiniti in 24 de felii.copiii vor fi lesati si coloreze fiecare activitate in mod difedt. o altd portocah ar putea fi destinati sfargitului de siptdmane pentru a vedea cum iqi petreccopiisambate duminice. In felul ac€asta. Poatefi uqor de aplicat intregii clase. de mult folosesccopiii televizorul qi calculatorul cat de mult qi ar don s.Neuropsihologii constati asdzi ca abilititile mentalesupe rioare procesatein ac€asri zoni r5man nedezvoltatenormal la copii crescuti cu mult televizor Sicalculator.lei.2000) Analiza conlinutului celor trei portocale va scoate in evidenli ponderea pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura.. adice.irtre 6 €i 7 dimineata dorm.l.de asemenea. 3 conholul comport fr enlelor c o nlt ululin\tin Lkld al h rrnin i. Pe fiecare felie copiii vor scie ce fac la ora aceea:. de interventie. jocul.intre 9 $ 10 m: pe am qcoau"qi aqr mai depafte toat€feliile.tadar. I {olos€asci d€trimentul in altor ac sau dviteti.2 Emisfera stnngn Emisterr dreaptn MODULUIDE PETRECERE A TESTPENIRUEVATUAREA TIMPULUI. timpul petrecut natud sauin a€r liber. pe fi€care f€lie corespunzatoare A.copilul va rrece . Vom constata asdel preocupirile Si interesele copiilor nogtri. fiecare felie insernnando ore a zilei. atractlile. pentru a avea o inagine mai chre. intre 7 si 8 mEtrezesc. dacear dispunein mod liber de el. diferenlele apai mai aor. de exemplu.

1997.timpul afecratvizionirii TV ri calculatorului. Zuimmerman. Dobres. el nu esregreu de realizat de invdtito rii $ dirigintii cu experiente. Bibliografie selectivi Amencan PsychiatricAssociation.Srrate8lifatale. New Bruffwick 1980. absentaafectividrii pjnn tilor sau a altor activiteti esentialepentru dezvoltareaarmonioasea mintii co pilului. Ang€li.. and rtrect. A. p.a!ud: Kimberly young. The chiwren oJ cy. California: AWSNA..drt relevrsr'on exposure d subsequent a attentionatprobten. 708-773..pre$.. bineintel€s..lops: The rnJluence rele\tisionviewina on of the Deyeloping Human Br\in.pediatrics.\ew york.dimpotrive.Chiar $i nu mai jocul cu . Narrattues in poputar Cutture. Televrsion an tnstnment oJ Tetor. Diamond M. Thousand Oals: Sage Publications.pdca oblrgon?. 1996.. Office of EducationalResearchand on Improvement.. Sage tondon.2). l/14r{! r}rcRoleaJpar?ntCrcupTraimne thc treorne oJADD tr in ChiLdcn?i^JoumalolChildrpn Lonemporory in SortcD (1.Bucurelri.portocala"poare oferi informarii semniffcativeprivind nocivita tea unei activititi ca vizionareaTV sau. Tearii ale comunicdrii de ndr4 potirom. rea L tsrunp. Iati care sunt abilititile mental€ a ceror monitorizare este relevanti: Atentia. CP Bncurctti conduziile sau chiar formularele rezultate.2004.. capacitareade control a componamentelorti emoriilor. de Bucureqti. 19 Baudriard.k. 1978. ai Dr. Bergcr. concentrarea.jerdled. ori nivelul de astizi al celor mai buni elevi din chse. Internet Addiction: 'Swp. Berg€r Arthur Asa. aucurerri..A. Barber. f. De vorbd cu Pltlochio. u. Eraluation and Trcatment. Diciuseppe. 11 maftie 1997.MpdioUSA.!€rfeelings. ds on Pop lar Cuk . Berger. Ieith.267 OD. succesul Deqi restul poate perea complicat. 