P. 1
Functii Injective Surjective Bijective

Functii Injective Surjective Bijective

|Views: 7,232|Likes:
Published by Ciuca Adrian

More info:

Published by: Ciuca Adrian on May 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2013

pdf

text

original

1.

FUNCŢII INJECTIVE
Considerăm funcţia
( ) 0 , , , , : > ∈ + · → a R b a b ax x f R R f
şi
R x x ∈
2 1
,
.
Studiind diferenţa valorilor funcţiei în
2 1
, x x
,
( ) ( ) ( )
2 1 2 1
x x a x f x f − · −
se observă că:
- dacă
2 1
x x ≠
atunci ( ) ( )
2 1
x f x f ≠ ,
- dacă ( ) ( )
2 1
x f x f · atunci
2 1
x x ·
.
Aşadar, funcţia
f
are urmatoarea proprietate: „oricăror argumente diferite
le corespund valori ale funcţiei diferite.“
Figura 1
Această proprietate este specifică unei clase importante de funcţii.
1.1. Definiţie. Funcţia
B A f → :
se numeşte funcţie injectivă (sau
injecţie) dacă pentru oricare două elemente
A x x ∈
2 1
,
cu proprietatea că
2 1
x x ≠

rezultă că ( ) ( )
2 1
x f x f ≠ .
Revenind la funcţia de gradul întâi
( ) 0 , , , , : ≠ ∈ + · → a R b a b ax x f R R f

putem spune că aceasta este injectivă.
1
Funcţia de gradul al doilea ( ) 0 , , , , , :
2
≠ ∈ + + · → a R c b a c bx ax x f R R f
nu este injectivă întrucât pentru orice
{ ¦ 0 \ R r ∈
avem
·
`

.
|
+ − ·
·
`

.
|
− − r
a
b
f r
a
b
f
2 2
.

Definiţia funcţiei injective este echivalentă cu propoziţia următoare.
1.2. Propoziţie. Funcţia
B A f → :
este injectivă dacă şi numai dacă
oricare ar fi
A x x ∈
2 1
,
cu proprietatea că ( ) ( )
2 1
x f x f · rezultă că
2 1
x x ·
.
Demonstraţie. Proprietatea de injectivitate a fost definită ca o implicaţie de
forma
" " q p →
în care
p
şi
q
sunt propoziţiile următoare:
2 1 2 1
, , : x x A x x p ≠ ∈
şi ( ) ( )
2 1
: x f x f q ≠ .
Propoziţia 1.2 rezultă din echivalenţa logică dintre propoziţia
" " q p →

şi contrara ei
" " p q →
.

O condiţie suficientă ca o funcţie să fie injectivă este dată în propoziţia
următoare.
1.3. Propoziţie. Dacă funcţia
B A f → :
este strict monotonă pe A
atunci
f
este funcţie injectivă.
Demonstraţie. Fie
A x x ∈
2 1
,
cu proprietatea că
2 1
x x ≠
. Presupunem că
2 1
x x <
. Atunci ( ) ( )
2 1
x f x f < dacă
f
este strict crescătoare, respectiv
( ) ( )
2 1
x f x f > dacă
f
este strict descrescătoare. Aşadar ( ) ( )
2 1
x f x f ≠ şi deci
f
este injectivă.

