Pictura mural ecleziast din Moldova (sec. XV -XVI). Rolul ei în cadrul ansamblului religios.

(Elena Rusu) Mîndria neamului românesc din prezent este mo tenirea din trecut l sat de c tre marii domnitori ai rii. În ciuda vremurilor vitrege, ei au perpetuat valorile spirituale ale poporului nostru, cristalizîndu-le în opere artistice plauzibile. i deoarece valen ele timpului erau racordate spre un cîmp religios, aceste opere aveau un caracter adecvat, locul primordial revenind arhitecturii, ce servea drept centru de concentrare, în jurul c reia gravitau celelalte genuri de art medieval . În Evul Mediu s-a dovedit a fi str lucitoare epoca domnitorilor tefan cel Mare, Petru Rare , Alexandru L pu neanu, urma i de Movile ti. Aportul lor în avu ia na ional , este prezent în Bucovina, care a fost împodobit de biserici i m n stiri fortificate, ce vor fi faimoase prin prezen a lor în condi ii excelente, în pofida intemperiilor vremii. Ast zi Bucovina p streaz str lucitoare monumente construite în timpul domniei lui tefan cel Mare i al primilor urma i ai lui, în deosebi ai lui Petru Rare . Aceste construc ii, dup 1530 au primit la ini iativa domnitorului Petru Rare , a mitropolitului Grigore Ro ca, a boierilor Arbore i Movile ti un impresionant ve mînt de fresc exterioar ce se manifest prin originalitatea temelor, printr-o mare precizie a detaliilor de influien local , prin ra ionament cromatic i un ansamblu de pictur de o valoare artistic excep ional . Aceste monumente uimesc prin intercalarea i armonia stilului arhitectural i cel pictural, unde frescele dincolo de rostul lor religios, exprim sentimente umane. Ca orice fenomen suprastructural, fenomenul artistic este condi ionat ± în ultim instan de ± factorul economic i social-politic al rii. Se tie c anii de domnie a lui Petru Rare au fost de grea cump n pentru istoria Moldovei ara fiind amenin at din toate p r ile de state puternice, mai ales, de c tre Poarta Otoman . Confruntat cu atîtea primejdii, în mod firesc prima grij a domnitorului a fost acea de a restabili ordinea intern a statului. Un sprijinitor tradi ional al puterii centralizate era biserica, a c rei ierarhie reclama lini te l untric i supunere, condi ii pe care anarhia feudal nu f cea decît s le pulverizeze. Urmînd exemplul marilor înainta i ± Alexandru cel Bun i tefan cel Mare - , Petru Rare s-a îngrijit, de timpuriu de restabilirea autorit ii biserice ti contribuind la consolidarea acesteia prin numeroasele sale ctitorii, monumente str lucite care adaug artei române ti un capitol de o inestimabil valoare. Pictura exterioar , constituia un act cu semnifica ie deosebit , ilustrînd în mod declarat concep ia domniei despre decora ia pictat i despre rolul ce trebuia s -l îndeplineasc în Moldova acelor vremuri. Arta se afla în slujba religiei i orînduirii feudale. Biserica i înrîurirea ei asupra mentalit ii poporului constituia o arm de n dejde în mîinile statului feudal.

Aceast arm ac iona pe dou c i ± una îndreptat spre afec iunea religioas , iar alta spre sentimentele estetice ale credincio ilor. Avînd în egal m sur aceia i for latura estetic prevaleaz u or datorit ac iunii sale asupra sferei senzitive a omului, ce se las prad imaginilor frumoase. Aceste imagini frumos create de mîna omului, dirijat de suflul spiritului divin, au împodobit pere ii bisericilor moldovene ti atribuindu-le un aspect aparte, diferit de cel al altor l ca uri de cult din acea vreme. Fapt c acest fenomen se întîlne te îndeosebi în arealul geografic moldovenesc, contribuie la crearea unui stil cu un pronun at caracter na ional. Aceasta se explic prin participarea la zugr virea monumentelor ecleziaste a unor me teri locali ce gravitau în jur concep iile artei populare, de i respectau în linii mari principiile artei bizantine aulice. Elementele artei populare se intercaleaz cu cele din realitatea înconjur toare contribuind astfel la crearea unor noi elemente realiste, progresiste pentru acea vreme. Referitor la tradi iile artei bizantine se poate relata, c ele au p truns în Moldova i alte ri române ti pe c i diferite prin intermediul bisericii oficiale, pe drumurile negustore ti ce furnizau icoane, me teri de tot felul, etc., i deasemenea prin rela iile strînse cu alte zone limitrofe ca Peninsula Balcanic , Rusia, Polonia, Transilvania, . a. ÄAceste rela ii au servit nu numai producerii i tranzitului de m rfuri, dar i tranzitului de idei i de norme artistice, stimulînd în mod inevitabil i realiz rile originale moldovene ti´1. Dup cum arat cercet torii, în pictura moldoveneasc tradi iile picturii bizantine s-a îmbinat, pe de o parte, cu forme de art rus i ucrainean , pe de alta ± au fost supuse influien ei apusene venite din Polonia, Transilvania i într-o anumit m sur din Vene ia. Cu toate c monumentele artistice ale Moldovei medievale sînt rezultatul contopirii unor elemente diferite ale unor stiluri diferen iate, ba uneori chiar contradictorii, ele î i p streaz pe deplin caracterul propriu, na ional. Mai mult poate c aceast bog ie de elemente concrete, venite din surse variate i rodnice, a determinat vigoarea i originalitatea plastic a artei moldovene ti, f cînd-o un produs de sintez armonic i sugestiv. Domeniile de manifestare ale artei medievale moldovene ti au fost, cele mai variate, dar cel mai reprezentativ fiind pictura în fresc . Îmbinînd curente i elemente felurite într-un tot armonic i unitar, arta moldoveneasc atinge în secolele XV-XVI un nivel din cele mai înalte. Se tie c tradi iile artei bizantine au g sit un ecou puternic în coala moldoveneasc de pictur . De fapt ea este ultima în ordine cronologic dintre colile na ionale de tradi ie bizantin . Deoarece Moldova avea ca religie oficial cre tinismul de rit ortodox, aici se invitau me teri str ini din marile centre de art a lumii ortodoxe. Vecin tatea cu Rusia i rile slave de sud, precum i circula ia valorilor artistice din aceste ri au f cut ca arta lor i, în primul rînd, arta rus i sîrbeasc s capete un mare prestigiu pe p mîntul Moldovei. Me terii str ini au g sit în Moldova condi ii prielnice de crea ie. Este semnificativ, c pictura moldoveneasc din a doua jum tate asecolului XV se tot identific într-o sintez nou , autohton ± un num r de elemente iconografice ale c ror origine se g se te în pictura slav de sud din veacul XIV.