1.. P.i{. telefoanele:02133ss495 {i 0745033090Cenrrudc la pentruApdrarea prc'. rhe lnternet: rtsEffect:on SafetyEndBeia|iour _ tnplications for AdolesccnqDeparramentut psihologieat Universidtii din iucklaad.tongman. & ?e/eriltun the 4nen. 2001. $i P.i.t999.diruraTrei.hiperactivitatea.P'orcs. La acesr€a trebuie adiugad notar€a agresivit:tii.Iq93. t988.Newyork. Jean. Francois.tidgnorrfu dnd SrltkticaL Manuatof Mental Dlsorders. t686. ale Eucuresri. 7999. Bulen.D.Paradigme com nicdni de ndr4 Casade Editure si presn Sansa. Transaction Books.EdituaraArc..t. Fnachri4 Herediry. 199t.53. C.J. CenrerwellB S.A. Urmitorul pas care ar purea fi ficut pentru a aveao imagire clard a efec t€lor mediei audio video in viata mentald a copiilor ar fi intocmirea unei fiSe de observatiein carc se fie rrecute cetevadintre principalele abiltitih men tale supefoare!notatecu un punctajde la I la 10. 2000. The tmpact on (Ai]drcn's Education:Tetevisions InJluence CognitiyeDeyelopentnt. 120 127 . Cristakis.oaCh d. MaJ*mpdro (o. memoria de scud durate. CuLtura div?ttknpnruLLri. 2001. Barldry.6. Melvin Sandra Ball. rree prF\\ Ncw yo. Essays Media. 4i 199:1.Washinsron. Cadrele didactice caie vor realiza restr sunt ruSare sd ne transmiti poQratpe adresa Oficiul pottal nr. Daley. 1998. DeFleur.. Pos(p^nmodprnsrrut. motivatia. penfir a conrribui asdel la studiul pe care asociatia noastre desfisoard.dedicat activit5tilor sporrivesau pracriceqi. 17. 4D. Acjdemi.. Collins.gan. in: Innovations in Clinical pracrice: v. il De asemenea. cat Si a actiitetilor care favorizeaze o dezvoltare menral. Ielevsionond Violcnce: scate the probtprn where thp ot ond to gofrom here.A. Paulri AiinaBirSaoanr.1.i\ Journdl of the AmencanAssociation.oms. 2000.ienire combatere boliLor a mentuLe cadrulArocidriei din Si Familiei ti Copilul i poate fi apelat p€ntru consulrarii pfvind problemele d€ atentie Si hiperadivitate sau pentru afte disabiketi memale dobandite.care iqi cunoscbine copiii din clasd.R. Corllslocl Paik. tt3.1. and Constanrlnesfu. Anhur Ara. Brzzel.e and Eleryday LiJe. Arthur Asa. Sarasora.. Haft. N€r: EducationalVatue euesdone4 in: USA Today. Etalonarea poateaveaca reper ori nivelul sup€rior pe care I atingeau tinerii unor generatii anterioare. potftom. of 1988.F. Mihaelj. D. edition. Flonda. LucianaMarin. 1gg9.& Mccarty. _ Fdirura SNSPA {i Facultatea Comunicare Relatiipubtice. Depanment Education. in cftitdren. r?ri. Corelar€aponderii awre de diferite ocrpaFi in viata copilului cu parametrii activjdtii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic Ai perintilor un material extrem de relevant penrru intelegereaatat a efectelorpe caie televiziunea Qi calcuiarorul le au in viata copilului.E. de NouaZe€landa.Fc. a sociabiLititii 9i bineintelesa srccesuluisau insuccesnlui$colarin cadrul druia trebuie urmirite in mod specialdezvoltarea lmbajului qi a exprirnerii corecte din punct de vedere gramarical {i gAndirea logico matenradce. ra$i. Anderson. Unirenrnq1. Chi$tniu. bineinteles. armonioasi qi. Media and E\rerydayLiJe.