În propoziţia următoare este dată o caracterizare geometrică a funcţiilor
numerice injective (obţinută din definiţie).
1.4. Propoziţie. Funcţia
B A f → :
cu
R B A ⊂ ,
este injectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa
Oy
, intersectează graficul lui
f
în cel mult un punct.
2
În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice injective
cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.
1.5. Teoremă. Funcţia
B A f → :
este injectivă dacă şi numai dacă
pentru orice mulţime C şi orice funcţii
A C h g → : ,
cu
h f g f   ·
rezultă
h g ·
.
Demonstraţie. Presupunem că
f
este injectivă şi că
h f g f   ·
, adică
( ) ( ) ( ) ( ) x h f x g f · pentru orice C x ∈ . Funcţia
f
fiind injectivă rezultă
( ) ( ) x h x g ·
pentru orice C x ∈ , ceea ce înseamnă că
h g ·
.
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime C şi orice funcţii
A C h g → : ,
cu
h f g f   ·
avem
h g ·
şi că
f
nu este injectivă. Atunci
există
A x x ∈
2 1
,
,
2 1
x x ≠
astfel încât ( ) ( )
2 1
x f x f · . Pe mulţimea { ¦
2 1
, x x C · definim
funcţiile
h g,
astfel ( )
1 1
x x g · , ( )
2 2
x x g · , ( ) ( )
1 2 1
x x h x h · · . Atunci
avem
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 1 1
x h f x h f x f x g f x g f   · · · · şi
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 1 2 2 2
x h f x h f x f x f x g f x g f   · · · · · .
Înseamnă că
h f g f   ·
şi
h g ·
, ceea ce vine în contradicţie cu presupunerea de
mai sus.

2. FUNCŢII SURJECTIVE
Fie funcţiile
{ ¦ { ¦ 3 , 2 , 1 2 , 1 , 0 , 1 : → − f
şi
{ ¦ { ¦ 6 , 5 , 3 , 2 4 , 2 , 1 : → g
date cu ajutorul
diagramelor:
3
Figura 2
Din studiul diagramelor se observă că fiecare element al mulţimii B ,
codomeniul funcţiei
f
, este valoare a funcţiei
f
, în timp ce elementul D ∈ 5 nu
este valoare a funcţiei
g
.
Proprietatea funcţiei
f
ca fiecare element al codomeniului să fie valoare a
funcţiei, este caracteristică unei clase speciale de funcţii.
2.1. Definiţie. Funcţia
B A f → :
se numeşte funcţie surjectivă (sau
surjecţie) dacă pentru orice element y∈B există un element x∈A cu proprietatea

( ) y x f ·
.
Revenind la funcţiile f şi g definite prin diagramele din figura 1, rezultă că
funcţia
f
este funcţie surjectivă, iar funcţia
g
nu este funcţie surjectivă.
Funcţia de gradul întâi
( ) 0 , , , , : ≠ ∈ + · → a R b a b ax x f R R f
este funcţie
injectivă.
O funcţie
B A f → :
nu este surjectivă dacă există y∈B cu proprietatea că
pentru orice x∈A avem
( ) y x f ≠
.
Având o funcţie
B A f → :
şi submulţimile
B Y A X ⊂ ⊂ ,
, mulţimea
( ) { B y X f ∈ ·
există X x ∈ astfel încât
( )¦ x f y ·
se numeşte imaginea mulţimii X prin
f
, iar mulţimea
( ) ( ) { ¦ Y x f A x Y f ∈ ∈ ·
−1
se numeşte preimaginea mulţimii Y .
Propoziţia următoare oferă caracterizări ale funcţiilor surjective.
4
2.2. Propoziţie. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Funcţia
B A f → :
este surjectivă;
b)
( ) B A f ·
;
c) Pentru orice y∈B ecuaţia
( ) y x f ·
cu necunoscuta
x
are cel puţin o
soluţie în A.
d) Pentru orice y∈B avem { ¦ ( ) ∅ ≠

y f
1
.
Demonstraţie. Presupunem că
f
este surjectivă. Atunci oricare ar fi y∈B
există un element x∈A cu proprietatea că
( ) y x f ·
, ceea ce înseamnă că
( ) A f y ∈

şi deci
( ) A f B ⊂
. Cum
( ) B A f ⊂
rezultă că
( ) B A f ·
şi am demonstrat implicaţia
a) ⇒b) .
Dacă
( ) B A f ·
atunci orice element
y
din B aparţine mullţimii
( ) A f
şi
deci există x∈A încât
( ) y x f ·
. Astfel are loc implicaţia b) ⇒c) .
Din existenţa soluţiei ecuaţiei
( ) y x f ·
pentru orice y∈B rezultă că
{ ¦ ( ) ∅ ≠

y f
1
şi deci c) ⇒d).
Mai trebuie demonstrat că d) ⇒a). Pentru aceasta considerăm un element y∈
B . Cum { ¦ ( ) ∅ ≠

y f
1
rezultă că există A x ∈ astfel încât
( ) y x f ·
ceea ce
înseamnă că
f
este surjectivă.