Trebuie îns de men ionat c me terii locali, însu ind formele picturii slave de sud i bizantine, n-au jucat rolul unor imitatori servili ai acestor forme. coala moldoveneasc de pictur este departe de a fi rodul încruci rii mecanice a mai multor curente, venite din afar , a unor influien e. La temelia ei se afl prelucrarea i transformarea profund a formelor str ine sub ac iunea creatoare a geniului local. Ca i alte coli na ionale, coala moldoveneasc de pictur , chiar de la începuturile ei, s-a bucurat de tradi iile milenare ale artei autohtone, populare. Aceast art , care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, îns pîn la întemeierea statului a constituit un izvor nesecat de sugestii estetice. Astfel se pl m de te concep ia unei coli na ionale cu o viziune original , îmbog it de experien a artistic a poporului. Se poate vorbi despre o viziune proprie, despre culoare i acorduri cromatice, despre desen, despre armonizarea culorilor care determin stilul na ional al picturii noastre. În cadrul unei coli originale de pictur se promoveaz o estetic bazat pe o experien vie, strîns legat de cerin ele vie ii. Este de la sine în eles, c me terii localnici au ajuns la un grad de familiarizare i cu arta figurativ de tradi ie bizantin , mai ales prin mijlocirea icoanelor, broderiilor . a. De aceea era natural ca odat cu dezvoltarea societ ii medievale moldovene ti, în cadrul unui stat na ional, era necesar de a introduce pe o scar larg formele timpurii de tip bizantin. Me terii moldoveni au privit aceste forme din punct de vedere artistic. Respingînd ceea ce era str in cerin elor autohtone, ei au prelucrat i au interpretat formele venite din afar prin prisma propriei lor viziuni despre frumos, dîndu-le o nou via . Astfel se na te coala moldoveneasc de pictur , prima coal na ional cu un profund caracter popular. Mediul artistic moldovenesc s-a înfiripat în condi iile unui stat tîn r i independent, aflat în plin ascensiune economic i politic . Era deci firesc ca acest mediu s ac ioneze creator asupra formelor, venite din afar . i totodat s se insufle o via nou , un con inut nou. Tocmai în acest con inut nou const caracterul specific i meritul colii moldovene ti de pictur . Zugravii moldoveni s-au supus unor reguli iconografice i stilistice, legate de tradi ia bizantin . Aceste reguli priveau ordonarea subiectelor, num rul personajelor, atitudinea lor i înf i area lor pe ziduri. Prin con inutul lor religios, prin sensul i aluziile lor simbolice, picturile murale din aceast vreme reprezint , ca i cele bizantine i orientale, ilustra ii ale textelor din Biblie, i Liturgie, din via a sfin ilor. Sprijinindu-se pe acelea i documente, me terii au izbutit s realizeze în domeniul picturii un stil local. Numele zugravilor au r mas în genere necunoscute. Totu i pe vremea lui tefan cel Mare i a urma ilor s i se pot constata, din cercetarea picturilor murale, caracterele unei coli moldovene ti de pictur , care a luat na tere în secolul XV, înainte de c derea Bizan ului. În secolul XVI sînt cunoscu i mai mul i pictori moldoveni. Astfel, autorul picturii exterioare din biserica Arbore, realizat în 1541, este me terul Dragu in sau Dr g oi, fiul preotului Ioan din Ia i. Un alt pictor a lui Alexandru cel Bun este tefan Zugravul, acesta lucrînd la Moldovi a. De multe ori în Moldova veneau zugravi iscusi i din str in tate (ru i i ucraineni). Documentele arat c ace ti me teri erau deseori invita i din Lituania i chiar din Polonia catolic s lucreze în Moldova, chiar dac maniera lor era, fire te, în contradic ie cu tradi iile bisericii greco-r s ritene.

Totu i principalii arti ti ai acestei epoci au fost Drago Coman i Toma de la Suceava, care fiind protagoni tii unei excep ionale sinteze, operele lor fiind caracterizate printr-un profund respect fa de tradi ie dar i printr-o îndr znea deschidere c tre spiritul umanist al Rena terii, c tre spiritul unui limbaj variat i dinamic, c tre mi care i voiciune. În paralel cu decorul mural exterior, au fost realizate vaste ansambluri de fresc interioar . Dup cum s-a relatat, sub auspiciile rodnicei domnii a lui tefan cel Mare, pictura ajunge la maturitate, dobîndind o personalitate stilistic de neconfundat. Valorificînd experien ele artistice bizantine±paleologice i sud-dun rene, pictura moldoveneasc din epoca lui tefan cel Mare se caracterizeaz prin nota grav i auster a expresiei, prin compozi iile simple i clare, prin cultivarea unui desen cursiv i modulat cu generozitate, prin cromatica cu acorduri domoale, cald i lipsit de exuberan . În secolul XVI, cu prec dere în timpul domniei lui Petru Rare , fenomenul cel mai reprezentativ pentru pictura moldoveneasc a fost decorarea integral a fa adelor de biseric cu vaste ansambluri iconografice, somptuoase vestimente policrome f r echivalent la scara artei universale. Pornind de la experien e semnalate înc din prima jum tate a secolului XV picturile exterioare moldovene ti au o iconografie unitar , elaborat în leg tur cu dou eluri: lupta împotriva Reformei religioase i lupta antiotoman . Pictura mural a c p tat o mare dezvoltare în acele vremuri, cînd statul i poporul moldovenesc au dus o lupt dîrz împotriva for elor str ine, care-i amenin au libertatea i independen a. Astfel pictura mural înflore te mai ales în timpul domniei lui Petru Rare . Se tie c domnul Moldovei a contribuit mult la înt rirea i prop irea rii, promovînd o politic profund na ional . În anii domniei lui au fost decorate bisericile în exterior, acest fenomen a ap rut pentru prima oar la 1530 la biserica Sfîntul Gheorghe, Suceava. Pictura exterioar a fost aplicat la toate bisericile zugr vite în timpul domniei acestui voievod: Probota (1532), Sfîntul Gheorghe Suceava (1534), Humor (1535), Moldovi a (1537), Arbore (1541) i Vorone (1547). Ultimul l ca pictat din secol XVI m n stirea Sucevi a marcheaz un moment nou în istoria picturii moldovene ti, înrîurirea v dit a picturii medievale ruse. Despre aceasta m rturise te prezen a pe peretele exterior a scenei ÄPocrovului´, tem r spîndit în arta rus , cît i detalii ce amintesc de arta icoanelor. Dintre pictorii care au decorat monumente în întregime, împodobite cu pictur exterioar din vremea lui Petru Rare , sînt cunoscu i doi: Gheorghe Zugravul, originar din Tricala, un grec care a tr it la curtea de la Hîrl u i care a zuigr vit m n stirea Probota, i Toma din Suceava despre care s-a relatat mai sus. coala moldoveneasc , cu particularit i iconografice i stilistice bine definite, s-a dezvoltat nu numai prin resurse proprii, ci i prin contact cu atelierele de pictur din rile învecinate i cele apusene precum sînt cele italo-cretane cu puncte de contact direct la Athos i Vene ia. Picturii murale îi revine în exclusivitate sarcina de a împodobi i chiar de a articula suprafe ele, ea acoperind întreaga suprafa parietal , stîlpii i bol ile. Admirabil p strat , tradi ional i inovatoare totodat atît din punct de vedere al tematicii icinografice cît i de exprimare stilistic , pictura exterioar a m n stirilor bucovinene, luate în ansamblu, pare a fi

o mare carte de pove ti. Urm rind desf urarea reprezent rilor, atît pe fa ade cît i în interior, apar evidente gustul epicului, preocuparea pentru am nuntul semnificativ sau pitoresc al unei povestiri, fie ea parcurs pe mici etape succesive, fie concentrat într-un episod unic. Aceast accentuare a narativului introduce în lumea picturii moldovene ti, cîteva elemente noi care, individualizeaz atît stilistic, cît i tematic aceste monumente de o rar frumuse e. În secolul XV se consolideaz prima treapt fundamental a stilului clasic din arta Moldovei medievale. Acestei etape îi apar ine Vorone ul, care este a ezat la cump na dintre tradi ie i inova ie. Pictura Vorone ului ca i a Moldovi ei constituie i pîn ast zi cel mai pre ios i fermec tor ansamblu dintre monumentele lui Petru Rare . Din tot grupul bisericilor în l ate sau numai zugr vite în exterior în aceast perioad , doar Moldovi a i Vorone ul i-au p strat prospe imea coloritului, uimitor de viu i de cald, în deosebi pe fa adele de sud i pe absidele de est i de sud. M n stirea Sucevi a reprezint în linii mari, începutul celei de a treia etape din evolu ia acestei ramuri a artei în Moldova. În vremea lui tefan cel Mare, cînd s-a închegat stilul picturii moldovene ti, accentul c dea în reprezentarea scenelor, pe exprimarea cît mai strîns , cît mai sintetic a simbolului pe care ele îl figurau; iar în reprezentarea personajelor individuale, pe nuan area expresiei, dînd uneori reu ite cu totul remarcabile în acest sens. Sever i static la Vorone , subtil i vie i de o frumuse e aproape muzical la Moldovi a ± pictura moldoveneasc din a doua jum tate a secolului XV, perfect adecvat suportului arhitecturii, valorificîndi- i prin el expresia plastic , este monumental ca stil, esen ializat ca reprezentare, simbolic i plastic . C tre mijlocul secolului XVI se înregistreaz cea de-a doua etap a dezvolt rii picturii murale moldovene ti. Apari ia picturii exterioare i gustul pentru reprezent ri ample, uneori chiar cu implica ii de somptuozitate, dau picturii de la Probota, Humor, o expresie mai exteriorizatdramatic , desf urat pe vaste registre, în scene cu multe personaje, animate prin gesturi ce alterneaz solemn. Analizate comparativ, evolu ia de la concentrat la esen ial, de la sobru la somptuos, la o tentativ de a valorifica analitic desf urarea nara iunii, devine evident pe parcursul celei de a doua etape. La Sucevi a s-a petrecut o mutare de accent, de la tensiunea cu virtualit i dramatice, exprimat prin amploarea compozi iei, la curgerea lin , continu a desf ur rii epice, exprimat prin densitatea detaliilor i marcarea am nun it a elementelor creatoare. Vasta pictur exterioar a Sucevi ei este pictat cu verv , într-un limbaj grafic pe cît de simplu pe atît de pitoresc i sincer. Peisaje: dealuri, copaci, flori, ape; complexe arhitecturale care sugereaz ansambluri urbane i rurale, detalii de unelte, de arme i oameni, individualit i numai în m sura în care joac rolul unui personaj cunoscut iconografic, toate acestea sînt figurate f r rafinamente de compozi ie, de linie sau de nuan , ci direct într-un limbaj cromatic viguros. De i foarte degradat , pictura exterioar de la Probota pare s fie caracterizat de acelea i tr s turi ca i zugr veala celorlalte biserici contemporane de la Vorone , Moldovi a, Humor: vioiciune narativ , vigoare a elementului decorativ, în general vegetal, tratat cu mult bog ie i fantezie, iconografie actualizat , redînd multe aspecte de via contemporan în costum, în armament, în amenaj rile de interior, chiar în arhitecturi.