O caracterizare geometrică a funcţiilor numerice surjective (obţinută din
definiţie) este dată în propoziţia următoare.
2.3. Propoziţie. Funcţia
B A f → :
cu
R B A ⊂ ,
este surjectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa
Oy
, intersectează graficul lui
f
în cel puţin un punct.
În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice
surjective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.
2.4. Teoremă. Funcţia
B A f → :
este surjectivă dacă şi numai dacă
pentru orice mulţime C şi orice funcţii
C B h g → : ,
cu
f h f g   ·
rezultă
h g ·
.
Demonstraţie. Presupunem că
f
este surjectivă. Atunci oricare ar fi y∈B
există un element x∈A cu proprietatea că
( ) y x f ·
. Atunci din
f h f g   ·

5
rezultă că pentru orice pentru orice y∈B avem
( ) ( ) y h y g ·
, ceea ce înseamnă că
h g ·
.
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime C şi orice funcţii
C B h g → : ,
cu
h f g f   ·
avem
h g ·
şi că
f
nu este surjectivă. Atunci
există
B y ∈
0
astfel încât
( ) A f y ∉
0
. Presupunem că ∅ ≠ A . Definim funcţiile
B B h g → : ,
astfel
B
i g ·
şi
( )
( )
¹
'
¹
· ∈

·
0
'
0
0
,
y y pentru A f y
y y pentru y
y h
. Atunci pentru orice
x∈A avem
( )( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )( ) x f h x f h x f x f g x f g   · · · · . Deci
h f g f   ·
şi
h g ≠
, ceea ce constituie o contradicţie. Considerăm acum cazul ∅ · A . Fie
{ ¦
2 1
, c c C · . Din ∅ ≠ B rzultă că există două aplicaţii diferite
C B h g → : ,
. Din
∅ · A avem
h f g f   ·
, ceea ce reprezintă iarăşi o contradicţie.

3. FUNCŢII BIJECTIVE
2.1. Definiţie. Funcţia
B A f → :
se numeşte funcţie bijectivă (sau bijecţie)
dacă este injectivă şi surjectivă.
Un exemplu de funcţie bijectivă este funcţia de gradul întâi
( ) 0 , , , , : ≠ ∈ + · → a R b a b ax x f R R f
.
Caracterizarea geometrică a funcţiilor numerice bijective este dată în
propoziţia următoare.
3.2. Propoziţie. Funcţia
B A f → :
cu
R B A ⊂ ,
este bijectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa
Oy
, intersectează graficul lui
f
exact într-un punct.
Alte caracterizări ale funcţiilor injective, surjective, bijective sunt date în
teoremele următoare.
6
3.3. Teoremă. Funcţia
B A f → :
este injectivă dacă şi numai dacă există
o funcţie A B r → : astfel încât
A
i f r · 
, unde
A
i
este funcţia identică a
mulţimii A.
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie A B r → : astfel încât
A
i f r · 
. Fie
A C h g → : ,
două funcţii pentru care avem
h f g f   ·
. Atunci
( ) ( ) h f r g f r     ·
, adică
h i g i
A A
  ·
. Rezultă că
h g ·
şi conform teoremei 1.5,
f
este funcţie injectivă.
Invers, presupunem că
f
este funcţie injectivă şi fie
A x ∈
0 . Dfinim funcţia
A B r → : astfel
( )
( ) ( )
( )
¹
'
¹
− ∈
∈ ·
·
A f B y pentru x
A f y pentru x f y unde x
y r
,
, ,
0
, pentru care
obţinem ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) x i x y r x f r x f r
A
· · · ·  , adică
A
i f r · 
. ■
Funcţia r cu proprietate din teorema 3.3 se numeşte retractă (inversă la
stânga) a funcţiei
f
.
3.4. Teoremă. Funcţia
B A f → :
este surjectivă dacă şi numai dacă
există o funcţie A B s → : astfel încât
B
i s f · 
, unde
B
i
este funcţia identică
a mulţimii B .
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie B A s → : astfel încât
B
i s f · 
. Fie
C B h g → : ,
două funcţii pentru care avem
f h f g   ·
. Atunci
( ) ( ) s f h s f g     ·
, adică
B B
i h i g   ·
. Rezultă că
h g ·
şi conform teoremei 2.4,
f
este funcţie surjectivă.
Invers, presupunem că
f
este funcţie surjectivă. Pentru fiecare y∈B
alegem un A x ∈ astfel încât
( ) y x f ·
şi definim funcţia A B s → : ,
( ) x y s ·
.
Pentru această funcţie obţinem ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) y i y x f x s f x s f
B
· · · ·  , adică
B
i s f · 
. ■
Funcţia
s
cu proprietate din teorema 3.4 se numeşte secţiune (inversă la
dreapta) a funcţiei
f
.
7
3.5. Corolar. O funcţie
B A f → :
este bijectivă dacă şi numai dacă are o
retractă şi o secţiune.
3.6. Corolar. a) O retractă a unei funcţii este surjectivă, iar o secţiune este
injectivă.
b) Dacă
B A f → :
este funcţie bijectivă, A B f →