Dac pictura exterioar se adapteaz perfect arhitecturii, în interior, îndeplinirea bogatului program iconografic a obligat pe zugravi la compartimentarea excesiv a pere ilor, rezultatul fiind ruperea unit ii dintre arhitectur i pictur . Nenum rate scene mici acoper de sus pîn jos zidurile ample ale înc perilor bisericii. Arta plastic moldoveneasc se distinge printr-un pronun at caracter na ional. P strîndu- i, îns , tr s turile specifice na ionale, ea s-a îmbog it, însu ind elemente proprii culturii popoarelor vecine. Centralizarea statului, lichidarea fr mînt rii feudale, luptele neîncetate pentru ap rarea libert ii i independen ei împotriva amenin rii turce ti, - toate acestea au contribuit la trezirea con tiin ei na ionale, la eviden ierea unor tr s turi noi i în domeniul artistic. Apari ia lor determin caracterul moldovenesc al operelor create. i într-adev r, monumentele din veacurile XV i XVI v desc procesul de închegare a unui stil nou autohton, profund na ional. El atribuie unitate tuturor manifest rilor artistice. Pictura exterioar a bisericilor moldovene ti din secolul XVI constituie un capitol str lucit în istoria artei na ionale. Este adev rat c pictura mural , practicat în diverse ri de-a lungul evului mediu, era chemat s decoreze, în special, mici por iuni de fa ad , ca, de exemplu, în jurul portalului de intrare în biseric . În Moldova îns , pictura exterioar a c p tat o deosebit dezvoltare în secolul XVI, eviden iindu-se prin valoarea ei universal i totodat prin bog ia ei iconografic . Iconografia din fa adele exterioare corespunde unui program bine precizat i nu difer aproape cu nimic de la un monument la altul. Mul i dintre cercet tori, asemenea înv atului G. Bal , afirm c aceast pictur exterioar Äpare a fi o crea ie moldoveneasc ´. Tot el este de p rere c aceast educa ie a ap rut ca mijloc de educa ie religioas a maselor. Compozi iile pictate pe fa adele bisericilor i m n stirilor tratau, de obicei, teme majore, care preocupau gîndurile omului medieval. Aceste monumente artistice îndeplineau o misiune profund educativ i social . ÄS încerc m s retr im starea de spirit a moldovenilor din vremea lui Petru Rare , - spune unul duntre cercet tori, - s ne imagin m mul imile de oameni de prin tîrgurile i satele rii, umplînd în zilele de s rb toare cur ile bisericilor i minunîndu-se în fa a spectacolului magnific i atît de nou pentru vremea aceea a fa adelor pictate; s ne imagin m oamenii de toate vîrstele, rani i me te ugari, dînd cu luare aminte ocol bisericii i strîngîndu-se roat în fa a unor scene ca Asediul Constantinopolului sau Judecata de Apoi; s ne imagin m marea lor satisfac ie, comentariile i apostrofele lor la vederea turcilor doborî i de tunuri i s ge i moldovene ti, sau osîndi i al turi de tatari în fa a tronului Judec ii; aceea i turci i t tari, care înc lcînd tîlh re te hotarele rii, împ rt eau adesea moartea i focul prin satele ei, tîrîndu-le în robie femeile i copiii, s ne imagin m toate acestea i vom în elege imensa popularitate de care s-a bucurat pictura exterioar în masele cele mai largi ale Moldovei medievale´.2 Tema, care atît prin originalitatea subiectului, cît i prin amploare a stîrnit curiozitatea privitorului a fost f r îndoial Asediul Constantinopolului. Aceast compozi ie prezint în

centru imaginea unui ora fortificat, asediat pe uscat i pe ap cu armatele i flota inamic , ora ul este ap rat cu îndîrjire de asedia i. În untrul cet ii împ ratul, împ r teasa i clerul, urma i de mul ime, str bat str zile într-o procesiune solemn . Este semnificativ faptul c asediatorii poart costume turce ti; cei asedia i, pîn i ap r torii folosesc suli i i s ge i i artilerie. Prin introducerea turcilor i a tunurilor zugravii lui Petru Rare au c utat s adapteze tema Asediului realit ilor istorice. Sensul patriotic al scenei Asediului se eviden iaz , printre altele i în modul în care a tratat aceast tem zugravul de la Humor. El a introdus în iconografia asediului un elemnt nou: un c l ra , ie ind în goan pe una din por ile cet ii asediate. C l re ul, aruncîndu-se asupra comandantului cavaleriei du mane, este str puns în piept cu o lovitur de lance de un turc cu turban. O inscrip ie zugr vit de asupra capului indic numele c l re ului: Toma. Faptul c un zugrav din vremea lui Rare s-a putut reprezenta pe sine însu i în chip de ap r tor al cet ii asediate, arat c pentru moldovenii din acea vreme tema asediului fusese nu numai o imagine a Constantinopolului biruitor, ci i un simbol al Sucevei i ± prin extindere ± al Moldovei biruitoare. Se în elege c nu capitala bizantin , ci propria sa ar î i ap r moldovanul Toma din Suceava, înfruntînd simbolic armata turceasc . Este semnificativ c i bisericile, pe care le-a pictat zugravul în mijlocul cet ii, nu sînt de tip bizantin, ci de tip moldovenesc. În genere pictura exterioar îndeplinea o func ie politic i educativ . Folosind linia i culoarea, pictura moldoveneasc din perioada de înflorire a simbolizat divinitatea, reprezentînd omul; a întruchipat nu numai iluzia spiritului divin, ci i realitatea spiritului uman, a îndemnat la lupt pentru ap rarea rii de cotropitori str ini. În dezvoltarea picturii murale a epocii feudale, ideologia religioas s-a împletit cu cea laic , morala bisericeasc cu cea popular . De exmplu, în reprezent rile moldovene ti ale Judec ii de Apoi preocuparea de ordin religios r mîne pe un plan cu totul secundar în raport cu preocuparea de ordin na ional, care domin întreaga compozi ie. Faptul, c du manii Moldovei prin felul în care au fost zugr vi i, alc tuiesc adev ratul centru psihologic al compozi iei, arat c tema Judec ii a fost introdus în pictura exterioar pentru osîndirea lor în ochii maselor. Zugravii din vremea lui Petru Rare au prelucrat aceast tem tradi ional , transformînd-o într-un instrument de activitate politic a maselor. Caracterul politic programatic al compozi iei Judec ii e confirmat, de altfel, i de repetarea neab tut a aceluia i tip iconografic la toate monumentele de pictur exterioar moldoveneasc . Figura central a compozo iei este Äsufletul ´ omenesc. El apare sub chipul unui tîn r, stînd gol sub o balan de aur. Pe talgerele balan ei sînt cînt rite faptele bune i rele. Demonii se silesc s trag în jos talgerul cu p cate, dar îngerul-p zitor pune în cel lalt talger o list a faptelor bune, s vîr ite de defunct, i talgerul binelui se las greu în jos. E caracteristic pentru pictura moldoveneasc , de altfel i pentru cea rus , caracterul optimist al manierei, în care este tratat tema ÄJudec ii de Apoi´. Aceast scen sumbr î i pierde din aspectul ascetic înfior tor la m n stirea Vorone . Mul imea pitoreasc de Ädrep i´ i Äp c to i´ apare pe un fundal de peisaj, totul aducînd a s rb toare popular .

Me terii moldoveni zugr vesc cu migal i iscusin ve mintele bogate, viu colorate ale Äp c to ilor´, în drum spre iad. În unele fresce sînt zugr vi i oameni din alte ri: le i, lituanieni, evrei, turci, greci . a.; to i în costume na ionale, uneori, în straie fantastice, - cu p rul piept nat în chip i fel, cu tichii, turbane, berete i p l rii cu pene. Aceast mul ime te impresioneaz prin exotismul ei pitoresc, rezolvat în culori vii, scînteietoare, s rb tore ti. Fragmentele compozi iei ÄJudecata de Apoi´ se remarc prin patosul lor de afirmare a vie ii. Chipul senin al omului este mai puternic decît împ r ia de fum i flac r a satanei. Culorile vii: albastre, galbene, albe, vi inii aduc a s rb toare i nici decum a moarte. Pictura mural cap t aspecte noi: în fersce p trund scene din via a de toate zilele, teme de actualitate ± ecouri ale evenimentelor politice. Pe lîng sfin i pictorii îi reprezint i pe domnitori, pe mitropoli i, episcopi, boieri, creînd adev rate documente istorice. Pictura veche moldoveneasc ne-a p strat tipuri populare caracteristice: Äp c to ii´, Äzavisnicii´, Äfum torii´, Äbe ivanii´ cu ulciorul de vin în mîn , înconjura i de cînt re i i viori ti. În bisericile m n stirii Humor, pe peretele sudic, pictat în 1550, se vede o scen plin de temperament ± un joc tipic moldovenesc: danseaz voio i prietenii fiului r t citor. În unele fresce sînt pictate instrumente muzicale, folosite de muzican ii vremii: cobze, viori, i Ätrube moscovite´. La m n stirile Vorone i Sucevi a se v d fresce cu regele biblic David, cîntînd la cobz . Temele, care decoreaz fa adele bisericilor din vremea lui Petru Rare : Asediul Constantinopolului, Imnul acatist, Judecata de Apoi exprim un mesaj profund social-politic. Ele promoveaz cea mai important ac iune colectiv a societ ii moldovene ti din veacul XVI ± ap rarea rii împotriva cotropitorilor otomani. Astfel, cercet torii contemporani au explicat semnifica ia ideologic a picturii exterioare a bisericilor din vremea lui Rare . Ei arat c aceste compozi ii sînt departe de a fi o simpl lec ie de moral , o introducere în dogmele biserice ti. Dimpotriv crea ia acestor arti ti, în majoritatea cazurilor anonimi, este, strîns legat de via a real , p mînteasc , de gîndurile i n dejdile maselor din Moldova medieval . Folosind iconografia religioas ± singura cu putin în evul mediu ± derpt un mijloc pentru a promova o idee politic arz toare, creatorii picturii exterioare