:
1
este inversa lui
f
,
r este retractă a lui
f
şi
s
este scţiune a lui
f
, atunci
1 −
· · f s r
.
3.7. Exemplu. Să se arate că funcţia
{ ¦ { ¦ 1 \ 2 \ : R R f →
,
( )
2
3

+
·
x
x
x f
este
bijectivă.
Rezolvare. Considerăm
{ ¦ 2 \ ,
2 1
R x x ∈
cu ( ) ( )
2 1
x f x f · . Atunci
2
3
2
3
2
2
1
1

+
·

+
x
x
x
x
şi mai departe deducem
2 1
x x ·
, ceea ce înseamnă că
f
este
injectivă.
Fie acum
{ ¦ 1 \ R y ∈
. Determinăm
{ ¦ 2 \ R x ∈
încât
( ) y x f ·
. Deci trebuie să
avem
y
x
x
·

+
2
3
. Rezolvând această ecuaţie în necunoscuta
x
găsim
1
3 2
+
+
·
y
y
x
.
Arătăm că
{ ¦ 2 \ R x ∈
, adică 2 ≠ x . În adevăr presupunând că 2 · x am ajunge la
contradicţia 3 2 · . Înseamnă că
f
este surjectivă.
În consecinţă
f
este bijectivă.

3.8. Exemplu de funcţie care este injectivă şi nu este surjectivă.
( ) ( )
2
1 , 1 , : x x f R f − · → ∞ − .
3.9. Exemplu de funcţie care este surjectivă şi nu este injectivă.
( ) x x x f R R f − · →
3
, : .
8