moldovene ti au reu it s imprime acestei arte un caracter profund na ional, în timp ce pictura interioar a bisericilor a îndeplinit un rol tradi ional de educare religioas a maselor. Dup cum arat unul dintre cercet tori Äfaptul c pictura exterioar exprim un mesaj politic menit s mobilizeze masele în lupta antiotoman , arat c ea n-a ap rut, a a cum s-a afirmat, prin extinderea formal a unui procedeu decorativ venit din afar sau existente în ar , ci pentru c a corespuns unei necesit i spirituale vitale a societ ii moldovene ti din veacul XVI´. În aceast ordine de idei se va men iona, c acest program laic în concep ia sa a fost elaborat din ini iativa domniei, care a v zut în pictura exterioar un puternic instrument de influien a maselor în scopul realiz rii elului principal al politicii sale: organizarea luptei pentru independen a na ional a Moldovei. Prin urmare, primul monument de pictur exterioar moldoveneasc apare în mediul laic la curtea domneasc a lui Petru Rare . Urm toarele trei ansambluri de pictur exterioar a ap rut tot la monumente legate de puterea domniei:

biserica m n stirii Probota (1532), necropola familiei domne ti, biserica Sfîntul Gheorghe ± Suceava, care era îns i catedrala metropolitan a Moldovei i biserica m n stirii Humor (1535) necropol a celui mai înalt demnitar i sfetnic al domniei: marele logof t Teodor Bubuiog. Este limpede dar, c pictura exterioar moldoveneasc a fost ini iat de domnitor ca mijloc de mobilizare politic a maselor. Pictura exterioar exprim un vast i ingenios program iconografic, ideologia social-politic a lui Petru Rare i a sfetnicilor s i. Acest ideologie a reflectat într-un chip vizibil aspira iile maselor largi din epoca de înflorire a Moldovei medievale. Pictura mural moldoveneasc constituie un document valoros pentru cunoa terea trecutului nostru. De asemenea ea constituie un program moralizator i actual de v dit nuan socialpolitic , datorit faptului c sînt expuse permanent vederii credincio ilor. Scopul educativ i moralizator, uneori cu aluzii la actualit ile politice, alteori în condi iile contradic iilor sociale este evident , dup cum s-a mai men ionat, în scenele Judec ii de Apoi. Astfel pictorul a evocat fr mînt rile populare, a ezînd unele categorii de asupritori în rîndurile celor condamna i. A a cum orice art din societ ile împ r ite în clase trebuie judecat prin contradic iile i lupta dintre cele dou culturi, cea a claselor st pînitoare i cea a poporului, la fel trebuie privit prin prisma evolu iei lucrurilor, îns i arta bizantin , ce a influien at predominant pictura moldoveneasc , care a cunoscut lupta dintre curentele sus inute de oficialit ile laice i biserice ti i curentele populare. Ca i arhitectura , pictura monumental , i în genere, artele au cunoscut o transformare în spirit na ional, datorit folclorului sau limbajului artei populare pe care i me terii str ini, i cei români nu au putut s nu le introduc , mai ales c pictura religioas era menit s fie pe în elesul unor mase cît mai largi, spre deosebire de literatura religioas , scris mult vreme într-o limb pe care nu o cuno teau cei mul i i anume p turile cele mai s race a societ ii, imaginile pictate adresîndu-se anume lor, celor ne tiutori de carte. A a, dup cum s-a constatat, îns i ridicarea unor biserici, ca Vorone ul, se raporteaz direct la luptele duse de Moldova împotriva du manilor ei . Al turi de o motiva ie religioas , care a avut, neîndoielnic, prioritate, întrevedem i una de natur politic în chiar construirea acestor l ca uri. Cinstind memoria celor c zu i în lupta pentru ap rarea independen ei rii, dup normele religiei cre tine, Domnitorul urm rea , s arate maselor largi populare, c cei c zu i în astfel de condi ii nu sînt uita i. În acest mod conducerea rii î i asigura ata amentul i participarea maselor la ac iuni similare i pe viitor. Dac chiar actul constructiv de biserici era chemat s r spund i unor ra iuni politice, cu atît mai mult cel pictural, care se bucura de o mai larg i mai lesnicioas în elegere în rîndul maselor datorit faptului c li se adresa prin intermediul imaginii, nu se putea sustrage rela iilor social-politice ale societ ii moldovene ti din acele timpuri. În cadrul acestora, Domnitorii subordonau totul canaliz rii for elor i resurselor pentru asigurarea independen ei rii, el la care adreseaz masele populare i chiar i cea mai mare parte a clasei diriguitoare. Consolidarea sistemului centralizat, a unit ii statului care presupunea i înl turarea ereziilor confesionale, a catolicilor i armenilor, constituiau p r i componente ale aceluia i scop major.