respectiv f ( x1 ) > f ( x 2 ) dacă este ■ f este strict descrescătoare. f ( x ) = ax 2 + bx + c. intersectează graficul lui f în cel mult un punct. Aşadar f ( x1 ) ≠ f ( x 2 ) şi deci f injectivă. În propoziţia următoare este dată o caracterizare geometrică a funcţiilor numerice injective (obţinută din definiţie). y reprezentată pe axa O . 1.2. x 2 ∈ A. a. c ∈ R.  2a   2a  Definiţia funcţiei injective este echivalentă cu propoziţia următoare. Propoziţie. b. 1. x1 ≠ x 2 şi q : f ( x1 ) ≠ f ( x 2 ) . Funcţia f : A → B cu A. Fie x1 . O condiţie suficientă ca o funcţie să fie injectivă este dată în propoziţia următoare.Funcţia de gradul al doilea f : R → R. a ≠ 0 nu este injectivă întrucât pentru orice r∈ R \ { 0} avem  b   b  f − − r  = f − + r. Atunci f ( x1 ) < f ( x 2 ) dacă f este strict crescătoare. x 2 ∈ A cu proprietatea că x1 ≠ x2 . Dacă funcţia f : A → B este strict monotonă pe A atunci f este funcţie injectivă. B ⊂ R este injectivă dacă şi numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B .2 rezultă din echivalenţa logică dintre propoziţia " p → şi ■ contrara ei "q → p " . Demonstraţie. 2 .3. 1. Propoziţie. Demonstraţie. x 2 ∈ A cu proprietatea că f ( x1 ) = f ( x 2 ) rezultă că x1 = x 2 . Proprietatea de injectivitate a fost definită ca o implicaţie de q" forma " p → în care p şi q sunt propoziţiile următoare: p : x1 . Presupunem că x1 < x 2 .4. q" Propoziţia 1. Funcţia f : A → B este injectivă dacă şi numai dacă oricare ar fi x1 . Propoziţie.

2. g ( x 2 ) = x 2 . Înseamnă că f  g = f  h şi g = h .În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice injective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.5. Funcţia f : A → B este injectivă dacă şi numai dacă pentru orice mulţime C şi orice funcţii g . h : C → A cu f  g = f  h rezultă g =h . h astfel avem ( f  g )( x1 ) = f ( g ( x1 ) ) = f ( x1 ) = f ( h( x1 ) ) = ( f  h )( x1 ) şi ( f  g )( x2 ) = f ( g ( x2 ) ) = f ( x2 ) = f ( x1 ) = f ( h( x2 ) ) = ( f  h )( x2 ) . adică f pentru orice x ∈ C . x1 ≠ x2 astfel încât f ( x1 ) = f ( x 2 ) . 2. h : C → A şi orice funcţii cu f  g = f h avem g =h şi că f nu este injectivă.2. să presupunem că pentru orice mulţime C g. Invers. Funcţia fiind injectivă rezultă g ( x ) = h( x ) pentru orice x ∈ C . FUNCŢII SURJECTIVE Fie funcţiile f : {−1.5. Presupunem că f ( g ( x ) ) = f ( h( x ) ) f este injectivă şi că f  g = f  h . h( x1 ) = h( x 2 ) = x1 .0.1.6} date cu ajutorul diagramelor: 3 . ceea ce înseamnă că g = h . Atunci funcţiile g . Pe mulţimea C = { x1 . Atunci există x1 . Teoremă.3. x 2 } definim g ( x1 ) = x1 . ceea ce vine în contradicţie cu presupunerea de mai ■ sus.4} → {2.2} →{1. x 2 ∈ A . 1. Demonstraţie.3} şi g : {1.

Funcţia de gradul întâi f : R → R. este valoare a funcţiei f . în timp ce elementul 5 ∈ D nu este valoare a funcţiei g . Y ⊂ B .Figura 2 Din studiul diagramelor se observă că fiecare element al mulţimii B . iar mulţimea f −1 (Y ) = { x ∈ A f ( x ) ∈Y } se numeşte preimaginea mulţimii Y . Propoziţia următoare oferă caracterizări ale funcţiilor surjective. 4 . codomeniul funcţiei f . a. Definiţie. a ≠ 0 este funcţie injectivă. rezultă că funcţia f este funcţie surjectivă. 2. este caracteristică unei clase speciale de funcţii. b ∈ R. Având o funcţie f : A → B şi submulţimile X ⊂ A. O funcţie f : A → B nu este surjectivă dacă există y ∈ B cu proprietatea că pentru orice x ∈ A avem f ( x ) ≠ y . Funcţia f : A → B se numeşte funcţie surjectivă (sau surjecţie) dacă pentru orice element y ∈ B există un element x ∈ A cu proprietatea că f ( x ) = y . Revenind la funcţiile f şi g definite prin diagramele din figura 1. Proprietatea funcţiei f ca fiecare element al codomeniului să fie valoare a funcţiei.1. mulţimea f ( X ) = { y ∈B există x ∈ X astfel încât y = f ( x )} se numeşte imaginea mulţimii X prin f . f ( x ) = ax + b. iar funcţia g nu este funcţie surjectivă.

3. b) f ( A) = B . Din existenţa soluţiei ecuaţiei f ( x ) = y pentru orice y ∈ B rezultă că f −1 ( { y} ) ≠ ∅ şi deci c) ⇒ d). intersectează graficul lui f în cel puţin un punct. Atunci oricare ar fi y ∈ B există un element x ∈ A cu proprietatea că f ( x ) = y .4. 2. Următoarele afirmaţii sunt echivalente: a) Funcţia f : A → B este surjectivă. Propoziţie. Atunci din g  f = h  f 5 . Funcţia f : A → B cu A. y reprezentată pe axa O . Demonstraţie. Dacă f ( A) = B atunci orice element y din B aparţine mullţimii f ( A) şi deci există x ∈ A încât f ( x ) = y .2. Cum f ( A) ⊂ B rezultă că f ( A) = B şi am demonstrat implicaţia a) ⇒ b) . Presupunem că f este surjectivă. Demonstraţie. d) Pentru orice y ∈ B avem f −1 x are cel puţin o ( { y} ) ≠ ∅ .2. c) Pentru orice y ∈ B ecuaţia f ( x ) = y cu necunoscuta soluţie în A . Presupunem că f este surjectivă. ceea ce înseamnă că y ∈ f ( A) şi deci B ⊂ f ( A) . Teoremă. Mai trebuie demonstrat că d) ⇒ a). B ⊂ R este surjectivă dacă şi numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B . Atunci oricare ar fi y ∈ B există un element x ∈ A cu proprietatea că f ( x ) = y . În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice surjective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”. O caracterizare geometrică a funcţiilor numerice surjective (obţinută din definiţie) este dată în propoziţia următoare. h : B →C cu g  f = h  f rezultă g =h . Cum f ■ ( { y} ) ≠ ∅ rezultă că există x ∈ A astfel încât f ( x ) = y ceea ce înseamnă că f este surjectivă. Propoziţie. 2. Funcţia f : A → B este surjectivă dacă şi numai dacă pentru orice mulţime C şi orice funcţii g . Pentru aceasta considerăm un element y ∈ −1 B . Astfel are loc implicaţia b) ⇒ c) .

 h( y ) =  '  y 0 ∈ f ( A) pentru y ≠ y 0 pentru y = y 0 . Funcţia f : A → B se numeşte funcţie bijectivă (sau bijecţie) dacă este injectivă şi surjectivă. Definiţie. b ∈ R. B ⊂ R este bijectivă dacă şi numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B . Alte caracterizări ale funcţiilor injective. Propoziţie. ■ 3.rezultă că pentru orice pentru orice y ∈ B avem g ( y ) = h( y ) . y reprezentată pe axa O . h : B →C cu f  g = f  h avem g = h şi că f nu este surjectivă. f ( x ) = ax + b.1. h : B → B astfel g = i B şi y. FUNCŢII BIJECTIVE 2. a. Deci f  g = f  h şi g ≠h. ceea ce înseamnă că g =h .2. Fie g . să presupunem că pentru orice mulţime C şi orice funcţii g . Atunci există y 0 ∈ B astfel încât y 0 ∉ f ( A) . a ≠ 0 . 6 . Definim funcţiile g . c 2 } . Din B ≠ ∅ rzultă că există două aplicaţii diferite Din A = ∅ avem f  g = f  h . C = { c1 . 3. intersectează graficul lui f exact într-un punct. Caracterizarea geometrică a funcţiilor numerice bijective este dată în propoziţia următoare. h : B →C . Funcţia f : A → B cu A. surjective. Considerăm acum cazul A = ∅ . bijective sunt date în teoremele următoare. Invers. Atunci pentru orice x ∈ A avem ( g  f )( x ) = g ( f ( x ) ) = f ( x ) = h( f ( x ) ) = ( h  f )( x ) . ceea ce reprezintă iarăşi o contradicţie. ceea ce constituie o contradicţie. Presupunem că A ≠ ∅ . Un exemplu de funcţie bijectivă este funcţia de gradul întâi f : R → R.