Cercetarea picturilor exterioare de la Vorone , Moldovi a, Sucevi a, Probota, Arbore, Humor fac dovada unor ansambluri îndelung elaborate, a unor programe maturizate i adaptate cerin elor social-politice acute ale societ ii moldovene ti. În ilustrarea vie ii Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava, patronul Moldovei, zugravii au pus accentul pe torturile la care a fost supus Sfîntul i pe individualizarea fizico-moral a celor care le înf ptuiau, t tarii, p gînii în concep ia religioas a poporului, deci du manii credin ei lui, i implicit ai rii. În acest context iconografic, imaginea Sfîntului Gheorghe, omorînd balaurul, cap t valen e simbolice. De exemplu la Vorone chipul Sfîntului Daniil Sihastrul reprezenta simbolul credin ei în izbînda luptei Moldovei împotriva turcilor, dar nu într-o izbînd ob inut prin rug ciune, ci pe cîmpul de lupt . Imaginea lui constituie o invita ie clar adresat locuitorilor rii la rezisten , la lupta împotriva celor, care ca i în via a de zi cu zi, sem nau team , lacrimi i durere. Marea tem a Ierarhiei Cere ti i P mînte ti, în care într-o imens procesiune reprezentan ii bisericii p mîntene i cere ti se îndreapt c tre diversele ipostaze ale divinit ii, apare ca un reflex al politicii domnilor Moldovei de consolidare a sistemului autocratic, Ädemonstrînd tuturor supu ilor, i mai ales marii boierimi « obliga ia de a respecta ordinea ierarhic feudal , oglind a celei cere ti´. Totodat compozi ia invit pe to i membrii ierarhiei s se îndrepte cu evlavie spre ipostazele divinit ii, condamnînd astfel tr darea boierilor care pactizau cu Poarta împotriva domnului în scaun.3 Cerecet torul Sorin Ulea considera c semnifica ia acestei teme în pictura exterioar de la Vorone cap t îns evidente valen e antiotomane, prin înserarea în procesiunea de sfin i militari i martiri a reprezent rii celor 40 de mucenici din Sevastia care au murit persecuta i de musulmani. În plus, zugravul, pentru a sublinia invocarea divinit ii pentru izb virea moldovei de du mani, a pus în fruntea procesiunii de sfin i militari pe însu i sfîntul patron al Moldovei - Ioan cel Nou ± rupînd astfel canoanele iconografiei ortodoxe medievale. Astfel prin frescele exterioare de la m n stiri, pictura atinge cel mai înalt grad de implicare în realit ile social politice ale Moldovei. Între aceste realit i aspectul major îl constituia, mobilizarea rii la lupta antiotoman , iar ansamblul de la Vorone era primul realizat dup devastatoarea campanie otoman din toamna anului 1538, cînd pentru prima oar , Moldova a fost ocupat efectiv de c tre turci, iar cetatea Sucevei fusese jefuit în voie, în timp ce bisericile fusese în parte distruse. Deci, privite în aceast prism a realit ilor atît de dure, ansambliurile de picturi exterioare concentrase elementele cele mai evidente de mobilizare a credincio ilor împotriva turcilor i t tarilor, de invocarea ajutorului divin contra acelora i p gîni ca urmare a devastatoarei campanii turco-tatare, soldat cu agravarea domina iei Por ii, programul iconografic al picturilor exterioare de dup prima domnie a lui Petru Rare , devine un manifest antiotoman. Temei ÄArborele lui Iesei´ din pictura monumentelor moldovene ti i se atribuie semnifica iei diverse. Astfel, dup Sorin Ulea, care consider c programul iconografic al picturilor exterioare din Moldova a fost elaborat în întregime pentru sus inerea luptei de independen a rii, i aceast tem Äa fost introdus în pictura exterioar pentru a sprijini, print-o vast ac iune de laud , marea rug ciune, adresat lui Iisus Hristos´4 în lupta antiotoman a rii. În acela timp, Virgil V t eanu, plecînd de la observa ia c Ätema genealogiei, conceput în spirit profan, fusese în perioada aceasta tratat i în arta apusean (genealogia împ ratului Maximilian I) i, ceea ce e mai semnificativ, nu numai în art , ci i în literatura istoric (genealogia lui Matei Corvin)´5, aprecia c Arborele lui Iesei avea menirea s impun

respectarea sistemului genealogic feudal. i, aceasta, cu atît mai mult cu cît Petru Rare a ocupat tronul Moldovei prevalîndu-se de calitatea de bastard din os domnesc. În pictura exterioar din Moldova tema Arborele lui Iesei este plasat cu rigurozitate pe fa ada sudic , la bisericile voievodale Vorone , Probota, Sfîntul Gheorghe - Suceava, Moldovi a i cu aceea i rigurozitate, pe fa ada nordic , la ctitoriile boiere ti precum Arbore, Humor .a. Toate acestea impun concluzia c plasarea Arborelui lui Iesei la vedere, pe fa ada de sud, la bisericile voievodale, era cerut de ra iuni politice ale Domniei, în spe de sugerarea ideii de descenden voievodal a domnului i de respectarea acestuia ca un dat ceresc. Din ra iuni similare, dar de pe alte palnuri sociale, aceea i tem era dispus la ctitoriile boiere ti pe fa ada de nord, la loc mai ferit, în vreme ce latura de sud era decorat cu teme de importan i interes mai general. Realizat în diferite etape, pictura interioar i exterioar a m n stirilor moldovene ti, pe lîng valoarea artistic de interes na ional i universal, are o deosebit importan fiind expresia gr itoare a culturii i spiritualit ii noastre ortodoxe. Dup cum s-a mai spus, privit astfel, pictura interioar i exterioar , a monumentelor de art bisericeasc din Moldova are valoare de document, iar analizarea ei sub aceast latur conduce, la reconstituirea a ceea ce afost spiritualitatea româneasc