5. unde i A este funcţia identică a mulţimii A . Invers. pentru care pentru y ∈ B − f ( A) obţinem ( r  f )( x ) = r ( f ( x ) ) = r ( y ) = x = i A ( x ) . Demonstraţie. Teoremă. h : B →C două funcţii pentru care avem g  f = h  f .4. 3. s ( y ) = x . şi conform teoremei 1. Invers. presupunem că f este funcţie injectivă şi fie x 0 ∈ A .3. Dfinim funcţia r : B → A astfel  x. Atunci g  ( f  s ) = h  ( f  s ) . ■ Funcţia s cu proprietate din teorema 3. Funcţia f : A → B este surjectivă dacă şi numai dacă există o funcţie s : B → A astfel încât f  s = i B . Rezultă că g = h şi conform teoremei 2. adică r  f = i A . adică f  s = i B . 7 . adică i A  g = i A  h . f este funcţie surjectivă. unde i B este funcţia identică a mulţimii B . presupunem că f este funcţie surjectivă. r( y) =  x0 . Funcţia ■ r cu proprietate din teorema 3. Atunci g =h ( r  f )  g = ( r  f )  h .  pentru y ∈ f ( A) . Teoremă.4. adică g  i B = h  i B . Presupunem că există o funcţie f  s = i B . Rezultă că f este funcţie injectivă.3 se numeşte retractă (inversă la stânga) a funcţiei f . Fie s:A→B astfel încât g .4 se numeşte secţiune (inversă la dreapta) a funcţiei f . Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie r : B → A r  f = i A . Pentru fiecare y ∈ B alegem un x ∈ A astfel încât f ( x ) = y şi definim funcţia s : B → A . Fie g. h : C → A astfel încât două funcţii pentru care avem f  g = f  h . unde y = f ( x ) . Funcţia f : A → B este injectivă dacă şi numai dacă există o funcţie r : B → A astfel încât r  f = i A .3. Pentru această funcţie obţinem ( f  s )( x ) = f ( s ( x ) ) = f ( x ) = y = i B ( y ) .

adică x ≠ 2 . ceea ce înseamnă că x1 − 2 x 2 − 2 f este injectivă. f ( x) = 1 − x 2 consecinţă f este bijectivă.3.7.8. f ( x) = x 3 − x . r este retractă a lui f şi s este scţiune a lui 3. iar o secţiune este injectivă. b) Dacă f : A → B este funcţie bijectivă. f −1 : B → A este inversa lui f . Fie acum y∈ R \ { 1} . atunci r = s = f . f : R → R.5. x2 ∈ R \ { 2} f ( x1 ) = f ( x 2 ) . Corolar . Rezolvând această ecuaţie în necunoscuta x −2 x găsim x= 2 y +3 .9. y +1 Arătăm că x∈ R \ { 2} . Atunci x1 + 3 x 2 + 3 = şi mai departe deducem x1 = x 2 . Exemplu. O funcţie f : A → B este bijectivă dacă şi numai dacă are o retractă şi o secţiune. Exemplu de funcţie care este surjectivă şi nu este injectivă. . Deci trebuie să avem x +3 = y . 3. Înseamnă că f este surjectivă. În □ 3.6. x +3 x −2 f ( x) = este x1 . a) O retractă a unei funcţii este surjectivă. Determinăm x∈ R \ { 2} încât f ( x ) = y . 3. 8 . Exemplu de funcţie care este injectivă şi nu este surjectivă. −1 . Să se arate că funcţia bijectivă. Rezolvare. f : ( − ∞. Considerăm f : R \ { 2} → R \ {}1 cu f . Corolar.1) → R. În adevăr presupunând că x = 2 am ajunge la contradicţia 2 = 3 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->