a veacurilor XV-XVI. Comportînd tr s turi caracteristice specific locale, teologia romîneasc din acest perioad se integreaz înv turii de gîndire ortodox în general, v dind îns i deschideri datorate în primul rînd rela iilor cu credincio ii romano-catolici din Moldova, rile învecinate i cu cei apar inînd Bisericii Armene. Atitudinea Bisericii Ortodoxe din Moldova este riguroas din punct de vedere dogmatic. Analiza atent a picturii biserice ti din Moldova în lumina cultului cre tin-ortodox i a gîndirii teologice din epoca respectiv ne conduce la concluzia c : ÄIconografia este tiin a chemat s lumineze atît ideile i spiritul în care s-au executat lucr rile, cît i izvoarele de inspira ie´6. Scenele care împodobesc pere ii Vorone ului, Sucevi ei, Moldovi ei, Probotei, Humorului, Arborelui î i au coresponden e artistice în imnurile cultice, care ofereau iscusi ilor zugravi, din irul c rora unii erau monahi i f r îndoial buni cunosc tori i tr itori ai cultului cre tinortodox, posibilitatea de redare a scenelor cu via , mi care, simplitate i frumuse e. Caracterul poietic al imnurilor religioase, varietatea i frumuse ea acestora înlesneau în primul rînd, redarea în tocmai a chipurilor adorate, supravenerate prin cuvînt. În acest sens scenele iconografice erau ilustrarea bibliei pentru cei care nu tiau carte. Cuvîntul i imaginea i predilec ia pentru Icoan a îmbr cat, în Ortodoxie, forma identit ii acestora, identitate manifestat pe planul artei biserice ti ca m rturie autentic a adev rului de credin tr ite comunitar i cosmic, de unde i plin tatea sentimentului de comuniune om-natur . Fondul i, în genere, coloritul picturilor se integrau i confereau podoab mediului înconjur tor. Selectarea scenelor iconografice, impus i de spa iile arhitectonice, ne fac dovada unui alt aspect fundamental al mesajului care ni-l transmite pictura Vorone ului, Moldovi ei i celorlalte biserici din Moldova ± con tiin a autonom a ierarhiei biserice ti din Moldova. În îndrumarea i însufle irea crea iilor picturale un rol deosebit de important l-au avut domnitorii acestei ri. Ei au însufle it, în condi iile specifice vremii, arta frescelor, prilejuind

me terilor zugravi s aduc acele contribu ii hot rîtoare care au înnoit arta i i-au dat un caracter na ional, învrednicindo s capete o form universal . Arta feodal moldoveneasc ce s-a dezvoltat în timpul unei epoci întunecoase i anevoioase s-au prezentat totu i ca o raz de lumin , ia dovedind minunatele daruri artistice ale poporului moldovenesc. Note: 1. V t eanu V., ÄIstoria artei feudale în Î rile Române´, pag. 802 2. Ulea S., ÄOriginea i semnifica ia ideologic a picturii exterioare moldovene ti´ pag. 90 3. V t eanu V., ÄPictura mural din Moldova´, pag. 21 4. Ulea S., ÄOriginea i semnifica ia ideologic a picturii exterioare moldovene ti´, pag. 88 5. V t eanu V., ÄIstoria artei Europene. Arta în Epoca Rena terii´, pag. 201 6. tef nescu I., ÄBroderiile în stil bizantin i moldovenesc în a doua jum. a sec. XV. Istorie, iconografie, tehnic , în cultura moldoveneasc ´, pag. 479 Bibliografie 1. Bal Gh., ÄBisericile i m n stirile moldovene ti din veacul 16´, Bucure ti; Buzatu Gh., ÄM n stirea Probota´, Meridiane, Bucure ti, !968; Camarnescu P., ÄÎndreptar artistic din nordul Moldovei´; Camarnescu P., ÄVorone ´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1965; Capro i I., ÄVechea catedral mitropolitan din Suceava (biserica Sfîntului Ioan cel Nou)´, Ed. Mitropoliei Moldovei i a Sucevei, Ia i, 1980; 5. Capro u I., ÄBiserica Arbore´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1967 6. Constantinescu R., Sfîrlea M., ÄMonumente religioase (biserici, m n stiri celebre din România)´; 7. Dr gu V., ÄArbore (Drago Coman maiestrul frescelor de la Arbore)´, Bucure ti 1969; 8. Dr gu V., ÄHumor´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1973; 9. Dr gu V., ÄPictura mural în Moldova´; 10. Dr gu V., Florea V., ÄPictura româneasc în imagini. 1111 reproduceri´; 11. Evdochimov P., ÄArta icoanei o teologie a frumuse ei´, Bucure ti 1992; 12. ÄErminia lui Dionisie Furna´; 13. Florea V., ÄIstoria artei române ti´, Chi in u, 1991; 14. Grigira N., Capro u I., ÄBiserici i m n stiri vechi din Moldova´; 15. Kiplik D., ÄPictura monumental ´, Ed. de Stat pentru literatur i art , Bucure ti, 1953; 16. Lazarev, ÄIstoria picturii bizantine´, Meridiane, Bucure ti, 1980; 17. Miclea I., Florescu R., ÄProbota´, Ed. Meridiane, Bucure ti 1978; 18. Musicescu M., ÄM n stirea Sucevi a´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1965; 19. Musicescu M., Ullea S.; 20. Nicolescu C., Bal t., ÄM n stirea Moldovi a´, Ed. Tehnica, Bucure ti, 1958; 1. 2. 3. 4.

21. Nicolescu C., ÄM n stirea Moldovi a. Arta mural în gîndirea esteticii române ti´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1965; 22. Nicolescu C., ÄIcoane vechi române ti´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1971; 23. Nicolescu C., ÄMo tenirea artei bizantine în România´, Ed. Meridiane, Bucure ti, 1971; 24. Pascu M., ÄBucovina « Äarhipelagul mînîstiresc´´, Ed. TipoDec, 1995; 25. P curaru M., ÄIstoria bisericii ortodoxe române´,; 26. V t anu V., ÄIstoria artei feudale în rile Române´, Ed. Academiei R.P.R, Bucure ti, 1959; 27. V t anu V., ÄPictura mural româneasc în sec. 14-16´, Art folclor i etnografie, Bucure ti, 1965;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful